Contabilitatea de Gestiune In Comertul cu Amanuntul

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………….2

Cap.I .PREZENTAREA GENERALA A SC. Cilero Impex SRL

  1.1 Scurt istoric …………………………………………………………………..4

  1.2 Obiectul de activitate …………………………………………………………5

  1.3 Structura organizatorica si functionala a firmei ………………………………6

  1.4 Principalii indicatori economico financiari …………………………………..8

  1.5 Forma de inreg.contabila-informatizata……………………………………….9

Cap.II .PARTICULARITATI PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE IN COMERTUL CU AMANUNTULSI PRESTARI SERVICII

  2.1 Sistemul documentar privind marfurile si serviciile …………………………17

  2.2 Sistemul conturilor de gestiune al comertului cl.9 ……………………………29

  2.3 Contabilitatea de gestiune privind intrarile de marfuri……………………….34

  2.4 Contabilitatea de gestiune privind iesirile de marfuri…………………………39

  2.5 Cont.de gest.privind diferentele de inventar …………………………………41

Cap.III .MONOGRAFIA CONTABILA

  3.1 Organizarea contabilitatii de gestiune prin clasele de conturi 6 si 9…………44

  3.2 Monografia in contabilitatea financiara ……………………………………..47 

Cap.IV.CONCLUZII ……………………………………………………………..65

Bibliografie

INTRODUCERE

Obiectul contabilității de gestiune îl constituie determinarea costurilor prestabilite, înregistrarea cheltuielilor ocazionate de activitate de producție, executarea de lucrări, prestări servicii, determinarea costului efectiv, stabilirea abaterilor dintre costul prestabilit și costul efectiv, analiza acestora cât și determinarea rezultatelor analitice.

În cadrul contabilității de gestiune și calculație a costurilor sunt evidențiate numai cheltuieli care au o anumită legătură (directe sau indirecte) cu activitatea desfășurată.

Contabilității de gestiune și calcularea costurilor mai este denumită și contabilitate analitică, deoarece dă posibilitatea determinării rezultatelor în mod analitic pe fiecare purtător de cost sau sector de activitate.

Obiectivele rezultă din obiectul de studiu și sunt următoarele:determinarea costului prestabilit, standard antecalculat pe purtători de cost și sectoare de activitate, colectarea cheltuielilor de producție, administrarea și determinarea costului efectiv, determinarea abaterilor dintre costul prestabilit și cel efectiv, analiza acestora cât și determinarea rezultatelor analitice,determinarea costurilor ca bază a formării prețurilor

Funcțiile contabilității de gestiune sunt variate. Una dintre ele este funcția previzională, ce presupune determinarea costurilor standard antecalculate, bugetare. Determinarea acestora se face pe baza normelor de consum și de muncă științific fundamentate cât și pe baza analizei cheltuielilor înregistrate în ultimele perioade de gestiune (5-10 ani), valorile fiind luate în date comparabile.

Funcția de înregistrare analitică curentă, presupune colectarea și înregistrarea tuturor cheltuielilor efectuate pe destinații în mod analitic și în momentul efectuării acestora. În acest fel orice cheltuială efectuată, care privește producția, va fi înregistrată în momentul efectuării, pe baza documentelor justificative, care atestă efectuarea operațiunii.Funcția de analiză și control, se realizează numai cu condiția îndeplinirii primelor două funcții. Presupune determinarea abaterilor dintre costul prestabilit și costul efectiv, recuperarea eventualelor pagube și luarea de măsuri pentru a preîntâmpina în viitor asemenea deficiențe.

Rolul contabilității de gestiune constă în: determinarea costului unitar și total pe purtător și pe sector, utilizând procedee și metode de calculație specifice activității desfășurate rolul rezidă în posibilitatea comparării în dinamică a costurilor unui anumit produs, întrucât structura de cost se menține, este instrumentul important în planificarea și prognoza activității, în întocmirea bugetului cheltuielilor de producție, ca parte componentă a bugetului de venituri și cheltuieli al unității, cunoașterea costurilor dă posibilitatea luării de măsuri în modificarea proceselor tehnologice, în scopul reducerii cheltuielilor de producție,cunoscând structura antecalculată (standard) a costurilor pe purtător și pe sectoare pot fi înlăturate în urmărirea curentă a cheltuielilor, acele feluri de cheltuieli, care nu au legătură cu producția

Lucrarea de fata reflecta organizarea contabilitatii de gestiune a companiei SC CILERO IMPEX SRL. Evidentiaza toate aspectele relevante ale acesteia privita din punct de vedere contabil, economic si managerial.

Primul capitol urmareste prezentarea firmei si, de asemenea, organizarea acesteia din punct de vedere economic si managerial. Obiectul de activitate al firmei prezentate in aceasta lucrare este de prestari servicii dar si comert cu amanuntul. Se prezinta structura organizatorica si indicatorii economici ai acesteia.

Al doilea capitol se refera strict la analiza contabilitatii de gestiune privita prin prisma clasei de conturi sase, respective noua. Pune in lumina prin indicatori economico-financiari calculul manoperei serviciilor oferite de companiei.

Al treilea capitol reflecta diferenta dintre contabilitatea financiara si de gestiune a firmei analizate in lucrare. Prin monografia contabila expusa in acest capitol se evidentiaza aceste diferente prin analiza diferentelor de conturi folosite.

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA FIRMEI S.C. CILERO IMPEX S.R.L. CLUJ

1.1.Scurt istoric

S.C. CILERO IMPEX S.R.L. isi desfasoara activitatea la sediul din Poieni, sat Valea Drăganului nr. 68, Cluj. Este inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J12/405/1993 si are codul fiscal RO 3801585. Durata de functionare a societatii este fixata la 99 ani incepand cu data inmatricularii ei la Registrul Comertului, cu exceptia dizolvarii anticipate sau a prelungirii ei.

S.C. CILERO IMPEX S.R.L. isi desfasoara activitatea conform legislatiei in vigoare si are deschis cont atat in lei cat si in valuta la BANC POST, Sucursala Cluj. Majoritatea operatiunilor de incasari si plati se fac prin intermediul acestei banci, atat pentru clientii si furnizorii interni cat si pentru cei externi.

Clientii firmei sunt persoane fizice si juridice, numarul acestora depasind 25.

Produsele si serviciile oferite de firme sunt compatibile din punct de vedere calitativ cu cele ale firmelor cele mai competitive in domeniu, fapt pentru care acestea se bucura de aprecierea generala a clientilor. Pentru mentinerea si ridicarea acestui nivel calitativ, societatea face eforturi permanente in ceea ce priveste achizitionarea si operationalizarea unor tehnologii de ultima ora cat si pentru pregatirea corespunzatoare a personalului.

Directorul General are urmatoarele atributii:

Sa aprobe bilantul si sa stabileasca distribuirea profitului net .

Sa numeasca administratorii si sa-l revoce .

Sa decida actionarea in judecata a administratorilor pentru prejudiciile aduse societatii si sa numeasca o persoana care sa faca acest lucru.

Sa modifice statutul si contractul de societate.

1.2. Obiectul de activitate

Societatea are drept obiect de activitate:

a) De a comercializa en detail, cumpara, distribui, importa sau exporta orice produse sau articole din domeniul echipamente CATV si satelit, cablu PVC, fibra optica, cablu coaxial, antene satelit, LNB, cablu UTP, echipamente .

b) De a furniza servicii cum ar fi: servicii de asistenta tehnica, servicii de consultanta si asupra instalarii de cablu, antene, internet.

c) De a depozita si de a intermedia oricare dintre activitatile sus-mentionate;

d) De a reprezenta orice societate romaneasca sau din strainatate;

e) De a cumpara sau dobandi sau de a prelua toate sau unele dintre activele, afacerile, proprietatile, vanzarea comercial, privilegiile, contractele, drepturile, obligatiile si pasivele a oricarei companii individuale,societati, firme, organizatii,parteneriat, corporatie sau persoana individuala ce defasoara orice activitate pe care societatea este autorizata a desfasura;

f) De a investi si de a se ocupa de banii companiei ce nu vor fi necesitati imediat de catre asemenea garantii sau conditii in asa fel cum va fi decis din cand in cand de companie;

g) De a investi capitalul companiei, maririle de capital, si a venitului companiei a unei asemenea parti din aceasta asupra carui va conveni compania, in proprietati imobiliare, ipoteci, stocuri, actiuni sau orice alte garantii si din cand in cand sa schimbe aceste investitii prin vanzare, schimb sau sa investeasca veniturile obtinute din orice vanzare in alte investitii de aceeiasi natura.

Activitatea de vanzare se desfasoara in magazine care sunt in numar de trei. Persoanele care lucreaza in cadrul acestor magazine intocmesc facturi si chitante fiscale pentru marfurile livrate clientilor. Facturile si chitantele fiscale se emit in mod manual.

Marfurile provin de pe piata interna.

In contabilitatea financiara a intreprinderii, stocurile sunt delimitate in functie de urmatoarele criterii: fizic, destinatia, faza ciclului de exploatare si locul de creare a gestiunilor.

Se evidentiaza astfel urmatoarele structuri de stocuri:

materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare, materiale pentru ambalat, pat cablu, alte materiale consumabile care participa indirect sau ajuta activitatea de intretinere.

Decontări interne privind cheltuielile

Decontări interne privind producția obținută

Decontări interne privind diferențele de preț

Cheltuielile activității de bază

Cheltuielile activităților auxiliare

Cheltuieli indirecte de producție

Cheltuieli generale de administrație

Cheltuieli de desfacere

1.3. Structura organizatorica

Societatea S.C. CILERO IMPEX S.R.L. este organizata pe 2 nivele ierarhice principale :

nivelul ierarhic superior sau conducător (decizional) care are un rol decisiv în elaborarea strategiei globale de dezvoltare și marketing, a activității de administrare și gestionare, a politicii economico-financiare și comerciale, precum și în cadrul activității de ansamblu a societății..

nivelul ierarhic inferior sau condus care are rolul de a pune în aplicare și de a executa planurile și programele concepute la nivelul ierarhic de mijloc. În aceasta categorie este inclusa forța de muncă angajată în activitatea de distributie propriu-zisă, în activitățile anexe și auxiliare acesteia, forța de muncă cu un grad înalt de pregătire și calificare.

În condițiile actuale activitatea de conducere prezintă o importanță deosebită, deoarece succesele și insuccesele înregistrate sunt legate în mod direct de felul cum s-a desfășurat procesul de conducere, de calitatea acestuia. Acesta trebuie realizat de cadre competente, cu o bună pregătire profesională și o îndemânare pe măsura cerințelor, astfel încât acestea să poată întâmpina greutățile ivite în prezent în lumea contemporană și să poată trece cu discernământ de toate dificultățile.

