Contabilitatea Datoriilor Fata de Personal Si Analiza Eficientei Utilizarii Fondului de Retribuire

Economie

Contabilitatea Datoriilor Fata de Personal Si Analiza Eficientei Utilizarii Fondului de Retribuire

Byadmin ianuarie 1, 2024

CONTABILITATEA DATORIILOR FAȚĂ DE PERSONAL ȘI ANALIZA EFICIENȚEI UTILIZĂRII FONDULUI DE RETRIBUIRE (S.R.L. ,,PIATRĂ DECORATIVĂ”)

PROIECT DE LICENȚĂ

CUPRINS

ANNOTATION

LISTA ABREVIERILOR

art. – articol

CPAS – codul personal de asigurări sociale

S.A. – societate pe acțiuni

S.N.C. – Standarde Naționale de Contabilitate

S.R.L. – societate cu răspundere limitată

LISTA FIGURILOR

LISTA TABELELOR

INTRODUCERE

Actualitatea și însemnătatea temei reiese din faptul că un loc însemnat în activitatea oricărei entități economice îl ocupă munca și rezultatele ei, pentru că anume folosirea rațională a surselor de muncă, creșterea productivității muncii sunt unele din condițiile necesare pentru efectuarea procesului reproducției sociale. Munca este baza oricărei activității, de aceea este foarte importantă evidența muncii, rezultatelor ei precum și asigurarea retribuirii salariaților după cantitatea și calitatea muncii prestate.

De aceea, orice entitate economică pentru a-și desfășura activitatea cu succes are nevoie de un personal calificat ce va fi în stare să îndeplinească toate lucrările necesare. Efectivul acestui personal, componența și calificarea lui depind de mărimea entității economice, specializarea, înzestrarea tehnică și alți factori. Pentru atragerea unui astfel de personal, conducătorii entității economice trebuie să prezinte o motivație. Motivația de obicei se materializează într-un salariu care va satisface atât cerințele conducerii entității economice cât și cele ale lucrătorului. Astfel, în procesul utilizării forței de muncă întreprinderea suportă costuri sau cheltuieli sub formă de retribuire a muncii, precum și contribuții pentru asigurările de stat și prime de asigurare obligatorie de asistență medicală. Relațiile întreprinderii cu salariații se concretizează în calculul și plata drepturilor salariale, a adaosurilor, a premiilor, a îndemnizațiilor pentru concediile de odihnă, a îndemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă plătite din fondul de salarii, a altor drepturi în numerar sau în natură datorate de entitățile economice personalului pentru munca prestată. Toate aceste relații ale entității economice cu salariații fac parte din datoriile calculate care reprezintă – datoriile față de alte persoane fizice și juridice, în special față de personalul întreprinderii, organele asigurărilor sociale, companiile de asigurări, bugetul de stat, diverși creditori.

Scopul proiectului de licență este prezentarea modului de contabilizare a datoriilor față de personal și analiză a eficienței utilizării fondului de retribuire a muncii.

În acest sens, autorul și-a propus spre realizare următoarele obiective:

studierea conținutul economic a datoriilor față de personal;

studiul actelor normative ce reglementează contabilitatea datoriilor față de personal;

examinarea metodicii de contabilizare a calculului și achitării datoriilor față de personal în cadrul unei entități economice;

analiza și aprecierea eficienței utilizării fondului de retribuire a muncii cadrul unei entități economice.

Pentru a reuși realizarea tuturor acestor obiective, autorul a utilizat informație din activitatea practică a S.R.L. „Piatră Decorativă”.

Metodologia cercetării a servit la studierea în detaliu a temei în cauză și expunerea materialului în prezentul proiect de licență. Printre metodele utilizate se enumără: observația, statistică, istoric-comparativă, analiza documentară, clasificarea, tabele, analiza grafică, etc.

Literatura de specialitate a folosit autorului pentru studierea aspectelor teoretice aferente temei. Printre sursele utilizate se enumără: actele legislative și normative de prevederile cărora se conduce entitatea – bază de realizare a practicii de licență în vederea desfășurării activității sale, precum și manuale, articole, prezentări ale diferitor autori autohtoni și de peste hotare, precum: Nederiță A., Goncearuc M., Grigoroi L., Lazari L.

CAPITOLUL 1. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND DATORIILE FAȚĂ DE PERSONAL

1.1. Conținutul economic a datoriilor față de personal

Datoriile față de personal reprezintă angajamentele întreprinderii față de salariat pentru munca prestată, precum și recompensele garantate de stat (cum este plata pentru concediul de odihnă sau plata indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă) și alte plăți suplimentare, conform contractelor între părți (cum sunt facilitățile acordate de patron) [4].

Potrivit art.1 din Codul muncii al Republicii Moldova [2] – salariat este persoană fizică (bărbat sau femeie) care prestează o muncă conform unei anumite specialități, calificări sau într-o anumită funcție, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă. Astfel, tipul angajării poate fi: de bază (cu prezența carnetului de muncă), prin cumul contract de prestare a unui serviciu.

Salariatul este persoana din cadrul entității economice care are dreptul: la încheierea, modificarea, suspendarea și desfacerea contractului individual de muncă; la muncă, conform clauzelor contractului individual de muncă; a un loc de muncă, în condițiile prevăzute de standardele de stat privind organizarea, securitatea și sănătatea în muncă, de contractul colectiv de muncă și de convențiile colective; la achitarea la timp și integrală a salariului, în corespundere cu calificarea sa, cu complexitatea, cantitatea și calitatea lucrului efectuat; la odihnă, asigurată prin stabilirea duratei a normale a timpului de muncă, prin reducerea l timpului de muncă pentru unele profesii și categorii de salariați, prin acordarea zilelor de repaus și de sărbătoare nelucrătoare, a concediilor anuale plătite; la informare deplină și l veridică despre condițiile de muncă și cerințele față de securitatea și sănătatea în muncă la locul de muncă; etc. Totodată, salariatul este obligat: să-și îndeplinească conștiincios obligațiile de l muncă prevăzute de contractul individual de muncă; să îndeplinească normele de muncă stabilite; să respecte cerințele regulamentului intern al unității și să poarte în permanență asupra sa permisul nominal de acces la locul de muncă, acordat de angajator; să respecte disciplina muncii; să manifeste un comportament nediscriminatoriu în raport l cu ceilalți salariați și cu angajatorul; să respecte dreptul la demnitate în muncă al celorlalți salariați; să respecte cerințele de securitate și sănătate în muncă; să manifeste o atitudine gospodărească față de bunurile angajatorului și ale altor salariați; să informeze de îndată angajatorul sau l conducătorul nemijlocit despre orice situație care prezintă pericol pentru viața și sănătatea oamenilor sau pentru integritatea patrimoniului angajatorului; să achite contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală în modul stabilit; etc. [2].

Iar angajatorul, la rândul său, are dreptul: să încheie, să modifice, să suspende și să desfacă l contractele individuale de muncă cu salariații în modul și în condițiile stabilite de legislație; să ceară salariaților îndeplinirea obligațiilor de muncă și manifestarea unei atitudini gospodărești față de bunurile angajatorului; să stimuleze salariații pentru munca eficientă și conștiincioasă; să tragă salariații la l răspundere disciplinară și materială în modul stabilit de legislație; să emită acte normative la nivel de unitate; să creeze patronate pentru reprezentarea și apărarea intereselor sale și să adere la ele; și obligația: să respecte legile și alte acte normative, clauzele contractului colectiv de l muncă și ale convențiilor colective; să respecte clauzele contractelor individuale de muncă; să aprobe, în prima lună de la începutul activității unității, iar în continuare – în prima lună a fiecărui an calendaristic, l statele de personal ale unității și, în termen de 2 luni de la data aprobării acestora, să prezinte (în formă scrisă sau electronică), cu excepția autorităților publice centrale și locale, l un exemplar al statelor de personal inspecția teritorială de muncă în a cărui rază de competență este amplasată unitatea; să acorde salariaților munca prevăzută de l contractul individual de muncă și un permis nominal de acces la locul de muncă; să asigure salariaților condițiile de muncă corespunzătoare cerințelor de securitate și sănătate în muncă; etc. [2].

