Contabilitatea creanelor comerciale. [619200]
Contabilitatea crean]elor comerciale.
Studiu de caz la Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila
– Lucrare de licență –
Coordonator [tiin]ific
Lect. dr. Cristina BUNEA-BONTAȘ
Absolvent: [anonimizat]
2020
UNIVERSITATEA CONSTANTIN BR|NCOVEANU
PITE{TI
Facultatea de Management Marketing in Afaceri Economice
Brăila
Program de studiu: Contabilitate [i Informatică de Gestiune
C U P R I N S
Introducere …………………………………………………………….. ……………………………… ….. 1
Cap. 1 Fundamentări teoretico -metodologice privind creanțele comerciale
1.1. Definiri și structuri privind creanțele entității ………. ………………. ………….. .. 3
1.2. Creanțe comerciale: definiție, clasificare …………………… ………………… ……. 7
1.3. Recunoașterea și evaluarea creanțelor comerciale în contabilitate
(evaluarea inițială și periodică) ………… …………………. ……………………………. 10
Cap. 2 Compani a de Utilități Publice Dunărea Brăila – cadrul organizatoric
al contabilității creanțelor comerciale
2.1. Prezentarea generală a Companiei de Utilități Publice
Dunărea Brăila …………………. ………………………………………. …………………… 15
2.2. Analiza evoluției principalilor indicatori economico -financiari pe
perioada 2016 – 2018 ……………………… …………………………….. ……………… .. 21
2.3. Structura creanțelor comerciale la CUP Dunărea ……………………………….. 28
2.4. Modalități de decontare a creanțelor comerciale …………………………………. 34
Cap. 3 Contabilitatea creanțelor comerciale la CUP Dunărea
3.1. C ontabilitatea c reanțe lor comerciale cu decontarea la termen prin
virament sau numerar ……….. ……………….. …………………………. ………………. 40
3.2. Particularități pr ivind contabilitatea creanțel or comerciale ………………….. 52
3.3. Contabilitatea cli enților incerți ………. ……………………………………………….. 54
Concluzii ……………………………….. ……………………….. ……………………………………….. 64
Bibliografie ………………………………………………………………………………………………. 65
Introducere
1
Contabilitatea crean țelor comerciale.
Studiu de caz la Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila
Introducere
Realizarea de către fiecare întreprindere a unei ridicate performanțe
economice și financiare și a unei înalte și durabile competivități, în condițiile unui
tot mai accentuat caracter concurențial al economiei, impune, nu în ultimul rând
un management eficient. Asigurarea unui management performant este
condiționată în primul rând, și în mare măsură, de existența unui sistem
informațional capabil să producă și să ofere factorilor de decizie a întreprinderii
ca și altor utilizatori , informații cât mai exacte, complete, relevante și operative.
Un instrument important al economiei de piață este contabilitatea, datele
căreia servesc drept bază la luarea deciziilor economice. De aceea, întreprinderile
autohtone respectă actele normative și legislative în vederea realizării obiectului
de activitate.1
Conform Standardului Internațional de Contabilitate IAS 1 – Instrumente
financiare, Recunoaștere și Evaluare, creanțele întreprinderii reprezintă activele
financiare create de întreprindere prin furnizare de bunuri sau prestare de servicii
direct unui debitor, altele decât cele ce sunt inițiate cu intenția de a fi vândute
imediat sau în termen scurt, care trebuie categorisite ca reținute pentru
tranzacționare. Un domeniu în care contabilitatea, prin funcțiile ei de reflectare,
calcul, analiză și control, poate și trebuie să ducă la optimiz area deciziilor
economice, la întărirea disciplinei și simțului de responsabilitate în gestionarea
1 https://conspecte.com/Contabilitate -financiara/componenta -caracteristica -si-clasificarea -creantelor.html
Introducere
2
resurselor, îl constituie contabilitatea și gestiunea datoriilor și creanțelor
cormerciale .
Mărimea, componența, structura și viteza de rotație a creanțelor determină
necesitățile întreprinderii în active curente nete, un șir de indicatori financiari și,
în final, în profitul întreprinderii. Întrucît întreprinderea poate modifica modul de
efectuare a decontărilor și condițiile contractelor, o import anță deosebită are
controlul permanent al stării creanțelor și gestionarea corectă a acestora
Din cele menționate putem aprecia importanța primordială a acestei lucrări
în cadrul contabilității oricărei întreprinderi, ceea ce și reprezintă motivul alegerii
acestuia ca temă de bază „Contabilitatea creanțelor comerci ale”.
Astfel, scopul acestei lucrări constă în cercetarea bazei normative și
legislative care reglementează gestiunea creanțelor la Compania de Utilități
Publice Dunărea Brăila , studierea aspectelor teoretice și practice ale gestiunii
creanțelor, analiza și generalizarea documentelor primare și generalizatoare.
Capitolul 1
3
Capitolul 1
Fundamentări teoretico -metodologice privind creanțele comerciale
1.1. Definiri și structuri privind creanțele entității
O creanță este un activ curent dacă se așteaptă ca aceasta:
• să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al unei entități;
• să fie realizată în termen de 12 luni de la data bilanțului.2
Apariția și încasarea creanțelor pe termen scurt sau activele în curs de
decontare reprez intă valorile economice avansate temporar de către o entitate
economică altor persoane fizice și/sau juridice urmând a primi în contrapartidă o
prestație sau un echivalent economic.
Apariția și plata datoriilo r pe termen scurt sunt generate de valorile
economice primite de către o entitate economică de la alte persoane și / sau juridice,
în contrapartida cărora entitatea este obligată să acorde o prestație sau un echivalent
valoric ,
Atunci când entitatea apare în calitate de vânzător, iau naștere drepturi de
creanță față de clienți, debitori etc., care, după încasare se sting.
Creanțele comerciale reprezintă dreptul unor persoane (creditori) de a
pretinde altor persoane (debitori), plata bunurilor sau se rviciilor cumpărate pe
credit comercial. Creanțele sunt reflectate în contabilitate din momentul creării
dreptului față de terți până în momentul stingerii (încasării) lor .
Debitoru l este persoana care a primit o valoare economică și urmează să dea
un echi valent valoric sau o contraprestație. Când unitatea apare în calitate de
2 Tiron Tudor, Adriana – Contabilitate financiara – note de curs – FSEGA/UBB, Cluj Napoca 2009 -2010
http://www.conta -conta.ro/miscellaneous/1.014_miscellaneous_contabilitate_files%201.014_.pdf
Capitolul 1
4
cumpărător de bunuri sau servicii necesare procesului de producție, iau naștere
datorii (obligații) pe termen scurt, care urmează să fie achitate ulterior. Creditorul
este persoana ca re a avansat o valoare economică și urmează să primească un
echivalent valoric sau o contraprestație. De asemenea, întreprinderea intră în relații
cu bugetul statului, cu alte organisme publice, cu salariații, cu băncile etc., care
generează drepturi de cr eanță și obligații.
Creanțele persoanei juridice se înregistrează în contabilitate la valoarea lor
nominală. Ele pot fi în lei sau valută . Datoriile și creanțele în valută se înregistrează
atât în lei, la cursul de schimb în vigoare la data efectuării operațiunilor, cât și în
valută .
Operațiile comerciale presupun relația dintre două unități:
– furnizorul –în calitate de vânzător livrează terților bunuri sau servicii
contra cost, pe baza unei înțelegeri prealabile;
– clientul –în calitate de cumpărător, achiziționează contra cost bunuri sau
servicii.În funcție de momentul decontării, vânzările –cumpărările de
bunuri și servicii se pot clasifica astfel:
– vânzări –cumpărări cu d econtarea imediată în numerar;
– vânzări –cumpărări pe credit comercial, când decontarea se face ulterior.
Creditul comercial reprezintă amânarea la plată acordată de către furnizor
clientului, când decontarea se face ulterior, cu ajutorul instrumentelor specifice
(ordin de plată, cec, chitanță; bilet la ordin și cambie).
Creanțele comerciale se pot clasifica după mai multe criterii, astfel după
obiectul lor:
• creanțe provenite din vânzarea de bunuri, prestarea de lucrări,
executarea de servicii care reprezintă obiectul de activitate al
unității (clienți);
Capitolul 1
5
• creanțe provenite din vânzarea de bunuri, prestarea de lucrări,
executarea de servicii care nu reprezintă obiectul de activitate al
unității (debitori diverși);
• creanțe pr ovenite din utilizarea efectelor de comerț (efecte de
primit de la clienți);
• creanțe legate de lipsuri imputabile de bunuri în gestiune, care
urmează a fi recuperate de la persoanele vinovate (debitori diverși,
alte creanțe în legătură cu personalul).
După termenul de încasare:
• creanțe exigibile, însoțite de factura emisă către client ,
• creanțe neexigibile, pentru care nu s -a emis factura ,
Dupa modalitatea de încasare:
• creanțe încasate prin cont bancar cu ordin de plată sau cec emis de
client ,
• creanțe încasate prin casierie (cu numerar) pe bază de chitanță ,
• creanțe încasate prin efecte comerciale de primit (bilet la ordin,
cambie) de la clien t,
După sediul clientului:
• creanțe interne față de clienți autohtoni ,
• creanțe externe față de clienți str ăini provenite din activități de
export.3
În literatura de specialitate noțiunile de creanțe și datorii comerciale sunt
tratate diferit. Conform manualului „Contabilitate financiară”, coordonator
Nederița A., creanțele comerciale reprezintă „acea parte a creanțelor care apare
în cazul când momentul transmiterii către cumpărăt or a drepturilor de proprietate
3 Gheorghiu, Anda, Vidrascu, Angela – Note de curs – Universitatea Hyperion București Facultatea de Științe
Economice BAZEL E CONTABILITĂȚII http://www.conta –
conta.ro/miscellaneous/887_miscellaneous_contabilitate_files%20887_.pd
Capitolul 1
6
asupra produselor, mărfurilor și altor active livrate, precum și cel al prestării de
servicii nu coincide cu momentul achitării acestora” .4
În literatura de specialitate românească creanțele comerciale sunt redate prin
noțiunea de „clienți”. Profesorii români Oprea C., Ristea M., definesc creanțele
comerciale drept „creanțe față de terți determinate de vânzarea pe credit a
bunurilor materiale, lucrărilor și serviciilor care fac obiectul activității
întreprinderii” .
În cadrul Standa rdelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) nu
găsim o definiție clară a creanțelor și datoriilor comerciale. Astfel creanțele,
inclusiv cele comerciale, sun t privite drept „active financiare nederivate cu plăți
fixe sau determinabile și care nu sunt cotate pe o piață activă”. Considerăm că
definițiile creanțe lor comerciale, expuse în literatura de specialitate și în
reglementările internaționale și naționale, sunt incomplete din următoarele
considerente:
1. Creanțele comerciale implică vânzarea nu pur și simplu a unor active, ci
a bunurilor ce reprezintă obiectul activității de bază al întreprinderii, dacă este
vorba de bunuri, sau ele reflectă prestarea de servicii, care la fel pot constitui o
activitate de bază a întreprinderii.
2. Creanțele comerciale pot fi constatate nu doar în cazul vânzării pe credit,
ci și în cazul plăților în avans a furnizorilor, iar datoriile comerciale se constată nu
doar în cazul procurărilor de bunuri și servicii, ci și în cazul încasării avansurilor
de la clienți.
3. Pot apărea situații când momentul transmiterii dreptului de proprietate nu
poate fi depistat cu exactitate. Este cazul creanțelor și datoriilor contingente la
vânzarea mărfurilor în consignație.
4 ibidem
Capitolul 1
7
4. Uneori, în baza unor contracte comerciale, la derularea tranzacțiilor
comerciale, termenul de încasare se precizează ulterior momentului transmiterii
dreptului de proprietate. În aceste cazuri se constată creanțe comerciale neexigibile.
5. La recunoașterea creanțelor comerciale nu toate devin din start
instrumente negociabile.
Așadar, creanțele sunt în primul rând relații de drepturi, iar datoriile impl ică
relații de obligații. Acest moment este accentuat în lucrarea economistului rus
Bezrukih P., în care se menționează: „creanțele sunt o componentă a activelor ce
reprezintă dreptul întreprinderii față de alte persoane fizice și juridice, care apar
ca da tornici față de întreprinderea dată, iar datoriile se includ în componența
obligațiilor întreprinderii față de alte întreprinderi „. Pornind de la această simplă
definiție a creanțelor, conchidem, deci, că următoare a definiți e a creanțelor
comerciale v a cuprinde sub aceeași noțiune toate categoriile de creanțe comerciale:
• Creanțele comerciale reprezintă relații de drepturi comerciale constatate ca
urmare a faptelor economice care au fost efectuate în trecut și care fac obiec tul
activității de bază a întreprinderii. 5
1.2 Creanțele comerciale: definiție, clasificare
Pentru realizarea obiectului lor de activitate, întreprinderile intră în relații
cu diferite persoane fizice și juridice, care în contabilitate se numesc terți. Exemple:
furnizori, clienți, salariați, asociați, bugetul statului, diverși cre ditori și debitori.