Organigrama firmei

Directorul general are rolul de a asigura conducerea societății comerciale cu eficiență maximă. Are următoarele atribuții și responsabilități:

angajează, prin semnătură societatea în relații cu terții

angajează personalul necesar societății, încheie contractul colectiv de muncă;

organizează audiențe săptămânale pentru personalul din subordine pentru rezolvarea problemelor curente;

urmărește executarea serviciilor de către fiecare compartiment funcțional în parte;

aprobă bilanțul contabil semestrial și anual.

Numarul de colaboratori:

1.4 Principalii indicatori economico financiari

Indicatori 2008

Indicatori 2007

Cifra de afaceri a cunoscut o evoluție ascendentă, înregistrând o creștere in 2008 cu 26830 lei fata de 2007.

Profitul a descris pe o traiectorie decrescătoare, scazand cu 16752 in 2008 fata de 2007 din cauza crizei mondiale.

1.5. Forma de inregistrare contabila-informatizata

Acum, când ne aflăm în epoca calculatoarelor și a informaticii, componentele sistemului informațional sunt create astfel încât să asigure atingerea obiectivelor acestuia și, totodată, ale S.C. Cilero Impex S.R.L. În urma unor analize s-a constat existența unor deficiențe și, ptății comerciale cu eficiență maximă. Are următoarele atribuții și responsabilități:

angajează, prin semnătură societatea în relații cu terții

angajează personalul necesar societății, încheie contractul colectiv de muncă;

organizează audiențe săptămânale pentru personalul din subordine pentru rezolvarea problemelor curente;

urmărește executarea serviciilor de către fiecare compartiment funcțional în parte;

aprobă bilanțul contabil semestrial și anual.

Numarul de colaboratori:

1.4 Principalii indicatori economico financiari

Indicatori 2008

Indicatori 2007

Cifra de afaceri a cunoscut o evoluție ascendentă, înregistrând o creștere in 2008 cu 26830 lei fata de 2007.

Profitul a descris pe o traiectorie decrescătoare, scazand cu 16752 in 2008 fata de 2007 din cauza crizei mondiale.

1.5. Forma de inregistrare contabila-informatizata

Acum, când ne aflăm în epoca calculatoarelor și a informaticii, componentele sistemului informațional sunt create astfel încât să asigure atingerea obiectivelor acestuia și, totodată, ale S.C. Cilero Impex S.R.L. În urma unor analize s-a constat existența unor deficiențe și, pentru a veni în ajutorul organelor decizionale, acestea trebuiau supuse unui proces de perfecționare, motiv pentru care s-au inițiat câteva proiecte de dezvoltare a sistemului informațional financiar-contabil.

Sistemul informațional al S.C. Cilero Impex S.R.L. Roman are în componență următoarele elemente:

Subsisteme informationale financiar-contabile din societate

Pe baza principalelor tranzacții care au loc în cadrul S.C. Cilero Impex S.R.L. precum și de obiectul de activitate și de structura sa organizatorică, putem deduce principalele sisteme informaționale ale acesteia :

Furnizori – aplicația Furnizori

Scopul acestui sistem constă în identificarea furnizorilor și prelucrarea datelor din facturile acestora.

Clienți – aplicația Clienți

Sistemul se ocupa de identificarea clienților care solicita produselor sau serviciile pe care le oferă.

Salarizare – aplicația Salarii

Scopul acestui sistem constă în prelucrarea datelor privind salariații societății în vederea renumerării lor în funție de munca prestată.

Personal

Acest sistem are în vedere înregistrarea datelor privind angajații societății, identificarea lor pe diferite posturi, urmărirea aptitudinilor , performanșelor și pregătirii lor.

Trezorerie – aplicația ContGen

Permite urmărirea încasărilor și plăților prin casă și bancă și transmiterea electronică a ordinelor de plată.

Materii prime și materiale – aplicația SIGMA și GESTOC

Scopul de bază este de a asigura gestiunea eficientă a materiilor prime și materiialelor urmărindu-se un control riguros asupra lor.

Obiecte de inventar

Are drept scop asigurarea eficientă a gestiunii obiectelor de inventar precum și asigurarea unui control riguros asupra lor.

Imobilizări – aplicația MIFIX

Acest sistem asigură preluarea și înregistrarea tranzacțiilor privind mijloacele fixe, calculul amortizării, actualizara bazei de date, întocmirea balanței mijloacelor fixe, a listelor de inventariere precum și a altor rapoarte.

Intrarile si iesirile din principale sisteme informationale sunt:

Personal

Intrări în sistem:

contractul colectiv de muncă – este încheiat între sindicat și patronatul societății,

contractul individual de muncă – încheiat între viitorul angajat și patronatul sociatății angajatoare la Resurse umane,

formele necesare pentru încadrarea, transferarea, detașarea și desfacerea contactului de muncă.

Ieșiri din sistem :

rapoartele statistice specifice activității de personal, vin de la serviciul resurse umane și asigură gestiunea personalului,

tabele nominale cu personalul ce beneficiază de încadrarea în condiții normale de muncă, deosebite sau speciale,

Trezorerie

Intrări în sistem:

extrasul de cont – servește la comunicarea și solicitarea de la debitor a sumelor cerute, rămase neachitate, provenite din relații economico – financiare,

situația datoriilor de la furnizori – este primită de la biroul financiar și cuprinde următoarele date: denumirea furnizorului,suma datorata, data scadenței.

Ieșiri din sistem :

registrul de casă – se întocmește zilnic în două exemplare, pe baza actelor justificative de încasări și plăți

Este utilizat ca :

– document de înregistrare operativă a încasărilor și plăților în numerar efectuate prin caseria unității pe baza actelor justificative ;

– document de stabilire la sfârșitul fiecărei zile a soldului de casă,

– document de înregistrare zilnică a operațiunilor de casă.

ordine de plată, CEC-uri, bilete la ordin întocmite de biroul financiar pentru plata furnizorilor și trimise la bancă spre decontare,

lista clienților rău platnici ce se trimite Oficiului juridic pentru acționare în instanță,

lista furnizorilor care nu și-au îndeplinit la timp obligațiile contractuale, se trimite Oficiului juridic pentru acționare în instanță.

Clienți

Intrări în sistem :

factura către clienți;

planul de conturi – primit de la Serviciul contabilitate generală,

3. chitanța către client, pentru facturile achitate cu numerar,

4. contractele cu noii clienți trimise spre aprobare conducerii.

Ieșiri din sistem :

situația clienților rău platnici către Oficiului juridic,

situația încasărilor de la clienți, către Sistemul financiar.

Salarizare

Intrări în sistem:

necesarul de personal – din toate compartimentele,

legislație – primită de la Oficiului juridic,

pontajele – primite de la fiecare compartiment, se realizează la Serviciu resurse umane. Pontajele se completează cu următoarele date : luna, anul, nume, prenume salariat, funcția, ore lucrate, ore concediu de odihnă,

certificatele medicale – primite de la salariați aflați în concedii medicale. Cuprinde următoarele date : nr. Certificatului, numele, prenumele angajatului aflat în concediu medical, data întocmirii certificatului, perioada acordării concediului felul bolii,

statul de funcții efectuat de Serviciul resurse umane,

sancțiuni – vin de la Serviciul resurse umane,

Ieșiri din sistem :

Statele de salarii

Servește ca:

-documente pt. calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților, precum și contribuțiilor privind protecția socială și a altor datorii,

-este un document înregistrat în contabilitate.

Se întocmește în două exemplare lunar, pe secții, pe baza documentelor de evidență a muncii și a timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a salariilor individuale, pe baza fișelor de evidență s salariilor s.a.,

lista de avans chenzinal

Este un document folosit atât pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariților ca avansuri chenzinale cât și pentru reținerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale plătite. Este un document justificativ de înregistrare în contabilitate. Se întocmește lunar pe baza documentelor de evidență a muncii, a timpului lucrat efectiv, a cetificatelor medicale prezentate,

lista de indemnizații pentru concediul de odihnă – se utilizeză ca document pentru stabilirea drepturilor privind indemnizațiile cuvenite salariaților pe timpul efectuării concediului de odihnă. Se întocmește în două exemplare pe baza datelor din fișa de evidență a salariilor. Este trimisăpentru semnare și aprobare directorului economic și la caserie pentru efectuarea plății. Se înregistreză în contabilitate de către Serviciul financiar – contabil.

Imobilizări

Intrări în sistem:

bonuri de transfer – intră de la altă unitate,

facturi – pentru mijloacele fixe create în unitate în cadrul serviciului tehnic,

legislație primită de la de la Oficiul juridic,

4. proces verbal de recepție – se întocmește în trei exemplare și stă la baza înregistrării în contabilitate a intrărilor de imobilizări corporale.

Ieșiri din sistem :

1. registrul nr. de inventar al mijloacelor fixe – se întocmește într-un singur exemplar de către compartimentul financiar-contabil pentru atribuirea de numere de inventar imobilizărilor corporale intrate în patrimoniu prin achiziționare.

2. fișa mijlocului fix – se întocmește într-un singur exemplar de către compartimentul financiar-contabil pentru fiecare mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe de același fel și de aceeași valoare, care au același cote de amortizare și sunt puse în funcțiune în aceeași lună. Se completează pe baza documentelor privind mișcarea, modernizarea sau reevaluarea mijloacelor fixe, precum: -proces verbal de recepție, de punere în funcțiune, bon de mișcare, proces verbal de scoatere din funcțiune.

Cuprinde datele: denumirea mijlocului fix, durata normală de funcționare, număr inventar, cota de amortizare, valoare inventar.

Materii și materiale

Intrări în sistem:

NIR sau NRCD – se întocmește în două exemplare, la locul de depozitare

bon de predare – transfer restituire

bon de predare – se întocmește în două exemplare pe măsura predării la magazie a produselor de către secție.

Este utilizat ca: -document de predare a produselor la magazie, -document justificativ de înregistrare în evidența magazie și în contabilitate.

bon de transfer – se întocmește în două exemplare pe măsura ce se efectuează transferul între gestiuni.

Utilizări: -dispoziție de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta, -document justificativ pentru scăderea din gestiune a predatorului și de încărcare în gestiunea primitorului,

bon de restituire – se întocmește în două exemplare pe măsura restituirii valorilor materiale, de către organul care efectuează restituire.

Utilizări: -dispoziție de restituire a valorilor materiale nefolosite, -document justificativ de înregistrare în evidența magazie și în contabilitate.

Ieșiri din sistem:

registrul stocurilor – se întocmește manual sau cu ajutorul unei tehnici de calcul de compartimentul financiar-contabil la sfârșitul fiecărei luni, pe feluri de materiale, grupate pe magazii, conturi, grupe, subgrupe sau în ordine alfabetică, prin înscrierea stocurilor din fișele de magazie și evaluarea lor cu prețurile înregistrate. Utilizări: – document de evaluare a stocurilor de valori materiale, – document de verificare a concordanței înregistrărilor din fișele de magazie cu cele din contabilitate.