Potrivit art. 128 al Codului Muncii al Republicii Moldova, salariul reprezintă orice recompensă sau câștig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată [2].

În opinia lui Alexandru Nederiță, „atoriile față de personal reprezintă angajamentele întreprinderii față de lucrători pentru munca prestată, unde mărimea drepturilor personalului aferente muncii prestate se stabilesc prin negocieri colective sau individuale între persoane fizice și entitate” [14, p. 167].

„Contabilitatea datoriilor calculate față de personal se referă în particular la obligațiile care apar în relațiile întreprinderii cu personalul angajat, în această categorie sunt incluse calculul și achitarea salariului de bază lși suplimentar, calculul și achitarea concediului de odihnă, calculul și achitarea concediului de maternitate și de boală”, afirmă Lilia Grigoroi [5, p. 143].

În funcție de specificul activității și l condițiile economice concrete, unitățile din sectorul real al Republicii Moldova aplică, pentru ținerea evidenței contabile a datoriilor față de salariați, sistemul tarifar și/sau sistemele netarifare de salarizare. Sistemul tarifar de salarizare include rețelele tarifare, salariile tarifare, grilele de salarii ale funcției și îndrumarele tarifare de calificare. Sistemele netarifare de salarizare reprezintă modalități de diferențiere a salariilor în dependență de performanțele individuale și/sau colective și funcția deținută de salariat. Alegerea sistemului în cadrul entității economice se efectuează de către angajator după consultarea reprezentanților salariaților.

Art. 141 al Codului Muncii al Republicii Moldova, l stipulează că salariul se plătește în monedă națională, plata salariului în natură fiind interzisă. Cu acordul scris al salariatului, se permite achitarea salariului prin intermediul instituțiile bancare sau oficiile poștale, cu achitarea serviciilor respective din contul angajatorului [2].

Pentru a facilita evidența contabilă, salariile se divizează în trei părți componente:

Fig. 1.1. Componentele salariului [elaborat de autor]

Salariul de bază reprezintă remunerarea personalului întreprinderii pentru timpul și volumul efectiv lucrat, inclusiv diferite prime, plăți suplimentare și adaosuri la salarii, diverse recompense garantate de către stat.

Salariul suplimentar include adaosurile și sporurile la salariul de bază ce se stabilesc în conformitate cu rezultatele obținute, condițiile de muncă concrete, iar în unele cazuri prevăzute de legislație și luându-se în considerare vechimea în muncă.

Alte plăți de stimulare și compensare includ recompensele conform rezultatelor activității anuale, premiile potrivit sistemelor și regulamentelor speciale, plățile de compensare, precum și alte plăți neprevăzute de legislație care nu contravin acesteia.

Formele de salarizare ocupă l un rol important în sistemul de salarizare și utilizarea eficientă a forței de muncă. În l conformitate cu Codul Muncii și Legea salarizării, l munca muncitorilor și funcționarilor este retribuită [2, 12]:

pe unitate de timp (în regie);

pe unitate de produs (în acord).

Salarizarea pe l unitate de l timp (în regie) este forma de salarizare l prin care plata forței de muncă se face în funcție de timpul lucrat fără să se l precizeze cantitatea de muncă l pe care el trebuie s-o depună în unitatea dată de timp. Forma de l retribuire după timp include 2 sisteme l de salarizare: l sistemul simplu, care prevede l calcularea l salariului numai în l funcție de numărul de ore, de zile lucrate. Salariul l se l determină:

Salariul = tarif pe oră * numoră * numărul de ore lucrate (1.1.)

și sistemul l premial, care prevede l în afară de salariul calculat l în funcție de timpul lucrat și un premiu care este stabilit l în funcție de coeficientul participării l la muncă sau de calitatea muncii efectuate. În acest sistem salariul se calculează astfel:

Salariul = salariul tarifar lunar + suma premiilor stabilite în % față de salariul tarifar (1.2.)

Salariul pe unitate de produs (în acord) este forma de salarizare în baza căreia remunerarea angajaților se face în raport cu cantitatea de bunuri produse de către aceștia sau cu numărul de operații executate l într-o anumită unitate de timp. l În funcție de condițiile concrete de organizare a muncii și de interesul stimulării unor aspecte cantitative l sau calitative ale activității, acordul poate îmbrăca l următoarele sisteme:

Acordul direct – calcularea salariului doar în funcție de cantitatea de bunuri produse sau de numărul de operații executate:

Salariul = tarif pe unitate de produs × nr. de unități efectiv fabricate (1.3.)

Acordul indirect se folosește pentru retribuirea muncii muncitorilor auxiliari (lăcătuși, mecanici, sudori etc.), l care deservesc spațiile în care activează muncitorii activității de bază. Conform acestui sistem, salariul se determină în l % față de salariul muncitorilor de bază sau se stabilește un salariu fix lunar, ce se modifică l în funcție de executarea normelor de producție.

Acordul premial l presupune în afară de plata salariului de bază, și plata unor premii pentru îndeplinirea sau depășirea normei de producție:

Salariul=salariul direct+suma premiilor pentru realizările calitative și cantitative (1.4.)

Acordul progresiv constă în producția l fabricată în limita normei l de producție care va fi remunerată la un tarif tradițional, iar producția l fabricată peste norma de producție – la un tarif majorat, adică cu cât gradul de executare a normei este mai înalt, cu atât mai mult se majorează tariful pe o unitate de produs.

În afară de formele de salarizare sus-menționate, în baza Codului muncii salariații primesc și alte plăți suplimentare, care includ [2]:

pentru munca prestată în timpul nopții;

pentru munca l prestată în zilele de odihnă și sărbători;

pentru cumularea funcțiilor;

pentru munca în condițiile nefavorabile.

Odată ce a fost descris salariul, componentele acestuia, autorul consideră prezentarea tuturor reținerilor din salariu.

Prin urmare, principalele rețineri din salariul angajaților se referă la:

Rețineri aferente contribuțiilor de asistență socială;

Rețineri aferente primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală;

Rețineri aferente impozitului pe venit.

În tabelul ce urmează se prezintă o dinamică a indicatorilor aferenți retribuirii muncii pe teritoriul Republicii Moldova:

Tabelul 1.1. Indicatori aferenți retribuirii muncii

[elaborat de autor, în baza sursei 1, 8, 10, 11]

În afară de retribuirea muncii angajatorul calculează și retribuțiile aferente concediilor anuale de odihnă, suplimentare, de studii sau medicale ale angajaților, conform prevederilor art.112 – 127 din Codul muncii [2].

Pentru calcularea retribuțiilor aferente concediilor angajaților este necesară emiterea unui ordin, aprobat de conducător, privind acordarea concediului, care se emite în baza cererii angajatului. În ordin se indică tipul și perioada aflării angajatului în concediu. Concediul se calculează în baza salariul mediu. Perioada de decontare pentru calcularea salariului mediu se determină luând în calcul 3 luni calendaristice de lucru premergătoare evenimentului de care depinde plata respectivă, iar pentru lucrătorii din unitățile agricole sau cadrele didactice din învățământul preuniversitar se iau în calcul ultimele 12 luni calendaristice precedente evenimentului de care depinde plata respectivă.

