Contabilitatea Creantelor Entitatii S.c. „dami Mb” Srl

Economie

Contabilitatea Creantelor Entitatii S.c. „dami Mb” Srl

Byadmin ianuarie 1, 2024

Cuprins

Adnotare

Introducere

CAPITOLUL I. Aspecte teoretice ale contabilității creanțelor

1.1. Noțiuni generale privind clasificarea, recunoașterea și evaluarea creanțelor
1.2.Reglementarea normativă privind contabilitatea creanțelor

CAPITOLUL II. Contabilitatea creanțelor entității S.C. „DAMI-MB” SRL
2.1. Contabilitatea creanțelor comerciale

2.2. Contabilitatea avansurilor acordate

2.3. Contabilitatea creanțelor ale personalului

2.4. Contabilitatea creanțelor ale bugetului

2.5. Contabilitatea altor creanțe

CAPITOLUL III. Auditul creanțelor entității S.C. „DAMI-MB” SRL

3.1. Planificarea auditului
3.2. Efectuarea procedurilor de audit al creanțelor
3.3. Finalizarea auditului și emiterea raportului de audit

Anexe

Bibliografie
Încheiere

INTRODUCERE

În condițiile economiei de piață rezultatele activității oricărei entitați sunt condiționate de eficacitatea decontărilor comerciale si anume felul în care entitatea își monitorizeaza finanțele astfel incît activitatea comercială a sa, să decurgă în condiții normale fară ca aceasta să înregistreze pierderi in momentul efecuarii vînzării de marfuri realizînd creanțe ale entității.

Aceste decontări constituie o latură importantă în derularea normală a tranzacțiilor comerciale ale entităților, asigurând minimalizarea riscurilor de insolvabilitate, promovînd tehnici moderne de decontare, contribuind la soluționarea problemelor interne și la desfășurarea eficientă a activității de întreprinzător.

În vederea realizării obiectului de activitate, entitatea intră în relații cu mediul economico-social. Astfel, pentru a-și asigura existentul de bunuri economice de natura activelor imobilizate, activelor circulante sau altor bunuri necesare desfășurării propriei activități, aceasta intră în relații de colaborare cu terțe persoane fizice sau juridice. În procesul de desfacere, entitatea vinde produsul activității sale, proces în urma căruia rezultă creanțele. În acest context, rolul contabilității crește semnificativ în luarea deciziilor operaționale și pe termen lung, deoarece informațiile despre decontările comerciale sunt furnizate de contabilitate și confirmate în cadrul Situațiilor financiare.

In sfera contabilității, creanțele în Republica Moldova sunt reglementate de Standardul național de contabilitate “Creanțe și investiții financiare”. Aici sunt prezentate si analizate atat problemele recunoașterii și evaluării creanțelor, cat si contabilitatea creanțelor.

Actualitatea temei derivă din importanța exercitată de creanțe asupra activității economico-financiare a entitățiii în ansamblu constă în aceea că odată cu creșterea volumului creanțelor, crește și volumul vînzărilor, crește profitul obținut de entitate, se micșorează stocurile de produse finite și totodată scad consumurile privind păstrarea produselor finite, a marfurilor, și nu în ultimul rînd crește atractivitatea entității față de noii potențiali clienți. Totodată, însă, creșterea creanțelor poate avea un efect negativ asupra activității economico-financiară a entității, deoarece odată ce cresc creanțele cresc și cheltuielile privind menținerea acestora, cresc creanțele compromise și are loc micșorarea profitului din cauza acestora, cu alte cuvinte crește ponderea activelor imobilizate în totalul activelor entității, ceea ce se apreciază negativ deoarece ea nu dispune de suficiente mijloace bănești pentru achitarea datoriilor pe termen scurt, astfel fiind nevoită să apeleze la surse atrase, pentru investirea acestora în activitatea operațională, acest lucru poate duce la o eficiență economică scazută a entității.

Scopul lucrarii constă în examinarea stării actuale a contabilității și auditul creanțelor în cadrul entității SC “Dami-MB”SRL, or. Chisinau, Republica Moldova.

Pentru realizarea acestui scop au fost stabilite următoarele sarcini:

studierea aspectelor teoretice privind evaluarea și clasificarea creanțelor;

identificarea problemelor legate de recunoașterea, evaluarea și clasificarea creanțelor;

examinarea contabilității și gestiunea creanțelor la entitate;

abordarea modalităților de decontare a creanțelor și aplicarea lor la entitate;

auditul creanțelor entității.

Obiectul cercetării îl constituie fluxurile informaționale aferente creanțelor entității SC “Dami-MB”SRL.

Lucrarea cuprinde trei capitole, din care două capitole vizează aspecte privind contabilitatea creanțelor și unul auditul creanțelor. În primul capitol “Noțiuni generale privind clasificarea, recunoașterea și evaluarea creanțelor” se abordează aspectele generale, teoretice de gestiune a creanțelor, se prezintă definiția componența și clasificarea creanțelor, deasemenea și actele normative ce reglementeaza evidența creanțelor in cadrul entităților din Republica Moldova.

În cel de al doile capitol „Contabilitatea creanțelor entității S.C. Dami-MB S.R.L.” se prezintă modul de contabilizare a creanțelor entității analizate, în paragrafe se analizează contabilitatea creanțelor pe tipuri. Deasemenea se dezvăluie modul de perfectare a documentelor privind operațiile economice, precum și reflectarea formulelor contabile efectuate in cadrul entității pentru 2014.

Capitolul trei „Auditul creanțelor entității S.C. Dami-MB S.R.L.” este consacrat procesului de audit a creanțelor, deoarece entitatea nu dispune de servicii de audit în perioada analizată, se va reflecta doar aspectele teoretice ale procesului de audit al creanțelor.

In concluzie va fi prezentata o scurta generalizare cu referire la modul in care a fost efectuata practica si informatiile acumulate in timpul analizarii si intocmirii unor documente referitoare la creantele comerciale pe care le inregistreaza entitatea in decursul anului. Tot in incheiere vor fi prezentate concluziile reținute in urma studiului entității.

Pentru efectuarea unui studiu amplu și complex asupra creanțelor vom utiliza datele contabilității ale Societatății cu Răspunderea Limitată „DAMI-MB”.Conform Actului de Constituire al Societatii Comerciale “DAMI-MB” S.R.L., entitatea a fost fondată la 05.11.2007 în s. Jevreni, r-l Criuleni, Republica Moldova, în conformitate cu prevederile Codului Civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 06 iunie 2002, Legii Republicii Moldova Nr.845-XII din 03.01.1992 Cu privire la antreprenoriat si întreprinderi, alte acte legislative în vigoare.

Entitatea iși desfășoara activitatea în conformitate cu legislatia în vigoare a Republicii Moldova, politica de contabilitate, statutul care a fost elaborate în conformitate cu “Regulamentul cu privire la societățile economice în Republica Moldova”. S.C. “DAMI-MB” S.R.L dispunde de bilanț autonom și conturi bancare, are ștampilă cu denumirea sa și imaginea emblemei.

Evidența contabilă se ține în conformitate cu normele legale în vigoare, înregistrările sunt efectuate pe baza documentelor justificative, fiind respectate principiile și metodele contabilității. Sunt întocmite lunar balanțe de verificare pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operațiunilor patrimoniale.

Politica de contabilitate elaborată de către contabilul-șef și conducător prevede că evidența contabilă se efectuează în formă electronică: documentele primare și rapoartele financiare sînt întocmite pe suport de hîrtie, registrele contabile sînt întocmite în formă electronică și pe suport de hîrtie. Cu ajutorul programei 1C ,,Contabilitate’’versiunea 8.2, toată informația din documentele primare (facturi fiscale, facturi de expediție, dispoziții de încasare, dispoziții de plată, dispoziții de plată trezoreriale, notă de transfer) este înserată în memoria calculatorului. Apoi în baza programului dat, informația înserată se supune evaluării, grupării după anumite criterii de grupare și automat are loc întocmirea formulelor contabile. Apoi se creează registre de evidență sintetică și analitică pe fiecare cont. Pe baza informației din registrele de evidență analitică și sintetică se fac înregistrări în Cartea Mare, pentru fiecare cont, apoi se totalizează rulajul respectiv și se determină soldurile finale. Astfel, sistemul informațional contabil al entității “DAMI-MB” S.R.L. automatizează o mare parte a activităților utile și productive ale societății.

Societatea asigură conducerea, evidența și păstrarea tuturor registrelor obligatorii, cu respectarea modului de completare, păstrare și arhivare. Datele prezentate în bilanțul anual reflectă realitatea și exactitatea cu privire la situația patrimoniului și a contului de profit și pierderi.

Actvitățile principale a acestei entități sunt:

Cultura legumelor, fructelor și a semințelor;

Cultura plantelor cerealiere, tehnice și a plantelor furajere;

Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor;

Comerțul cu ridicata al cartofilor, legumelor și fructelor;

Comerțul cu ridicata al cerealelor, semințelor și furajelor pentru animale;

Importul și (sau) comercializarea preparatelor chimice și biologice pentru protecția plantelor și a stimulatoarelor de creștere a plantelor.

S.C. „DAMI-MB”SRL utilizează sistemul contabil complet. Astfel societatea analizată aplică planul general de conturi contabile, folosește formularele registrelor contabile, întocmește situațiile fianciare în volumul și în baza formularelor tip prevăzute de S.N.C. „Prezentarea situațiilor fianciare”. De asemenea societatea analizată ține contabilitatea în borderouri analitice și sintetice, jurnale, și alte registre, datele cărora se transpun în Cartea Mare.

Pentru a determina starea economico-financiară a activității S.C. „DAMI-MB” SRL, vom studia indicatorii prezentați în tabelul 1.

Tabelul 1

Apricierea indicatorilor economico-financiari ai activității S.C. „DAMI-MB”SRL

Notă: Elaborat de către autor în baza Situației financiare, formularul 2 „Raportul privind rezultatele financiare” (anexa 1, 2).

Conform datelor din tabel, constatăm că la entitatea „DAMI-MB”SRL venitul din vînzări a sporit în anul de gestiune curent față de anul precedent cu 1 103 883 lei sau cu 139,96%, fapt apreciat pozitiv. Paralel, însă s-a înregistrat creșterea costului vînzărilor față de anul precedent cu 661 458 lei sau cu 135,76%, ceea ce se apreciază negativ, deoarece a cauzat apariția pierderii perioadei pînă la impozitare în valoare de 66 988 lei, în timp ce în anul precedent s-a înregistrat profit în sumă de 340 094 lei, această diminuare fiind de 407 082 lei sau cu 19,70% față de anul 2013. Respectiv, entitatea a înregistrat pierdere netă în valoare de 85 282lei, fiind mai mare decît în anul precedent cu 388 677lei sau cu 28,11%, fapt ce denotă o situație financiară a entității nefavorabilă.

Ca moment negativ, deasemenea se apreciază creșterea în anul de gestiune a datoriilor curente și a celor pe termen lung, respectiv cu 1 263 637lei și cu 3 605 962lei, ceea ce denotă că entitatea nu deține resurse financiare personale pentru a-și desfășura activitatea și recurge din ce în ce mai mult la surse împrumutate, ceea ce prognozează o recesiune în dezvoltarea afacerii.

Rentabilitatea economică s-a micșorat cu 15,11 puncte procentuale față de anul precedent. Acest fapt sugerează că entitatea „DAMI-MB” SRL nu gestionează eficient patrimoniul său.

Analizînd rentabilitatea financiară, deasemenea, observăm că a diminuat semnificativ față de anul 2013 cu 118,56 puncte procentuale, ceea ce este nefavorabil pentru entitate. Deci, putem constata că capitalul propriu al entității „DAMI-MB” SRL este gestionat ineficient.

În urma analizei rentabilității activelor, constatăm, deasemenea, o diminuare față de anul precedent cu 13,94 p.p., ceea ce se apreciază negativ. Situația dată ne arată că entitatea nu utilizează rațional activele sale, exploatarea ineficientă a acestora contribuind la reducerea profitului net.

Lichidatea absolută în ambele perioade nu se încadrează în plafonul teoretic stabilit (0,2-0,25), micșorîndu-se față de anul precedent cu 0,34. Aceasta diminuare este nesemnificativă, însă denotă despre faptul că entitatea „DAMI-MB” SRL nu este în stare să-și achite datoriile curente din contul numerarului disponibil. Analizînd coeficientul de autonomie, observăm că în ambele perioade acesta se include în plafonul teoretic de 0,5. Astfel, el s-a redus față de anul precedent cu 0,0809, fapt apreciat negativ. Situația creată ne atestă despre reducerea gradului de autofinanțare a entității și sporirea dependenței sale față de sursele împrumutate.

În concluzie, putem afirma că entitatea în anul de gestiune 2014, a avut de suportat consecințele finanțării activității sale din surse împrumutate. Această modalitate de finanțare determină dezavantaje, legate în primul rînd de costul de finanțare ridicat (ceea ce impune obținerea unei rentabilități cel puțin acoperitoare) precum și de faptul că afectează autofinanțarea viitoare datorită obligațiilor periodice de plată, iar neachitarea unei rate atrage după sine penalități și sancțiuni financiare, care au drept efect o perioadă îndelungată de recesiune.

Capitolul I. Aspecte teoretice ale contabilității creanțelor

1.1. Noțiuni generale privind clasificarea recunoașterea si evaluarea creanțelor

În procesul activității economico-financiară a oricărei entități apare necesitatea efectuării decontărilor cu cumpărătorii, furnizorii, bugetul, personalul, etc. Deoarece momentul achitării datoriilor nu coincide, de obicei, cu momentul apariției acestora (la livrarea și procurarea mărfurilor, prestarea serviciilor, beneficierea de servicii etc.), duce la apariția creanțelor la entitate, ceea ce prezintă o anumită sumă cantitate de numerar care urmează a fi încasate.

Astfel, noțiunea de creanțe poate fi examinată din 3 puncte de vedere:

1. Din punct de vedere juridic, creanțele reprezintă drepturi juridice ale entității ca creditor de a primi la scadența stabilită de contractele întocmite, cambiile primite sau de alte documente o sumă de bani, bunuri materiale ori alte valori de la persoane juridice sau fizice numite debitori. Deci, creanțele sunt drepturi pe care agentul economic le are asupra unor terți pentru activități prestate și neîncasate.

Creanța unei entități poate fi definită ca un drept patrimonial al unei persoane fizice sau juridice, numit creditor, asupra altei persoane fizice sau juridice, numit debitor, de executare a unei obligații, de restituire a unui bun, de realizare a unui serviciu etc.

2. Din punct de vedere contabil, raporturile juridice patrimoniale cu debitorii presupun două momente distincte:

– înregistrarea dreptului de creanță a unității economice față de clienți, adică consemnarea dreptului de a cere clienților achitarea valorii bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor

prestate.

– recuperarea creanțelor, adică încasarea efectivă a valorii bunurilor livrate, serviciilor prestate, lucrărilor executate.

3. Din punct de vedere economic, creanțele reprezintă valori economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice și pentru care urmează să primească un echivalent de valori. Acest echivalent de valori poate reprezinta o sumă de bani, o lucrare sau un serviciu.

Conform SNC “Creanțe și investiții financiare”, creanțele reprezintă drepturi ale entității ce decurg din tranzacții sau evenimente trecute și din stingerea cărora se așteaptă intrări (majorări) de resurse care încorporează beneficii economice.

Pentru cei doi parteneri ai tranzactiei creantele au semnificatii diferite:

• pentru vanzator reprezinta o suma de recuperat;

• pentru cumparator reprezinta suma ce se va incasa peste un anumit termen si care nu va mai avea aceeasi valoare la încasare.

De aceea trebuie sa se faca o analiza a creanțelor privind posibilitatile de încasare si a termenului de realizare, situatii care impun pentru evaluator o serie de corectii.

Creanțele se recunosc ca active în baza contabilității de angajamente în cazul în care:

1) există o certitudine întemeiată că în urma stingerii creanțelor entitatea va obține beneficii economice viitoare;

2) valoarea creanțelor poate fi evaluată în mod credibil.

Creanțele entității se clasifică după următoarele criterii:

În funcție de conținutul economic deosebim:

Creanțe comerciale reprezintă acea parte a acreanțelor care apare în cazul cînd momentul transmiterii către cumpărător a dreptului de proprietate asupra produselor, mărfurilor, și altor active livrate, precum și cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării acestora;

Creanțe privind decontări cu bugetul apare ca urmare a diferențelor dintre sumele calculate și achitate la buget ale impozitelor și taxelor;

Creanțe ale personalului reprezintă datorii ale angajaților față de entitate;

Creanțe privind veniturile calculate reprezintă sumele datorate entitățiii aferente veniturilor care sunt determinate în baza contractelor incheiate sau legislației în vigoare;

Alte creanțe ce reprezintă datoriile companiilor de asigurări, organelor de asigurări sociale, pretențiile înaintate și recunoscute, precum și datorii privind alte operații față de entitate.

În funcție de termenul de achitare și de deținere deosebim:

Creanțe curente reprezintă creanțele a cărei termenul de achitare este mai mic de un an;

Creanțe pe termen lung reprezintă creanțele a cărei termenul de achitare este mai mare de un an.

În funcție de gradul de afiliere al părților deosebim:

Creanțe ale părților neafiliate reprezintă persona juridice sau fizice ce nu exercită nici o influență notabilă la luarea deciziilor financiare sau economice;

Creanțe ale părților afiliate reprezintă persoane juridice ori fizice, una dintre care poate să o controleze pe cealaltă sau să exercite o influență notabilă asupra acesteia la luarea deciziilor financiare și economice, sau care sînt plasate sub controlul comun al entitățiii principale.

În funcție de valuta în care se exprimă deosebim:

Creanțe în monedă națională;

Creanțe în valută străină.

În funcție de posibilitatea încasării deosebim:

Creanțe certe, reprezintă creanțele încasarea cărora este asigurată de clienți solvabili. Acestea se prezintă în bilanțul contabil.

