Contabilitatea Creantelor Si Datoriilor Privind Personalul, Asigurarile Si Protectia Sociala

INTRODUCERE

Mi-a facut o deosebita plăcere să realizez această lucrare cu tema "Contabilitatea creanțelor și datoriilor privind personalul, asigurările și protecția socială", astfel sa evidențiez o parte din multitudinea de informații primite de-a lungul celor trei ani de studiu a contabilității.

Consider ca alcătuirea acestei lucrări, culegerea de materiale necesare realizării ei, efortul depus pentru buna structurare îmi vor fi de folos și la alte documente referitoare la contabilitatea datoriilor si creanțelor salariale și sociale, acte ce le voi întocmi în timpul carierei mele de contabil.

Aceasta este prima mea lucrare pe care am realizat-o privitor la cele studiate la contabilitate si îmi doresc să fi îndeplinit toate standardele cerute.

Am lucrat cu multa atenție, plăcere și devotament deoarece mi-a placut foarte mult tema dezbătută în aceasta lucrare.

Lucrarea, în sine, are scopul de a oglindi cât mai fidel conceptele și peocedurile ce stau la baza evidențierii în contabilitate a creanțelor și datoriilor privind personalul, asigurările și protecția socială. Drept urmare, prezenta lucrare va avea următoarea structură:

Introducere

Cap.I Delimitări si fundamente teoretice privind datoriile si creanțele salariale si sociale

1.1. Delimitări și structuri privind decontările cu terții

1.2. Referențialul contabil. Standarde și reglementari contabile in domeniu

1.2.1. Normalizarea și armonizarea internațională. IAS 19 Beneficiile angajatilor

Cap.II Aspecte privind organizarea contabilității salariilor

2.1. Noțiuni și calculație privind salariile și contribuțiile asupra acestora

2.1.1. Structura salariului

2.1.2. Rețineri din salarii

2.1.3. Impozitul pe veniturile din salarii

2.1.4. Alte rețineri din salarii

2.1.5. Contribuții aferente salariilor suportate de angajator

2.2. Bazele organizării contabilității salariilor și a contribuțiilor asupra acestora

2.3. Documentarea operațiunilor privind salariile

Cap III Contabilitatea drepturilor salariale și a contribuțiilor asupra acestora

3.1. Operațiuni privind salariile și decontarea lor cu personalul

3.2 Operații privind contribuțiile asupra salariilor

Cap IV Aspecte privind informatizarea contabilității

4.1. informatizarea generală

4.2. aplicația informatica privind salariile

Concluzii

CAPITOLUL I

DELIMITĂRI SI FUNDAMENTE TEORETICE PRIVIND DATORIILE SI CREANȚELE SALARIALE ȘI SOCIALE

1.1. Aria de definiție și aplicabilitate a temei. Definiții și concepte cheie

Pentru realizarea obiectului lor de activitate, întreprinderile intră în relații cu diferite persoane fizice și juridice care în contabilitate poartă denumirea generică de terți.Contabilitatea terților asigură evidența creanțelor si datoriilor societății in relațiile acesteia cu furnizorii, clienții, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, unitățile din cadrul grupului , asociații, acționarii, diverși debitori si creditori ,și alte persoane fizice și juridice.

Creanțele mai sunt cunoscute și sub denumirea de mijloace circulante în decontare. Ele reprezintă acele valori economice ce sunt avansate temporar altor persoane fizice sau juridice de către titularul de patrimoniu,în scopul primirii ulterioare a unui echivalent valoric sub forma unei sume de bani,efectuării unei lucrări sau prestării unui serviciu. Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea economică avansată și care urmează să efectueze o prestație,să achite numerar sau echivalent de numerar sunt delimitate generic prin noțiunea de debitori.În funcție de termenul lor de lichiditate creanțele se pot clasifica în creanțe pe termen scurt(în cadrul exercițiului financiar) și creanțe pe termen lung(peste un an).

Datoriile exprimă fondurile sau capitalurile străine, furnizate de către terți (alți agenți economici, stat, alte organisme publice, grup, etc.) pentru care unitatea patrimonială trebuie să restituie echivalentul valoric sau să acorde o anumită contraprestație. Persoanele fizice și juridice față de care întreprinderea are datorii sunt delimitate generic prin noțiunea de creditori. În funcție de termenul lor de exigibilitate datoriile sunt grupate în datorii sub un an(pe termen scurt),datorii între 1-5 ani(pe termen mijlociu) și datorii peste 5 ani (pe termen lung).

Creanțele pe termen scurt sau creanțele curente, reprezintă active ale întreprinderii rezultate în urma tranzacțiilor cu persoane juridice sau fizice, relații în urma cărora întreprinderea a livrat un bun, a prestat un serviciu sau a executat o lucrare și pentru care trebuie să primească un echivalent valoric sau o contraprestație, într-o perioadă de timp de până la un an.

Datoriile pe termen scurt provin din tranzacțiile cu persoane fizice sau juridice (cumpărarea de bunuri, lucrări sau servicii, utilizarea forței de muncă, plata impozitelor și taxelor etc.), în care întreprinderea trebuie să efectueze o plată sau o contraprestație într-o perioadă de timp de până la un an.

Creanțele și datoriile pe termen scurt pot fi împărțite în următoarele categorii: creanțe și datorii comerciale, creanțe și datorii salariale, creanțe și datorii sociale, creanțe și datorii fiscale si creanțe și datorii diverse.

