Contabilitatea creanelor comerciale. [306592]

Contabilitatea crean]elor comerciale.

[anonimizat] [tiin]ific

Lect. dr. [anonimizat]: [anonimizat]

2020

C U P R I N S

Introducere …………………………………………………………………………………………………. 1

Cap. 1 [anonimizat]

1.1. Definiri și structuri privind creanțele entității ……………………………………… 4

1.2. Creanțe comerciale: definiție, clasificare ……………………………………………. 8

1.3. Recunoașterea și evaluarea creanțelor comerciale în contabilitate

(evaluarea inițială și periodică) …………………………………………………………..11

Cap. 2 [anonimizat]

2.1. Prezentarea generală a Companiei de Utilități Publice

Dunărea Brăila ………………………………………………………………………………. 16

2.2. [anonimizat] 2017 – 2019 ……………………………………………………………………… 22

2.3. Structura creanțelor comerciale la CUP Dunărea ……………………………….. 28

2.4. Modalități de decontare a creanțelor comerciale ………………………………… 35

Cap. 3 Contabilitatea creanțelor comerciale la CUP Dunărea

3.1. Contabilitatea creanțelor comerciale cu decontarea la termen prin

virament sau numerar ……………………………………………………………………… 40

3.2. Particularități privind contabilitatea creanțelor comerciale ………………….. 52

3.3. Contabilitatea clienților incerți ………………………………………………………… 54

Concluzii …………………………………………………………………………………………………… 64

Bibliografie ………………………………………………………………………………………………. 66

Contabilitatea creanțelor comerciale.

Studiu de caz la Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila

Introducere

Realizarea de către fiecare întreprindere a unei ridicate performanțe economice și financiare și a [anonimizat], impune, nu în ultimul rând un management eficient. [anonimizat], de existența unui sistem informațional capabil să producă și să ofere factorilor de decizie a [anonimizat], complete, relevante și operative. [anonimizat]. [anonimizat].

Conform Standardului Internațional de Contabilitate IAS 1 – [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat]gorisite ca reținute pentru tranzacționare. Un domeniu în care contabilitatea, prin funcțiile ei de reflectare, calcul, analiză și control, poate și trebuie să ducă la optimizarea deciziilor economice, la întărirea disciplinei și simțului de responsabilitate în gestionarea resurselor, îl constituie contabilitatea și gestiunea datoriilor și creanțelor cormerciale.

Mărimea, componența, structura și viteza de rotație a creanțelor determină necesitățile întreprinderii în active curente nete, un șir de indicatori financiari și, în final, în profitul întreprinderii. Întrucît întreprinderea poate modifica modul de efectuare a decontărilor și condițiile contractelor, o importanță deosebită are controlul permanent al stării creanțelor și gestionarea corectă a acestora

Din cele menționate putem aprecia importanța primordială a acestei lucrări în cadrul contabilității oricărei întreprinderi, ceea ce și reprezintă motivul alegerii acestuia ca temă de bază „Contabilitatea creanțelor comerciale”.

Astfel, scopul acestei lucrări constă în cercetarea bazei normative și legislative care reglementează gestiunea creanțelor la Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila, studierea aspectelor teoretice și practice ale gestiunii creanțelor, analiza și generalizarea documentelor primare și generalizatoare.

Capitolul 1

Fundamentări teoretico-metodologice privind creanțele comerciale

Definiri și structuri privind creanțele entității

O creanță este un activ curent dacă se așteaptă ca aceasta:

• să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al unei entități;

• să fie realizată în termen de 12 luni de la data bilanțului.

Apariția și încasarea creanțelor pe termen scurt sau activele în curs de decontare reprezintă valorile economice avansate temporar de către o entitate economică altor persoane fizice și/sau juridice urmând a primi în contrapartidă o prestație sau un echivalent economic.

Apariția și plata datoriilor pe termen scurt sunt generate de valorile economice primite de către o entitate economică de la alte persoane și / sau juridice, în contrapartida cărora entitatea este obligată să acorde o prestație sau un echivalent valoric,

Atunci când entitatea apare în calitate de vânzător, iau naștere drepturi de creanță față de clienți, debitori etc., care, după încasare se sting.

Creanțele comerciale reprezintă dreptul unor persoane (creditori) de a pretinde altor persoane (debitori), plata bunurilor sau serviciilor cumpărate pe credit comercial. Creanțele sunt reflectate în contabilitate din momentul creării dreptului față de terți până în momentul stingerii (încasării) lor.

