Contabilitatea Datoriilor Si Creantelor Comercialedoc

=== Contabilitatea datoriilor si creantelor comerciale ===

Colegiul Economic “Ion Ghica” Târgoviște

Proiect pentru susținerea
examenului de certificare a competențelor profesionale

Tema proiectului:

CONTABILITATEA DATORIILOR SI CREANTELOR COMERCIALE

Specializare:

TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI ECONOMICE

Clasa : a XII-a C

Elev: Nicolae Georgiana Aurelia

Profesor coordonator: Necula Anda

Târgoviște, 2015

Cuprins

Argument

I. Prezentarea generala a firmei S.C. Profi Rom Food S.R.L.

II.Contabilitatea datoriilor si creantelor comerciale
1.Descriere

2. 1. Contabilitatea decontarilor cu furnizorii

2.1.1.  Contabilitatea furnizorilor

2.1.2 Contabilitatea furnizorilor de imobilizari

2.1.3 Contabilitatea efectelor de platit

2.1.4 Contabilitatea furnizorilor-facturi nesosite

2.1.5 Contabilitatea furnizorilor debitori

2.2.1 Contabilitatea clientilor

2.2.2 Contabilitatea efectelor de primit

2.2.3 Contabilitatea clientilor incerti

2.2.4. Contabilitatea clientilor –facturi de intocmit

2.2.5 Contabilitatea clientilor creditori

3.1. Implicatii fiscale la evaluarea datoriilor

3.2. Implicatiile fiscale ale reducerilor comerciale s financiare

Monografie contabila

Concluzii si propuneri

Anexe

Bibliografie

Argument

Am ales, in vederea sustinerii examenului de competente profesionale, lucrarea de specialitate pentru a obtine certificatul de competente profesionale ,cu tema :,,Contabilitatea datoriilor si creantelor comerciale” la S.C. Profi Rom Food. S.R.L.

Am optat pentru a realiza aceasta tema, deoarece in perioada de practica la unitate, am luat parte la realizarea documentelor in aceasta ramura a contabilitatii.

Datorita caracterului sau practic, contabilitatea a devenit unul din instrumentele importante de gestiune a afacerilor, fiind pe buna dreptate principala sursa de informatii necesare procesului de conducere.

Ca tehnica de lucru, contabilitatea constituie un ansamblu coerent de procedee si tehnici axat pe socoteala scrisa a actelor si faptelor ce produc modificari asupra patrimoniului intreprinderii. Este o disciplina functionala in cadrul sistemului stiintelor economice, funizand cea mai mare parte a informatiilor privind modul de gestionare a resurselor si utilitatilor de la nivelul micro si macroeconomic.

Astfel, noua ne revine o sarcina de mare raspundere in ceea ce priveste culegerea, prelucrarea, verificarea si stocarea informatiilor economice. Aceasta se poate realiza numai printr-o temeinica pregatire teoretica – metodologica, dar mai ales prin stapanirea pana la cel mai mic detaliu a instrumetarului tehnico- aplicativ al contabilitatii.

Prezenta lucrare, se bazeaza pe cunostintele teoretice acumulate la cursurile scolare si cele practice.

PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI S.C. PROFI ROM FOOD S.R.L

Lanțul de magazine PROFI România este deținut de Polish Enterprise Fund VI (PEF VI), fondul polonez de private equity administrat de Enterprise Investors (EI).

Despre Enterprise Investors
Enterprise Investors (EI) este cea mai veche și una dintre cele mai mari firme care administrează fonduri de private equity și venture capital din Europa Centrală și de Est. Firma administrează șapte fonduri de private equity și un fond de venture capital ce totalizează 2 miliarde euro. Până în prezent, aceste fonduri au investit 1,5 miliarde euro în aproape 130 companii din diferite sectoare și au vândut 95 de investiții cu venituri de 1,7 miliarde euro.

EI are o vastă experiență în investițile în retail, cu peste €330 milioane investite si angajate în companii din acest domeniu in Europa Centrala și de Est. În România, Enterprise Investors a investit până în prezent în jur de 200 de milioane de euro și deține în prezent acțiuni în Profi Rom Food, Macon Deva si Smartree.

Rețeaua de magazine de discount și de cartier PROFI a fost fondată în 1979 în Belgia, și în 2006 număra 146 de unități în Belgia, Ungaria și România. În anii următori, și-a continuat extinderea către diferite părți din Moldova, Muntenia și Oltenia. Un salt important l-a constituit achiziționarea unei alte rețele românești de retail cu o foarte bună reputație, Albinuța.
Pasul cel mai important s-a făcut la sfârșitul anului 2009, când afacerea din România, constituită deja din 67 de magazine, a fost achiziționată integral de Enterprise Investors (EI). Această acțiune s-a finalizat în martie 2010.

De acum separată de magazinele din Belgia și Ungaria, și bucurându-se atât de forța financiară, cât și de planurile de crestere foarte ambițioase ale celor de la EI, rețeaua magazinelor PROFI reunite în cadrul companiei PROFI Rom Food Srl. a început să se extinda într-un ritm până atunci nemaiîntâlnit în retailul românesc.

Într-un singur an, au fost inaugurate 26 de magazine, ceea ce a determinat reputata publicație de afaceri Ziarul Financiar să califice PROFI drept lanțul de retail modern din România cu cea mai agresivă extindere în 2011. La sfarsitul anului 2012, PROFI număra deja 149 de magazine, in 2013 a deschis 63 de magazine iar pentru 2014 retailer-ul vrea să mențină ritmul de expansiune vizând 300 de unități pentru viitorul apropiat.