Aceste relații se reflectă în contabilitate sub forma datoriilor și creanțelor, a căror
durată nu depășește de regulă, un an.
Creanțele pe termen scurt reprezintă active ale întreprinderii rezultate în
urma tranzacțiilor cu persoane juridice sau fizice6, relații în urma cărora
întreprinderea a livrat un bun, a prestat un serviciu sau a executat o lucrare și pentru
5 ibidem
6 Parvutoiu, Ion – Contabilitate Financiară , Editura Sitech, București 2008
Capitolul 1
8
care trebuie să primească un echivalent valoric sau o contraprestație, într -o
perioadă de timp de până la un an.
Creanțele sunt drepturi cuvenite creditorilor de a pretinde de la debitori
anumite sume de bani, bunuri sau servicii. Debitorul este persoana care a primit o
valoare economică și urmează să dea un echivalent valoric sau o contraprestație .
Creanțele se reflectă în contabilitate din momentul creării dreptului față de terți
până în momentul stingerii (încasării) lor.
Creanțele se pot grupa astfel:7
• creanțe comerciale față de furnizori și clienți;
• creanțe față de salariați;
• creanțe față de bugetul de asigurări sociale;
• creanțe față de bugetul statului;
• creanțe față de asociați;
• creanțe față de diverși creditori, respectiv, debitori.
Creanțele comerciale sunt printre posturile recomandate de IAS 1
Prezentarea situațiilor financiare în structura minimală a bilanțului. Acestea trebuie
recunoscute doar atunci când întreprinderea devine parte a unui contract și, ca
urmare, are dreptul legal de a primi numerar sau, respectiv, are obligația legală de
a plăti.
Din categoria creanțelor comercia le fac parte:
• creanțele rezultate din vânzarea de bunuri, prestarea de lucrări sau
servicii ce fac obiectul de activitate al întreprinderii;
• creanțele pentru efectele de credit (comerciale);
• creanțele legate de lipsuril e de bunuri, de natura stocurilor sau de altă
natură, descoperite la efectuarea recepției acestora și care se impută;
7 Dumitrean,Emilian, Toma,Constantin – Contabilitate Financiară , Editura Sedcom Libris, București 2013
Capitolul 1
9
Aceste creanțe sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul contului 4111
”Clienți”. După funcția contabilă, contul ”Clienți” este un cont de activ, iar după
conținutul economic este cont de active circulante de natura creanțelor. Se
debitează cu drepturile față de client pentru livrarea bunurilor, lucrărilor sau
serviciilor evaluate la nivelul prețului de vânzare la care se adau gă și taxa pe
valoare adăugată aferentă. Se creditează în momentul încasării contravalorii
bunurilor, lucrărilor sau serviciilor vândute prin debitul conturilor de mijloace
bănești sau de efecte comerciale sau, în cazul în care clientul prezintă risc de
neîncasare, prin trecerea acestuia din categoria clienților cerți (obișnuiți) în
categoria clienților incerți.
Tot în categoria creanțelor comerciale intră și efectele comerciale8. Acestea
sunt titluri de credit de forma cambiei, biletului la ord in sau cecului care circulă
între întreprinderi și atestă angajamentul debitorului de a efectua o plată, la o dată
ulterioară, numită scadență, înscrisă pe efect. Diferența între cambie și bilet la ordin
este în legătură cu persoana care are inițiativa emi terii efectului comercial.
În cazul cambiei, creditorul (trăgătorul) dă un ordin debitorului (trasul) de a
efectua o plată către creditor sau un terț desemnat de creditor. În cazul biletului la
ordin, debitorul emite efectul comercial, angajându -se că va efectua plata la
scadență.
Tot în categoria creanțelor comerciale poate fi inclus și contul 409
„Furnizori debitori”, cont de activ care înregistrează avansurile acordate de
întreprindere furnizorilor săi. Aceste avansuri constituie creanțe din momentul
acordării lor și până în mome ntul apariției documentelor justificative ce atestă
transferul dreptului de proprietate al bunului, lucrării sau serviciului. Se debitează
cu avansul acordat furnizorilor de bunuri, lucrări sau servicii, prin creditul
conturilor de mijloace bănești și se c reditează în momentul apariției datoriei față
de furnizori. Soldul contului este debitor și reprezintă avansurile acordate.
8 ibidem
Capitolul 1
10
1.3 Recunoasterea si evaluarea creantelor comerciale în contabilitate .
Evaluarea inițială si periodică
Cadrul Conceptual pentru Raportarea Financiară elaborat de Consiliul
pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB) defineste recunoasterea ca
fiind procesul incorporarii in bilant sau in contul de profit si pierdere a unui element
care indeplineste crit eriile de recunoastere. Acest proces implica descrierea in
cuvinte a respectivului element si asocierea unei anumite sume, precum si
includerea respectivei sume in totalul bilantului sau al contului de profit si pierdere.
Recunoasterea elementelor in situatiile financiare se realizeaza prin referinta la
doua criterii ce trebuie indeplinite in mod cumulativ:
– probabilitatea realiz ării unui beneficiu economic viitor (pentru active)
respectiv a unei ie șiri de resurse purt ătoare de benefici i economice (pentru datorii);
– evaluarea s ă se poat ă realiza intr -un mod credibil ,
Creanțele trebuie recunoscute in bilanț doar atunci cand întreprinderea
devine parte a unui contract si, ca urmare, are dreptul legal de a primi numerar .
Astfel, o crean ță curenta este recunoscuta in bilant in momentul in care este
probabila realizarea unui beneficiu economic viitor de catre întreprindere si atunci
cand aceasta are o valoare care poate fi evaluata in mod credibil. Evaluarea trebuie
inteleasa ca un proces prin care se determina valorile la care creantele curente vor
fi recunoscute in situatiile financiare. Aceasta presupune alegerea unei anumite
baze de evaluare.
In situatiile financiare intocmite de catre întreprindere sunt utilizat e
urmatoarele baze de evaluare: costul istoric, costul curent, valoarea realizabila,
Capitolul 1
11
valoarea actualizata.9 Pe baza documentelor primare (factur ă fiscală ), creanțele
comerciale se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare în gestiune (cost
istoric sau valoare justă) care corespunde cu valoarea lor nominală, adică cu totalul
de plată sau prețul negociat plus taxa pe valoarea adăugată (TVA), care se va aplica
doar operațiunilor supuse impozitări. În situația în care clienților li se aco rdă și
reduceri comerciale, valoarea nominală a creanței este dată de netul comercial
diminuat de reducerea acordată. În cazul reducerilor financiare, scontul va reduce
valoarea creanței inițiale printr -o înregistrare ulterioară, cel mai adesea sconturile
de decontare acordându -se aposteriori printr -o factură de reducere .
Din punct de vedere contabil, recunoașterea este concepută ca un procedeu
tehnic al contabilității de a reflecta creanțele în contabilitate și în rapoartele
financiare.
În cazul acestei abordări, recunoașterea oricărui element contabil, inclusiv a
creanț elor comerciale , trebuie să se bazeze pe respectarea anumitelor criterii și să
se conducă de conceptele și principiile contabile fundamentale.
Putem menționa că în reglementările contabile internaționale, precum și în
literatura de specialitate străină gă sim diverse criterii de recunoaștere a elementelor
contabile, inclusiv a creanțelor comerciale. Astfel, conform Cadrului Conceptual
al Consiliul ui pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB), orice
element contabil ce corespunde definiției unui element al rapoartelor financiare
trebuie recunoscut dacă se respectă următoarele condiții este probabil că orice
avantaj economic prevăzut să intre sau să iasă în/din întreprindere;
In concluzie , creanțele comerciale trebuie recunoscute în contabilitate la
respectarea următoarelor cerințe:
a) elementele contabile să corespundă definiți ei creanțelor comerciale;
9 Ristea, Mihai, Morariu, Ana, Nisulescu,Ileana – Contabilitatea financiara a intreprinderii , Editura Universitara
2005
Capitolul 1
12
b) să fie controlate de întreprindere ca rezultat al evenimentelor anterioare
(în baza drepturilor juridice asupra acestora);
c) să existe o certitudine întemeiată că în urma tranzacției avantajele
economice se vor majora;
d) valoarea creanțelor comerciale să poată fi determinată cu un grad înalt de
exactitate.
De asemenea, considerăm important faptul că recunoașterea creanțelor
comerciale trebuie să se bazeze pe conceptul contabilității de angajamente și pe
respectarea următoarelor principii contabile esențiale: necompensarea, prevalența
economicului asupra juridicului .
Creanțele comerciale devin certe în momentul transferului dreptului de
proprietate, în cazul când are loc vânzarea bunurilor întreprinderii, în ziua livrării
și la locul de livrare, când se transmite odată cu dreptul de proprietate și riscul
pierderii sau deteriorării produselor livrate. Momentul liv rării se confirmă prin
semn area facturii de către reprezentantul împuternicit al cumpărătorului. În cazul
tranzacțiilor internaționale momentul transferării dreptului de proprietate este
reglementat de clauzele contractelor internaționale.
Recunoașterea c reanțelor și datoriilor comerciale este nemijlocit corelată cu
evaluarea acestora, care constituie o problemă majoră pentru orice compartiment
al contabilității.
Recunoașterea creanțelor curente se realizează potrivit criteriilor generale
de recunoaștere a elementelor în structurile situațiilor financiare și anume:
creanțele curente sunt recunoscute în situațiile financiare cand este probabilă
realizarea de beneficii economice viitoare către întreprindere și când acestea au o
valoare care poa te fi evaluată credibil.
Evaluarea creanțelor10 prezintă importanță deosebită pentru gestionarea și
reflectarea în contabilitate. Realizarea acestui deziderat impune, pe de o parte,
10 Jianu, Ionel – Evaluarea în Contabilit ate, Editura Economică, București 2012
Capitolul 1
13
respectarea exigențelor ce rezultă din cele patru reguli de bază privind evaluarea,
care de altfel corespund unor momente semnificative în care această operațiune
este indispensabilă, astfel:
a. la intrarea în gestiune, deci la data constituirii lor;
b. la inventarier e și pregătirea elementelor în situațiile fina nciare,
c. în momentul decontării, deci la data încasării creanțelor.
Pe de altă parte, este necesar să fie luate în considerare particularitățile
creanțelor, care le influențează, în mod direct, gestionarea și contabilizarea.
a. Potrivit prevederilor legale în domeniu, creanțele se evaluează l a data
constituirii lor și, implicit, a reflectării inițiale în contabilitate la valoarea lor
nominală (denumită valoare de intrare). Creanțele în valută se reflectă în
contabilitate atât în lei, la cursul de schimb în vigoare la data efectuării
operațiuni lor, cât și în valută. Operațiunile în valută se înregistrează în contabilitate
în momentul recunoașterii lor inițiale, în moneda de raportare (leu), aplicându -se
sumei în valută cursul de schimb dintre moneda națională și cea străină, în vigoare,
la data efectuării tranzacției.
b. La inventariere, evaluarea creanțelor 11se face la valoarea lor probabilă
de încasare sau de plată, în conformitate cu reglementările contabile aplicabile.
Diferențele constatate în minus între valoarea stabilită la i nventariere și valoarea
contabila netă a creanțelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor
pentru deprecierea creanțelor (clienți, decontări în cadrul grupului și cu
acționarii/asociații, debitori diverși). Cu ocazia desfășurării lucrărilor de
inventariere, dacă pentru o creanță restantă există o probabilitate mare de
neîncasare aceasta se trece în categoria creanțelor incerte și, concomitent, se
înregistrează o ajustare pentru deprecierea creanțelor clienți, ca urmare a riscului
de neîncasa re a creanței respective.
11 Deaconu, Sorin – Constantin – Particularități ale contabilității entităților , Editura CH Back, București 2012
Capitolul 1
14
c. La închiderea exercițiului financiar, elementele de natura creanțelor se
evaluează și se reflectă în situațiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusă de
acord cu rezultatele inventarierii (denumită evaluare bilanțieră). În acest scop,
valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii, denumită
valoare de inventar. La fiecare dată a bilanțului, creanțele și datoriile exprimate în
valută trebuie evaluate și raportate utilizându -se cursul de schimb comunicat de
Banca Națională a României, valabil la data încheierii exercițiului financiar.