Debitorul este persoana care a primit o valoare economică și urmează să dea un echivalent valoric sau o contraprestație. Când unitatea apare în calitate de cumpărător de bunuri sau servicii necesare procesului de producție, iau naștere datorii (obligații) pe termen scurt, care urmează să fie achitate ulterior. Creditorul este persoana care a avansat o valoare economică și urmează să primească un echivalent valoric sau o contraprestație. De asemenea, întreprinderea intră în relații cu bugetul statului, cu alte organisme publice, cu salariații, cu băncile etc., care generează drepturi de creanță și obligații.

Creanțele persoanei juridice se înregistrează în contabilitate la valoarea lor nominală. Ele pot fi în lei sau valută. Datoriile și creanțele în valută se înregistrează atât în lei, la cursul de schimb în vigoare la data efectuării operațiunilor, cât și în valută.

Operațiile comerciale presupun relația dintre două unități:

furnizorul –în calitate de vânzător livrează terților bunuri sau servicii contra cost, pe baza unei înțelegeri prealabile;

clientul –în calitate de cumpărător, achiziționează contra cost bunuri sau servicii.În funcție de momentul decontării, vânzările –cumpărările de bunuri și servicii se pot clasifica astfel:

vânzări –cumpărări cu decontarea imediată în numerar;

vânzări –cumpărări pe credit comercial, când decontarea se face ulterior.

Creditul comercial reprezintă amânarea la plată acordată de către furnizor clientului, când decontarea se face ulterior, cu ajutorul instrumentelor specifice (ordin de plată, cec, chitanță; bilet la ordin și cambie).

Creanțele comerciale se pot clasifica după mai multe criterii, astfel după obiectul lor:

creanțe provenite din vânzarea de bunuri, prestarea de lucrări, executarea de servicii care reprezintă obiectul de activitate al unității (clienți);

creanțe provenite din vânzarea de bunuri, prestarea de lucrări, executarea de servicii care nu reprezintă obiectul de activitate al unității (debitori diverși);

creanțe provenite din utilizarea efectelor de comerț (efecte de primit de la clienți);

creanțe legate de lipsuri imputabile de bunuri în gestiune, care urmează a fi recuperate de la persoanele vinovate (debitori diverși, alte creanțe în legătură cu personalul).

După termenul de încasare:

creanțe exigibile, însoțite de factura emisă către client,

creanțe neexigibile, pentru care nu s-a emis factura,

Dupa modalitatea de încasare:

creanțe încasate prin cont bancar cu ordin de plată sau cec emis de client,

creanțe încasate prin casierie (cu numerar) pe bază de chitanță,

creanțe încasate prin efecte comerciale de primit (bilet la ordin, cambie) de la client,

După sediul clientului:

creanțe interne față de clienți autohtoni,

creanțe externe față de clienți străini provenite din activități de export.

În literatura de specialitate noțiunile de creanțe și datorii comerciale sunt tratate diferit. Conform manualului „Contabilitate financiară”, coordonator Nederița A., creanțele comerciale reprezintă „acea parte a creanțelor care apare în cazul când momentul transmiterii către cumpărător a drepturilor de proprietate asupra produselor, mărfurilor și altor active livrate, precum și cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării acestora”.

În literatura de specialitate românească creanțele comerciale sunt redate prin noțiunea de „clienți”. Profesorii români Oprea C., Ristea M., definesc creanțele comerciale drept „creanțe față de terți determinate de vânzarea pe credit a bunurilor materiale, lucrărilor și serviciilor care fac obiectul activității întreprinderii”.

În cadrul Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) nu găsim o definiție clară a creanțelor și datoriilor comerciale. Astfel creanțele, inclusiv cele comerciale, sunt privite drept „active financiare nederivate cu plăți fixe sau determinabile și care nu sunt cotate pe o piață activă”. Considerăm că definițiile creanțelor comerciale, expuse în literatura de specialitate și în reglementările internaționale și naționale, sunt incomplete din următoarele considerente:

1. Creanțele comerciale implică vânzarea nu pur și simplu a unor active, ci a bunurilor ce reprezintă obiectul activității de bază al întreprinderii, dacă este vorba de bunuri, sau ele reflectă prestarea de servicii, care la fel pot constitui o activitate de bază a întreprinderii.