Aproximativ 200.000 de clienți calcă pragul magazinelor PROFI în fiecare zi pentru a se bucura de cele peste 5000 de produse oferite de acestea, multe dintre ele la unele dintre cele mai bune prețuri de pe piață. PROFI incurajează producția locală, aproximativ 80% din sortimentația PROFI fiind produsă în România.

Succesul PROFI se datorează într-o măsură considerabilă și numărului din ce in ce mai mare de branduri proprii care tind să se apropie de 20% din totalul produselor.

Acționând într-un mediu economic foarte competitiv, în care granițele tradiționale dintre magazinele discount, supermarketuri și hypermarketuri devin tot mai puțin relevante, magazinele PROFI se remarcă printr-un model de afaceri propriu ce combină produse de calitate și promoții atrăgătoare, prospețime și accesibilitate în imediata proximitate a locului unde locuiesc clienții lor.

Reteaua este raspandita in intrega tara si opereaza cu magazine in format standard, City si Mall. Cu aproximativ 5000 de angajati la sfarsitul lui 2013, la care se vor adauga încă cel puțin 1000 în 2014, PROFI reprezinta unul dintre marii angajatori din România.

Luna decembrie a anului 2013 a adus la București cel mai ambițios și spectaculos proiect al retailer-ului, un proiect unic in lume – PROFI Ice Store – primul magazin alimentar din gheață din lume. Construcția de gheață amplasată in Piața George Enescu (lângă Ateneul Roman) s-a bucurat de un real succes în rândul vizitatorilor în perioada 6 – 24 decembrie, atât cât a funcționat și a depășit cu mult granițele țării, ajungând să fie mediatizat pe toate meridianele globului.

Totodată, magazinele PROFI acționează ca un bun vecin care își asumă un rol social. PROFI a inaugurat campania “Profi te premiază!”, acțiune în care compania și partenerii săi au investit peste un milion și jumătate de euro pentru a dota aproape 400 de școli cu 5381 de calculatoare legate în rețea, și alte 226 de școli cu tot atâtea videoproiectoare. Campania a fost desfășurată de-a lungul a trei ani consecutivi – 2011, 2012, 2013, și a avut Ministerul Educației Nationale ca partener.

O comunicare inovatoare în domeniile marketing și PR fac din PROFI o companie care îmbogățește și patrimoniul cultural românesc. Spre exemplu, în septembrie 2011, PROFI l-a invitat pe Manfred Stader, unul din marii pictori 3D ai lumii, care a amplasat una dintre lucrările sale stradale în fața magazinului PROFI din Bulevardul Libertății, în București, fiind foarte apreciată atât de presă, cât și de public, în general. Această lucrare a fost reamplasată in 2012 în Brașov, spre satisfacția locuitorilor acestui oraș.

PROFI a dat un impuls și industriei publicitare prin introducerea unor idei proaspete și puternice care generează numeroase discuții și recunoașterea brandului.

Iar nu în cele din urmă, în 2012, a fost inaugurat un birou PROFI la Cracovia, în Polonia, în intenția de a plasa compania pe o poziție concurențiala mai buna, prin posibilitatea de a oferi clienților din România produse poloneze de calitate, la prețuri mai mici. Aceasta se va realiza prin utilizarea vastelor contacte și know-how acumulate de companie, precum și datorită importantei susțineri financiare de care aceasta se bucura.

Mărcile proprii definesc produse superioare, românești și de import ce pot fi gasite doar în magazinele PROFI la prețuri deosebit de bune. Cafeua Camino, mâncarea pentru animale Happy, cerealele pentru mic dejun și produsele de panificație vital Grana, produsele din hârtie și balsamurile Lowie, foliile alimentare, pungile și bureții Cassa, ice tea Milton, legumele preparate Grădina Bunicii, orezul, legumele și fructele proaspete Eisler, prăjiturile Dolcini, băuturile carbogazoase Juicy, condimentele Kook, băutura energizantă Volta sau ouăle proaspete O&O se bucură de un succes incontestabil.

Incepand cu anul 2010 Profi si-a propus sa dezvolte o noua gama de produse pe langa produsele Profi existente (a caror calitate este identica cu cea promovata de principalii jucatori de pe piata), sub numele Proxi.

Bun la pret, de calitate, mereu in proximitate.

Aceasta gama o veti regasi la cel mai bun pret, asemenea produselor pe care ati avut ocazia sa le achizitionati in magazinele Profi si sa le identificati la raft cu ajutorul indicatoarelor.

Proxi, marca proprie ofera cumparatorilor produse bune la cele mai mici preturi, care pot merge si pana la 40% din preturile brandurilor nationale de calitate comparabila.

II. CONTABILITATEA DATORIILOR SI CREANTELOR COMERCIALE

1.Descriere

În cadrul activității sale, unitatea patrimonială este angajată într-o multitudine de relații juridice, de natură patrimonială cu persoane fizice și cu persoane juridice care intervin în derularea operațiilor economice și financiare.După influența pe care această relație o transmite în patrimoniulîntreprinderii, se disting două categorii de relații cu terții:

-relații de natura datoriilor;

-relații de natura drepturilor de creanță.

Dicțonarul explicativ al limbii române definește noțiunea de „creanță” ca fiind „dreptul creditorului de a pretinde de la un debitor să dea, să facă sau să nu facă ceva.”O altă definiție stabilește pentru creanță următoarea accepțiune:„activitatea care stabilește acest drept.”

Apariția și încasarea creanțelor pe termen scurt sau activele în curs de decontare reprezentând valorile economice avansate temporar de către o entitate economică altor persoane fizice și/sau juridice urmând a primi în contrapartidă o prestație sau un echivalent economic. Se află în postura de CREDITOR.

