Contabilitatea Creantelor Si Datoriilor LA Sc Diana Srl

Cuprins

INTRODUCERE

CONSIDERAȚII PRIVIND CREANȚELE ȘI DATORIILE

1.1.Definiții prinvind creanțele și datoriile comerciale

1.3. Clasificarea datoriilor comerciale

1.4 Probleme generale privind creanțele comerciale

1.5. Probleme generale privind datoriile unității

CONTABILITATEA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE

2.1. Contabilitatea decontărilor cu clienții

2.2. Contabilitatea decontărilor cu furnizorii

2.3. Contabilitatea debitorilor-diversi

2.4. Contabilitatea creditorilor-diversi

2.5. Contabilitatea creanțelor în devize

STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA

CREANTELOR SI DATORIILOR LA SC DIANA SRL

3.1. Prezentarea generală a societății S.C. DIANA S.R.L.

3.2. Organigrama societății

3.3. Obligativitatea organizării și conducerea contabilității

3.4. Reglementari Juridice

3.5. Contabilitatea operatiilor de decontare cu efecte de comert la vedere si

termen

3.6. Contabilitatea operatiilor de decontare cu efecte de comert stocat

3.7.Contabilitatea operatiilor referitoare la circulatia efectelor de comert

3.8.Contabilitatea operatiilor referitoare la reinnoirea efectelor de comert

3.9.Contabilitatea operatiilor referitoare la efecte neplatite

3.10. Decontarea creantelor si datoriilor comerciale

3.11. Decontarea creantelor si datoriilor comerciale externe

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Realizarea de catre fiecare intreprindere a unei ridicate performante economice si financiare si a unei competitivitati viabile, in situatiile unui caracter concurential al economiei evident, pretinde , nu in ultimul rand, un manager eficient.

Garantarea managementului performant este definit , in primul rand si intr-o mare masura, de asistenta unui sistem informational capabil sa confectioneze si sa dea factorilor de decizie a entitatii referinte cat mai complete, exacte, relevante si eficace.

Contabilitatea intreprinderii, fiind elementul principal al sistemului informational economic al acestuia, este necesar sa constituie si ea, obiect de preocupare pentru specialisti cu rol in asigurarea cresterii contributiei ei la consolidarea situatiei financiare a entitatii patrimoniale la majorarea performantei financiara a acesteia.

Contabilitatea este un compartiment care prin funcțiile ei de reflectare, analiză, calcul si control, trebuie să ducă la optimizarea anumitor decizii economice,la solidificarea disciplinei și simtului de responsabilitate în gestionarea unor resurse îl constituie contabilitatea și gestiunea datoriilor și creanțelor cormerciale.
Demersul cognitiv si aplicativ debuteaza -în primul capitol și se prelungeste în cel de-al doilea prin definirea conceptelor de creanță și datorie și sunt prezentate scopurile contabilitații și gestiunii datoriilor si creanțelor comerciale, precum și evaluarea acestora, la finalul acestui capitol sunt hotarate relațiile juridico-patrimoniale cu terții.

Capitotul al III-lea intitulat " Studiul de caz privind contabilitattea creanțelor și datoriilor comerciale la SC DIANA SRL " ilustrează substanța principală a lucrării, aici sunt supuse analizării problemele fundamentale ale organizării și conducerii contabilității, respectiv, purtătorii primari de informatii, sistemul de conturi utilizat și înfățișarea, în contabilitate a operațiilor privind datoriile și creanțele comerciale.

Acest ultim capitol dezbate problematica referitor la perfecționarea contabilității datoriilor și creanțelor comerciale prin informatizarea acesteia, și astfel se analizează conceptele teoretice si principiile metodologice concordante. În încheierea lucrării sunt prezentate concluziile ‘cumpatate în urma studiului întreprinderii.

CAPITOLUL I

CONSIDERAȚII PRIVIND CREANȚELE ȘI DATORIILE

1.1.Definiții prinvind creanțele și datoriile comerciale

Creanțele pe termen scurt sau activele în curs de decontare înfățișează valorile economice dezvoltate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice și pentru care continuă să primească un echivalent valoric. Acest echivalent poate fi o sumă de bani, o lucrare sau serviciu. De exemplu, pentru anumite mărfuri vândute unor clienți echivalentul valoric constă dintr-o sumă de bani identică cu valoarea mărfii facturate, în schimb, pentru un acont de bani acordat salariaților care se duce în interes de serviciu, echivalentul valoric primit stă în munca făcută care este apreciată prin adunarea cheltuielilor în ceea ce privește transportul, cazarea și diurna delegatului.

Toate persoanele fizice sau juridice care au parte de valoarea avansată, urmând să dea echivalentul corespunzător , sunt supranumite generic prin noțiunea de debitori. Deci debitorul reprezintă o persoană care în interiorul unui raport patrimonial a primit o valoare și pe viitor poate să dea un echivalent valoric sau o contraprestație.

Toți debitorii unității sub forma creanțelor comerciale referitoare la vânzarea de produse , lucrări sau servicii proprii ciclului de exploatare al întreprinderii sunt încadrate prin structura de “Clienți și valori asimilate”.

În interiorul acestora, clienții reprezintă creanțele față de terți, produse de vânzarea pe credit a bunurilor materiale, lucrărilor și serviciilor care rezultă din activitatea întreprinderii. În cadrul acestei variante de vânzare returnarea dintre întreprindere și client survine.

Sunt dobandite clienților creanțele in ceea ce privește efectele comerciale de încasat. Ele înfățișează titlurile de valoare discutabilă care denotă prezența unei creanțe în contextul relațiilor comerciale ce poate fi decontată repede sau pe termen scurt. Ele sunt răspandite sub diferite denumiri, ca de exemplu:polițe, înscrisuri, instrumente de plată și de credit. Fiind negociabile, pot fi lasate, vândute ori transmise.

În contabilitate sunt conturate și accentuate, ca o structură aparte, toate creanțele sub forma clienților incerți și în litigii.

Clienții pot fi nesiguri în cazul în care creanțele nu s-au încasat la timp și există condiții care determină nesiguranța în solvabilitatea acestor parteneri comerciali (se află în situația de lichidare, succesiune). Ca atare, se mai poate folosi și noțiunea de creanțe dubioase în cazul clienților nesiguri care pot fi irecuperabili.

Teoretic, datoriile înfățișează surse externe de finanțare oferite întreprinderii fie de către o instituție de credit (datorii financiare), fie de un furnizor (datorii comerciale), fie de terți (datorii fiscale, salariale).

Datoriile sau capitalul străin exprima fondurile sau capitalurile furnizate de terti pentru care unitatea trebuie să acorde o prestație sau un echivalent valoric. Este vorba de credite contractate de la banci sau alte institutii financiare, imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, precum si datoriile create in cadrul relatiilor de decontare ale unitatii patrimoniale cu alte persoane fizice sau juridice.

Datoriile ca suma de finantare sunt prezente si functioneaza din momentul nasterii obligatiilor fata de terti si pana in momentul rambursarii (in cazul creditelor).

Datoriile ce au termen de scadență mai mare de un an sunt posesoare de dobanzi. De asemenea, sunt posesoare de dobandă, creditele primite de la bancă sau unele instituții financiare, chair daca sunt pe termen scurt.

Datoriile comerciale se realizează în cadrul relațiilor de decontare cu furnizorii pentru aprovizionări de bunuri și servicii primite.

1.2.Clasificarea creanțelor comerciale

În raport de forma precisă pe care o îmbracă și destinația pe care o dobandeste în interiorul ciclurilor de exploatare, activele circulante se împart în: stocuri și producție în curs de execuție, creanțe, plasamente și disponibilități bănești.

Din clasa creanțelor asupra clienților fac parte și cele condiționate de produsele lucrările și serviciile vândute, dar nefacturate.

În alcătuirea sa, sistemul de conturi se deosebeste pe categorii de creanțe, iar în cadrul fiecărei categorii conturile analitice se creează pe orice persoană fizică sau juridică. De asemenea, conturile analitice se asociază și pe termene de încasare (termen lung – peste 5 ani și scurt – sub un an). De asemenea, prin conturi distincte sunt evidențiate creanțele incerte și în litigii. Toate creanțele sau drepturile, altele decât cele asupra cliențilorsunt separate prin structurile:

-avansurile acordate furnizorilor în cadrul relațiilor comerciale;

-decontările cu asociații pentru aportul în natură și în bani al acestora datorat la constituirea capitalului social;

-creanțele starnit de relațiile de decontare cu personalul, bugetul statului și alte organisme publice, asigurările sociale și fondul de șomaj;

-creanțele privind decontările în cadrul grupului pentru fondurile avansate direct sau indirect pe terman scurt de către societăți, întreprinderilor asociative sau în relație de participare;

-debitorii diverși pentru creanțele determinate de cesiunea titlurilor de plasament, cesiunea activelor imobilizate, garanșiile depuse, reclamații, pagube materiale, creanțe reactive și alte creanțe.

1.3 Clasificarea datoriilor comerciale

Putem spune că din masa patrimoniala a unor datorii mai semnificative sunt structurile urmatoare:

-datorii financiare

-datorii comerciale

-datorii fiscale, salariale și sociale

-datorii privind relațiile de decontare cu alți asociati și creditori diverși.

Datoriile care sunt pe termen scurt expun fondurile furnizate de terți pentru care unitatea poate să dea o prestație sau un echivalent valoric.

Referitor la categoriile create în cadrul relațiilor de decontare ale unității cu alte persoane fizice sau juridice.

Persoanele fizice si juridice față de care unitatea are îndatoriri banesti sunt denumite generic creditori. Datoriile, ca surse straine de finantare, sunt prezente si functioneaza din momentul nasterii angajamentelor fata de terti si pana in momentul platii lor. Mai mult, toate datoriile la a caror termene de decontare depasesc un an sunt purtatoare de dobândă

Datoriile comerciale realizate în cadrul relațiilor de decontare cu furnizorii pentru aprovizionările de bunuri materiale, lucrari si servicii se demarcă patrimonial ca și furnizori, efecte de platit si avansuri acordate furnizorilor.

În funcție de natura activelor cumpărate pe credit se disting:

-datorii provenind din cumpărări de bunuri și servicii

-datorii provenind din cumpărări de imobilizări

În funcție de natura creditelor obtinute la cumparare si de documentele ce stau la baza înregistrării creditelor se disting

-datorii din cumpărări pe credit comercial

-datorii din cumpărări pe credit cambial.

Fiecare din aceste credite – comercial sau cambial – pot fi acordate atat pentru cumparari de bunuri si servicii, cat si pentru cumparari de imobilizari.

În funcție de scadenta datoriilor vom avea:

-datorii din cumpărări pe credit comercial, care au un termen de plata stabilit pe baza de documente

-datorii din cumpărări pe credit comercial, neexigibile.

Adică, potrivit reglementarilor în vigoare acele datorii care se înregistrează pe baza evaluarilor unității beneficiare, cumpararile nefiind insotite de facturi ale furnizorilor.

“Este de remarcat, de asemenea, faptul ca în cadrul relațiilor economice pe care cumpărătorul le are cu furnizorul se pot naște creanțe provenind din relațiile de cumpărare cum sunt: avansuri acordate furnizorilor si ambalajele primite odata cu marfa, care circulă pe principiul restituirii.”

1.4 Probleme generale privind creanțele comerciale

Activele circulante denumite și active curente, cuprind toate valorile economice sub forma stocurilor și producției în curs de execuție, creanțelor, valorilor mobiliare de plasament și disponibilităților bănești.

Economic și financiar afirmand activele circulante sunt într-o continuă fluenta valorică , ele își modifica forma materială și utilitatea (marfă, creanță, bani) în interiorul circuitului economic al patrimoniului.

Odată cu finalizarea ciclului de exploatare, distinctele forme exacte de active circulante sunt substituite continuu cu exemplare noi de aceeași speță. Așada

În funcție de scadenta datoriilor vom avea:

-datorii din cumpărări pe credit comercial, care au un termen de plata stabilit pe baza de documente

-datorii din cumpărări pe credit comercial, neexigibile.

Adică, potrivit reglementarilor în vigoare acele datorii care se înregistrează pe baza evaluarilor unității beneficiare, cumpararile nefiind insotite de facturi ale furnizorilor.

“Este de remarcat, de asemenea, faptul ca în cadrul relațiilor economice pe care cumpărătorul le are cu furnizorul se pot naște creanțe provenind din relațiile de cumpărare cum sunt: avansuri acordate furnizorilor si ambalajele primite odata cu marfa, care circulă pe principiul restituirii.”

1.4 Probleme generale privind creanțele comerciale

Activele circulante denumite și active curente, cuprind toate valorile economice sub forma stocurilor și producției în curs de execuție, creanțelor, valorilor mobiliare de plasament și disponibilităților bănești.

Economic și financiar afirmand activele circulante sunt într-o continuă fluenta valorică , ele își modifica forma materială și utilitatea (marfă, creanță, bani) în interiorul circuitului economic al patrimoniului.

Odată cu finalizarea ciclului de exploatare, distinctele forme exacte de active circulante sunt substituite continuu cu exemplare noi de aceeași speță. Așadar, în faza de provizionare, activele circulante sub formă de bani se preschimba în stocuri de materii prime și materiale, în faza de producție, stocurile de materii prime și materiale se folosesc integral, rezultand stocuri de producție în curs de execuție, care, după ultima actiune de modificare, devin produse finite, și în faza de deschidere sunt vândute clienților, operație care produc drepturi față de aceștia.

În ceea ce privește desfiintarea, caracteristica principală a activelor circulante este aceea că vremea de rotație este mai mică de un an. Ele intră și ies din întreprindere mai des sau măcar o singură dată în directia unui exercițiu financiar.

Cambia este un titlu de credit autonom, susceptibil de a merge pe calea girului, continand dispoziția dată de o persoană intitulata trăgător , către o persoană intitulata tras de a plăti necondiționat, o sumă de bani definita, la scadentă și locul specificat în continutul titlului. În limbaj comercial cambia mai poate fi supranumita și trată.

Evidența relațiilor de decontare cu terții se executa cu ajutorul conturilor ce desemneaza conținutul clasei a 4-a din Planul de conturi general, denumită “Conturi de terți”.

In domeniul acestei clase se evidentieaza subgrupa 41 “Clienți și conturi asimilate”. Clienții sunt controversați în cazul în care s-a desfacut o acțiune juridică pentru decontarea creanțelor:

411 “Clienți”

413”Efecte de primit”

416 “Clienți incerți”

418 “Clienți facturi de întocmit”

419 ”Clienți – creditori”.

Conform cu celelalte conturi care ilusteaza activele unitătii patrimoniale, achizitioneaza informația de reflectare și verificare în ceea ce privește dimensiunea elementelor patrimoniale delimitate sub forma creanțelor.

Prețul de inventariere și calculare al creanțelor este intitulat puterea nominală și este identic cu suma de lichidități de încasat pentru valoarea de folosire a valorii economice încasate.

Conturile de creanțe au funcție contabilă de activ. În debitul lor se inregistreaza crearea creanțelor asupra terților în ceea ce privește bunurile vândute, consecintele comerciale primite, avansurile acordate, precum cele pentru acționarilor din operațiunile vazand capitalul

subscris și nevărsat. Se imprumuta la decontarea creanțelor prin primire sau eleminare.

Soldul conturilor este debitor și exprima creanțele unitătii patrimoniale asupra terțelor persoane.

1.5 Probleme generale privind datoriile unității

Datoriile comerciale se delimiteaza patrimonial sub forma “Furnizorilor” si “Efectelor de plătit”.

Furnizorii reprezintă datoriile echivalente valorii bunurilor materiale, lucrarilor si serviciilor primite de la terti.