Pornind de la teoria firmei bazată pe cunostințe,care afirmă că ”firma este o structura de piață a cărei resursă principală este capitalul uman”, este evident că se pot determina o multitudine de relații între societate și personalul angajat. Deoarece aceste relații sunt generatoare de valori, sunt exprimate în contabilitate sub denumirea de decontări privind personalul.

Relațiile societații cu personalul sunt reglementate juridic și fiscal, ceea ce crează obligații fiscale fața de stat,atât în numele societății, cât si în numele angajaților, ca urmare a beneficiilor realizate de componenta umana în urma prestațiilor salariale. Relația angajatorului cu statul privind obligațiile sociale se exprima în contabilitate sub denumirea de decontari privind asigurările și protecția socială.

Reflectarea în contabilitate a relațiilor dintre societate și angajați nu se poate afectua,așa cum o specifică și IAS19”Beneficiile angajatilor”, decât în condițiile în care aceasta este „demonstrabil angajatâ în încheierea contractului de muncă al unui angajat sau grup de angajați înainte de data normală de pensionare”. Astfel putem afirma că elementul generator de operații contabile deductibile fiscal este chiar contractul de muncă,ce poate avea și forma unei convenții civile de prestări servicii,acoperind astfel din punct de vedere fiscal, toata sfera de relații societate-angajat.

Potrivit Art.10 din Codul muncii din 24/01/2003,actualizat la 22/04/2007, „contractul de muncă este contractul in temeiul căruia o persoană fizică,denumită salariat,se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator,persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneratii denumite salariu”. Astfel, în baza contractului de muncă societatea va avea calitatea de angajator,iar persoana fizică ce presteaza munca va avea calitatea de angajat.

Contractul de muncă este temeiul legal pentru calculul drepturilor salariale și a obligațiilor sociale ale angajatilor, pentru stabilirea fondului de salarii în vederea determinării obligațiilor sociale ale societații, precum și pentru reflectarea acestora in contabilitate. Decontările unității privind personalul nu se limitează doar la drepturile salariale și sociale,ci cuprind și o serie de obligații ale angajaților,care pot genera creanțe ale societătii asupra acestora.

1.2. Referențialul contabil. Standarde și reglementari contabile in domeniu

1.2.1. Normalizarea și armonizarea internațională. IAS 19 Beneficiile angajatilor

Pentru satisfacerea optimală a necesităților informaționale ale utilizatorilor în condițiile asigurării controlului calității producției de informații, între cererea și oferta de informații se interpune procesul de normalizare. Actul de normalizare aduce la rampă un actor important al jocului social, regizorii, reprezentați de normalizatori.

Normalizarea contabilă este procesul prin care se armonizează prezentarea documentelor de sinteză, metode contabile și terminologia.

În practica internațională, cu privire la datoriile salariale, respectiv, la angajații unei întreprinderi au fost elaborate Standardele Internaționale de Contabilitate – IAS 19 „Beneficiile angajaților” și IAS 26 „Contabilizarea și raportarea planurilor de pensii”.

În ultimii ani, datorită fluctuației tot mai mari a personalului, societățile încearcă să își motiveze angajații prin toate căile posibile, oferindu-le diverse beneficii, începând de la binecunoscutele prime anuale (al treisprezecelea salariu) până la beneficii non-monetare: abonamente la săli de gimnastică, gradinițe în interiorul firmei, transport gratuit, zile libere, specializări, etc.

IAS 19 „Beneficiile angajaților” acordă o importanță deosebită, dar totuși firească, forței de muncă, aceasta ocupând un loc important, după investitori, ca cea mai importantă categorie de utilizatori ai informației financiare. Totuși IAS 19 nu tratează decât problematica beneficiilor angajaților, ceea ce nu permite în totalitate acoperirea temei studiate, necesitând aplicarea în contabilitate având la bază legislația contabilă în vigoare (Legea 82/1991 si OMFP 306/2002).

Principiul de bazã al standardului consta in recunoasterea costurilor beneficiilor acordate angajaților în perioada în care angajatul a prestat serviciul pentru care a primit respectivele beneficii si nu în momentul în care se plãtesc sau devin exigibile aceste beneficii.

CAPITOLUL II

ASPECTE PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII SALARIILOR

2.1. Noțiuni și calculație privind salariile și contribuțiile asupra acestora

Pentru desfășurarea normală a activității lor, agenții economici folosesc forța de muncă. Între aceștia și personalul angajat intervin decontări pentru munca efectuată.

Fiecare persoană beneficiază pentru muncă prestată de un salariu, în condițiile prevăzute în contractul de muncă.

Salariul reprezintă “totalitatea veniturilor în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, indiferent de perioada la care se referă,de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă, de maternitate și pentru concediul privind îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani”.

2.1.1.Structura salariului

Salariul cuprinde:

Salariul de bază;

Sporurile și adaosurile de orice fel;

Indemnizațiile de orice fel;

Recompensele și premiile de orice fel;

Sumele reprezentând premiul anual și stimulente acordate, potrivit legii, personalului din instituțiile publice, cele reprezentând stimulente din fondul de participare la profit acordate salariaților agenților economici, după aprobarea bilanțului contabil, potrivit legii;

Sumele primite pentru concediul de odihnă;

Sumele primite din fondul asigurărilor sociale în caz de incapacitate temporară de muncă și de maternitate;

Sumele primite pentru concediul privind îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani;

Sumele primite pentru concediul privind îngrijirea copilului cu handicap până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani;

Sumele primite pentru concedii medicale privind îngrijirea copiilor cu handicap accentuat sau grav, până la împlinirea de către copii a vârstei de 18 ani;

Orice alte câștiguri în bani și în natură primite de la angajatori,de către angajați,ca plată a muncii lor.