Creanțele, numite și valori în curs de decontare, reprezintă valorile economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice și pentru care urmează să primească un echivalent valoric. Acest echivalent poate reprezenta o sumă de bani, o lucrare sau un serviciu. Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea avansată și care urmează să dea echivalentul corespunzător sunt definite generic prin noțiunea de debitori.Deci, debitorul reprezintă persoana care, în cadrul unuiraport  patrimonial, a primit o valoare și urmează să dea un echivalent valoric  sau  o contraprestație.

In „Planul de conturi general” al unității patrimoniale există o clasă a aconturilor de creanțe. Conturile din această clasă evidențiază relațiile dedecontare cu clienții și cu alte terțe persoane privind creanțele unității patrimoniale.

Prețul de evaluare și înregistrare a creanțelor este egal cu suma de lichidități încasată pentru valoarea de întrebuințare a valorilor economice avansate.Conturile de creanțe au funcția contabilă de activ.

In debitul lor se înregistrează apariția creanțelor asupra terților privind creditele comerciale,efecte de primit, avansurile și aconturile acordate de titluri de participare deținute din operațiile privind capitalul subscris și nevărsat. Se creditează la decontarea creanțelor.

Soldul conturilor este debitor și reprezintă creanțele unității asupraterțelor persoane.

Apariția și plata datoriilor pe termen scurt sunt generate de valorile economice primite de către o entitate economică de la alte persoane și / sau juridice, în contrapartida cărora entitatea este obligată să acorde o prestație sau un echivalent valoric se află în postură de DEBITOR.

O alta categorie de relatii pe care o poate avea o întreprindere în timpul desfășurării activității o reprezintă cea de natura datoriilor. Dicționarul explicativ al limbii române definește noțiunea de „datorii” ca fiind „suma de bani sau orice alt bun datorat cuiva” sau „obligație legală sau morală”. Persoanele fizice și juridice față de care unitatea are obligații bănești sunt denumite generic „creditori”. Definit astfel, creditorul reprezintă persoana care,în cadrul unui raport patrimonial, a avansat o valoare economică și urmează să primească un echivalent valoric sau o contraprestație.

Datoriile reprezintă angajamente financiare ale debitorilor cu privire la sume de bani cuvenite creditorilor pentru materiale, mărfuri, servicii, bani primiți. 

In„Planul de conturi general” al întreprinderii există o grupă a conturilor care reflectă datoriile comerciale.Conturile de datorii evidențiază fondurile furnizate de terți pentru care unitatea trebuie să acorde o prestație sau echivalentul valoric. Prețul de evaluare și înregistrare a datoriilor este egal cu suma de lichidități (sau echivalent delichidități) plătite pentru valoarea de întrebuințare a contra-prestației acordatăde terți.Datoriile fiind elemente de pasiv, conturile au funcție contabilă de pasiv . Se creditează cu datoriile create față de terți. Se debitează  la decontareadatoriilor.Soldul este creditor și reprezintă datorii în curs de decontare.

Clasificări:

În urma relații economice, iau naștere o serie de datorii și creanțe, a căror decontare pe termen scurt sunt delimitate prin categoria de „decontări cu terții”.

Ansamblul acestor interactiuni intre debitori si creditori dau nastere la o serie de datorii și creanțe curente:

comerciale față de furnizori și clienți;

sociale, față de salariați; față de bugetul de asigurări sociale;

fiscale, față de bugetul statului, bugete locale;

patronale, față de asociați;

diverse, față de diverși creditori, respectiv debitori.

CRITERII DE RECUNOAȘTERE

Trebuie indeplinite cumulativ :

A.Există probabilitatea

-intrării de resurse economice generatoare de beneficii economice viitoare (în cazul creanțelor )

-ieșiri de resurse economice ce vor diminua beneficiile economice viitoare (în cazul datoriilor)

B. Evaluarea

– Creanțelor să fie făcută in mod credibil;

-Datoriilor sa fie facuta în mod credibil

Creanțele

Creanțele sau drepturile unei unități patrimoniale ce pot fi grupate după mai multe criterii:

a)după natura lor pot fi: 

-creanțe comerciale;

-creanțe financiare.

b)după timpul în care trebuie soluționată decontarea:

-creanțe pe termen scurt;

-creanțe pe termen lung.

c)după conținutul economic: 

-creanțe asupra clienților; 

-creanțe asupra furnizorilor; 

-creanțe generate de utilizarea și deținerea unor efecte de comerț;

-creanțe asupra unor debitori diverși.

Datoriile

Datoriile sau obligațiile reprezintă angajamente financiare ale debitorilor cu privire la sume de bani cuvenite creditorilor pentru materiale, mărfuri,servicii, bani primiți.

 Datoriile se clasifică astfel:

a) după natura lor: datorii comerciale; financiare; fiscale;  salariale; sociale; alte datorii.

b)după perioada de timp în care se stinge datoria: datorii pe termen scurt; pe termen lung.

c)după conținutul economic: datorii față de furnizori; față de clienți; față de bugetul statului; față de salariați; alte datorii.

2. 1. Contabilitatea decontarilor cu furnizorii

In vedera realizarii obiectului lor de activitate, orice agent economic cu scop lucrativ efectueaza in mod obisnuit operatiuni de aprovizionare si desfacere, operatiuni prin intermediul carora se realizeaza functia comerciala a intreprinderii.

 Operatiunile curente ce se nsc intre intreprindere si tertii comerciali genereaza:

–        datorii comerciale

–        creante comerciale.

Datoriile comerciale apar in cadrul procesului de aprovizionare cu bunuri, lucrari si servicii si includ in structura lor funizorii de efectele de platit.Reflectarea in contabilitate a datoriilor si creantelor comerciale se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 40 „Furnizori si conturi asimiate”.