Diferențele de curs valutar stabilite între data înregistrării creanțelor în valută și
data recunoașterii lor în situațiile financiare influen țează veniturile sau cheltuielile
financiare, după cum sunt favorabile și, respectiv, nefavorabile. Potrivit
reglementărilor contabile aplicabile, pentru creanțele și exprimate în lei dar a căror
decontare se face în funcție de cursul unei valute, eventua lele diferențe favorabile
sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora la sfârșitul exercițiului, se
înregistrează la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, după caz. Precizările sunt
valabile și pentru evaluarea la sfârșitul fiecărei luni.
d. La data încasării creanțelor12 și plății datoriilor, stabilite în lei, deci la
scăderea acestora din contabilitate se utilizează valoarea nominală existentă în
contabilitate, denumită valoare de intrare.
Evaluarea creanțelor curente se face utilizând una dintre bazele de evaluare
prevăzute de Cadrul Conceptual pentru Raportare financiară, emis de IASB: costul
istoric, costul curent, valoarea realizabilă/de decontare, valoarea actualizată. Cea
mai utilizată bază de evaluare est e costul istoric, conform căreia creanțele sunt
contabilizate la suma în numerar sau echivalente de numerar care se așteaptă să fie
încasată în momentul vânzării bunurilor și serviciilor sau la valoarea justă a sumei
încasate în momentul vânzării bunurilor și serviciilor.
12 ibidem
Capitolul 2
15
Capitolul 2
Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila – cadrul
organizatoric al contabilității creanțelor comerciale
2.1 Prezentarea generală a Companiei de Utilități Publice
Dunărea Brăila
Apa care este potrivită consumului uman se numește apă potabilă13.
Conform standardului din România, pentru ca apa să fie potabilă sestonul
(totalitatea organismelor vii și moarte care plutesc sau înoată în mediul acvatic) nu
trebuie să depășească 1ml/m³. Pe măsura creșterii pop ulației umane, de -a lungul
timpului, și a folosirii intensive și extensive a resurselor de apă susceptibile de a
furniza apă potabilă, problema apei utilizabile a devenit o problemă vitală a
omenirii.
În anul 2018 s -au împlinit 130 de ani d e serviciu public în alimentarea
cu apă a Brăilei. În luna octombrie a anului 1888 s -a pus în funcțiune primul sistem
centralizat de alimentare cu apă, cu o capacitate de 4000 mc/zi, iar din anul 1891
serviciul de alimentare cu apă a devenit permanent. În anul 1912 au început
lucrările de canalizare. Canalul colector central realizat de firma inginerului
Dionisie Germani, dat în exploatare în anul 1916, reprezintă o adevărată operă de
artă și asigura serviciile întregului oraș, la nivelul timpului respectiv .
Între anii 1918 -1940 serviciul de apă -canal se dezvoltă prin creșterea
capacității de preparare și a rețelei de distribuție. În anii 1968 -1970 se execută
sistemul de alimentare cu apă a orașelor Galați și Brăila din sursa de alimentare
subterană de la Suraia (Vrancea) și conducta de aducțiune Șerbești -Brăila. În
deceniile VII -VIII se dezvoltă serviciile publice în cartierele noi: Hipodrom, Obor,
13 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83
Capitolul 2
16
Viziru, Vidin -Progresu; se dublează magistralele de aducțiune Chiscani -Brăila și
se construies c rezervoare de stocare.
Astazi sistemul de alimentare cu apă al municipiului Brăila deservește
peste 245.000 de locuitori, 55.000 de apartamente situate în 825 de blocuri de
locuințe și importante unități economice.
Obiectul de activitate
Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila are ca obiect de activitate
captarea, tratarea și distribuția apei potabile, colectarea si epurarea apelor uzate și
lucrări de instalații tehnico -sanitare14.
Viziunea ma nagementului de la cel mai inalt nivel al companiei este
extinderea zonei de activitate a companiei la nivelul fiecărei localități a județului
Brăila prin promovarea valorilor civilizației moderne și respectarea marilor
echilibre ecologice. Misiunea princi pală a Companiei de Utilități Publice Dunărea
Brăila este furnizarea continuă a unor servicii de calitate în vederea întâmpinării
așteptărilor și satisfacerii consecvente a cerințelor clienților săi, respectând cu
rigurozitate indicatorii de calitate și ef iciență.
C.U.P. Dunărea Brăila15 a fost înființată ca societate comercială pe
acțiuni la data de 09.11.2007 ca urmare a transformării R.A. Apa Brăila. Ea este
unitatea economică publică ce asigură în municipiul Brăila o serie de activităț i,
reprezentate în schema nr.1 ”Principalele activități ale C.U.P. Dunărea Brăila” ,
C.U.P. Dunărea Brăila are personalitate juridică, este organizată și
funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, încheie
bilanț, are cont în bancă, beneficiază de credite, are relații economice cu alte
societăți și utilizează fonduri în condițiile legii. Consiliul Local Municipal a
14 http://www.firme.info/compania -de-utilitati -publice -dunarea -braila -sa-cui7179966/
15ibidem
Capitolul 2
17
încredințat Directorului General organizarea și gestionarea activității pe baza unor
criterii de performa nță. Directorul General reprezintă compania și poartă
răspunderea pentru modul în care înfăptuiește actele de administrare ale C.U.P.
Dunărea Brăila potrivit celor din contractul de performanță.
Schema nr.1 Principalele activități ale C.U.P.Dunărea Brăila
Sursa: întocmită de autor
C.U.P. Dunărea Brăila este proprietatea bunurilor din patrimoniul său. În
exercitarea dreptului de proprietate posedă, folosește și dispune de bunurile pe care C.U.P .DUNĂREAPrepararea,
transportul și
distribuția
apei potabile
prin rețele la
consumatori Montarea,
verificarea,
reparări
apometre,
construcții –
montaj lucrări
specifice
Prelucrarea,
transportul
apelor
menajere și
pluviale prin
rețeaua de
canalizareÎntreținerea și
repararea
rețelelor de
canalizareExploatarea,
întreținerea și
repararea
stațiilor,
utilajelor și
instalațiilorCalificarea,
pregătirea,
perfecționarea
specializarea
personalului
Capitolul 2
18
le are in patrimoniu, în vederea realizării obiecti vului de activitate. În exercitarea
atribuțiilor C.U.P. Dunărea Brăila stabilește raporturile de serviciu:
1. de subordonare față de Consiliul Local Municipal Brăila;
2. de lucru cu compartimente din cadrul organelor centrale/locale;
3. de colaborare cu direcții și compartimente independente;
4. de coordonare și control a subunităților subordonate.
Acționarii C.U.P. Dunărea Brăila sunt Primăria și Consiliul Județean.
– Acționar 1 Consiliul Local Municipal
– Acționar 2 Consiliul Județean și primării
Schema nr. 2 Acționarii C.U.P. Dunărea Brăila
Sursa: întocmită de autor
După cum se vede în schema nr. 2 principalul acționar al C.U.P. Dunărea
este Consiliul Local Municipal, care deține cea mai mare parte a acțiunilor. Acționari
Acționar 1
Acționar 2
Capitolul 2
19
Primăriile de comune au devenit acționari la CUP Dunărea16 în urmă cu 12
ani, la momentul în care s -a pus problema transformării operatorului local de apă –
canal -epurare în operator regional, astfel încât compania să presteze serviciul de
utilitate publică și în județ, nu numai în municipiul Brăila. Aceasta era una dintre
condițiile pe care compania trebuia să le îndeplinească pentru accesarea fondurilor
europene nerambursabile. Astfel, primăriile de comune au devenit acționari cu o
participare de 0,0028%, alături de Consil iul Județean având o cotă de 13,05% la
capital, dar și Consiliul Local Municipal – care deține de fapt pachetul majoritar de
acțiuni – 86,82%.
Principala sursă de apă pentru localitățile județului Brăila o constitue sursa
de suprafață, fluviul Dunărea. Sursele de apă sunt exploatate la capacităti mari
pentru acoperirea pierderilor mari de apă, atât cele reale cât și cele comerciale. S –
a constatat că marea parte a rezervoarelor de înmagazinare prezintă uzuri mari la
instalațiile hidraulic e. De asemenea, transportul apei se realizează prin rețele de
conducte cu vechime mare. Această situație duce la numeroase avarii și pierderi
de apă. De aici rezultă nevoia urgentă de reabilitare a acestor componente ale
sistemului de alimentare cu apă. St rategia elaborată la nivelul municipiului Brăila
are în vedere o serie de măsuri enumerate în schema nr.3 măsuri cu privire la
strategia elaborată la nivelul municipiului Brăila.
Rețelele de canalizare existente în oraș sunt în general subdim ensionate,
necesitând extindere și reabilitare. Obiectivele de dezvoltare propuse au în vedere
eliminarea deficiențelor, reabilitarea, extinderea și modernizarea sistemelor de
alimentare cu apă și canalizare, reducerea costurilor de operare până la un nive l
suportabil, îmbunătățirea condițiilor de sănătate și siguranță ale populației.
16 http://www.obiectivbr.ro/
Capitolul 2
20
Schema nr. 3 Măsuri cu privire la strategia elaborată la nivelul municipiului
Brăila
Sursa: întocmită de autor
Serviciul de alimentare cu apă și de canalizare reprezintă totalitatea
activităților de utilitate publică și de interes economic și social general efectuate în
scopul captării, tratării, transportului, inmagazinării și distribuirii apei potabile,
brute și industriale tuturor utilizatorilor de pe teritoriul localităților Județului
Brăila, respectiv pentru colectarea, transportul, epurarea și evacuarea apelor uzate,
a apelor meteorice și a apelor de suprafață, după caz provenite din intravilanul
acestora17. C.U.P Dunărea Brăila are calitatea de operator, având competența și
17 Regulamentul serviciului de alimentare cu apă și de canalizare aplicabil în județul Brăila Măsuri Apă pentru toți cetățenii municipiului,
deci extinderea rețe lei de alimentare
cu apă și canalizare
Concentrarea pentru reabilitarea și
modernizarea sistemelor existente
Asigurarea cotelor impuse de
branșarea la alimentarea cu apă
Atingerea cotelor cerute pentru
branșare la colectarea și epurarea
apelor uzate
Construirea stațiilor de epurare a
apelor uzate
Capitolul 2
21
capacitatea recunoscute de a presta serviciile publice de alimentare cu apă și de
canalizare.
2.2 Analiza evoluției principalilor indicatori economico -financiari pe
perioada 201 6-2018
Indicatorii economico financiari facilitează lucrul cu un volum de date
ridicat intr-o maniera organizată.
Importanța calculării indicatorilor economico -financiari constă în
cunoașterea evoluției acestora și în compararea cu exercițiile financiare precedente,
ceea ce oferă conducerii entității, posibilitatea de a efectua analize economico –
financiare cu impact în procesul decizional18.
Principalele grupe de indicatori sunt:
· indicatori de lichiditate;
· indicatori de risc;
· indicatori de activitate (de gestiune);
· indicatori de profitabilitate și solvabi litate.
Pentru a se realiza o analiză pertinenta pe baza ratelor financiare trebuie
avute în vedere următoarele aspecte:
– întodeauna este nevoie de un punct de referință, indiferent că este vorba de valori
istorice obținute de companie, de pre viziuni sau de valori calculate pentru alte
societăți cu obiect similar de activitate;
– analiza pe baza unui singur indicator poate conduce la interpretări eronate, fiind
recomandată studierea mai multor rate pentru a se obține o imagine corectă a
poziț iei sau performanței financiare a companiei;
– utilizarea valorilor bilanțiere de la sfârșitul anului la calcului indicatorilor –
financiari poate conduce la obținerea unor erori date de factori sezonieri, de aceea
18 Pantea, Iacob Petru, Bodea, Gheorghe – Contabilitatea Financiară , Intelcredo, 2013
Capitolul 2
22
se recomandă utilizarea valorilor medii ( ex: Stocuri la sfarsitul anului – Stocuri la
inceputul anului/2)19.