Salariul de bază este partea fixă a salariului total stabilit în regie, în acord, pe bază de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate sau în alte forme specifice unității. Salariul de bază se stabilește pentru fiecare salariat în raport cu calificarea, importanța, complexitatea lucrărilor ce revin postului în care este încadrat, cu pregătirea și competența profesională.

Premiile sunt acele adaosuri care se acordă în funcție de aportul individual și/ saunomici, după aprobarea bilanțului contabil, potrivit legii;

Sumele primite pentru concediul de odihnă;

Sumele primite din fondul asigurărilor sociale în caz de incapacitate temporară de muncă și de maternitate;

Sumele primite pentru concediul privind îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani;

Sumele primite pentru concediul privind îngrijirea copilului cu handicap până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani;

Sumele primite pentru concedii medicale privind îngrijirea copiilor cu handicap accentuat sau grav, până la împlinirea de către copii a vârstei de 18 ani;

Orice alte câștiguri în bani și în natură primite de la angajatori,de către angajați,ca plată a muncii lor.

Salariul de bază este partea fixă a salariului total stabilit în regie, în acord, pe bază de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate sau în alte forme specifice unității. Salariul de bază se stabilește pentru fiecare salariat în raport cu calificarea, importanța, complexitatea lucrărilor ce revin postului în care este încadrat, cu pregătirea și competența profesională.

Premiile sunt acele adaosuri care se acordă în funcție de aportul individual și/ sau colectiv la realizarea veniturilor, la propunerea șefului de compartiment sau a altor persoane abilitate.

Sporurile la salarii plătite angajaților, fie ca o sumă fixă, fie sub forma cotelor procentuale aplicate salariilor de baza, se acordă în raport cu rezultatele obținute și condițiile concrete în care se desfășoară activitatea.

Indemnizația de concediu de odihnă se acordă salariaților pe durata concediului de odihnă. Aceasta indemnizație se determină înmulțind numărul de zile de concediu cu media zilnică a salariului de bază, sporului de vechime și, după caz, indemnizației pentru funcția de conducere, luate împreună,corespunzătoare fiecărei luni calendaristice în care se efectuează zilele de concediu de odihnă.Media zilnică a acestor venituri se stabilește în raport cu numărul zilelor lucrătoare din fiecare lună în care se efectuează zilele de concediu.

Indemnizațiile de asigurări sociale care se pot acorda salariaților sunt:

Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale și accidente de muncă;

Indemnizație pentru maternitate;

Indemnizație pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;

Indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de până la 4 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecțiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani.

2.1.2.Rețineri din salarii

Pentru determinarea salariului net care îi revine unui angajat este necesar ca din venitul salarial brut obținut de acesta să se rețină, după caz:

Contribuția pentru asigurările sociale,pentru protecția socială a șomerilor, pentru asigurările sociale de sănătate și impozitul pe venit, pentru veniturile din salarii la funcția de bază;

Contribuția la asigurările sociale de sănătate și impozitul pe venit, pentru veniturile din salarii, altele decât cele de la funcția de bază.

2.1.3. Impozitul pe veniturile din salarii

Impozitul pe veniturile din salarii pentru fiecare lună se calculează și se reține de către angajatori cu sediul sau domiciliul în România, la data plății acestor venituri, indiferent de perioada la care se referă.

Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, baremul lunar de impunere se aplică asupra venitului bază de calcul, care se determină diferit în funcție de locul unde se află funcția de bază.

Determinarea venitului bază de calcul a impozitului presupune parcurgerea următoarelor etape:

Etapa 1. Determinarea venitului brut din salarii

Venitul brut din salarii reprezintă totalitatea veniturilor realizate, precum și a avantajelor primite de o persoană fizică, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.

Etapa 2. Determinarea venitului net din salarii

Venitul net din salarii se determină prin deducerea din venitul brut a unor sume, reprezentând:

Contribuțiile reținute, potrivit legii, pentru asigurările sociale, pentru protecția socială a șomerilor și pentru asigurările sociale de sănătateContribuția la asigurările sociale de sănătate, pentru veniturile din salarii, altele decât cele de la funcția de bază.

Etapa 3. Determinarea venitului bază de calcul a impozitului

Venitul bază de calcul reprezintă, după caz:

Diferența dintre venitul net și deducerile personale acordate în luna respectivă, pentru veniturile din salarii la funcția de bază;

Venitul net, pentru veniturile din salarii, altele decât cele de la funcția de bază.

Etapa 1. Determinarea venitului brut din salarii

În funcție de timpul efectiv lucrat și pontajul, salariatul a realizat în luna noiembrie un salariu brut în suma de 1810 lei, salariul tarifar de încadrare brut fiind de 5000 lei.

Etapa 2. Determinarea venitului net din salarii

Pentru determinarea venitului net,din salariul brut se deduc următoarele:

contribuția la asigurările sociale, 10.5 % din salariul brut, în suma de 190 lei;

contribuția la asigurările sociale de sănătate, 5.5% din salariul brut, în suma de 100 lei;

contribuția la fondul de șomaj, 0.5 % din salariul tarifar de încadrare brut , în suma de 9 lei;

Venitul net = 1810 – (190 + 100 + 9 )= 1511

Etapa 3. Determinarea venitului bază de calcul a impozitului

Din venitul net se deduc următoarele:

Deducerea personală de baza în suma de 150 lei;

Venitul bază de calcul a impozitului = 1511 – 150 = 1361

Impozitul pe venitul din salarii calculat este de 1361 x 16 % = 218 lei.