Astfel, conturile

401 „Furnizori”,

403 „Efecte de plătit”,

404 „Furnizori de imobilizări”,

405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”,

408„Furnizori-facturi nesosite”,reflectă datoriile comerciale,

iar contul 409 „ Furnizori-debitori”reflectă creanțe comerciale.

.Primele cinci conturi sunt conturi de pasiv și evidențiază în creditul lor datoriile comerciale create, iar în debit stingerea acestora, odată cu plata lor,soldul lor reflectând datoriile existente la un moment dat. Ultimul cont este un cont de activ și evidențiază în debitul lui creanțele comerciale apărute, iar în credit stingerea acestora, odată cu încasarea lor, soldul acestui cont reflectând creanțele la un momentdat.

2.1.1.  Contabilitatea furnizorilor

 Relatiile cu furnizorii provin ca urmare a derularii urmatoarelor operatiuni:

·       achizitionare (prin cumparare) de imobilizari;

·       achizitionare (prin cumparare) de active circulante materiale (materii prime si materiale, animale, marfuri si ambalaje)

·       lucrari executate de terti, cu titlu oneros pentru intreprindere;

·       servicii prestate de terti, cu titlu oneros pentru intreprindere.

Evidența decontărilor cu furnizorii se ține cu ajutorul contului 401„Furnizori”, pentru aprovizionările de bunuri, lucrări executate sau servicii prestate.

Contul 401 „Furnizori” este un cont de pasiv.In creditul contului 401 „Furnizori” se înregistrează:

-diferențele nefavorabile de curs valutar, aferente furnizorilor neachitațila închiderea exercițiului;

-reluarea diferențelor favorabile de curs valutar înregistrate la închidereaexercițiului precedent ;

-valoarea materialelor nestocate aprovizionate, incluse direct pe cheltuieli,consumul de energie și apă ;

-valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate lafurnizori ;

-valoarea lucrărilor executate sau a serviciilor prestate de terți ;

-valoarea facturilor primite în cazul în care acestea au fost evidențiateanterior ca facturi nesosite ;

-taxa pe valoarea adăugată înscrisă în facturile furnizorilor ;

-valoarea timbrelor fiscale și poștale, biletelor de tratament și călătorie și aaltor valori achiziționate.In debitul contului 401 „Furnizori” se înregistrează:

– plățile efectuate către furnizori ;

-reevaluarea diferentelor nefavorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului

-valoarea biletelor la ordin sau cambiilor subscrise acceptate de furnizori ;

-diferențe valutare de curs valutar aferente datoriilor către furnizori externi

-valoarea avansurilor virate furnizorilor cu ocazia regularizării plăților cuaceștia ;

-diferențele favorabile de curs valutar aferente facturilor neachitate laînchiderea exercițiului ;

2.1.2 Contabilitatea furnizorilor de imobilizari

Evidența decontărilor cu furnizorii de imobilizări se ține cu ajutorul contului 404 „Furnizori de imobilizări”.

Contul 404 „Furnizori de imobilizari” evidentiaza decontarile cu furnizorii ca urmare a achizitionarii de imoblizari necorporale sau corporale, precum si pentru lucrari si servicii executate de tertie pentru activitatea de investitii.

Contul404 „Furnizori de imobilizări” este un cont de pasiv.

 In creditul contului se înregistrează:

-diferentele nefavorabile de curs valutar, inregistrate la inchiderea exercitiului, aferente datoriilor catre furnizorii de imobilizari;

-reluareadiferentelor favorabile aferente furnizorilor de imobilizari inregistrate la inchiderea exercitiului;

-valoarea imobilizărilor facturate de furnizori, a serviciilor prestate sau alucrărilor executate de terți pentru realizarea unor imobilizări ;

-taxa pe valoarea adăugată înscrisă în factura furnizorilor de imobilizări.

In debitul contului se înregistrează:

-diferențe favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizorii deimobilizări ;

-diferențe favorabile de curs valutar aferente furnizorilor de imobilizărineachitate la închide-rea exercițiului ;

-sumele achitate furnizorilor de imobilizări ;

exercitiului, aferente datoriilor catre furnizorii de imobilizari

 Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor de imobilizări.

2.1.3 Contabilitatea efectelor de platit

Contul 403 “Efecte de plătit” face parte din grupa 40 “Furnizori și conturi asimilate”  și este un cont de pasiv.

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența obligațiilor de plătit pe bază de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie etc.).

În creditul contului 403 “Efecte de plătit” se înregistrează:

-valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit (401);

-diferențele nefavorabile de curs valutar, înregistrate la finalul lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar, din evaluarea soldului în valută (665).

În debitul contului 403 “Efecte de plătit” se înregistrează:

-plățile efectuate la scadență pe bază de efecte comerciale (512);

-diferențele favorabile de curs valutar constatate la evaluarea, la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar, a efectelor comerciale de plătit sau la lichidarea acestora (765).

Soldul creditor al contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit

Contul 405 Efecte de platit pentru imobilizari

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiilor de plata catre furnizorii de imobilizari pe baza de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie etc.).
Contul 405 "Efecte de platit pentru imobilizari" este un cont de pasiv.

In creditul contului 405 "Efecte de platit pentru imobilizari" se inregistreaza:
– valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit pentru imobilizari (404);
– diferentele nefavorabile de curs valutar la sfarsitul exercitiului din evaluarea soldului in valuta (665).

In debitul contului 405 "Efecte de platit pentru imobilizari" se inregistreaza:
– platile efectuate catre furnizorii de imobilizari pe baza de efecte comerciale, la scadenta acestora (512);
– diferentele favorabile de curs valutar constatate la decontare sau evaluare la sfarsitul exercitiului (765).
Soldul contului reprezinta valoarea efectelor de platit pentru imobilizarile achizitionate.