Prin denumirea generica “Furnizori” se intelege datoria intreprinderii fata de tertii de la care a cumparat pe credit bunuri si servicii. Înregistrarea datoriei față de furnizori se face pe baza de factură. Operațiile care afectează contul “Furnizori” sunt legate exclusiv de cumpărarea de bunuri și servicii. În consecință, dacă întreprinderea a obținut de la un furnizor al sau un împrumut, această datorie se înregistrează într-un cont corespunzător de împrumut, rezultatul trebuie să se aprecieze (beneficiu sau deficit) la nivelul fiecărui contract.

"Regulamentul nostru contabil, ca și Planul Contabil General francez, care ne-a inspirat nu fac precizări suplimentare asupra non-compensabilității. Dacă urmărim însă experiența franceză prin intermediul Ordinului Expertilor Contabili se poate constata ca exista totusi posibilitatea de a regrupa diferite contracte sau de a diviza un contract atunci cand anumite conditii sunt indeplinite."

Astfel de regrupări sau divizări tot fi efectuate sub rezervă respectării principiului prudenței. Condițiile suficiente pentru a se permite regruparea contractelor sunt :

-contractele să fi fost semnate in conditii economice identice

-durata incheierii contractelor regrupabile sa fie scurta

-regruparea să fie adoptată înaintea primei înregistrări contabile relative la aceste contracte

să existe o legătură economică strânsă între diferitele contracte recuperabile

La rândul ei, divizarea unui contract poate fi acceptată în următoarele condiții:

-fiecare parte a contractului să fi făcut obiectul unei oferte diferite în relațiile cu clientul

-clientul să fi avut posibilitatea tehnică și comercială de a refuza încheierea subcontractului

Non-compensabilitatea este stipulata de norme cu caracter international (Norma nr. 11 a IASC). Clauzele fixate de norma IASC sunt mai largi decat cele ale organismului profesiei contabile libere din Franța

“Poate să apară ca necesară considerarea ca un ansamblu unic al contractelor incheiate cu acelasi client sau cu clienti diferiți, în măsură în care aceste contracte sunt negociate ca un ansamblu unic sau când ele se atașează unuia și aceluiași proiect. Invers, dacă un contract

include diferite proiecte și dacă veniturile și cheltuielile specifice fiecăruia dintre ele pot fi distinse, fiecare dintre proiecte poate fi considerat ca asimilabil unui contract distinct.”

De asemenea se poate spune că, aplicarea acestui principiu poate presupune :

-necompensarea creanțelor cu datoriile față de același tert

-necompensarea intre elementele valorice neomogene (de exemplu> intre valoarea de intrare si provizionul pentru depreciere).

Aconturile primite de la clienti reprezintă sumele datorate clientilor pentru avansurile sau aconturile incasate de la acestia.

Efectele de plătit înfățișează titlurile de valoare care denotă obligatia de plata a intreprinderii in cadrul relatiilor de decontare cu furnizorii.

Diverși creditori cuprind toate obligatiile care nu se includ in categoriile prezentate. În această situație se află datoriile despre achizitionarea titlurilor de plasament, sumele incasate si necuvenite.

Cumparatorul solicita furnizorului sa transmita diferenta constatata ca o eroare printr-o noua factura sau poate fi anularea integrala a facturii initiale, prin intocmirea uneia noi cu suma in rosu si una cu suma corecta.

“În procesul de aprovizionare cu valori materiale exista si situatia primirii de valori materiale pentru care nu a fost primita si factura. :n aceasta situatie receptia poate fi realizata de cumparator pe baza preturilor convenite intre cumparator si vanzator existand un provizorat pentru valorile inregistrate fara documente de decontare. TVA-ul aferent acestor valori materiale nu este recunoscut ca deductibil pentru ca in reglementarile legale, factura si chitanta fiscala se constituie ca documente ce opereaza cu TVA deductibil sau colectat.”

La înregistrarea valorilor materiale ce au la bază numai nota de recepție, fără factură, furnizorul se constituie ca unul ce urmează a întocmi factura și TVA-ul neexigibil.

CONTABILITATEA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE

2.1 Contabilitatea decontărilor cu clienții

A. În condițiile unor facturi simple (care nu conțin reduceri de preț sau majorari atunci când vânzarea se va efectua pe credit sau cu plata imediată).

În cazul în care vânzarea se efecuează pe credit, ceea ce presupune un interval semnificativ (30, 60, 90 de zile) pentru decontarea facturii se va înregistra:

Dacă în loc de produse finite are loc vânzarea de mărfuri atunci se va efectua înregistrarea:

411 = %

,,Clienti” 701

,,Venituri din vanzarea produselor”

4427

,,TVA colectata”

= %

,,Clienti” 711

,,Venituri din vanzarea marfii”

4427

,,TVA colectata”

La finele lunii respective se va înregistra ieșirea produselor finite din stoc:

711 = 345

,Venituri din productia stoacata” ,,Produse finite”

Încasarea facturii la scadentă prin contul de la bancă se va înregistra :

5121 = 411

,,Cheltuieli la banci in lei” ,,Clienti”

Cel de-al doilea caz este vânzarea cu plată imediată. Pentru vânzarea de produse finite:

411 = %

,,Clienti” 701

,,Venituri din vanzarea produselor finite”

4427

,,TVA colectata”

și se va înregistra concomitent și încasarea imediată a facturii de vânzare:

= 411

,,Casa in lei” ,,Clineti”

Pentru vânzarea de mărfuri cu plata imediată se va înregistra:

= %

,,Clienti” 707

,,Venituri din vanzarea marfurilor”

4427

,,TVA colectata”

Concomitent se înregistrează încasarea sumei respective în numerar:

511 = 411

,,Casa in lei” ,,Clienti”

După cum se constată, în vederea conservării informațiilor referitoare la relația cu terții se obisnuiește, chiar în varianta decontărilor în numerar, să se utilizeze contul “Clienți”, ceea ce presupune înregistrarea vânzării și apoi decontarea facturii în numerar.

Un caz particular este reprezentat de vânzarea mărfurilor cu amănuntul (direct consumatorului). Pentru înregistrarea încasărilor, corespunzătoare vânzărilor, se utilizează fie “casa de marcat”, fie o “mașină de adunat cu imprimanta”. Încasările zilei sunt totalizate la sfârșitul programului și contabilizate astfel:

5311 = %

“Casa în lei” 707

“Venituri din vânzarea mărfurilor”

4427

“TVA colectată”

B. Facturi care comportă reduceri și majorări

Derularea tranzacțiilor de vânzări-cumpărări presupune, într-un mediu de piață concurențial, operarea cu reduceri de preț, destinate să “plătească” fidelitatea unui client, nerespectarea întocmai a unor clauze contractuale, achitarea înainte de termen a unei datorii și nu în ultimul rând, să incite clientul spre cumpărare, ceea ce atrage creșterea cifrei de afaceri.

Reducerile de pret, in literatura de specialitate si practica afacerilor , se intalnesc sub daoua forme si anume:

a) reduceri de natura comerciala sau reduceri comerciale – care influenteaza direct marimea neta a unei facturi

b) reduceri de natura financiara sau reduceri financiare. Acestea se mai numesc si sconturi (care poti fi sconturi de decontare sau sconturi de casa)

Din reducerile comerciare fac parte : rabatul, remiza si risturnul.

Remiza este o reducere ce se practica in mod expres asupra pretului curent de vanzare, tinandu`se cont de volumul vanzarilor, sau de importanta cumparatorului in clientela vanzatorului. Aceasta reprezinta in general, un procent aplicat asupra pretului brut, procent care este inscris in oferta de preturi a entitatii sau este un rezultat al negocierii dintre cei doi parteneri comerciali.

Rabatul este reducerea ce se practica asupra pretului de vanzare convenit anterior intre client si furnizor , tinandu`se cont de unele defecte de calitate sau de necomformitatea bunurilor comercializate privind clauzele prevazute in contract.

Scontul de decontare face parte din reducerile financiare si reprezinta partea procentuala acordata asupra unei creante decontate inainte de scadenta normala. Altfel spus, scontul de decontare semnifica acea bonicficatie acordata de catre furnizor, clientului sau pentru plata cu anticipatie a unei sume datorate de acesta!

Scontul de decontare este o cheltuială financiară pentru furnizor, care este beneficiarul plății (încasează o sumă înainte de scadentă) și un venit financiar pentru client, care efectuează o plată înainte de scadentă.

Sub aspectul metodologiei de calcul și contabilizare trebuie reținute următoarele reguli:

-toate reducerile de preț sunt înscrise în factură

-reducerile comerciale premerg reducerilor financiare

-reducerile sunt determinate în cascadă, ceea ce înseamna că procentele sau sumele absolute ale fiecărei categorii de reducere se aplică asupra “netului” anterior

-în cadrul reducerilor comerciale mai întâi se calculează rabaturile și apoi remizele și risturnurile

-scontul de decontare se aplică după ultima reducere de natură comercială, adică la netul comercial

-taxa pe valoarea adaugată se calculează la ultimul “net” determinat (fie la netul comercial, dacă nu există reduceri financiare, fie la netul financiar, în caz contrar) și se adună cu acesta pentru a obține “totalul facturii”

-reducerile comerciale, acordate inițial, adică în momentul întocmirii facturii de vânzare-cumpărare, deși înscrise în factură, nu se contabilizează nici la furnizor, nici la client

-reducerile financiare, respectiv scontul de decontare, se contabilizează ca o cheltuială financiară la cel care îl acorda (furnizorul) și ca un venit financiar la cel care îl primește (clientul).

Facturile de vânzare-cumpărare comporta adesea majorări datorită cheltuielilor de transport adăugate la prețul bunurilor cumpărate (în varianta suportării lor de client).

În contabilitatea furnizorului (vânzătorului) aceste cheltuieli pot fi înregistrate:

-fie în creditul contului 708 “Venituri din activități diverse”, cu mărimea cheltuielilor recuperate sau facturate.

-fie în creditul contului 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal” atunci când vânzătorul recuperează mărimea cheltuielilor externe de transport pe care el însuși a trebuit să le plătească.

C. Dscresterile de preț efectuate după facturarea și reintoarcerea mărfurilor la furnizori

descresterea de preț efectuate după facturare.

În procedura comercială se intampina situații când descresterile de preț sunt instrunate ulterior facturării, deci după desfasurarea tranzacției de vânzare-cumpărare. Conform acestei uzante, descresterile comerciale și financiare fac obiectul unor facturi de reducere.

Facturile de micsorare apar destul de distantat, în cazul remizelor, mai puțin distantat, în cel al sconturilor generate de plată anticipată, suficient de frecvent pentru rabaturi, frecvent, ca urmare a reclamațiilor clienților, și extrem de frecvent, pentru risturnuri datorită naturii acestora.

Descresterile comerciale sunt: rabaturi, remize și risturnuri.

Atunci când descresterile comerciale fac obiectul facturilor de scadere, ele trebuie contabilizate deoarece prelucreaza efectele facturii ințtiale. Astfel, în contabilitatea clientului trebuie contabilizată o descrestere a costului de achiziție aferent stocului pentru care s-a incasat o descrestere comercială ulterior facturării, pentru reflectarea stocurilor din cumpărări, în bilanț, la valoarea lor concreta de achiziție. În ramplasarea, furnizorul se cuvine să inregistreze o descrestere a venitului din vânzări, cu valoarea descresterii comerciale acordate ulterior facturării, pentru a recomanda în contul de descrestere cifra de afaceri la valoarea netă, exclusiv descresterile comerciale acordate.

D. Reintoarcerea mărfurilor la furnizor

Reintoarcerea mărfurilor de către client furnizorului sau (mărfuri cu defecte sau neconforme comenzii) au drept efect contabil contramandarea parțială sau totală a operației de cumpărare, deci se subintelege o creanță a clientului peste furnizorului, creanță care micsoreaza parțial sau total dreptul inițial al furnizorului față de client.

Creanța clientului peste furnizorului este controversata printr-o factură de descrestere (clientul refacturează mărfurile refuzate către furnizor).

Reintoarcerile sunt contabilizate ca o reducere a valorii stocurilor la client, prin imprumutare unui cont de stocuri din cumpărări și ca o reducere a veniturilor, la furnizor, prin debitarea unui cont de vânzări. În acest mod, reintoarcerile sunt contabilizate contrar față de cumpărările / vânzările inițiale.

În practica contabilă din țara noastră reintoarcerile de mărfuri sunt matriculate și prin stornare în roșu, adică prin desfasurarea unei înregistrări contabile identice cu care continua să fie corectată, dar cu sumele în roșu (sau cu sumele în negru, încadrate în chenar: în contabilitate, o sumă înscrisă “în roșu” are semnificația unei sume care se scade).

E. Reduceri înscrise în facturi ordinare ulterioare. Uneori, în locul emiterii unei facturi de reducere, furnizorul preferă menționarea reducerii într-o factură de vânzare ulterioară trebuie să fie contabilizate ca și când ar fi înscrise într-o factură distinctă de reducere.

F. Contabilitatea ambalajelor comerciale

Înainte de a fi recomandate spre desfacere, produsele și mărfurile sunt ambalate, atât din considerente tehnice (asigurarea pieței bunurilor, ușurința în timpul manipulării și transportului), cât și datorită aspectelor legate de politica de vânzare (mod de prezentare, consumarea ambalajului ca publicitate).

Ambalajele sunt obiecte destinate să cuprinda produse sau mărfuri și livrate clienților în același timp cu, cuprinsul lor (mai general, orice obiect folosit la ambalarea bunurilor).

Sub infatisarea contabila, percepem ambalaje de natura imobilizărilor, care desemneaza obiectul operațiilor incluse în ciclul de investiții și ambalaje de natura stocurilor (active circulante) supranumite și ambalaje comerciale.

Ambalajele comerciale sunt stocuri rezultate din producția proprie sau cumpărate de la terți și care executa funcția de ambalaje pe timpul recomandarii, transportului, vânzării și inmagazinarii bunurilor.

Ambalajele comerciale sunt:

-ambalaje pierdute (nerecuperabile), vândute clientului odată cu marfa sau produsul cumpărat (hârtie de ambalat, sticle de material plastic, cutii metalice sau sfoară): importanta lor este inclusă în prețul mărfurilor vândute

-ambalaje recuperabile: sunt ambalajele susceptibile de a fi pastrate în mod provizoriu de către terți și pentru care furnizorul se angajează să le recapete în anumite condiții (sticle, borcane, navete din plastic, lăzi)

-ambalaje mixte, respectiv ambalaje care, în deosebite condiții, pot fi considerate ca fiind pierdute (nerecuperabile), iar în altele, ca fiind recuperabile.

Normele contabilității românești fac următoarele delimitări:

Sunt considerate drept ambalaje stocurile de ambalaje reutilizabile achiziționate sau fabricate, destinate produselor vândute și care în mod nedefinitiv pot fi păstrate de terți cu obligația rambursarii în condițiile previzibile în contracte. În contabilitatea terților, acestea vor fi accentuate distinct.

Ambalajele de natura obiectelor de inventar, care nu circulă pe baza de decontare, ci se intrebuinteaza numai în interiorul unității partimoniale se înregistrează în contabilitate în categoria obiectelor de inventar.

Ambalajele și materialele pentru impachetat, produse în unitatea patrimonială pentru a fi vândute ca oarecare sunt considerate produse finite.

Ambalajele comerciale sunt evaluate ca și celelalte stocuri. Astfel, ambalajele cumpărate sunt evaluate la patrunderea în stoc la costul de achiziție, iar cele din producția personala la costul de producție. eliberarea ambalajelor din stoc se analizeaza după una din metodele: cost mediu ponderat, ultimul intrat-primul ieșit.

În ce privește ambalajele nerecuperabile, acestea pot purcede din patrimoniu în următoarele situații:

-ambalajul este vândut indirect clientului, fiind inclus în prețul vânzării-în acest caz nu se ascunde problema menționării ambalajului în factură

-ambalajul este vândut detasat, fiind consemnat distinct în factură -în asemenea cazuri, ambalajele se conformeaza taxei pe valoarea adaugată, iar veniturile capatate sunt considerate venituri din activități diferite.