2.1.4. Alte rețineri din salarii

După plata impozitului pe veniturile din salarii, din salariul net care îi revine angajatului se operează, după caz și alte rețineri,care pot fi:

rate;

chirii;

imputații;

popriri;

cotizații;

alte rețineri la unitate: echipamente, tichete de masă nejustificate, consumuri,etc.

Documentele care stau la baza acestor rețineri sunt:

contracte privind cumpărarea în rate a unor bunuri de către salariat;

contracte de închiriere a unor spații de locuit aparținând angajatorului sau altor proprietari;

decizii de imputare emise de unitate în sarcina angajaților pentru lipsuri în gestiune sau pagube provocate unității din cauză și în legătură cu munca lor;

sentințe judecătorești emise pe numele angajaților pentru diverse datorii,titluri executorii pentru impozite și taxe neachitate,etc;

acceptul angajatului pentru diverse cotizații;

documente interne ale unității emise pentru rețineri proprii.

2.1.5. Contribuții aferente salariilor suportate de angajator

Agenții economici care folosesc forța de muncă au obligația să calculeze și să vireze lunar contribuțiile pe care le datorează la asigurările sociale, la asigurările sociale de sănătate, la Fondul de șomaj și la Fondul de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap.

Angajatorul calculează și virează lunar contribuția de asigurări sociale pe care o datorează bugetului asigurărilor sociale de stat, împreună cu contribuțiile individuale reținute de la salariați.

Baza lunară de calcul la care angajatorul datorează contribuția de asigurări sociale o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de salariați, precum și veniturile brute realizate de persoanele care desfășoară activități exclusiv pe bază de convenții civile de prestări de servicii și care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin 3 salarii medii brute pe economie.

Contribuția de asigurări sociale datorată de angajatori reprezintă diferența față de contribuția individuală de asigurări sociale până la nivelul cotelor de contribuție de asigurări sociale stabilite prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat, în funcție de condițiile de muncă.

Contribuția la asigurările sociale de sănătate, datorată de angajator se determină prin aplicarea cotei de 5.5% asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariați la care se adaugă veniturile brute realizate de persoanele care desfășoară activități pe bază de convenții civile de prestări de sevicii.

Contribuția la Fondul de șomaj, datorată de angajator se determină prin aplicarea cotei de 1% asupra fondului de salarii realizat lunar, în valoare brută.

Contributia la fondul accidente si boli profesionale de 0.404% aplicat la fondul brut.

Contributia la fondul de concedii medicale in procent de 0.85%.

Fondul de garantare in plata a salariilr este de 0.25% la fondul brut de salarii.

2.2. Bazele organizării contabilității salariilor și a contribuțiilor asupra acestora

Organizarea contabilității salariilor și a contribuțiilor asupra acestora cuprinde:

Stabilirea conturilor cu ajutorul cărora se ține evidența decontărilor cu personalul pentru salariile cuvenite acestora în bani sau în natură, inclusiv a adaosurilor și premiilor din fondul de salarii;

Stabilirea conturilor cu ajutorul cărora se ține evidența contribuțiilor asupra salariilor, a reținerilor din salarii;

Stabilirea conturilor cu ajutorul cărora se ține evidența cheltuielilor cu salariile și a cheltuielilor cu contribuțiile datorate de unitate asupra salariilor.

Pentru evidența decontărilor cu personalul se folosesc conturile din grupa 42 ”Personal și conturi asimilate”, evidențiate în activul și pasivul bilanțului si prezentate în tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1

Pentru evidența decontărilor cu asigurările sociale, protecția socială și a operațiunilor asimilate se folosesc conturile din grupa 43”Asigurări sociale, protecția socială și conturi asimilate”, evidențiate în activul și pasivul bilanțului și prezentate în tabelul nr. 2.

Conturi folosite pentru evidențierea decontarilor cu asigurările sociale,protecția socială și a operațiunilor asimilate

Tabelul nr. 2

Contabilitatea decontărilor privind impozitul pe salarii și a altor fonduri aferente salariilor se ține cu ajutorul conturilor din grupa 44”Bugetul statului, fonduri speciale și conturi asimilate”, evidențiate în pasivul bilanțului, și prezentate in tabelul nr. 3.

Conturi folosite pentru evidențierea decontărilor privind impozitul pe salarii și a altor contribuții aferente salariilor

Tabelul nr. 3

2.3. Documentarea operațiunilor privind salariile

Documentarea, ca procedeu al metodei contabilității, este acțiunea de culegere și consemnare în documentele economice a datelor privitoare la operațiile economice dîntr-o unitate patrimonială, în momentul și la locul efectuării lor.

Documentele economice sunt acte scrise în care se consemnează operațiile economice în momentul, și de regulă la locul efectuării lor, cu scopul de a servi ca dovadă a infăptuirii acestor operații și ca bază a înregistrării lor în contabilitate.Documentele economice constituie suportul material principal al datelor privitoare la operațiile economice ale unităților patrimoniale.