2.1.4 Contabilitatea furnizorilor-facturi nesosite

Contul 408 „furnizori – facturi nesosite” se foloseste pentru evidentierea bunurilor care sosesc in unitate si sunt receptionate doar pe baza avizului de insotire a marfii, factura urmand sa soseasca ulterior, inregistreaza datorii potentiale (estimate).  

Este un cont de pasiv care tine evidenta datoriilor potetiale pentru bunuri sosite fara factra ( a caror valoare este suficient de bine cunoscuta) si a TVA aferenta. In acest cont se consemneaza de asemenea valoare lucrarilor terminate si a serviciilor prestate de furnizori si inca nefacturate.

In creditul contului se înregistrează:

-reluarea diferențelor favorabile de curs valutar aferente datoriilor cătrefurnizori ;

-valoarea bunurilor aprovizionate, a lucrărilor executate sau a serviciilor  prestate de către furnizori ;

-diferențele nefavorabile de curs de curs valutar înregistrate la închidereaexercițiului, aferente datoriilor către furnizori, pentru care nu s-au primitfacturile.In debitul contului se înregistrează:

-valoarea facturilor sosite ;

-diferente favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercițiului, aferente datoriilor către furnizori, pentru care nu s-au primitfacturile ;

-reluarea diferentelor nefavorabile de curs valutar, inregistrat la închiderea exercițiului anterior, aferente datoriilor către furnizori, pentrucare nu s-au primit facturile. 

 Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi.

2.1.5 Contabilitatea furnizorilor debitori

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta avansurilor acordate furnizorilor pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor sau pentru prestari de servicii si executari de lucrari.

Contul 409 "Furnizori – debitori" este un cont de activ.

In debitul contului 409 "Furnizori – debitori" se inregistreaza:
– valoarea avansurilor achitate furnizorilor (512, 531);
– valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori (401);
– diferentele favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului, aferente avansurilor acordate furnizorilor (765).

In creditul contului 409 "Furnizori – debitori" se inregistreaza:
– valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizarii platilor cu acestia (401);
– valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire inapoiate furnizorilor, precum si valoarea ambalajelor degradate (401, 608);
– valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, nerestituite furnizorilor, retinute in stoc (381);

Soldul contului reprezinta avansuri acordate furnizorilor, nedecontate.

2.2.1 Contabilitatea clientilor

Debitorii societatii sub forma creantelor comerciale legate de vanzarea de bunuri, lucrari sau servicii proprii ciclului de exploatare al intreprinderii, sunt delimitati de conturile din clasa 4 „Conturi cu terti”, respectiv grupa 41 „Clienti si conturi asimilate”, care cuprinde urmatoarele conturi sintetice de gradul I si II, astfel:

-411 „Clienti”: 4111 „Clienti”; 4118 „Clienti incerti sau in litigiu”

-413 „Efecte de primit de la clienti”

-418 „Clienti – facturi de intocmit”

-419 „Clienti-creditori”

Conturile de creante functioneaza dupa regula specifica pentru conturile de activ, inregistreaza in debit soldul initial si cresterile iar, in credit reducerile si soldul final. Pentru creantele in devize, la sfarsitul exercitiului, se efectueaza actualizarea la cursul de la acea data, pentru ca in bilant sa apara o valoare a creantelor respective mai aproape de realitate.

Contul 4111 „Clienti” este utilizat pentru evidentierea creantelor si a decontarilor in relatiile cu clientii interni si externi pentru vanzarile de produse, semifabricate, materiale, marfuri, animale si pasari, ambalaje, lucrari executate si servicii prestate facturate clientilor, inclusiv a clientilor incerti, rau platnici, dubiosi, sau aflati in litigiu. Dupa continutul economic este cont de active circulante in decontare (creante), iar dupa functia contabila este cont de activ.

Debitul acestui cont reflecta urmatoarele:

-valoarea la pret de vanzare a marfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate, lucrarile executate si serviciile prestate, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta;

-valoarea bunurilor livrate, lucrarilor executate si serviciilor prestate evidentiate anterior in contul 418 „Clienti – facturi de intocmit”;

-veniturile inregistrate in avans sau de realizat aferente perioadelor sau valoarea dobanzii facturate de locator in cazul leasingului financiar;

-diferentele favorabile de curs valutar aferente creantelor in devize calculate la sfarsitul exercitiului financiar;

-valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate clientilor.

Creditul acestui cont reflecta:

-creantele (sumele) incasate de la clienti in conturile de disponibilitati bancare sau de numerar;

-valoarea sconturilor acordate clientilor;

-sumele trecute pe pierderi cu ocazia scoaterii din evidenta a clientilor incerti si in litigiu;

-valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, primite de la clienti;

-diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor in valuta calculate la sfarsitul anului.

Acest cont are sold debitor si reflecta sumele de incasat de la clienti.

2.2.2 Contabilitatea efectelor de primit

Contul 413 –efecte de primit de la client

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta creantelor de incasat, pe baza de efecte comerciale.
Contul 413 "Efecte de primit" este un cont de activ.

In debitul contului 413 "Efecte de primit" se inregistreaza:
– sumele datorate de clienti reprezentand valoarea efectelor comerciale acceptate (411);
– diferentele favorabile de curs valutar, aferente efectelor comerciale de incasat la inchiderea exercitiului (765).

In creditul contului 413 "Efecte de primit" se inregistreaza:
– efecte comerciale primite de la clienti (511);
– sumele incasate de la clienti prin conturile curente (512);
– diferentele nefavorabile de curs valutar, la primirea efectelor comerciale (665).
– diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor datorate de clientii externi a caror decontare se face pe baza de efecte comerciale, la inchiderea exercitiului (665).