Unele particularități legate de contabilizare recomanda ambalajele recuperabile. Acestea sunt procurate clienților, cu titlu provizoriu, pentru a ingadui transportul și stocajul bunurilor tranzacționate-ele nu sunt vândute propriu-zis, zabovind în proprietatea furnizorului, căruia îi sunt inapoiate după un anumit timp. Insă, pentru a instiga clientul să returneze aceste ambalaje cât mai repede posibil, furnizorul mentioneaza aceste ambalaje în factură, la o valoare, de regulă, preeminenta prețului real.

Prețul și marimea ambalajelor sunt trecute în factura de vânzare a mărfurilor sau produselor, în mod distinct, care se pune la valoarea vânzării propriu-zise, astfel că furnizorul achiziționează o creanță față de client egală cu acest preț (creanța fermă), dar în același timp, se angajează să restituie clientului respectivul preț atunci când acesta îi inapoiaza ambalajele în bună stare și la scadenta fixata (datorie condiționată a furnizorului).

Consemnarea acestor ambalaje în factura de vânzare, nu desemneaza o vânzare propriu-zisă, ci, mai degrabă, o prefacturare, ca urmare a unei convenții tacite între părți. De aceea, după opinia noastră, termenul de “consemnare” a ambalajelor în factură este indreptatit, rasfrangand realitatea.

În cazul în care ambalajele sunt degradate, prapadite sau clientul aspira să le păstreze pentru propriul său uz, această “consemnare” se metamorfozeaza într-o vânzare de ambalaje, pentru care se alcatuireste o nouă factură (supranumita și factură complementară).

De regulă, inregistrarea ambalajelor în factura (prefacturarea) se face fără taxă pe valoarea adăugată, dar aceasta intervine atunci când este cazul unei vânzări de ambalaje (când ambalajele sunt recapatate la un preț inferior celui consemnat în factură sau în cazul când clientul nu inapoiaza ambalajele).

Costurile utilizate pentru imaginea operațiilor cu ambalajele consemnate în factură sunt:

Contul 409 “Furnizori-debitori” (cu un analitic intitulat “Furnizori-debitori pentru ambalaje de restituit”), cont de activ care se debitează cu creanța codiționată asupra furnizorului pentru ambalajele consemnate și se creditează cu sumele încasate de la furnizori, ca urmare a restituirii ambalajelor. Soldul debitor al contului reflectă valoarea ambalajelor consemnate în facturi anterioare, care nu au fost restituite.

Contul 419 “Clienți-creditori” (cu un subcont intitulat “Clienți-creditori pentru ambalaje consemnate”), cont de pasiv în care furnizorul înregistrează datoria condiționată față de client. Soldul creditor al contului reflectă la un moment dat datoriile condiționate ale furnizorului aferente ambalajelor consemnate.

Normele fiscale prevăd ca ambalajele de circulație (navete, sticle, borcane), la schimb între furnizorii de marfă și clienți, nu se facturează și nu se supun TVA.

În condițiile în care clienții nu dețin cantitățile de ambalaje necesare efectuării schimbului prevăzut mai sus, ei pot primi de la furnizorii de marfă ambalajele necesare în schimbul unei garanții depuse acestora, fără facturare și fără TVA.

Periodic, se vor factura și se vor supune TVA cantitățile de ambalaje date în garanție și scoase din uz la clienți ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor.

Dupa opinia noastră, soluțiile contabile propuse pentru ambalajele recuperabile răspund și exigențelor de ordin fiscal.

La rastimpul perioadei de gestiune întreprinderea inregistreaza în bilanț stocurile de ambalaje recuperabile care fac parte din patrimoniul propriu, respectiv ambalajele aflate în magazie sau pravaliile proprii și cele care sunt inregistrate în facturi și aflate la clienți, din contră, nu se cuprind stocurile de ambalaje deținute, dar consemnate de către furnizori, fiindca sunt proprietatea acestora.

Operațiile cu ambalaje recuperabile nu sunt echidistante din punct de vedere financiar, deoarece ele pot starni decalaje de trezorerie. Astfel, în unele sectoare de activitate soldul contului 419 “Clienți-creditori” poate avea valori insemnate, prezentat în pasivul bilanțier al furnizorilor. În acest caz, sistemul de inregistrare al ambalajelor recuperabile asigură o sursă caracterisrica și aproape continuua pentru finanțarea unor ambalaje de natura imobilizarilor. În inlocuire, pentru clienți, cumpărările de ambalaje consemnate generează un decalaj de trezorerie ce poate infatisa o nevoie reală de finanțare.

Contabilitatea operațiilor privind vânzarea elementelor de natura imobilizărilor

Imobilizările arata bunurile și valorile desitnate să foloseasca o perioadă îndelungată în activitatea unității patrimoniale și care nu se consumă la prima flosire.

Structura activelor imobilizate circumscrie următoarele grupe:

-imobilizări necorporale

-imobilizări corporale

-imobilizări financiare.

Conform naturii lor, imobilizările pot fi de natura financiară (cazul imobilizărilor financiare) și nefinanciare (imobilizările necorporale și imobilizările corporale), iar după savarsirea lor în întreprindere pot fi imobilizări profesionale (acelea care concură la realizarea obiectului de activitate) sau neprofesionale (servesc unor funcții ale întreprinderii cum ar fi construcțiile de locuit pentru executarea funcției sociale a întreprinderii, prevederii sportive și culturale, etc.). Functia imobilizărilor, după functie, în imobilizări profesionale și neprofesionale, este utilă pentru stabilirea necesarului de fond de rulment aferent activității de exploatare și în afara exploatării.

Contabilitatea imobilizărilor financiare

Gestiunea imobilizărilor financiare descrie câteva particularități definite de însăși natura financiară a acestor elemente patrimoniale. Cheltuielile accesorii (comisioane, onorarii) legate de achiziționarea și vânzarea titlurilor de asistare și a altor titluri imobilizate sunt contabilizate în cheltuieli de exploatare, prin consumarea conturilor corespunzătoare naturii lor.

Tehnica ridicarii și adaptarii provizioanelor pentru depreciere aferente imobilizărilor financiare este similară cu cea a celorlalte provizioane pentru depreciere.

Vânzarea titlurilor de asistare și a altor titluri imobilizate este dobandita unei operații excepționale, ca și în cazul celorlalte imobilizări cedate.

Această descifrare este dată de faptul că o întreprindere nu are, de regulă, ca obiect de indelitnicire operații cu titluri imobilizate. De aceea, veniturile și cheltuielile starnite de astfel de operații vor distribui conturile de venituri și cheltuieli excepționale din operațiuni de capital.

În cazul vânzării titlurilor de participare vom avea în vedere :

ieșirea titlurilor din patrimoniu, la valoarea contabilă de intrare.

6721 = 261

“Cheltuieli privind activele cedate” “Titluri de participare”

anularea provizioanelor de depreciere.

296 = 7863

“Provizioane de deprecierea “Venituri din provizioane pentru

imobilizărilor financiare” deprecieri”

realizarea veniturilor din cedarea titlurilor, la prețul de cesiune (vânzare).

461 = 7721

“Debitori diverși” “Venituri din cedarea activelor”

contabilizarea comisionului și TVA aferente datorat societății de intermediere

622 = 461

“Cheltuieli privind comisioanele și “Debitori diverși”

onorariile”

4426

“TVA deductibilă”

Dacă cesiunea se face prin intermediul băncii, în locul contului 622 “Cheltuieli privind comisioanele și onorariile” se foloseste contul 627 “Cheltuieli cu servicii bancare și asimilate”.

La cesiunea titlurilor imobilizate întreprinderea se poate afla în situația ca aceleași titluri de valoare deținute la aceeași firma cu prețuri distincte de achiziție.

În acest caz, pentru definirea vaolrii contabile de purcedere se poate folosi una din metodele: identificării specifice, prețul mediu ponderat, primul intrat-primul ieșit (FIFO) sau ultimul intrat-primul ieșit (LIFO).

Similar titlurilor de asistare se inventarizeaza și celelalte titluri imobilizate, respectiv 262 “Titluri imobilizate ale activității de portofoliu” și 263 “Alte titluri imobilizate”.

Contabilitatea lucrărilor executate și servicii prestate:

2.1

2.2

2.3

2.2 Contabilitatea decontărilor cu furnizorii

În anumie situații, stabilite de regula prin contracte, clientul acorda furnizorului avansuri banesti in vederea livrarii unor bunuri sau servicii, iar in aceste cazuri se constituie o creanta fata de furnizor, adica acesta devine creditor.

Contabilitatea creanțelor din avansurile acordate furnizlorilor se tine cu ajutorul contului 409 “Furnizori-debitori”. Faptul că este un cont de creante, de activ, rezulta din denumirea sa, precum si din ultima cifra a simbolului, noua, de unde reiese ca, facand parte dintr-o clasa de pasiv, are o functie de activ.

Achitarea datoriilor contractate de întreprindere presupune debitarea contului de furnizori avand în contrapartidă un cont de disponibilitati : cont bancar, casa.

Datoriile față de furnizori provin ca urmare a achiziționării pe credit comercial:

-a stocurilor și serviciilor;

-a imobilizărilor.

Derularea operațiunilor cu furnizorii se realizează pe baza contractelor economice sau pe baza unor comenzi ferme. Factura este documentul de bază utilizat pentru consemnarea transferului de proprietate și înregistrarea datoriei. Datoria devine exigibilă la termenul de plată stipulat în contract și în factură.

Atunci când bunurile sosesc fără factură (datorită unor condiții obiective) ele sunt însoțite de avizul de însoțire a mărfii, iar în contabilitate se va înregistra o datorie potențială(probabilă), urmând ca ulterior, la sosirea facturii, aceasta să se transforme în datorie exigibilă.

Decontările cu furnizorii se reflectă în contabilitate cu ajutorul conturilor din gr. 40 „Furnizori și conturi asimilate” având următoarea structură:

401 „Furnizori”

403 „Efecte de plătit”

404 „Furnizori de imobilizări”

405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”

408 „Furnizori facturi nesosite”

409 „Furnizorii debitori”

Contabilitatea analitică a furnizorilor se ține pe fiecare persoană juridică sau fizică în parte (grupate pe furnizori interni și furnizori externi) iar în cadrul acestora pe termene de plată. În reglementările contabile în vigoare, se face precizarea potrivit căreia se vor grupa distinct datoriile rezultate:

-din tranzacții cu clauză de rezervă de proprietate și

-din operațiuni efectuate cu entitățile la care se dețin participații.

Contul 401 „Furnizori” este un cont de datorii pe termen scurt (ct. P) care reflectă pe credit datoriile față de furnizori provenite din achiziționări de stocuri, lucrări și servicii pentru activitatea de exploatare iar pe debit modalitatea de stingere a acestor datorii.

Soldul creditor reflectă datorii neachitate față de furnizori. Contul 404 „Furnizori de imobilizări” cont de datorii pe termen scurt(ct. P) evidențiază decontările cu furnizorii ca urmare a achiziționării de imobilizări necorporale sau corporale, precum și pentru lucrări și servicii executate de terți pentru activitatea de investiții.

Se creditează cu datoriile față de furnizorii de imobilizări pentru:

-valoarea imobilizărilor necorporale sau corporale achiziționate și facturate de terți;

-valoarea ratelor de leasing financiar și a dobânzii aferente, facturată de locator;

-valoarea avansurilor acordate;

-TVA din facturi;

-valoarea despăgubirilor, amenzilor ș penalităților datorate;

-diferențele nefavorabile de curs valutar la sfârșitul lunii sau exercițiului financiar, din evaluarea datoriilor în valută neachitate, idem pentru diferențele nefavorabile aferente datoriilor exprimate în lei neachitate și care se exprimă în funcție de cursul unei valute.

2.3 Contabilitatea debitorilor-diversi

Conform legii societatilor comerciale, in cazul divizarii unei societati comerciale trebuie intocmit un proiect de divizare, iar legea cere sa existe depusa la dosarul care se inainteaza judecatorului delegat la Registrul Comertului, o -atentie – declaratie scrisa a conducerii societatii care cere divizarea despre modul in care intelege sa isi stinga pasivul fata de creditori.

Prin organizarea de activ privind debitorii diverși sunt circumscrise creanțele curente privind debitele provenite din pierderile materiale, amenzile și penalitățile pretinse, determinate în baza unor hotărâri ale instanțelor judecătorești, precum și alte creanțe care prin natura lor, nu sunt demarcate prin conturi de creanțe comerciale, salariale, fiscale sau în cadrul grupului și cu asociații. Potrivit acestui criteriu nu se inventariaza în aceste conturi debitele din avansuri spre decontare acordate salariaților și din repartizarea de uniforme și echipamente de lucru. Avansurile instrunate se înregistrează în debitul contului 542 “Avansuri de trezorerie” iar debitele din distribuiri de uniforme și echipamente de lucru în debitul contului 428 “Alte datorii și creanțe în inlantuire cu personalul”.

În cazul daunelor materiale provocate de unele persoane fizice sau juridice în contabilitate se vor înregistra două operații :

Claritatea minusului propriu-zis, soluționată pentru stocuri, ca în cazul minusurilor în cadrul normelor legate de scăzământ;la stocurile din aprovizionări, minusul este tratat ca o cheltuială de exploatare, la stocurile din producție, minusul este negociat ca un venit din producția stocată, în cazul mijloacelor fixe, tranzactia are un caracter excepțional.

Imputarea prejudiciului în contul persoanelor vinovate; debitarea fie a contului 4282 “Alte creanțe în legătură cu personalul”, dacă persoanele vinovate sunt salariați ai întreprinderii, fie a contului 461 “Debitori diverși”, în toate celelalte cazuri. contrapartida creanței este un venit (fie venituri de exploatare, contul 758 “Alte venituri din exploatare”, în cazul stocurilor, fie venituri excepționale, contul 7728 “Alte venituri excepționale din operații de capital”, în cazul mijloacelor fixe).

Soluția cea mai bună în ceea ce privește cuantumul sumei imputate este utilizarea prețului pieței la care se pune cota TVA concordanta.

Pentru minusuri de materii prime se va înregistra reducerea contului de materii prime.

2.4 Contabilitatea creditorilor-diversi

Transmisiunea patrimoniala cu titlu universal produce si in cazul divizarii efecte fata de creditorii societatii dizolvate. In locul acesteia, calitatea de debitor revine societatilor beneficiare, care se substituie celei transmitatoare. Deoarece prin ipoteza, diviziunea are drept consecinta o pluritate de debitori, creditorul trebuie sa-l identifice pe acela care i-a preluat datoria, potrivit bilantului, spre a sti pe cine sa urmareasca in vederea platii. Din acest punct de vedere, pozitia creditorului este mai putin favorizata decat in cazul fuziunii, care asigura concentrarea capitalului urmaribil in patrimoniul unei singure societati.

Tot legea societatilor comerciale spune ca oricare creditor al societatii care se divizeaza, avand o creanta impotriva acesteia, anterioara publicarii proiectului de divizare in Monitorul Oficial, poate sa faca in termen de 30 de zile de la publicarea divizarii o pozitie care se va depune la Oficiul Registrului Comertului unde are sediul social firma care se divizeaza, iar Oficiul Registrului Comertului are obligatia sa o inainteze spre solutionare instantei de judecata.

Asta inseamna insa ca acel creditor ar trebui sa stea la fiecare 30 de zile sa verifice in Monitorul Oficial si la Registrul Comertului , ce mai inregistreaza , adica ce mai "coace" debitorul sau. Este absolut redundanta aceasta prevedere a legii intrucat nimeni nu sta in realitate sa verifice fiecare debitor la cate 30 de zile , atat din cauza lipsei de timp cat si a logisticii umane si costurilor pe care le-ar implica o asemenea operatiune.