Statul de salarii servește ca:

•document pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților,al contribuției pentru asigurările sociale,al contribuției privind protecția socială,al contribuției pentru asigurările sociale de sănătate,al impozitului aferent și al altor datorii;

•document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Statul de salarii se întocmește în două exemplare, lunar, pe secții, ateliere, servicii etc. de către compartimentul care are această atribuție, pe baza documentelor de evidență a muncii și a timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a salariilor individuale, pentru muncitorii salarizați în acord etc., pe baza fișelor de evidență a salariului, a evidenței și a documentelor privind reținerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihnă, certificatelor medicale și se semnează pentru conformitatea exactității calculelor de către persoane care determină salariul cuvenit și întocmește statul de salarii.

Rubrica “Rețineri” a statelor de salarii se completează cu alte feluri de rețineri legale decât cele nominalizate în formular, ca de exemplu ”Depuneri în cont bancar”, pentru rețineri pe bază de consimtământ, conform dispozițiilor legale.

Statul de salarii circulă:

•la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv și să aprobe plata (exemplarul 1);

•la casieria unității pentru efectuarea plății sumelor cuvenite (exemplarul 1);

•la compartimentul financiar–contabil, ca anexa la exemplarul 2 al Registrului de casă, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1 împreună cu exemplarul 1 al borderoului de salarii neridicate);

•la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2 impreună cu exemplarul 2 al borderoului de salarii neridicate și “Drepturi bănești –chenzina a II-a (extras)” care va servi la acordarea vizei atunci când se solicită pentru plata salariilor neridicate).

Exemplarul 1 al statului de plată se arhivează la compartimentul financiar–contabil separat de celelalte acte justificative de plăți, iar exemplarul 2 la compartimentul care a întocmit statele de salarii.

Lista de avans chenzinal servește ca:

•document pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților ca avansuri chenzinale;

•document pentru reținerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale plătite;

•document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Acest document se întocmește lunar, de compartimentul care are această atribuție, pe baza documentelor de evidență a muncii, a timpului lucrat efectiv, a certificatelor medicale prezentate și se semnează pentru confirmarea exactității calculelor de persoana care a calculat avansurile chenzinale și a întocmit lista.

Lista de avans chenzinal circulă:

•la persoanele autorizate să exercite controlul financiar – preventiv și să aprobe plata (exemplarul 1);

•la casieria unității împreună cu “Drepturi bănești – chenzina I(extras)”, pentru efectuarea plății avansurilor cuvenite (exemplarul 1);

•la compartimentul financiar – contabil, ca anexa la exemplarul 2 al Registrului de casă, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1);

•la compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea statelor de salarii la sfârșitul lunii (exemplarul 2).

Exemplarul 1 al listei de avans chenzinal se arhivează la compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 al Registrului de casă, iar exemplarul 2 la compartimentul care a întocmit lista de avans.

Situația salariilor achitate prin carduri

Dacă salariile se achită prin intermediul cardurilor,unitatea întocmește și înaintează băncii o situație pentru alimentarea conturilor de carduri ale salariaților.Această situație cuprinde următoarele date:

•numele și prenumele salariatului ;

•numărul cardului ;

•numărul contului curent ;

•suma ;

Fișă de evidență a salariilor se întocmește în două formulare: formularul cod 14-5-2 și formularul cod 14-5-2/a.

Formularul cod 14-5-2 servește ca:

•document pentru evidența timpului lucrat efectiv și a salariilor în vederea calculării indemnizațiilor pentru concediul de odihnă;

•document de evidentă a sumelor care se rețin eșalonat (rate, chirii, popriri etc.).

Formularul se folosește corelat cu statul de salarii. Se întocmește într-un exemplar, lunar, de compartimentul care are atribuții de calcul și stabilire a drepturilor salariale, pe baza statelor de salarii.

Acest formular nu circulă, fiind document de înregistrare.

Se arhivează la compartimentul unde se întocmește.

Lista de indemnizații pentru concediul de odihnă servește ca:

•document pentru stabilirea drepturilor privind indemnizațiile cuvenite salariaților, pe timpul efectuării concediului de odihnă;

•document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Se întocmește în două exemplare, pe măsura plecării personalului în concediul de odihnă, de compartimentul care are această atribuție, pe baza datelor din fișa de evidență a salariilor și se semnează pentru confirmarea realității datelor și exactității calculelor de persoana care a calculat indemnizațiile și a întocmit lista.

Lista de indemnizații pentru concediul de odihnă circulă:

•la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv și să aprobe plata (exemplarul 1);

•la casieria unității împreună cu “Drepturi bănești-chenzina a II-a(extras)” pentru efectuarea plății (exemplarul 1);

•la compartimentul financiar – contabil, ca anexa la exemplarul 2 al Registrului de casă, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1);

•la compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea statelor de salarii la sfârșitul lunii (exemplarul 2).

Exemplarul 1 al documentului se arhivează la compartimentul financiar – contabil, iar exemplarul 2 se arhivează la compartimentul care a întocmit lista.

Fișă fiscală 1 se utilizează pentru declararea modului de calcul și de reținere a impozitului pe veniturile din salarii pentru funcția de bază.

Se întocmește de angajator în trei exemplare, astfel:

•exemplarul Fișei fiscale 1 cu specificația “original pentru angajator”;

•exemplarul Fișei fiscale 1 cu specificația “copie pentru unitatea fiscală”;

•exemplarul Fișei fiscale 1 cu specificația “copie pentru angajat”.

Fișa fiscală 1 circulă:

•un exemplar la angajator;

•un exemplar la organul fiscal;

•un exemplar la angajat.

Un exemplar al Fișei fiscale 1 se arhivează la angajator iar un exemplar la organul fiscal.