Soldul contului reprezinta valoarea efectelor comerciale de primit.

2.2.3 Contabilitatea clientilor incerti

Contabilitatea clienților incerți se ține cu ajutorul contului 4118 „Clienți incerți sau în litigiu”.Cu ajutorul acestui cont se ține evidența clienților incerți, rău platnici,dubioși sau aflați în litigiu.Contul4118 „Clienți incerți sau în litigiu”este un cont deactiv.

 In debitul contului se înregistrează:

-reluarea diferentelor nefavorabile de curs valutar, aferente clientilor incerți, la închiderea exercițiului ;

-valoarea bunurilor livrate, prestațiilor efectuate sau a lucrărilor executateclienților care se dovedesc rău platnici, dubioși sau aflați în litigiu ;

-diferente favorabile de curs valutar aferente clientilor incerti sau in litigiu, la închiderea exercițiului.In creditul contului se înregistrează:

-diferente nefavorabile de curs valutar,aferente clientilor incerti la inchiderea exercitiului;

-reluarea diferentelor favorabile de curs valutar, aferente creantelor datorate de clientii incerti sau in litigiu , inregistrate la inchiderea exercitiului;

-sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderii din evidență a clienților incerți sau în litigiu, inclusiv TVA aferentă. 

 Soldul contului reprezintă sumele datorate de clienții incerți sau înlitigiu.

2.2.4. Contabilitatea clientilor –facturi de intocmit

Contul 418 Clienti-facturi de intocmit

Cu ajutorul acestui cont se evidentiaza livrarile de bunuri, prestarile de servicii sau executarile de lucrari, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, pentru care nu s-au intocmit facturi.

Contul 418 "Clienti – facturi de intocmit" este un cont de activ.

In debitul contului 418 "Clienti – facturi de intocmit" se inregistreaza:
– valoarea livrarilor de bunuri, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate catre clienti, pentru care nu s-au intocmit facturi, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta (701 la 708, 4428);
– diferentele favorabile de curs valutar, aferente creantelor in valuta la inchiderea exercitiului (765).

In creditul contului 418 "Clienti – facturi de intocmit" se inregistreaza:
– valoarea facturilor intocmite (411);
– diferentele nefavorabile de curs valutar aferente clientilor – facturi de intocmit la decontare si la inchiderea exercitiului (665).

Soldul contului reprezinta valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate, pentru care nu s-au intocmit facturi.

2.2.5 Contabilitatea clientilor creditori

Contul 419 Clienti creditori

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta clientilor – creditori, reprezentand avansurile incasate de la clienti.
Contul 419 “Clienti – creditori” este un cont de pasiv.
În creditul contului 419 “Clienti – creditori” se inregistreaza:
– sumele facturate clientilor reprezentand avansuri pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii (411);
– valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate clientilor (411);
– diferentele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor in valuta primite de la clienti, inregistrate la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (665);
– diferentele nefavorabile aferente datoriilor exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, inregistrate la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (668).
În debitul contului 419 “Clienti – creditori” se inregistreaza:
– decontarea avansurilor incasate de la clienti (411);
– valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, primite de la clienti (411);
– valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, nerestituite de clienti (708);
– diferentele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor decontate, precum si cele aferente datoriilor in valuta catre clienti, inregistrate la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (765);
– diferentele favorabile, aferente datoriilor exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, inregistrate cu ocazia decontarii sau la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (768).
Soldul contului reprezinta sumele datorate clientilor – creditori.

3.1. Implicatii fiscale la evaluarea datoriilor

 Creantele si datoriile creeaza un impact asupra intreprinderii, atat prin modul de evaluare, dar mai ales prin atasarea la exercitiile financiare  corespunzatoare

   Evaluarea creantelor se face diferit si anume:

– la intrarea in gestiune, la valoarea nominala evidentiind valoarea probabila de incasat;

– la inventariere, la valoarea probabila de incasat, evidentiind riscul de neancasare prin constituirea unui provizion, iar cresterea valorii nominale de incasare prin inregistrarea unui venit corespunzator.

            Evaluarea datoriilor se face astfel:

 – la intrarea in gestiune, la valarea de rambursare exprinmand valoarea probabila de plata;

– la inventariere, la valoarea probabila de plata, evidentiind cresterea de valoare condiderata ireversibila ca o datorie suplimentara, majorand cheltuielile exercitiului, iar descresterea valorii proabile de plata ca un venit.

O problema deosebit de importanta cu implicatii fiscale, sar si cu influente majore asupra gertiunii antreprinderii o reprezinta atasarea creantelor si datoriilor la exercitiul financiar corespunzator.

            Daca la intocmirea situatiilor inanciarea anuale se constata creane sau datorii in devize, acestea vor da nastere unor diferente de curs valuatar care se vor evidentia in contul de rezultate astfel:

– cele favorabile la venituri

– cele nefavorabile la cheltuieli

3.2. Implicatiile fiscale ale reducerilor comerciale s financiare

    In cadrul raportului contabilitate – fiscalitate, o importanta deosebita prezinta reducerile comerciale s financiare. Reducerile comerciale (rabaturi, remize) nu se inregistreaza in contabiliatea daca sunt acordate in momentul facturarii deoarece pretul din factura este influentat prin negocierile directe dintre furnizor s cumparator.

            Reducerile comerciale se vor inregistra in contabilitate la creante din vanzari, respectiv datorii din cmparari, daca sunt acordate ulterior.

            In situatia in care, reducerile comerciale se acroda ulterior, acestea vor fi inscrise in facturi de reducere sau note de credit.