Creanțe compromise, reprezintă creanțele a cărei încasare nu este asigurată pe un anumit termen. Acestea se reflectă în bilanț ca provizioane.

În funcție de modul de formare deosebim:

Creanțe normale, reprezintă creanțele ce se încadrează în cadrul relațiilor firești de circuitul

economic. Acestea se referă la dreptul entitățiii asupra debitorului ce nu a achitat încă valoarea datoriilor sale.

Creanțele anormale, reprezintă creanțele ce se creează în cadrul unui cercuit economic

afectat de factorii de influență negativi, ce duc la apariția debitorului din reclamații, debitorilor pentru lipsuri, furturi.

Constatarea reprezintă examinarea corespunderii însușirilor, particularităților, caracteristicelor de care dispune elementul respectiv creanțelor și criteriilor stabilite cu scopul contabilizării.

Deci, creanțele se constată ca active în cazul cînd se respectă următoarele cerințe:

Sunt controlate de entitate ca rezultat al evenimentelor anterioare;

Există o certitudine întemeiată că pe viitor acestea vor aduce avantaje economice;

Valoarea lor poate fi determinată cu un grad înalt de certitudine.

La recunoașterea inițială, creanțele se evaluează la valoarea nominală, inclusiv impozitele și taxele calculate în conformitate cu legislația în vigoare (de exemplu, taxa pe valoarea adăugată, accize, alte impozite și taxe).

Valoarea nominală este suma insrisă in documentul justificativ care stă la baza înregistrarii in contabilitate. Pentru creanțele in devize, pentru a se respecta obligația de a ține contabilitatea in limba romană și în monedă natională, transformarea lor in lei se face la cursul de schimb in vigoare la data efectuarii operației.

In cazul creanțelor certe si imediate, evaluarea presupune acceptarea ca valoare de piața a valorii contabile. Creanțele devin certe în momentul transferului de proprietate pentru vînzări și în momentul realizării lor pentru lucrări și servicii. Transferul de proprietate se produce deci în momentul livrării bunurilor, respectiv al realizării lucrărilor sau prestațiilor de servicii, moment care corespunde cu facturarea.

Pentru creanțele exprimate in valută si care in scurt timp vor fi recuperate, evaluarea se realizeaza in funcție de evoluția cursului de schimb, afisat de BNM valabil la data sfarșitului exercițiului financiar.

Ca si la celelalte elemente patrimoniale, evaluarea creantelor se efectueaza la intrarea in patrimoniu, la inventariere, la inchiderea exercitiului si cu ocazia decontării lor (la ieșirea din patrimoniu).

Evaluarea la inventar se face la valoarea de utilitate, adică la valoarea probabilă de încasat. Atunci când, cu ocazia inventarierii, se constată o depreciere sau un risc de neîncasare, se constituie provizioane (reduceri) pentru depreciere, reprezentând diferența dintre valoarea de intrare a acestora și valoarea de utilitate stabilită cu ocazia inventarierii.

Derecunoașterea creanțelor poate fi efectuată prin stingerea acestora (de exemplu, încasarea numerarului, trecerea în cont (decontarea) avansurilor primite, compensarea datoriilor).

Stingerea creanțelor se contabilizează ca majorare a numerarului, costurilor, cheltuielilor sau diminuare a datoriilor și diminuare a creanțelor.

În situațiile financiare creanțele se reflectă la valoarea contabilă. Dacă la data raportării, suma mijloacelor încasate în urma stingerii unor creanțe depășește valoarea recunoscută a acestora, diferența respectivă se înregistrează ca datorii.

La inventarierea anuala, creantele sunt evaluate la valoarea actuala (denumita si valoare de inventar), inteleasa ca valoare probabila de încasat.

La inchiderea exercitiului, aplicarea principiului prudentei in evaluare impune ca evaluarea creantelor sa se faca la valoarea de intrare pusa de acord cu rezultatele inventarierei.

Daca se constata ca valoarea de inventar a creantelor este inferioara celei înregistrata la intrarea in patrimoniu, pentru diferența se constituie un provizion pentru depreciere.

Pe baza facturii, creanțele se înregistrează în contabilitate valoarea lor nominală. În cazul în care se acorda reduceri comerciale, valoarea nominală este dată de netul comercial, la care se adaugă taxa pe valoarea adăugată. În situația în care se acordă clienților și reduceri financiare, valoarea nominală a creanței este dată tot de netul comercial, scontul acordat înregistrîndu-se separat, ca și o cheltuială financiară.

Conform Legii contabilității, elementele contabile, inclusiv creanțele, trebuie să fie contabilizate în baza documentelor primare și centralizatoare. La etapa actuală entitățile autohtone utilizează ca documente primare pentru contabilizarea creanțelor factura, factura fiscală, procesul-verbal de prestare a serviciilor, actul de primire – predare, nota de contabilitate. Cel mai răspândit document primar în baza căruia se fac decontările valorilor materiale livrate, serviciilor prestate este factura fiscală. Dacă bunurile și serviciile nominalizate conform legislației în vigoare nu se supun impozitării cu TVA, la comercializarea acestora se perfectează factura. În toate cazurile de livrare, valoarea livrării impozabile conform facturii fiscale va fi reflectată, în conformitate cu articolul 118 din Codul fiscal, în Registrul de evidență a vânzărilor și în Declarația privind TVA.

Totodată, acești indicatori urmează a fi înscriși și în registrele de evidență a decontărilor cu cumpărătorii, structura cărora depinde de forma de contabilitate aplicată de entitate.

Conform clasificării creanțelor, la entitate ”DAMI-MB”SRL se duce evidența doar a creanțelor curente. Astfel, pentru generalizarea informației privind existența, formarea și achitarea creanțelor cu o durată nu mai mare de un an aferente decontărilor cu cumpărătorii și clienții pentru produsele livrate, serviciile prestate și avansurile acordate pot fi utilizate următoarele creanțele curente aparțin conturilor din grupa 22 "Creanțe comerciale și calculate", care conform SNC ”Creanțe și investiții financiare”, sunt destinate generalizării informației privind existența și mișcarea creanțelor comerciale, corecțiilor (provizioanelor) privind creanțele compromise, avansurilor acordate curente, creanțelor ale părților afiliate, bugetului, personalului.

La entitatea ”DAMI-MB”SRL, evidența contabilă a creanțele curente cuprinde următoarele conturi sintetice:

221 „Creanțe comerciale”;

224 „Avansuri acordate curente”;

225 „Creanțe ale bugetului”;

226 „Creanțe ale personalului”.

Creanțele devin certe în momentul transferului de proprietate pentru vînzări și în momentul realizării lor pentru lucrări și servicii.

Transferul de proprietate se produce deci în momentul livrării bunurilor, respectiv al realizării lucrărilor sau prestațiilor de servicii, moment care corespunde cu facturarea.

Conform criteriilor de clasificare menționate, la entitatea ”DAMI-MB”SRL există următoarele tipuri de creanțe:

După conținutul economic al creanțelor, la entitate sunt: creanțe comerciale, creanțe ale bugetului și creanțe ale personalului.

După termenul de achitare, la entitatea ”DAMI-MB”SRL, creanțele sunt constituie numai din creanțe pe termen scurt.

După valuta care se exprimă la entitate sunt atît creanțe care se exprimă în valută națională, cît și creanțe care se exprimă în valută străină (USD și EURO).

După posibilitatea încasării la entitatea există numai creanțe certe, ceea ce denotă că entitatea ”DAMI-MB”SRL dispune numai de clienți solvabili.

Pentru o analiză mai amplă a creanțelor entității, în continuare se vor reflecta actele legislative în cadrul cărora sunt reflectate aspectele teoretice ale acestora.

1.2. Cracteristica actelor normative privind contabilitatea creanțelor

Orice creanță este urmărită pe baza unei clauze prevăzute în contract sau în reglementările juridice în vigoare. În Republica Moldova nu este elaborat un act normativ unic pentru creanțe, însă activitatea contabilității este reglementată de un șir de acte legislative și normative. Pe lîngă actele generale ale contabilității, pentru ținerea evidenței creanțelor și anume componența, modul de constatare, de evaluare, de formare și de stingere a creanțelor sunt reglementate de următoarele prevederi:

Codul Fiscal al Republicii Moldova;

Codul Civil al Republicii Moldova;

Legea contabilității;

SNC “Creanțe și investiții financiare”;

SNC „Prezentarea situațiilor fianciare”;

SNC „Venituri”;

SNC ”Diferențe de curs valutar și de sumă”;

Regulamentul privind inventarierea;

Planul general de conturi contabile.

Pentru orice entitate baza juridică și normativă de activitate este foarte vastă, dat fiind faptul că legile reglementează absolut toate aspectele de activitate a entității: structura juridică a activității de întreprinzător, etica profesională a întreprinzătorului, înregistrarea activității de întreprinzător, acordarea de licențe pentru practicarea activității de întreprinzător, raporturile de muncă, cerințele fiscale, contractele activității de antreprenor, protecția proprietății industriale, soluționarea conflictelor sau disputelor ș.a.

Legea contabilității determină principiile metodologice unice ale contabilității și situațiilor financiare, stabilește modul de organizare și ținere a contabilității, de întocmire și prezentare a situațiilor financiare, regulile generale privind documentarea operațiunilor economice, aplicarea sistemelor de organizare a contabilității, întocmirea registrelor contabile, inventarierea.

Deci, conform legii contabilității, toate operațiunile economice, inclusiv și cele aferente creanțelor trebuie să fie perfectate prin documente primare și generalizate în registre contabile. La etapa actuală, modul de documentare a oparațiunilor aferente creanțelor, nu este reglementat sub aspect normativ.

Documentele primare și registrele contabile aferent acestor operațiuni sunt denumite în următorul capitol a lucrării respective.

La întocmirea documentelor primare trebuie luat în considerare faptul că acestea trebuie să conțină următoarele elemente obligatorii, prevăzute de legea contabilității: denumirea documentului, codul fiscal, codul băncii, data întocmirii, conținutul operațiunii economice, denumirea entitățiii, funcțiile și numele persoanelor responsabile de efectuarea și perfectarea operațiunii economice și semnăturile personale ale acestora, precum trebuie să fie indicată suma aferent operațiunilor efectuate, ștampila entităților respective.

Documentele primare respective servesc drept bază pentru întocmirea formulelor contabile și generalizarea informațiilor în conturi.

Planul general de conturi contabile – dezvăluie informația cu privire la nomenclatorul conturilor contabile, caracteristica acestora, precum și conținutul operațiilor economice a fiecărui cont analitic.

S.N.C. ”Prezentarea situațiilor financiare” – se determină principiile de pregătire și prezentare a situțiilor financiare. Astfel, informația cu privire la creanțele entității trebuie să fie reflectată în Situațile financiare, în baza căruia se apreciază activitatea entității în perioada de gestiune precedentă și curentă. Deasemenea, determină înregistrarea creanțelor în componența situației financiare, și anume ca active controlabile de entitate. Deci, creanțele entității se înregistrează în activul din bilanțul contabil și în anexa la bilanțul contabil, ce reflectă obiectiv situația fianciară a entității.

Conform aceluiași SNC, în evidența contabilă se respectă principiului independenței. Deci creanțele pentru care, prin contractele încheiate între părți, se prevede sumele de încasat în funcție de cursul unor valute, se evaluază la sfîrșitul exercițiului în funcție de evoluția cursului valutar la această dată, iar diferențele rezultate se evidențiază:

pe seama veniturilor, în cazul diferențelor de curs valutar favorabile;

respectiv a cheltuielilor, în cazul diferențelor de curs valutar nefavorabile.

Operațiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoașterii inițiale în moneda de raportare, aplicîndu-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare și moneda străină la data efectuării tranzacției. Astfel, pentru ținerea evidenței creanțelor, la care se prevăd sumele de încasat în funcție de cursul unor valute, se respectă S.N.C. „Diferențe de curs valutar și de sumă”.

La momentul de constatare a creanțelor se respectă principiul specializării exercițiului, conform căruia creanțele se constată în momentul în care au fost obținute.

S.N.C „Venituri” – determină modul de evaluare a creanțelor, precum și constatarea acestora.

Astfel, conform S.N.C „Venituri” evaluarea creanțelor se face în momentul apariției lor în patrimoniu, adică în momentul apariției lor din punct de vedere juridic, a livrărilor și a serviciilor, a acordării unor sume către terți, care se face la valoarea nominală înscrisă în documente.

De asemenea, constatarea creanțelor se efectuează în baza metodei calculării în perioada de gestiune în care a fost obținută, indiferent de momentul efectiv al intrării mijlocelor bănești sau a altei forme de compensare.

Regulamentul privind inventarierea dezvăluie informația cu privire la regulile de bază privind efectuarea inventarierii decontărilor și perfectarea documentară a rezultatelor acesteia.

Codul fiscal al Republicii Moldova prevede aspectele fiscale privind identificarea și impozitarea creanțelor comerciale, recunoașterea și modul de deducere a creanțelor compromise în scopuri fiscale, deasemenea și procedurile de creare a rezervelor aferente creanțelor compromise.

Codul civil – prin intermediul căruia se reglementează relațiile persoanelor fizice și juridice. De asemenea stabilește relațiile contractuale între părți, precum și drepturile și obligațiile acestora, dreptul civil garantează părților apărarea drepturilor subiectelor.

Pe lîngă informația analizată din actele normative și legislative, pentru ținerea evidenței și analiza creanțelor la entitate, s-au cercetat și analizat o serie de surse bibliografice, cum ar fi:

Manualul ”Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și Codului fiscal” este prima lucrare, editată în Republica Moldova, în care sînt prezentate schemele integrale și complexe ale formulelor contabile pe tipuri (grupe) de operațiuni economice (7).

În carte se examinează principalele reguli de reflectare a operațiunilor economice în conturile contabile, se expune modul de corectare a formulelor contabile întocmite greșit, se prezintă modul de elaborare a politicii de contabilitate a întreprinderii și interconexiunea acesteia cu legislația fiscală, se oferă recomandări practice privind contabilitatea și impozitarea în diverse situații (cu referire la actele normative în vigoare).

Manualul conține formule contabile privind contabilitatea, decontărilor cu personalul și titularii de avans, cu bugetul, organele de asigurări sociale și de asistență medicală. Pentru fiecare formulă contabilă se indică documentele primare și registrele contabile, iar, după caz, se explică consecințele fiscale.

Toate formulele contabile și explicațiile la acestea sînt prezentate în conformitate cu cerințele Standardelor Naționale de Contabilitate, Planului de conturi contabile, Codului fiscal și ale altor acte normative. Totodată, lucrarea nu substituie actele normative privind contabilitatea și impozitarea. Ea doar explică prevederile acestora și modul de aplicare în practică.

„Contabilitate financiară” de Nederița A., Bucur V., Carauși M., Graur A., Ediția a II-a. Chișinău, ACAP 2003 – se dezvăluie informația cu privire la caracteristica, clasificarea, modul de evaluare și de constatare, precum și modul de contabilizare a creanțelor entităților.

De asemenea se dă noțiunea creanțelor ce reprezintă drepturi juridici ale entității ca creditor de a primi la scadența stabilită de contractele întocmite, cambiile primite sau de alte documente o sumă de bani, bunuri materiale ori alte valori de la persoane juridice sau fizice numite debitori.

Cartea ”Analiza economico-financiară a firmei” este concepută ca un îndrumar didactico-practic și aplicativ în domeniul diagnosticului economico-financiar a activității entităților. În lucrare într-o formă accesibilă se examinează principalele metode de analiză gestionară, care pot servi ca model de realizare a conceptului analitic în activitatea entităților.

În lucrarea „Bazele contabilității” se dezvăluie informația cu privire la studierea principiilor de bază ale contabilității.

În această sursă bibliografică se prezintă noțiunile de creanțe comerciale, ce reprezintă active lichide curente ce rezultă în urma vînzărilor pe credit cu ridicata sau cu amănuntul, și a creanțelor compromise, ce reprezintă o pierdere sau o cheltuială legată de vînzările pe credit.

În conformitate cu această sursă bibliografică contabilitatea creanțelor compromise se bazează pe principiul independenței. Cheltuielile trebuie corelate cu vînzările pe care le generează ulterior. Dacă pierderile din creanțele neîncasate apar într-un proces de creștere a veniturilor din vînzări, ele trebuie suportate pe seama acelor venituri din vînzări.

În revista ”Contabilitate și audit” se dezvăluie informația cu privire la modul de utlizare a metodei de cantabilitate a creanțelor compromise, numită metoda provizioanelor, conform căreia pierderile din creanțele incerte trebuie estimate, iar mărimea anticipată devine cheltuială în anul fiscal în care s-au efectuat vînzările. Această metodă afirmă că în conformitate cu principiul corespondenței, entitatea trebuie să considere că o pierdere din creanțe compromise apar în momentul efectuării vînzării către client.

De asemenea se dă definiția de vechime a creanțelor ce reprezintă procesul de evidență a fiecărui client debitor în ordinea scadenței datoriei sale. Deci, fiecare client este clasificat ca fiind curent sau restant.

Pentru realizarea scopului acestei lucrări, în următorul capitol se vor analiza aspectele practice privind evidența creanțelor în cadrul entității S.C.”DAMI-MB” S.R.L. Astfel se va analiza modul de contabilizare a operațiunilor aferente creanțelor comerciale, avansurilor acordate, creanțelor ale bugetului și creanțe ale personalului.

Capitolul II. Contabilitatea creanțelor entității “DAMI-MB”S.R.L.

2.1. Contabilitatea creanțelor comerciale

Conform Standardului Național de Contabilitate (SNC) “Creanțe și investiții financiare”, creanțele comerciale cuprind creanțele privind bunurile vîndute, serviciile prestate și lucrările executate. Creanțele comerciale se contabilizează pe măsura livrării bunurilor, prestării serviciilor și executării lucrărilor ca majorare concomitentă a creanțelor și veniturilor sau datoriilor curente.