Fișă fiscală 2 se utilizează pentru declararea modului de calcul a impozitului pe veniturile din salarii, altele decât cele de la funcția de bază.

Fisă fiscala 2 se completează de plătitorii de venituri din salarii, altele decât cele de la funcția de bază, pentru fiecare persoană care obține venituri de aceasta natură.

Acest formular se completează în trei exemplare, astfel:

•exemplarul Fișei fiscale 2 cu specificația “original pentru angajator” rămâne la plătitorii de venituri;

•exemplarul Fișei fiscale 2 cu specificația “copie pentru unitatea fiscală” se depune la unitatea fiscală competentă;

•exemplarul Fișei fiscale 2 cu specificația “copie pentru angajat” se transmite angajatului.

Un exemplar din acest formular se arhivează la angajator iar un alt exemplar se transmite la organul fiscal.

Declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale.

Asigurarea evidenței nominale a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor de stat se realizează pe baza Declarației privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale.

Obligația de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat este reprezentată de contribuția de asigurări sociale.

Declarația se depune lunar, la data stabilită de casa teritorială de pensii în raza căreia își are sediul angajatorul persoana juridică sau domiciliul angajatorul persoana fizică. Această declarație se depune pe suport de hârtie. Angajatorii care au un număr mediu lunar de salariați mai mare de 20 depun obligatoriu această declarație și pe suport magnetic sau electronic, în formatul prevăzut în “Instrucțiunile pentru transmiterea pe cale electronică a Declarației privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale”.

Prima declarație depusă la casa teritorială de pensii reprezintă înregistrarea în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale a asiguraților, pentru care angajatorii au obligația prevazută de lege de a calcula, reține și vira contribuția individuală de asigurări sociale.

Declarația privind obligațiile de plată către bugetul Fondului pentru plata ajutorului de șomaj.

Persoanele juridice și fizice având calitatea de angajatori, care, potrivit legii au obligații de plată la bugetul Fondului pentru plata ajutorului de șomaj trebuie să declare lunar aceste obligații.

Declarația lunară se depune în termen de 20 de zile calendaristice de la expirarea lunii pentru care se datorează contribuțiile, odată cu dovada efectuării plății acestora, la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă sau, după caz, a municipiului București, în a cărei rază teritorială se află sediul social al angajatorului persoană juridică sau domiciliul angajatorului persoană fizică.

Declarația lunară se întocmește în două exemplare. Un exemplar se depune la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă sau, după caz, a municipiului București, inclusive prin poștă sau sistem electronic și este, potrivit legii, documentul de evidență ce reprezintă titlul de creanță. Al doilea exemplar al declarației rămâne la angajator și se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Declarația privind obligațiile de plată la Fondul de asigurări de sănătate

Persoanele juridice și fizice, având calitatea de angajatori, care, potrivit legii au obligația de plată a contribuției la Fondul de asigurări sociale de sănătate, trebuie să declare lunar aceste obligații.

Declaratia lunară cuprinde contribuția datorată de angajator, contribuția datorată de asigurați și contribuția datorată de persoanele care se afla în concediu medical, concediu de maternitate și concediu pentru îngrijirea copilului bolnav și care se suportă din contribuția angajatorului la asigurările sociale.

La declarația lunară se anexează Lista nominală cu angajații care intră și ies din activitate în cursul lunii pentru care se face raportarea.

Declarația lunară se depune în termen de 20 de zile calendaristice de la expirarea lunii pentru care se datorează contribuțiile, odată cu dovada efectuării plății acestora, la Casa Județeana de Asigurări de sănătate, sau, după caz, a municipiului București, în a cărei raza teritorială se află sediul social al angajatorului persoană juridică sau domiciliul angajatorului persoană fizică.

Declarația lunară se întocmește în două exemplare. Un exemplar se depune la Casa Județeană de Asigurări de sănătate, sau, după caz, a municipiului București, inclusiv prin poșta sau sistem electronic și este, potrivit legii, documentul de evidență ce reprezintă titlul de creanță. Al doilea exemplar al declarației rămâne la angajator și se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

CAPITOLUL III

CONTABILITATEA DREPTURILOR SALARIALE ȘI A CONTRIBUȚIILOR ASUPRA ACESTORA

3.1. Operațiuni privind salariile și decontarea lor cu personalul

În luna noiembrie 2009, la Oficiul de Studii pedologice și Agrochimice Buzău se înregistrează, pe baza statelor de salarii, salarii brute în suma de 13470 lei. În cursul lunii, pe baza listelor de concedii de odihnă, se acordă avansuri în suma de 1500 lei .

În centralizatorul statelor de salarii sunt calculate următoarele rețineri:

contribuția salariaților la asigurările sociale – 10,5%, în suma de 1414 lei;

contribuția salariaților la fondul de șomaj – 0,5%, în suma de 59 lei;

contribuția salariaților la asigurările sociale de sănătate – 5,5%, în suma de 739 lei;

impozitul pe veniturile din salarii în suma de 1495 lei;

alte rețineri în suma de 20 lei popriri

În luna decembrie 2009, din restul de plată aferent salariilor pe luna noiembrie se eliberează în numerar prin casieria unității suma de 9743 lei .

La ridicarea numerarului din bancă se achită sumele reținute din salarii reprezentând contribuțiile personalului la asigurările sociale, fondul de șomaj și asigurările sociale de sănătate, impozitul pe veniturile din salarii și alte rețineri datorate terților.