Obiecte de inventar

Intrări în sistem:

NIR sau NRCD,

Bon de predare,

Ieșiri din sistem:

Registrul stocurilor,

Furnizori

Intrări în sistem:

NIR.

aviz de însoțire a mărfii – se întocmește manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în trei exemplare, la livrare lucrărilor sau serviciilor, atunci când, din motive, cu totul excepționale nu se poate întocmi factura, făcându-se mențiunea “urmează factura”. Servește ca: – document de însoțire pe timpul transportului, – document ce stă la baza întocmirii facturii, -document de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta,

factura fiscală – se întocmește manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în trei exemplare, la livrare lucrărilor sau serviciilor, pe baza dispoziției de livrare, a avizului de însoțire sau alte documente. Se întocmește de către plătitorii de TVA. Servește ca: – document pe baza căruia se decontează lucrările și serviciile prestate, – document de însoțire pe timpul transportului, documente de încărcare în gestiunea primitorului, -document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului și cumpărătorului,

Ieșiri din sistem:

notă contabilă,

lista furnizorilor – trimisă către biroul financiar.

CAPITOLUL II

PARTICULARITATI PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE IN COMERTUL CU AMANUNTUL SI PRESTARI SERVICII

2.1 Sistemul documentar privind marfurile si prestarile de servicii

Marfurile reprezinta o categorie importantä de stocuri, care, in circuitul lor de la producätori pana la consumatori, genereaza un volum foarte mare de operatii economico-financiare ce se efectueaza prin intermediul unui numar deosebit de mare agenti economici, cu diferite profiluri de activitate comerciala. Astfel, se poate considera ca exista 3 categorii importante de unitati patrimoniale cu profil comercial si anume: en gros sau cu ridicata, en detail sau cu amanuntul si mixte.

Sursa principala a datelor pentru intocmirea documentelor o reprezinta pricipalele operatiuni contabile zilnice din cadrul firmei: livrari de bunuri, prestari servicii catre clienti, achizitii de materii prime, materiale, mijloace fixe, obiecte de inventar etc., inventarierea patrimoniului, reevaluarea periodica efectuata, decontari cu banca si cu bugetul statului, plati, incasari, relatiile cu salariatii, cu creditorii, debitorii si diversi parteneri etc.

Toate acestea se reflecta si se consemneaza in contabilitate, cronologic si sistematic, prin intermediul documentelor justificative primare, iar apoi pe baza acestor documente primare se intocmesc situatiile finale lunare, trimestriale, semestriale, anuale .

Documentele sunt intocmite dupa fiecare operatiune financiara sau contabila din cadrul firmei, responsabil cu intocmirea documentelor cel care participa la efectuarea operatiunii.

Intocmirea documentelor se face in functie de tipul, destinatia si importanta lor de diferite persoane din cadrul firmei. Daca documentele primare de evidenta contabila a operatiunilor zilnice pot fi intocmite de catre diverse persoane din cadrul firmei (agenti vanzari, casier, sefi sectii sau compartimente etc.), documentele cu o importanta mare pentrut firma si conducere (note contabile, bilant, state de salarii, balante etc.) se intocmesc de catre persoane specializate (contabili, economisti etc.)

Documentele care circulă într-o unitate economică sunt caracterizate, în general, prin următoarele elemente: denumirea și scopul documentului, originea documentului, sursele de informații care dau naștere, modul de calculare și prelucrare a datelor, modul de prezentare a informațiilor pe document și de transmitere a acestuia, operațiile la care sunt supuse documentele pe parcursul circulației lor, frecvența de elaborare și cantitatea în unitatea de timp, formalistica folosită, tipul documentului (de intrare, ieșire sau evidență), rezultatele care se obțin prin folosirea documentelor, modul și locul de depozitare și arhivare.

Persoanele juridice și persoanele fizice prevăzute la art. 1 din Legea contabilității nr. 82/1991 au obligația să organizeze și să asigure evidența, gestionarea și corecta utilizare a formularelor cu regim special de înscriere și numerotare, cum sunt: facturile, chitanțele, avizele de însoțire a mărfii, alte documente cu ajutorul cărora se stabilește volumul de activitate, plățile și încasările în raport cu bugetul de stat, clienții, furnizorii sau cu alte persoane fizice sau juridice.

Documentele care servesc evidențierii clienților se pot grupa:

documente care reflectă nașterea creanței: factura, factura fiscală, avizul de însoțire a mărfii;

documente care reflectă încasarea sumei de la client: chitanța, chitanța fiscală, chitanța pentru operații în valută, cambia, biletul la ordin, cecul, ordinul de plată, dispoziția de plată-încasare către casierie, extras de cont;

documente care reflectă situația datoriilor și încasărilor: registru de încasări și plăți, registru casă, registru casă în valută, jurnal pentru vânzări, jurnal pentru vânzarea mărfurilor și alte ieșiri, jurnal pentru vânzarea produselor și alte ieșiri.

Factura – formular cu regim special de înscriere și de numerotare.

Tipărit în blocuri cu câte 150 file, formate din 50 seturi a câte 3 file în culori diferite: albastru-exemplarul 1, roșu-exemplarul 2, verde-exemplarul 3.

Servește ca:

document în baza căruia se întocmește instrumentul de decontare a produselor și mărfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate;

document de însoțire a mărfii pe timpul transportului;

document de încărcare a gestiunii primitorului;

document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului și a cumpărătorului.

Se întocmește cu ajutorul tehnicii de calcul sau manual, în trei exemplare, la livrarea produselor și a mărfurilor, la executarea lucrărilor și la prestarea serviciilor, de către compartimentul desfacere sau alt compartiment desemnat pe baza dispoziției de livrare, a avizului de însoțire a mărfii sau a altor documente tipizate care atestă executarea lucrărilor și prestarea serviciilor și se semnează de compartimentul emitent. Atunci când factura nu se poate întocmi în momentul livrării, datorită unor condiții obiective și cu totul excepționale, produsele și mărfurile livrate sunt însoțite, pe timpul transportului, de avizul de însoțire a mărfii. În vederea corelării documentelor de livrare, numărul și data avizului de însoțire a mărfii se înscriu în formularul de factură.

Factura fiscală se întocmește numai de către plătitorii de TVA. În factură, bunurile, lucrările executate sau serviciile prestate se înscriu în coloana 1, grupate pe cote de TVA. Factura se întocmește de către unitățile patrimoniale neplătitoare de TVA.

Circulă:

la compartimentul în care se efectuează operațiunea de control financiar preventiv pentru acordarea vizei (toate exemplarele); viza de control financiar preventiv se acordă numai pe exemplarul 3;

Se arhivează:

la compartimentul desfacere (exemplarul 2);

la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 3);

Avizul de însoțire a mărfii – formular cu regim special de întipărire, înscriere și numerotare.

Tipărit în blocuri cu câte 150 file, formate din 50 seturi a câte 3 file în culori diferite: albastru-exemplarul 1, roșu-exemplarul 2, verde-exemplarul 3.

Servește ca:

document de însoțire a mărfii pe timpul transportului;

document ce stă la baza întocmirii facturii;

dispoziție de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale aceleiași unități,

document de primire în gestiunea cumpărătorului sau în gestiunea primitoare din cadrul aceleiași unități în cazul transferului.

Se întocmește în trei exemplare de către unitățile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării produselor, mărfurilor sau altor valori materiale datorită unor condiții obiective și cu totul excepționale, făcându-se mențiunea „urmează factura”. În cazul transferului de bunuri între gestiunea aceleiași unități patrimoniale dispersate teritorial, avizul de însoțire a mărfii va purta mențiunea „fără factură”. Se emite pe măsura livrării de către compartimentul desfacere care semnează pentru întocmire.

Circulă:

la delegatul unității care face transportul sau al clientului, pentru semnare de primire (exemplarul 1);

la compartimentul financiar-contabil, atașat la factură (exemplarul 3);

Se arhivează:

la compartimentul desfacere (exemplarul 2);

la compartimentul financiar-contabil, atașat la exemplarul 3 al facturii (exemplarul 3);

Chitanța – formular cu regim special de tipizare, înscriere și numerotare. Tipărit în carnete de 100 de file.

Servește ca:

document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casieria unității;

document justificativ de înregistrare în registrul de casă (cu respectarea Regulamentului operațiunilor de casă) și în contabilitate.

Se întocmește în două exemplare, pentru fiecare sumă încasată, către casierul unității și se semnează de acesta pentru primirea sumei.

Circulă la depunător (exemplarul 1,cu ștampila unității). Exemplarul 2 rămâne în carnet, fiind folosit ca document de verificare a operațiunilor efectuate în registrul de casă.

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, după utilizarea completă a carnetului (exemplarul 2).

Chitanța fiscală – formular cu regim special de tipizare, înscriere și numerotare. Se distribuie numai plătitorilor de TVA. Tipărit în carnete de 100 de file.

Servește ca:

document justificativ privind cumpărarea unor bunuri sau prestarea unor servicii, în condițiile care nu se întocmește factură;

document justificativ de înregistrare în contabilitate atunci când este însoțită de bonul eliberat de la casa de marcat, bonul de vânzare sau chitanța, și de deducere a TVA.

Se întocmește în două exemplare de către vânzător sau de către prestatorul de servicii. Eliberarea chitanței fiscale se face după ce bunurile și serviciile au fost achitate, în care sens s-a eliberat bonul de la casa de marcat, bonul de vânzare sau chitanța.

Chitanța fiscală nu înlocuiește chitanța, care se întocmește pentru încasările în numerar la casieria unității. Chitanța fiscală nu se utilizează pentru vânzarea bunurilor en-gros către alte unități patrimoniale.

Toate chitanțele fiscale se vor centraliza într-un borderou de vânzări. Acesta servește ca:

document de centralizare zilnică a vânzărilor(încasărilor) realizate de unitate;

la înregistrarea vânzărilor în jurnalul pentru vânzări;

la stabilirea TVA colectată.

Registru de casă – format A4, tipărit pe o singură față, în carnete a 100 de file.

Servește ca:

document de înregistrare operativă a încasărilor și plăților în numerar efectuate prin casieria unității pe baza actelor justificative;

document de stabilire la sfârșitul fiecărei zile a soldului de casă;

document de înregistrare zilnică în contabilitate a operațiilor de casă.

Se întocmește în două exemplare, zilnic, de casierul unității sau de altă persoană împuternicită, pe baza documentelor justificative de încasări și plăți. În cazul în care o sumă plătită se referă la două sau trei conturi corespondente, în registrul de casă se trece distinct fiecare operație în parte. Se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrării operațiilor efectuate și de către persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru primirea exemplarului 2 și a actelor justificative anexate.