1. Indicatori de lichiditate :
a) Indicatorul lichidității curente (Indicatorul capitalului circulant) =
𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒=
– valoarea recomandată acceptabilă – în jurul valorii de 2;
– oferă garanția acoperirii datoriilor curente din activele curente.
b) Indicatorul lichidității imediate ( indicatorul test acid ) = 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 −𝑠𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖
𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
2. Indicatori de risc :
a) Indicatorul gradului de îndatorare: 𝑐𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 î𝑚𝑝𝑟𝑢𝑚𝑢𝑡𝑎𝑡
𝑐𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢 x 100 sau
𝑐𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 î𝑚𝑝𝑟𝑢𝑚𝑢𝑡𝑎𝑡
𝑐𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑛𝑔𝑎𝑗𝑎𝑡 x 100 , unde:
– capital împrumutat = credite peste 1 an;
– capital angajat = capital împrumutat + capital propriu
b) Indicatorul privind acoperirea dobânzilor – determină de câte ori persoana
juridică poate achita cheltuielile cu dobânda. Cu cât valo area indicatorului
este mai mică, cu atât poziția persoanei juridice este considerată mai
riscantă.
3. Indicatorii de activitate (indicatori de gestiune) – furnizează informații cu
privire la:
– viteza de intrare sau de ieșire a fluxurilor de numerar ale persoanei juridice;
– capacitatea persoanei juridice de a controla capitalul circulant și activitățile
sale comerciale de bază;
19 Zirra, Daniela, Anghel, Flavia, Horhotă, Matei (Țole), Luminița Nicoleta Cristina – Analiză eco nomico –
financiară, Editura Univeristară , București 2014
Capitolul 2
23
Viteza de rotație a stocurilor (rulajul stocurilor) – aproximează de câte ori stocul
a fost rulat pe parcursul exercițiului financiar
𝑐𝑜𝑠𝑡𝑢𝑙 𝑣â𝑛𝑧ă𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟
𝑠𝑡𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 = număr de ori sau număr de zile de stocare – indică numărul de
zile în care bunurile sunt stocate în unitate
𝑠𝑡𝑜𝑐 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢
𝑐𝑜𝑠𝑡𝑢𝑙 𝑣â𝑛𝑧ă𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 x 365
Viteza de rotație a debitelor -clienți:
– calculează eficacitatea persoanei juridice în colectarea creanțelor sale;
– exprimă numărul de zile până la data la care debitorii își achită datoriile către
persoana juridică
𝑠𝑜𝑙𝑑 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝑐𝑙𝑖𝑒𝑛 ț𝑖
𝑐𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 x 365
O valoare în creștere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul
creditului acordat clienților și, in consecință, creanțe mai greu de încasat (clienți
rău platnici).
Viteza de rotație a creditelor -furnizor aproximează numărul de zile de creditare pe
care persoana juridică îl obține de la furnizorii săi. În mod ideal ar trebui să includă
doar creditorii comerciali.
𝑠𝑜𝑙𝑑 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝑓𝑢𝑟𝑛𝑖𝑧𝑜𝑟𝑖
𝑎𝑐ℎ𝑖𝑧𝑖ț𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑏𝑢𝑛𝑢𝑟𝑖 (𝑓ă𝑟ă 𝑠𝑒𝑟𝑣𝑖𝑐𝑖𝑖 ) x 365 unde pentru aproximarea achizițiilor se poate
utiliza costiul vânzărilor sau cifra de afaceri.
Viteza de rotație a activelor imobilizate – evaluează eficacitatea activelor
imobilizate prin analiza cifrei de afaceri raportate la activele imobilizate.
𝑐𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖
𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑖𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒
Capitolul 2
24
Viteza de rotație a activelor totale
𝑐𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖
𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒
4. Indicatori de profitabilitate – exprimă eficiența persoanei juridice în
realizarea de profit din resursele disponibile:
a) Rentabilitatea capitalului angajat – reprezintă profitul pe care îl obține
persoana juridică din banii investiți în afaceri:
Profitul înaintea plății dobânzii și a impozitului pe profit/capitalul angajat, unde
capitalul angajat se referă la banii investiți în persoana juridică atât de acționari,
cât și de creditorii pe termen lung, include capitalul propriu și datoriile pe termen
lung sau active totale minus datorii curente.
b) Marja brută din vânzăr i
𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑏𝑟𝑢𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑣â𝑛𝑧ă𝑟𝑖
𝑐𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 x 100
O scădere a procentului poate scoate în evidență că societatea nu este capabilă să –
și controleze costurile de producție sau să obțină prețul de vânzare optim.
referitoare l a volumul de activitate și la structura creanțelor după natura lor, gradul
de certitudine al realizărilor precum la termenul de realizare.
Principalii indicatori economici financiari ai Compani ei de Utilități Publice
Dunărea Brăila S.A sunt prezentati în continuare
Capitolul 2
25
NR.
CRT. DENUMIREA
INDICATORULUI FORMULA DE CALCUL U.M 31.12.2017 31.12.2018 PRELIMINAR
31.12.2019
A INDICATORI DE
PROFITABILITATE
1 Rentabilitatea
capitalului angajat Profit exploatare*100/Capital
angajat % 11.93 7.97 8.65
profit exploatare Lei 8,692,268 5,955,372 6,097,988
capital angajat=capital propriu+
datorii >1 an Lei 72,853,964 74,743,663 70,471,203
2 Rata de utilizare a
activelor Vanzari*100/active operationale % 13.99 25.64 52.54
cifra de afaceri Lei 65,184,695 68,862,067 70,959,998
active operationale=active
imobilizate total+ active
circulante total+ cheltuieli
avans – datorii<1 an Lei 465,899,018 268,619,102 135,048,892
3 Marja bruta din
vanzari Profit brut*100/cifra de afaceri % 11.69 7.55 6.66
Profit brut Lei 7,618,321 5,196,283 4,726,751
B INDICATORI DE
LICHIDITATE
1 Indicatorul
lichiditatii curente Active curente/Datorii curente 6.72 6.16 4.95
active curente Lei 89,269,565 84,879,782 62,717,498
Datorii curente Lei 13,283,654 13,786,446 12,665,398
2 Indicatorul
lichiditatii
imediate
(indicatorul test
acid) (Active curente -Stocuri) /Datorii
curente 5.94 5.31 4.27
Stocuri Lei 10,395,635 11,697,166 8,630,058
3 Rata solvabilitatii
generale Active totale/datorii totale 12.26 6.85 4.02
active totale Lei 479,182,672 282,405,548 147,714,290
datorii totale Lei 39,070,341 41,208,100 36,751,244
C INDICATORI DE
RISC
1 Indicatorul
gradului de
indatorare Capital imprumutat*100 /Capital
propriu % 54.79 57.95 51.93
Sume datorate inst de
credit>1an Lei 25,786,687 27,421,654 24,085,846
Capital propriu Lei 47,067,277 47,322,009 46,385,357
Capitolul 2
26
2 Indicatorul privind
acoperirea
dobanzilor profit exploatare/cheltuieli cu
dobanda 15.24 7.99 9.45
profit exploatare Lei 8,692,268 5,955,372 6,097,988
Cheltuieli cu dobanda Lei 570,182 745,505 645,544
D ECHILIBRUL
FINANCIAR
1 Fondul de rulment
Active curente -pasive curente
Lei 75,985,911 71,093,336 50,052,100
2 Nevoia de fond de
rulment (Stocuri+Creante) -Datorii de
exploatare Lei 29,647,732 29,517,228 25,228,071
datorii de exploatare(altele
decat credite bancare si
imprumuturi)=datorii totale -sume
datorate institutiilor de credit –
alte datorii asimilate Lei 9,489,894 9,789,276 8,632,018
3 Trezoreria neta Fond de rulment -Nevoia de fond
de rulment Lei 46,338,179 41,576,108 24,824,029
E INDICATORI AI
FONDULUI DE
RULMENT
1 Rata stabilitatii
financiare Capital permanent*100/pasiv
total % 15.23 26.52 47.73
pasiv total Lei 478,391,949 281,808,066 147,659,424
capital permanent=capitaluri
proprii+ datorii >1an Lei 72,853,964 74,743,663 70,471,203
capitaluri proprii Lei 47,067,277 47,322,009 46,385,357
datorii>1an Lei 25,786,687 27,421,654 24,085,846
2 Rata autonomiei
financiare globale Capital propriu*100/Pasiv total
% 9.84 16.79 31.41
3 Rata de indatorare
globala Datorii totale*100/pasiv total % 8.17 14.62 24.89
4 Rata datoriilor
curente Datorii pe termen
scurt*100/Pasiv total % 2.78 4.89 8.58
F RATELE DE
GESTIUNE
1 Durata de rotatie a
stocurilor Stocuri*365/Cifra de afaceri
zile 58 62 44
2 Durata de
incasare a
creantelor
Capitolul 2
27
2.1 Durata de
incasare a
creantelor
raportate la cifra
de afaceri+
TVA+alte venituri
de exploatare din
relatiile cu clientii
(penalitati) Sold clienti*365/cifra de
afaceri+ TVA
zile 113 114 101
sold clienti Lei 23,466,528 24,034,484 21,406,977
cifra de afaceri+ TVA+ alte ven
din exploatare (rulaj debitor ct
4111) Lei 75,737,557 77,198,033 77,031,100
3 Durata de plata a
datoriilor curente Sold furnizori
exploatare*365/achizitii bunuri zile 26 28 22
Sold furnizori exploatare Lei 2,671,560 3,015,062 2,298,023
Total cumparari cu TVA Lei 29,334,277 31,896,994 37,285,365
Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila S.A. a avut profit în toți anii
în care a avut bilanțuri declarate, și nu a avut pierderi în nici un an. De asemenea
cifra de afaceri are o evolutie ascenden tă, in anul 2017 a inregistrat valoarea de
65,184,695 lei, in anul 2018 valoarea a crescut la 68,862,067 lei , Cu ajutorul
datelor din bilantul structural sunt puse in evidenta schimbarile interne care s -au
produs de la un exercitiu financiar la altul.
Tabel nr. 1 Indicatori din bilanț
Indicatori 2016 2017 2018
Cifra de afaceri 58 719 544 65 184 695 68 862 067
Profitul net 7 065 818 6 567 557 4 799 121
Datorii totale 31 796 468 39 070 341 41 208 100
Active imobilizate
total 377 342 623 389 832 640 197 484 254
Active circulante
total 79 032 667 89 269 565 84 879 782
Capitaluri Proprii 44 735 761
47 067 277 47 322 009
Nr. de angajați 831 886 964
Sursa:http://www.firme.info/compania -de-utilitati -publice -dunarea -braila -sa-cui7179966/
Capitolul 2
28
2.3 Structura creanțelor comerciale la C.U.P.Dunărea Brăila
Principalele categorii de utilizatori ai serviciului de alimentare cu apă și de
canalizare sunt:
a) agenți economici;
b) instituții publice;
c) utilizatori casnici: persoane fizice sau asociații de proprietari/locatari.
În tabelul nr.1 se prezintă numărul total de contracte pe categorii de
utilizatori, numărul lor fiind în creștere in 2019 cu 878 utilizatori noi, fata de
anul 2018 cand s -au inregistrat 70616 contracte.
Tabel nr. 2. Numar total contracte
TIPURI DE CONTRACT E /anul 2019 NR.
Utilizatori in condominiu 43
Agenti Economici Privati 2060
Asociatii de Proprietari 855
Institutii Publice 623
Utilizatori casnici 67873
TOTAL GEN ERAL 2019 71454
Soldul contului 4111„Clienți” la data de 31.12.2018 pe categorii de clienți este
prezentat în tabelul nr.3
Tabel nr. 3 Soldul contului 4111„Clienți”
Nr.crt . Categorii de clienți Sold la
31.12.201 8 (lei) Procent din total
sold
1 Asociații de proprietari 15.976.66 7 58%
2 Persoane fizice 6.426.556 23%
3 Instituții publice 922.697 4%
4 Agenți economici 4.251.083 15%
Total 27.577.00 3 100%
Sursa: întocmit de autor
Capitolul 2
29
Schema nr.4 Soldul contului 4111 „Clienți”
Sursa: întocmită de autor
C.U.P. Dunărea Brăila practică prețul aprobat potrivit reglementărilor
legale în vigoare. Prețul apei potabile la încheierea contractului este de 4.02 lei /mc
fără T.V.A. Modificarea prețului trebuie adusă la cunoștința utilizatorului cu
minimum 15 zile înaintea începerii perioadei de facturare la noul preț, prin mass-
media sau afișare la utilizatori. Incepănd cu data de 01.08.2019 pretul apei potabile
a crescut conform Avizului nr. 710470 din 30.07.2019 emis de Autoritatea
Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice,
aprobate prin Hotararea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara “DUNAREA”
Braila nr. 41 din 31.07.2019, si intra in vigoare de la 01 august 2019.20
Facturile cuprind:
a) elemente de identificare ale utilizatorului pentru fiecare punct de consum
și numărul de contract;
b) pentru consum contorizat: proces verbal de citire lunar (din care rezultă:
serie apometru, index vechi – index nou apometru, cantitatea de apă de
20 http://apabraila.ro/index.php/2019/08/02/comunicat-61/
1. Asociații de proprietari
2. Persoane fizice
3. Instituții publice
4. Agenți economici
Capitolul 2
30
facturat) și prețul aplicat, temeiul legal, data emiterii, termenul de
scadență și soldul precedent;
c) pentru consum paușal: declaraț ie de impunere lunară (din care rezultă
cantitatea de apă de facturat) și prețul aplicat, temeiul legal, data emiterii,
termenul de scadență și soldul precedent.