1. Acordarea de avansuri personalului (chenzina I ) pe baza statelor de avans chenzinal, listelor de concedii de odihnă:

2. Înregistrarea salariilor brute, la sfârșitul lunii, pe baza statelor de salarii:

3. Înregistrarea reținerilor din salarii datorate terților (popriri,alte rate,depuneri CEC, sindicat):

4. Înregistrarea reținerilor din salarii reprezentând impozitul pe venitul din salarii, contribuția personalului pentru asigurările sociale de sănătate, contribuția personalului pentru asigurările sociale, contribuția personalului la fondul de șomaj și avansul chenzinal:

5. Achitarea salariilor (chenzina a II-a ) în luna următoare ( diferența dintre salariile brute totale și reținerile din salarii ):

6. Plata prin bancă a reținerilor din salarii datorate la ridicarea de la bancă a numerarului pentru chenzina a II-a:

3.2. Operații privind contribuțiile asupra salariilor

Concomitent cu înregistrarea salariilor se calculează și se înregistrează pe cheltuieli următoarele contribuții ale unității aferente salariilor:

contribuția unității la asigurările sociale – 20,8%, în suma de 2802 lei;

contribuția unității la asigurările sociale de sănătate – 5,2%, în suma de 700 lei;

contribuția unității la fondul de șomaj – 0,5%, în suma de 59 lei;

contributia la fondul accidente si boli profesionale – 0,15 % de 20 lei;

contributia la fondul de concedii medicale – 0,85%, în suma de 114 lei;

contributia la fondul de garantare a salariilor – 0,25% de 30 lei;

comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Munca de 101 lei.

1. Înregistrarea contribuției unității la asigurările sociale:

2. Înregistrarea contribuției unității la asigurările sociale de sănătate

3. Înregistrarea contribuției unității la fondul de șomaj reprezentând o cheltuială cu protecția socială și o datorie de plată:

4.Înregistrarea contribuției unității la fondul de accidente si boli profesionale, fondul de concedii medicale si fondul de garantare a salariilor

5.Achitarea datoriilor privind asigurările sociale și protecția socială din disponibilitatile de la bancă:

CAPITOLUL IV

ASPECTE PRIVIND INFORMATIZAREA CONTABILITĂȚII

4.1. Informatizarea generală

Sistemul informatic integrat, utilizat de instituție, este destinat activității contabile și de gestiune din cadrul societăților comerciale.

Modulele FACTURI, RECEPȚII, BANCĂ, CASĂ, CEC-LS, TRANSFER, BON CONSUM, SCHIMB și DIVERSE sunt module de bază care își transmit reciproc anumite informații, dar care pot prelucra și independent. Datele furnizate de aceste module stau la baza întocmirii notelor contabile și balanței de verificare.

Modulele DISPOZIȚII și NUMERAR întocmesc documente primare și oferă date informative pentru modulele precedente.

Modulele FURNIZORI, CLIENȚI, STOCURI, GESTIUNI, JURNALE TVA și BALANȚĂ nu necesită culegeri de date, ele funcționând pe baza datelor furnizate de modulele de bază. Modulul BALANȚĂ poate funcționa și independent, dacă se culeg notele contabile.

Declarația de IMPOZIT pe profit se întocmește pe baza balanței, dar poate funcționa și independent.

Nivelul I. Întocmirea inclusiv a documentelor primare pe calculator

Sistemul informatic conține programe pentru întocmirea următoarelor documente: facturi, recepții, dispoziții către bănci, dispoziții către casierie, monetare, note de transfer intern, bonuri de consum, chitanțe, registru de casă zilnic.

Se introduc datele cerute de program, necesare întocmirii documentelor.

La acest nivel se obțin:

documentele primare listate în numărul de exemplare cerut;

copii ulterioare ale documentelor;

evidența cantitativ-valorică: situație stocuri, fișe analitice, fișe de magazie ale materialelor;

jurnale ale documentelor, situații centralizatoare și pe tipuri de documente, pe perioada pe care se cere;

situații furnizori, clienți și fișele lor analitice la nivel de documente, facturi neplătite/ neîncasate;

fișe de gestiune valorice, fișă analitică pentru orice cont;

jurnalul de vânzări, de cumpărări, situație TVA;

registrul jurnal unic;

întocmirea automată a notelor contabile;

balanța de verificare: întocmirea și închiderea automată a acesteia;

centralizator note, fișe analitice, fișe sah;

declarația lunară de impozit pe profit.

Nivelul II. Culegerea detaliată a documentelor primare

Culegerea detaliată a documentelor primare se referă la documentele care reprezintă mișcari de produse sau servicii: facturi, recepții, note de transfer intern și bonuri de consum. Datele cerute sunt aproximativ aceleași cu cele de la nivelul I, la fel și rezultatele, cu excepția punctelor a) și b). Se aplică pentru acele documente care din diferite motive nu pot fi întocmite la calculator.

Nivelul III. Culegerea totalurilor din documentele primare

La acest nivel se introduc datele de identificare a documentului, totalurile și subtotalurile pe conturi de la fiecare document ce se culege.

Se obțin rezultatele de la nivelul I, cu excepția punctelor a), b) și c).

Se utilizează atunci când documentele nu pot fi întocmite la calculator și nu se dorește evidența cantitativ – valorică a produselor.

Nivelul IV. Culegerea notelor contabile ale documentelor

Se introduc notele contabile ale documentelor sau notele centralizatoare.

În urma introducerii datelor se obțin rezultatele de la punctele j), k) și l) de la nivelul I.