Se completează zilnic, în ordinea efectuării operațiilor fără a lăsa spații libere. La sfârșitul zilei, rândurile neutilizate se barează. Utilizarea formularului se face cu respectarea prevederilor Regulamentului operațiilor de casă. Soldul de casă al zilei precedente se reportează pe primul rând al registrului de casă pentru ziua în curs. Se înregistrează toate încasările, după care se totalizează (inclusiv soldul de casă reportat al zilei precedente), se înregistrează apoi toate plățile, iar totalul acestora se scade din sumele rezultate din însumarea încasărilor, pentru a stabili soldul de casă al zilei respective.

Circulă la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactității sumelor înscrise și respectarea dispozițiilor legale privitoare la efectuarea operațiilor de casă (exemplarul 2). Exemplarul 1 rămâne în carnet.

Se arhivează:

la casierie (exemplarul 1);

la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2).

Dispoziția de plată-încasare către casierie – format A6 (A5), tipărite pe ambele fețe, în blocuri de 100 de file.

Servește ca:

dispoziție pentru casierie, în vederea achitării în numerar a unor sume, potrivit dispozițiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum și a diferenței de încasat de către titularul de avans în cazul justificării unor sume mai mari decât avansul primit;

dispoziție pentru casierie, în vederea încasării în numerar a unor sume, potrivit dispozițiilor legale;

document justificativ de înregistrare în registrul de casă și în contabilitate, în cazul plăților în numerar efectuat fără alt document justificativ.

Se întocmește într-un exemplar de compartimentul financiar-contabil:

în cazul utilizării ca dispoziție de plată – când nu există alte documente prin care se dispune plata (exemplu – stat de salarii sau listă de avans chenzinal);

în cazul utilizării ca dispoziție de plată a avansurilor pentru cheltuielile de deplasare, procurare de materiale;

în cazul utilizării ca dispoziție de încasare, când nu există alte documente prin care se dispune încasarea (avize de plată, somații de plată).

Se semnează de întocmire la compartimentul financiar-contabil.

Circulă:

la persoana autorizată să exercite controlul financiar preventiv, pentru viza în cazurile prevăzute de lege;

la persoanele autorizate să aprobe plata sumelor respective (în cazul plăților);

la casierie, pentru efectuarea operației de încasare sau plată, după caz, și se semnează de casier, în cazul plăților se semnează și de persoana care a primit suma. Când este utilizată ca dispoziție de încasare, pentru sumele încasate casierul trebuie să emită „chitanța”;

la compartimentul financiar-contabil, anexă la registrul de casă, pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică și analitică.

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, anexă la registrul de casă.

Cecul

Cecul este instrumentul prin care se poate plăti fără numerar o sumă de bani din contul debitorului către o altă persoană fiziocă sau juridică. Persoana care ordonă plata (titularul cecului) se numește trăgător, persoana care trebuie să încaseze suma este denumită beneficiar, iar societatea bancară care trebuie să efectuieze plata se numește tras. Cecurile pot fi de mai multe tipuri: cecul la purtător, cecul certificat, cecul de călătorie, cecul barat.

Posibilitățile de transmitere a unui cec sunt:

– simpla remitere- cazul cecului la purtător, care în momentul emiterii nu indică expres sau poartă mențiunea "la purtător", acest CEC va fi plătit fie persoanei desemnate de beneficar, fie deținătorului cecului;

– cesiunea de creanță ordinată- atunci când cecul este emis pe numele unei anumite persoane și conține mențiunea "nu la purtător", în acest caz numai persoana nominalizată poate să-l încaseze;

– girarea- operațiune prin care se transmite o dată cu remiterea și toate drepturile rezultate din cec, ea este o mențiune specială făcută pe verso, în favoarea unei anumite persoane, inclusiv a trăgătorului, noul beneficiar poate, la rândul său să gireze cecul.

Cecul este plătibil numai la vedere (la prezentare). Termenele de prezentare la plată a cecuriloremise și plătite în România sunt:

8 zile dacă cecul este plătit în localitatea în care a fost emis;

15 zile , în celelalte cazuri.

Termenele se calculează începând cu ziua următoare datei emiterii cecului.

Nota de recepție și constatare de diferențe:

Servește ca:

document pentru recepția valorilor materiale;

document pentru încărcarea în gestiune;

act de probă în litigiile cu cărăușii și furnizorii pentru diferențele constatate la recepție;

document justificativ de înregistrare în evidența magaziilor (depozitelor) și în contabilitate.

Se folosește ca document distinct de recepție în cadrul valorilor materiale:

cuprinse într-o factură sau dispoziție de livrare, aviz de expediție, care fac parte din gestiuni diferite;

procurate din fondul pieții;

care sosesc neînsoțite de documente de livrare;

care prezintă diferențe de recepție;

Se întocmește manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, după caz, pe măsura efectuării recepției, potrivit prevederilor legale de către comisia de recepție la locul de depozitare.

Circulă:

la magazie, după semnarea de către comisia de recepție, delegații furnizorului sau persoane neutre și de către gestionar pentru încărcarea în gestiune a valorilor recepționate;

la compartimentul de aprovizionare pentru înregistrarea cantității aprovizionate în evidențele acestuia și certificare efectuării plății către furnizori;

la compartimentul financiar-contabil, pentru întocmirea formelor privind lichidarea diferențelor constatate, precum și pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică și analitică, atașată la documente de livrare.;

Se arhivează la compartimentul financiar – contabil.

Fișa de magazie:

Servește ca:

document de evidență la locul de depozitare a intrărilor, ieșirilor, și stocurilor de valori materiale;

sursă de informație pentru controlul operativ curent și contabil al stocurilor de valori materiale;

sursă de informații pentru determinarea stocurilor peste sau sub plan, fără mișcare sau de prisos;

Se întocmește într-un exemplar, separat, pentru fiecare fel de produs finit și se completează de către:

compartimentul financiar-contabil la deschiderea fișei și la verificarea înregistrărilor;

gestionarul sau persoana desemnată care completează coloanele privitoare la intrări, ieșiri, stoc.

Fișele de magazie se țin pe ficare loc de depozitare, pe feluri de produse finite ordonate pe conturi, grupe, subgrup, sau în ordine alfabetică.

Nu circulă fiind document de înregistrare.

Se arhivează la compartimentul financiar – contabil.

Bon de consum:

Servește ca document de eliberare din magazie pentru consum, a unui material sau a mai multor materiale.

Se întocmește în două exemplare și circulă la persoanele autorizate să aprobe folosirea înlocuitorilor de materiale sau pentru aprobarea vizei de necesitate.

Registrul inventar:

Document contabil obligatoriu de înregistrare anuală, grupând rezultatele invetarierii patrimoniului precum și conținutul fiecărui post din bilanț.

Servește ca probă în litigii.

Graficul întocmirii documentelor și al termenelor de predare

Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata de urmatorii factori:

forma de circulatie a marfurilor

metoda de contabilitate a stocurilor folosite

metoda de contabilitate analitica

In ceea ce priveste forma de circulatie a marfurilor putem mentiona:

circulatie cu ridicata(en-gross)

circulatia marfurilor cu amanuntul(en-detail)

circulatia marfurilor combinata atat cu ridicata cat si cu amanuntul

circulatia marfurilor cu regim de consignatie

2.2 Sistemul conturilor de gestiune al comertului clasa 9

Conturile de gestiune

Cu ajutorul lor se realizeaza contabilitatea cheltuielilor de productie si calculatia costurilor. Aceste conturi preiau cheltuielile de exploatare din contabilitatea generala(contabilitatea financiara) unde s-au inregistrat dupa natura lor pentru a le ordona dupa destinatie in vederea calcurarii costului efectiv al productiei obtinute, decontarii acestei productii si stabilirii abaterilor costurilor efective de la cele prestabilite in scopul efectuarii controlului bugetor asupra costurilor. Astfel se creaza independenta contabilit de gestiune fata de contabilitatea financiara.

Aceste conturi sunt cuprinse in clasa 9 Contul de gestiune, iar caracteristica lor generala este ca nu apar in bilantul contabil la sfarsitul exercitiului financiar intrucat datele si informatiile pe care le reflecta au fost deja inregistrate in contabilitatea financiara pe baza careia se intocmeste bilantul contabil.Mentioam ca aceste conturi au o functie contabila mai elastica in ceea ce priveste debitarea si creditarea lor intrucat modul de organizare a contabilitatii de gestiune este la latitudinea fiecarei unitati patrimoniale in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii de informare ale acesteia. Este motivul pentru care nu se vor respecta cu strictete normele metodologice de utilizare a conturilor contabile existand mai multe variante posibile de functionare a conturilor de gestiune.

Clasa 9 e structurata pe 3 grupe:

– Grupa 90 Decontari Interne;

– Grupa 92 Conturi de calculatie;

– Grupa 93 Costul Productiei.

Grupa 90 cuprinde:

– 901 Decontari interne privind cheltuielile;

– 902 Decontari interne privind productia obtinuta;

– 903 Decontari interne privind diferentele de pret.

Contul 901 se foloseste pentru evidenta decontarilor interne privind cheltuielile activitatii de baza si auxiliare, cheltuielile indirecte de productie, cheltuiala generala de administratie precum si evidenta cheltuielilor de desfacere pe care le preia din contabilitatea financiara pentru a le inregistra in contabilitatea de gestiune, iar pe de alta parte pentru reflectarea costului efectiv al productiei obtinute. Acest cont reprezinta interfata dintre contabilitatea financiara si cea de gestiune. Este un cont bifunctional potrivit actelor normative in vigoare, dar functioneaza ca un cont de pasiv. Se crediteaza in cursul lunii cu ocazia decontarii cheltuielilor de exploatare pe destinatii, in functie de posibilitatile de identificare ale acestora pe locuri de cheltuieli si obiecte de calculatie. Se debiteaza la sfarsitul lunii cu costul efectiv al productiei finite si al celei in curs de executie dupa care se soldeaza.

Contul 902 se utilizeaza pentru evidenta decontarilor interne privind costul productiei obtinute in cursul lunii la pret de inregistrare ( prestabilit sau cu ridicata) pe de o parte, iar pe de alta parte cu decontarea la sfarsitul lunii a costului efectiv al aceleiasi productii obtinute pe parcursul lunii, astfel ca soldul sau reprezinta diferentele de pret: diferente favorabile in cazul soldului creditor, adica economiile, respectiv abaterile pozitive; diferente nefavorabile in cazul soldului debitor, respectiv depasirile, adica abaterile negative. Este un cont bifunctional; se crediteaza pe parcursul lunii cu pretul de inregistrare al productiei finite obtinute din procesul de productie si se debiteaza la sfarsitul lunii cu costul efectiv al productiei respective. Indiferent de soldul sau, acest cont se inchide la sfarsitul lunii prin 903. In analitic, contul 902 se dezvolta pe obiecte de calculatie: produse, lucrari, servicii, comenzi etc.