Facturile21 pentru furnizarea serviciului de alimentare cu apă se emit, cel
mai ta rziu, până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestația a fost
efectuată. Plata contravalorii facturilor reprezentând serviciul prestat se efectuează
de către utilizator în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii facturii.
Neachitar ea facturii în termen de 30 zile de la data scadenței atrage după sine,
începând cu prima zi după data scadenței, calcularea penalităților de întârziere
egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare,
fără ca acestea să depășească cuantumul debitului, constituindu -se venit al
companiei. Compania nu calculează penalități de întârziere pentru neplata în
termen a facturilor pentru serviciul de alimentare cu apă în situația în care acestea,
din vina sa, nu se emit lunar în t ermenul prevăzut în contract, sau nu i se transmit
lunar facturile utilizatorului, situație de natură să -l pună pe acesta în imposibilitatea
achitării în termenul prevăzut de contract a contravalorii facturilor pe o perioadă
mai mare de o lună.
În cazul apei evacuate în rețeaua publică de canalizare cantitatea de apă
evacuată în rețeaua publică facturată din cantitatea de apă potabilă consumată va fi
de:
1. pentru agenții economici și instituțiile publice din mediul urban și rural:
a) 100% din apa consumată, în situația în care apa evacuată nu este
contorizată;
b) conform indexului debimetrului de apă uzată, în situația în care apa
evacuată este contorizată;
21 Contract de furnizare a apei potabile
Capitolul 2
31
2. pentru utilizatorii casnici:
a) 80% din apa consumată contorizată în mediul urban;
b) 80% din apa consumată in sistem paușal în mediul urban ;
c) 80% din apa consumată contorizată în mediul rural;
d) 80% din apa consumată în sistem paușal în mediul rural.
Cantitatea de apă pluvială și meteorică preluată de rețeaua de canalizare se
determin ă prin înmulțirea cantității specifice de apă pluvială și meteorică,
comunicată de Agenția Națională de Meteorologie pentru luna anterioară emiterii
facturii, cu suprafețele totale ale incintelor construite și neconstruite, declarate de
fiecare utilizator și cu coeficienții de scurgere, utilizând relația de calcul analitic:
Qm = (S1 x 0,4 + S 2 x 0,04) x k , unde:
Qm = cantitatea de apă meteorică lunară;
S1= suprafața aferentă învelitorilor de sticlă, țiglă și carton asfaltat, precum și
teraselor asfaltate și pavajelor din asfalt și din beton;
S2= suprafața aferentă terenurilor de sport, grădinilor, incintelor și curților
nepavate, terenurilor agricole (cultivate);
k= cantitatea specifică de apă meteorică comunicată de A.N.M. pentru luna
anterioară emiterii facturii22.
Modul de calcul al creanțelor față de clienți înregistrate pe baza facturilor este
același pentru toți utilizatorii. Drept exemplu, în cele ce urmează, voi prezenta
facturarea consumului de apă la dive rse categorii de clienți și evaluarea creanțelor
față de aceștia.
22 ibidem
Capitolul 2
32
Exemplu de evaluare a creanței față de Institutie Publica
Facturarea se face lunar, în baza prețurilor și tarifelor aprobate și a
cantităților efective determinate potrivit prevederilor legale.
Pentru „Liceul Tehnic Edmond Nicolau” BRĂILA, s -a inregistrat
consumul pentru apometrul inteligent, prin unde radio la distanta la data de
19.06.2019 in urma căruia a reieșit un consum de 525 mc apă.
Calculul consumului apă -canal se efectuează în baza Avizului A.N.R.S.C.
NR.504241/02.05.2017 aprobat de Consiliul Local Municipal Brăila privind
aprobarea ajustării tarifelor pentru serviciile de apă -canal practicate de C.U.P.
Dunărea Brăila începând cu data de 01.05.2017.
525 mc. apă × 4.02 lei/mc. = 2110,50 lei
T.V.A. = 9 % ×2110.50 = 189.95 lei
Total consum apă = 4006,45 lei
Cantitatea de apă uzată evacuată de utilizator, respectiv „Liceul Tehnic
Edmond Nicolau” Brăila, este egală cu cantitatea de apă consumată conform
contractului de branșare/racordare și utilizare a serviciilor publice de alimentare cu
apă și de canalizare din Municipiul Brăila Nr.2070/15.11.2018 reinnoi t, încheiat
între C.U.P. unărea Brăila și utilizator „Liceul Tehnologic Edmond Nicolau’’Braila
525 mc.canal × 2.42 lei canal = 1270,50 lei
T.V.A. = 9% × 1270,50 lei = 114,35 lei
Total consum canal = 1384,85 lei
Capitolul 2
33
Cantitatea de apă meteorică preluată de rețeaua publică de canalizare se
determină utilizând relația de calcul analitic. Astfel, conform contractului , „Liceul
Tehnologic Edmond Nicolau” Brăila declară suprafața construită S1=10790 metri
patrati si supraf ata neconstruita S2=2981 metri pătrați. Astfel rezulta calculul:
Qm = (10790 x 0,4 + 2981 x 0,04) x 0,0266=118 mc
118 mc apă meteorică × 2,42 lei apă meteorică = 285,56 lei
T.V.A. = 9% × 285,56 lei = 25.70 lei
Total consum meteo = 311,26 lei
Astfel, din calculul sus menționat reiese valoarea facturii fiscale
nr.BRC/CV/00091834 din data de 30.06.2019 în baza căreia se înregistrează o
creanță î n valoare de 3996,56 lei apă -canal -meteo .
Exemplu de evaluare a creanței față de un utilizator casnic fără meteo
Pentru utilizatorul casnic Rosca Mariana domiciliata in Braila, s -a întocmit
procesul verbal de citire a contorului la data de 30.06.2019 în urma căruia a reieșit
un consum de 4 mc apă.
Calculul consumului apă -canal se efectuează în baza Avizului A.N.R.S.C.
NR.504241/02.05.2017 aprobat de Consiliul Local Municipal Brăila privind
aprobarea ajust ării tarifelor pentru serviciile de apă -canal practicate de C.U.P.
Dunărea Brăila începând cu data de 01.05.2017.
4 mc apă × 4,02 lei apă = 16,08 lei
T.V.A. = 9% × 16,08 lei = 1.44 lei
Total consum apă = 17.52 lei
Capitolul 2
34
Cantitatea de apă uzată evacuată de utilizator, respectiv Rosca Mariana ,
este 80% din cantitatea de apă consumată conform contractului de
branșare/racordare și utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apă și de
canalizare din Municipiul Brăi la NR.34720/06.10.2012, încheiat între C.U.P.
Dunărea Brăila și utilizator Rosca Mariana. (4 mc.apa x 0.80%=3,20 mc canal)
3.20 mc canal × 2,42 lei canal = 7,74 lei
T.V.A. = 9% × 7.74 lei = 0,69 lei
Total consum canal = 8,43 lei
Astfel, din calculele de mai sus reiese valoarea facturii fiscale nr.
BRC/DE/00136184 din data de 30.06.2019 în baza căreia se înregistrează o creanță
în valoare de 25.95 lei apă -canal.
2.4. Modalități de d econtare a creanțelor comerciale
Întreprinderile își desfășoară activitatea în contextul unui sistem complex
de relații de decontare cu furnizorii, cu clienții, cu angajații, cu organismele de
asigurare și protecție socială, cu bugetul statului și alte organisme publice, cu
grupul de asociați și cu subunitățile, precum și cu alte persoane fizice și juridice,
care în contabilitate poartă denumirea de terți. Aceste relații comerciale curente
generează, în contabilitate, apariția datoriilor pentru beneficiar și a creanțelor
pentru furnizor sau prestator, ambele situații având termene de decontare, de
regulă, sub un an.
Creanțele întreprinderii reprezintă drepturile generate de existența unui
decalaj între momentul livrării unor bunuri economice sau prestării unor servicii și
Capitolul 2
35
cel al decontării, adică a primirii unui echivalent valoric sau a unei contraprestații
pe măsură23.
Prezentarea succintă a categoriilor de creanțe24 corelate cu principalele
document ele aferente ar fi:
– angajarea, respectiv stingerea creanțelor față de clienți presupune utilizarea de:
facturi, facturi fiscale, aviz de însoțire a mărfii, ordin de plată, cec, bilet la ordin,
cambie, chitanță;
– angajarea, respectiv stingerea creanțelor față de personalul unității presupune
utilizarea de: ștate de plată, listă de indemnizații, listă de avans chenzinal, listă
pentru plățile parțiale, ordin de deplasare, chitanța.
C.U.P. Dunărea poate efectua încasarea serviciului prestat prin următoarele
modalități:
a) în numerar, la casieri ile fixe sau prin casierii de teren,
b) cu fila cec;
c) cu ordin de plată;
d) alte instrumente de plată convenite de părți (de exemplu plăți prin
PAYPOINT, PAYZONE sau centr ul UNU_DOI)
În cazul în care pe documentul de plată nu se menționează obiectul plății, se
consideră achitate facturile în ordine cronologică. În funcție de modalitatea de
plată, aceasta se consideră efectuată, după caz, la una dintre următoarele date:
a) data inscrisă în ordinul de plată vizat de bancă;
b) data certificată de C.U.P. Dunărea pentru filele cec sau celelalte
instrumente de plată legale;
23 Pătrașcu, Bogdan Cristinel, Popovici, Ilie, Popovici, Alexandra, – Contabilitatea unor operațiuni speciale ,
Editura Danubius Brăila 2006
24 Popovici, Ilie Vâlcu, Vasilica – Contabilitatea armonizată cu directivele comunităților economice europene ,
Editura Danubius Brăila 2006
Capitolul 2
36
c) data înscrisă pe chitanța emisă de către casierul încasator de teren sau de
casier ii din centrele de încasare ale C.U.P. Dunărea Brăila.
Dacă sumele datorate nu au fost achitate în termen de 45 zile calendaristice
de la data emiterii facturii, C.U.P. Dunărea poate sista prestarea serviciului prin
obturarea branșsamentului de apă și să solicite recuperarea debitelor în instanță.
Efectele de comerț25 sunt creanțe transmisibile, adică pot trece din
proprietatea unei persoane în proprietatea alteia prin cedare sau vânzare. Efectele
de comerț: cambia, biletul la ordin și cecul.
Cambia este înscrisul prin care o persoană numită trăgător (furnizor sau
trăgător), dă ordin unei alte persoane numită tras (cumpărător sau debitor) să
plătească o sumă determinată la vedere sau la termen, unei terțe persoane numită
beneficiar. Ca instrument de plată și de credit cambia în deplinește următoarele
funcții: instrument de încasare, instrument de credit, instrument de plată și
instrument de garantare.
Biletul la ordin este înscrisul prin care o persoană numită cumpărător se
angajează să plătească la o anumită dată o sumă determinată unei alte persoane
numită beneficiar. Spre deosebire de cambie care este creată la ordinul creditorului,
biletul la ordin este creat la ordinul debitorului care este în același timp trăgător și
tras.
Biletul la ordin cuprinde26:
1) denu mirea de bilet la ordin trecută în însuși textul titlului și exprimată în limba
întrebuințată pentru redactarea acestui titlu;
2) promisiunea necondiționată de a plăti o sumă determinată;
3) arătarea scadenței;
4) indicarea locului unde plata trebuie facut ă;
5) numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie facută;
25 ibidem
26 http://www.financiarul.ro/2008/10 /31/noile -cecuri -si-bilete -la-ordin/
Capitolul 2
37
6) indicarea datei și a locului emiterii;
7) semnătura emitentului.
Cecul este înscrisul emis de către plătitor unei bănci, la care are disponibil în
cont, de a achita o sumă de bani unui terț, beneficiarului cecului (furnizor).
Principala funcție a cecului este cea de mijloc de plată, creditorul putând încasa
contravaloarea acestuia de la banca emitentului.