Deci, creanțele comerciale reprezintă acea parte a creanțelor care apare în cazul cînd momentul transmiterii către cumpărător a drepturilor de proprietate asupra mărfurilor, produselor și altor active livrate, precum și cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării acestora.

La entitatea ”DAMI-MB” SRL evidența analitică a creanțelor comerciale se ține pe fiecare debitor, pe termen de formare și de achitare a lor.

Evidența sintetică, la entitate se ține la contul 221 "Creanțe comerciale", care este destinat generalizării informației privind existența și modificarea creanțelor comerciale curente ale debitorilor neafiliați din țară și din străinătate. Contul 221 "Creanțe comerciale" este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează apariția/majorarea creanțelor comerciale în corespondență cu creditul conturilor: 331, 534, 611, 612, 622 etc. În creditul contului 221 "Creanțe comerciale" se înregistrează stingerea/diminuarea creanțelor comerciale în corespondență cu debitul conturilor: 222, 241, 242, 243, 331, 523, 712, 714, 722, 833 etc. Soldul contului 221 "Creanțe comerciale" este debitor și reprezinintă suma creanțelor comerciale determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.

La contul 221 „Creanțe comerciale” pot fi deschise următoarele subconturi :

2211 „Creante comerciale din țară ”

2212 „Creante comerciale din străinătate”

2213 „Alte creante comerciale”

În cadrul activității sale, entitatea ”DAMI-MB” SRL înregistrează operațiuni aferente doar conturilor 2211 „Creante comerciale din țară ” și 2212 „Creante comerciale din străinătate”.

Creanțele comerciale recunoscute inițial în evidența contabilă se ajustează în cazul:

1) acordării reducerilor de preț după vînzarea bunurilor/prestarea serviciilor;

2) acordării de bonusuri pentru îndeplinirea condițiilor contractuale;

3) returnării bunurilor vîndute;

4) corectării erorilor etc.

Creanțele comerciale se reflectă în contabilitate ținînd cont de formele de achitare posibile:

Contra numerar (în casierie sau prin virament);

Prin schimb de active;

Pe seama avnsurilor primite;

Prin cambiile emise de cumpărător.

La “DAMI-MB” SRL creanțele comerciale se achită numai prin numerar sau prin intermediul schimbului de active, în continuare se va prezenta exemple din activitatea entității, în baza balanței de verificare a contului 2211 ”Creanțe comerciale din țară” pentru anul de gestiune 2014 (anexa 3).

Achitarea creanțelor contra numerar:

achitarea prin virament:

La 7 iulie 2014 “DAMI-MB” SRL a livrat entității S.C. “SanduNelu”SRL, cu achitare ulterioară 7 unități de marfă (seminte morcov) la prețul de 907,41 lei/unitatea (fără TVA). Cota TVA constituie 8%.

În baza datelor din exemplu, în octombrie 2014 entitatea contabilizează următoarele operații, în baza cartelei contului 2211 ”Creanțe comerciale din țară” (anexa 4) se înregistrează:

Se reflectă datoria cumpărătorului pentru mărfurile livrate la preț de livrare, în baza facturii fiscale (anexa 5):

Debit contul 221”Creanțe comerciale”,subcontul 2211“Creanțe comerciale din țară”–6351,85 lei;

Credit contul 611”Venituri din vînzări”,subcontul 6112“Venituri din vînzarea mărfurilor”-6351,85 lei;

2. Se reflectară suma TVA aferentă mărfurilor vîndute:

Debit contul 221”Creanțe comerciale”, subcontul 2211“Creanțe comerciale din țară” –508,15 lei;

Credit contul 534 “Datorii față de buget”, subcontul 5344“Datorii privind TVA” – 508,15 lei;

3. Se reflectă încasarea mijloacelor bănești prin virament pentru achitarea creanței comerciale, în baza ordinului de plată (anexa 6) și a extrasului bancar (anexa 7):

Debit contul 242“Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421“Numerar în conturi nelegat” – 6860 lei;

Credit contul 221 “Creanțe comerciale”, subcontul 2211 “Creanțe comerciale din țară”- 6860 lei.

achitarea prin casierie:

La 21 martie 2014 “DAMI-MB” SRL a livrat clientului său GT”Ambrosi Ion Gheorghi”, cu achitare ulterioară 14 bucăți de marfă la valoarea totală de 3596,29 lei (fără TVA). Cota TVA constituie 8%.

În baza datelor din exemplu, în octombrie 2014 entitatea ”DAMI-MB” SRL contabilizează următoarele operațiuni, în baza cartelei contului 2211 “Creanțe comerciale din țară” (anexa 8):

1. Se reflectă datoria cumpărătorului pentru mărfurile livrate la prețuri de livrare în baza facturii fiscale (anexa 9):

Debit contul 221”Creanțe comerciale”,subcontul 2211 “Creanțe comerciale din țară”- 3884 lei;

Credit contul 611”Venituri din vînzări”,subcontul 6112“Venituri din vînzarea mărfurilor”-3884 lei;

2. Se reflectară suma TVA aferentă mărfurilor vîndute:

Debit contul 221”Creanțe comerciale”, subcontul 2211“Creanțe comerciale din țară” –287,71 lei;

Credit contul 534 “Datorii față de buget”, subcontul 5344“Datorii privind TVA” – 287,71 lei;

3. Se reflectă încasarea numerarului pentru achitarea creanțelor comerciale, în baza dispoziției de încasare (anexa 10) și a Registrul de casă (anexa 11):

Debit contul 241 ”Casa”, subcontul “Casa în monedă națională” – 3884 lei;

Credit contul 221”Creanțe comerciale”,subcontul 2211 “Creanțe comerciale din țară”- 3884 lei;

Achitarea creanțelor prin schimb de active:

La 28 martie 2013, entitatea “DAMI-MB” SRL a livrat clientului său ”Ecospirit”SRL, cu achitare ulterioară, 137 bucăți de marfă (semințe) la valoarea totală de 120 140 lei (fără TVA). Cota TVA constituie 20%. Pentru marfa livrată entitatea “DAMI-MB” SRL a primit în schimb alte mărfuri.

În baza datelor obținute, entitatea ”DAMI-MB” SRL întocmește următoarele formule contabile, în baza cartelei contului 2211 “Creanțe comerciale din țară” (anexa 12):

1. Se reflectă datoria clientului pentru mărfurile livrate, în baza facturii fiscale (anexa 13):

Debit contul 221”Creanțe comerciale”,subcontul 2211 “Creanțe comerciale din țară” -144168 lei;

Credit contul 611”Venituri din vînzări”, subcontul 6112 “Venituri din vînzarea mărfurilor”- 144168 lei;

2. Reflectarea sumei TVA aferent mărfurilor vîndute:

Debit contul 221”Creanțe comerciale”, subcontul 2211“Creanțe comerciale din țară” -24028 lei;

Credit contul 534 “Datorii față de buget”, subcontul 5344 “Datorii privind TVA” – 24028 lei;

3. Se reflectă valoarea mărfurilor intrate în schimbul mărfurilor vîndute, în baza facturilor fiscale (anexa 14, 15, 16, 17):

Debit contul 217 “Mărfuri” – 144168 lei;

Credit contul 521„Datorii comerciale curente”,subcontul 5211„Datorii comerciale în țară”– 144168 lei;

4. Se reflectă suma TVA aferent mărfurilor intrate:

Debit contul 534 “Datorii față de buget”, subcontul 5344“Datorii privind TVA” – 11533,44 lei;

Credit contul 521„Datorii comerciale curente”,subcontul 5211„Datorii comerciale în țară” – 11533,44 lei;

5. Se reflectă anularea creanțelor și datoriilor provenite din schimbul de active (anexa 18):

Debit contul 521„Datorii comerciale curente”,subcontul 5211„Datorii comerciale în țară”-144168 lei;

Credit contul 221”Creanțe comerciale”, subcontul 2211“Creanțe comerciale din țară”-144168 lei.

Entitatea “DAMI-MB” SRL nu înregistrează în evidența contabilă achitarea creanțelor comerciale pe seama avansurilor primite, de aceea se va prezenta modul de reflectare în contabilitate a acestora utilizînd următorul exemplu convențional:

Achitarea creanțelor pe seama avansurilor primite:

Exemplul 1. În cazul stingerii creanțelor comerciale pe seama avansurilor primite pentru luna decembrie 2014 la entitatea SRL ”X” se înregistrează următoarele sume și formule contabile:

1. Se reflectă datoria cumpărătorilor (clienților) pentru mărfurile livrate, serviciile prestate și lucrările executate la prețuri de livrare în baza facturii fiscale:

Debit contul 221”Creanțe comerciale”,subcontul 2211“Creanțe comerciale din țară”- 1000 lei;

Credit contul 611”Venituri din vînzări”,subcontul 6112“Venituri din vînzarea mărfurilor”-1000 lei.

2. Se reflectară suma TVA aferentă mărfurilor vîndute, serviciilor prestate și lucrărilor executate:

Debit contul 221”Creanțe comerciale”, subcontul 2211“Creanțe comerciale din țară”- 200 lei;

Credit contul 534 “Datorii față de buget”, subcontul 5344“Datorii privind TVA” – 200 lei.

3. Se reflectă anularea creanțelor pe seama avansurilor primite:

Debit contul 523 “Avansuri primite curente”, subcontul 5231“Avansuri primite din țară” –1200lei;

Credit contul 221”Creanțe comerciale”, subcontul 2211“Creanțe comerciale din țară” – 1200 lei.

Achitarea creanțelor comerciale prin cambiile emise de cumpărător:

Entitatea “DAMI-MB” SRL nu înregistrează în evidența contabilă achitarea creanțelor pe seama cambiilor emise de cumpărător, de aceea vom analiza acaestă metodă printr-un exemplu convențional.

Cambia reprezintă un angajament înscris de plată a banilor la o dată anumită. Plata constă, de obicei, din nominalul cambiei și dobîndă. Cambiile sunt emise pentru vînzarea rapidă a mărfurilor și serviciilor și pentru remiterea creanțelor comerciale.

Exemplul 2. În luna decembrie 2014 entitatea „X” SRL a livrat marfă entității „Y” SRL în valoare de 230 000 lei (fără TVA). Suma TVA aferentă livrării constituie 46 000 lei. Entitatea „X” SRL acceptă o cambie emisă de cumpărător cu scadență peste 5 luni și o dobîndă anuală de 15%. În acest caz dobînda aferentă cambiei va constitui 14 250 lei:

se calculează valoarea mărfii cu suma TVA: 230 000 + 46 000 = 276 000 lei;

se calculează valoarea dobîndei anuale: 276 000 * 15% = 41 400 lei;

se calculează valoarea dobîndei lunare: 41 400 : 12 = 3 450 lei;

se calculează valoarea dobîndei pentru 5 luni: 3 450 * 5 = 14 250 lei.

Se reflectă acceptarea cambiei de către vînzător:

Debit contul 221”Creanțe comerciale”,subcontul 2211“Creanțe comerciale din țară” -230 000 lei;

Credit contul 611”Venituri din vînzări”,subcontul 6112“Venituri din vînzarea mărfurilor” -230 000 lei;

Se reflectă valoarea TVA aferent cambiei acceptate:

Debit contul 221”Creanțe comerciale”,subcontul 2211“Creanțe comerciale din țară”-46 000 lei;

Credit contul 534 “Datorii față de buget”, subcontul 5344“Datorii privind TVA” – 46 000 lei;

Se reflectă dobînda calculată aferentă cambiei:

Debit contul 221 “Creanțe comerciale”, subcontul 2213 ”Cambii primite” -14 250 lei;

Credit contul 535 “Venituri anticipate curente” -14 250 lei;

Se reflectă dobînda aferentă perioadei de gestiune curentă:

Debit contul 535 “Venituri anticipate curente” -3 450 lei;

Credit contul 621 “Venituri din operațiuni cu active imobilizate” -3 450 lei.

Deasemenea, la entitatea ”DAMI-MB” SRL creanțele pot fi achitate în valută străină, în acest caz apăr diferențe de curs valutar. Astfel, modul de reflectare în contabilitate a creanțelor achitate în valută străină se examinează în următorul exemplu:

Conform balanței de verificare a contului 2212”Creanțe comerciale din străinătate” pentru anul de gestiune 2014 (anexa 19), entitatea „DAMI-MB”SRL, la data de 23 octombrie 2014, a livrat pentru export entității „BEJO ZADEN”B.V. mărfuri în valoare de 51312 EURO. Achitarea mărfurilor pînă la momentul actual nu a fost înregistrată. La data livrării cursul de schimb valutar a constituit – 18,4785 lei/$.

Astfel, la entitatea „DAMI-MB”SRL au fost întocmite următoarele formule contabile, în baza cartelei contului 2212”Creanțe comerciale din străinătate” (anexa 20):

1. Se reflectă datoria cumpărătorului pentru mărfurile livrate pentru export, în baza invoice-lui (anexa 21) și a declarației primare (anexa 2):

Debit contul 221”Creanțe comerciale”,subcontul 2212“Creanțe comerciale din străinătate”-51312 EURO (948168,79 lei);

Credit contul 611”Venituri din vînzări”,subcontul 6112“Venituri din vînzarea mărfurilor”- 51312 EURO (948168,79 lei).

3. Se reflectă diferența favorabilă de curs valutar aferentă creanței la sfîrșitul lunii (31.12.2014), conform cartelei contului 2212”Creanțe comerciale din străinătate” (anexei 20):

Debit contul 2212 ”Creanțe comerciale”,subcontul 2212“Creanțe comerciale din străinătate”-26584,75 lei;

Credit 622 „Venituri financiare”,subcontul 6221„Venituri din diferențe de curs valutar”- 26584,75 lei.

Astfel, diferențele de curs valutar care apar în legătură cu creanțele în valută străină sunt trecute la venituri sau la cheltuielile perioadei.

Există cazuri cînd entitățile acordă cumpărătorilor reduceri de preț, înlesniri pentru a facilita achitarea creanțelor de către cumpărători și a stimula creșterea vînzărilor. Reducerile de preț pot fi:

Reduceri de natură comercială – ce se acordă pentru defecte de calitate sau neconformitate a bunurilor furnizate cu condițiile contractuale, pentru clienții permanenți, pentru volumul mari de vînzări.

Reduceri de natură financiară – ce se acordă pentru achitarea datoriilor înainte de termenul stabilit de plată și se numesc sconturi de decontare.

La entitatea ”DAMI-MB” SRL, nu se acordă astfel de reduceri, ceea ce reprezintă un dezavantaj pentru activitatea economică a acesteia, deoarece reducerile sporesc probabilitatea încasării creanțelor.

Anual la orice entitate se efectuează inventarierea decontărilor cu debitorii și creditorii, în conformitate cu capitolul X din Regulamentul privind inventarierea aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr.60 din 29.05.2012 și constă în verificarea corectitudinii și justeții existenței în conturile evidenței contabile a sumelor aferente creanțelor.

Soldurile efective ale creanțelor și datoriilor trebuie să fie confirmate prin extrase de conturi INV-9 „Extras de cont” și/sau acte de verificare a decontărilor reciproce. Extrasul de cont se întocmește și se remite entităților pentru confirmare. Entitățile care primesc extrasele de cont sînt obligate să confirme în decurs de 5 zile lucrătoare din ziua primirii acestora soldul creanței și să comunice obiecțiile lor.

Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor înscrise în listele de inventariere cu cele contabile. Diferențele dintre rezultatele inventarierii și datele contabile se înscriu în lista de inventariere INV-11 „Registru de verificare a rezultatelor inventarierii”.

Comisia de inventariere:

1) solicită explicații scrise de la persoanele gestionare și cele responsabile;

2) stabilește diferențele dintre rezultatele inventarierii bunurilor și datele contabile;

3) elaborează propuneri privind înregistrarea rezultatelor inventarierii;

4) înregistrează rezultatele inventarierii în procesul-verbal, care se semnează de către toți membrii comisiei de inventariere, de către fiecare gestionar, contabil care ține evidența subdiviziunii (depozit, secție).

Din momentul finisării inventarierii, procesul-verbal al comisiei de inventariere, listele de inventariere, calculele și alte documente se transmit în termen de 3 zile lucrătoare comisiei centrale și/sau conducătorului entității în vederea informării și luării deciziilor. Conducătorul entității cu avizul contabilului-șef și șefului serviciului juridic, după caz, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare ia decizia referitor la rezultatele inventarierii.

Rezultatele inventarierii vor fi înregistrate atît în evidența tehnico-operativă, cît și în contabilitate, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data luării deciziei privind rezultatele inventarierii.

Atît plusurile cît și lipsurile de creanțe constatate cu ocazia inventarierii se evaluează la valoarea nominală.

Sumele diminuării sau majorării creanțelor canstatate la inventariere, în funcție de caracterul, motivele, perioadei apariției lor se reflectă ca corectări ale:

veniturilor sau cheltuielilor anului de gestiune;

profiturile sau pierderile anului precedent constate în anul de gestiune;

valorii activelor procurate.

În final, se evidențiază 2 tipuri de creanțe:

creanțe care vor fi încasate;

creanțe care nu sunt real pentru recuperare.

În cadrul evidenței contabile a entității „DAMI-MB” SRL în anul 2014, nu s-a desfășurat procesul de inventariere a debitorilor, ceea ce reprezintă un dezavantaj, deoarece inventarierea reprezintă o etapă importantă în crearea și menținerea relațiilor de colaborare continuă cu clienții entității. În urma inventarierii pot fi ușor depistați clienții care întîrzie cu plățile, respectiv, pe viitor ei trebuie evitați, iar prioritate să se acorde acelora care achită în limitele prevăzute de contract.

În procesul activității de întreprinzător pot apărea creanțe compromise, care urmează a fi decontate atît în scopuri contabile, cît și în scopuri fiscale, analiza cărora va fi analizată în continuare din punct de vedere teoretic.

Corecții(provizioane) privind creanțele compromise

La entitatea ”DAMI-MB” SRL, în perioada analizată nu s-au înregistrat în evidența contabilă operațiuni aferente contabilității creanțelor compromise. Însă, odată ce acest tip de creanțe pot apărea, ele urmează a fi analizate din punct de vedere teoretic.