Contul 903 serveste pentru inregistrarea la sfarsitul lunii a diferentelor dintre pretul de inregistrare si costul efectiv al productiei finite obtinute. Functie contabila de Activ, se debiteaza la sfarsitul lunii cu ocazia calcularii si inregistrarii diferentelor aferente productiei finite; se crediteaza la sfarsitul lunii cu ocazia inchiderii in momentul decontarii diferentelor asupra costului productiei obtinute. Nu prezinta sold.Se dezvolta in analitic pe obiecte de calculatie.

Grupa 92 cuprinde:

– 921 Cheltuielile activitatii de baza;

– 922 Cheltuielile activitatilor auxiliare;

– 923 Cheltuielile indirecte de productie;

– 924 Cheltuiala generala de administratie;

– 925 Cheltuielile de desfacere.

Contul 921 se foloseste pentru a evidentia cheltuielile aferente activit de baza a unitatii. Functie de Activ, se debiteaza pe parcursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor directe aferente activitatii de baza, care sunt inregistrate si in contabilitatea financiara iar la sfarsitul lunii cu cotele corespunzatoare de cheltuieli indirecte(comune ale sectiei, generale de administratie ale unitatii de desfacere si ale activitatii auxiliare) repartizate rational in costul produselor, lucrarilor si serviciilor. Se crediteaza la sfarsitul lunii cu costul efectiv la productiei finite, precum si cu cel al productiei in curs de executie obtinute din activitatea de baza, operatie dupa care se soldeaza; in analitic se dezvolta pe sectii, obiecte de calculatie si articole de calculat.

Contul 922 se debiteaza in cursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor directe privind activitatile auxiliare, care sunt inregistrate si in contabilitatea financiara, iar la sfarsitul lunii, cu cota corespunzatoare de cheltuiala generala de administratie. Se crediteaza la sfarsitul lunii cu contravaloarea productiei livrate de sectiile auxiliare pentru activitatea de baza, sectorul administrativ si de conducere sau sectorul desfacerii, precum si cu costul efectiv al productiei finite destinate vanzarii si, respectiv, al productiei in curs de executie, operatie dupa care se inchide. In analitic se dezv pe sectii, obiecte de calculatie si chiar articole de calculatie.

Contul 923 evidentiaza cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor si cheltuielile generale ale fiecarei sectii de baza ale unitatii. Functie de activ, se debiteaza pe parcursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor indirecte privind activitatea de baza, care sunt inregistrate si in activitatea de baza, iar la sfarsitul lunii se mai debiteaza cu contravaloarea produselor lucrarilor si serviciilor primite de la sectiile auxiliare pentru necesitatile activitatii de baza, care nu se identifica cu obiecte de calculatie. Se crediteaza la sfarsitul lunii cu ocazia repartizarii rationale a cheltuielilor indirecte in costul productiei obtinute, ocazie cu care se soldeaza. In analitic se dezvolta pe sectii si pe feluri sau articole de cheltuieli specifice cheltuielilor comune ale sectiei.

Contul 924, functie de Activ, se debiteaza pe parcursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor determinate de administrarea si conducerea unitatii, care sunt inregistrate si in contabilitatea financiara, iar la sfarsitul lunii se mai debiteaza cu contravaloarea produselor, lucrarilor, serviciilor primite de la sectiile auxiliare pentru necesitatile sectorului administrativ si de conducere al unitatii, si se crediteaza la sfarsitul lunii cu ocazia repartizarii rationale a cheltuielilor generale de administratie in costul productiei obtinute din activitatea de baza, precum si in costul productiei obtinute din activitatea auxiliara, care are caracter de marfa. Dupa aceata operatie, contul se soldeaza. In analitic, se dezvolta pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului administrativ si de conducere.

Contul 925 se utilizeaza pentru o inregistrare a cheltuielilor efectuate in legatura cu desfacerea produselor fabricate(cheltuieli de ambalare, de transport – daca marfa circula pe cheltuiala producatorului, de manipulare, depozitare, inmagazinare, conservare, asigurare etc). Functie de activ se debiteaza in cursul lunii, cu ocazia colectarii cheltuielilor sectorului de desfacere, care sunt inregistrate si in contabilitatea finanicara, iar la sfarsitul lunii se mai debiteaza cu contravaloarea produselor si serviciilor primite de la activitatea auxiliara pentru necesitatile sectorului de desfacere, si se crediteaza la sfarsitul lunii cu ocazia repartizarii ocazionale a cheltuielilor de desfacere in costul complet al productiei obtinute, dupa care se soldeaza. In analitic, se dezvolta pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului desfacere.

Grupa 93:

– 931 Costul productiei obtinute;

– 933 Costul productiei in curs de executie.

Contul 931 serveste pentru evidenta productiei finite obtinute care consta din produse finite, semifabricate destinate vanzarii, lucrari executate si servicii prestate pentru terti, investitii proprii sau alte activitati.Functie de cont bifunctional, se debiteaza in cursul lunii cu pretul de inregistrare al productiei finite obtinute in procesul de productie; se crediteaza la sfarsitul lunii cu costul efectiv al productiei respective, decontata pe seama cheltuielilor ocazionale. Indiferent de soldul sau, acest cont se inchide prin 903, dupa care se soldeaza. In analitic se dezvollta pe obiecte de calculatie

Contul 933 se utilizeaza pentru inregistrarea costului efectiv al productiei in curs de executie, indiferent daca provine din activitatea de baza sau cea auxiliara. Functie de activ, se debiteaza la sfarsitul lunii cu costul efectiv al productiei in curs de executie, rezultata din activitatea de baza si din activitatile auxiliare; se crediteaza la sfarsitul lunii cu costul efectiv al aceleiasi productii, decontata pe seama cheltuielilor efectuate. Dupa aceasta operatie, contul se soldeaza. In analitic se dezvolta pe obiecte de calculatie.

Contabilitatea de gestiune privind intrarile de marfuri

Pretul cu amanuntul sau cel de vanzare en gros se utilizeaza numai in cazul marfurilor, putand fi adoptat de oricare agent economic cu profil comercial, en detail, en gros sau mixt. De altfel, acest pret se justifica in conditiile unui comert cu articole si sortimente numeroase si o frecventa mare a intrarilor si iesinilor, precum si in situatia organizarii evidentei analitice dupa metoda global-valorica, ceea ce nu exclude posibilitatea utilizarii lui si in cazul evidentei cantitativ-valorice pe sortimente de märfuni.Pretul analizat, datorita modificarilor cu caracter oarecum frecvent ale pretunilor de cumparare, adaosurilor comerciale si altor cauze, se poate reduce sau majora, dupa caz, pe baza de inventar, atunci cand este necesar. Aceasta operatie nu contra-vine prevederilor contabile in vigoare intrucat nu se afecteaza vaboarea de intrare in patnimoniu la costul efectiv de achizitie.Pretul cu amänuntul sau de vanzare en gros se stabileste de cätre agentul economic pnin luarea in calcul a unui anumit adaos comercial, posibil de realizat, insa atunci cand situatia de pe piata se schimba este normal sa se majoreze sau diminueze adaosul comercial si implicit pretul de vanzare, pe baza de inventar de schimbare de preturi, cu inregistrarea corespunzatoare in contabilitate.Altfel spus, majorarea sau reducerea pretului cu amanuntul sau a celui de vanzare en gros pana la nivelul costului de achizitie respecta regulile si principiile contabile, find un drept exclusiv al agentului economic care poate lua asemenea decizie atunci cand apreciaza ca este necesar pentru valorificarea in conditii avantajoase a marfurilor si pentru evitarea unor riscuri.In legatura cu pretul de vanzare cu amanuntul se impune precizarea ca in cazul agentilor economici neplatitori de TVA (cu cifra anuala de afaceri sub 1,5 miliarde lei sau care beneficiaza de prevederi legale exprese) el contine, pe langa elementele cunoscute, si TVA facturata de furnizori si reprezinta atat pretul de vanzare catre populatie, cat si pretul de evidenta sau de inregistrare in contul de märfuri.Totodata, se retine ca pentru märfurile lent si greu vandabile Ia care se impune practicarea unor preturi de vanzare sub nivelul costului efectiv de achizitie este necesar ca la inventarierea anuala, sa se constituie provizioane pentru depreciere.In legatura cu acest ultim aspect, precum si in ceea ce priveste marfurile cu perioada de valabilitate expirata, degradate sau depasite calitativ si totodata neimputabile, se mentioneza ca, potrivit reglementarilor in vigoare, consiliul de administratie al agentului economic, fära vreo alta aprobare, are competente sa decidä efectuarea operatiei de declasare si casare.Pretul de vanzare cu amanuntul, exclusiv TVA, sau en gros se reflecta in contul de marfuri (371)

Contabilitatea trebuie să asigure delimitarea costurilor incorporabile in stocuri si să instituie procedee de determinare a costurilor de intrare a lor(mărfurilor)in patrimoniu.

La evaluarea mărfurilor se disting trei momente principale starii lor patrimoniale :

– evaluarea la intrarea in patrimoniul inteprinderii ;

– evaluarea la inventariere;

– evaluarea la bilanț.

Evaluarea mărfurilor intervine în trei momente diferite: la intrarea în patrimoniu (evaluarea curentă sau contabilă), la închiderea exercițiului (evaluarea bilanțieră) și la ieșirea din patrimoniu sau la darea în consum.

Aici ne interesează evaluarea curentă la intrare în patrimoniu și evaluarea la ieșirea din patrimoniu (sau la dare în consum). 

În cazul circulatiei marfurilor cu amnuntul , vanzarea se face cu plata , imediat, in numerar,nemaifiind necesara utilizarea contului de clienti, aspect care marcheaza modalitatea de evidenta in contabilitate a circulatiei acestora.

De asemenea sunt prevazute unele particularitati pentru evidenta miscarii marfii i gestiunile in care se practica atat vanzarea cu ridicata cat si vanzarea cu amanuntul, precum si extintenta de particularitati ale contabilitatii marfurilor in gestiunile in care se pun in circulatie marfuri cu regim de consignatie , situatie in care particularitatile se localizeaza in spatiul modalitatilor de intrare a marfurilor in gestiune , care apoi pot sa fie vandute cu ridicata sau amanuntul

In unitatile comerciale cu amanuntul, data fiind frecventa mare a actelor de vanzare si inexistenta unei retele de calculatoare la punctele de vanzare , nu este posibila o contabilitate analitica cantitativ-valorica, pe sortimente de marfuri.

In consecinta , in marea majoritate a cazurilor, se practica contabilitatea analitica global-valorica pe gestiuni iar ca pretul de inregistrare este folosit pretul de vanzare incluzind pretul de cumparare si adaosul commercial (marja comerciala ), la care se mai adauga si tax ape valoare adaugata.

In aceste conditii, contabilitatea are datoria sa calculeze si sa inregistreze si diferenta dintre pretul de vanzare sic el de cumparare , adica adaosul commercial(marja comerciala) afferent mafurilor intrate, iesite si ramase in stoc precum si taxa pe valoare adaugata inclusiv pretul de vanzare.