Concediul medical plătit se acordă tuturor salariaților și ucenicilor în baza certificatului medical, eliberat de către unitățile medicale, potrivit legislației în vigoare. Baza de calcul a indemnizațiilor de asigurări sociale o constituie venitul mediu lunar, realizat în ultimele 6 luni calendaristice, premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuțiile de asigurări sociale. În cazul în care lunile luate în calcul, sunt lucrate incomplet din motive întemeiate, la determinarea bazei de calcul se ia în considerare venitul asigurat din lunile calendaristice lucrate complet în perioada respectivă. Dacă asiguratul a lucrat mai puțin de 6 luni, baza de calcul este venitul mediu lunar asigurat, realizat în lunile calendaristice lucrate integral, iar în cazul când a realizat un stagiu de cotizare mai mic de o lună calendaristică, se ia în considerare venitul asigurat din zilele lucrate. În cazul lipsei motivate a venitului asigurat în ultimele 6 luni calendaristice, premergătoare lunii în care s-a produs riscul asigurat, baza de calcul este salariul tarifar sau salariul de funcție al beneficiarului [4].

1.2. Caracteristica actelor normative ce reglementează contabilitatea datoriilor față de personal

Actele normative care reglementează salarizarea angajaților sunt:

Legea salarizării, care cuprinde cinci capitole:

Capitolul I „Dispoziții generale” – condiții, forme și sisteme de salarizare, structura salariului, sursele de plată a salariului;

Capitolul II „Reglementarea salarizării” – modul de stabilire și reexaminare a salariului minim, salariul tarifar, sporurile, indexarea salariului;

Capitolul III „Modul de stabilire a salariilor” – retribuirea muncii salariaților din unitățile cu autonomie financiară, salarizarea conducătorilor unităților cu autonomie financiară, salarizarea conducătorilor întreprinderilor de stat, ai întreprinderilor cu capital majoritar de stat și ai întreprinderilor monopoliste, Retribuirea muncii salariaților din sectorul bugetar, salarizarea cumularzilor;

Capitolul IV „Dreptul salariaților în domeniul salarizării și protecției lor” – dreptul salariatului la retribuirea muncii, garanțiile realizării drepturilor la salarizare, termenele, periodicitatea și locul de plată a salariului, soluționarea litigiilor de muncă ce țin de salarizare;

Capitolul V „Dispoziții finale și tranzitorii” – obligațiunile Guvernului, aplicarea actelor normative existente, abrogări [12].

Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 95 privind protecția salariului adoptată la Conferința generală a Organizației Internaționale a Muncii, convocată la Geneva de către Consiliul de administrație al Biroului Internațional al Muncii.

În textul convenției, remunerarea sau câștigurile susceptibile se recomandă de a fi evaluate în bani și stabilite prin acordul părților sau de către legislația națională, pe care cel care angajează le datorează unui lucrător în baza unui contract de muncă, scris sau verbal, fie pentru munca efectuată sau care urmează a fi efectuată, fie pentru serviciile prestate sau care urmează a fi prestate.

Salariile plătibile în bani vor fi achitate exclusiv în monedă având curs legal, iar plata sub formă de bilete la ordin, bonuri, cupoane sau sub orice altă formă considerată că reprezintă moneda având curs legal va fi interzisă [3].

De asemeni se interzice celui care angajează să restrângă în orice fel libertatea lucrătorului de a dispune după voia sa de propriul salariu. Reținerile din salariu nu vor fi autorizate decât în condițiile și limitele prescrise de legislația națională sau stabilite printr-un contract colectiv ori o hotărâre arbitrală.

Codul Muncii al Republicii Moldova – cuprinde principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă și a altor raporturi legate de muncă, drepturile și obligațiile de bază ale salariatului și ale angajatorului, reglementarea normativă și contractuală a raporturilor de muncă, negocierile colective, contractul colectiv de muncă, contractul individual de muncă, timpul de muncă și de odihnă, concediile anuale și medicale, garanții și compensații, etc. [2].

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu. Aceasta se referă la calcularea salariului mediu al personalului angajat în bază de contract individual de muncă, la diferite entități, indiferent de tipul lor de proprietate și forma de organizare juridică.

În această Hotărâre de Guvern sunt prevăzute elementele ce se includ pentru calculul salariului mediu (salariul, premiile, sporurile și suplimentele la salariu, etc.), precum și elementele ce nu se includ pentru calculul salariului mediu (indemnizații pentru eliberare, ajutoarele materiale, cadouri, etc.) [6].

De asemenea, este stipulat și modul de calcul a salariului mediu pentru o zi calendaristică, pentru o zi lucrătoare și pe oră.

Compensarea pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de plată a acestuia se efectuează de către toate întreprinderile, instituțiile și organizațiile din sectorul real și sectorul bugetar, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, în baza prevederilor Hotărârii de Guvern privind aprobarea Modului de calculare și de plată a sumei de compensare a pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de achitare a acestuia, prin indexarea obligatorie și în mărime deplină a sumei salariului calculat, dacă reținerea a durat o lună calendaristică și mai mult după expirarea lunii următoare lunii pentru care urma să fie plătit.

Suma de compensare a pierderilor unei părți din salariul neachitat în termen se calculează fiecărui angajat separat pentru fiecare lună în baza ultimului indice publicat al prețurilor de consum la momentul plății reale a salariului [7].

S.N.C. 3 „Componența consumurilor și cheltuielilor”. Aici sunt prevăzute criteriile prin care salariile angajaților calculate sunt incluse în categoria consumurilor (costurilor) sau în categoria cheltuielilor perioadei în care acestea au fost calculate [18]. E necesar de menționat că la întreprinderile de comerț cheltuielile privind remunerarea muncii nu se includ în costul mărfurilor. Ele țin de cheltuielile perioadei de gestiune.

Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Importanța legii date constă în faptul, că anume în textul acesteia se regăsesc cotele contribuțiilor de asigurări sociale ce urmează să le achite atât angajatorul cât și angajatul [8].

Potrivit Legii, plătitorii la bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv cei finanțați de la bugetul public național, sunt obligați să transfere, în mărimea cuvenită, în modul și în termenele de legislație, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat, aferente salariilor calculate și altor recompense.

Contribuția de asigurări sociale de stat obligatorii se consideră achitată din momentul de încasare a acesteia la contul Ministerului Finanțelor – Trezoreria de Stat. Concomitent cu eliberarea mijloacelor financiare pentru plata salariilor, instituțiile financiare urmăresc virarea mijloacelor bănești de către plătitori în bugetul asigurărilor sociale de stat.

Iar în textul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală se regăsesc cotele primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, la fel, achitate atât de către angajator, cât și de către angajat [10, 11].

CAPITOLUL 2. CONTABILITATEA DATORIILOR FAȚĂ DE PERSONAL ȘI ANALIZA EFICIENȚEI UTILIZĂRII FONDULUI DE RETRIBUIRE ÎN CADRUL S.R.L. ,,PIATRĂ DECORATIVĂ”

2.1. Caracteristica generală a entității economice

“Piatra Decorativa” SRL este producător de piatră naturală decorativă.

Activitățile companiei sunt legate de extracția, prelucrarea și comercializarea produselor din piatră naturală decorativă.

Cariera de piatră pe care compania o deține și o exploatează este localizată în or. Soroca, comuna Egoreni. Această zonă este recunoscută pentru carierele de piatră tradițională de înaltă calitate, cum ar fi culoarea și caracterele distincte ce se regăsesc în stare naturală în straturile de piatră din carieră.

Fabrica de prelucrare este situată în or. Soroca poate prelucra piatra brută extrasă din carieră, fiind transformata în variate de produse sau piatră ornamentală decorativă cu diferite forme și mărimi.