            Reducerile cu caracter financiar se prezinta sub forma sconturilor de decontare si consta in reducerile acordate clienttilor, care isi achita datoriile in cadrul sau inaintea termenului normal de exigibilitate.

            Sconturile de decontare se inregistreaza in contabilitate astfel:

– ca o cheltuiala financiara in contabilitatea furnizorului;

– ca un venit financiar in contabilitatea clientului.

Aceasta modaliate de reflectare avedentiaza faptul ca:

– furnizorul care a acrodat reducerea, inregistreaza o cheltuiala, dar incaseaza creanta fata de clienti, mai devreme, scontul de decontare acordat de furnizor, reprezentand pentru aceasta costul financiar al incasarii creantelor in avans;

– clientul beneficiaz de or reducre, intrucat plateste inainte ca angajamentul sau financiar sa fie scadent, inregistrand un veni, deoarece plata s-a facut inainte ca angajamentul sa fi ajuns la scadenta, scontul de decontare reprezentand pentru el randamentul financiar al plasarii eficiente a fondurilor.

Documentul ce sta la baza tranzactiilor dintre agentii economici este factura. Pentru furnizor, este documentul care atesta vanzarea si da posibilitatea descarcarii gestiunii, iar pentru cumparator este documentul pe baza caruia se primesc bunuri si servicii creandu-se astfer posibilitatea intocirii notei de receptie, pe baza careia se inresitreaza intrarea bunurilor in gestiune acestuia.

MONOGRAFIE CONTABILA

1a. La data de 1 ianuarie 2009 se cumpara marfuri conform facturii numarul 1 din data de 1 ianuarie 2009 de la S.C. DANONE S.R.L., cu un adaos comercial de 40%+TVA aferent 24%.

            Operatia este inregistrata conform notei contabile numarul 1 din 1 ianuarie 2007.

                 %    =    401         4.165

371                        3.500

               4426                        665

AC=3500*40%=1400

TVA neex.=(3500+1400)*24%=931

            b. Se inregistreaza diferenta pana la pretul cu amanuntul:

         371        =      %          2.331

                            378             1.400

                           4428             931

2. La data de 2 ianuarie 2009 se achizitioneaza materiale consumabile (ribon si role pentru casa de marcat ) de 1000lei TVA aferent 24%., pentru care se acorda un bilet la ordin la  scadenta.

-receptia materialelor consumabile:

                                %                =       401                1.190

                               3028                                          1.000

                              4426                                               190

-acordarea biletului la ordin:

                               [401    =   403] :  1190

-plata biletului la ordin: 

                            [ 403     =    5121]:     1190

            3. La data de 15 ianuarie 2009 se receptioneaza ambalaje in valoare de 100 lei conform facturii numarul 5 din 15 ianuarie 2009 de la S.C. INTERCOMPANI S.R.L.

            Operatia este inregistrata conform notei contabile numarul 6 din 13 ianuarie 2009.

                           %                      =             401              119

                         381                                                         100

                       4426                                                          19

            4. La data de 13 ianuarie 2009 se inregistreaza plata facturii numarului 5 din 13 ianuarie 2009 conform notei contabile numarul 7 din 14 ianuarie 2009 catre S.C. INTERCOMPANI S.R.L.

                       [401  =   5121] :    119

            5. La data de 16 ianuarie 2009, pentru factura numarul 4 din 13 ianuarie 2009 se primeste ulterior o bonificatie de 2% de la S.C. INTERCOMPANI S.R.L.

            Operatia se inregistreaza in contabilitate conform notei contabile numarul 8 din 16 ianuarie 2009.

                                  401           =             %                              23,80

                                                                    767                                   20,00

                                                                  4427                                  3.80

            6. La data de 27 ianuarie 2009 se cumpara marfa in valoare de 200 lei de la S.C. ADA S.A. conform facturii numarul 8 din 27 ianuarie 2009 acordandu-se un scont de 1%, societatea fiind neplatitoare de TVA.

                     371      =      %                         200

                                         401                        198

                                767                          2

            7. Societatea comerciala S.C.ALBUS ABC   S.R.L  acorda furnizorului S.C.DANDELI S.A. un avans de 15.000 lei, tva 24%, in vederea livrarii  de marfuri cu ridicata pentru care s-a depus comanda. Se primeste factura de la furnizor si se receptioneaza marfa cu ridicata al caror pret de livrare este de 25.000 lei, tva 24%. Evidenta marfurilor cu ridicata se tine la pretul CNP (cost mediu ponderat), revenind pentru cantitatea receptionata 24.000 lei. Se achita furnizorul cu ordin de plata.

  – avansul acordat funizorului:

                          %       =    5121       17.850

409                                                      15.000

4426                                                        2.850

– primirea facturii:

            %          =              401                              29.750

371                                                              24.000

378                                                           1.000

4426                                                                                                             4.750

– stornarea tva:

            [4426   =   401]      2.850

– decontare facturii:

                        401        =            %                              26.900

                                    409                                 15.000

                                  5121                                  11.900

8. Se achizitioneaza utilaje industriale la pretul de achizitie de 5.000lei, TVA 24% pentru care a fost acordat un avans furnizorilorde 3.000lei, iar pentru diferenta se emite un bilet la ordin care se plateste ulterior.

– acordarea avansului furnizorului:

%      =                     5121                            3.570

409                                                                3.000

4426                                                              570

-achizitionarea utilajelor industriale:

%              =      404                              5.950

2122                                                       5.000

4426                                                       950

-stornare TVA:

[4426    =      404]       -570

-decontarea facturii furnizorului,acordarea unui bilet la ordin;

                               404       =           %                        5.380

                               409                                3.000

                              405                               2.380

-plata bilet la ordin la scadenta prin banca;

[405    =    5121]        2.380

9. S.C.ALBUS ABC.S.R.L .cumpara marfuri alimentare (zahar,ulei,paste fainoase) de la METRO S.A ORADEA cu factura fiscala pe credit comercial 30.000,TVA 19%.