În cazul în care societății i se acordă sconturi (reduceri financiare) acestea sunt contabilizate în mod distinct, sub forma de cheltuieli financiare, în contabilitatea furnizorului, și de venituri financiare în contabilitatea clientului. Prin diminuarea sumei de plătit de către cumpărător, scontul de decontare constituie:

-o cheltuiala financiara pentru furnizorul care a acceptat sa acorde aceasta reducere (el consimte sa suporte scontul, dar incaseaza creanta fata de client cu o luna sau mai multe luni mai devreme)

-un venit financiar pentru clientul care beneficiaza de reducere (deoarece el plateste inainte ca angajamentul sau financiar să fi devenit scadent).

Contabilitatea trebuie să evidențieze reducerile acordate de furnizor sub forma sconturilor acordate. Aceste sume se inregistreaza in debitul contului 767 “Venituri din sconturi obtinute”.

În cazul taxei de scont, pentru contabilitate prezintă interes analiza raportului dintre rata dobanzii si scontul de decontare. Relatia folosita este de forma>

Rata dobanzii = (Rata scontului x 12 luni) / Numărul de luni de decontare în avans

Se pune problema înregistrării rabaturilor, remizelor si resturnurilor obtinute care s-au acordat ulterior intocmirii facturii de către furnizor.

Înregistrarea reducerilor comerciale ulterioare se realizeaza prin debitarea contului 658 “Alte cheltuieli din exploatare”. Soluția folosirii acestui cont este discutabila. Ar fi recomandabila utilizarea unui cont distinct de cheltuieli cu functie de pasiv 609 “Cheltuieli cu rabaturile, remizele si risconturile obtinute”, dar în lipsa acestuia este indicat ca reducerile comerciale obtinute ulterior prin facturi distincte să se înregistreze în creditul conturilor de cheltuieli corespunzatoare facturii initiale. De asemenea, în cazul metodei inventarului permanent pentru cumpărările stocate este necesar și indicat să se foloseasca contul de stocuri în care s-a înregistrat factura inițială.

2.4 Contabilitatea datoriilor din cumpărări pe credit cambial

În practica economică este cunoscut și conceptul de efecte comerciale, în care sunt cuprinse în general cambiile, iar în funcție de conditiile (cauzele) pe care le cuprind se pot clasifica in cambii propriu-zise, trate, bilete la ordin.

Forma de cambie cea mai adecvată și cea mai utilizată în relațiile de creditare in procesul de vânzare-cumpărare o constituie biletul la ordin.

Creditul cambial este acel tip de credit care are la bază o cambie.

Pentru departajarea informațiilor privind datoriile pe credit cambial in vederea unor analize complexe în funcție de natura activelor cumpărate, in contabilitate se utilizeaza conturile>

403 “Efecte de plătit” care ține evidența biletelor la ordin emise de client, acceptate de furnizor, pentru datorii comerciale.

405 “Efecte de plătit pentru imobilizări ” cont de datorii provenind din cumparari de imobilizari, datorii pentru care au fost emise bilete la ordin acceptate de furnizor.

Pentru o datorie de 1252,3 lei către societate a emis un bilet la ordin cu scadenta peste 30 de zile.

401 = 401 1252,3

“Furnizori” “Efecte de platit”

2.5. Contabilitatea creanțelor în devize

Soldul contului este debitor si reprezinta valoarea bunurilor livrate , a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate pentru care nu s-au întocmit facturi.

Daca se constata la sfârsitul; exercitiului ca anumite creante fata de anumiti clienti devin dubioase sau incerte, adica încasarea lor în parte sau în totalitate este îndoielnica, tinând cont de situatia financiara nesatisfacatoare a debitorului, acestea se vor transfera din contul 411 "Clienti " în contul 416 " Clienti incerti " . Creanta se va transfera cu nivelul ei a) Cresterea creantelor

1. Reluare diferentelor de curs valutar, aferente creantelor în devize, pentru care nu s-au întocmit facturi la închiderea exercitiului.

418 = 476

2. Valoarea livrarilor de marfuri

= %

707

4428

si la întocmirea facturii

411 = 418

4428 4427

3. Diferentele favorabile de curs valutar, la închiderea exercitiului

418 = 477

b) Micsorarea creantelor

1. Cu valoarea facturilor întocmite

411 = 418

2. Diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor

665 = 418

3. Diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor în devize la închiderea exercitiului:

478 = 418

4. Reluarea diferentelor favorabile de curs valutar, înregistrate la închiderea exercitiului

477 = 418 total, deci inclusiv cu cota ei de TVA

În afara creanțelor pot fi incluse și valorile și dobânzile de încasat. Acestea cuprind creanțele privind cecurile de încasat, efectele de încasat, cupoanele de încasat detașabile din titlurile de valoare privind drepturile la dividente sau dobânzi, precum și celelalte dobânzi neexpirate la închiderea exercițiului. Opinia pentru includerea valorilor de încasat în categoria creanțelor și nu a disponibilităților bănești, este motivată de faptul că ele nu au gradul de lichiditate propriu lichidităților. Între data primirii lor și cea a încasării efective , se interpune o durată mai mare sau mai mică de timp, uneori generatoare de dobândă.

Procesul de închidere al exercițiului financiar presupune intrarea în rol a unei părți dintre principiile contabile. Cealaltă parte dintre ele acționează pe tot parcursul anului.

Din punct de vedere practic, principiul independenței exercițiilor se realizează, mai ales, prin conturile de regularizare. Ele sunt utilizate pentru repartizarea cheltuielilor și veniturilor (dar și a creanțelor și datoriilor) în timp, astfel încât să se afecteze fiecărui exercițiu numai părțile din aceste elemente care îl vizează efectiv.

Din acțiunea principiului independenței exercițiilor decurg următoarele:

a) o întreprindere trebuie să se asigure că veniturile și cheltuielile contabilizate, dar corespunzătoare operațiilor exercițiului următor, să fie reportate asupra acestui exercițiu.

Cele mai întâlnite cazuri de regularizare sunt :

-Cheltuieli de plătit sau cheltuieli corespunzătoare operațiilor exercițiului, care nu au fost contabilizate, pentru că facturile furnizorilor nu au sosit.

-Cheltuieli relative la exercițiul următor, care au fost contabilizate în cursul exercițiului de referință.

-Venituri ale perioadei, care nu vor putea să fie constatate decât în cursul exercițiului următor.

-Venituri ale exercițiului următor, care au fost înregistrate în cursul exercițiului curent.

-Capitalizarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, în așteptarea realizării de proiecte care să aibă șanse mari de reușită comercială.

-Pe un plan mai general, înscrierea în activ a cheltuielilor de constituire, în așteptarea beneficiilor exercițiilor viitoare.

Înregistrarea diferențelor din conversie (activ și pasiv), constatate la încheierea exercițiului, pentru creanțele și datoriile exprimate în monede străine.

Întreprinderile implicate în mediul economic internațional, sunt confruntate cu problemele de conversie a devizelor. Documentele contabile de sinteză întocmite de agenții economici sunt prezentate în moneda națională, conform art.3 din Legea contabilității nr. 82/1991.

Însă operațiile comerciale efectuate cu partenerii străini generează datorii sau creanțe care presupun plăți sau încasări pentru sume exprimate în moneda națională diferită de cele contabilizate inițial, datorită variației cursului valutar. Problema care se ridică este aceea a tratamentului contabil al acestor câștiguri sau pierderi datorate variației cursului valutar, ținând cont și de obiectivul măsurării unui rezultat al tranzacțiilor cu străinătatea independent de fluctuațiile cursului valutar, pentru a evita deformarea unor indicatori esențiali pentru activitatea de exploatare a întreprinderii cum sunt cifra de afaceri și rezultatul exploatării.

De regulă, în cazul operațiunilor comerciale de vânzări și de cumpărări efectuate cu partenerii străini, cursul valutar este cel existent la data facturării iar pentru decontare (încasare sau plată) se va utiliza cursul valutar din momentul efectuării decontării. Diferențele de curs valutar stabilite între data înregistrării creanțelor și datoriilor în valută și data încasării sau plății, după caz, se înregistrează ca venituri sau cheltuieli financiare, astfel :

-Ca un venit din diferențe de curs valutar (cont 765), când rezultă o diferență favorabil pentru întreprindere, între valoarea de origine contabilizată și suma încasată sau plătită, convertită în moneda națională.

-Ca o cheltuială din diferențe de curs valutar (cont 665), când rezultă o diferență nefavorabilă pentru întreprindere, între valoarea de origine contabilizată și suma încasată sau plătită, exprimată în moneda națională.

Creanțele și datoriile în devize, provenite din activitatea de exploatare care nu s-au decontat până la încheierea exercițiului, sunt actualizate la cursul valutar existent la data închiderii exercițiului.

Astfel, diferențele de curs valutar, stabilite între data înregistrării în contabilitate a creanțe lor și datoriilor în devize și cursul valutar de la data închiderii exercițiului financiar, se înregistrează în contul de diferențe de conversie-activ (cont 476), în cazul diferențelor nefavorabile, sau în contul de diferențe de conversie-pasiv, (cont 477), în situația unor diferențe favorabile.

Deoarece aceste câștiguri sau pierderi au caracter potențial și nu definitiv, la deschiderea exercițiului următor aceste înregistrări se anulează. Incidența acestor regularizări ale creanțelor și datoriilor în devize, la închiderea exercițiului, asupra rezultatului, nu este simetrică, deoarece pentru diferențele de conversie-activ (pierderi latente) se constituie provizioane pentru pierderi din schimb valutar.

Conform reglementărilor legale, provizioanele astfel constituite sunt deductibile fiscal la nivelul pierderii nete din diferențe de curs valutar, respectiv dintre valoarea creanțelor și datoriilor evaluate la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, din ultima zi a exercițiului financiar și cursurile de schimb la care acestea au fost înregistrate în contabilitate

STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA

CREANTELOR SI DATORIILOR LA SC DIANA SRL

Obiectivul de baza al oricarei intreprinderi il constituie obtinerea de rezultate financiare favorabile, sub forma de profit, iar procesele economice reprezinta totalitatea actiunilor constiente si organizate cu scopul de a transforma resursele materiale si de munca in produse, lucrari si servicii aducatoare de venituri.

Pentru a evidentia procesele economice si pentru a determina rezultatul activitatii economice al fiecarui exercitiu contabil sunt utilizate conturi de cheltuieli si conturi de venituri, denumite si conturi de procese economice. Ele sunt deosebit de importante pentru masurarea performantei. Efectuarea cheltuielilor determina o micsorare a situatiei nete, in schimb constituirea si realizarea veniturilor produce o crestere a situatiei nete. In acest sens se valorifica soldurile creditoare ale conturilor de venituri si soldurile debitoare ale conturilor de cheltuieli pentru a se determina rezultatul exercitiului contabil.

3.1. Prezentarea generală a societății S.C. DIANA S.R.L.

Date de identificare a societatii

Firma: SC DIANA SRL

Nr. inreg. Reg. Com. J38/258/1991 

Cod fiscal: RO 2540090

Telefon: 0250.748.881 / 749.195

Adresa: Calea lu Traian , Nr. 227

Judetul: ValceaOras: Ramnicu Valcea

E-mail: [anonimizat]

Web: www.diana.com.ro

DIANA a fost construita în anul 1991, având ca principal motiv de indeletnicire comercializarea produselor de alimentatie și nealimentare prin magazinul personal din Râmnicu-Vâlcea.

În anul 1997, societatea DIANA a plasat în prima unitate personala de productie pentru carne și produse din carne. Utilată cu tehnologie de ultimă oră și bucurându-se de o logistică performantă, intreprinderea s-a transformat în scurta perioada unul dintre cei mai activi productivi din industria cărnii din județul Vâlcea. După încă trei ani, DIANA a achiziționat pachetul majoritar din acțiunile scoase la desfacere de CARVIL S.A. (fosta unitate de industrializare a cărnii). Prin asocierea cu CARVIL S.A., în aprilie 2000 DIANA și-a transmis casta capacitate modernă de producție în spațiile acestei intreprinderi, implinind întreaga linie cu activitățile de abatorizare, tranșare a cărnii, pregatire a produselor, inmagazinare și transport.

În anul 2001 s-a populat ferma de la Mihăești pentru creșterea animalelor (bovine și porcine), spațiile fiind puse la dispoziția intreprinderii DIANA de către CARVIL S.A. În aceeasi perioada, societatea a participat la un proiect de protecția mediului subventionat de către Ministerul de Externe din Austria – ECOPROFIT, în urma participării intreprinderii capatand titlul de companie ECOPROFIT. Capacitățile de procesare a cărnii au fost mărite prin echparea cu utilaje noi din import (Germania, Elveția). În același an s-a dezvoltat și capacitatea de transport a intreprinderi prin modernizarea acesteia. Anul 2002 a insemnat debutul colaborării cu Asociației Române a Cărnii, al cărei membru intreprinderea DIANA este. În cadrul acestei cooperarii DIANA a luat parte la programul „marca de calitate” și a primit pentru o parte din produsele sale omologarea „Produs – marcă de valoare”. Cuvenit unei activități susținute și a muncii în echipă, în iunie 2002 s-a castigat certificarea sistemului de Management al Calității potrivit standardului SR EN ISO 9001:2001.

În obictivul valorificării producției, în anii care au urmat DIANA a desfasurat noi puncte de munca la Sibiu, București, Craiova, Târgoviște și Cluj-Napoca.

În anul 2003 s-a prelungit regula de reinvestire a profitului în utilaje și în cresterea modulară a activității, în aranjarea de domeniu a personalului și în sprijinire prin promoții ale produselor, ceea ce a condus la dezvoltarea calității acestora și la mărirea rețelei de desfacere în 16 județe și în municipiul București.

În perspectivă, DIANA își propune extinderea pieței de desprindere și în afara țării. În sensul realizării unor vânzări la export, precum și pentru satisfacerea cerințelor marilor magazine, firma a aderat la sistemul de codificare european EAN..

Firma a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub numărul J38/258/1991 , având codul de înregistrare fiscală nr. RO 15312647, funcționând în baza Legii nr. 31/1990 – legea Societăților Comerciale. Sediul societății este în județul Vâlcea, Rm. Vâlcea, str Calea lui Traian 227 C.

Societatea este administrată de Craciunescu Dumitru asociat unic.

Realizările importante atribuite societății au fost:

În anul 2001 ia parte la un proiect de protecția mediului subventionat de către Ministerul de Externe din Austria – ECOPROFIT, în urma participării am obținut titlul de companie ECOPROFIT.

În anul 2003 a prelungit politica de reinvestire a profitului în utilaje, în cresterea modulară a activității si în aranjarea de specialitate a personalului, ceea ce a condus la dezvoltarea calității produselor și la mărirea rețelei de deschidere în 16 județe și în municipiul București.

În perioada 2003-2004 s-a desfasurat proiectul SAPARD „Modernizare și retehnologizare fabrică de pregatire și abator porc ”.

O urmare insemnata a accesării acestor proiecte este introducerea și certificarea Sistemului de Management al Calității și HACCP.

Astfel, în anul 2005 Sistemul de Management al Calității și HACCP al DIANA SRL a fost ascultat și certificat de către organismul Moody International SRL, conform standardului DS 3027 E:2002.

În perioada 2006-2007 s-a desfasurat proiectul SAPARD „Modernizarea frigoriferului și a abatorului pentru vită. Construirea stației de epurare” . Acest proiect a aspirat modernizarea constructiilor si instalatiilor, substituirea utilajelor si echipamentelor prezente uzate moral si functional, mari consumatoare de energie, cu altele de ultima generatie si remedierea conditiilor de cadru.