2. Creanțele comerciale pot fi constatate nu doar în cazul vânzării pe credit, ci și în cazul plăților în avans a furnizorilor, iar datoriile comerciale se constată nu doar în cazul procurărilor de bunuri și servicii, ci și în cazul încasării avansurilor de la clienți.

3. Pot apărea situații când momentul transmiterii dreptului de proprietate nu poate fi depistat cu exactitate. Este cazul creanțelor și datoriilor contingente la vânzarea mărfurilor în consignație.

4. Uneori, în baza unor contracte comerciale, la derularea tranzacțiilor comerciale, termenul de încasare se precizează ulterior momentului transmiterii dreptului de proprietate. În aceste cazuri se constată creanțe comerciale neexigibile.

5. La recunoașterea creanțelor comerciale nu toate devin din start instrumente negociabile.

Așadar, creanțele sunt în primul rând relații de drepturi, iar datoriile implică relații de obligații. Acest moment este accentuat în lucrarea economistului rus Bezrukih P., în care se menționează: „creanțele sunt o componentă a activelor ce reprezintă dreptul întreprinderii față de alte persoane fizice și juridice, care apar ca datornici față de întreprinderea dată, iar datoriile se includ în componența obligațiilor întreprinderii față de alte întreprinderi„. Pornind de la această simplă definiție a creanțelor, conchidem, deci, că următoarea definiție a creanțelor comerciale va cuprinde sub aceeași noțiune toate categoriile de creanțe comerciale:

• Creanțele comerciale reprezintă relații de drepturi comerciale constatate ca urmare a faptelor economice care au fost efectuate în trecut și care fac obiectul activității de bază a întreprinderii.

Creanțele comerciale: definiție, clasificare

Pentru realizarea obiectului lor de activitate, întreprinderile intră în relații cu diferite persoane fizice și juridice, care în contabilitate se numesc terți. Exemple: furnizori, clienți, salariați, asociați, bugetul statului, diverși creditori și debitori. Aceste relații se reflectă în contabilitate sub forma datoriilor și creanțelor, a căror durată nu depășește de regulă, un an.

Creanțele pe termen scurt reprezintă active ale întreprinderii rezultate în urma tranzacțiilor cu persoane juridice sau fizice, relații în urma cărora întreprinderea a livrat un bun, a prestat un serviciu sau a executat o lucrare și pentru care trebuie să primească un echivalent valoric sau o contraprestație, într-o perioadă de timp de până la un an.

Creanțele sunt drepturi cuvenite creditorilor de a pretinde de la debitori anumite sume de bani, bunuri sau servicii. Debitorul este persoana care a primit o valoare economică și urmează să dea un echivalent valoric sau o contraprestație. Creanțele se reflectă în contabilitate din momentul creării dreptului față de terți până în momentul stingerii (încasării) lor.

Creanțele se pot grupa astfel:

creanțe comerciale față de furnizori și clienți;

creanțe față de salariați;

creanțe față de bugetul de asigurări sociale;

creanțe față de bugetul statului;

creanțe față de asociați;

creanțe față de diverși creditori, respectiv, debitori.

Creanțele comerciale sunt printre posturile recomandate de IAS 1 Prezentarea situațiilor financiare în structura minimală a bilanțului. Acestea trebuie recunoscute doar atunci când întreprinderea devine parte a unui contract și, ca urmare, are dreptul legal de a primi numerar sau, respectiv, are obligația legală de a plăti.

Din categoria creanțelor comerciale fac parte:

• creanțele rezultate din vânzarea de bunuri, prestarea de lucrări sau servicii ce fac obiectul de activitate al întreprinderii;

• creanțele pentru efectele de credit (comerciale);

• creanțele legate de lipsurile de bunuri, de natura stocurilor sau de altă natură, descoperite la efectuarea recepției acestora și care se impută;

Aceste creanțe sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul contului 4111 ”Clienți”. După funcția contabilă, contul ”Clienți” este un cont de activ, iar după conținutul economic este cont de active circulante de natura creanțelor. Se debitează cu drepturile față de client pentru livrarea bunurilor, lucrărilor sau serviciilor evaluate la nivelul prețului de vânzare la care se adaugă și taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează în momentul încasării contravalorii bunurilor, lucrărilor sau serviciilor vândute prin debitul conturilor de mijloace bănești sau de efecte comerciale sau, în cazul în care clientul prezintă risc de neîncasare, prin trecerea acestuia din categoria clienților cerți (obișnuiți) în categoria clienților incerți.