Cu deosebitele caracteristici ale pietrei “Piatra Decorativa” SRL oferă produse finite remarcabile, cu o frumusețe durabilă, cu design mereu actualizat și modern pentru curți, grădini interioare și exterioare, alei, străzi, fântâni, șeminee, precum și etaje, fațade, garduri, scări, baruri, obiecte decorative: coloane, capiteluri, chiuvete, mese, scaune etc.

Misiunea entității este de a-i satisface pe acei clienți exploratori, de noutăți și exclusivitate, prin sursa unică și creativă a naturii.

Pentru desfășurarea activității sale, S.R.L. „Piatră Decorativă” a obținut Certificatul de conformitate, eliberat de către Centrul de Certificare al S.A. „Inmacomproiect”; Rezultatele controalelor radiologice al materialelor de construcție, eliberate de către Laboratorul de Încercări „Agrochim” al Centrului Republican de Pedagogie Aplicată de pe lângă Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova [17].

S.R.L. „Piatră Decorativă” fabrică următoarele produse [17]:

Placaje cioplite cu lentă – articol din piatră naturală gresie, se aplică în construcție pentru placarea pereților clădirilor, gardurilor și a altor obiecte. După forma sa este dreptunghiulară, lespede, din patru părți este de grosime îngustă () tăiată drept, partea din spate este tăiată de asemenea drept, partea frontal este cioplita și mai bolbocată, prin margini este trasată cu linie dreaptă numită „lentă”.

Placaje cioplite fără lentă – articol din piatră naturală gresie, se aplică în construcție pentru placarea pereților clădirilor, gardurilor și a altor obiecte. După forma sa este dreptunghiulară, lespede, din patru părți este de grosime îngustă () tăiată drept, partea din spate este tăiată de asemenea drept, partea frontală este cioplita și mai bolbocată.

Placaje șlefuite nefasonate – articol din piatră naturală gresie, se utilizează în construcție pentru placarea pereților clădirilor, gardurilor, pragurilor, acoperirea suprafețelor de teren (zone de trecere pentru pietoni și transport), și la alte obiecte. După forma sa este dreptunghiulară, lespede, din patru parți este de grosime mai îngustă tăiată drept, partea din spate și cea frontală este neteda tăiată de asemenea drept.

Placaje șlefuite fasonate – articol din piatră naturală gresie, se utilizează în construcție pentru placarea pereților clădirilor, gardurilor, și la alte obiecte. După forma sa este dreptunghiulară, lespede, din patru parți este de grosime îngustă tăiată drept, partea din spate și cea din față este neteda tăiată de asemenea drept, marginile pe partea din față sunt șlefuite unilateral sub un unghi care formează linie numită „fasc ”.

Responsabilitatea pentru organizarea și ținerea contabilității o poartă directorul entității, care creează condiții optime pentru organizarea corectă a contabilității, întocmirea și prezentarea oportună a rapoartelor, asigură îndeplinirea riguroasă de către toate subdiviziunile cu profil economic a cerințelor contabilului-șef privind întocmirea documentelor și prezentarea informației necesare pentru ținerea evidenței ți completarea rapoartelor financiare.

Evidența contabilă este ținută de către contabilul S.R.L. „Piatră Decorativă” și este conformă prevederilor Politicii de contabilitate. Politica de contabilitate în cadrul S.R.L. „Piatră Decorativă” este elaborată conform:

Legii contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 [9] ;

Standardelor naționale de contabilitate întărite prin ordinul Ministerului de Finanțe al Republicii Moldova nr.174 din 25 decembrie 1997 [18];

Planul de conturi ale activității economico-financiare a întreprinderilor (aprobat de Ministerul Finanțelor prin ordinul nr.174 din 25 decembrie 1997) [15].

Întreprinderea utilizează sistemul complet în calitate de sistem pentru ținerea contabilității, care prevede utilizarea Planului de conturi contabile unic, formularelor de registre contabile și rapoartele financiare. Contabilul entității asigură controlul și înregistrarea în conturile contabile a tuturor faptelor economice efectuate, asigură oferirea informației operative și alcătuirea rapoartelor financiare în termenii stabiliți, poartă răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a evidenței contabile. Contabilitate întreprinderii este într-o permanentă interdependență cu sectorul aprovizionare, în sensul documentării proceselor economice respective. Cu sectorul resurselor umane, în sensul achitării salariilor, avansurilor, combustibilului casat etc. Cu sectorul desfacerii – în sensul contabilizării profitului obținut în urma vânzărilor.

S.R.L. „Piatră Decorativă” utilizează sistemul semiautomatizat de ținere a contabilității, care are la bază utilizarea tehnicii de calcul electronic, programul versiunea 7.7 și înscrierile manuale. Contabilitatea în cadrul S.R.L. „Piatră Decorativă” se ține în limba de stat și în monedă națională.

2.2. Tratamentul contabil al datoriilor față de personal în cadrul S.R.L. „Piatră Decorativă”

Pentru angajarea unui salariat în cadrul S.R.L. „Piatră Decorativă”, acesta mai întâi de toate scrie o cerere de angajare (Anexa 2). În cazul acceptului, angajarea acestuia se legalizează prin ordinul (decizia) angajatorului (Anexa 3), care este emisă în baza contractului individual de muncă negociat și semnat de părți.

Ordinul de angajare este adus la cunoștința salariatului, sub semnătură, în termen de 3 zile lucrătoare de la data semnării de către S.R.L. „Piatră Decorativă” și angajat a contractului individual de muncă. La cererea scrisă a salariatului, S.R.L. „Piatră Decorativă” eliberează acestuia o copie a ordinului în termen de 3 zile lucrătoare.

În cadrul S.R.L. „Piatră Decorativă”, contractul individual de muncă se întocmește în două exemplare, care se semnează de către părți și i se atribuie un număr din registrul unității, aplicându-i-se ștampila. Un exemplar al contractului individual de muncă se înmânează salariatului, iar celălalt se păstrează la S.R.L. „Piatră Decorativă”. La contractul de muncă, în mod obligatoriu se anexează:

copia buletinului de identitate sau a altui act de identitate;

carnetul de muncă, cu excepția cazurilor când persoana se încadrează la muncă pentru prima dată sau se angajează la o muncă prin cumul;

diploma de studii, certificatul de calificare ce confirmă pregătirea specială;

documentele de evidență militară – pentru recruți și rezerviști;

copia poliței de asigurare și copia certificatului CPAS;

cererea lucrătorului privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reținut din salariu.

Imediat după semnarea contractului și emiterea ordinului de angajare, angajații S.R.L. „Piatră Decorativă” îndeplinesc Cererea privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reținut din salariu (Anexa 4). Acest document servește drept temei pentru diminuarea venitului impozabil cu mărimea scutirii cerute. Persoanele, angajate ale S.R.L. „Piatră Decorativă”, pot solicita scutirea personală, scutire pentru soț (soție), scutirea pentru persoanele întreținute, etc.

În contabilitatea S.R.L. „Piatră Decorativă”, pentru fiecare din salariați se întocmește Fișa personală de evidență a veniturilor sub formă de salariu și alte plăți efectuate de către patron în folosul angajatului, precum și impozitului pe venit reținut din aceste plăți (Anexa 5). În acest document se indică informația referitoare la:

Date generale privind patronul (denumirea, codul fiscal).

Date generale privind angajatul (numele și prenumele, codul fiscal, domiciliul permanent, data angajării la serviciu, data concedierii, data restabilirii).

Informație privind scutirile nefolosite în anul precedent și trecute în contul anului curent (suma totală a scutirilor nefolosite, suma restanței la plățile salariale).

Informație privind suma scutirilor care se acordă conform legislației pentru anul curent (data prezentării cererii pentru acordarea scutirii, suma scutirii aferentă fiecărei luni, suma totală a scutirilor).