Obiectul de lucru

Actualizarea obiectului de activitate conform CAEN Rev.2 stabilește ca domeniul de activitate Grupa 1013 Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare) 

produse si preparate din carne, carne porc, carne vita, carnati, salam, salam vara, salam victoria, parizer, mici,coaste, mezeluri, abator,carcasa vita, carcasa porc,industria carnii, carnaciori,

3.2 Organigrama societății

Societatea are încadrat cu contract de munca pe durata nedeterminata un numar de 630 de angajati:

Director public societate comercială

Șef serviciu marketing

Director tehnic

Contabil

Secretară

Operator implementare, confirmare și modificare date

Șofer de autoturisme și camionete

Produsele și serviciile intreprinderii DIANA se adresează, actualmente, pieței locale și naționale, numărul firmelor mari de distribuție și magazinelor de specialitate pe care le aprovizionăm în flux continuu depășind cifra de 1000.

În vedere, DIANA intentioneaza extinderea pieței de desfasurare și în afara țării. În sensul realizării unor vânzări la export, precum și pentru satisfacerea cerințelor marilor magazine, intreprinderea a aderat la sistemul de codificare european EAN.

3.3 Obligativitatea organizării și conducerea contabilității

Conform prevederilor art.11 alin.(1) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 61/2001 răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului sau altei persoane care are obligația gestionarii unității respective.

La S.C. DIANA S.R.L. contabilitatea este organizată și condusă de o persoană angajată care are și calitatea de contabil autorizat.

Forma de contabiliate utilizată este contabilitatea în partidă dublă.

Contabilitatea se ține în limba română și în moneda națională.

Contabiliatea imobilizărilor se ține pe categorii și pe fiecare obiect de evidență.

Contabilitatea clientilor și furnizorilor, a celorlalte creanțe și obligații se ține pe categorii, precum și pe fiecare persoană fizică sau juridică.

Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinația lor, după caz.

Contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura sau sursa lor, după caz.

3.4 Reglementari Juridice

Reglementări contabile naționale:

Legea Contabilității nr. 82/1991, (republicată la 04.01.2005), cu modificările și completările ulterioare;

H.G. nr. 704/1993, prin care se aprobă regulamentul de aplicarea a Legii contabilității nr.82/1991;

Ordonanța Guvernului nr.24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2003, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.306/2002 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene;

Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunității Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate;

Lege privind Codul fiscal nr. 571/2003, cu modificările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;

Ordinul nr. 1752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aplicabil de la 01.01.2006.

Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară și contabilă și a normelor metodologice privind întocmirea și utilizarea acestora;

Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 425/1998 pentru aprobarea Nomelor metodologice de întocmire și utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară și contabilă;

Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.1948/2003 privind personalizarea formularelor tipizate cu regim special, comune pe economie, cu modificările ulterioare.

S.C. DIANA SRL este plătitoare de impozit pe profit și a Taxei pe Valoarea Adăugată.

Obiectul de activitate, asa cum este mentionat si in prezentarea societatii S.C. DIANA S.R.L. sunt Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare) .

O modaliatate frecventa de lichidare a datoriilor si creantelor comerciale o reprezinta efectele de comert. Acestea sunt instrumente de plata si de credit prin care se reglementeaza achitarea unor creante provenite din operatiile comerciare.

Decontarea creantelor poate fi realizata la vedere sau la termen in beneficiul persoanei care detine efectul de comert acceptat de catre distribuitor.

Fiind titluri negociabile, efectele de comert sunt creante transmisibile, adica pot trece din propietatea unei personae in propietatea altei personae prin cedare sau prin vanzare.

Ca structura, efectele de comert cuprind: cambia, biletul de ordin, si cecul.

Cambia. Este inscrisul prin care o persoana numia tragator, da ordin altei personae numita tras, sa plateasca o suma determinata la vedere sau la termenul unei terte personae numite beneficiar.Beneficiarul poate fi atat tragatorul sau un alt creditor al acestuia.

Ca instrument de plata si de credit cambia indeplineste urmatoarele functii:

instrument de incasare

instrument de credit

instrument de plata

instrument de garantare

Functia de instrument de incasare. Se manifesta la initiative beneficiarului si consta in remiterea cambiei spre incasare bancii sale. Banca beneficiarului achita acestuia valoarea cambiei dupa preluarea sumei din contul trasului.

Functia de instrument de credit. Se manifesta, de asemenea, la initiative beneficiarului si consta in transformarea creantelor si lichiditati inaintea termenului de plata prin vanzarea cambiei bancii sale. Aceasta operatie este cunoscuta sub denumirea de girare a cambiei.

Functia de instrument de garantare. Se manifesta la initiativa trasului si tragatorului sub diferite aspecte, cum ar fi:

acceptarea cambiei la prezentare de catre tras cand acesta devine debitor principal al obligatiei de plata;

avalizarea cambiei de catre un tert care isi asuma obligatia de a plati in locul debitorului daca acesta nu efectueaza plata;

garantarea incasarii in cadul unor tehnici de plata nesigure ca de exemplu icassoul documentar.

Biletul de ordin. Este inscrisul prin care o persoana numita subscriptor (comparator sau debitor) se angajaza sa plateasca la o anumita data o suma determinate unei alte personae, numita beneficiar. Spre deosebire de cambia, care este creata la ordinul creditorului, biletul de ordin este creat la ordinul debiturului care, in acelasi timp este atat tragator cat si tras.

Cecul. Este inscrisul emis de catre platitor unei banci, la care are disponibil in cont, de a achita o suma de bani unui tert, beneficiarul cecului .Principala functie a cecului este cea de mijloc de plata, creditorul putand incasa contravaloarea acestuia de la banca clientului. In acest caz, cecul poate fii:

nominativ care indica numele beneficiarului;

la ,,ordin” care se transmite prin girare si este platit de ultimul beneficiar indicat pe cec;

la purtator care nu indica numele beneficiarului, cel care il detine putandu-l incasa.

Continutul si functiile efectelor de comert au condus la sintetizarea urmatoarelor operatii de decontare:

operatii privind decontarea la vedere si la termen;

operatii privind decontarea inainte de termen (scontarea);

operatii privind circulatia efectelor de comert;

operatii privind reinnoirea efectelor de comert;

operatii privind efectele neplatite.

3.5 Contabilitatea operatiilor de decontare cu efecte de comert la vedere si termen

Efectele de comert, in principal cambia, trase cu plata la vedere, pot fi depuse spre incasare la banca de catre beneficiar in fiecare zi de la primirea lor de tras, acceptate. Cambiile trase cu plata la termen pot fi depuse spre incasare numai la termenul inscris pe ele. Daca beneficiarul procedeaza la scontare, trasul are obligatia de plata doar la termenul inscris pe cambia.

Pentru contabilizarea operatiilor de decontare a datoriilor si creantelor comerciale cu efecte de comert la vedere si la termen se utilizeaza urmatoarele conturi specifice: la cumparator, contul 403 ,,Efecte de platit”, iar la vanzator conturile:

413 ,,Efecte de primit” . Creantele evidentiate in acest cont au caractere juridice diferite de cele ale unor creante normale evidentiate in contul 411 ,,Clienti”, in sensul ca ele pot deveni creante transmisibile sau mobilizabile, in functie de modul de utilizare a efectelor de comert de catre posesor;

5113 ,,Efecte de incasat”. Cont de trezorerie care evidentiaza in debitul sau efecte depuse la banca spre incasare la vedere si la termen, iar in credit comisionul bancar retinut si suma neta incasata;

627 ,,Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate” destinat evidentierii comisionului bancar platit pentru deconectarea efectelor de comert .

Exemplul 1. SC ,,DIANA” SRL livreaza produse finite catre SC ,,CONUDA’’ SRL decontabile cu o cambie trasa cu plata la vedere: pretul de vanzare 100.000 lei, TVA 24%. Comisionul bancar retinut pentru incasarea cambiei 300 lei.

Operatiile contabile la comparator:

a) primirea bunurilor (materii prime) de la furnizor:

3.1

b) acceptarea cambiei (si restituirea ei furnizorului)

3.2

c) plata datoriei catre furnizor (la preluarea sumei din cont):

3.3

Operatiile contabilela vanzator:

a) livrarea produselor conform facturii emise si transmiterea cambiei cumparatorului pentru acceptare:

3.4

b) primirea cambiei acceptate:

3.5

c) depunerea cambiei spre incasare la banca:

3.6

d) incasarea cambiei: comisionul bancar 300 lei, suma 61.500 lei:

3.6

Exempu 2. S.C DIANA S.R.L exporta produse pe credit comercial pe termen scurt (3 luni) cu scadenta de plata la momentul x. Odata cu documentele de livrare se depune cambia spre acceptare. Pretul de livrare in conditia FOB brut este de 3.575 USD, din care dobanda externa 65 USD (rata dabanzii de 5%). Cursul la facturare 4.00 lei/USD, cursul la incasare 3,20 lei/USD. Comisionul de dobanda este de 15 USD.

Operatii contabile la exportator:

livrarea produselor clientului extern:

3.7

b) concomitent se scad din gestiune produsele exportate la costul de productie de 8.000 lei:

3.8

c) se primeste cambia acceptata de clientul extern si se depune la banca spre incasare la termenul de plata x.

3.9

d) la scadenta se deconteaza contravaloarea cambiei, comisionul bancar perceput fiind 15 USD, iar cursul la incasare de 3,10 lei /USD:

Evidentierea comisionului retinut de banca:

15 USD x 4,00 lei = 60 lei

3.10

Incasarea sumei nete de 3.565 USD:

valoarea in lei la incasare:

3.565 USD x 3,20 lei = 14.608 lei

– valoarea in lei la facturare:

3.565 USD x 4,00 lei = 14.260 lei

diferenta de curs valutar,

favorabila …………………….. 348 lei

3.11

3.6 Contabilitatea operatiilor de decontare cu efecte de comert stocat

Stocarea efectelor de comert intervine numai in cazul efectelor trase cu plata la termen. In limbajul financiar, scontarea este denumita operatie de mobilizare a creditelor comerciale.

Prin scontare ,banca achita conditionat vanzatorului efectului de comert valoarea nominala, mai putin comisionul bancar cuvenit si scontul de decontare.

Scontul de decontare se calculeaza in functie de rata dobanzii dupa formula:

Rata stocului = Rata dobanzii x t

T

in care:

t = numarul de zile de la data platii efectului pana la scadenta;

T = numarul de zile calendaristice dintr – un an.

Plata conditionata de catre banca a efectului de comert trebuie inteleasa in sensul de creditare. Desi banca are in contrapartida platita propietatea asupra creantei, vanzatorul efectului de comert ramane raspunzator fata de banca daca la scadenta trasul are dificultati financiare. Ca urmare, banca isi recupereaza valoarea nominala a efectului e la vanzator, urmand ca aceasta sa urmeze calea protestarii.

Pentru contabilizare se utilizeaza aceleasi conturi ca la decontarea efectelor la vedere si la termen, cu urmatoarele exceptii (la vanzator):

utilizarea contului in afara bilantului 8037 ,,Efecte scontate neajunse la scadenta” ca urmare a creditarii conditionate de catre banca a efectului de comert;

utilizare contului 5114 ,,Efecte remise spre scontare” in locul contului 5113 ,,Efecte de incasat”;

utilizarea conturilor 627 ,,Cheltuieli privind scontrile acordate” pentru retinerile facute de banca reprezentand comisionul cuvenit si scontul calculate.

Pentru contabilizarea operatiilor, mentimen datele de la exemplul 1 cu urmatoarele precizari cambia a fost trasa cu plata la termen; scontarea s-a facut cu 90 zile inaintea scadentei; rata dobanzii este de 8% pe an.

Operatiile contabile la comparator sunt similare exemplului precedent. Operatiile contabile specifice la vanzator sunt:

a) scontarea cambiei de 90 zile inaintea scadentei:

3.12

b) retinerile facute de banca din valoarea nominala:

– scontul: 8% x 90 zile = 2%

360 zile

– valoarea scontului

124.000 lei x 2% = 2.480 lei

– comisionul bancar 300 lei.

3.13

c) incasare sumei nete:

124.000 lei – 2.780 lei = 121.220 lei

3.14

evidentierea efectului de comert neajuns la scadenta:

3.15

Dupa recuperarea de catre banca a valorii nominale a efectului de comert la termen de la tras,pe baza comunicarii facute vanzatorului efectului acesta il scoate din evidenta:

3.16

Daca la scadenta banca nu si-ar recupera de la tras contravaloarea efectului de comert, ea retrage suma din contul vanzatorului efectului. Acesta inregistreaza operatia de retragere prin formula contabila:

3.17

Concomitent, se crediteaza contul 8037 ,,Efecte scontate neajunse la scadenta” cu suma de 124.000 lei si, in continuare, vanzatorul efectului procedeaza la postarea acestuia fata de tras.

In situatia in care scontarea priveste exportul de bunuri sau servicii, similar decontarii la vedere sau la termen, intervin particularitati de calcul si evidenta a diferentelor de curs valutar aparute.

Mentinand datele exemplului 2 si considerand ca scontarea intervine la 90 zile inaintea termenului de plata, atunci:

rata scontului= 5 x 90 zile = 1,25%

360 zile

valorea scontului:

3.575 USD x 1,25% = 44 USD

iar operatiile contabile specifice sunt:

primirea cambiei acceptate de clientul extern si scontarea ei cu 90 zile inaintea scadentei:

USD x 4,00 lei/USD = 14.300 lei

3.18

decontarea cambiei scontate, costurile scontarii fiind: comisionul bancar 15 USD, taxa scontului 44 USD:

evidentierea comisionului bancar si a taxei scontului retinuta de banca:

– comision bancar:

15 USD x 4,00 lei/USD = 60 lei

– taxa scontului:

44 USD x 4,00 lei/USD = 176 lei

Total …………………………… 236 lei

3.19

incasarea sumei nete de 3.516 USD (3.575 USD – 59 USD, retineri):

valoarea in lei la incasare:

3.516 USD x 3,20 = 11.251 lei

– valoarea in lei la facturare:

3.516 USD x 4,00 = 14.064 lei

– diferenta de curs valutar,

favorabila………………. – 2813 lei

3.20

3.7.Contabilitatea operatiilor referitoare la circulatia efectelor de comert

Consta in utilizarea efectelor de catre posesorii acestora ca instrumente de plata fata de creditori. Se realizeaza in practica in doua modalitati: girarea si tragerea efectelor de comert in beneficiul altor terti.

Girarea consta in transmiterea de girari cambiei de catre posesor, denumit girant, unei alte persoane numita giratar care este un creditor al girantului.

Mentiunile privind circulatia cambiei prin gir se fac, de regula, pe spatele acesteia, ceea ce face ca operatia sa mai poarte si denumirea de andosare.

De retinut ca numarul de girari etse nelimitat si ca operatia de girare nu afecteaza in nici un fel trasul. Aceasta ramane cu obligatia de plata, indiferent de cine este beneficiarul cambiei.

Exemplu. La 02.01.2012, societatea DIANA livreaza produse catre SC CONUDA SL: pretul de vanzare 50.000 lei, TVA 24% . Decontarea cu cumparatorul se face cu o cambia acceptata de acesta la 04.01.2012, avand ca termen de plata 15.01.2012.

La 05.01.2012, societatea DIANA cumpara de la furnizorul Z materii prime: pretul de vanzare 70.000 lei, TVA 24%. Stingerea obligatiei fata de furnizorul Z se face prin girarea cambiei acceptate de catre CONUDA si plata diferentei cu ordin de plata.