Cecul cuprinde:
1. denumirea de cec trecută în însuși textul ti tlului și exprimată în limba
întrebuințată pentru redactarea acestui titlu.
2. ordinul necondiționat de a plăti o anumită sumă de bani.
3. numele celui care trebuie să plătească (tras).
4. indicarea locului unde plata trebuie facută.
5. indicarea datei și a locului emiterii.
6. semnătura celui care emite cecul (trăgătorul).
Cele mai frecvente operații cu efecte de comerț privesc decontarea la vedere,
la termen și scontarea.
Decontarea la vedere. Efectele de comerț, în prin cipal cambia, trase cu plata
la vedere pot fi depuse spre încasare la bancă de către beneficiar în orice zi de la
primirea lor de la tras, acceptate. Cambiile trase cu plata la termen pot fi depuse
spre încasare numai la termenul înscris pe ele. Dacă benef iciarul procedează la
scontare, trasul are obligația de plată doar la termenul înscris pe cambie.
In anexa următoare, care a fost predată Asociatiei de Dezvoltare
Intercomunitară Dunărea (Asociatie ce monitorizează și verifică activitatea C.U.P.
Dunărea ) , se prezintă variația gradului de încasare pe ultimii 4 ani pentru U.A.T.
Brăila. Gradul de incasare a creanțelor comerciale a crescut de la procentul de
73,30 % în anul 2017, la proc entul de 77,58% la fínele anului 2019 .
Capitolul 2
38
Anexa 1 . Caiet de sarcini – ACTIVITATEA DE DISTRIBUTIE A APEI POTABILE – UAT
Municipiul Braila – Variația gradului de incasare a prețului apei potabile facturate
în ultimii 4 ani în Aria Delegată – Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul
Brăila.
Din valoarea totala incasată pe U.A.T. Brăila în anul 2019, se observă in tabelul
nr. 5, procentel e de încasare prin diverse intrumente de plata dupa cum urmeaza :
Tabel nr.5. Evidenta încasărilor pe U.AT. Brăila in anul 2019 .
Încasări prin
Bancă Încasări prin
Casă Încasări prin
Terți
(PAYPOINT) Încasări prin
Bilete la
ordin Total
General
încasări
32,149,891.43 19,772,937.93 8,449,534.84 3206,80 60,375,382,98
53,25% 32,75% 13,995% 0,005% Procent
Nr.
Crt. Anul
de
referin
ta Sold la 31.12.
al anului
precedent Facturat in
anul de
referinta Total de
incasat in anul
de referinta Incasat in anul
de referinta Diferenta la
31.12 a anului
de referinta Procent
(grad)
de
incasare
in anul de
referinta
0 1 2 3 4 = (2+3) 5 6 7
1 2016 22 837 703.86 52 940 914.07 75 778 617.93 54 124 361.75 21 654 256.18 71.42%
2 2017 21 654 256.18 58 638 643.58 80 292 899.76 58 859 141.99 21 433 757.77 73.30%
3 2018 21 433 757.77 58 282 844.69 79 719 602.46 60 176 059.14 19 540 543.32 75.49%
4 2019
19 540 543.32 58 282 553.97 77 823 097,29 60 375 382,98 17 447 714.31 77.58%
Capitolul 2
39
Totodată in schema nr.4 se prezintă Evolutia creanțelor în perioada 2017- 2019,
unde se poate observa o scădere a creanțelor comerciale pe C.U.P. Dunărea cu
valoarea de 9,657,644.71 lei, reflectăndu-se astfel o crestere a încasarilor
semnificativă. Valoarea creanțelor este comparativa la luna decembrie a anului
2017 față de luna decembrie a anului 2019,
Schema nr.4
27.866.520,99
18.208.876,28
0,005.000.000,0010.000.000,0015.000.000,0020.000.000,0025.000.000,0030.000.000,00Evolutia creantelor comerciale 2017/2019
Capitolul 3
40
Capitolul 3
Contabilitatea creanțelor comerciale la Compania de
Utilități Publice Dunărea Brăila
3.1 Contabilitatea creanțelor comerciale cu decontarea la termen prin
virament sau numerar
Contabilitatea decontărilor în numerar presupune că societățile pot
efectua o serie de tranzacții în numerar, fie în lei, fie în valută. În mod normal,
aceste operații au o pondere redusă în totalul decontărilor, întrucât sumele mari de
numerar necesită sp ații mari de depozitare și prezintă riscuri în manevrare
(distrugere fizică, pierdere, furt etc).
Atunci când se folosește numerarul, plata se face individual, imediat și fără
intermediere. Încasările și plățile în numerar se fac prin casieria entității, cu
respectarea reglementărilor privind decontările în numerar.27
Toate operatiunile privind casa se desfasoara în conformitate cu prevederile
Legii 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de
încasări și plăți în nu merar și pentru modificarea și completarea OUG 193/2002
privind introduce rea sistemelor moderne de plată.
Conturi contabile utilizate în decontările cu numerar
Operațiunile de decontări în numerar se efectuează cu ajutorul Contului 531
"Casa" care se desfă șoară pe două conturi de gradul II:
– 5311 Casa în lei (A)
– 5314 Casa în valută (A).
După conținutul economic sunt conturi de active circulante bănești.
27 http://www.accountantsgroup.ro/Articole/Contabilitatea -decontarilor -in-numerar -%E2%80%93 -cont -5311 –
5314/44
Capitolul 3
41
După funcția contabilă sunt conturi de activ, care țin evidența numerarului
în lei sau în valută existent la casieria societății, precum și a încasărilor și plăților
efectuate în numerar.
În cadrul C.U.P „Dunărea” decontarea cu numerar se poate face prin
casieriile fixe ale companiei (există 3 casierii fixe dotate cu calculatoare) și prin
casierii de teren care încasează sume de la utilizatorii casnici și agentii economici
privati, acestia au muncă de teren și se deplasează zilnic dupa o programare
prealabila în toate zonele din municipiul și județul Brăila. C.U.P „Dunărea”
folosește doar contul 5311, contul Casei în lei.
Pentru exemplificarea modului de lucru privind încasările cu numerar,
prezint modul de încasare, pe tipuri de Clienți:
a. Client unitate bugetară
Clientul Arhiepiscopia Dunarii de Jos depune în numerar, la casieria fixă a
unității suma de 1.238,97 lei în data de 28.04.2020 și se emite chitanta cu 15468877
La data de 27.04.2020 clientul Arhiepiscopia Dunarii de Jos avea o creanță
în valoare totală de 1.238,97 lei ce reprezintă:
– Factura din data de 29.02.2020 în valoare de 683,96 lei
Capitolul 3
42
– Factura din data de 31.03.2020 în valoare de 555,01
Urmare a încasării sumei de 1.238,97 lei Arhiepiscopia Dunarii de Jos își
achită astfel datoria pe care o avea față de C.U.P „Dunărea” iar C.U.P „Dunărea”
își încasează creanța în valoare de 1.238, 97 lei. Operațiunea încasării sumei se
face în timp real – în momentul emiterii chitanței, rezultând astfel soldul 0 în fișa
de utilități a clientului:
Formula contabilă pentru facturare apa:
4111 ”Clienți” = % 1.238,97
704 ”Venituri din
prestatii ”
4427 ”TVA colectata”
1.136,66
102,31
Formula contabila pentru încasare
5311”Casa în lei” = 4111 ”Clienți” 1.238,97
Capitolul 3
43
b. Client Societate Comerciala
Casierul de teren se deplasează în data de 23.04.2020 la clientul S.C.
MOTOC ALBNEGRU S.R.L. și incasează în numerar suma de 42,35 lei cu
chitanța nr. 3969959 – sumă ce reprezintă creanța clientului respectiv, formată din
factura emisa în data 31.03.2020 sub nr. BR//00979450. Casierul de teren
întocmeste un borderou de încasări cu toate chitanțele încasate în data respectivă,
un exemplu de chitanta fiind prezentat în imaginea următoare:
Formula contabilă pentru facturare apa:
4111 ”Clienți” = % 555,01
704 ”Venituri din
prestatii ”
4427”TVA colectata”
509,19
45,82
Formula contabilă pentru incasare
5311”Casa în lei” = 4111 ” Clienți ” 555,01
Capitolul 3
44
c. Client Asociație de proprietari
Utilizatorul Asociația de proprietari nr.633 la data de 31.03.2020
înregistrează o creanță în valoare totala de 8,359.14 lei formată din: Factura nr.
BR//00964061 – parțial – din data de 29.02.2020 în valoare de 2.790,24 lei și
factura nr. BR//00978314 în valoare de 6.568,90 lei.
Pe parcursul lunii aprilie 2020, Asociația de proprietari nr.633 depune în
numerar la casieria companiei suma de 1.790,24 lei în data de 06.04.2020 pentru
care se emite chitanța nr.18085347, iar în data de 28.04.2020 utilizatorul depune
suma de 4.000 lei pentru care se emite chitanța nr. 15235305. În urma creditarii
acestor sume în ordinea cronologică a facturilor emise, Asociației de proprietari
nr.633 figurează cu o creanță în valoare de 2.568,90 lei la data de 30.04.2020 așa
cum reiese din fișa clientului mai jos prezentată:
Formula contabilă pentru încasare:
Incasare în data de 06.04.2020 la casieria unitatii
5311”Casa în lei” = 4111.01” Clienți” 1.790,24 lei
Capitolul 3
45
Incasare în data de 28.04.2020 la casieria unitatii
5311”Casa în lei” = 4111.01” Clienți” 4.000,00 lei
Toate încasarile contului CASA 5311 se centralizeaza în funcție de diferite
criterii:
– În funcție de data sau anumite perioade (săptămănal, lunar, etc.);
– În funcție de tipurile de utilizatori;
– În funcție de casierii de teren sau casierii din casieriile fixe (total sau
nominal).
Exemplu de centralizare pentru data de 28.04.2020 pentru utilizatorii de
tip ‚Agenți economici privați’:
Viramentul este un procedeu bancar special de plată fară numerar, efectuat
prin transferul unei sume de bani în moneda natională sau în valută, din contul celui
care dispune plata (ordonatorul) în contul beneficiarului care încasează, acest lucru
însemnand debitarea contului primului și creditarea contului celuilalt.
Capitolul 3
46
Ordonatorul – cumpărător, debitor, importator, beneficiar al unei prestații de
servicii;
Beneficiarul – vânzător, creditor, exportator, prestator de servicii;
Banca ordonatorului = bancă plătitoare
Banca beneficiarului = bancă destinatară
Viramentul presupune existența unui cont în bancă din partea persoanei
fizice sau juridice și existența unor disponibilități în acest cont , create prin
depozite anterioare, încasări, credit acordat de ba ncă etc.
Viramentul poate fi intrabancar sau între societăți bancare diferite (interbancar);
Comparația dintre cec și virament – viramentul este mai OMOGEN;
– prin cec se operează ori cu monedă fiduciară sau cu monedă scripturală;
– prin virament se operează numai cu monedă scripturală (este calificat
drept o remitere de monedă scripturală )
– viramentul se poate prelucra mai ușor pe calculator, diminuând costul și
economisind timpul serviciilor bancare28
Specificul mecanismului de virament – se pot realiza acte juridice diferite:
– stingerea unei obligații prin plată;
– acordarea unui împrumut
– efectuarea unei donații
Consecințe ale caracterului abstract al viramentului:
28 https://helpcontabilitate.blogspot.com/2011/01/viramentul -instrument -de-plata -fara.html
Capitolul 3
47
1. Banca nu poate cenzura un ordin de virament emis de clientul titular al
contului , în cazul în care acest cont are un sold creditor; Excepție: situația în care
sunt nesocotite normele de ordine publică privind ordinea efectuării viramentelor
care decurg din aplicarea dispozițiilor legale privind măsurile pentru evitarea
blocajului financiar.
2. Banca nu trebuie să verifice cauza juridică a ordinului de virament ,
validitatea lui nedepinzând de validitatea actului juridic care se realizează prin
acest procedeu bancar;
3. Banca nu este obligată să verifice dacă autorul ordinului de virament are
capacitatea juridică de a efectua actul juridic realizat prin virament;
4. Viramentul are ca efect nașterea unui drept de creanță al beneficiarului față
de bancă și concomitent stingerea eventualei c reanțe anterioare a emitentului față
de aceeași bancă.