Conform S.N.C. “Creanțe și Investiții financiare”, creanțele se consideră compromise în cazuri în care termenul de prescripție prevăzut de legislația în vigoare a expirat sau cumpărătorul (clientul) se află în situație financiară nefavorabilă (creanțele nu au acoperire garantată și nu pot fi încasate). (8)

Termenul general de prescripție extinctivă, în interiorul căruia entitatea poate sa-și apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanță de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani. (4)

În afară de termenul general de prescripție extinctivă, deasemenea sunt stabilite termenele speciale de prescripție extinctivă, precum și în cazul viciilor construcției. Potrivit art.268 din Codul civil, termenele speciale de prescripție extinctivă constituie 6 luni și se aplică în privința:

a) încasarea penalității;

b) viciile ascunse ale bunului vîndut;

c) viciile lucrărilor executate în baza contractului de deservire curentă a persoanelor;

d) litigiile ce izvorăsc din contractul de transport.

La calcularea termenilor de prescripție trebuie de ținut cont de faptul că curgerea lor poate să se suspende sau să se întrerupă, dacă:

a) înaintarea acțiunii este imposibilă din motive de forță majoră;

b) executarea obligațiilor este amînată (moratoriu);

c) creditorul sau debitorul face parte din rîndul forțelor armate puse pe picior de război;

d) creditorul este incapabil sau este limitat în capacitatea de exercițiu și nu are un reprezentant legal, cu excepția cazurilor în care creditorul are capacitate de exercițiu procesuală;

e) este suspendat actul normativ care reglementează raportul juridic litigios;

f) activitatea autorităților judecătorești de a căror competență ține soluționarea litigiului dintre părți este suspendată.

Curgerea termenului de prescripție continuă de la data încetării împrejurărilor care servesc drept temei pentru suspendarea cursului prescripției extinctive, iar termenul scurs în perioada în care cursul prescripției extinctive este suspendat nu se include în termenul de prescripție extinctivă este mai scurt de 6 luni, pînă la durata lui.

Potrivit art. 277 din Codul civil, cursul prescripției extinctive se întrerupe:

a) în cazul intentării unei acțiuni în modul stabilit;

b) în cazul în care debitorul săvîrșește acțiuni din care rezultă că recunoaște creanța.

După întreruperea cursului prescripției extinctive, începe să curgă un nou termen. Timpul scurs pînă la întreruperea acestui curs nu se include în noul termen de prescripției extinctivă.

În conformitate cu termenii de prescripție extinctive, în continuare se va efectua o analiză succintă în baza unui exemplu convențional, extras din revista ”Contabilitate și audit”. (1, p.14)

Exemplul 1. La 12 ianuarie 2014, entitatea ”Vara”SRL a vîndut entității ”Leader” SRL produse în valoare de 27 000 lei cu plată ulterioară. Prin contractul încheiat a fost stabilit termenul de plată – 12 februarie 2014. Din cauza situației financiare nefavorabile a debitorului, creanța nu a fost achitată în termenul stabilit. Totodată, la 31 decembrie 2014 entitatea ”Leader”SRL a semnat actul de verificare a decontărilor reciproce prezentat de către entitatea ”Vara”SRL.

În situația expusă în exemplul 1, în cazul neachitării creanței în termenul prevăzut în contract, din data de 13 februarie 2014 începe să se calculeze un nou termen de prescripție extinctivă.

Prin semnarea atului de verificare a decontărilor reciproce entitatea-cumpărător ”Leader”SRL și-a recunoscut datoria. Ca urmare termenul de prescripție extinctivă stabilit anterior se întrerupe, iar noul termen de prescripție cuprinde perioada 1 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2017.

Entitatea poate considera că debitorul și-a recunoscut creanța în cazul în care acesta:

a achitat parțial creanța;

a plătit dobînzi pentru depășirea termenului de plată;

s-a adresat creditorului cu rugămintea de amînare a plății;

a semnat actul de verificare a decontărilor reciproce;

a înaintat cererea privind trecerea în cont a decontărilor reciproce.

Astfel, sub aspect teoretic, termenele de prescripție extinctivă pot fi prelungite pe o perioadă de timp nedeterminată. În acest scop, debitorul trebuie să-și recunoască creanța măcar o dată în 3 luni.

Un alt criteriu care identifică creanțele drept compromise vizează situația financiară nefavorabilă a debitorului. Situația financiară nefavorabilă este determinată de incapacitatea debitorului de a-și onora obligațiile de plată și poate fi cauzată de insolvabilitatea acestuia, decesul debitorului (persoană fizică), circumstanțe de forță majoră (calamități naturale, accidente industriale, fenomene politice, economice etc.) sau alte cauze.

În conformitate cu SNC ,,Creanțe și investiții financiare’’ și politicile contabile, creanțele compromise pot fi contabilizate prin:

metoda directă;

metoda corecțiilor (provizioanelor).

Metoda de decontare a creanțelor compromise, precum și modul de constituire a provizioanelor se selectează de către fiecare enitate de sine stătător și se reflectă în politicile contabile.

La aplicarea metodei directe, creanțele compromise se decontează la cheltuieli curente în pederioada de gestiune în care au fost recunoscute drept compromise (pct.38 din SNC ”Creanțe și investiții financiare”).

Modul de contabilizare a creanțelor compromise prin metoda directă este prezentat în următorul exemplu convențional:

Exemplul 2. În anul 2011, în urma inventarierii, la entitatea ”Starco”SRL au fost constatate creanțele comerciale cu termenul de prescripție expirat ale entităților ”Credo” SRL – 6 000 lei (inclusiv TVA) și „Viza”SRL – 12 000 lei (inclusiv TVA).

Potrivit hotărîrii instanței judecătorești, perceperea creanței ”Viza”SRL nu este posibilă, iar pentru creanța ”Credo”SRL entitatea nu dispune de documente justificative care ar permite deducerea acesteia în scopuri fiscale.

În baza procesului-verbal al comisiei de inventariere și a hotărîrii instanței judecătorești, conducătorul entității a luat decizia de a deconta creanțele cu termenul de prescripție extinctivă expirat.

În baza datelor din exemplu, în contabilitatea ”Starco”SRL se întocmesc formulele contabile:

Se reflectă decontarea la cheltuielile curente a creanțelor comerciale copromise ale entităților:

Debit contul 712„Cheltuieli de distribuire”- 16 000 lei;

Credit contul 221„Creanțe comerciale”– 6 000 lei (”Credo”SRL – inclusiv TVA);

Credit contul 221„Creanțe comerciale”–10 000 lei („Viza”SRL – fără TVA);

Se reflectă TVA aferentă creanțelor compromise ale entității ”Viza”SRL recunoscute în scopuri fiscale:

Debit contul 534„Datorii față de buget”- 2 000 lei;

Credit contul 221„Creanțe comerciale”– 2 000 lei;

Se reflectă în contul extrabilanțier a creanțelor compromise decontate (inclusiv TVA):

Debit contul 919 ”Creanțe compromise decontate” – 18 000 lei.

Reflectarea în contul 919 ”Creanțe compromise decontate”, este necesară pentru urmărirea posibilității de încasare a creanțelor decontate în cazul îmbunătățirii situației financiare a debitorilor.

Metoda provizioanelor(corecțiilor) poate fi aplicată pentru acoperirea pierderilor din decontarea creanțelor comerciale. Provizioanele se constituie pe seama cheltuielilor de distribuire curente pe măsura vînzării bunurilor sau prestării serviciilor în termenele prevăzute de politicile contabile (lunar, trimestrial, anual).

Pentru constituirea și utilizarea provizionului privind creanțele compromise este destinat contul 222 „Corecții (provizioane) privind creanțele compromise”.

Conform SNC ”Creanțe și investiții financiare”, mărimea corecțiilor privind creanțele compromise poate fi determinată:

a) pe fiecare creanță reieșind din mărimea absolută a creanțelor compromise;

b) pe grupe de creanțe în funcție de termenul de achitare expirat al acestora;

c) pe creanțe în totalitate reieșind din volumul vînzărilor nete în perioada raportată și cota pierderilor aferente creanțelor compromise;

d) în alt mod prevăzut în politicile contabile.

Metoda decontării creanțelor compromise pe seama corecțiilor (provizioanelor) create în aceste scopuri este mai acceptabilă. Aplicarea ei permite reflectarea pierderilor privind creanțele compromise în rapoartele financiare ale perioadei de gestiune în care au fost constatate veniturile aferente acestor pierderi, dar nu în perioada în care s-a constatat că clientul nu este în stare să achite creanța.

Modul de determinare a provizioanelor privind creanțele compromise este prezentat în urmatoarele exemple convenționale:

Exemplul 3. Admitem că entitatea X în conformitate cu politicile contabile utilizează metoda corecțiilor privind creanțele compromise stabilite în baza mărimii absolute a creanțelor compromise. Soldul neutilizat al corecțiilor privind creanțele compromise la 31 decmbrie 2014 constituie 36 000 lei conform următorului tabel 1:

Tabelul 1

Situația creanțelor la 31.12.2014

În baza datelor din tabelul anterior, corecțiile privind creanțele compromise calculate de
(36 000 lei) se ajustează și se contabilizează în sumă de 36 000 lei (0 lei – 36 000 lei) ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente și corecțiilor privind creanțele compromise în evidența contabilă a companiei X în cele ce urmează:

pe fiecare creanță reieșind din mărimea absolută a creanțelor compromise.

Reflectăm decontarea creanțelor compromise

Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire” – 36 000;

Credit contul 222 „Corecții (provizioane) privind creanțele compromise” – 36 000.

Reflectăm decontarea creanțelor compromise, perioadei financiare

Debit contul 222 „Corecții (provizioane) privind creanțele compromise” – 36 000;

Credit contul 221 „Creanțe comerciale” – 36 000.

Decontarea creanțelor compromise are loc conform politicilor contabile expuse în entitatea X furnizor. Metoda grupării creanțelor comerciale după termenul de achitare se realizează în baza cotei-părți a creanțelor comerciale compromise care se calculează pe grupe de creanțe formate după termenele de achitare, cota pierderilor fiind estimată în funcție de termenul de achitare expirat al grupei specificate. Cu cît termenul de achitare expirat este mai mare, cu atît este mai înaltă probabilitatea că creanțele respective reprezintă datorii compromise. Modul de formare a rezervelor pentru creanțele compromise prin gruparea creanțelor comerciale, în funcție de termenele de achitare expirate, este examinat în continuare în baza unui exemplu convențional.

Exemplu 4: Entitatea „X” a grupat creanțele comerciale după termenul de achitare expirat și a stabilit probabilitatea neachitării creanțelor în tabelul 2.

Tabelul 2.

Modul de formare a rezervelor pentru datoriile compromise prin gruparea creanțelor comerciale după termenul de achitare expirat (la 31.12.2014)

La 31 decembrie 2014 rezervele pentru datoriile compromise (col.4) se determină prin înmulțirea sumei creanțelor comerciale cu cota creanțelor compromise, în funcție de termenul de achitare expirat, și constituie 6 665 lei.

pe grupe de creanțe în funcție de termenul de achitare expirat al acestora.

1.Reflectăm decontarea creanțelor compromise

Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire” – 6 665 lei;

Credit contul 222 „Corecții (provizioane) privind creanțele compromise” – 6 665 lei.

2.Reflectăm decontarea creanțelor compromise aferente perioadei financiare

Debit contul 222 „Corecții (provizioane) privind creanțele compromise” – 6 665 lei;

Credit contul 221„Creanțe comerciale” – 6 665 lei.

Mărimea corecțiilor pe creanțe în totalitate, se determină prin produsul dintre cota medie a creanțelor compromise și volumul vînzărilor nete. Volumul vînzărilor nete reprezintă veniturile din vînzările în credit (cu plată ulterioară) ajustate cu valoarea bunurilor returnate și/sau cu suma reducerii de prețuri aferente vînzării. Cota medie a creanțelor compromise se calculează ca raportul dintre suma efectivă a pierderilor aferente creanțelor compromise în perioadele de gestiune precedente (de exemplu, 3-5 ani) și volumul vînzărilor nete în aceeași perioadă.

Modul de formare pe baza de creanțe în totalitate reieșind din volumul vînzărilor nete în perioada de gestiune și cota pierderilor aferente creanțelor compromise, este examinat în continuare în baza unui exemplu convențional.

Exemplu 5: Entitatea „X” în anul 2014, volumul vînzărilor a constituit 2 810 000 lei. Mărimea corecțiilor privind creanțele compromise se determină la finele anului în baza datelor privind volumul vînzărilor nete și pierderile aferente creanțelor compromise pentru 3 ani precedenți în tabelul 3.

Tabelul 3.

Volumul vînzărilor nete și pierderi aferente creanțelor compromise

Conform datelor din exemplu, cota medie a creanțelor compromise constituie 3,18% (249 000 lei: 7820000 lei × 100%). Corecțiile privind creanțele compromise – 89 358 lei (2810000 lei × 3,18%) la 31 decembrie 2014 se contabilizează ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente și corecțiilor privind creanțele compromise.

c) pe creanțe în totalitate reieșind din volumul vînzărilor nete în perioada raportată și cota pierderilor aferente creanțelor compromise:

1.Reflectăm decontarea creanțelor compromise

Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire” – 89 358 lei;

Credit contul 222 „Corecții (provizioane) privind creanțele compromise” – 89 358 lei;

2.Reflectăm decontarea creanțelor compromise aferente perioadei financiare

Debit contul 222 „Corecții (provizioane) privind creanțele compromise” – 89 358 lei;

Credit contul 221 „Creanțe comerciale” – 89 358 lei;

În cazul trecerii de la metoda corecțiilor la metoda directă de contabilizare a creanțelor compromise, soldul corecțiilor se decontează prin diminuarea corecțiilor privind creanțele compromise și majorarea veniturilor curente.

Creanțele dubioase exprimate în valută străină se reflectă la cursul în vigoare la data decontării lor, stabilite de BNM sau în contract. În exemplu convențional se arată decontarea, restabilirea și achitarea creanțelor dubioase.

Exemplu 6: La entitatea X s-a determinat că entitateaa Y fiind plătitor pentru mărfurile livrate a fost constatat plătitor insolvabil în sumă de 60 000lei. Ulterior plătitorul se anunță solvabil și achită suma creanțelor în valoare de 60 000lei. La entitate s-au format provizioane privind creanțele compromise. În baza datelor prezentate se întocmesc următoarele formule contabile:

1. Se reflectă decontarea din contul provizioanelor privind creanțele compromise a creanțelor compromise (fără TVA) privind facturile comerciale:

Debit contul 222 „Corecții (provizioane) privind creanțele compromise”-50 000lei;

Credit contul 221 „Creanțe comerciale” -50 000lei;

2. Se reflectă TVA aferentă sumei creanțelor compromise decontate:

Debit contul 713 „Cheltuieli administrative” -10 000lei;

Credit contul 221 „Creanțe comerciale” -10 000lei;

3. Se reflectă în contul extrabilanțier suma creanțelor compromise decontate:

Debit contul 919 „Creanțe compromise decontate” -50 000lei;

4. Se reflectă restabilirea creanțelor comerciale (fără TVA )decontate anterior ca creanțe compromise din contul provizioanelor privind creanțele compromise:

Debit contul 221 „Creanțe comerciale” -50 000 lei;

Credit contul 612 „Alte venituri din activitatea operațională” -50 000 lei;

5. Se reflectă TVA aferentă sumei creanțelor restabilite, decontate anterior ca creanțe compromise.

Debit contul 221 „Creanțe comerciale” -10 000 lei;

Credit contul 541 „Datorii preliminate” -10 000 le;.

6. Se reflectă încasarea numerarului în contul achitării creanțelor decontate ca creanțe compromise:

Debit contul 241 „Conturi curente în monedă națională” -60 000 lei;

Credit contul 221 „Creanțe comerciale” -60 000 lei;.

7. Se reflectă TVA aferentă sumei creanțelor încasate, decontate anterior ca creanțe compromise:

Debit contul 541 „Datorii preliminate” -10 000 lei;

Ct 534 „Datorii față de buget” -10 000lei;

8. Se reflectă decontarea sumei creanțelor reflectate în contabilitatea extrabilanțieră:

Ct 919 „Creanțe compromise decontate” -50 000 lei.

La entitatea ”DAMI-MB”SRL o importanță deosebită se acordă reflectării în contabilitate a operațiunilor aferente avansurilor acordate atît în țară cît și în străinătate. În continuare se vor prezenta prin cîteva exemple, modul de reflectare a acestora.

Contabilitatea avansurilor acordate

Conform Standardului Național de Contabilitate “Creanțe și Investiții financiare”, contul 224 "Avansuri acordate curente" este destinat generalizării informației privind existența și modificarea avansurilor acordate curente în țară și în străinătate. Contul 224 "Avansuri acordate curente" este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează apariția/majorarea avansurilor acordate curente în corespondență cu creditul conturilor: 241, 242, 243, 612, 622 etc. În creditul contului 224 "Avansuri acordate curente" se înregistrează decontarea/diminuarea avansurilor acordate curente în corespondență cu debitul conturilor: 241, 242, 243, 521, 522, 542, 544, 714, 722 etc. Soldul contului 224 "Avansuri acordate curente" este debitor și reprezintă suma avansurilor acordate curente determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.

Entitatea ”DAMI-MB”SRL, înregistrează la contul 224 „Avansuri acordate curente” următoarele subconturi:

2241 „Avansuri acordate în țară”;

2242 „Avansuri acordate în străinătate”.

Modul de reflectare în contabilitatea entității ”DAMI-MB”SRL a avansurilor acordate în țară se vor prezenta în baza următoarelor situații, conform balanței de verificare la contul 2241 „Avansuri acordate în țară”, pentru anul de gestiune 2014 (anexa 23):

La 29 decembrie 2014, entitatea “DAMI-MB” SRL a acordat un avans Inspectoratului Fiscal pe raionul Criuleni, în sumă de 33 lei pentru serviciile care urmează a fi prestate ulterior, la data de 20 ianuarie 2015.