Operatiile contabile la cumparatorul Y:

primirea bunurilor de la furnizor:

3.21

acceptarea cambiei:

3.22

plata datoriei catre furnizor:

3.23

Operatii contabile la furnizorul X:

02.01.2012: livrarea produselor finite cumparatorului Y:

3.24

03.01.2012: primirea cambiei acceptate de catre Y:

3.25

05.01.2012: cumpararea materiilor prime de la furnizorul Z:

3.26

10.01.2012: transmiterea lui Z a cambiei girate in valoare de 62.000 lei:

3.27

10.01.2012: inregistrarea concomitenta a girarii intr-un cont in afara bilantului:

3.28

15.01.2012: plata catre SC DIANA SRL catre Z a diferentei de 24.800 lei (86.800 lei – 62.000 lei)

3.29

16.01.2012: inchiderea contului 8011 ca urmare a incasarii cambiei de catre Z de la SC CONUDA SRL:

3.30

Operatiile contabile la furnizorul Z:

05.01.2012: livrarea produselor catre DIANA:

3.31

10.01.2012: primirea de la SC DIANA SRL a cambiei girante:

3.32

15.01.2012: incasarea cambiei primate de la societatea DIANA, comisionul bancar 500 lei:

3.33

incasarea de la DIANA a diferentei 24.800 lei (86.800 lei – 62.000 lei):

3.34

Cambii trase in beneficiul altor terti

Cazul cel mai fregvent este cel in care tragatorul (furnizorul) este si primul beneficiar. In alte cazuri cambia este emisa de tragator din ordinul unui tert, care devine beneficiarul acestuia. Intr-o astfel de situatie, cambia acceptata de catre tras se transmite direct beneficiarului.

Pentru exemplificare mentinem datele modalitatii precedente (A), cu precizarea ca efectul de comert (cambia) a fost tras de catre DIANA asupra lui CONUDA in favoarea lui Z.

Operatiile contabile la furnizorul X:

02.01.2012: livrarea produselor finite cumparatorului Y:

3.35

05.01.2012: cumpararea materiilor prime de la furnizorul Z:

3.36

stingerea partiala a obligatiei fata de Z cu contravaloarea cambiei acceptate de 62.000 lei:

3.37

10.01.2012: inregistrarea concomitenta a girarii intr-un cont in afara bilantului:

3.38

plata diferentei de 24.800 lei (86.800 lei – 62.000 lei) cu ordin de plata:

3.39

16.01.2012: inchiderea contului 8011 ca urmare a inasarii cambiei de Z la Y:

3.40

Operatiile contabile la Z. Sunt similare exemplului precedent, cu precizarea ca nu mai este vorba de cambie girata, cit rasa direct in favoarea lui Z.

3.8.Contabilitatea operatiilor referitoare la reinnoirea efectelor de comert

In decontarea efectelor de comert pot surveni anumite incidente generate de dificultatile financiare ale trasului, care poate solicita: 1) fie declansarea scadentei efectului de comert existent, caz in care plateste dobanzi de intarziere; 2) fie anularea efectului de comert existent si inlocuirea lui cu un efect cu o scadenta mai indepartata.

In cel de al doilea caz , tragatorul inlocuieste efectul cel nou, a carui valoare nominala se majoreaza cu dobanzile de intarziere si cu cheltuielile de reiinoire.

In practica pot sa apara trei situatii:

Situatia 1

Efectul de comert se afla inca in posesia tragatorului (sau beneficiarului initial). In aceasta situatie, reinnoirea efectului de comert depinde de bunavointa tragatorului care, in caz afirmativ, procedeaza la efectuarea a trei situatii:

anularea efectului initial, de exemplu in suma 62.000 lei:

3.41

calculul si imputarea: dobanzilor de intarziere, de exemplu suma de 9.000 lei si a cheltuieliilor de reinnoire, exemplu in suma de 100 lei din care, timbre fiscale 180 lei, cheltuieli cu corespondenta 9 lei:

3.42

emiterea efectului de comert nou, acceptat, in suma de 71.100 lei (62.000 lei + 9.100 lei):

3.43

In contabilitatea trasului se inregistreaza aceleasi operatii privite, evident, ca datorii:

anularea efectului initial, acceptat in suma de 62.000 lei:

3.44

3.45

acceptarea noului effect de comert in suma de 71.100 lei (62.000 lei + 9.100 lei):

3.46

Situatia 2

Efectul nu se mai afla in posesia tragatorului: el a fost negociat sau dat spre incasare. In aceasta situatie, tragatorul, uneori, poate recupera efectul de comert de la societatea bancara la care l-a scontat sau de la un tert oarecare ( un creditor al tragatorului).

In aceasta situatie, tragatorul va contabiliza:

recuperarea efectului (de la banca ), in suma de 62.000 lei:

3.47

constituirea noii creante in suma de 71.100 lei: 62.000 lei + 9.000 lei + 100 lei cheltuieli de reinnoire:

3.48

emiterea efectului de comert nou, acceptat, in suma de 71.100 lei:

3.49

Situatia 3

Avansuri de fonduri acordate trasului. Se apeleaza la aceasta cand tragatorul ezita sa reclame efectul la banca din motive cum sunt: restituirea efectului nu este totdeauna posibila, de exemplu se apropie scadenta, retragerea unui effect poate discredita atat tragatorul, cat si trasul.

In astfel de situatii, tragatorul este tentat sa acorde un avans de fonduri trasului, la nivelul valorii nominale a efectului, necesar platii acestuia.

Tragatorul va contabiliza:

acordarea avansului la nivelul valorii nominale a efectului initial de 62.000 lei:

3.50

creanta pentru dobanzile de intarziere de 9.000 lei si cheltuielile de reinnoire 100 lei:

3.51

emiterea noului effect de comert cu o scadenta mai indepartata in suma de 71.100 lei (62.000 lei + 9.100 lei):

3.52

depunerea spre incasare a efectului initial cu valoare nominala de 62.000 lei:

3.53

In continuare, tragatorul urmeaza sa-si incaseze si efectul reinnoit in urma acordarii avansului ( cu o scadenta mai indepartat).

Trasul va contabiliza:

incasarea avansului la nivelul valorii nominale a efectului initial de 62.000 lei:

3.54

dobanzile si cheltuielile de reinnoire a efectului de comert:

3.55

acceptarea noului efect de comert cu scadenta mai indepartata, cu valoare nominala de 71.100 lei (62.000 lei + 9.100 lei)

3.56

plata efectului de comert initial de 62.000 lei:

3.57

Ulterior la scadenta, trasul urmeaza sa plateasca si cel de-al doilea efect de comert cu valoare nominala de 71.100 lei.

3.9.Contabilitatea operatiilor referitoare la efecte neplatite

In aceasta situatie, tragatorul sau beneficiarul efectului de comert intocmeste un protest (actiune in judecata) si trece in seama trasului: valoarea nominala a efectului de comert si cheltuieli;le bancare cu intocmirea protestului.

Concomiten, calculeaza si inregisteaza deprecierea creantelor la nivelul estimat in functie de gradul probabil de recuperare. Baza de calcul a deprecierii p constituie noua valoare a creantei: valoarea nominala initiata ( exclusiv TVA) plus cheltuielile cu protestul.

Mentinand exemplul precedent in care valoarea nominala a cambiei este de 62.000 lei si cosiderand ca la scadenta aceasta nu a putut fi incasata din cauza dificultatilor financiare ale trasului, tragatorul va contabiliza:

anulare efectului neplatit si inregistrarea cheltuielilor platite prin banca pentru intocmirea protestului in suma propusa de 3.000 lei:

3.58

concomitent se recunoaste deprecierea creantei considerand ca gradul probabil de recuperare este de 30%. De unde rezulta ca gradul de depreciere este de 60%:

valoarea creantei fata TVA:

50.000 lei + 3.000 lei = 53.000 lei

desprinderea :

53.000 lei x 60% = 31.800 lei

3.59

Ulterior judecarii procesului pot interveni in doua situatii:

Constatarea starii de solvabilitate a clientului care conduce la:

Incasarea creantei in suma de 65.000 lei:

3.60

Anularea ajustarii pentru depreciere in suma de 31.800 lei:

3.61

Constatarea starii de insolvabilitate a clientului care conducela:

Trecerea scadentei la pierderi pentru valoarea fara TVA, adica 53.000 lei di diminuarea TVA colectata cu suma de 12.000 lei:

3.62

Anularea ajustarii pentru desprecierea in suma de 31.800 lei:

3.63

Evidentierea creantei intr-un cont in afara bilantului pe toata perioada pana la prescrierea ei:

3.64

Daca ulterior, pana la data prescrierii creantei, intervine starea de solvibilitate a clientului, atunci:

Se reactiveaza creanta:

3.65

Se scade creanta din contul in afara bilantului:

3.66

Se incaseaza creanta:

3.67

A .Cazul general de contabilizare a decontarii creantelor si datoriilor comerciale

3.10 Decontarea creantelor si datoriilor comerciale

Contabilzarea decontarii creantelor si datoriilor comerciale are la baza documente specifice. La furnizor: factura (de vanzare) , ordinul de plata si extrasul de cont sau, in cazul vanzarilor cu numerar, factura, chitanta si registrul de casa. La cuparator: factura ( de cumparare), nota de receptie si constatare de diferente, ordinal de plata si extrasul de cont sau, in cazul aprovizionarilor cu numerar, factura, nota de receptie, decontul de justificare a avansului si registrul de casa.

Exemplul 1. Creante si datorii comerciale interne curente

Societatea DIANA (furnizor) livreaza catre SC CONUDA SRL produse finite cu pata imediata cu urmatoarea factura:

Costul de productie al bunurilor vandute este 6.000 lei. Pentru cumparator bunurile aprovizionate sunt materii prime:

Operatiunile contabile la furnizor:

Factura bunurilor livrate:

3.68

Scaderea din gestiune a bunurilor livrate la costul de productie de 6.000 lei:

3.69

Incasare bunurilor livrate la valoarea facturata de 11.780 lei:

3.70

Operatile contabile la comparator:

Acordarea avansului in numerar delegatului pentru achizitionarea materiilor prime:

3.71

Inregistrarea materiilor prime achizitionate pe baza facturii furnizorului si notei de receptie:

3.72

Plata cu numerar a materiilor prime achizitionate de catre delegate conform decontului e justificare a avansului:

3.73

La decontarile effectuate fara numerar incasarea bunurilor livrate, respectiv plata bunurilor primite se contabilizeaza atat de furnizor, cat si la comparator in cotul 5121 ,,Conturi la banci in lei”.

Exemplul 2. Creantele si datoriile comerciale intere pe termen lung cu dobanda facturata distinct de pretul de vanzare

In data de 25 decembrie 2012 societatea DIANA livreaza catre S.C CONUDA S.R.L produse finite pe credit comercial pe termen de doi ani cu o factura ce cuprinde :

Costul produselor vandute este de 160.000 lei, iar la comparator bunurile aprovizionate sunt materii prime.

Precizari:

Decontarea produselor livrate se face in intregime la scadenta.

Pentru calculu dobanzii s-a considerat ca, in momentul livrarii bunurilor, rata practicata pe piata bancara etse de 6%.

Calculul dobanzii la creditele comerciale pe termen lung sa face pe baza dobanzii compuse aplicand formula:

Dc = Pv x ( 1+i)n – Pv,

in care:

Dc = dobanda compusa; Pv = pretul de vanzare; i = procentul de dobanda; n = numarul de ani pentru care se face creditarea.

Dc = (150.000 lei x 1,062) – 150.000 lei = 18.540 lei

3. In conditiile practicarii unei contabilitati de aranjamente, la furnizor veniturile si cheltuielile aferente trebuie inregistrate in momentul livrarii bunurilor, iar la comparator cheltuielile trebuie inregistrate in momentul primirii bunurilor sau, potrivit practicii din noastra, in momentul consumarii sau vanzarii, dupa caz, a bunurilor achizitionate. Face exceptie dobanda care se constituie ca venit financiar in fiecare perioada scadenta incasarilor.

In acest context, vanzarea – cumparare, respective decontarea creantelor si angajamentelor generate se contabilizeaza astfel:

In exercitiul N, la livrare:

Facturarea produselor livrate pe credit commercial pe termen lung:

3.74

Scaderea din gestiune a produselor livrate la costul de productie de 160.000 lei:

3.75

In exercitiul N+2, la deconectare:

Incasarea produselor livrate la valoarea facturata de 204.450 lei:

3.76

Concomitent se evidentiaza veniturile financiare din dobanzi in suma de 18.540 lei:

Operatiunile contabile la comparator

In exercitiul N, la achizitionare:

Primirea materiilor prime achizitionate pe credit comercial pe termen lung:

3.77

In exercitiul N + 2, la decontare:

Plata materiilor prime achizitionate la valoarea facturata de furnizor de 204.450 lei:

3.78

3. Concomitent se evidentiaza cheltuielile financiare curente cu dobanzile in suma de 18.540 lei:

3.79

Exemplul 3. Creantele si datoriile comerciale interne pe termen lung cu dabanda inclusa in pretul de vanzare

La 02.02.2012 Diana vinde produse unui client in valoare de 40.000 lei in urmatoarele conditii de decontare:50% la livrare, 30% dupa 1 an, 20% dupa doi ani.

Se estimeaza ca societatea CONUDA ar fi putut obtine la data livrarii un credit echivalent pe o piata bancara la o rata a dobanzii de 5%.

Cazul de mai sus prevazut de IAS 18 ,, Venituri” si rezolvat in spiritual acestuia, impune actualizarea sumelor de incasat in viitor pentru determinarea fiecareia dintre componentele pretului: pretul de vanzare, net de dobanda, si dobanda.

Actualizarea pretului de vanzare poate fi facuta fie pe baza ratei de actualizare, fie pe baza factorului de actualizare.

Rata de actualizare (Ra) se calculeaza dupa formula:

Ra = (1+i)n

in care:

i = procentul de dobanda, n = numarul de ani pentru care se acorda creditul.

In exemplul luat, ratele de actualizare sunt:

Pentru 2012: (1+5%)1 = 1,05

Pentru 2012+1: (1+5%)2 = 1.1025

Daca se ia ca baza de calcul rata de actualizare, valoare actualizata (Va) se determina prin raportarea pretului de vanzare de incasat in viitor la rata de actualizare.

Va = Pv

Ra

in care:

Pv = pretul de vanzare; Ra = rata de actualizare.

In exemplul luat, calculul valorii actualizate pe baza ratelor de actualizare se prezinta astfel:

Va = 20000 lei + 12000lei + 8000lei

(1,05)1 (1,05)2

Va = 20000lei + 11429 lei + 7256 lei = 38685 lei

Dobanda inclusa in pret = 40.000 lei – 38.685 lei = 1.315 lei

Dobanda totala calculate in suma de 1.315 lei in suma actualizarii pretului de vanzare trebuie etelata pe anii corespunzatori duratei creditului (2012 si 2012+1) in vederea contabilizarii venitului financiar din dobanzi in concordanta cu principiul independentei exercitiului.

Calculu dobanzilor anuale se face aplicand rata dobanzii la soldul creditului ramas in fiecare an, astfel:

Dobanda 2012:

(38.658 lei – 20.000 lei) x 5% = 934 lei

Dobanda 2012 + 1:

(38.658 lei – 20.000 lei – 12.000 lei + 934 lei) x 5% = 381 lei

1.315 lei

Factorul de actualizare (Fa) se calculeaza dupa formula:

Fa = ____1_____

(1 + i)n

In exemplul luat, factorii de actualizare sunt:

pentru 2012: ___1____ = 0,95238

1,05

pentru 2012 + 1: __ _1__ = 0.90702

1,1025

Daca se ia baza de calcul factroul de actualizare, valoarea actualizata se determina inmultind pretul de vanzare de incasat inviitor cu factorul de actualizare:

Va = Pv x Fa

In exemplul luat, calculul valorii actualizate pe baza factorilor de actualizare se prezinta astfel:

incasare la livrare 20.000 lei

incasare la finele lui 2012:

12.000 lei x 0,95238 = 11.429 lei

incasarea la finele lui 2012 + 1:

8.000 lei x 0,90702 = 7.256 lei

TOTAL 38.685 lei

Calculul dobanzii totale si a dobanzilor anuale se efectueaza similar primei variante.

In continuare, operatiunile cantabile privind vanzarile pe credit comercial pe termen lung cu dabanda inclusa in pretul de vanzare se contabilizeaza similar operatiunilor contabile cu dobanda facturata distinct de pret.