Tot în categoria creanțelor comerciale intră și efectele comerciale. Acestea sunt titluri de credit de forma cambiei, biletului la ordin sau cecului care circulă între întreprinderi și atestă angajamentul debitorului de a efectua o plată, la o dată ulterioară, numită scadență, înscrisă pe efect. Diferența între cambie și bilet la ordin este în legătură cu persoana care are inițiativa emiterii efectului comercial.

În cazul cambiei, creditorul (trăgătorul) dă un ordin debitorului (trasul) de a efectua o plată către creditor sau un terț desemnat de creditor. În cazul biletului la ordin, debitorul emite efectul comercial, angajându-se că va efectua plata la scadență.

Tot în categoria creanțelor comerciale poate fi inclus și contul 409 „Furnizori debitori”, cont de activ care înregistrează avansurile acordate de întreprindere furnizorilor săi. Aceste avansuri constituie creanțe din momentul acordării lor și până în momentul apariției documentelor justificative ce atestă transferul dreptului de proprietate al bunului, lucrării sau serviciului. Se debitează cu avansul acordat furnizorilor de bunuri, lucrări sau servicii, prin creditul conturilor de mijloace bănești și se creditează în momentul apariției datoriei față de furnizori. Soldul contului este debitor și reprezintă avansurile acordate.

Recunoasterea si evaluarea creanțelor comerciale în contabilitate. Evaluarea inițială si periodică

Cadrul Conceptual pentru Raportarea Financiară elaborat de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB) defineste recunoasterea ca fiind procesul incorporarii în bilant sau în contul de profit si pierdere a unui element care indeplineste criteriile de recunoastere. Acest proces implica descrierea în cuvinte a respectivului element si asocierea unei anumite sume, precum si includerea respectivei sume în totalul bilantului sau al contului de profit si pierdere. Recunoasterea elementelor în situatiile financiare se realizeaza prin referintă la doua criterii ce trebuie indeplinite în mod cumulativ:

– probabilitatea realizării unui beneficiu economic viitor (pentru active) respectiv a unei ieșiri de resurse purtătoare de beneficii economice (pentru datorii);

– evaluarea să se poată realiza intr-un mod credibil,

Creanțele trebuie recunoscute în bilanț doar atunci cand întreprinderea devine parte a unui contract si, ca urmare, are dreptul legal de a primi numerar.

Astfel, o creanță curentă este recunoscută în bilant în momentul în care este probabila realizarea unui beneficiu economic viitor de catre întreprindere si atunci cand aceasta are o valoare care poate fi evaluata în mod credibil. Evaluarea trebuie inteleasa ca un proces prin care se determina valorile la care creantele curente vor fi recunoscute în situatiile financiare. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.

In situatiile financiare intocmite de catre întreprindere sunt utilizate urmatoarele baze de evaluare: costul istoric, costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata. Pe baza documentelor primare (factură fiscală), creanțele comerciale se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare în gestiune (cost istoric sau valoare justă) care corespunde cu valoarea lor nominală, adică cu totalul de plată sau prețul negociat plus taxa pe valoarea adăugată (TVA), care se va aplica doar operațiunilor supuse impozitări. În situația în care clienților li se acordă și reduceri comerciale, valoarea nominală a creanței este dată de netul comercial diminuat de reducerea acordată. În cazul reducerilor financiare, scontul va reduce valoarea creanței inițiale printr-o înregistrare ulterioară, cel mai adesea sconturile de decontare acordându-se aposteriori printr-o factură de reducere.

Din punct de vedere contabil, recunoașterea este concepută ca un procedeu tehnic al contabilității de a reflecta creanțele în contabilitate și în rapoartele financiare.

În cazul acestei abordări, recunoașterea oricărui element contabil, inclusiv a creanțelor comerciale, trebuie să se bazeze pe respectarea anumitelor criterii și să se conducă de conceptele și principiile contabile fundamentale.

Putem menționa că în reglementările contabile internaționale, precum și în literatura de specialitate străină găsim diverse criterii de recunoaștere a elementelor contabile, inclusiv a creanțelor comerciale. Astfel, conform Cadrului Conceptual al Consiliului pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB), orice element contabil ce corespunde definiției unui element al rapoartelor financiare trebuie recunoscut dacă se respectă următoarele condiții este probabil că orice avantaj economic prevăzut să intre sau să iasă în/din întreprindere;

In concluzie, creanțele comerciale trebuie recunoscute în contabilitate la respectarea următoarelor cerințe:

a) elementele contabile să corespundă definiției creanțelor comerciale;

b) să fie controlate de întreprindere ca rezultat al evenimentelor anterioare (în baza drepturilor juridice asupra acestora);

c) să existe o certitudine întemeiată că în urma tranzacției avantajele economice se vor majora;

d) valoarea creanțelor comerciale să poată fi determinată cu un grad înalt de exactitate.