A.Evaluarea mărfurilor la intrarea în patrimoniu

Bunurile materiale se evaluează și se înregistrează în contabilitate la costul de achiziție – cele procurate de la furnizori, la costul de producție – cele obținute din activitatea proprie de exploatare, la valoarea de utilitate – cele reprezentând aportul la capitalul social sau obținute cu titlul gratuit (donații, plusuri de inventar etc.). Regula generala de evaluare si inregistrare a stocurilor este evaluarea la costul istoric, care poate fi :

– costul de achiziție, in cazul bunurilor aprovizionate de la terți ;

– costul de producție, in cazul bunurilor si serviciilor obținute din activitatea proprie de exploatare.

Costurile sunt determinate prin contabilitatea interna de gestiune(contabilitate analitica).In lipsa acesteia, prin calcule statistice si , in cazuri exceptionale , se poate porni de la un pret de vanzare.

Costul de achiziție este format din două componente structurale: prețul de cumpărare și cheltuielile accesorii de achiziționare (transport, taxe nerecuperabile, comisioane etc.). Problema care se ridică este modalitatea practică de evaluare în contabilitate a valorilor materiale la costul de achiziție. O soluție indicată de Regulamentul de aplicare a Legii Contabilității este aceea a înregistrării costului de achiziție a bunurilor cu toate componentele sale (preț de cumpărare, taxe vamale, cheltuieli de transport, manipulare, comisioane etc.) direct în conturile de stocuri. Această soluție prezintă cel puțin două incoveniente. Unele dintre cheltuielile accesorii nu sunt cuprinse în actul de cumpărarea bunurilor, alături de prețul de cumpărare și acestea, în mod fortuit, se vor evidenția în baza documentelor care le consemnează într-un cont distinct, contul de diferențe. În aceste condiții, costul de achiziție determinat numai pe baza datelor din contul de stocuri este incomplet. Calculul costului de achiziție unitar pentru fiecare articol (reper) și lot aprovizionat este, practic, chiar prin folosirea celor mai performante programe informatice, foarte dificil, dacă nu chiar imposibil de realizat.

O altă soluție este aceea a folosirii a două serii de conturi: conturile de stocuri, în care să se înregistreze prețul de cumpărare, și conturile de diferențe de preț în care să se înregistreze cheltuielile accesorii de aprovizionare, indiferent dacă acestea figurează în aceleași documente cu prețurile de cumpărare sau n documente distincte. Această variantă de înregistrare și evaluare a stocurilor a fost adoptată de către mulți specialiștii din întreprinderi, pentru că este similară practicii din vechiul sistem de contabilitate, când se folosea alături de conturile de stocuri și contul 204 „Cheltuielile de transport-aprovizionare” și, deci, este cunoscută și, în plus, nici nu contravine regulilor și principiilor de evaluare și înregistrare a costului de achiziție al bunurilor aprovizionate.

Costul de producție al unui bun cuprinde: costul de achiziție al materiilor prime ți materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de producție, precum și cheltuielile indirecte de producție, determinate rațional ca fiind legate de fabricația acestuia.

 Valoarea de utilitate este stabilită în funcție de prețul pieții, utilitatea, starea și amplasarea bunurilor evaluate.

  Un caz particular îl reprezintă evaluarea mărfurilor care, datorită influenței unor factori ce vor fi analizați ulterior, în acest capitol, se poate efectua la costul de achiziție, la prețul de vânzare format din costul de achiziție plus adaosul comercial sau la prețul de vânzare plus TVA.

B. Evaluarea marfurilor cu ocazia inventarierii

Evaluarea mărfurilor cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala sau de utilitate , denumită si valoarea de inventar.Aceste valori se stabilesc in funcție de utilitatea bunului in inteprindere si prețul pieții.Valoarea de inventar este deci egala cu valoarea actuala, care este o valoare estimata, ce se apreciaza in funcție de piata si de utilitatea bunului pentru inteprindere.Valoarea de utilitate este prețul pieții.

C. Evaluarea mărfurilor  la inchiderea exercițiului prin bilant contabil

Evaluarea mărfurilor la închiderea exercițiului prin bilant contabil se face la valoarea de intrare , respectiv valoarea contabilă pusa de acord cu rezultatele evaluarilor la inventariere.

In acest scop, valoarea de intrare (contabilă) se compara cu valoarea de utilitate (de inventar) :

– pentru mărfurile la care au rezultat diferențe in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare, in bilanț acestea sunt evaluate la valoarea lor de intrare. Deci, plusul de valoare (valoare de inventar>valoare de intrare) nu se inregistreaza in contabilitate;

– pentru mărfurile la care s-au constatat diferențe in minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare, acestea se evalueaza in bilanț la valoarea lor de inventar. In contabilitate aceste stocuri vor continua să fie inregistrate la valoarea lor de intrare (ca valoare bruta), iar minusul de valoare datorat unor deprecieri probabile se inregistreaza prin intermediul conturilor de provizioane. Dacă din valoarea de intrare (contabilă) a stocurilor se deduce valoarea deprecierilor pentru care au fost calculate si inregistrate provizionele , se obține valoarea de inventar ca valoare neta care se înscrie în bilanț.

Pe baza celor arătate se desprinde regula generală de evaluare si inregistrare a mărfurilor, si anume : inregistrarea lor in contabilitate la valoarea de intrare, stabilita la nivelul costului de achiziție sau a costului de producție, dupa caz, ca forme ale costului istoric.

Prin aceste se asigura aplicarea principiului realitații(costul istoric), costurile efective de achiziție si de producție fiind parametrii reali ai valorii stocurilor.

Totodata, principiul prudenței cere ca plusurile de valoare între valoarea de inventar si cea de intrare sa nu fie inregistrate, acestea nefiind realizate, iar pe de alta parte pentru minusurile de valoare același principiu cere constituirea de provizioane din care aceste minusuri sa fie acoperite in caz ca la valorificarea stocurilor, minusurile de valoare se confirmă total sau parțial.

2.4. Contabilitatea de gestiune privind iesirile de marfuri

În cazul circulatiei marfurilor cu amanuntul, vanzarea se face cu plata, imediat, in numerar, nemaifiind necesara utilizarea contului de clienti, aspect care marcheaza modalitatea de evidenta in contabilitate a circulatiei acestora. De asemenea sunt prevazute unele particularitati pentru evidenta miscarii marfii si gestiunile in care se practica atat vanzarea cu ridicata cat si vanzarea cu amanuntul, precum si existenta de particularitati ale contabilitatii marfurilor in gestiunile in care se pun in circulatie marfuri cu regim de consignatie, situatie in care particularitatile se localizeaza in spatiul modalitatilor de intrare a marfurilor in gestiune, care apoi pot sa fie vandute cu ridicata sau amanuntul.

In unitatile comerciale cu amanuntul, data fiind frecventa mare a actelor de vanzare si inexistenta unei retele de calculatoare la punctele de vanzare, nu este posibila o contabilitate analitica cantitativ-valorica, pe sortimente de marfuri.

In consecinta, in marea majoritate a cazurilor, se practica contabilitatea analitica global-valorica pe gestiuni iar ca pretul de inregistrare este folosit pretul de vanzare incluzind pretul de cumparare si adaosul commercial (marja comerciala ), la care se mai adauga si tax ape valoare adaugata.

In aceste conditii, contabilitatea are datoria sa calculeze si sa inregistreze si diferenta dintre pretul de vanzare si cel de cumparare, adica adaosul comercial(marja comerciala) aferent mafurilor intrate, iesite si ramase in stoc, precum si taxa pe valoare adaugata, inclusiv pretul de vanzare.

La ieșirea din patrimoniu sau darea in consum, mărfurile sunt evaluate și se inregistreaza scăderea din gestiune la valoarea lor de intrare.

Mărfurile sunt evaluate conform reglementarilor si standardelor internationale prin urmatoarele metode de evaluare :

– metoda costului mediu ponderat (CMP);

– metoda prima intrare-prima ieșire (FIFO);

– metoda ultima intrare-prima ieșire (LIFO).

Bunurile materiale se evaluează prin aplicarea uneia din următoarele metode: metoda CMP(cost mediu ponderat), metoda FIFO(„prima intrare-prima ieșire”), metoda LIFO(„ultima intrare-prima ieșire”). Folosirea acestor metode este determinată de faptul că, în condițiile economiei de piață, cantități diferite din același stoc figurează în contabilitate la prețuri diferite, în raport cu sursa de aprovizionare și momentul aprovizionării, cu implicații în ceea ce privește evaluarea la ieșirea a acestor stocuri.

A. Metoda CMP: Costul unitar mediu ponderat se calculează fie după fiecare intrare, fie lunar, ca raport între valoarea totală a stocului inițial plus valoarea intrărilor și cantitatea existentă în stocul inițial plus cantitățile intrate. Menționăm că în condițiile acestei variante, pentru fiecare fel de material se va utiliza o singură fișă analitică cantitativ-valorică, indiferent de numărul prețurilor de cumpărare(costurile de achiziție) la care respectivul material se procură. Fișa va fi astfel concepută încât să permită înscrierea în coloane distincte a prețurilor de cumpărare (costurilor de achiziție) la care se evaluează intrările și a costurilor medii ponderate, calculate după fiecare nouă intrare, costuri folosind la evaluarea ieșirilor. Se constată unele diferențe între cele două variante în privința distribuției valorii materialelor asupra consumurilor și asupra stocului final.Și în cazul acestei variante se va folosi pentru fiecare tip de material, indiferent de numărul prețurilor de intrare, tot o singură fișă analitică, doar că, în cursul perioadei, ieșirile se vor înregistra numai cantitativ, urmând ca înregistrarea valorii ieșirilor și stabilirea soldului fișei să se efectueze numai la sfârșitul perioadei (lunii), după ce în prealabil, se determină costul mediu ponderat cu relația arătată.

B. Metoda FIFO: Potrivit acestei metode, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al lotului următor, în ordine cronologică.

C. Metoda LIFO: Această metodă presupune ca bunurile ieșite din gestiune să se evalueze la costul de achiziție (sau de producție) al ultimei intrări. Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieșite se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al lotului anterior, în ordine cronologică. În cazul metodelor FIFO și LIFO se vor întocmi pentru fiecare fel de material, mai multe fișe analitice după cum prețurile de cumpărare (costurile de achiziție) sunt variate. O altă variantă a metodei epuizării stocurilor, alături de FIFO si LIFO, o reprezintă metoda NIFO („următorul intrat-primul ieșit”).