Entitatea “DAMI-MB” SRL reflectă următoarele formule contabile, în baza cartelei contului „Avansuri acordate în țară” (anexa 24) :

Se reflectă acordarea avansurilor pentru prestarea serviciilor, în baza ordinului de plată (Anexa 25) și a extrasului bancar (Anexa 26):

Debit contul 224 „Avansuri acordate curente”,subcontul 2241 „Avansuri acordate în țară”-33 lei;

Credit contul 242 „Cont curent în monedă națională”, subcontul 2421 ”Numerar în conturi nelegat” – 33 lei.

2. Se reflectă prestarea serviciilor de către Inspectoratului Fiscal pe raionul Criuleni, în baza facturii fiscale (anexa 26):

Debit contul 713 „Cheltuieli administrative” – 33 lei;

Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”,subcontul 5211”Datorii comerciale în țară”-33lei;

3. Se reflectă trecerea în cont a sumelor avansurilor acordate anterior în achitarea datoriilor față de furnizor pentru serviciile prestate, în baza facturii fiscale (Anexa 26):

Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”,subcontul 5211”Datorii comerciale în țară”-33 lei;

Credit contul 224 „Avansuri acordate curente”,subcontul 2241 „Avansuri acordate în țară”-33 lei.

Modul de reflectare în evidența contabilă a entității ”DAMI-MB”SRL a operațiunilor aferente avansurilor acordate din străinătate se vor reflecta în următorul exemplu extras din balanța de verificare a contului 2242 „Avansuri acordate în străinătate” pentru anul 2014 (anexa 27):

La 24 ianuarie 2014, entitatea “DAMI-MB” SRL a acordat un avans clientului său ”BEJO ZADEN” în sumă de 6350 EURO, pentru marfa care urmează să fie livrată ulterior.

În evidența contabilă la entitatea “DAMI-MB” SRL se întocmesc următoarele formule contabile, în baza cartelei contului 2242 „Avansuri acordate în străinătate” (anexa 28):

1. Se reflectă acordarea avansurilor în contul livrării stocurilor de mărfuri, în baza ordinului de plată (Anexa 29) și a extrasului bancar (anexa 30) :

Debit contul 224 „Avansuri acordate curente”, subcontul 2242 „Avansuri acordate în străinătate”- 6350 EURO (115300,76 lei);

Credit contul 243 „Cont curent în valută străină”, subcontul 2431„Numerar la conturi în țară” -6350 EURO (115300,76 lei).

2.Se reflectă procurarea mărfurilor la data de 18 februiarie 2014, în baza invoice-lui (Anexa31) și a declarației primare (anexa 32):

Debit contul 217”Mărfuri”,subcontul 2171”Bunuri procurate în vederea revînzării” – 4853 USD (65502,40lei);

Credit contul 521”Datorii comerciale curente”,subcontul 5212 ”Datorii comerciale în străinătate” – 4853 USD(65502,40 lei).

3. Se reflectă trecerea în cont a sumelor avansurilor acordate anterior în achitarea datoriilor față de furnizor pentru mărfurile primite (anexa 21):

Debit contul 521”Datorii comerciale curente”, subcontul 5212 ”Datorii comerciale în străinătate” – 4853 USD(65502,40);

Credit contul 224 „Avansuri acordate curente”, subcontul 2242 „Avansuri acordate în străinătate” – 4853 USD(65502,40).

5. Se reflectă trecerea la cheltuielile perioadei avansurilor anterior acordate:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională” – 49798,36 lei;

Credit contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”, subcontul 2241 „Avansuri acordate în străinătate” – 49798,36 lei.

În activitatea entității, o importanță deosebită se acordă operațiunilor ce țin de evidența creanțelor cu personalul, deoarece de activitatea personalului angajat depinde în mare măsură eficiența și eficacitatea entității.

Modul de reflectare a operațiunilor aferente creanțelor cu personalul în evidența contabilă a entității ”DAMI-MB”SRL, se va prezenta în următorul subpunct din capitol.

Creanțe ale personalului

Personalul entității cuprinde oamenii angajați permanent sau temporar, pe diferite funcții, de conducere sau de execuție, în conformitate cu structura organizatorică, tehnologiile folosite, amploarea activității economice, mărimea productivității pe angajat etc.

Creanțele personalului reprezintă datorii ale angajaților față de entitate care apar în urma procurării mărfurilor de către angajații entității cu achitare în rate, în urma acordării avansului spre deconatare, recuperarea de către gestionari a daunei materiale cauzate și alte datorii.

Creanțele personalului se înregistrează în contabilitatea în baza următoarelor documente:

Dispoziție de plată;

Decont de avans;

Ordin de deplasare;

Bon unic de plată;

Documente cu titluri executorii;

Lista de inventariere a creanțelor și a datoriilor;

Decizia privind recuperarea daunelor cauzate;

Pentru generalizarea informației privin privind existența și modificarea creanțelor personalului față de entitate se utilizează contul 226 „Creanțe ale personalului”, este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează apariția/majorarea creanțelor personalului în corespondență cu creditul conturilor: 241, 242, 243, 424, 535, 544, 612, 622 etc. În creditul contului 226 "Creanțe ale personalului" se înregistrează stingerea/diminuarea creanțelor personalului în corespondență cu debitul conturilor: 111, 121, 132, 211, 217, 241, 531, 532, 712, 713, 714, 722 etc. Soldul contului 226 "Creanțe ale personalului" este debitor și reprezintă suma creanțelor personalului determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.

La contul 226 „Creanțe ale personalului” pot fi deschise următoarele subconturi:

2261 „Creanțe ale titularului de avans”

2262 „Creanțe privind recuperarea prejudiciului material”

2263 „Creanțe privind împrumuturile acordate personalului”

2264 „Alte creanțe ale personalului”

Evidența analitică a creanțelor pe termen scurt ale personalului se ține pe fiecare debitor, feluri de creanțe, termene de înregistrare și achitare ale acestora.

În subcontul 2261 „Creanțe ale titularului de avans” se reflectă sumele titularului de avans datorate entității, fiind angajați ai entității, cărora li se eliberează mijloace bănești spre decontare pentru acoperirea cheltuielilor care urmează a fi suportate de angajat.

Darea de seamă privind cheltuielile efectuate se prezintă de către salariatul detașat în termen de 5 zile calendaristice de la revenirea în țară. De asemenea salariatul în acest termen restituie soldul avansului eliberat, în caz contrar acesta se reține din salariul salariatului detașat în modul stabilit de legislație.

Decontul de avans se întocmește de către salariații detașați în acea valută în care a fost eliberat avansul.de asemenea, în decontul de avans se indică cheltuielile de deplasare, efectuate în valuta țării de destinație, conform documentelor confirmative corespunzătoare și cu transferarea în valuta în care a fost eliberat avansul. Transferarea se efectuează potrivit cursului, conform documentelor prezentate de salariatul detașat, eliberate de casele de schimb, iar în cazul lipsei acestora, transferul se efectuează potrivit cursului al Băncii Naționale a Moldovei la data eliberării avansului.

Soldul avansului nejustificat prin documentele de confirmare se restituie de către salariatul detașat în valuta în care a fost eliberat avansul sau, prin înțelegerea între administrația întreprinderii și salariatul detașat – în valută națională a Republicii Moldova la cursul de schim stabilit de Banca Națională a Moldovei la data rambursării soldului avansului eliberat.

Entitatea ”DAMI-MB”SRL avînd activitatea de baza importul și comerțul cu diverse semințe și culturi de legume, administrația, deobicei, elibereaza numerar titularului de avans pentru procurarea materialelor, marfurilor, obiecte de mică valoare și scurtă durată etc.

Entitatea ”DAMI-MB”SRL, la contabilizarea decontărilor cu titularul de avans utilizînd contul 226 „Creanțe ale personalului”, subcontul 2261 „Creanțe ale titularilor de avans”, întocmește următoarele formule contabile:

La data de 30 aprilie 2014, entitatea ”DAMI-MB”SRL a eliberat un avans în sumă de 593 lei, în baza dispoziții de plată nr.45 (Anexa 33), titularului de avans – Brînză Mihail, pentru procurarea materialelor de uz gospodăresc.

1.Se reflectă acordarea avansului titularului de avans contra remunerațiilor, în baza decontului de avans din data de 30 aprilie 2014 (Anexa 34):

Debit contul 226 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2261 „Creanțe aletitularului de avans” – 593 lei;

Credit contul 241 „Casa”, subcontul 2411 ”Casa în monedă națională” – 593 lei.

2.Se reflectă trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularul de avans la sumele costurilor aferente procurării materialelor, în baza facturii fiscale (Anexa 35):

Debit contul 211 „Materiale” – 494,17 lei;

Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară” – 494,17 lei.

3. Se reflectă taxa pe valoarea adăugată aferentă materialelor procurate, în baza facturii fiscale

(Anexa 40):

Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 5344„Datorii privind TVA” – 98,83lei;

Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară”- 98,83 lei.

4. Se reflectă achitarea datoriilor față de furnizor, în numerar pentru combustibilul procurat, în baza decontului de avans nr.286 (Aneza 39):

Debit contul 521„Datorii comerciale curente”, subcontul 5211„Datorii comerciale în țară”- 593 lei;

Credit contul 226 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”,subcontul 2261 „Creanțe pe termen scurt ale titularului de avans” – 593 lei.

La data de 10 martie 2014, entitatea ”DAMI-MB”SRL a eliberat un avans în sumă de 17 480 lei, în baza dispoziții de plată nr.123 (Anexa 30), titularului de avans – Brînză Mihail, pentru achitarea mai multor servicii.

Se reflectă acordarea avansului titularului de avans contra remunerațiilor, în baza decontului de avans din data de 17 martie 2014 (Anexa 37):

Debit contul 226 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2261 „Creanțe ale titularului de avans” – 17480 lei;

Credit contul 241 „Casa”, subcontul 2411 ”Casa în monedă națională” – 17480 lei.

Se reflectă trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularul de avans la sumele costurilor aferente procurării combustibilului, în baza facturii fiscale (Anexa 38):

Debit contul 211 „Materiale” – 830 lei;

Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5211„Datorii comerciale în țară”- 830 lei.

3. Se reflectă trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularul de avans la sumele costurilor aferente serviciilor de staționare a mărfurilor, în baza facturii fiscale (Anexa 39):

Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”, subcontul 7123 ”Cheltuieli de transportare a produselor și mărfurilor” – 50 lei;

Credit contul 544 „Alte datorii curente”,subcontul 5442 „Alte datorii calculate curente”-50 lei.

4. Se reflectă trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularul de avans la sumele costurilor aferente prelucrării încărcăturii la depozit, în baza facturii fiscale (Anexa 40):

Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”, subcontul 7123 ”Cheltuieli cu ambalajele și alte materiale utilizate la comercializarea produselor și mărfurilor” – 233,50 lei;

Credit contul 544 „Alte datorii curente”,subcontul 5442„Alte datorii calculate curente”-233,50 lei.

5. Se reflectă trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularul de avans la sumele costurilor aferente plății pentru import/export, în baza ordinului de încasare a numerarului (anexa 41):

Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”,subcontul 7129”Alte cheltuieli de distribuire”- 460 lei;

Credit contul 544 „Alte datorii curente”,subcontul 5442 „Alte datorii calculate curente” -460 lei.

6. Se reflectă trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularul de avans la sumele costurilor, comisionului bancar aferent plății pentru operațiunea export, în baza ordinului de încasare a numerarului (anexa 41):

Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”,subcontul 7128”Alte cheltuieli administrative”-10 lei;

Credit contul 226 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”,subcontul 2261 „Creanțe ale titularului de avans” – 10 lei.

7. Se reflectă trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularul de avans la sumele costurilor aferente plății trezoreriale pentru siguranța alimentelor, în baza ordinului de încasare a numerarului (anexa 42):

Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”, subcontul 7129”Alte cheltuieli de distribuire”-164 lei;

Credit contul 544 „Alte datorii curente”,subcontul 5442 „Alte datorii calculate curente” -164 lei.

8. Se reflectă trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularul de avans la sumele costurilor aferente aferente plății pentru import/exportul mărfurilor, în baza ordinului de încasare (anexa 43):

Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”, subcontul 7123 ”Cheltuieli de transportare a produselor și mărfurilor” – 15500 lei;

Credit contul 544 „Alte datorii curente”,subcontul 5442„Alte datorii calculate curente”-15500 lei.

9. Se reflectă trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularul de avans la sumele costurilor, comisionului bancar aferent plății pentru operațiunea export, în baza ordinului de încasare (anexa 43):

Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”, subcontul 7128 ”Alte cheltuieli administrative” – 232,50 lei;

Credit contul 226 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”,subcontul 2261 „Creanțe ale titularului de avans” – 232,50 lei.

10. Se reflectă achitarea datoriilor față de furnizor, în numerar pentru combustibilul procurat, în baza decontului de avans nr.286 (anexa 37):

Debit contul 521„Datorii comerciale curente”,subcontul 5211„Datorii comerciale în țară”-830lei;

Credit contul 226 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”,subcontul 2261 „Creanțe pe termen scurt ale titularului de avans” – 830 lei.

11. Se reflectă achitarea datoriilor față de furnizor, în numerar pentru serviciile prestate, în baza decontului de avans nr.286 (anexa 37):

Debit contul 544 „Alte datorii curente”,subcontul 5442 „Alte datorii calculate curente” -50 lei;

Credit contul 226 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”,subcontul 2261 „Creanțe pe termen scurt ale titularului de avans” – 50 lei.

12. Se reflectă achitarea datoriilor față de furnizor, în numerar pentru serviciile prestate, în baza decontului de avans nr.286 (anexa 37):

Debit contul 544„Alte datorii curente”,subcontul 5442„Alte datorii calculate curente” -233,50 lei;

Credit contul 226 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”,subcontul 2261 „Creanțe pe termen scurt ale titularului de avans” – 233, 50 lei.

13. Se reflectă achitarea datoriilor față de furnizor, în numerar pentru serviciile prestate, în baza decontului de avans nr.286 (anexa 37):

Debit contul 544„Alte datorii curente”,subcontul 5442„Alte datorii calculate curente” -460 lei;

Credit contul 226 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”,subcontul 2261 „Creanțe pe termen scurt ale titularului de avans” – 460 lei.

14. Se reflectă achitarea datoriilor față de trezorerie, în numerar pentru serviciile prestate, în baza decontului de avans nr.286 (anexa 37):

Debit contul 544„Alte datorii curente”,subcontul 5442„Alte datorii calculate curente” -164 lei;

Credit contul 226 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”,subcontul 2261 „Creanțe pe termen scurt ale titularului de avans” – 164 lei.

15. Se reflectă achitarea datoriilor față de furnizor, în numerar pentru serviciile prestate, în baza decontului de avans nr.286 (anexa 37):

Debit contul 544 „Alte datorii curente”,subcontul 5442„Alte datorii calculate curente” -15500 lei;

Credit contul 226 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”,subcontul 2261 „Creanțe pe termen scurt ale titularului de avans” – 15500 lei.

La contul 226 „Creanțe ale personalului”, subcontul 2262 „Creanțe privind recuperarea prejudiciului material” se reflectă creanțele personalului pentru anumite prejudicii ce au fost cauzate entității, cum ar fi lipsurile de bunuri materiale din cauza gestionarilor constatate cu ocazia inventarieii, rebuturile în producție, etc.

La entitatea SRL „DAMI-MB” în perioada analizată nu s-a înregistrat prejudicii cauzate entității din cauza personalului angajat. Astfel nu a fost utilizat contul 226 „Creanțe ale personalului”, subcontul 2262 „Creanțe privind recuperarea prejudiciului material”.

Vom analiza evidența contabilă a operațiunilor ce țin de creanțele privind recuperarea prejudiciului material printr-un exemplu convențional:

La entitatea X s-a constat lipsuri de bunuri materiale cu ocazia inventarierii în valoare de 20000 lei, TVA – 4000 lei. Acest prejudiciu a fost cauzat de către gestionarul întreprinderii. Gestionarul recuperează prejudiciul în perioada de gestiune curentă cu mijloace bănești.

1. Se reflectă suma prejudiciului material ce urmează a fi recuperat de către gestionar în perioada de gestiune curentă:

Debit contul 226 „Creanțe ale personalului”, subcontul 2262 „Creanțe privind recuperarea

prejudiciului material” -16 000 lei;

Credit contul 612 „Alte venituri din activitatea operațională” -16 000 lei.

2. Se refelctă suma TVA aferentă sumei totale ale prejudiciului material ce urmează a fi recuperat de către gestionar în perioada de gestiune curentă:

Debit contul 226 „Creanțe ale personalului”, subcontul 2262 „Creanțe privind recuperarea

prejudiciului material” – 4 000 lei;

Credit contul 534 „Datorii față de buget” – 4 000 lei.

3. Se reflectă încasarea mijloacelor bănești privind recuperarea prejudiciului material de către gestionarul entității:

Debit contul 241 „Casa” – 20 000 lei;

Credit contul 226 „Creanțe ale personalului”, subcontul 2262 „Creanțe privind recuperarea

prejudiciului material” -20 000 lei.

La contul 226 „Creanțe ale personalului”, subcontul 2263 „Creanțe privind împrumuturile acordate personalului” se reflectă sumele personalului datorate entității pentru procurarea de către personal a mărfurilor în rate.

Angajații entității efectuează achitarea mărfurilor procurate în rate atît pe seama creditelor bancare acordate angajaților întreprinderii, cît și prin reținerea din salariile calculate a acestuia a sumelor spre achitare.

La entitatea SRL „DAMI-MB” nu sunt înregistrate astfel de creanțe, deci nu se ține evidența pe contul 226 „Creanțe ale personalului”, subcontul 2263 „Creanțe privind împrumuturile acordate personalului”.