Informație privind suma scutirilor nefolosite în anul curent (suma totală a scutirilor nefolosite în anul curent, suma restanței la plățile salariale).

Informație privind veniturile îndreptate spre achitare sau plățile efectuate în folosul angajatului și impozitul pe venit reținut din aceste plăți (data efectuării plății, suma venitului îndreptat spre achitare, numărul de luni, suma scutirilor, suma venitului cumulativ de la care se determină primele de asigurare obligatorie de asistență socială, primele de asigurare obligatorie de asistență socială, suma venitului cumulativ de la care se determină contribuțiile individuale de asigurare socială de stat obligatorie, contribuția de asigurare socială de stat obligatorie, venitul impozabil, impozitul calculat).

Pentru a putea determina salariul aferent muncii prestate, în cadrul S.R.L. „Piatră Decorativă” se întocmește Tabelul de pontaj (Anexa 7). În acest tabel, șefii secțiilor entității completează orele lucrate efectiv de către angajații secției pe parcursul unei luni calendaristice.

Forma de salarizare a angajaților folosită în cadrul S.R.L. „Piatră Decorativă” este salarizare pe unitate de timp, prin urmare, salariul unui angajat se determină ca produs dintre numărul de ore lucrate efectiv și salariul pe oră.

Pentru evidența sintetică a datoriilor față de salariați și a reținerilor din salariu se utilizează conturile [15, 16]:

531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”. Acest cont este destinat generalizării informației privind existența și modificarea datoriilor față de personal privind retribuirea muncii. Contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează apariția/majorarea datoriilor față de personal privind retribuirea muncii în corespondență cu debitul conturilor: 111, 121, 122, 125, 131, 226, 712, 713, 714, 811, 812, 821, 823 etc. În debitul contului 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” se înregistrează stingerea/diminuarea datoriilor față de personal privind retribuirea muncii în corespondență cu creditul conturilor: 226, 241, 242, 533, 534, 612 etc. Soldul contului 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” reprezintă suma datoriilor față de personal privind retribuirea muncii determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.

532 „Datorii față de personal privind alte operații”. Contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații” este destinat generalizării informației privind existența și modificarea datoriilor față de personal privind alte operații. Contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează apariția/majorarea datoriilor față de personal privind alte operații în corespondență cu debitul conturilor: 111, 112, 121, 211, 213, 226, 261, 712, 713, 714, 811, 812, 821 etc. În debitul contului 532 „Datorii față de personal privind alte operații” se înregistrează stingerea/diminuarea datoriilor față de personal privind alte operații în corespondență cu creditul conturilor: 226, 241, 242, 243, 612 etc. Soldul contului 532 „Datorii față de personal privind alte operații” reprezintă suma datoriilor față de personal privind alte operații determinată în conformitate cu standardele de contabilitate. Pe parcursul anului 2013, în contabilitatea S.R.L. „Piatră Decorativă” acest cont nu s-a utilizat deoarece nu s-au înregistrat datorii față d epersonal privind alte operații.

533 „Datorii privind asigurările” (sau, potrivit prevederilor noilor S.N.C. – 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”; în continuare: „Datorii privind asigurările” – deoarece materialul practic prezentat în Proiect este elaborat în baza documentelor din evidența contabilă a S.R.L. „Piatră Decorativă” pentru anul 2013 – când noile S.N.C. nu erau în vigoare). Contul 533 „Datorii privind asigurările” este destinat generalizării informației privind existența și modificarea datoriilor aferente contribuțiilor de asigurare socială de stat obligatorii și primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală. Contul 533 „Datorii privind asigurările” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează apariția/majorarea datoriilor calculate privind asigurările sociale și medicale în corespondență cu debitul conturilor: 111, 121, 122, 125, 131, 226, 233, 531, 712, 713, 714, 811, 812, 821, 823 etc. În debitul contului 533 „Datorii privind asigurările” se înregistrează stingerea/diminuarea datoriilor privind asigurările sociale și medicale în corespondență cu creditul conturilor: 233, 241, 242, 531, 612 etc. Soldul contului 533 „Datorii privind asigurările” reprezintă suma datoriilor privind asigurările sociale și medicale determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.

534 „Datorii privind decontările cu bugetul” (sau, potrivit prevederilor noilor S.N.C. – 534 „Datorii față de buget”; în continuare: „Datorii privind decontările cu bugetul” – deoarece materialul practic prezentat în Proiect este elaborat în baza documentelor din evidența contabilă a S.R.L. „Piatră Decorativă” pentru anul 2013 – când noile S.N.C. nu erau în vigoare). Contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” este destinat generalizării informației privind existența și modificarea datoriilor cu bugetul (inclusiv datoriilor privind impozitul pe venit reținut din salariu și alte plăți). Contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează apariția/majorarea datoriilor față de buget în corespondență cu debitul conturilor: 221, 223, 225, 231, 234, 241, 242, 244, 531, 541, 713, 714, 832 etc. În debitul contului 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” se înregistrează stingerea/diminuarea datoriilor față de buget în corespondență cu creditul conturilor: 225, 232, 241, 242, 244 etc. Soldul contului 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” reprezintă suma datoriilor față de buget determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.

Iar evidența analitică a datoriilor față de salariați se ține pe salariați și pe feluri de plăți (salariu de bază, salariul prin cumul, concedii de odihnă, indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă etc.).

Pe parcursul anului 2013, în evidența contabilă a S.R.L. „Piatră Decorativă” au fost întocmite următoarele înregistrări contabile aferente calculării și achitării datoriilor față de salariați:

Calcularea salariului personalului administrativ al S.R.L. „Piatră Decorativă” (Anexa 22):

debit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative” – 1500,00 lei

credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 1500,00 lei

Calcularea contribuțiilor de asigurări sociale achitate de către angajator în folosul personalului administrativ al S.R.L. „Piatră Decorativă” (Anexa 22):

debit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative” – 715,00 lei

credit contul 533 „Datorii privind asigurările” – 715,00 lei

Calcularea salariului muncitorilor angajați ai S.R.L. „Piatră Decorativă” (Anexa 23):

debit contul 811 „Activități de bază” – 1400,00 lei

credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 1400,00 lei

Calcularea contribuțiilor de asigurări sociale achitate de către angajator în folosul muncitorilor angajați ai S.R.L. „Piatră Decorativă” (Anexa 23):

debit contul 811 „Activități de bază” – 1150,00 lei

credit contul 533 „Datorii privind asigurările” – 1150,00 lei

Reținerea din salariul angajatului a contribuției aferente asigurărilor sociale de stat (Anexa 15):

debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 969,49 lei

credit contul 533 „Datorii privind asigurările”, subcontul 533.1 „Datorii față de Fondul Social” – 969,49 lei

Reținerea din salariul angajatului a primei obligatorii de asistență medicală (Anexa 20):

debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 94,07 lei

credit contul 533 „Datorii privind asigurările”, subcontul 533.3 „Datorii privind asigurarea medicală” – 94,07 lei

Reținerea din salariul angajatului a impozitului pe venit aferent sumelor ce urmează să le primească de la angajator (Anexa 21):

debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 79,28 lei

credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.7 „Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice” – 79,28 lei

Odată calculate, toate aceste datorii urmează a fi achitate de către S.R.L. „Piatră Decorativă” după destinații și anume:

datoriile salariale – achitate angajaților;

datoriile față de Fondul Social – virate Casei Naționale de Asigurări Sociale;

datoriile privind asigurarea medicală – virată Companiei Naționale de Asigurări în Medicină;

datoriile privind impozitul pe venit – virate bugetului.