3.11 Decontarea creantelor si datoriilor comerciale externe

Creantelor si datoriilor commercial externe le sunt proprii anumite trasaturi reiesite din elemental de ,,extraneiate” pe care-l contin. Aceste trasaturi privesc intre atele:

a) Evaluarea creantelor si datoriilor comerciale externe dupa cum urmeaza:

Evaluarea initiala a creantelor si datoriilor comerciale externe in lei la cursul de schimb al zilei in care are loc constituirea lor;

Ulterior evaluarii initiale, pana la decontare, creantele si datoriile comerciale in sold se evalueaza la finele fiecarei luni si implicit la data bilantului la cursul de schimb din ultima zi bancara a lunii in cauza, respectiv la cursul valabil la data incheierii exercitiului financiar.

Diferentele de curs valutar aparute intre cursul din data constituirii creantelor si datoriilor comerciale externe si cursul din ultima zi bancara a primei luni dupa constituire se contabilizeaza ca venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz. In continuare, creantele si datoriile aparute intre cursul valutar din ultima zi bancara a lunii curente si cursul de la finele lunii precedente se contabilizeaza, de asemanea, ca venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz;

La decontare, creantele si datoriile comerciale externe in sold sau lichidate la cursul de la finele lunii precedente cu care figureaza inregistrate in contabilitate.

Diferentele de curs valutar dintre cursul zilei cand are loc decontarea si cursul cu care creantele si datoriile finaciare figureaza inregistrate in contabilitate se inregistreaza, de asemenea , ca venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.

b) Fiscalitatea operatiunilor comerciale externe:

Ca regula, exporturile catre firme din tarile extrcomunitare sunt operatiuni scutite de TVA cu drept de deducere. Livrarile intracomuitare (LIC) sunt, de asemenea, operatiuni impozabile scutite de TVA cu drept de deducere daca sunt indeplinite conditiile: locul livrarii este in si cumparatorul din celalalt stat membru a comnucat furnizorului din codul valabil de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatea fiscala a tarii sale.

Importurile de la firme din tari extracomunitare, sunt operatiuni impozabile, taxabile cu cotele legale. Achizitiile intracomunitare (AIC) sunt operatiuni impozabile din punct de vedere al TVA daca fiecare: urmeaza unei livrari intrcomunitare; cumparatorul a comunicat furnizorului din statul membru codul TVA emis de autoritatea fiscala din sa; sunt indeplinite si restul conditiilor prevazute in codul fiscal cu privire la marimea intreprinderii , destinatia bunurilor, deductibilitatea taxei, etc.

Exemplul 1. Creantele comerciale externe

La data de 15.10.2012 DIANA efectueaza o livrare intracomunitara de marfuri in conditia de livrare FOB portul romanesc de incarcare in valoare de 9.000 euro. Incasarea creantei are loc in doua transe: 50% pe 15.11.2012 si 50% pe 15.12.2012.

Evolutia cursului euro:

15.10.2012 = 4 lei, 31.10.2012 = 4,05 lei,

15.11.2012 = 4,02 lei, 31.11.2012 = 4,01 lei,

15.12.2012 = 4,10 lei.

Operatiunile contabile:

15.10.2012. Livrarea marfurilor la extern confirm facturii externe si facturii externe de uz intern: 9.000 euro x 4lei/euro = 36.000 lei

3.80

31.11.2012. Actualizarea valorii contabile in lei a creantei in valuta in sold:

valoarea actualizata in lei la 31.10.2012:

9.000 euro x 4,05 lei = 36.450 lei

– valoarea existenta in lei la 31.10.2012

(soldul in lei al contului 411

la constituire) 36.000 lei

diferenta de curs valutar

favorabila 475 lei

3.81

15.11.2012. Incasarea a 50% din valoarea creantei externe: 9.000 euro x 50% = 4.500 euro:

valoarea in lei la incasare:

4.500 euro x 4,02 lei = 18.090 lei

– valoare in lei actualizata la 31.11.2012:

4.500 euro x 4,05 lei = 18.225 lei

– dierenta de curs valutar

nefavorabila 135 lei

3.82

30.11.2012. Actualizarea valorii contabile in lei a creantei in valuta in sold:

valoarea actualizata in lei la 30.11.2012:

4.500 euro x 4,01 lei = 18.045 lei

– valoarea existenta in lei la 31.10.2012

(soldul in lei actualizat):

4.500 euro x 4,05 lei = 18.225 lei

– diferenta de curs valutar

nefavorabila 180 lei

3.83

15.12.2012. Incasarea restului de 50% din valoarea creantei extreme:

9.000 euro x 50% = 4.500 euro

– valoarea in lei la incasare:

4.500 euro x 4,10 lei = 18.450 lei

– valoarea existenta in lei la 30.11.2012

soldul in lei al contului 411 actualizat):

4.500 euro x 4,01 lei = 18.045 lei

diferenta de curs valutar

favorabila 405 lei

3.84

Exemplul 2. Datorii commercial externe

La 05.10.2012 DIANA efectueaza o achizitie intracomunitara de marfuri in conditia de livrare CIF portul romanesc de descarcare in valoare de 20.000 euro, TVA 24%. Plata datoriei externe are loc in doua transe: 50% pe 05.10.2012 si 50% pe 05.12.2012.

Evolutia cursului in euro:

05.10.2012 = 3,30 lei, 31.10.2012 = 3,35 lei

05.11.2012 = 3,17 lei , 31.11.2012 = 3,22 lei

05.12.2012 = 3,25 lei

Operatiunile contebile:

Achizitia intracomunitara de marfuri:

20.000 euro x 3,30 lei = 66.000 lei

3.85

05.10.2012. Impozitarea TVA afarenata AIC:

66.000 lei x 24% = 15.840 lei

3.86

31.10.2012. Actualizarea valorii contabile in lei a datoriei in sold de 20.000 euro:

valoare actualizata in lei la 31.10.2012:

20.000 euro x 3,35 lei = 67.000 lei

– valoarea existenta in lei la 31.10.2012

(soldul in lei al contului 401

la constituire) 66.000 lei

diferenta de curs valutar

nefavorabila 1.000 lei

3.87

05.11.2012. Plata a 50% din valoarea datoriei externe: 20.000 euro x 50% = 10.000 euro:

valoarea in lei :

10.000 euro x 3,17 lei = 31.700 lei

– valoarea in lei actualizata la 31.10.2012:

10.000 euro x 3,35 lei = 33.500 lei

– diferenta de curs valutar

favorabila 1.800 lei

3.89

30.11.2012. Actualizarea valorii contabile in lei a datoriei in valuta in sold:

valoarea actualizata in lei la 30.11.2012:

10.000 euro x 3,22 lei = 32.200 lei

– valoarea existenta in lei la 31.10.2012

(soldul in lei al contului 401 actualizat)

10.000 euro x 3,35 lei = 33.500 lei

– diferenta de curs valutar

favorabila 1.300 lei

3.90

05.12.2012. plata restului de 50% din valoarea datoriei externe:

20.000 euro x 50% = 10.000 euro:

– valoarea in lei :

10.000 euro x 3,25 lei = 32.500 lei

– valoarea in lei actualizata in 30.11.2012:

10.000 euro x 3,22 lei = 32.200 lei

diferenta de curs valutar

nefavorabila 300 lei

3.91

cazuri particulare privind decontarea creantelor si datoiilor

Sunt determinate de factori cum sunt: redurcerile de pret acordate de furnizori, livrari de stocuri fara facturi, facturarea stocurilor fara livrarea lor. Exprimarea pretului stocurilor livrate in lei a caror decontare se face in functie de cursul unei valute.

Cazul 1. Vanzari – cumparari de stocuri cu reduceri de prêt

Din considerente strategice, furnizorii acorda cumparatorilor reduceri de pret care, dupa natura lor, pot fi comerciale si financiare.

Reducerile comerciale imbraca trei forme: rabaturi, remize si risturnuri:

rabaturile, sunt reduceri acordate de furnizor pentru defectele de calitate si se deduc din pretul de vanzare;

remizele, sunt reduceri care se acorda pentru vanzari superioare volumului convenit sau pentru pozitia de transport preferentiala a cumparatorului;

risturnurile, sunt reduceri de pret asupra ansamblului operatiunilor efectuate cu acelasi tert intr-o perioada determinata de gestiune.

Reducerile financiare sunt sub forma de sconturi de decontare pentru achitarea datoriilor inaintea termenului normal de exigibilitate.

Pentru calculul si contabilizarea reducerilor de pret trebuie avute in vedere prevederile Codului fiscal, ale contactelor comerciale, practicile comerciale si reglementarile contabile.

Astfel, Codul fiscal prevede ca in bazade impozitare a TVA nu se cuprind rabaturile, remizele, risturnurile, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor.

In contractele comerciale sunt convenite, de regula, reducerile financiare fie in modalitatea calcularii lor in factura initiala, caz in care scontul se contabilizeaza la facturare, fie in modalitatea calcularii lor in facturi ulterioare de reducere.

Potrivit practicilor comerciale, reducerile se calculeaza in cascada prin aplicarea cotei procentuale proprii fiecarei reduceri asupra netului anterior. TVA se calculeaza totdeauna asupra ultimului net. In acest context, trebuie precizat si faptul ca in factura initiala sunt calculate doar reducerile comerciale de natura rabaturilor si remizelor. Reduceri de natura risturnurilor sunt calculate si facturate, de regula, la sfarsitul exercitiului financiar.

Potrivit reglementarilor contabile reducerile comerciale nu se contabilizeaza. La furnizor se contabilizeaza ca venituri doar netul comercial calculat ca diferenta intre pretul de vanzare si reducerile comerciale. La cumparator netul comercial se contabilizeaza ca pret de cumparare al stocurilor.

Reducerile comerciale acordate ulterior livrarii si facturarii stocurilor se contabilizeaza la furnizor ca reducere de venituri in contul 709 ,,Reduceri comerciale acordate” , iar la comparator ca reduceri de cheltuieli in contul 609 ,,Reduceri comerciale primate” , diminuandu-se si TVA colectata (cont 4427), respectiv TVA deductibila (cont 4426) aferente reducerilor comerciale de pret.

Reducerile financiare se calculeaza asupra netului comercial sau, daca nu s-au acordat reduceri comerciale, asupra pretului de vanzare. Diferenta dintre baza de calcul a scontului si scontul calculat este denumita net financiar. El se contabilizeaza fie la facturare, respectiv la primirea stocurilor, la furnizor ca cheltuiala financiara in contul 667 ,,Cheltuieli privind sconturile acordate” , iar la comparator ca venit financiar in contul 767 ,,Venituri din sconturi obtinute” , diminuandu-se si TVA aferenta reducerilor financiare de pret, fie ulterior facturarii.

Exemplu 1. Livrari de stocuri cu reduceri de pret inscrise in factura de livrare

Societatea DIANA livreaza Marfuri cu reduceri de pret catre S.C CONUDA S.R.L. Reducerea financiara,convenita prin contractul commercial, se inscrie in factura de livrare si se contabilizeaza la facturarea marfurilor.

FACTURA

Operatiunile contabile la furnizor

Livrarea marfurilor cu reduceri de pret:

3.92

Concomitent se inregistreaza scontul de decontare acordat:

3.93

Incasarea facturii de la comparator:

3.94

Operatiunile contabile la comparator

Primirea marfurilor c reduceri de pret:

3.95

Concomitent se inregistreaza scontul de decontare primit:

3.96

Plata facturii societatii DIANA:

3.97

Exemplul 2. Livrari de stocuri cu reduceri comerciale inscrise in facturi ulterioare de reducere

Consideram urmatoare factura initiala privind livrarea marfurilor:

Ulterior, societatea Diana acorda o reducere comerciala sub forma de rabat 2%.

Operatile contabile aferente facturii initiale

La S.C Diana S.R.L

Livrarea marfurilor cu reducere financiara de pret:

3.98

Concomitent se evidentiaza scontul de decontare acordat:

3.99

Incasarea facturii de la S.C CONUDA S.R.L

3.100

La S.C CONUDA S.R.L

Primirea marfurilor cu reducere financiara de pret:

3.101

Concomitent se evidentiaza scontul de decontare primit:

3.102

Plata facturii societatii DIANA:

3.103

Factura ulterioara de reducere comerciala:

Operatiunile contabile aferente facturii ulterioare

La S.C DIANA S.R.L

Inregistrarea facturii ulterioare de reducere de pret:

3.104

Concomitent se evidentiaza diminuarea scontului de deconectare afferent reducerii comerciale acordate:

3.105

Se achita societatii CONUDA reducerea ulterioara acordata de 491 lei:

3.106

La S.C CONUDA S.R.L

Inregistrarea facturii ulterioare de reducere de pret:

3.107

Concomitent se evidentiaza diminuarea scontului de decontare afferent reducerii comerciale primite:

3.108

Incasarea de la S.C DIANA S.R.L a facturii ulterioare de reducere de pret in suma de 491 lei:

3.109

Exemplul 3. Livrari de stocuri cu reduceri financiare ulterioare

Consideram urmatoarea factura initiala privind livrarea marfurilor:

Ulterior, societatea DIANA acorda o reducere financiara de 1% pentru deconectare anticipate termenului de plata.

Operatiunile contabile aferente facturii

La S.C DIANA S.R.L

Livrarea marfurilor cu reducere comerciala de pret:

3.110

Incasarea facturii de la S.C CONUDA S.R.L:

3.11

La S.C CONUDA S.R.L

3.112

Plata facturii societatii DIANA

3.114

Factura ulterioara de reducere financiara

Operatiunile contabile aferente facturii ulterioare

La S.C DIANA S.R.L

Inregistrarea facturii ulterioare de reducere finaciara de pret:

3.115

Plata catre comparator a reducerii financiare ulterioare de pret:

3.116

La S.C DIANA S.R.L

Primirea facturii ulterioare de reducere financiara de pret:

3.117

Incasarea de la furnizor a reducerii financiare ulterioare de pret:

3.118

Cazul 2. Vanzari-cumparari de stocuri fara facturi

Stocurile livrate, cumparate se inregistreaza la furnizor ca bunuri iesite din gestiune, iar la cumparator ca bunuri intrate in gestiune. Creantele si datoriile generate de stocurile livrate, cumparate fara facturi sunt contabilizate potrivit principiului independentei exercitiului ca venituri de primit in contul 418 ,,Clienti-facturi de intocmit”, respectiv ca cheltuieli de platit in contul 408 ,,Furnizori-facturi nesosite”. TVA aferenta este considerate in acest moment ca neexigibila.

Evaluarea stocurilor si implicit a creantelor si datoriilor se face fie la preturi anterioare, fie la preturi curente. Nefiind certe ca marime, convenim sa le definim preturi estimate.

Ulterior, la intocmirea facturii are loc un transfer al creantelor si datoriilor comerciale fara facturi in categoria celor obisnuite, cand se regularizeaza si eventualele diferente dintre valorile estimate si cele reale. Totodata, se evidentiaza exigibilitatea TVA si se regularizeaza eventualele diferente de TVA.

Practice la regularizare pot sa apara tre situatii: valoarea facturata egala cu cea estimate, valoarea facturata mai mare decat cea estimate, valoarea facturata mai mica decat cea estimata.

Exemplu. Societatea DIANA livreaza produse finite catre S.C ALIM S.R.L fara factura, dar cu documente insotitoare. Valoarea estimata este de 90.000 lei, TVA 24%. Ulterior, la intocmirea facturii se considera urmatoarele situatii: a) valoarea facturata 90.000 lei + TVA; b) valoarea facturata 100.000 lei + TVA. C) valoarea facturata 60.000 lei + TVA.