La contul 226 „Creanțe ale personalului”, subcontul 2264 „Alte creanțe ale personalului” se reflectă:

Creanțele personalului pentru serviciile acordate în scopuri personale;

Creanțele personalului privind pensiile alimentare și alte plăți cu titlu executorii achitate de către întreprindere în folosul altor persoane;

Creanțele privind împrumuturile acordate angajaților.

La întreprinderea SRL”DAMI-MB” nu s-a înregistrat pe perioada analizată alte creanțe ale personalului. Astfel nu s-a utilizat contul 226 „Creanțe ale personalului”, subcontul 2264 „Alte creanțe ale personalului”.

În procesul activității economice a sale entitatea ”DAMI-MB”SRL, pe lîngă creanțele analizate in subpunctele anterioare, înregistrează și creanțe aferente bugetului aferente diverselor impozite și taxe, precum și privind sancțiunile economice, cuvenite entităților din buget în conformitate cu legislația fiscală.

Modul de reflectare în acontabilitatea entității a operațiunilor aferente creanțelor ale bugetului, se vor analiza în următorul subpunct al capitolului.

Contabilitatea creanțelor ale bugetului

Conform SNC ”Creanțe și investiții financiare”, creanțele bugetului includ: impozitele și taxele achitate în avans/rate, sumele plătite în plus la buget, diferența dintre suma TVA trecută în cont și calculată, suma TVA aferentă avansurilor primite, impozitele indirecte spre restituire, alte creanțe ale bugetului în conformitate cu legislația în vigoare.

Pgeneralizarea informației aferente existenței și modificărilor creanțelor bugetului față de entitate este destinat contul 225 "Creanțe ale bugetului". Contul 225 "Creanțe ale bugetului" este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează apariția/majorarea creanțelor bugetului în corespondență cu creditul conturilor: 232, 241, 242, 534 etc. În creditul contului 225 "Creanțe ale bugetului" se înregistrează stingerea/diminuarea creanțelor bugetului în corespondență cu debitul conturilor: 252, 534 etc. Soldul contului 225 "Creanțe ale bugetului" este debitor și reprezintă suma creanțelor bugetului determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.

Creanțele bugetului față de entitate ”DAMI-MB”SRL se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare: factura fiscală; dispoziție de plată trezorerială; calcule și note contabile; ordine și decizii ale unităților economice sau organelor de stat.

Evidența analitică a creanțelor pe termen scurt privind decontările cu bugetul se ține pe feluri de impozite, plăți și termenele de recuperare a acestora din buget.

La contul 225 „Creanțe ale bugetului” pot fi deschise următoarele subconturi:

2251 „Creanțe pe termen scurt privind impozitul pe venit”

2252 „Creanțe pe termen scurt privind TVA”

Entitate „DAMI-MB”SRL deoarece este plătitoare de TVA, înregistrează la contul 225 „Creanțe ale bugetului” doar subcontul 2252 „Creanțe pe termen scurt privind TVA”.

Modul de reflectare în evidența contabilă a creanțele bugetului apărute ca rezultat a primirii avansurilor curente se întocmesc în baza următoarelor documente:

Dispoziție de încasare, ceea ce relevă despre avansul primit (Anexa );

Registru al livrărilor, unde se efectuează calculul sumei taxei pe valoarea adăugată aferent avansurilor primite (Anexa ).

Conform balanței de verificare la contul 2252 „Creanțe pe termen scurt privind TVA” pentru anul 2014 (anexa 44), la entitate ”DAMI-MB”SRL se întocmesc următoarele formule contabile, în baza exemplului de mai jos.

La data de 4 august 2014, entitatea ”DAMI-MB”SRL a primit un avans de la clientul GT ”Eremciuc Alexandru” pentru livrarea ulterioară a îngrășămintelor minerale în sumă de 6450 lei, inclusiv TVA (TVA constituie 20%), în baza cartelei contului 5231 ”Avansuri primite din țară” pentru luna august 2014 (anexa 45) .

Se reflectă suma avansului primit, în baza ordinului de plată (anexa 47):

Debit contul 242 ”Conturi curente în monedă națioală”, subcontul 2421 ”Numerar în conturi nelegat” – 6450 lei;

Credit contul 523”Avansuri curente primite”,subcontul 5231”Avansuri primite din țară”–6450 lei;

Se reflectă suma taxei pe valoarea adăugată aferentă avansului primit, în baza cartelei contului 225 pentru luna august 2014 (anexa 48):

Debit contul 225 ”Creanțe ale bugetului”, subcontul 2252”Creanțe privind taxa pe valoarea adăugată” – 1075 lei;

Credit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 5344”Datorii privind TVA” – 1075 lei;

Se reflectă livrarea mărfurilor în luna decembrie 2014, în baza facturii fiscale (anexa 49):

Debit contul 221 ”Creanțe comerciale”, subcontul 2211 ”Creanțe comerciale din țară”-5375lei;

Credit contul 534”Datorii față de buget”, subcontul 5344”Datorii privind TVA”- 1075 lei;

Credit contul 611”Venituri din vînzări”,subcontul 6112”Venituri din vînzarea mărfurilor”-6450lei;

Se reflectă închiderea contului de TVA aferent avansului primit, în baza cartelei contului 5344”Datorii privind TVA” pentru luna decembrie 2014 (anexa 50):

Debit contul 534”Datorii față de buget”, subcontul 5344”Datorii privind TVA”- 1075 lei;

Credit contul 225”Creanțe ale bugetului”, subcontul 2252”Creanțe privind taxa pe valoarea adăugată” – 1075 lei

La entitatea ”DAMI-MB”SRL, pe lingă evidența decontărilor privind TVA aferent avansului primit, la contul 225 „Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 2252 „Creanțe pe termen scurt privind TVA” se reflectă diferențele dintre sumele calculate și achitate la buget al TVA.

În cazul în care suma TVA aferentă procurărilor depășește suma TVA aferentă livrărilor, atunci diferența se cuvine de trecut în cont (de recuperat), ceea ce reprezintă creanța bugetului față de entitate în perioada ulterioară.

Dacă suma TVA aferentă procurărilor depășește suma TVA aferentă livrărilor la cote reduse, atunci contribuabilul are dreptul la restituirea TVA în conformitate cu legislația fiscală în vigoare.

În conformitate cu Codul Fiscal art. 96 se aplică următoarele cote la determinarea sumei TVA:

a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor și serviciilor importate și a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;

b) cote reduse în mărime de:

– 8% – la pîinea și produsele de panificație, la laptele și produsele lactate, livrate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A. în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2);

– 8% – la medicamente, la alcoolul etilic nedenaturat, destinat producerii farmaceutice și utilizării în medicină, în limita volumului contingentului anual stabilit de Guvern, importate și/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, la gazele naturale și gazele lichefiate, la producția din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie și horticultură în formă naturală, produsă, importată și/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova, sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată, la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat și/sau livrat pe teritoriul Republicii Moldova;

c) cota zero – la mărfurile și serviciile livrate în conformitate cu art.104 din Codul fiscal:

– mărfurile, serviciile pentru export și toate tipurile de transporturi internaționale de mărfuri (inclusiv de expediție) și pasageri, serviciile de transport internațional al gazelor naturale prestate de către S.A. “Moldova-Gaz”, precum și serviciile operatorului aerodrom (aeroport), de comercializare a biletelor de călătorie în trafic internațional, de deservire la sol a aeronavelor, inclusiv de livrare a combustibilului și a mărfurilor la bordul aeronavei, de securitate aeronautică, de căutare-salvare și de navigație aeriană, aferente aeronavelor în trafic internațional;

– energia electrică, energia termică și apa caldă pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă, indiferent de subiectul în a cărui gestiune se află aceste bunuri;

– biomasa lemnoasă, erbacee și din fructe destinată producerii energiei termice și apei calde;

Astfel, pentru livrările și importurile de mărfuri ale SRL „DAMI-MB” se aplică cota de 20% pentru determinarea TVA. În activitatea entității pentru luna iulie 2014 sunt înregistrate atît sume TVA aferentă procurărilor, cît și sume TVA aferentă livrărilor,. Deci pe parcursul perioadei analizate s-au înregistrat creanțe ale bugetului cu privire la TVA întocmidu-se următoarele formule contabile (Anexa 19):

Se reflectă virarea la buget a plăților de avans în cursul perioadei de gestiune(anexa):

Dt 225 „”Creanțe ale bugetului”, subcontul 2252”Creanțe privind taxa pe valoarea adăugată” -123,56 lei;

Ct 242 „Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421”Numerar la conturi nelegat”-123,56 lei;

2. Se reflectă trecerea în cont a sumelor TVA aferent avansurilor, în luna august 2014(anexa):

Dt 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 5344”Datorii privind TVA” – 40,73 lei;

Ct 225 „Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul, subcontul 2252 „Creanțe pe termen scurt privind TVA” – 40,73 lei.

CAPITOLUL III. Auditul creanțelor

3.1. Aspecte generale ale auditului creanțelor și planificării acestora

Creanțele constituie, de regulă, unul dintre cele mai semnificative elemente din Situațiile financiare ale entităților. De aceea, pentru a oferi o asigurare rezonabilă privind prezentarea fidelă a informației din rapoarte, dar și pentru a face acest lucru la un cost rezonabil, auditorul trebuie să planifice cele mai rentabile proceduri de obținere a dovezilor de audit aplicate asupra contulurilor de creanțe.

Scopul auditului creanțelor constă în determinarea de către auditor a corectitudinii ținerii evidenței creanțelor la entitate.

Obiectivul auditului ciclului de vânzări-încasări, care generează creanțele, este acela de a determina dacă soldurile conturilor afectate de operațiunile ciclului sunt corect prezentate, în conformitate cu cadrul de raportare financiarã aplicabil. Trebuie să subliniem însă aspectul următor cu privire la conturile de creanțe: nu numai soldurile sunt importante, ci și rulajele. Dacă analizăm doar soldurile conturilor de creanțe la data întocmirii situațiilor financiare nu este suficient deoarece este posibil ca unele tranzacții sã fie deja încasate și nu mai apar în soldul conturilor de creanțe, însã au un impact semnificativ asupra poziției financiare a entității prin intermediul performanțelor financiare (rezultatului exercițiului).

Pentru atingerea scopului și obiectivului propus, auditorul trebuie să îndeplinească următoarele sarcini:

verificarea corectitudinii perfectării documentelor primare aferente vînzărilor;

verificarea corectitudinii reflectării operațiunilor aferente conturilor de creanțe, confirmarea achitării lor la timp;

evaluarea corectitudinii perfectării și reflectării în evidență a pretențiilor înaintate și primite.

Ciclul vînzări este unul dintre ciclurile de bază care este examinat în cadrul oricărui audit. Conturile tipice incluse în ciclul vînzări sunt:

Conturile curente în monedă națională și valută străină;

Creanțe, provizioane privind creanșele compromise;

Venituri din vînzări.

Ciclul vînzări cuprinde deciziile și procesele necesare pentru transferul către clienți a drepturilor de proprietate asupra bunurilor și serviciilor după ce acestea devin disponibile pentru vînzare.

Fiind studiat în cadrul ciclului vânzări, încasări, conturile de creanțe dispune de aserțiuni și influențe directe asupra celor cinci categorii de operațiuni:

1) vânzări;

2) încasări;

3) vânzări restituite și rabaturi acordate;

4) casarea creanțelor compromise;

5) estimarea cheltuielilor privind creanțele compromise.

În cadrul ciclului de vînzări există următoarele funcții economice, care se desfășoară în orice entitate în cursul înregistrării celor 5 categorii de operațiuni:

Prelucrarea comenzilor clienților;

Acordarea creditului comercial;

Livrarea bunurilor;

Facturarea clienților și înregistrarea vânzărilor;

Prelucrarea și înregistrarea încasărilor;

Prelucrarea și înregistrarea bunurilor restituite și a rabaturilor acordate;

Scoaterea creanțelor compromise din gestiune (evidență);

Acoperirea cheltuielilor privind creanțele compromise.

Aceste funcții se desfășoară în orice entitate în cursul înregistrării celor cinci categorii de operașiuni ale ciclului vînzări–încasări. Este esnțial să se înțeleagă funcțiile economice, documentele precum și evidența contabilă din cadrul unei entități înainte de a estima riscul de control și a putea proiecta testele mecanismelor de control și testele substanțiale ale operațiunilor.

Pentru a efectua cu succes auditul creanțelor, auditorul trebuie să cunoască prevederile actelor normative aferente sectorului auditat. În cadrul auditului creanțelor este necesar da condus de următoarele acte normative:

Legea contabilității;

Legea privind protecția consumatorului;

Codul fiscal;

SNC ”Venituri”, SNC ”Creanțe și investiții financiare”, SNC ”Prezentarea situațiilor financiare”;

Standardele Internaționale de audit (ISA);

Standardele Internaționale de Raportare Financiară (SIRF);

Regulamentul privind inventarierea.

Este necesar de menționat că actele normative nominalizate poartă caracter general și auditorul urmează să aplice corect prevederile lor în contextul exercitării auditului la un sector concret al contabilității.

Spre exemplu, legea contabilității stipulează că formulele contabile se reflectă în registrele contabile care se completează în baza documentelor primare. Ele se completează la momentul efectuării operațiunilor economice sau, dacă aceasta este imposibil, nemijlocit după sfîrsitul lor. Entitățile utilizează formularele-tip de documente primare, aprobate de Biroul Național de Statistică, iar în unele cazuri – formularele elaborate de sine stătător. Răspunderea pentru asigurarea controlului asupra operațiunilor economice efectuate de entitate și înregistrarea lor în documente o poartă conducătorul entității.

Totodată, legea mai sus nominalizată prevede efectuarea inventarierii decontărilor de fiecare entitate nu mai rar de o dată pe an, de regulă, la finele anului.

Regulile de bază privind efectuarea inventarierii decontărilor și perfectarea documentară a rezultatelor acesteia sînt stabilite de Regulamentul privind inventarierea. Conform lui, inventarierii se supun toate tipurile de creanțe ale entității:

creanțe comerciale;

creanțele compromise;

creanțe ale bugetului;

creanțe ale personalului;

alte creanțe.

Soldurile efective ale creanțelor se stabilesc de comisia de inventariere care, în conformitate cu Regulamentul dat, prin verificare documentară trebuie să determine:

corectitudinea și justețea sumelor creanțelor înregistrate în bilanț, termenele de apariție a acestora;

cauzele și vinovăția persoanelor în omiterea termenelor de prescripție ale acestora,

corectitudinea sumelor privind pretențiile înaintate debitorilor și măsurile întreprinse pentru încasarea lor;

sumele creanțelor compromise;

corectitudinea raportării creanțelor.

Rezultatele inventarierii creanțelor se înscriu în lista de inventariere a creanțelor în baza datelor din extrasul de cont confirmate de debitori, iar în caz de neconfirmare a acestora – în baza documentelor justificative. Lista nominalizată se întocmește întru-un singur exemplar și se semnează de membrii comisiei de inventariere și contabilul responsabil de acest sector de evidență.

În cazul depistării divergențelor între datele inventarierii și cele contabile se întocmește Balanța de verificare a rezultatelor inventarierii (forma INV-3), în care se determină sumele majorării și/sau diminuării creanțelor.

La depistarea creanțelor compromise se întocmește suplimentar o notă informativă, în care se indică:

persoanele vinovate de omiterea termenului de prescripție;

denumirile și adresele debitorilor;

sumele creanțelor;

motivele, momentul apariției și în temeiul căror documente au apărut creanțele.

Dacă la inventariere se depistează sume de diminuare/majorare a creanțelor exprimate în valută străină, aceste sume se reflectă în contabilitate și în scopurile impozitării la cursul în vigoare la data decontării lor, stabilit de Banca Națională a Moldovei sau în contract. Diferențele de curs și de sumă care apar la decontarea acestora se reflectă ca venituri sau cheltuieli ale activității financiare.

Totodată sumele diminuării/majorării creanțelor la inventariere se iau în calcul la determinarea indicatorilor rapoartelor financiare și declarațiilor fiscale pe anul în care a fost efectuată inventarierea.

În cadrul entității ”DAMI-MB”SRL nu se efectuează procesul de inventariere, ceea ce prezintă un neajuns și un dezavantaj pentru entitate.

Un alt act normativ important reprezintă Legea privind activitatea de audit. Legea nominalizată stabilește cadrul juridic privind organizarea activității de audit de către societățile de audit și auditorii întreprinzători individuali, reglementează exercitarea profesiei de audit.

În particular sunt analizate aspectele vizînd:

organizarea activității de audit;

garanțiile profesiei de auditor;

drepturile și obligațiile auditorului, ale entității auditate și ale asociației auditorilor și societăților de audit;

examinarea competenței profesionale;

eliberarea retragerea certificatului de calificare al auditorului; suspendarea, încetarea și reluarea activității auditorului;

reglementarea de stat a activității de audit;

supravegherea și controlul activității de audit;

răspunderea pentru încălcarea legii etc.

În lege sunt nominalizate principiile fundamentale ale activității de audit, care sunt:

independența;

onestitate și obiectvitate;

competență profesională și conștiinciozitate;

confidențialitate și comportament profesional;

respectarea standardelor profesionale.

Entitate de interes public – entitate care are importanță deosebită pentru public datorită domeniului (tipului) de activitate și care reprezintă:

Conform legii privind activitatea de audit, auditul entităților din Republica Moldova poate fi de două tipuri, obligatoriu sau solicitat.(B) Auditul obligatoriu al Situațiilor financiare anuale, inclusiv al celor consolidate, se efectuează la entitățile de interes public.

Entitate de interes public reprezintă entitate care are importanță deosebită pentru public datorită domeniului (tipului) de activitate și care reprezintă:

o instituție financiară;

un fond de investiții;

o companie de asigurări;

un fond nestatal de pensii;

o societate comercială ale cărei acțiuni se cotează de Valori a Republicii Moldova.

Auditul solicitat se efectuează la cererea acționarilor (asociaților), a conducerii entității auditate, a investitorilor, a creditorilor, a organelor de stat, a instanței de judecată.