Achitarea cu salariații se face în mare parte prin achitare cu numerar din casieria entității. În acest caz, se întocmește Lista de plată (Anexa 18) în care se indică numele, prenumele personalului ce urmează să primească salariul, precum și mărimea acestui salariu; Dispoziția de plată (Anexa 17) care este elaborată în baza Listei de plată și servește drept dovadă a sumelor achitate și drept document primar pentru înregistrarea în Registrul de casă (Anexa 16) în care se înregistrează total achitat și total încasat din/în casieria S.R.L. „Piatră Decorativă” pentru o anumită zi.

Achitarea cu Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină și buget se face prin transferul din contul curent al entității în contul curent al instituțiilor respective.

Achitările date se contabilizează în felul următor:

Achitarea salariului angajaților cu numerar din casieria entității (Anexa 18):

debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 1678,50 lei

credit contul 241 „Casa ” – 1678,50 lei

Achitarea datoriei față de Fondul Social (Anexa 15):

debit contul 533 „Datorii privind asigurările”, subcontul 533.1 „Datorii față de Fondul Social” – 16850,00 lei

credit contul 242 „Conturi curente în valută națională” – 16850,00 lei

Achitarea datoriei față de buget (Anexa 21):

debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.7 „Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice” – 1194,97 lei

credit contul 242 „Conturi curente în valută națională” – 1194,97 lei

Documentele centralizatoare aferente datoriilor față de salariați și a reținerilor din sumele îndreptate spre plată sunt multiple și se referă la: Declarația privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (Anexa 9), cunoscută și ca abreviatură – Forma 4 – BASS; Raportul privind calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală – Formular MED 08 (Anexa 10), Notă de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către patron în folosul angajaților – Forma IAL 09 (Anexa 11), Dare de seamă privind suma venitului achitat și impozitul pe venit reținut din acesta – Forma IRV 09 (Anexa 12), Notă informativă privind calcularea, utilizarea și achitarea cotelor de asigurare socială de stat – Forma REV 9 (Anexa 13).

Declarația privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (Anexa 9) S.R.L. „Piatră Decorativă” o prezintă pe suport de hârtie (este posibilă și varianta prezentării utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale) până la data de lunii imediat următoare trimestrului de gestiune. Declarațiile Forma 4-BASS și Forma 4-BASS (an) se consideră recepționate de subdiviziunile teritoriale ale Casei Naționale de Asigurări Sociale în cazul în care S.R.L. „Piatră Decorativă” prezintă dovezi în acest sens: un exemplar de declarație cu mențiunea subdiviziunii teritoriale a Casei Naționale de Asigurări Sociale că a primit-o, o recipisă electronică de confirmare a acceptării acesteia în sistemul informațional al Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Raportul privind calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală – Formular MED 08 (Anexa 10) se prezintă de către S.R.L. „Piatră Decorativă” trimestrial până la finele lunii următoare trimestrului de gestiune.

Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către patron în folosul angajaților – Forma IAL 09 (Anexa 11) se prezintă de către S.R.L. „Piatră Decorativă” anual, nu mai târziu de 31 ianuarie a anului următor anului fiscal de gestiune.

Darea de seamă privind suma venitului achitat și impozitul pe venit reținut din acesta – Forma IRV 09 (Anexa 12) este prezentată de către entitate lunar, nu mai târziu de ultima zi a lunii următoare lunii de gestiune.

Nota informativă privind calcularea, utilizarea și achitarea cotelor de asigurare socială de stat – Forma REV 9 (Anexa 13) se prezintă de către S.R.L. „Piatră Decorativă” anual, nu mai târziu de 31 ianuarie a anului următor anului fiscal de gestiune.

Întreaga informație privind soldul datoriilor față de salariași, sumele calculate și achitate la bugetul de stat sau bugetele teritorial-administrative, sumele calculate și achitate aferente decontărilor cu bugetul asigurărilor sociale de stat și fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală se reflectă în Raportul financiar întocmit de către S.R.L. „Piatră Decorativă” la finele anului gestionar (Anexa 24).

2.3. Analiza eficienței utilizării fondului de retribuire a muncii în cadrul S.R.L. „Piatră Decorativă”

Forța de muncă este unicul factor important care este capabil să producă valori noi. Concomitent, acest factor joacă un rol determinant în dirijarea procesului de producție, este creatorul și animatorul mijloacelor de producție. Actualmente, orice unitate de producție trebuie să asigure necesitățile în resurse umane de sine stătătoare, precum și utilizarea lor eficientă. Folosirea rațională a resurselor umane este rezultatul îmbinării justificate a aspectelor cantitative și calitative care presupun respectiv utilizarea lor integrală in procesul de producție.

Remunerarea prezintă o importanță variabilă în reglarea economică și socială, care presupune, realizarea unor manevre experte, prin proceduri cât mai obiective și cât mai raționale.

Funcțiile de bază pe care le îndeplinește retribuirea muncii sunt prezentate în figura de mai jos:

Fig. 2.1. Funcțiile retribuirii muncii [elaborat de autor]

Sarcinile principale ale analizei fondului de retribuire a muncii al S.R.L. „Piatră Decorativă” sunt:

Evidențierea rezervelor interne de majorare a volumului activității de bază în urma utilizării mai eficiente a resurselor umane pe viitor;

Elaborarea măsurilor concrete privind mobilizarea rezervelor specificate în pct.5 în activitatea practică.

În acest context, prima etapă în analiza fondului de retribuire a muncii prevede examinarea consumurilor directe privind retribuirea muncii în costul producției. În acest sens se vor utiliza datele analitice conținute în Jurnal-order-ul pe contul 811 „Activități de bază” (Anexa 23) și se va întocmi următorul tabel:

Tabelul 2.1. Analiza consumurilor privind retribuirea muncii pentru anul 2013 în cadrul S.R.L. „Piatră Decorativă” [elaborat de autor, în baza Anexei 23]

Din tabelul de mai sus se constată că ponderea cea mai mare în costul produselor fabricate de către S.R.L. „Piatră Decorativă” o dețin alte consumuri suportate de către entitate, urmate de către consumurile de materiale. Acest fapt este evident, odată ce entitatea produce placaje cioplite cu lentă, placaje cioplite fără lentă, placaje șlefuite nefasonate, placaje șlefuite fasonate, aceasta are nevoie de destul de multe materiale. Consumurile oferite de către terți, la fel dețin o cotă însemnată în totalul costului de producție. Consumurile privind retribuirea muncii dețin cota de 8,29%, ceea ce înseamnă că la fiecare 100 lei din costul de producție, 8 lei și 29 bani reprezintă suma calculată aferentă retribuirii muncii. Și, deoarece, odată cu calcularea salariului se calculează și contribuțiile de asigurări sociale și primele obligatorii de asistență medicală, se observă că cota acestora în totalul costului producției este de 1,87%.

Grafic, informația prezentată în tabelul de mai sus poate fi reflectată prin intermediul următoarei figuri:

Fig. 2.2. Structura costului de producție pentru anul 2013 [elaborat de autor]

În figura dată se vizualizează aceeași informație ca și în tabelul de mai sus, și anume cotele cele mai mari în totalul costului de producție înregistrat de către S.R.L. „Piatră Decorativă” sunt deținute de consumurile aferente datoriilor față furnizori pentru serviciile prestate sau bunurile obținute de la aceștia, urmate de consumurile de materiale. Consumurile aferente retribuirii muncii au o cotă relativ mică în totalul costului de producție, și anume de 8,29% – consumuri aferente salariului; și consumuri aferente contribuțiilor de asigurări – 1,87%.

În vederea obținerii unor concluzii aprofundate, temeinic fundamentate cu privire la situația fondului de remunerare al S.R.L. „Piatră Decorativă”, este necesară efectuarea analizei factoriale a fondului de retribuire.