Implicațiile viramentului la nivel economic:
1. Prin virament – trecerea unei sume dint -un cont în altul – se înfăptuiește
circulația monedei scripturale
2. Depozitele bancare constituite exprimă creanțe ale terților față de bancă ,
iar viramentul reprezintă un procedeu de transfer al creanțelor între creditorii
băncii
3. Viramentul ca transfer de monedă scripturală reprezintă un instrument de
combatere a inflației monetare
Clasificarea viramentului:
1. Viramentul intern (intrabancar) – este efectuat între 2 conturi deschise la
aceeași bancă
2. Viramentul extern (interbancar) este efectuat între 2 conturi deschise la bănci
diferite și se realizează în etape:
Capitolul 3
48
– plătitorul emite ordinul de virament cerând băncii sale să -i debiteze contul
cu o anumită sumă, pentru a se credita contul beneficiarului deschis la o altă bancă
– banca plătitorului pune la dispoziția băncii beneficiarului un credit egal
cu aceeași sumă;
– banca beneficiarului creditează contul acestuia;
– între cele două bănci se realizează reglementarea conturilor prin casa de
compensații interbancare .
Data viramentului – ziua în care suma este pusă la dispoziția beneficiarului prin
creditarea contului acest uia de către banca sa.
Clasificarea viramentului în funcție de ordonatorul operației
1. Viramentele clientelei – ordin dat de un client de a se efectua un transfer de
bani, prin debitarea contului său către unul sau mai mulți beneficiari
2. Viramentul BNR – în cazul relațiilor interbancare;
Ordinele de virament pot fi:
– pe suport hârtie (manuscris sau imprimat)
– sub formă magnetică
În funcție de sensul din care se dispune și efectuează plata:
– virament de credit
– virament de debit.
Viramentul de credit:
1. plătitorul ordonă băncii sale (bancă plătitoare) să promoveze ordinul de
plată către beneficiarul specificat;
2. banca plătitoare preia suma din contul plătitorului și efectuează plata
către banca creditorului
3. banca creditorului înscrie suma în contul beneficiarului
Capitolul 3
49
Viramentul de debit:
1. plătitorul împuternicește creditorul pentru astfel de operațiuni; el solicită
băncii sale aprobarea operațiunii;
2. creditorul depune documentația aferentă sumei de plată (factura) la banca
sa;
3. banca plătitorului include pentru plată suma respectivă la data scadenței de
plată, iar după efectuarea plății, suma revine pe filieră bancară în contul
creditorului .
Conturi utilizate în operațiunile prin bancă
Operațiile din conturile de disponibilități păstrate la bănci în lei sunt evidențiate cu
ajutorul contului contului de activ 512 „Conturi curente la bănci ”, care se detaliază
pe trei conturi de gradul II:
• 5121 „Conturi la banci în lei”;
• 5124 „Conturi la bâ nci în valută ”.
• 5125 „Sume în curs de decontare ”
Utilizatorul Liceul Edmond Nicolau achita suma de 3118,38 lei în data de
28.04.2020 cu ordin de plată la Trezoreria Județului Brăila, valoarea achitată
reprezintă creanța companiei , ce cuprinde factura emisa în data de 31.03.2020 sub
nr. BRC/CV/00094224. În urma primirii extraselor de con t din data respectivă, se
opereaza prin operațiune bancară, suma achitata iar soldul cli entului devine 0 la
data de 30.04.2020 așa cum reiese din fișa de utilități , în figura urmatoare:
Capitolul 3
50
Formula contabila Factura emisa BRC/CV/00094224 în valoare de 3.118,40
lei se inregistreaza în contabilitatea companiei astfel:
Apa
potabila 4111.01.01.04”Clienți apa
potabila institutii publice” = % 1.720,87
704.01.01.04” Venituri
din prestatii apa
potabila”
4427”TVA colectata”
1.578,78
142,09
Canal 4111.02.04”Clienți canal
institutii publice” = % 1.037,98
704.02.04” Venituri
din prestatii canal”
4427”TVA colectata”
952,28
85,70
Meteo 4111.06.04”Clienți meteo
institutii publice” = % 359,53
704.06.04” Venituri
din prestatii meteo”
4427”TVA colectata”
329,84
25,70
Capitolul 3
51
Cele trei prestatii incluse în cadrul facturii emise ( apa potabila, meteo și
canal ) totalizeaz ă valoarea de 3.118,38 lei , creanță datorat ă de instituția publică
Liceul Edmond Nicolau la data de 31.03.2020 scadenta la data de 15.04.2020
Crean ța a fost achitat ă de catre ”Liceul Tehnologic Edmond Nicolau” în
contul de Trezorerie al CUP Dunărea Braila – RO59TREZ1515069XXX000743
cu O.P. nr. 76 / 28.04.2020 – înregistrata în evidențele comp aniei as tfel:
5121.03.01 „Conturi la
banci în lei –
TREZORERIE” = % 3.118,38
4111.01.01.04” Clienți apa
potabila institutii publice”
1.720,87
4111.02.04” Clienți canal
institutii publice” 1.037,98
4111.06.04” Clienți meteo
institutii publice”
359,53
Utilizatorul Bumbac Panait achită suma de 19,27 lei prin ordin de plata în
data de 23.04.2020. Utilizatorul are o creanță în valoare de 19,22 lei reprezentănd
factura emisă în data de 31.03.2020 sub nr.SUT/00072094. Utilizatorul casnic
Bumbac Panait achit ă mai mult cu valoarea de 0 ,05 lei, astfel clientul respectiv are
un sold creditor (avans) în valoare de 0,05 lei, pănă la data emiterii urmatoarei
facturi(ultima zi a lunii).
Capitolul 3
52
5121 ” Conturi la banci în lei” = % 19,27 lei
4111 ” Clienți” 19,22 lei
419 „Clienți – creditori” 0,05 lei
3.2 . Particularități privind contabilitatea creanțelor comerciale
În contextul pericolului infectării cu virusul COVID-19 și declarărării Stării
de Urgentă, Compania de Utilitati Publice „Dunărea” Braila anunță punerea la
dispozitia Clienților săi a unui nou serviciu de tip Portal, începând cu data de
20.03.2020. Serviciul este accesibil la adresa de internet https://cupdunarea.ro și
este destinat îmbunatațirii relatiei cu Clienții prin comunicarea unor informații
necesare privind valoarea soldului restant și componența acestuia, vizualizarea
ultimelor plăți efectuate, transmiterii de catre Clienți a consumului lunar de apa,
efectuarii de sesizari și nu în ultimul rand realizarea de plăți electronice
corespunzatoare soldului sau facturilor restante. Compania de Utilitati Publice
“Dunărea” Braila contribuie astfel la solicitarea autorităților naționale privind
Capitolul 3
53
reducerea deplas ării populatiei în aceasta perioad ă de timp, în contextul pericol ului
infectarii cu virusul COVID -19 și declarararii Starii de Urgenta.29
Utilizatorul casnic Matei Ștefan, achită în data de 05.05.2020 suma de
136,01 lei, acoperind astfel creanța acumulată la data de 30.04.2020.
Formula contabilă pentru încasarea acestei valori este următoarea
5125 = 4 111 136,01 lei
Sume în curs de decontare= Clienți
5121= 5125 136,01 lei
Conturi la bănci în lei = Sume în curs de decontare
Aceasta situatie este relevanta la sfarsitul lunii (a exercitiului financiar) cand
în ultima zi a lunii platile ies din contul debitorului dar nu ajung în contul
creditorului decat în luna urmatoare ( exercitiul financiar urmator).30
O altă particularitate a companiei se regasește la încasarea unui bilet la ordin.
Astfel societatea comercială CENTO TRADING SRL, achită cu bilet la ordin suma
de 365,05 lei în data de 29.04.2020. Operațiunea contabilă pentru înregistrarea
acestei sume este urm ătoarea :
Primirea biletului la ordin în valoar e de 365,05 lei
5113 = 413 365,05 lei
Efecte de încasa t = Efecte de primit de la clienți
Acceptarea la plata a biletului la ordin
413 = 4111 365,05 lei
Efecte de primit de la Clienți = Clienți
5121 = 5113 365,05 lei
Încasarea biletului la ordin
29 http://www.apabraila.ro/
30 https://www.contzilla.ro/functionalitate -contului -5125 -sume -in-curs -de-decontare/
Capitolul 3
54
Conturi la bănci în lei = Efecte de încasat
3.3. Contabilitatea Clienți lor incerți
S.C. Compania de Utilități Publice „Dunărea” Brăila are contracte de
furnizare cu 71454 utilizatori pe întreaga arie delegatară.
Procedura de recuperare a creanțelor cuprinde derularea mai multor acțiuni
începând cu notificarea u tilizatorului, suspendarea, sistarea furnizării serviciilor și
executarea silită Clienți lor cu creanțe nerecuperate.
În urma acestor acțiuni pot fi încheiate angajamente de plată cu grafice de
eșalonare .
În perioada iulie 2019 – decembrie 2019 s -au întocmit 27 angajamente de
plată cu grafice de eșalonare la asociații de proprietari/locatari , s-au notificat 1174
utilizatori casnici, s -au întocmit 5 dosare de executare pentru agentii economici
privați și 36 dosare pentru utilizator ii casnici.
Exemple de abonați rau platnici:
1. S.C. Promex – în urma notificării nr. 534266/12.07,2020 , s-a încasat suma
de 30.000 lei, diferența făcând obiectului angajamentului de plată nr.
562782/31.07/2020 prin care utilizatorul se angajează să stingă debitul
restant în 4 rate lunare conform graficului de eșalonare. Neîndeplinirea
obligației va conduce la sistarea serviciului de alimentare cu apă și
executarea silită a clientului.
2. Liceul cu Program Sportiv – în urma n otificării sub nr. 485200/ 02.06.2019
s-a intocmit angajament de plată sub nr, 501230/27 .06.2020 , astfel p ână la
fínele anului 2019 s -a recuperat creanța total, utilizatorul achit ând la
momentul actual factura curentă.
3. Gheorghe Vasile – în urma notificării sub nr. 488216/17.06.2019
utilizatorul nu s-a prezentat pentru întocmirea unui anga jament de plata, nu
Capitolul 3
55
a achitat nimic din creanța acumulata, s-a întocmit adresă de debranșare
nr.508676/12.08.2019, utilizatorul a fost debrașat de la rețeaua de alimentare
cu apă, s-a întocmit dosar de executare silită.
Exemplu notificare pentru clientul Fundatia de servciii islamice:
Capitolul 3
56
Pe perioada instituirii stării de urgență , mai precis în intervalul de timp
15.03.2020 – 15.05.2020 notificările, debranșările pentru neplata serviciului
au fost sistate. În urma realizării urmatorului studiu :
Nr
crt Tip contract Incasari Media
zilnica Incasari Media
zilnica Incasari Media zilnica
ianuarie 2020 (20 zile
lucratoare) Februarie
2020 (20 zile
lucratoare) martie 2020 (22 zile)
1 Asociati 2.941.820,26 147.091,01 2.703.051,94 135.152,60 2.318.863,73 105.402,90
2 Condominii 3.358,37 167,92 2.025,46 101,27 2.434,52 110,66
3 Institutii
Publice 294.300,95 14.715,05 426.369,04 21.318,45 367.121,66 16.687,35
4 Agenti
economici
privati 775.331,21 38.766,56 694.031,54 34.701,58 701.941,88 31.906,45
5 Abonati
casnici 1.894.739,92 94.737,00 2.007.055,24 100.352,76 1.773.188,20 80.599,46
T O T A L
G E N E R A L 5.909.550,71 295.477,54 5.832.533,22 291.626,66 5.163.549,99 234.706,82
S-a constatat că media zilnica a încasărilor a scăzut considerabil, conducerea
companiei a decis ca, începănd cu data de 18.05.2020 să se realizeze o amplă
acțiune de recuperare a creanțelor, procedăndu -se la notificarea a 4453 utilizatori
casnici , 303 Asociații de proprietari, 78 Instituții bugetare, 421 Agenți economici
privați.