De asemenea, considerăm important faptul că recunoașterea creanțelor comerciale trebuie să se bazeze pe conceptul contabilității de angajamente și pe respectarea următoarelor principii contabile esențiale: necompensarea, prevalența economicului asupra juridicului.

Creanțele comerciale devin certe în momentul transferului dreptului de proprietate, în cazul când are loc vânzarea bunurilor întreprinderii, în ziua livrării și la locul de livrare, când se transmite odată cu dreptul de proprietate și riscul pierderii sau deteriorării produselor livrate. Momentul livrării se confirmă prin semnarea facturii de către reprezentantul împuternicit al cumpărătorului. În cazul tranzacțiilor internaționale momentul transferării dreptului de proprietate este reglementat de clauzele contractelor internaționale.

Recunoașterea creanțelor și datoriilor comerciale este nemijlocit corelată cu evaluarea acestora, care constituie o problemă majoră pentru orice compartiment al contabilității.

Recunoașterea creanțelor curente se realizează potrivit criteriilor generale de recunoaștere a elementelor în structurile situațiilor financiare și anume: creanțele curente sunt recunoscute în situațiile financiare cand este probabilă realizarea de beneficii economice viitoare către întreprindere și când acestea au o valoare care poate fi evaluată credibil.

Evaluarea creanțelor prezintă importanță deosebită pentru gestionarea și reflectarea în contabilitate. Realizarea acestui deziderat impune, pe de o parte, respectarea exigențelor ce rezultă din cele patru reguli de bază privind evaluarea, care de altfel corespund unor momente semnificative în care această operațiune este indispensabilă, astfel:

a. la intrarea în gestiune, deci la data constituirii lor;

b. la inventariere și pregătirea elementelor în situațiile financiare,

c. în momentul decontării, deci la data încasării creanțelor.

Pe de altă parte, este necesar să fie luate în considerare particularitățile creanțelor, care le influențează, în mod direct, gestionarea și contabilizarea.

a. Potrivit prevederilor legale în domeniu, creanțele se evaluează la data constituirii lor și, implicit, a reflectării inițiale în contabilitate la valoarea lor nominală (denumită valoare de intrare). Creanțele în valută se reflectă în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb în vigoare la data efectuării operațiunilor, cât și în valută. Operațiunile în valută se înregistrează în contabilitate în momentul recunoașterii lor inițiale, în moneda de raportare (leu), aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda națională și cea străină, în vigoare, la data efectuării tranzacției.

b. La inventariere, evaluarea creanțelor se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată, în conformitate cu reglementările contabile aplicabile. Diferențele constatate în minus între valoarea stabilită la inventariere și valoarea contabila netă a creanțelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanțelor (clienți, decontări în cadrul grupului și cu acționarii/asociații, debitori diverși). Cu ocazia desfășurării lucrărilor de inventariere, dacă pentru o creanță restantă există o probabilitate mare de neîncasare aceasta se trece în categoria creanțelor incerte și, concomitent, se înregistrează o ajustare pentru deprecierea creanțelor clienți, ca urmare a riscului de neîncasare a creanței respective.

c. La închiderea exercițiului financiar, elementele de natura creanțelor se evaluează și se reflectă în situațiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusă de acord cu rezultatele inventarierii (denumită evaluare bilanțieră). În acest scop, valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii, denumită valoare de inventar. La fiecare dată a bilanțului, creanțele și datoriile exprimate în valută trebuie evaluate și raportate utilizându-se cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României, valabil la data încheierii exercițiului financiar. Diferențele de curs valutar stabilite între data înregistrării creanțelor în valută și data recunoașterii lor în situațiile financiare influențează veniturile sau cheltuielile financiare, după cum sunt favorabile și, respectiv, nefavorabile. Potrivit reglementărilor contabile aplicabile, pentru creanțele și exprimate în lei dar a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, eventualele diferențe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora la sfârșitul exercițiului, se înregistrează la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, după caz. Precizările sunt valabile și pentru evaluarea la sfârșitul fiecărei luni.

d. La data încasării creanțelor și plății datoriilor, stabilite în lei, deci la scăderea acestora din contabilitate se utilizează valoarea nominală existentă în contabilitate, denumită valoare de intrare.