Entitatea ”DAMI-MB” SRL, nu este o entitate de interes public, deaceea conform legislației se încadrează în grupul entităților ce au dreptul de a solicita sau nu auditarea activității sale. În perioada de gestiune analizată, entitatea nu a dispus de acest serviciu, de aceea procesul de audit al creanțelor, va fi analizat în continuare, din punct de vedere teoretic.

Normele și recomandările practice cu privire la activitatea de audit sunt descrise de către S.I.A., care îndeplinesc funcția documentelor normative de bază a activității respective. În ele este stipulată succesiunea exercitării auditului, procedurile esențiale de audit și aprecierea rezultatelor auditului.

În procesul auditului, auditorul utilizează un număr mare de surse de informare. Printre principalele surse de informare în cadrul auditului creanțelor putem menționa:

politica de contabilitate a entității;

contractele încheiate cu cumpărătorii, clienții;

facturile comerciale aferente vînzărilor;

registrul vănzărilor;

dările de seamă ale gestionarilor;

scrisorile-reclamații ale cumpărătorilor;

actele de îndeplinire a lucrărilor; actele de prestare a serviciilor;

actele inventarierii creanțelor;

documentele de decontare-plată;

registrele de evidență analitică și sintetică a decontărilor cu cumpărătorii;

cartea mare la conturile de evidență a creanțelor;

situațiile financiare.

Conform ISA 200 ”Obiective și principii generale care guverneazã un audit al situațiilor financiare”, obiectivul unui audit este acela de a da auditorului posibilitatea de a exprima o opinie cu privire la situațiile financiare, dacă acestea sunt întocmite, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu un cadru aplicabil de raportare financiarã. Dacă în ceea ce privește reglementările contabile, unul din pilonii pe care sunt construite este raționamentul profesional, în cazul standardelor de audit locul central, alături de raționamentul profesional, îl are scepticismul profesional. Auditorul trebuie sã planifice și să desfãșoare un audit cu o atitudine de scepticism profesional, admițînd că pot exista împrejurări în care situațiile financiare să fie denaturate în mod semnificativ.

Auditul creanțelor cuprinde următoarele etape principale:

planificarea și definirea unei metode de auditare;

efectuarea testelor mecanismelor de control și a testelor substanțiale ale operațiunilor;

efectuarea procedurilor analitice și a testelor detaliate ale soldurilor;

finalizarea auditului și emiterea raportului.

La planificarea auditului creanțelor se apreciază riscul de audit (care conține riscul inerent și riscul de control) și se stabilesc procedurile de audit necesare. Procesul de colectare a dovezilor de audit trebuie să fie întotdeauna proporțional riscului de audit – cu cât este mai mare riscul ca informația să fie denaturată, cu atât volumul procedurilor de audit va fi mai mare.

Conform ISA 300, planificarea unui audit implică stabilirea strategiei generale de audit a misiunii și elaborarea unui plan de audit. Planificarea adecvată aduce o serie de beneficii auditului situațiilor financiare, printre care îl ajută pe auditor să (B):

Auditul creanțelor comerciale începe cu determinarea direcțiilor de verificare și domeniilor care urmează a fi supuse unui control aprofundat. În acest scop auditorul trebuie să obțină o imagine preventivă despre starea decontărilor la entitate. Pentru aceasta el determină:

existența la entitate a bazei normative necesare;

componența documentelor primare utilizate, ordinea perfectării lor;

starea evidenței analitice și tehnologia prelucrării documentelor primare aferente evidenței creanțelor.

În cursul proiectării testelor de audit se consideră că este foarte important să se atingă următoarele obiective de audit principale, referitoare la soldul conturilor de creanțe comerciale:

creanțele din balanța de verificare a conturilor sintetice corespund sumelor din registrele conturilor de creanțe, iar totalul este corect calculat și corespunde totalului din Cartea Mare (concordanța detaliilor);

creanțele înregistrate există (existență), iar vînzările înregistrate corespund unor livrări reale către clienți existenți. Auditorul verifică dacă înregistrarea vînzărilor este justificată de documente de livrare autorizate și de comenzi ale clienților aprobate (se examinează facturile și comenzile, se identifica persoanele care au dreptul la semnarea facturilor fiscale, verificându-se semnăturile si ștampilele), creditarea este autorizată înaintea livrării de facto a bunurilor (se examinează comenzile și existența semnăturilor persoanelor autorizate), facturile sunt numerotate și evidența succesiunii lor numerice este ținută corect (se verifică integritatea succesiunii numerice a facturilor, se venfica daca toate facturile anulate sunt înregistrate si păstrate), reclamațiile beneficiază de o verificare independentă (se verifică independent dosarele de corespondență cu clienții);

creanțele existente sunt reflectate în contabilitate (plenitudine), auditorul verifică dacă documentele de livrare și facturile de vînzare sunt numerotate și evidența succesiunii lor este corect ținută, documentele de livrare sunt corelate cu facturile de vînzare și cu comenzile corespunzătoare ale clienților (se confruntă documentele de livrare cu facturile de vînzare și cu înregistrările din registrul vînzărlor și din registrul conturilor de vânzări);

creanțele sunt corect evaluate și măsurate (exactitate), auditorul verifică și determină dacă prețurile, condițiile, cheltuielile de transport, reducerile sunt autorizate, dacă prețurile de vînzare unitare sunt aprobate; se recalcula informațiile din facturile de vînzare se confrunta înregistrările din registre cu facturile, se confruntă detaliile din facturi cu documentele de livrate, cu listele de prețuri aprobate și comenzile clienților;

creanțele sunt corect clasificate (clasificare), auditorul verifică dacă se folosește un plan de conturi unic, operațiunile de vînzări sunt verificate și analizate pe plan intern.

decuparea temporală a creanțelor este corectă (cezură);

conturile de creanțe sunt prezentate la valoare nominală (valoare realizabilă);

clientul este titularul de drept al creanțelor (drepturi);

prezentarea și dezvăluirea de informații privind creanțele sunt corespunzătoare (prezentare și dezvăluire). Auditorul verifică dacă operațiunile de vînzări sunt corect transferate în fișierul creanțelor clienți și corect sintetizate.

Se știe că supraevaluarea activelor și veniturilor prezintă un mare risc pentru auditori. De aceea, la auditul creanțelor, ei sunt preocupați mai mult de aspectul calitativ – existența decât de aspectul plenitudinii.

La această etapă un auditor se poate confrunta cu o serie de riscuri inerente care pot afecta creanțele, dintre care principalele cuprind:

existența unui număr mare de clienți noi care apar pe piață, despre care nu există informații anterioare;

introducerea recentă pe piață a unor produse noi despre care nu se cunosc foarte multe privind reclamațiile aferente produselor respective;

apariția unor dificultăți în aprecierea momentului în care transferul drepturilor a avut loc în cadrul unui sistem de „vânzare sau returnare";

angajarea recentă de personal nou în departamentele de vânzări;

existența unui sistem contabil computerizat complicat.

Elementele individuale care compun colectivitatea generală totală afectează și previziunile auditorului în ceea ce privește existența unor prezentări eronate semnificative. De exemplu, majoritatea auditorilor ar utiliza un risc inerent mai mare pentru un cont de creanțe comerciale în care majoritatea facturilor au scadențe demult depășite, decât pentru un cont în care toate creanțele sunt „sănătoase". Așadar, operațiunile cu părțile afiliate, creanțele comerciale neachitate luni în șir sunt exemple de elemente care impun fixarea unui risc inerent mai mare și, deci, o investigare mai aprofundată, pentru că în asemenea situații apare o probabilitate mai mare de eroare decât în cazul operațiunilor tipice.

Efectuarea procedurilor de audit al creanțelor și rezultatele acestora

Pentru fundamentarea opiniei de audit, auditorul utilizeaza diverse proceduri prin care obtine probe de audit. Probele de audit reprezinta informatii obtinute de auditor din documente primare si contabile, în baza cărora se întocmesc situațiile financiare (facturi, contracte, registre etc.).

În procesul auditului, auditorul încearcă să obțină probe de tip diferit și din surse diferite, pentru confirmarea unuia și aceluia aspect calitativ al situației financiare. Metodele de obținere a probelor de audit reprezintă procedurile de audit.

Procedurile de audit, dupa destinatia pe care o au in procesul de audit pot fi clasificate în:

proceduri de evaluare a riscului;

testele mecanismelor de control;

proceduri de fond;

teste de detaliere a operatiunilor;

procedurile analitice;

proceduri de detaliere a soldurilor.

Pentru a reflecta interdependența dintre obiectivele de audit, procedurile de audit și testele de control intern este prezentata schema 3.2.1.

Schema 3.2.1.

Interdependența dintre obiectivele de audit, procedurile de audit și testele de control intern

Schema 3.2.1. Elaborată de către autor în baza surselor bibliografice analizate.

O atenție deosebită se acordă înțelegerii și testării controlului intern al clientuluii. Aceste activități sînt prevăzute de ISA 400 „Evaluarea riscului și controlului intern”. După cu știm, grupa de tranzacții aferente evidenței creanțelor comerciale face parte din componența ciclului vînzări-încasări.

Riscul de control apare atunci când sistemul de control intern nu funcționeazã la parametri normali sau nu funcționeazã deloc. De exemplu riscul de control este majorat atunci cînd aceeași persoanã este și casier și persoana care ține evidența creanțelor.

Din aceste considerente înțelegerea și testărea controlului intern este efectuată prin prisma înțelegerii și testării controlului intern aferentă operațiunilor de vănzare. În acest scop se utilizează modelul de chestionar prezentat mai jos în tabelul 3.2.1.

Tabelul 3.2.1.

Înțelegerea și testarea controlului intern aferentă operațiunilor de vînzări

După înțelegerea șă testarea controlului intern aferente operațiunilor de vînzări auditorul trebuie să determine nivelul riscului legat de control și corespunzător să planifice procedurile pentru obținerea dovezilor de audit.

În procesul examinării de audit, auditorul încearcă să obțină dovezi de tip diferit și din surse diferite pentru confirmarea unuia și aceluiași aspect al situațiilor financiare. Ele sunt mai convingătoare, dacă nu se contrazic. Dacă însă, dovezile de audit obținute dintr-o sursă nu corespund cu cele din altă sursă, apare necesitatea efectuării procedurilor suplimentare pentru înlăturarea acestei necorespunderi.

Există următoarele cerințe de bază înaintate față de probele de audit:

suficiența;

adecvarea.

Suficiența reprezintă o caracteristică cantitativă a dovezilor. Adecvarea reflectă caracteristica calitativă a lor, legătura cu aspectele calitative a rapoartelor financiare, precum și credibilitatea lor.

Auditorul apreciază suficienței și adecvării probelor de audit în baza următorilor factori:

evaluarea riscului inerent;

natura sistemelor contabil și de control intern și evaluarea riscului legat de control;

caracterul semnificativ al posturilor situațiilor financiare sau grupelor de tranzacții verificate;

experiența acumulată în procesul auditelor precedente;

rezultatele procedurilor de audit, inclusiv frauda sau erorile identificate sau posibile;

sursa și credibilitatea informației disponibile.

Credibilitatea dovezilor de audit depinde de:

sursă – internă sau externă;

caracterul lor – vizual, documentar, verbal.

La determinarea credibilității probelor de audit auditorul trebuie să ia în considerare următoarele momente:

probele externe sunt mai credibile decît cele interne;

probele interne sunt mai credibile în cadrul cînd sitemele de control intern și contabil corespunzătoare funcționează eficient;

probele obținute personal de auditor sunt mai credibile decît dovezile obținute de la client;

probile cu caracter documentar sunt mai credibile decît cele cu caracter verbal.

Procedurile pentru obținerea probelor de audit în cadrul auditului creanțelor includ:

proceduri analitice;

testarea detaliată a tranzacțiilor și soldurilor conturilor.

În continuare se vor examina procedurile menționate mai sus.

Procedurile analitice se utilizează conform ISA 520 „Proceduri analitice”. Primul pas în aplicarea lor constă în determinarea duratei de rotație a creanțelor comerciale (în zile). Indicatorul dat caracterizează durata medie a unei rotații a creanțelor și se determină după formula:

Dmc=360/(Vv/Vmac), unde:

Dmc – durat de rotație a creanțelor; Vv – veniturile din vînzări;

Vmac – valoarea medie anuală a creanțelor.

Modificarea considerabilă a indicatorului nominalizat de la o perioadă la alta, ori diferența în comparație cu indicatorii medii pe ramură poate să indice la o eroare în contabilitate, la o situație neobișniută sau a fraudei potențiale.

Tabelul 3.2.2.

Interpretările posibile ale modificării considerabile ale duratei de rotație a creanțelor

Deasemenea poate fi calculată și rata creanțelor comerciale, care se determină după formula:

Rc=(Vc/Tac)*100%, unde:

Rc- rata creanțelor;

Vc- valoarea creanțelor,

Tac – total active curente.

În continuare vom determina indicatorii nominalizați în baza datelor din S.C.”DAMI-MB” S.R.L.

Tabelul 3.2.3.

Analiza indicatorilor la entitatea S.C.”DAMI-MB” S.R.L.

Din datele prezentate în tabel vedem că în anul 2010 numărul de rotații al creanțelor comerciale este mai mare decît nivelul atins în anul precedent. Aceasta demonstrează că politica întreprinderii este suficient de strictă față de debitori. Faptul acesta a cotribuit la micșorarea duratei de rotație a creanțelor în anul 2010 comparativ cu anul 2009. Benefic pentru întreprindere reprezintă micșorarea în dinamică a ratei creanțelor comerciale, respectiv cu 28.57 p.p.

După cum s-a menționat anterior în componența procedurilor în cadrul auditului creanțelor comerciale intră testarea detaliată a tranzacțiilor și soldurilor conturilor.

Testarea detaliată a tranzacțiilor și soldului contului poate să aibă loc prin intermediul:

confirmării soldului contului de către debitori;

examinări înregistrărilor și documentelor;

confruntarea documentelor datelor;

recalculării sumelor.

Pentru a confirma soldul contului de evidență al creanțelor comerciale este necesar:

de a descifra lista debitorilor,

din această listă se aleg acei cu cele mai mari solduri;

de a expedia scrisori din numele clientului pe foi cu antet a clientului;

în scrisoare de indicat că răspunsul trebuie îndreptat pe numele auditorului și la adresa acestuia.

Scrisorile de confirmare sunt de două feluri:

pozititve – cînd răspunsul se expediază indiferent dacă coincide sau nu suma, mai există confirmare pozitivă în alb -când debitorului nu i se indică suma de confirmat (se consideră mai fiabile); sau confirmare de factură – se confirmă o factură în parte și nu soldul;

negative – răspunsul se expediază doar dacă suma nu coincide. În RM auditorii nu practică confirmarea negativă, deoarece lipsa răspunsului de la client nu are nici o valoare și nu înseamnă un răspuns pozitiv al entității date.

Examinarea înregistrărilor și a documentelor permite de a obține probe de audit de diferite grade de credibilitate în funcție de:

natura și sursa acestora;

eficiența procedurilor de control intern.

Examinarea înregistrărilor contabile include:

verificarea corectitudinii formulelor contabile întocmite în registrele contabile (o atenție deosebită se acordă operațiunilor economice neobișnuite);

2. verificarea corespunderii înscrierilor din registrele contabile cu cele din documentele justificative (se studiază dacă nu sunt întocmite de cîteva ori formule contabile în baza aceluiași document);

verificarea înregistrării corecte în conturi a tuturor operațiilor;

verificarea exactității înregistrărilor făcute în contabilitate (cu ajutorul balanței de verificare).

Examinarea documentelor include:

verificarea corectitudinii perfectării formularelor (pentru fiecare gen de operație economică se folosește cîte un model de document);

examinarea de fond, care este orientată spre descoperirea falsificărilor: redactări de cuvinte, litere, cifre; ștersături, falsificarea semnăturilor. Falsificarea poate fi:

intelectuală – ascunderea informației reale despre tranzacția economică fără ca textul sau sumele să fie șterse sau corectate (trebuie de menționat că este greu de depistat);

materială – apare în urma modificării conținutului documentului prin ștergerea sau corectarea informației.

verificarea formală, permite identificarea erorilor și fraudelor comise la contabilizarea tranzacțiilor neordinare, adică care nu corespund domeniului de activitate. Spre exemplu, se atrage atenția dacă S.C.”DAMI-MB” S.R.L., activitatea de bază a căreia constituie comercializarea produselor agricole, să nu dispună de tranzacții de vînzare a bijuteriilor.

verificare logică, se efectuează prin compararea datelor din tranzacția documentată cu informația vizînd împrejurările în care a fost realizată. Această procedură permite descoperirea fraudelor, tranzacțiilor suspecte. Spre exemplu:

– transferul unei sume semnificative unei terțe persoane cu care entitatea nu a avut alte tipuri de trazacții;

– compararea datelor privind cantitatea de marfă înregistrată în factura comercială cu cea care poate fi transportată în ambalajul indicat în factură.

Altă procedură de audit reprezintă confruntarea datelor. Se are în vedere confruntarea datelor din documentația justificativă cu informația confirmată de debitor. În acest scop sînt examinate facturile comerciale, actele de primire a serviciilor, ordinul de plată, actele de inventariere a creanțelor, contractele încheiate cu cumpărătorii.

Următoarea procedură în contextul auditului creanțelor comerciale reprezintă recalcularea. Recalcularea constă în verificarea corectitudinii calculelor aritmetice în documentele primare și în registrele contabile sau în efectuarea calculelor independente. Ea este utilă pentru următoarele cazuri:

verificarea calculelor din facturile comerciale, eliberate cumpărătorilor;

examinarea extraselor din contul bancar.

Trebuie de menționat că testarea detaliată a tranzacțiilor și soldului contului pentru auditul creanțelor comerciale, ca parte componentă a auditului fluxului de vînzări-încasări, are loc prin prisma aspectelor calitative ale rapoartelor financiare. În continuare vor fi expuse conținutul procedurilor sub aspectele mai sus nominalizate.