La acest mod de lucru, obținerea situațiilor analitice este direct legată de configurarea planului de conturi și de modul de încadrare pe conturi a operațiunilor. Există posibilitatea introducerii a două nivele de analitice, fiecare de la 01 la 99.

4.2. Aplicația informatica privind salariile

Programul de salarii întocmește și ține evidența drepturilor bănești ale angajaților și stabilește cuantumul obligațiilor de plată către bugetul de stat și cel local (în funcție de tipul obligațiilor).

Pentru introducerea personalului salariat și a salariilor tarifare se selectează meniul SALARII care este alcătuit din următoarele submeniuri:

Culegere date – meniu de culegere a datelor lunare și de calcul a salariilor;

Listare situații – meniu de listare a statelor de salarii, a centralizatorului de state de salarii și a altor situații;

Listare fluturași – meniu de listare fluturași pentru angajați;

Rețineri diverse – meniu de culegere a diferitelor rețineri care vor fi incluse în statul de salarii ca reținere;

Configurare, diverse – meniu de configurare a modului de listare a documentelor din programul salarii;

Note contabile – întocmește notele contabile aferente salariilor și le listează ;

Actualizare date – meniu de configurare a modului de întocmire a

salariilor precum și de actualizare a tranșelor de impozitare, a procentelor de rețineri;

Alte facilități – meniu de schimbare a orelor de lucru din lună, precum și a procentului de realizări

Fiind un sistem integrat și, deoarece deține date confidențiale societății, programul nu poate fii rupt pe secțiuni, drept urmare nu poate fii prezentat punctual pe segmentul salarizare în aceasta lucrare.

Însă, ca orice firmă care se respectă și care dorește o foarte mare acuratețe a lucrărilor, se folosește, în paralel, un program propriu pentru compartimentul personal salarizare. Programul are scopul verificării rezultatelor programului integrat. Astfel se elimină eventualele introduceri de date eronat. Programul este conceput în Microsoft Office Excel și reprezintă întocmirea statului de salarii.

CONCLUZII

Lucrarea de față prezintă problematica drepturilor salariale și a contribuțiilor asupra acestora așa cum sunt reglementate în prezent și aplicate în unitățile care utilizează forța de muncă.

Analiza efectuată cuprinde aspecte privitoare la cunoașterea drepturilor cuvenite salariaților, condițiile în care se acordă aceste drepturi, calculul drepturilor salariale. Totodată sunt prezentate obligațiile salariaților și ale angajatorilor în legatură cu drepturile salariale, concretizate în contribuții la asigurările și protecția socială precum și alte contribuții prevăzute de lege.

În lucrare sunt prezentate și analizate documentele economice în care trebuie consemnate datoriile și creanțele unității față de salariați cu privire la munca prestată de aceștia, precum și alte datorii generate de folosirea forței de muncă. Întocmirea corectă a acestor documente prezintă importanță atât pentru salariat, în sensul stabilirii cu exactitate a veniturilor salariale cuvenite, cât și pentru unitate, în ceea ce privește reflectarea corectă a cheltuielilor cu personalul.

Lucrarea prezintă înregistrarea în evidența contabilă a documentelor economice prin operațiuni contabile care consemnează toate aspectele legate de utilizarea forței de muncă, deasemenea sunt precizate conturile de evidență a decontarilor cu personalul pentru munca depusă și a decontărilor privind contribuțiile asupra salariilor.

Prezenta lucrare cuprinde doar o parte din vasta problematică a salarizării. Legislația în vigoare, întro continuă schimbare și completare ne face să abordăm salarizarea cu foarte multă atenție și seriozitate, în primul rând că vizează drepturile angajaților dar, în aceeași măsură și obligațiile angajatorilor față de angajați și stat.

Orice firmă care are pretenția să se numească serioasă va avea un compartiment special pentru evidența salariaților și salarizarea acestora. Personalul din acest compartiment trebuie să fie specializat și la curent cu toate adăugările și modificările legislative ce survin. Un calcul just al salariilor, plata acestora și plata obligațiilor către stat, precum și declararea acestora la termenele prevăzute de lege nu pot constituii decât o emblemă cu impact pozitiv asupra imaginii respectivei firme. Orice întârziere în acest sens atrage după sine penalități, somații, executări silite, blocaje de conturi, toate reprezentând costuri suplimentare și obstrucționarea activității firmei.

BIBLIOGRAFIE

Băluță Aurelian-Virgil – Contabilitate și gestiune fiscală, Ed.Fundației Romînia de Mâine, București, 2007

Băluță Aurelian-Virgil – Politică salarială, politică socială și politică bugetară, “Economistul”, nr.950/2001

Pop Anastasiu – Contabilitatea financiară românească armonizată cu Directivele contabile europene, Ed. Intelcredo, 2002

Ministerul Finanțelor – Norme metodologice pentru întocmirea și utilizarea formularelor

comune privind activitatea financiară și contabilă și modelele acestora,

Editura Economica, Bucuresti, 1998.

Ministerul Finanțelor – Sistemul contabil al agenților economici, București, 2006.

6. Legea contabilității nr. 82 / 1991 republicata

7. Legea nr. 19 / 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

8. Legea 571/2003 privind Codul fiscal

9. Norme tehnice de aplicare a prevederilor Legii nr. 19 / 2000 privind sistemul

public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

10 O.U.G. nr. 107 / 27 iunie 2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.

19 / 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

11 Legea nr. 145 / 1997 privind asigurările sociale de sănătate.

12 Tribuna economica, colecție ………