Program pentru notificarea Utilizatorilor Debitori Casnici
din Aria Delegata Operatorului S.C. Compania de Utilitati Publice 'Dunarea'
Capitolul 3
57
Braila S.A. Etapa I, 18 mai – 18 iunie 2020
NR. DENUMIRE VALOARE SOLD NR. NR
UTILIZATORI SUMA
CRT. U.A.T DE INCASAT LA Clienți DE
NOTIFICAT NOTIFICATA
30.04.2020
1 2 3 4 5 6
Centru
Operational Braila
1 BRAILA 3.836.389,67 23.079 1717 1.060.208,02
2 CAZASU 116.497,17 1.396 27 6.051,28
3 ROMANU 59.361,18 776 72 9.888,93
4 VADENI 61.314,14 1.403 40 4.359,06
5 SILISTEA 12.502,22 560 5 1.157,71
6 CHISCANI 189.696,56 2.342 119 44.046,95
7 T.
VLADIMIRESCU 26.207,51 942 32 5.572,26
8 FRECATEI 10.264,14 391 9 300,62
TOTAL 4.312.232,59 30.498 2.021 1.131.584,83
Centru Operational Ianca
1 IANCA 323.516,75 3.991 257 32.635,85
2 BORDEI VERDE 21.414,07 902 16 702,88
3 SUTESTI 38.402,11 1.236 171 18.036,76
4 GRADISTEA 22.288,07 874 75 8.168,62
TOTAL 405.621,00 7.003 519 59.544,11
Centru Operational Faurei
1 FAUREI 44.492,40 886 20 5.398,34
2 SURDILA
GAISEANCA 26.927,97 912 35 8.772,24
3 SURDILA GRECI 11.046,16 583 61 3.657,50
4 ULMU 13.778,41 497 5 935,81
5 MIRCEA VODA 45.167,51 1.148 45 10.779,48
Capitolul 3
58
6 JIRLAU 35.134,91 1.137 23 2.628,50
7 GALBENU 81.826,13 1.040 169 20.444,40
8 VISANI 87.512,58 935 60 27.166,62
TOTAL 345.886,07 7.138 418 79.782,89
Centru Operational Insuratei
1 INSURATEI 76.938,53 2.207 156 20.295,04
2 ZAVOAIA 23.764,95 687 77 10.389,73
3 VICTORIA 60.208,14 1.001 14 1.286,21
4 BARAGANU 16.962,77 716 14 1.390,39
5 DUDESTI 15.900,27 594 40 2.118,76
6 ROSIORI 21.929,08 746 8 460,07
7 CIOCILE 11.263,81 534 0 0,00
TOTAL 226.967,55 6.485 309 35.940,20
Centru Operational Gropeni
1 TICHILESTI 40.447,96 1.185 58 9.269,56
2 GROPENI 32.797,56 1.352 136 6.388,75
3 TUFESTI 50.217,66 1.719 244 22.998,25
4 STANCUTA 37.805,04 1.160 96 10.400,47
5 BERTESTII DE
JOS -3.904,50 947
6 UNIREA 30.001,39 846 26 2.057,76
7 VIZIRU 75.890,17 2.049 124 15.916,94
TOTAL 263.255,28 9.258 684 67.031,73
Centru Operational Movila Miresii
1 MOVILA MIRESII 41.518,04 1.269 112 9.694,28
2 TRAIAN 34.873,76 1.311 75 8.634,29
3 GEMENELE 17.194,45 643 32 4.269,00
4 SCORTARU NOU 15.883,55 629 23 2.857,85
5 RACOVITA 8.129,76 459 25 2.003,21
6 MAXINENI 43.677,27 1.092 88 10.538,65
7 SALCIA TUDOR 17.869,85 660 75 4.809,20
8 RAMNICELU 21.053,86 674 72 4.761,60
TOTAL 200.200,54 6.737 502 47.568,08
Capitolul 3
59
TOTAL GENERAL 5.754.163,03 67.119 4.453 1.421.451,84
Exemplu grafic de esalonare a unui angajament de plata:
Exemplu înaintare dosar executare catre Oficiul Juridic:
Capitolul 3
60
Esantion tabel Clienți și masuri luate pentru incasare:
Capitolul 3
61
Denumirea clientului Sold la data de
31.12.2019 (total apa
+penalitate) -lei Măsuri luate pentru
încasare
A.P.242 –Contract nr.259 229485,33 Angajament plata cu
esalonare
A.P.800 -Contract nr.796 270497,98 Angajament plata cu
esalonare
A.P.796 -Contract nr.793 186123,36 Angajament plata cu
esalonare
A.P.531 -Contract nr.534 237126,41 Angajament plata cu
esalonare
A.P.307 -Contract nr.323 291791,37 Angajament plata cu
esalonare
A.P.241 -Contract nr.258 234222,46 Angajament plata cu
esalonare
Promex SA Brăila Con tract
nr.3054 298776,26 Notificare, angaament
plata , adresa debransare
Laminorul SA Brăila
Contract nr.3930 150970,59 Dosar insolvență
Cet SA Brăila Contract
nr.4018 1537938,88 Debranșat.
Casa Agronomului Brăila 15968,82 Acționat în judecată
Scoala nr.17 Ecaterina
Teodoroiu 6228,69 Notificare
Mocanu I.Gheorghe 1627,36 Dosar executare
Moraru Iulian 1360,54 Dosar executare
Vasile Anton 2063,76 Dosar executare
Grigore Florin 2341,97 Dosar executare
Florea Dorinel 2423,36 Dosar executare
Udrea Nicolae 1513,21 Dosar executare
Cornea Grigore 1711,72 Dosar executare
Cojea Paul 3549,75 Dosar executare
Crean țele incerte se inregistreaz ă distinct în contabilitate (contul 4118
"Clienți incer ți sau în litigiu" sau în conturi analitice ale conturilor de creante,
pentru alte creante decat Clienți i).
In scopul prezentarii în situatiile financiare anuale, creantele se evalueaza la
valoarea probabila de incasat. Atunci c ând se estimeaz ă ca o crean ță nu se va î ncasa
Capitolul 3
62
integral , în contabilitate se înregistreaz ă ajustari pentru pierdere de valoare, la
nivelul sumei care nu se mai poate recupera
Cu ajutorul contului 4118 " Clienți incerti sau în litigiu" se tine evidenta
creantelor și decontarilor în relatiile cu Clienți i incerti, rau‐platnici, dub iosi sau
aflati în litigiu.31
Unul dintre Clienți i incerți ai companiei este Casa Agronomului, acesta este
înregistrat cu o creanță irecuperabila în valoare de 15.968,82 lei.
Formula contabilă este următoarea :
Inregistrarea facturii de apă
4111 ” Clienți ” = % 15.968,82
704 ”Venituri din
prestatii ”
4427”TVA colectata”
14.650,29
4.318,53
Trecerea pe Clienți incerți la data de 31.12.2019
4118 ”Clienți incerti sau în
litigiu ” = 4111 ”Clienți ” 15.968,82
concomitent se înregistrează
6814 Cheltuieli de exploatare = 491 Ajustări pt 15.968,82
Privind ajustările pt deprecierea
Deprecierea activelor creanțelor
Circulante
31 https://contabilul.manager.ro/a/21591/transferarea -unui -client -la-Clienți -incerti -model -monografie –
contabila.html
Capitolul 3
63
Concluzii
C.U.P. Dunărea Brăila vizează furnizarea serviciilor de calitate în
vederea satisfacerii cerințelor clienților săi, respectând indicatorii de calitate și
eficiență prin extinderea zonei de activitate, prin promovarea valorilor civilizației
moderne și prin respectarea echilibrelor ecologice.
Serviciul de alimentare cu apă și de canalizare reprezintă totalitatea
activităților de utilitate publică și de interes economic și social general efectuate în
scopul captării, tratării, tr ansportului, inmagazinării și distribuirii apei potabile,
brute și industriale tuturor utilizatorilor de pe teritoriul localităților Județului
Brăila, respectiv pentru colectarea, transportul, epurarea și evacuarea apelor uzate.
C.U.P Dunăre a Brăila are calitatea de operator, având competența și
capacitatea recunoscute de a presta serviciile publice de alimentare cu apă și de
canalizare.
Prin calculul indicatorilor financiari compania poate fi comparată cu alte
societăți care active aza în același sector si, totodata, ajută și la compararea cu
exercițiile financiare precedente. În cazul de față , compania aduce profit în fiecare
an și evoluează pozitiv.
O creanță curentă este recunoscută în bilanț î n momentul în care este
probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către întreprindere și atunci
când are o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.
Evaluarea trebuie inteleasă ca un proces prin care se determină valorile l a
care creanțele și datoriile curente vor fi recunoscute în situațiile financiare. Aceasta
presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.
În vederea recuperării creanțelor restante s -au luat o serie de măsuri
precum notificări, angajamente de plată, dosare de executare silita , majoritatea
dând rezultate bune.
Capitolul 3
64
Decontarea unei creanțe se consideră efectuată în momentul încasării
efective, respectiv în momentul intrării banilor în cont, celelalte înregistrari fiind
etapele specif ice înregistrărilor utilizate în cazul folosirii anumitor instrumente de
plata.
Procedura de recuperare a creanțelor a cuprins derularea mai multor
acțiuni acestea fiind notificarea utilizatorului, încheierea de angajamente de plată
cu grafi ce de eșalonare, sistarea furnizării serviciilor, și nu în ultimul rând
executarea silită a clienților cu creanțe nerecuperate.
Recuperarea de creanțe presupune în principiu încasarea acelor datorii de
la scadența cărora a trecut o perioadă de minim 90 de zile. Timpul este esențial în
domeniul recuperării creanțelor. Cu cât o creanță este mai veche cu atât se
diminuează și sansele privind recuperarea efectivă a acesteia de aceea conform
statisticilor din domeniu este indicat să se ac ționeze într-un termen prestabilit de
maxim 90 de zile, această perioadă determinând în principiu gradul de reușită al
activității de recuperare al creanței.
Pentru eficientizarea activității de distribuție a apei, se dă o atenție
deosebită monitorizării și reducerii pierderilor de apă, mai ales în cazul utilizării
unei surse de apă sărace .
Este necesar să se ia în calcul faptul că apa potabilă nu poate fi privită pur
și simplu ca o marfă, ci ca o componentă vitală a necesitățil or umane.
B I B L I O G R A F I E
1. Deaconu, Sorin – Constantin – Particularități ale contabilității entităților , Editura
CH Back, București 2012
2. Dumitrean, Emilian, Toma,Constantin – Contabilitate Financiară , Editura Sedcom
Libris, București 2013
3. Gheorghiu, Anda, Vidrascu, Angela – Note de curs – Universitatea Hyperion București
Facultatea de Științe Economice BAZELE CONTABILITĂȚII http://www.conta –
conta.ro/miscellaneous/887_miscellaneous_contabilitate_files%20887_.pdf
4. Jianu, Ionel – Evaluarea în Contabilitate , Editura Economică, București 2 012
5. Pantea, Iacob Petru, Bodea, Gheorghe – Contabilitatea Financiară , Intelcredo,
2013
6. Parvutoiu, Ion – Contabilitate Financiară , Editura Sitech, București 2008
7. Pătrașcu, Bogdan Cristinel, Popovici, Ilie, Popovici, Alexandra, – Contabilitat ea
unor operațiuni speciale , Editura Danubius Brăila 2006
8. Popovici, Ilie Vâlcu, Vasilica – Contabilitatea armonizată cu directivele
comunităților economice europene , Editura Danubius Brăila 2006
9. Ristea, Mihai, Morariu, Ana, Nisulescu,Ileana – Contabilitatea financiara a
intreprinderii , Editura Universitara 2005
10. Tiron Tudor, Adriana – Contabilitate financiara – note de curs – FSEGA/UBB, Cluj
Napoca 2009 -2010 http://www.conta –
conta.ro/miscellaneo us/1.014_miscellaneous_contabilitate_files%201.014_.pdf
11. Zirra, Daniela, Anghel, Flavia, Horhotă, Matei (Țole), Luminița Nicoleta Cristina
– Analiză economico -financiară, Editura Univeristară , București 2014
12. http://www.accountantsgroup.ro/Articole/Contabilitatea -decontarilor -in-numerar –
%E2%80%93 -cont-5311 -5314/44
13. http://apabraila.ro/
14. https://www.contzilla.ro/functionalitate -contului -5125 -sume -in-curs-de-decontare/
15. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83
16. http://www.financiarul.ro/2008/10/31/noile -cecuri -si-bilete -la-ordin/
17. http://www.firme.info/compania -de-utilitati -publice -dunarea -braila -sa-cui7179966/
18. https://helpcontabilitate.blogspot.com/2011/01/viramentul -instrument -de-plata –
fara.html
19. http://www.obiectivbr.ro/cuibul -incompatibililor_id95309
20. https://conspecte.com/Contabilitate -financiara/componenta -caracteristica -si-
clasificarea -creantelor.html
21. https://contabilul.manager.ro/a/21591/transferarea -unui-client -la-clienti -incerti –
model -monografie -contabila.html
22. Contract de furnizare a apei potabile C.U.P. "DUNAREA" Braila
23. Regulamentul serviciului de alimentare cu apă și de canalizare aplicabil în ju dețul
Brăila
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitatea creanelor comerciale. [619200] (ID: 619200)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.