Precizăm din nou că folosirea uneia sau alteia dintre cele trei metode de evaluare a ieșirilor de bunuri apare ca necesară dacă evaluarea acestor bunuri la intrarea în patrimoniu (gestiune) se face în costul de achiziție sau de producție.O soluție mai simplă prevăzută de Regulamentul de aplicare a Legii Contabilității este aceea a evaluării și înregistrării bunurilor atât la  intrarea în patrimoniu (gestiune), cât și la ieșire, la prețuri standard (prestabilitate), cu condiția evidențierii distincte a diferențelor de preț față de costul de achiziție sau costul de producție, după caz. Aceste diferențe de preț se stabilesc și se înregistrează distinct cu ocazia intrării bunurilor respective în patrimoniu și se repartizează proporțional atât asupra valorii bunurilor ieșite, cât și asupra stocurilor.

Descarcarea la sfarsitul lunii, a gestiunii depozitului cu ridicata, deci a contului de marfuri, cu valoarea marfurilor vandute la pretul de inregistrare calculata dupa una din metodele LIFO, FIFO, CMP, pe baza datelor furnizate de contabilitatea analitica organizta cantitativ si valoric pe sortimente de marfa. Totodata se repartizeaza si cheltuielile accesorii de aprovizionare aferente marfurilor vandute, astfel incat in debitul contului 607 ,, Cheltuieli privind marfurile “ se determina si se evidentiaza costul de achizitie al marfurilor vandute.

2.5. Contabilitatea de gestiune privind diferentele de inventar

Inventarierea reprezinta procedeul de constatare faptica la o anumita data a existentei elementelor patrimoniale, din punct de vedere cantitativ, calitativ si valoric.Importanta inventarierii: contribuie la stabilirea corecta a indicatorilor de calcul si evidenta , contribuie la infaptuirea controlului asupra integritatii si corectei gestionari a patrimoniului unitatii, contribuie la mobilizarea rezervelor interne, accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante si respectarea disciplinei financiare etc.

Clasificarea inventarierii

A. Dupa sfera de cuprindere

– inventariere generala care cuprinde intreg patrimoniul intreprinderii precum si bunurile Partinind altor unitati luate spre prelucrare de unitatea inventariata;

– inventarierea partiala cuprinde o parte a patrimoniului intreprinderii.

B.Dupa intervalul de timp la care se efectueaza

– inventariere anuala in vederea stabilirii reale a elementelor patrimoniale pentru a fi trecute in bilant;

– inventariere periodica care are loc in cursul anului sau la intervale mai mari de 1an se efectueaza pentru verificarea existentei anumitor elemente patrimoniale;

– inventariere ocazionala se efectueaza in cursul anului fiind determinata de imprejurari speciale cum ar fi predare-primire de gestiune;

– inventariere inopinanta se efectueaza in cursul anului de catre conducerea unitatii.

Pregatirea inventarierii consta in stabilirea obiectului inventarierii si stabilirea sferei de cuprindere a inventarului. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii, contabilii care tin evidenta gestiunii inventariate.Comisia de inventariere are obligatia sa sigileze locurile si caile de acces cu exceptia locului unde a inceput inventarierea, sa solicite o declaratie scrisa in care sa se mentioneze urmatoarele:

– daca in gestiune exista plusuri sau bunuri apartinind tertilor;

– daca au fost efectuate operatiuni fara respectarea normelor legale;

– daca au documente neinregistrate in evidenta etc.

Inventarierea propriu zisa reprezinta etapa care marcheaza inceperea efectiva a inventarierii, continutul ei il reprezinta constatarea faptica, descrierea si evaluarea elementelor supuse inventarierii.Constatarea reprezinta stabilirea pe cale directa si concreta a existentei elementelor patrimoniale, a marimii si starii in care se gasesc ele la data cand are loc inventarierea. Existenta elementelor de activ se constata practic prin numerare, masurare, cantarire.

De la aceasta regula fac exceptie bunurile aflate in ambalaje industriale cum ar fi lichidele a caror constatare se face prin sondaj. Inventarierea mijloacelor banesti aflate in conturi la banci se efectueaza prin urmarirea extraselor de cont ale bancilor, prin compararea acestora cu soldurile conturilor din evidenta proprie.

Pe baza constatarilor facute elementele inventariate se trec in listele de inventariere in care alaturi de cantitate si valoare se trec si caracteristicile proprii elemenetelor inventariate. Urmeaza confruntarea documentelor faptice cu constatarile di evidenta contabila proprie pentru a se afla rezulatatele inventarierii. Listele de inventar se semneaza de catre toti membrii comisiei de inventariere precum si de gestionarii carora li s-a efectuat inventarierea. Pe ultima fila a listelor de inventariere gestionarul trebuie sa mentioneze daca bunurile inventariate se afla in pastrarea sa. Daca exista bunuri care nu se pot inventaria valoric vor fi puse pe liste de inventariat cantitativ.

Stabilirea si regularizarea rezultatelor inventarierii este ultima etapa care se inregistreaza in urma stabilirii diferentelor dintre constatarile faptice si inregistrarile din evidenta contabila. In cazul in care diferenta apare mai mare in urma constatarilor faptice fata de inscrisuri acestea se numesc plusuri in inventar care deobicei se inregistreaza, daca diferenta este nefavorabila atunci cand constatarile faptice sunt mai mici decat inregistrarile avem de-a face cu un minus in inventar, acesta lipsa fiind imputabila.

In urma inventarierii se pot efectua regularizari prin compensari numai din punct de vedere cantitativ a plusurilor cu minusurile cu conditia ca diferentele sa apara la acelasi gestionar. Plusurile se inregistreza ca intrari in gestiune prin debitarea conturilor care indica plusul respectiv si creditarea conturilor de cheltuieli pe locuri de constatare a plusurilor respective

Pentru inregistrarea minusurilor in contabilitate exista urmatoarele situatii :

– daca vina apartine gestionarului se imputa acestuia la pretul cu amanuntul, diferenta dintre pretul de inregistrare a bunurilor constatate lipsa si pretul cu amanuntul se vireaza la bugetul statului;

– in cazul in care la inventariere pentru lipsa constatata nu s-au stabilit cauzele , lipsurile respective se inregistreaza in creditul conturilor de bunuri prin debitul contului decontari in curs de lamurire.

Acest din urma cont se inchide in momentul in care s-a stabilit cauza, cand nu este o persoana vinovata lipsa se trece pe cheltuieli, pe locuri de constatare a acesteia, cand este o persoana vinovata aceasta devine debitor si i se imputa in consecinta.

In caz de calamitati naturale lipsurile se trec in debitul contului profit si pierderi .

CAPITOLUL III

MONOGRAFIA PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE LA SC CILERO IMPEX SRL

3.1. Organizarea contabilitatii de gestiune prin clasa de conturi 6, respectiv 9

Potrivit Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabiliatii de gestiune, aprobate prin OMFP1826/2003 contabilitatea de gestiune se organizeaza de administratorul companiei SC CILERO IMPEX SRL fie utilizand conturi specifice, fie prin dezvoltarea conturilor din contabilitatea financiara, fie cu ajutorul evidentei tehnico-operative proprii.

Folosirea conturilor din clasa a 9-a a Planului de conturi general cuprins in Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin OMFP 1752/2005, este optionala.

Structura costului serviciilor prestatororului de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv cele legate de personalul insarcinat cu supravegherea, precum si regiile corespunzatoare. Alte cheltuieli se includ in costul lucrarilor, serviciilor numai in masura in care reprezinta costuri suportate pentru a presta serviciile in forma si in locul in care s-a stabilit de comun acord.

Structura costului serviciilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv cele legate de personalul insarcinat cu supravegherea, precum si regiile corespunzatoare. Alte cheltuieli se includ in costul lucrarilor, serviciilor numai in masura in care reprezinta costuri suportate pentru a presta serviciile in forma si in locul in care s-a stabilit de comun acord.

Pentru calculul costurilor lucrarilor, serviciilor si al costurilor perioadei, cheltuielile inregistrate in contabilitatea financiara dupa natura lor se grupeaza in contabilitatea de gestiune astfel:

a) cheltuieli directe;

b) cheltuieli indirecte;

c) cheltuieli de desfacere;

d) cheltuieli generale de administratie.   

  Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de calculatie (serviciu, lucrare, comanda, faza, activitate, functie, centru etc.) inca din momentul efectuarii lor si ca atare se includ direct in costul obiectelor respective.

Cheltuielile directe cuprind: costul de achizitie al materialelor directe consumate, energia consumata in scopuri tehnologice, manopera directa (salarii, asigurari si protectia sociala etc.), alte cheltuieli directe.

Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica si atribui direct pe un anumit obiect de calculatie. Ele privesc intreaga productie a unei sectii companiei SC CILERO IMPEX SRL in ansamblul ei.

Pentru determinarea costurilor de productie si pentru inregistrarea acestora in contabilitate la firma, este necesara parcurgerea mai multor etape:

stabilirea obiectelor de calculatie (tipuri de servicii, lucrari, proiecte etc) care ar trebui codificate intr-un anumit mod (pentru exemplificare S1 si S2) si cartografierea unitatii in centre de activitate cum ar fi: ateliere de executie servicii, laboratoare, departament comercial, departament administrativ etc;

decontarea cheltuielilor in cursul lunii, care consta in inregistrarea cheltuielilor dupa natura, in contabilitatea financiara si colectarea acestora pe destinatii, in contabilitatea de gestiune;

decontarea cheltuielilor in cursul lunii, care consta in inregistrarea cheltuielilor dupa natura, in contabilitatea financiara si colectarea acestora pe destinatii, in contabilitatea de gestiune;

decontarea cheltuielilor in cursul lunii, care consta in inregistrarea cheltuielilor dupa natura, in contabilitatea financiara si colectarea acestora pe destinatii, in contabilitatea de gestiune;

decontarea cheltuielilor in cursul lunii, care consta in inregistrarea cheltuielilor dupa natura, in contabilitatea financiara si colectarea acestora pe destinatii, in contabilitatea de

3.2. Monografia contabila la SC CILERO IMPEX SRL

Servicii si produse realizate:

vanzare cablu tv – 20 =p1

vanzare abonament internet – 25 =p2

vanzare echipamente – 30 =p3

calculatia costurilor, care se realizeaza la sfarsitul perioadei si consta in:

-repartizarea cheltuielilor indirecte asupra obiectelor de calculatie;

-repartizarea cheltuielilor indirecte asupra obiectelor de calculatie;

-repartizarea cheltuielilor indirecte asupra obiectelor de calculatie;

evaluarea si inregistrarea serviciilor in curs de executie;

determinarea costului de productie efectiv al serviciilor prestate;

reflectarea in costurile perioadei a cheltuielilor neincorporabile (neincluse in costul de productie)

justificarea cheltuielilor (inchiderea tuturor conturilor)

Registru jurnal

Registru Cartea Mare

601 601.11

D C D C

(1) 900 (22) 900 (1) 350 (22)350

Rd 900 Rc 900 Rd 350 Rc 350

TSC 900 Tsc 900 TSC 350 Tsc 350

628 601.12

D C D C

212,99 212,99 100 100

Rd 212,99 Rc 212,99 Rd 100 Rc 100

Tsc 212,99 tsc 212,99 Tsc 100 Tsc 100

641 6811

D C D C

600 600 375 375

Rd 600 Rc 600 Rd 375 Rc 375

Tsc 600 Tsc 600 Tsc 375 Tsc375

602.2 601.13

D C D C

200 200 450 450

Rd 200 Rc 200 450 450

200 200 450 450

602.14 602

D C D C

210 210 410 410

210 210 410 410

210 210 410 410

628.14 628.3

D C D C

50 50 162,99 162,99

50 50 162,99 162,99

50 50 162,99 162,99

6811.14 6811.2

D C D C

75 75 300 300

75 75 300 300

75 75 300 300

701 701.1

D C D C

13218,8 13218,8 3857,8 3857,8

13218,8 13218,8 3857,8 3857,8

13218,8 13218,8 3857,8 3857,8

701.2 701.3

D C D C

5337,5 5337,5 5023,5 5023,5

5337,5 5337,5 5023,5 5023,5

5337,5 5337,5 5023,5 5023,5

CONCLUZII

In concluzie, contabilitatea de gestiune furnizează informații analitice de detaliu referitoare la eficiența utilizării factorilor de producție. Prin contabilitatea de gestiune se determină costul de producție pe produs, lucrare sau serviciu (P, L, S), costul pe centre de responsabilitate, costul diferitelor funcțiuni, rezultatele analitice (pe produs, lucrare sau serviciu și pe centre). Ea furnizează informații de natură economică exprimate atât în unități monetare cât și nemonetare (fizice).