Fondul de retribuire reprezintă un efect al diverselor procese de producție și circulație a serviciilor prestate de entitate. O serie din cauzele (factorii) care acționează asupra fondului de remunerare pot fi cuantificate cu ajutorul unor modele, acestea din urmă utilizându-se la analiza factorială.

Un prim model de analiză factorială a fondului de remunerare afirmă că principala cauză care determină modificări în nivelul retribuirii muncii este volumul de activitate, plecând de la premisa că fondul de remunerare sunt consumuri variabile. Astfel orice creștere a veniturilor din vânzări produce și o creștere la nivelul cheltuielilor cu salariile, aceasta din urmă având caracter variabil. Creșterea nivelului retribuirii muncii poate fi redusă prin factorul calitativ, nivelul retribuirii la 1000 lei venituri din vânzări, adică prin creșterea eficienței cu care întreprinderea utilizează potențialul uman.

Al doilea model de analiză al fondului de remunerare consideră că acesta se modifică de la o perioadă la alta în funcție de numărul de lucrători de care dispune întreprinderea și salariul mediu anual pe angajat, variații în mărimea acestor indicatori producând și modificări în dimensiunea fondului de remunerare.

Astfel, următoarea etapă de analiză prevede calculul și aprecierea factorilor generali asupra modificării fondului de retribuirea muncii din activitatea de bază. În acest sens, se examinează influența următorilor doi factori asupra fondului de retribuții a personalului :

(2.1.)

unde:

FR – fondul de retribuire a muncii, lei

– numărul mediu scriptic al salariaților, persoane

– salariul mediu al unui salariat, lei.

Numărul mediu scriptic al salariaților S.R.L. „Piatră Decorativă” reprezintă numărul de salariați angajați cu contracte individuale de muncă, plătiți de întreprindere pentru o durata medie normala a timpului de lucru, pe perioada de referință. Se determină ca medie aritmetică simplă calculată prin împărțirea sumei efectivelor zilnice de salariați din perioada de referință, inclusiv din zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și alte zile nelucrătoare, la numărul total al zilelor calendaristice. Salariații angajați cu program parțial sunt incluși proporțional cu timpul de lucru prevăzut în contractul individual de munca.

În efectivul zilnic de salariați sunt cuprinse persoanele cu contract de muncă pe perioada determinată sau nedeterminată (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul).

Salariul mediu al unui salariat reprezintă raportul dintre sumele brute calculate salariaților de către S.R.L. „Piatră Decorativă” (fondul de remunerare) în perioada de referință, indiferent pentru ce perioadă se cuvin, și numărul mediu de salariați luat ca bază la calcularea salariului.

Calculul și aprecierea acestor doi factori se realizează în baza următorului tabel cu date inițiale.

Tabelul 2.2. Date inițiale pentru analiza fondului de retribuire a muncii din activitatea de bază pentru anul 2013 [elaborat de autor]

În tabelul ce urmează se prezintă calculul influenției factorilor asupra fondului de retribuire a muncii:

Tabelul 2.3. Calculul influenței factorilor asupra fondului de retribuire a muncii prin metoda substituției în lanț [elaborat de autor]

Din informația conținută în tabelul de mai sus se constată că fondul de retribuire a muncii în cadrul S.R.L. „Piatră Decorativă” în anul 2013 s-a majorat cu 1397,31 lei. Știindu-se că asupra acestuia influențează 2 variabile (2 factori), și anume: numărul mediu scriptic al salariaților și salariul mediu al unui salariat, se urmărește că ambii factori de influență au condus la majorarea acestuia. Numărul mediu scriptic al salariaților majorându-se în anul 2013 față de anul 2012 doar cu o persoană a condus la majorarea fondului de retribuire a muncii cu 1151,07 lei, iar majorarea salariului mediu al unui salariat în anul 2013 față de anul 2012 cu 14,48 lei a favorizat majorarea fondului de retribuire a muncii cu 246,24 lei.

Totuși, se remarcă un aspect negativ în dinamica de majorare a fondului de retribuire a muncii, și anume, faptul că acesta crește cu un ritm mai mare sub influența factorului cantitativ (numărul de salariați) și nu sub influența factorului calitativ (salariul mediu); ceea ce se apreciază negativ, deoarece nu corespunde cerințelor economiei de piață și dovedește că entitatea a sporit fondul de retribuții personal în cea mai mare parte pe calea extensivă.

Iar pentru a da răspunsul final privind eficiența utilizării fondului de retribuire a muncii, în practica analitică pentru a determina în mod justificat tendința majorării fondului de retribuirea a muncii, se utilizează regula fundamentală de dezvoltare economică care prevede că ritmul de creștere a productivității medii a unui muncitor, întotdeauna trebuie să depășească ritmul de creștere a salariului mediu pe un muncitor.

În acest context se recomandă ca în mod obligatoriu să fie determinată toată informația necesară privind respectarea acestei reguli, cu ajutorul următorului tabel:

Tabelul 2.4. Aprecierea eficienței utilizării fondului de retribuire a muncii

[elaborat de autor, în baza Anexei 23 și 24]

Indicele de corelare a muncitorilor se calculează ca raportul dintre ritmul de creștere al salariului mediu al unui muncitor și ritmul de creștere a productivității medii a unui muncitor, prin relația:

(2.2.)

unde:

– indice de corelare;

– ritmul de creștere a salariului mediu;

– ritmul de creștere a productivității medii.

Conform rezultatelor obținute se constată că la S.R.L. „Piatră Decorativă” corelația dintre ritmul de creștere a productivității medii și salariului mediu, respectiv pe categoria de muncitori, nu se respectă.

Autorul afirmă acest lucru dat fiind faptul că salariul mediu înregistrează un ritm de creștere în anul 2013 față de anul 2012 de 1,26, pe când productivitatea are un ritm de creștere negativ, ceea ce semnifică că S.R.L. „Piatră Decorativă” a înregistrat o dinamică negativă a productivității. Prin urmare, majorarea fondului de retribuire a muncii este neargumentată.

Pentru a finaliza această analiză, autorul conchide că problema cea mai mare la capitolul eficienței fondului de retribuire a muncii contă în majorarea acestuia în condițiile diminuării productivității muncii. Prin urmare, autorul propune următoarele soluții de redresare a situației:

pregătirea și perfecționarea resurselor umane – valențele pregătirii se manifestă simultan, cumulat și propagat, pe un termen lung și bineînțeles pe mai multe planuri. În primul rând prin pregătirea tehnico-profesională în corelație cu nevoile de muncă ale sistemului de economie și cu aptitudinile resurselor umane ale societății, prin ridicarea nivelului de cultură și cunoaștere a populației. Formarea profesională și perfecționarea continuă, a acesteia, reprezintă calea de bază prin care se poate realiza autovalorificarea și dezvoltarea resurselor umane, de valorificare superioară a potențialului creativ și anticipativ al omului. De aceasta depinde receptivitatea și viteza de adaptare la nou, reintegrarea rapidă a resurselor umane în alte activități utile societății. Tot el condiționează ritmul, proporțiile și eficiența creativității tehnico-științifice;

automatizarea, robotizarea, promovarea tehnicilor noi – coordonate esențiale ale progresului tehnic contemporan, acestea atrag după sine sporirea productivității deoarece asigură obținerea unei productivități mai mari cu aceleași cheltuieli de muncă, favorizează diminuarea celorlalte cheltuieli pe produse în general, realizarea de economii.