Operatiunile contabile la S.C DIANA S.R.L

Livrarea produselor fara factura, dar cu documente insotitoare:

3.119

Concomitent se scad din gestiune produsele vandy\ute la costul de productie presupus de 65.000 lei:

3.120

Variante ulterioare, la sosirea facturii

Valoarea facturata egala cu valoarea receptionata

In aceasta situatie se transfera creanta de incasat in contul 411 ,,Clienti” si se evidentiaza exigibilitatea TVA:

3.121

si:

3.122

Valoarea facturata este mai mare decat valoarea estimate la livrare

In aceasta situatie, diferenta de valoae in plus se inregisteaza ca o majorare a veniturilor si a TVA aferenta si, concomitent, se inregistreaza operatiuni de regularizare de la punctual a).

Considerand valoarea facturata de 100.000 lei, TVA 24%, factura intocmita se inregistreaza prin operatiunile:

3.123

si:

3.124

Valoarea facturata este mai mica decat valoarea estimata la livrarea

In aceasta situatie, diferenta de valoare in minus si inregistreaza ca o diminuare a veniturilor din exploatare si a TVA aferenta si, concomitant, se inregistreaza operatiunile de regulizare de la punctual a)

Considerand valoarea facturata de 60.000 lei, TVA 24%, factura intocmita se inregistreaza prin operatiile:

3.125

si:

3.126

La intocmirea facturii poate fi adoptata si solutia stornarii initiale de livrare a produselor fara factura si inregistrarea apoi, in mod obisnuit, a facturii intocmite. Solutia nu este insa prevazuta de normele de utilizare a conturilor.

Operatiunile contabile la comparator

Primirea stocurilor fara factura (materii prime):

3.127

Variante ulterioare primirii facturii

Valoarea facturata egala cu valoarea receptionata:

In aceasta situatie, se transforma obligatia de plata in contul 401 si se evidentiaza exigibilitatea TVA:

3.128

si:

3.129

Valorea facturata mai mare decat valoarea receptionata

In aceasta situatie, diferenta de valoare in plus se inregistreaza ca o intrare obisnuita. Concomitent se tranfera obligatia de plata estimata in contul 401 si se evidentiaza exigibilitatea TVA pentru datoria estimate.

Considerand valoarea facturata de 100.000 lei, TVA 24%, factura se inregistreaza prin operatiunile:

3.130

si:

3.131

Valoarea facturata mai mica decta valoarea receptionata

Diferenta de valoare in minus se inregistreaza ca o iesire concomiten cu modificarea formei juridice a datoriei fata de furnizor si cu evidentierea exigibilitati TVA.

Considerand valoarea de factura 60.000 lei, TVA 24%, factura primita se inregistreaza astfel:

3.132

si:

3.133

Cazul 3. Vanzari-cumparari de stocuri pentru care s-au intocmit facturi, dar nu s-au livrat stocurile pana la sfarsitul exercitiului.

In acest caz, din motive fiscale, atat la vanzator cat si la cumparator stocurile sunt contabilizate ca venituri in avans, respective ca cheltuieli in avans, dar TVA aferenta se contabilizeaza ca TVA colectata, respective deductibila. In exercitiu urmator, la vanzator se evidentiaza stocuruile livrate, iar la cumparator stocurile primate.

Exemplu. La 99.11.2012, SC DIANA SRL intocmeste factura pentru produsele contractate la vanzare cu SC CONUDA SRL, fara ca livrarea sa fi avut loc pana la 31.12.2012: pret de vanzare 90.000 lei, TVA 24%.

Operatiunile contabile la SC DIANA SRL

26.11.2012: Inregistrarea facturii emise, continand produse finite:

3.134

02.01.2012.+ 1: Livrarea produselor finite:

3.135

02.01.2012.+ 1: Scaderea din gestiune a produselor livrate la costul de productie de 65.000 lei:

3.136

si:

4. 05.01.2012: Incasarea facturii:

3.137

Operatiunile contabile la SC CONUDA SRL

26.12.2012: Inregistrarea facturii primate, continand materii prime:

3.138

02.01.2012 + 1: Receptia materiilor prime:

3.139

05.01.2012 + 1: Plata facturii cu ordin de plata:

3.140

Cazul 4. Vanzari-cumparari de stocuri exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute

din considerare de prudenta, unele intreprinderi stipuleaza in contractile incheiate pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii fixarea si apoi decontarea pretului in lei, in functie de cursul unei valute. Pentru diferenta de pret rezultata furnizorului are obligatia, conform legii, sa emita factura.

Bunurile livrate sau serviciile prestate se contabilizeaza la vanzator si la cumparator in mod de factura. Diferenta de pret rezulta le decontare se contabilizeaza la alte venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.

Exemplu. SC DIANA livreaza la 05.03.2012 produse finite catre SC CONUDA SRL: pretul de vanzare exprimat in valuta este de 1.000 euro, cursul la 05.03.2012 este de 4,00 lei/euro, TVA 24%. Incasarea produselor se face la 20.03.2012 la cusul de 4,10 lei/euro.

Operatiunile contabile la SC DIANA SRL:

05.03.2012: Livrarea produselor clietului:

Factura la livrare

3.141

30.03.2012: Inregistrarea facturii pentru diferenta de pret:

Factura pentru diferente de pret

3.142

30.03.2012: Incasarea creantei de la client:

lei + 124 lei = 5.084

3.143

Operatiunile contabile la SC CONUDA SRL

05.03.2012: Inregistrarea bunurilor primate (materii prime):

3.144

30.03.2012: Inregistrarea facturii primate pentru diferenta de pret:

3.145

30.03.2012: Plata datoriei fata de furnizor:

960 lei + 124 lei = 5.084 lei

3.146

In situatia in care creantele si datoriile exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute sunt decontate intr-o luna ulterioara, diferentele recunoscute in fiecare luna, care intervin pana in luna decontarii, de determina tinand seama de modificarea cursurilor de schimb, survenita in cursul fiecarei luni.

CONCLUZII

Contabilitatea este un cadru social ce are drept subventionare infatisarea unei realități care este întreprinderea sau orice altă organizare. Un domeniu în care contabilitatea, prin functțiile ei de ilustrare, calcul, analiză și controlul poate și trebuie să conduca la optimizarea deciziilor economice, la consolidarea disciplinei și simțului de responsabilitate. În gestionarea resurselor îl desemneaza contabilitatea și gestiunea datoriilor și creanțelor comerciale.

În contabilitatea financiară relațiile cu partenerii sunt evidențiate prin aplicarea unei clase de "conturi de terți".

,,Contabilitatea țertilor sustine evidența datoriilor creanțelor unității în relațiile acesteia cu furnizorii, clienții, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, entitătițile din cadrul grupului, asociații/acționarii, debitorii și creditorii diverși". Claritatea creanțelor și a datoriilor se face la valoarea lor nominală (valoarea efectivă din momentul apariției lor). Creanțele și datoriile în devize se înregistrează în contabilitate atât în lei la cursul zilei, cât și în devize.

Pentru toate plusurile, lipsurile și deprecierile constatate la bunuri, precum și pentru pagubele determinate de expirarea termenelor de prescripție a creanțelor sau din alte cauze, comisia de inventariere trebuie să primească explicații scrise de la persoanele care au răspunderea gestionării, respectiv a urmăririi decontării creanțelor.

Pe baza explicațiilor primite si a documentelor cercetate, comisia de inventariere stabilește caracterul lipsurilor, pierderilor, pagubelor și deprecierilor constatate, precum și caracterul plusurilor, propunând, în conformitate cu dispozițiile legale, modul de regularizare a diferențelor dintre datele din contabilitate și cele faptice, rezultate în urma inventarierii.

Societatea S.C DIANA SRL se dovedeste a fi o firma serioasa care stie sa-si administreze competent activitatea desfasurata.

Succesul sau se datoreaza unor atuuri importante, cum ar fi: imagine buna (rapiditate in serviciu, ,,descurcareti", sens al serviciului vizavi de clientela, concurenta tehnica apreciata de clienti, puternica motivatie a colaboratorilor, corectitudine a acestora fata de patron, furnizori si clienti) si bine administrata.

Ca orice afacere s-a confruntat si cu situatii dificile dar a reusit sa le faca fata cu succes, fapt dovedit de situarea sa pe primul loc, in domeniu, in preferintele clientilor.

Din punct de vedere al inregistrarilor in contabilitate, firma incearca sa-si inregistreze corect activitatea pe cele trei categorii de activitati desfasurate: productie, comert si prestari servicii.

Pentru o evidenta contabila mai usor de tinut si verificat se recomanda folosirea unui program de contabilitate (ASSCON, ORACLE, ETC) si astfel inregistrarea tuturor operatiilor pe calculator.

In ceea ce priveste operatiunile privind decontarile cu furnizorii si clientii se recomanda o diversificare cat mai mare a tipurilor de vanzari si cumparari precum cele pe credit cambial si cele pe credit comercial.

Creantele si datoriile fata de terte persoane constituie doua categorii importante de elemente patrimoniale deoarece, ele sunt generate de faptul ca societatii S.C. "Grimex" S.A. isi desfasoara activitatea in contextul unui sistem complex de relatii de decontare stabilite cu tertii,persoane juridice si fizice.

Volumul si diversitatea acestor relatii sunt influentate in mare masura de natura si complexitatea activitatilor desfasurate , care impun existenta unor colaborari permanente cu numerosi furnizori si clienti.

Imbunatatirile sunt mereu binevenite asigurand un rezultat pozitiv al situatiei patrimoniului societatii.

Societatea isi propune realizarea unor investitii pentru retehnologizare, modernizare si rentabilizare.

 Pentru realizarea acestor investitii societatea urmeaza sa utilizeze resursele  financiare provenite din vanzari cat mai mari.

 Investitiile pentru retehnologizare propuse au in vedere achizitionarea unor masini si utilaje performante noi, care sa permita diminuarea costurilor de productie, cresterea nivelului calitativ al produselor si serviciilor realizate de societate.

Obiectivele propuse pentru dezvoltarea societatii sunt:

–  reactualizarea normelor de lucru;

– achizitionarea de la terti de produse intermediare mai ieftine si utilizarea capacitatilor proprii pentru realizarea de produse mai rentabile;

– dezvoltarea si extinderea de activitati noi, conexe domeniului principal de activitate ;

– adoptarea unui sistem eficient si avantajos pentru societate de selectie pentru materiile prime materialele utilizate;

– crearea unor compartimente productive noi ;

– eliminarea din procesul de productie a unor produse depasite, care nu mai au cautare pe piata ;

– introducerea in fabricatie a unor produse noi pentru societate, da care sunt cautate in special pe piata externa;

– rentabilizarea activitatii societatii.

La nivelul compartimentelor trebuie luate urmatoarele masuri:

– utilizarea eficienta a retelei de calculatoare si instruire a personalului;

– imbunatatirea programelor de evidenta si control informatizat;

– instruirea corecta a personalului cu privire la atributiile de serviciu procedurile de lucru.

In urmatoarea perioada urmeaza a fi realizate obiectivele propuse.

BIBLIOGRAFIE

Ciucur, Elena; Bratu, Anca. Bazele contabilității. București : Rolcris, 2009;

Constantin, Lucian; Budacia, Gabriel. Bazele contabilității. Ed Didactică și pedagogică, 2009

Coman, Florin. Contabilitate financiară și fiscalitate. Ed. Economică, București. 2009

4. Cristea, Horia, coord.; Bunget, Ovidiu; Farcane, Nicoleta. Ghid pentru

înțelegerea și aplicarea IAS 37 : Provizioane, datorii și active contingente.

București: C.E.C.C.A.R., 2010;

5. Dutescu, Adriana. Politici contabile de întreprindere. București : C.E.C.C.A.R.,2009;

6. Gușe, Raluca. Control de gestiune. Ed. Universitară, București, 2010

7 Irimescu, Alina; Ionaș, Corina; Dumitru, Corina Graziella; Ristea Mihai. Contabilitatea societăților comerciale. Ed. Universitară, vol I, vol II, București, 2009

8. Jalba, Luminița. Contabilitate în comerț.Ediția a-II-a Ed. Universitară, București, 2011

9. Lungu, Camelia; Gușe Raluca; Olimid, Lavinia; Roman, G. Aureliana; Dumitrescu, Sofia; Dascălu, Cornelia; Ștefănescu, Aurelia; Jianu, Iulia; Sahtian, Daniela; Jingu, Gabriel. Bazele Contabilității, Ed. Universitară, București, 2011

10. Oprea Călin,Văduva Ilie, Ristea Mihai, Neamțu Horia, Bazele contabilității, Editura didactică și pedagogică, R.A.,București,2009

11. Petcu, Paul Mircea. Bazele contabilității și contabilitate financiară. București : Tribuna Economică, 2009;

12. Ristea, Mihai ; Dima, Mirela. Contabilitatea societăților comerciale. București: Editura Universitară, 2008;

13. Ristea, Mihai, coord. ; Băviță, Ilie. Contabilitatea financiară a întreprinderii.București : Editura Universitară, 2009;

14. Ulea, Norocela Mihaela. Teorie contabilă și raportare financiară privind activele și datoriile întreprinderii. București : ASE, 2009

15. Noile reglementări contabile, Editia a-VII-a din 25 oct 2011, Ed. Best Publishing

16. Revista română de Monografii Contabile, 12 ediții. Rentrop & Straton. Ed. Rentrop & Straton, 2009

17. Legea Contabilitatii nr.82/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei;

18. Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 1066 din 17 noiembrie 2004;

19. Codul Fiscal al Romaniei (actualizat si revizuit)

20. Ministerul Finantelor Publice, Ghid de aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate, 2005

BIBLIOGRAFIE

Ciucur, Elena; Bratu, Anca. Bazele contabilității. București : Rolcris, 2009;

Constantin, Lucian; Budacia, Gabriel. Bazele contabilității. Ed Didactică și pedagogică, 2009

Coman, Florin. Contabilitate financiară și fiscalitate. Ed. Economică, București. 2009

4. Cristea, Horia, coord.; Bunget, Ovidiu; Farcane, Nicoleta. Ghid pentru

înțelegerea și aplicarea IAS 37 : Provizioane, datorii și active contingente.

București: C.E.C.C.A.R., 2010;

5. Dutescu, Adriana. Politici contabile de întreprindere. București : C.E.C.C.A.R.,2009;

6. Gușe, Raluca. Control de gestiune. Ed. Universitară, București, 2010

7 Irimescu, Alina; Ionaș, Corina; Dumitru, Corina Graziella; Ristea Mihai. Contabilitatea societăților comerciale. Ed. Universitară, vol I, vol II, București, 2009

8. Jalba, Luminița. Contabilitate în comerț.Ediția a-II-a Ed. Universitară, București, 2011

9. Lungu, Camelia; Gușe Raluca; Olimid, Lavinia; Roman, G. Aureliana; Dumitrescu, Sofia; Dascălu, Cornelia; Ștefănescu, Aurelia; Jianu, Iulia; Sahtian, Daniela; Jingu, Gabriel. Bazele Contabilității, Ed. Universitară, București, 2011

10. Oprea Călin,Văduva Ilie, Ristea Mihai, Neamțu Horia, Bazele contabilității, Editura didactică și pedagogică, R.A.,București,2009

11. Petcu, Paul Mircea. Bazele contabilității și contabilitate financiară. București : Tribuna Economică, 2009;

12. Ristea, Mihai ; Dima, Mirela. Contabilitatea societăților comerciale. București: Editura Universitară, 2008;

13. Ristea, Mihai, coord. ; Băviță, Ilie. Contabilitatea financiară a întreprinderii.București : Editura Universitară, 2009;

14. Ulea, Norocela Mihaela. Teorie contabilă și raportare financiară privind activele și datoriile întreprinderii. București : ASE, 2009

15. Noile reglementări contabile, Editia a-VII-a din 25 oct 2011, Ed. Best Publishing

16. Revista română de Monografii Contabile, 12 ediții. Rentrop & Straton. Ed. Rentrop & Straton, 2009

17. Legea Contabilitatii nr.82/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei;

18. Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 1066 din 17 noiembrie 2004;

19. Codul Fiscal al Romaniei (actualizat si revizuit)

20. Ministerul Finantelor Publice, Ghid de aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate, 2005