                    %         =         401                              35.700

                   371                                                        30.000

                  442                                                         5.700

CONCLUZII SI PROPUNERI

In prezenta lucrare am incercat sa realizez un model asupra modului cum se inregistreaza contabilitatea datoriilor si creantelor comerciale. În primul capitol am încercat o scurtă prezentare a lanțului de magazine PROFI ROMÂNIA cu privire la istoricul său și al obiectului de activitate. În continuare am prezentat aspecte teoretice privind contabilitatea datoriilor si creantelor comerciale

Stabilitatea și majorarea profitului unei întreprinderi sunt supuse constant unor presiuni, cum ar fi: din partea clienților, din partea salariaților și din partea concurenților.

Cunoașterea cheltuielilor firmei ajută la efectuarea unor comparații cu alte întreprinderi, ajută la exercițiile financiare precedente și la ceea ce confera firmei posibilitatea de a lua cele mai bune măsuri în procesul decisional.

În concluzie, o propunere care consider că ar schimba activitatea firmei în mod pozitiv, ar fi realizarea unor programe proprii de perfecționare, pentru a putea oferi produse pertinente, de o calitate superioară, cât mai competitive.

ANEXE

Sistemul de conturi de capitaluri

Palnurile (listele) de conturi în vigoare structurază conturile de capitaluri în următoarele grupe de conturi:

10 CAPITAL ȘI REZERVE

101 Capital social

1011 Capital subscris nevărsat

1012 Capital subscris vărsat

1015 Patrimoniul regiei

1016 Patrimoniul public

104 Prime legate de capital

1041 Prime de emisiune

1042 Prime de fuziune

1043 Prime de aport

1044 Prime de conversie a obligațiunilor în acțiuni

105 Rezerve din reevaluare

1051 Rezerve din reevaluare aferente bilanțului de deschidere al primului an de aplicare a ajustării la inflație

1058 Rezerve din reevaluări dispuse prin acte normative

106 Rezerve

1061 Rezerve legale

1062 Rezerve pentru acțiuni proprii

1063 Rezerve statutare sau contractuale

1068 Alte rezerve

107 Rezerve din conversie

11 REZULTATUL REPORTAT

117 Rezultatul reportat

1171 Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecuperată

1172 Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată IAS, mai puțin IAS 29

1173 Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile

1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale

1175 Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare

12 REZULTATUL EXERCIȚIULUI

121 Profit și pierdere

129 Repartizarea profitului

15 PROVIZIANE PENTRU RISCURI ȘI CHELTUIELI

151 Provizioane pentru riscuri și cheltuieli

1511 Provizioane pentru litigii

1512 Provizioane pentru garanții acordate clienților

1513 Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale și alte acțiuni similare legate de acestea

1514 Provizioane pentru restructurare

1518 Alte provizioane pentru riscuri și cheltuieli

16 ÎMPRUMUTURI ȘI DATORII ASIMILATE

161 Împrumuturi din emisiune de obligațiuni

1614 Împrumuturi externe din emisiunea de obligațiuni garantate de stat

1615 Împrumuturi externe din emisiunea de obligațiuni garantate de bănci

1617 Împrumuturi interne din emisiunea de obligațiuni garantate de stat

1618 Alte împrumuturi din emisiune de obligațiuni

162 Credite bancare pe termen lung și mediu

1621 Credite bancare pe termen lung

1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadență

1623 Credite externe guvernamentale

1624 Credite bancare externe garantate de stat

1625 Credite bancare externe garantate de bănci

1626 Credite de la trezoreria statului

1627 Credite bancare interne garantate de stat

166 Datorii ce privesc imobilizările financiare

1661 Datorii către societățile din cadrul grupului

1662 Datorii către societățile care dețin interese de participare

167 Alte împrumuturi și datorii asimilate

168 Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate

1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni

1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe trmen lung

1685 Dobânzi aferente datoriilor către societățile din cadrul grupului

1686 Dobânzi aferente datoriilor către societății care dețin interese de participare

1687 Dobânzi aferente altor împrumuturi și datorii asimilate

169 Prime privind rambursarea obligațiunilor

BIBLIOGRAFIE

Feleaga N, Ionascu I -Tratat de contabilitate financiară, vol I si II, Editura Economica, București 1998

Feleaga N și colectiv – Contabilitate aprofundată, Editura Economică, București 1996

Feleaga N – Îmblânzirea junglei contabilității, Editura Economică, București 1996

Feleaga N – Sisteme contabile comparate, Editura Economică, 1995

Feleaga N, Ionascu I – Contabilitate financiară, vol 1-4,Editura Economică, București, 1993-1994

Ristea M, Cucu C, – Contabilitatea întreprinderii, vol I,

Lazarescu C Editura Mărgăritar, București 1997

O.Călin, I.Văduva, – Bazele contabilității,

M. Ristea, H. Neamțu Editura Didactică și Pedagogică, 1995

Ghe. Diaconu – Sisteme contabile comparate. Standarde

internaționale și reglementări armonizate.

Editura Macarie, Târgoviște, 2001

Legea contabilității nr.82/1991 , republicată în iunie 2007

Ordinul Ministerului de Finanțe Publice nr.3055/2009 pentru aprobarea „Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene” publicat in Monitorul Oficial nr.766/10.11.2009

Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal și normele de aplicare a Codului fiscal, actualizată în 2011