înnoirea producției – prin perfecționarea caracteristicilor constructive, funcționale, estetice, ergonomice, în vederea satisfacerii la un nivel înalt calitativ are implicații și asupra creșterii productivității munci;

perfecționarea organizării producției și a muncii – reprezintă un proces complex, cu caracter dinamic și de continuitate, care presupune adaptarea de către conducerile unităților economice a unui ansamblu de măsuri și folosirea de metode și tehnici stabilite pe baze de studii și calcule tehnico-economice, care țin seama de noile descoperiri ale științei, în cadrul asigurării unui cadru optim funcțional, de folosire de către personalul ocupat a factorilor de producție, în astfel de producții cantitative și calitative care să asigure utilizarea maximă a lor și creșterea pe această bază a productivității muncii. Asigurarea unor fluxuri continue de fabricație, sincronizarea efectuării în timp a diferitelor activități, încărcarea optimă a utilajelor, folosirea rațională a timpului de lucru, organizarea în condiții optime a activităților cu caracter auxiliar, îmbunătățirea activității de reparație și întreținere, asigurarea energiei necesare, aprovizionarea cu scule și dispozitive a locurilor de muncă, perfecționarea activității de transport intern și depozitare, pregătirea de noi produse sau perfecționarea celor existente (conceperea unor modele superioare atât în faza de proiectare și execuție a produselor, cum ar fi extinderea informaticii în proiectare), programarea producției, (folosirea unor metode eficiente de lansare a produselor în fabricație, de urmărire și control calitativ al realizării programelor de producție), îmbunătățirea organizării muncii (adoptarea unor măsuri și metode care să asigure reducerea volumului de muncă, folosirea rațională a acestuia, precum: cooperarea în producție, organizarea locurilor de producție, normarea muncii, condiții optime sub raportul tehnicii securității muncii) [13].

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Pe parcursul scrierii proiectului de licență autorul a tins spre realizarea scopului propus: prezentarea modului de contabilizare a datoriilor față de personal și analiză a eficienței utilizării fondului de retribuire a muncii. În acest sens, autorul a realizat următoarele obiective: a studiat conținutul economic a datoriilor față de personal; a studiat actele normative ce reglementează contabilitatea datoriilor față de personal; a urmărit modul de contabilizare a calculului și achitării datoriilor față de personal în cadrul unei entități economice; a analizat și apreciat eficiența utilizării fondului de retribuire a muncii cadrul unei entități economice.

Pentru a reuși realizarea tuturor acestor obiective, autorul a utilizat informație din activitatea practică a S.R.L. „Piatră Decorativă”, precum și literatura de specialitate care a folosit pentru studierea aspectelor teoretice aferente temei.

Autorul a constatat că pentru contabilizarea datoriilor față de personal, în contabilitatea S.R.L. „Piatră Decorativă” se utilizează conturile:

531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – destinat generalizării informației privind existența și modificarea datoriilor față de personal privind retribuirea muncii.

532 „Datorii față de personal privind alte operații” – destinat generalizării informației privind existența și modificarea datoriilor față de personal privind alte operații.

533 „Datorii privind asigurările” (sau, potrivit prevederilor noilor S.N.C. – 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”) –destinat generalizării informației privind existența și modificarea datoriilor aferente contribuțiilor de asigurare socială de stat obligatorii și primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.

534 „Datorii privind decontările cu bugetul” (sau, potrivit prevederilor noilor S.N.C. – 534 „Datorii față de buget”) –destinat generalizării informației privind existența și modificarea datoriilor cu bugetul (inclusiv datoriilor privind impozitul pe venit reținut din salariu și alte plăți).

Principalele documente cu ajutorul cărora se reflectă în evidența contabilă a S.R.L. „Piatră Decorativă” datoriile față de personal sunt: Cererea de angajare, Ordinul (decizia) angajatorului privind angajarea, Contractul individual de muncă, Carnetul de muncă, Cererea privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reținut din salariu, Fișa personală de evidență a veniturilor sub formă de salariu și alte plăți efectuate de către patron în folosul angajatului, precum și impozitului pe venit reținut din aceste plăți, Tabelul de pontaj, Lista de plată, Dispoziția de plată, Declarația privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, Raportul privind calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către patron în folosul angajaților, Nota informativă privind calcularea, utilizarea și achitarea cotelor de asigurare socială de stat, Dare de seamă privind suma venitului achitat și impozitul pe venit reținut din acesta, etc.

În urma examinării metodicii de contabilizare a datoriilor față de personalul entității s-a constatat că în linii generale contabilitatea S.R.L. „Piatră Decorativă” se ține în conformitate cu prevederile actelor normative și legislative în vigoare pe teritoriul țării. Toate documentele se întocmesc la timp, fără greșeli și corectări, și se prezintă în termenele stabilite instituțiilor cuvenite.

Unicul aspect negativ legat de datoriile față de personal, s-a atestat pe parcursul efectuării analizei eficienței fondului de retribuire a munci în cadrul entității respective. Este cunoscut faptul că regula fundamentală de dezvoltare economică prevede ca ritmul de creștere a productivității medii a unui muncitor să depășească ritmul de creștere al salariului mediu pe un muncitor. În schimb în cadrul S.R.L. „Piatră Decorativă” situația nu că este inversă, chiar este complet negativă, deoarece productivitatea nu înregistrează creșteri în dinamică ci diminuări, totuși, în aceste condiții conducerea S.R.L. „Piatră Decorativă” a luat decizii privind majorarea salariului mediu al unui muncitor. Prin urmare, se constată că fondul de retribuire a muncii nu este deloc eficient utilizat, iar entitatea ar trebui să atragă atenția la propunerile autorului care au contribui la majorarea productivității (enumerate și descrise detaliat în paragraful 2.3. al proiectului):

automatizarea, robotizarea, promovarea tehnicilor noi;

înnoirea producției;

perfecționarea organizării producției și a muncii;

pregătirea și perfecționarea resurselor umane.

BIBLIOGRAFIE

Codul fiscal al Republicii Moldova. Nr.1163 din 24.04.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. ed. spec.

Codul muncii al Republicii Moldova. Nr. 154 din 28.03.2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 159-162.

Convenția asupra protecției salariului. Nr. 95 din 01.07.1949. mmpsf.gov.md/file/ilo/Conv95.doc (vizualizat 14.02.2014).

Goncearuc M. Contabilitatea decontărilor față de personalul întreprinderii, cu organele asigurărilor sociale și medicale și cu bugetul de stat aferent impozitului pe venit. http://monitorul.fisc.md/section/practice_accounts/2917.html (vizualizat 15.03.2014).

Grigoroi L., Lazari L. Bazele contabilității. Chișinău: Cartier, 2012. 236 p.

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu. Nr. 426 din 26.04.2004. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 73-76.

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Modului de calculare și de plată a sumei de compensare a pierderii unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de achitare a acestuia. Nr. 535 din 07.05.2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 84-86.

Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013. Nr. 250 din 08.11.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 254-262

Legea contabilității. Nr. 113 din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 27-34.

Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2014. Nr. 330 din 23.12.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 9-13.

Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2013. Nr. 251 din 08.11.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 248-251.

Legea salarizării. Nr. 847 din 14.02.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 50-52.

Metode de reducere a costurilor. http://cuttingcost.wordpress.com/2010/12/01/cresterea-productivitatii-muncii/ (vizualizat 23.04.2014).

Nederiță A. Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și Codului Fiscal. Chișinău: ACAP, 2007, 639 p.

Planul de conturi contabile al activității economico – financiare a întreprinderilor, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 93-97.

Planul general de conturi contabile, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr. 119 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 177-181.

S.R.L. „Piatră Decorativă”. http://piatradecorativa.md (vizualizat 22.04.2014).

Standardul Național de Contabilitate 3 „Componența consumurilor și cheltuielilor întreprinderii”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1997, nr. 88-91.

ANEXE