Tabelul 3.2.4.

Proceduri de testare detaliată a tanzacțiilor și soldului contului la auditul creanțelor comerciale

În sarcina auditorului intră, deasemenea, verificarea creanțelor comerciale compromise (cu termen mai mare de 1 an), la fel auditorul trebuie să verifice termenul de prescripție a acestor creanțe. Dacă ele au un termen mai mare de 3 ani, atunci aceste sume se trec la pierderi. Majoritatea testelor aplicate conturilor de creanțe comerciale și de provizioane privind creanțele compromise sunt bazate pe balanța de verificate cronologică (pe vechimi). O balanță de verificare cronologică (pe vechimi) este o listă a soldurilor din fișierul sistematic al creanțelor comerciale la data închiderii bilanțului contabil. Ea cuprinde soldurile individuale ale creanțelor comerciale și o clasificare a fiecărui sold pe intervale de timp scurse între data vânzării și data închideri bilanțului.

După cum reese din materialul examinat în cadrul capitolului II al prezentei lucrări, în S.C. ”DAMI-MB” S.R.L. creanțe compromise nu au fost depistate, și corespunzător, nu au fost recunoscute creanțe compromise.

Pentru efectuarea cu succes a auditului creanțelor comerciale, auditorul trebuie să cunoască indicii de bază ai riscului erorilor și fraudei pentru conturile de clienți. Ei sunt următorii:

controlul ineficient asupra încasării creanțelor ce au depășit termenul de achitare;

la încheerea contractelor cu cumpărătorii nu se efectuează evaluarea situației lor financiare;

efectuarea neregulată a inventarierii creanțelor;

înrăutățirea structurii creanțelor pe perioada de gestiune (mărirea numărului facturilor cu depășirea termenului de achitare, mărirea termenului mediu de achitare);

numărul mare de reclamații din partea clienților;

vînzarea unei sume mari a mărfurilor nemijlocit pînă la finisarea perioadei de gestiune;

ponderea înaltă a creanțelor etc.

Decizia finală privind satisfacerea obiectivelor aspectelor calitative ale creanțelor comerciale se referă la a determina dacă, prin testele de control, testele de detaliu ale operațiunilor, procedurile analitice și alte teste substanțiale, s-au obținut suficiente probe pentru a justifica formularea unor concluzii privind corectitudinea soldului prezentat.

Constatările efectuate trebuie prezentate sintetic, cu trimitere explicită la anexele la Raportul de audit intern. Sunt prezentate distinct constatările cu caracter pozitiv de constatările cu caracter negativ, în scopul generalizării aspectelor pozitive, pe de o parte, și al identificării căilor de eliminare a deficiențelor stabilite, pe de altă parte.

Recomandările din Raportul de audit intern trebuie să fie fezabile și economice și să aibă un grad de semnificație important în ceea ce privește efectul previzibil asupra entității auditate. Trebuie să aibă un caracter de anticipare și, pe această bază, de prevenire a eventualelor disfuncționalități sau tendințe negative la nivelul entității auditate. De asemenea, trebuie să contribuie la crearea unor sisteme de dezvoltare a activității entității auditate și de creștere a performanțelor managementului.

ÎNCHEIERE

În lucrare sunt examinate problemele teoretico-metodologice și aplicative ale contabilității creanțelor în conformitate cu prevederile reglementărilor naționale și internaționale.

Sunt examinate probleme concrete ale recunoașterii și evaluării creanțelor în diferite situații concrete. De asemenea, sunt expuse aspectele metodologice concrete ale contabilității creanțelor și formulate recomandări de perfecționare a acesteia în conformitate cu cerințele internaționale.

În teză este abordată problematica contabilității creanțelor la efectuarea vânzărilor/procurărilor de bunuri și servicii pe credit comercial, cu plata anticipată a avansului total sau parțial fixat în unități convenționale, cu acordarea reducerilor financiare, cu utilizarea formelor noi de compensație și alte efecte comerciale. Sunt fundamentate căile de perfecționare a contabilității creanțelor în vederea asigurării unui nivel sporit de credibilitate și comparabilitate a informațiilor financiare.

În lucrare sunt examinate problemele teoretico-metodologice și aplicative ale contabilității și auditului creanțelor în conformitate cu prevederile reglementărilor naționale și internaționale.

Sunt analizate și concretizate definițiile cu privire la decontare, creanțe, efecte comerciale, modalități de plată, fiind propuse noi criterii de clasificare a acestora, reieșind din practica din ultimii ani. Sunt examinate probleme concrete ale recunoașterii și evaluării creanțelor în diferite situații concrete. De asemenea, sunt expuse aspectele metodologice concrete ale contabilității creanțelor și formulate recomandări de perfecționare a acesteia în conformitate cu cerințele internaționale.

În teză este abordată problematica contabilității creanțelor la efectuarea vânzărilor/procurărilor de bunuri și servicii pe credit comercial, cu plata anticipată a avansului total sau parțial fixat în unități convenționale, cu acordarea reducerilor financiare, cu utilizarea formelor noi de compensație și alte efecte comerciale.

În lucrare sunt identificate pentru prima dată particularitățile contabilității efectelor comerciale în conformitate cu cerințele internaționale.

În teză au fost abordate problemele obținerii dovezilor de audit privind unele aspecte calitative ale creanțelor cum ar fi existența, plenitudinea, cezura etc. În concordanță cu etapele efectuării unui audit al rapoartelor financiare și abordarea pe cicluri a operațiunilor economice.

Rezultatele cercetărilor pot fi utilizate de către întreprinderile autohtone la aplicarea modalităților diverse de decontări comerciale, precum și de organizațiile de audit – la perfecționarea procedurilor de obținere a dovezilor de audit în conformitate cu cerințele standardelor de audit.

În acest context, tema prezentei lucrări se dovedește oportună, deoarece pe o direcție de studiu de un apreciabil interes teoretic și, îndeosebi pragmatic.

Creanțele pe termen scurt sau activele în curs de decontare reprezintă valorile economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice și pentru care urmează să primească un echivalent valoric. Acest echivalent poate reprezenta o sumă de bani, o lucrare sau serviciu. De exemplu, pentru mărfurile vândute clienților echivalentul valoric constă dintr-o sumă de bani egală cu valoarea mărfii facturate, în schimb, pentru un avans de bani acordat salariaților care se deplasează în interes de serviciu, echivalentul valoric primit constă în munca prestată care este evaluată prin însumarea cheltuielilor privind transportul, cazarea și diurna delegatului.

Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea avansată , urmând să dea echivalentul corespunzător , sunt denumite generic prin noțiunea de debitori. Deci debitorul reprezintă persoana care în cadrul unui raport patrimonial a primit o valoare și urmează să dea un echivalent valoric sau o contraprestație.

Toți debitorii unității sub forma creanțelor comerciale legate de vânzarea de bunuri, lucrări sau servicii proprii ciclului de exploatare al întreprinderii sunt delimitați prin structura de “Clienți și valori asimilate”.

În cadrul acestora, clienții reprezintă creanțele față de terți, determinate de vânzarea pe credit a bunurilor materiale, lucrărilor și serviciilor care fac obiectul activității întreprinderii. În cadrul acestei forme de vânzare decontarea dintre întreprindere și client intervine ulterior.

Sunt asimilate clienților creanțele privind efectele comerciale de primit. Acestea reprezintă titlurile de valoare negociabile care atestă existența unei creanțe în cadrul relațiilor comerciale ce poate fi decontată imediat sau pe termen scurt. Ele circulă sub diferite denumiri, cum ar fi> înscrisuri, polițe, cambii, instrumente de plată și de credit. Fiind negociabile, pot fi cedate, vândute ori transmise.

Cambia este un titlu de credit autonom, susceptibil de a circula pe calea girului, cuprinzând ordinul dat de o persoană numită trăgător , către o persoană numită tras de a plăți necondiționat, o sumă de bani determinată, la scadență și locul menționat în cuprinsul titlului. În limbaj comercial cambia mai este denumită și trată.

Biletul la ordin este un înscris sau un titlu de credit, prin care o persoană, numită subscriitor, semnatar sau emitent, se obligă expres și necondiționat să plătească într-un anumit loc și la o dată precis stabilită, o sumă de bani datorată unei persoane, numită beneficiar.

De exemplu, întreprinderea a vândut produse unui client și dorește confirmarea în scris a capacității de plată a acestuia. În acest caz va solicita semnarea de către client a unei trate sau va primi sub semnătura acestuia un bilet la ordin. În continuare, aceste efecte pot fi decontate la termenul de scadență înscris în cadrul lor, pot fi scontate imediat la bancă, caz în care banca devine la rândul său proprietatea efectului și va încasa la scadență creanțe de la client, pot fi valorificate ca titluri de valori la bursa de valori sau transferate altei persoane cu dreptul de creanță.

În contabilitate sunt delimitate și evidențiate, ca o structură distinctă, toate creanțele sub forma clienților incerți și în litigii.

Clienții devin incerți în cazul în care creanțele nu s-au încasat la termenul fixat și există condiții care determina lipsa de încredere în solvabilitatea acestor parteneri comerciali (se află în situația de lichidare, succesiune). Clienții sunt litigioși în situația în care s-a deschis o acțiune juridică pentru decontarea creanțelor. De asemenea, se mai utilizează și noțiunea de creanțe dubioase în cazul clienților incerți care pot deveni irecuperabili.

Din categoria creanțelor asupra clienților fac parte și cele determinate de produsele lucrările și serviciile vândute, dar nefacturate.

Prețul de evaluare și înregistrare al creanțelor este denumit valoare nominală și este egal cu suma de lichidități de încasat pentru valoarea de întrebuințare a valorii economice încasate.

Conturile de creanțe au funcție contabilă de activ. În debitul lor se înregistrează crearea creanțelor asupra terților privind bunurile vândute, efectele comerciale primite, avansurile și aconturile acordate, precum cele asupra acționarilor din operațiunile priind capitalul subscris și nevărsat. Se creditează la decontarea creanțelor prin încasare sau anulare. Soldul conturilor este debitor și reprezintă creanțele unității patrimoniale asupra terțelor persoane.

Prin structura sa, sistemul de conturi se diferențiază pe categorii de creanțe, iar în cadrul fiecărei categorii conturile analitice se creează pe fiecare persoană fizică sau juridică. De asemenea, conturile analitice se grupează și pe termene de încasare (termen lung – peste 5 ani și scurt – sub un an). De asemenea, prin conturi distincte sunt evidențiate creanțele incerte și în litigii.

Încheiere

În baza acestei lucrări autorul a demonstra importanța și necesitatea contabilizării operațiilor cu privire la creanțe și datorii comerciale, a studiat și apreciat evoluția lor, particularitățile evidenței contabile la întreprinderea „AXIS MUNDI” S.R.L., a argumentat teoretic principiile și metodele de gestionare a acestora.

Creanțele și datoriile comerciale joacă un rol destul de important în activitatea financiară a întreprinderii “AXIS MUNDI” S.R.L. O evidență corectă și veridică a creanțelor și datoriilor comerciale nu numai că este o necesitate ci și o obligație, este și un factor important care contribuie la dezvoltarea normală și la o activitate eficientă și rentabilă a întreprinderii. Pentru întreprindere o importanță majoră o are structura creanțelor și datoriilor comerciale întrucît prezența și componența lor determină situația financiară a agentului economic.

La întreprinderea S.R.L. „AXIS MUNDI” evidența contabilă se duce conform prevederilor Legii contabilității, S.N.C. și Planului de conturi contabile, legislației în vigoare și altor acte normative, ținându-se cont de completările și modificările ulterioare.

Procesul de contabilizare a datelor la întreprinderea „AXIS MUNDI” S.R.L. este automatizat care duce la obținerea informației necesare rapid și corecte fiind urmată de unele consecințe printre care se numără: simplificarea circuitului documentelor primar; creșterea vitezei de lucru, a circulației informației; reducerea ciclului informațional, a timpului de obținere a situațiilor necesare conducerii; fundamentarea operațională operativă, exactă și completă a procesului decizional etc. ceea ce permite atingerea performanțelor în planul calității, corectitudinii și operativității.

Evidența contabilă la întreprinderea „AXIS MUNDI” S.R.L. se apreciază ca fiind în întregime respectată metodologia de culegere, prelucrare și generalizare a datelor evidenței contabile a creanțelor și datoriilor comerciale.

În evidența contabilă a creanțelor și datoriilor comerciale ale întreprinderii „AXIS MUNDI” S.R.L. sunt remarcate de autor și anumite neregularități:

nu sunt utilizarea conturilor analitice, ceia ce ne va reflecta o informație puțin detaliată despre evidența creanțelor și datoriilor comerciale;

nu este respectat principiului prudenței care necesită formarea la întreprindere a rezervelor pentru creanțele dubioase. Adică nu se utilizarea contului 222 „Corecții la creanțe dubioase” în evidența contabila a întreprinderii;

nu se efectuează inventarierea creanțelor și datoriilor comerciale;

nu se întocmește la nivelul întreprinderii a „Actul de verificare”, ce cuprinde informație despre toate facturile încasate de la furnizori, datoria față de furnizor, achitările ce sau efectuat, avansurile ce sau acordat și datoria ce a rămas de achitat.

Pentru înlăturarea acestor neajunsuri autorul propune următoarele căi de perfecționare a contabilității creanțelor și datoriilor comerciale:

Utilizarea conturilor analitice, ceia ce ne va reflecta o informație mai detaliată despre evidența creanțelor și datoriilor comerciale.

Elaborarea și utilizarea subconturi noi: 2214 „Facturi de primit cu termen expirat”, 2234 „Creanțe pe termen scurt ale părților legate cu termen expirat” și 2243 „Avansuri pe termen scurt acordate cu termen expirat”, 5214 „Facturi de achitat cu termen expirat”, 522 „Datorii pe termen scurt față de părți legate cu termenul expirat” și 523 „Avansuri pe termen scurt primite cu termen expirat”, ceia ce va permite o evidență mai bună a debitorilor ce întârzie cu plata creanțelor, dar în același timp va permite și evitarea de creare a datoriilor comerciale cu un termen lung de achitare.

Formarea la întreprindere a rezervelor pentru creanțele dubioase. Utilizarea contului 222 „Corecții la creanțe dubioase” în evidența contabila a întreprinderii.

Efectuarea inventarierii creanțelor și datoriilor comerciale, care trebuie să determine: corectitudinea sumelor creanțelor și datoriilor comerciale înregistrate în Bilanțul contabil, termenele de apariție a acestora; suma creanțelor dubioase și a obligațiilor cu termen de prescripție expirat; corectitudinea raportării creanțelor și datoriilor comerciale la termen scurt.

Elaborarea și întocmirea la nivelul întreprinderii a „Actul de verificare”. Acest document să fie întocmit cu fiecare furnizor în parte. Actul trebuie să fie întocmit lunar pentru o verificare mai veridică cu furnizorii. În caz de apariție a unor neînțelegeri cu furnizorii atunci întreprinderea să efectueze un schimb de Acte.

În linii generale, activitatea întreprinderii S.R.L. „AXIS MUNDI” se caracterizează ca fiind una pozitivă, iar politica întreprinderii în vederea stingerii obligațiilor sale poate fi considerată ca satisfăcătoare. Eliminând neajunsurile depistate, se va ține o evidență contabilă corectă conform actelor normative și legislative.

Pentru a avea o gestiune a creanțelor și datoriilor comerciale cât mai justă, întreprinderea „AXIS MUNDI” S.R.L. trebuie sa cunoască structura peții, unde concurează. În legătură cu aceasta se recomandă de a cerceta informația privind volumul pieței de prestare a serviciilor, concurenții principali, precum și în ce măsură întreprinderea este în stare să controleze prețurile la serviciile sale.

Deasemenea la o gestiune eficientă a creanțelor și datoriilor comerciale ne ajută și clasificarea lor pe timpul de stingere, pe debitori, etc., astfel ținându-se cont de întreprinderile debitoare cât și de creditorii întreprinderii și obligațiile față de acestea.

Elaborarea politicii de gestiune a creanțelor și datoriilor comerciale, în cadrul întreprinderii „AXIS MUNDI” S.R.L., trebuie să fie axată pe următoarele principii:

analiza obiectivă a creanțelor și datoriilor în perioada precedentă, justețea selectării modelului de gestiune a creanțelor și datoriilor comerciale;

recuperarea creanțelor și minimizarea datoriilor comerciale;

asigurarea lichidității creanțelor și datoriilor comerciale;

stabilirea unei eficiente finanțări a acestora.

Întreprinderea „AXIS MUNDI” S.R.L., în cazul gestiunii eficiente a creanțelor și datoriilor comerciale, trebuie să obțină o poziție economică rațională, precum și echilibrarea lichidității și rentabilității.

Gestiunea creanțelor se efectuează prin sincronizarea termenelor de stingere a datoriilor și încasarea plăților de la debitori, în cazuri normale, raportul lor trebuie să ia valori în limita unei unități. Soluționarea problemei aferente sincronizării trebuie să se axeze pe politica de monitorizare a plăților. După părerea autorului, politica în cauză trebuie să țină cont de următoarele direcții: monitoringul vânzărilor, revizuirea politicii de gestiune a creanțelor, elaborarea politicii de încasări a întreprinderii.

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Contabilitatea Creantelor Entitatii S.c. „dami Mb” Srl (ID: 138096)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Contabilitatea Creantelor Entitatii S.c. „dami Mb” Srl

Copyright Notice

Calcularea Principalilor Indicatori Ai Sistemului Informational al Preturilor la S.c. Aeria

Analiza Calitatii Produselor Petroliere DIN Omv Petrom

Costul de Productie Si Rolul Acestora In Activitatea Economica

Aspecte Privind Managementul Serviciilor Sportive. Studiu de Caz Body Exprim

Impozite Directe Structura, Efecte Economice Si Sociale

Studiu Geotehnic In Incinta Lafarge Ciment Medgidia

Copyright Notice

Similar Posts