Contabilitatea de gestiune are ca obiect:cunoașterea detaliată a proceselor de alocare a resurselor în interiorul întreprinderii pe centre de responsabilitate și pe produse, metode de transformare a resurselor consumate în rezultate, elaborarea previziunilor având la bază consumurile trecute putându-se evalua în timp consecințele activelor viitoare

Contabilitatea de gestiune furnizează date care vin să completeze informațiile din contabilitatea financiară și ele se adresează exclusiv managerilor ca beneficiari interni de date.

Rezultă că contabilitatea de gestiune are ca finalitate furnizarea informațiilor necesare luării deciziilor de către manageri având în fond 2 scopuri:

calcularea costurilor

influențarea comportamentului celor care pot acționa asupra costurilor

Institutul contabilității de gestiune american definește contabilitatea de gestiune astfel: „Procesul de identificare, colectare, analiză, prelucrare, interpretare și transmitere a informațiilor financiare și nefinanciare utilizate de manageri pentru realizarea funcțiilor de planificare, evaluare și control în cadrul întreprinderii și pentru asigurarea utilizării și evidențierii corespunzătoare a resurselor acesteia.”

Evoluția contabilității de gestiune s-a făcut în paralel cu metodele de management și contabilității de gestiune i se cer tot mai multe analize ale datelor financiare, referitoare la:creșterea calității produselor și serviciilor firmei, reducerea timpului necesar pentru proiectarea, crearea și livrarea produselor și serviciilor, satisfacerea totală a clienților

În aceste condiții contabilitatea de gestiune trebuie să furnizeze date legate de cantitatea de rebuturi, costurile de prelucrare a produselor necorespunzătoare calitativ, costul reparațiilor în perioada de garanție, etc.

Profesorul Mihai Ristea: „Contabilitatea de gestiune este reprezentarea analitică a proceselor interne ale întreprinderilor care produc transformări calitative și cantitative în masa patrimoniului. Informația construită este destinată administratorilor, ca beneficiari interni, care trebuie să răspundă la întrebarea cum să aloce și să utilizeze resursele întrebuințate de investitori pentru a realiza performanța.”

Această definiție scoate în evidență faptul că:

obiectivul contabilității de gestiune îl reprezintă reflectarea relațiilor interne

ea trebuie organizată în raport cu cerințele conducerii

trebuie organizată în raport cu structura întreprinderii

să fie suplă, simplă și operativă

In concluzie, se desprind caracteristicile următoare:informațiile furnizate se referă la procese și relații din interiorul întreprinderii, informațiile sunt destinate utilizatorilor interni (decidenți la diferite nivele ierarhice) pentru orientarea deciziilor și vin să completeze datele din contabilitatea financiară, organizarea se face în funcție de specificul activității fiecărei întreprinderi,informațiile furnizate trebuie să fie actuale, pertinente și obținute rapid

In urma nalizei efectuate firma a obtinut profit la toate categoriile de produse si servicii comercializate.

Costurile ridicate pentru clientii doritori au facut ca penetrarea metodei respective in practica desfacerilor cu amanuntul sa inregistreze un ritm destul de lent, neputandu-se vorbi de o adevarata afirmare. Eforturile in directia simplificarii procesului si a reducerii costurilor, cat si o publicitate adecvata, raman domeniile unor actiuni concertate din partea comerciantilor cu amanuntul.

PUNCTE TARI:

a). Societatea beneficiază de un management modern;

b). Structura organizațională a societății este modernă, cuprinzând sectoarele, secțiile și compartimentele necesare unei intreprinderi moderne;

c). Prin tehnologiile si aparatura moderna cu care este dotata, societatea are posibilitatea urmaririi eficiente a calitatii produselor, acesta fiind o preocupare constanta;

d). Flexibilitate față de cerințele pieței;

e). Seriozitate în derularea contractelor;

f). Prezentarea la târguri și expoziții de profil

PUNCTE SLABE:

a) Adaosul commercial prea mare

b). Reacție incertă la mișcările pieței;

c). Fluxul mare de personal într-o perioadă scurtă de timp, ceea ce determină o comunicare insuficientă și ineficientă cu clienții.Lipsa cunoștințelor noilor angajați și tratarea clienților intr-un mod necorespunzător duce la ineficiența întregi activități a firmei.

OPORTUNITATI:

a). Creșterea rapidă a cotei de piață și a numărului de clienți la nivel zonal

b) cresterea rapida a vanzarilor prin micsorarea preturilor

AMENINTARI:

a). Presiunea tot mai crescândă a concurenței ;

b) criza economica

In urma identificării punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor se poate concluziona că societatea este o societate profitabilă;

are un management modern;

posedă o baza tehnico-materiala moderna in proportie de aproximativ 80%;

are o cultură organizațională bună;

are produse diversificate și de bună calitate;

are un preț de cost al produselor competitiv;

are o piață de desfacere stabilă și este posibilă largirea ei;

are posibilitatea și condițiile de diversificare a produselor;

BIBLIOGRAFIE

Oprea Călin-Contabilitate de gestiune și calculația costurilor-Editura Atlas Press,București,2003.

Oprea Călin, Chivața Caraiani-Contabilitate de gestiune și calculația costurilor, Brașov,1998.

Oprea Călin, Chivața Caraiani-Elemente de contabilitate de gestiune și calculația costurilor, Brasov,1999.

Popescu Lucian-Metode de calculație și analiză a costurilor-Editura Fundației România de Mâine, București,2006.

Călin O., Cârstea Gh., – „Contabilitatea de gestiune și calculația costurilor”, Ed. Genicod, București, 2002;

Ebbeken K., Possler L., Ristea M., – „Calculația și managementul costurilor”, Editura Teora, 2000;

Mwin, Rudolf Elmar, Mayer: „Controlling”, Editura ALL, București, 1996;

Dubrulle Louis, Contabilitate de gestiune, traducere, Editura Economică, București, 2002.

RISTEA M., OLIMID L., NIȘULESCU I., STOIAN A., RĂILEANU V. – „Contabilitatea societăților comerciale, vol. II”, Editura CECCAR, București 1996

OPREA CĂLIN – „Contabilitate de gestiune și calculația costurilor”, Editura Atlas Press, București 2003

Bouquin Henri, Comptabilité de gestion, Editura Economica, Paris, 2000;

Căpușneanu Sorinel – „Contabilitate de gestiune și calculația costurilor” Editura Economică, București, 2003;

Broadman E. Anthony, David H. Greenberg, Vining R. Aidan, Weimer L. David, Analiza Cost – beneficiu, Traducere, Editura ARC, Ediția a doua, 2005.

Diaconu Paul, Contabilitate managerială, Editura Economică, București, 2002.

Ion Ionașcu, Andrei Tiberiu Filip, Stere Mihai – „Control de gestiune” Editura Economică, București, 2003;

Colectiv de autori: Facultatea de Management Financiar Contabil – „Costurile – calculatie, contabilizare, previziune”, Editura Fundației România de Mâine, Universitatea Spiru Haret, București, 2002;

Fusaru, Doina, Gherasim Z., Bâra Adela: „Informatică de gestiune – limbaje de programare și sisteme de gestiune a bazelor de date. Teste grilă” Editura Fundației România de Mâine, București, 2005.

Popescu L. „Procedee de calculație a costurilor de producție – Aplicații online”, Editura Fundației România de Mâine, Universitatea Spiru Haret, București, 2006;

Popescu, Lucian: „Full cost versus direct costing în contabilitatea românească”, Revista „Gestiunea și contabilitatea firmei” nr. 5 / mai, pag. 18 – 29, Editura Tribuna Economică, București, 2001;

Popescu, Lucian: „Modele integrate de înregistrări contabile”, Revista „Gestiunea și contabilitatea firmei” nr. 7 / iulie, pag. 54 – 64, Editura Tribuna Economică, 2001;

Popescu, Lucian, Suiu, Ion: „Calculul costurilor unitare ale producției de fabricație interdependentă”, Revista „Gestiunea și contabilitatea firmei” nr. 10 / octombrie, pag. 36 ÷ 47, Editura Tribuna Economică – 2005;

Popescu, Lucian: „Cost versus preț în contabilizarea producției finite”, Revista „Tribuna Economică” nr. 6 / februarie, pag. 35 – 38; 43 – 44, București, 2001;

Popescu, Lucian: „Gestiunea și contabilitatea amortizării degresive”, Revista „Gestiunea și contabilitatea firmei” nr. 3 / martie, pag. 2 ÷ 23, Editura Tribuna Economică – 2005;

Popescu, Lucian: „Produse program Excel, în sprijinul firmelor, pentru determinarea cheltuielilor salariale”, Revista „Gestiunea și contabilitatea firmei” nr. 5 / mai, pag. 30 ÷ 40, Editura Tribuna Economică – 2006;

* * * Ministerul Finanțelor Publice, Ghid de aplicare a Standardelor Internaționale de Contabilitate, București, 2001.

ORDIN al ministrului finanțelor publice nr.1.826/22-12-2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea și conducerea contabilității de gestiune, Monitorul Oficial nr. 23/12 ianuarie 2004;

Legea contabilității nr. 82/1991 republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 26/08/2002, modificată prin Legea nr. 420/2004 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 993 din 28/10/2004), republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.48 / 14.01.2005;

Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1752/2005, pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene – publicat în Monitorul Oficial nr. Partea I nr. 1.080 bis din 30/11/2005;