Evaluarea creanțelor curente se face utilizând una dintre bazele de evaluare prevăzute de Cadrul Conceptual pentru Raportare financiară, emis de IASB: costul istoric, costul curent, valoarea realizabilă/de decontare, valoarea actualizată. Cea mai utilizată bază de evaluare este costul istoric, conform căreia creanțele sunt contabilizate la suma în numerar sau echivalente de numerar care se așteaptă să fie încasată în momentul vânzării bunurilor și serviciilor sau la valoarea justă a sumei încasate în momentul vânzării bunurilor și serviciilor.

Capitolul 2

Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila – cadrul organizatoric al contabilității creanțelor comerciale

2.1 Prezentarea generală a Companiei de Utilități Publice Dunărea Brăila

Apa care este potrivită consumului uman se numește apă potabilă. Conform standardului din România, pentru ca apa să fie potabilă sestonul (totalitatea organismelor vii și moarte care plutesc sau înoată în mediul acvatic) nu trebuie să depășească 1ml/m³. Pe măsura creșterii populației umane, de-a lungul timpului, și a folosirii intensive și extensive a resurselor de apă susceptibile de a furniza apă potabilă, problema apei utilizabile a devenit o problemă vitală a omenirii.

În anul 2018 s-au împlinit 130 de ani de serviciu public în alimentarea cu apă a Brăilei. În luna octombrie a anului 1888 s-a pus în funcțiune primul sistem centralizat de alimentare cu apă, cu o capacitate de 4000 mc/zi, iar din anul 1891 serviciul de alimentare cu apă a devenit permanent. În anul 1912 au început lucrările de canalizare. Canalul colector central realizat de firma inginerului Dionisie Germani, dat în exploatare în anul 1916, reprezintă o adevărată operă de artă și asigura serviciile întregului oraș, la nivelul timpului respectiv.

Între anii 1918-1940 serviciul de apă-canal se dezvoltă prin creșterea capacității de preparare și a rețelei de distribuție. În anii 1968-1970 se execută sistemul de alimentare cu apă a orașelor Galați și Brăila din sursa de alimentare subterană de la Suraia (Vrancea) și conducta de aducțiune Șerbești-Brăila. În deceniile VII-VIII se dezvoltă serviciile publice în cartierele noi: Hipodrom, Obor, Viziru, Vidin-Progresu; se dublează magistralele de aducțiune Chiscani-Brăila și se construiesc rezervoare de stocare.

Astazi sistemul de alimentare cu apă al municipiului Brăila deservește peste 245.000 de locuitori, 55.000 de apartamente situate în 825 de blocuri de locuințe și importante unități economice.

Obiectul de activitate

Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila are ca obiect de activitate captarea, tratarea și distribuția apei potabile, colectarea si epurarea apelor uzate și lucrări de instalații tehnico-sanitare.

Viziunea managementului de la cel mai inalt nivel al companiei este extinderea zonei de activitate a companiei la nivelul fiecărei localități a județului Brăila prin promovarea valorilor civilizației moderne și respectarea marilor echilibre ecologice. Misiunea principală a Companiei de Utilități Publice Dunărea Brăila este furnizarea continuă a unor servicii de calitate în vederea întâmpinării așteptărilor și satisfacerii consecvente a cerințelor clienților săi, respectând cu rigurozitate indicatorii de calitate și eficiență.

C.U.P. Dunărea Brăila a fost înființată ca societate comercială pe acțiuni la data de 09.11.2007 ca urmare a transformării R.A. Apa Brăila. Ea este unitatea economică publică ce asigură în municipiul Brăila o serie de activități, reprezentate în schema nr.1 ”Principalele activități ale C.U.P. Dunărea Brăila”,

C.U.P. Dunărea Brăila are personalitate juridică, este organizată și funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, încheie bilanț, are cont în bancă, beneficiază de credite, are relații economice cu alte societăți și utilizează fonduri în condițiile legii. Consiliul Local Municipal a încredințat Directorului General organizarea și gestionarea activității pe baza unor criterii de performanță. Directorul General reprezintă compania și poartă răspunderea pentru modul în care înfăptuiește actele de administrare ale C.U.P. Dunărea Brăila potrivit celor din contractul de performanță.

Schema nr.1 Principalele activități ale C.U.P.Dunărea Brăila

Sursa: întocmită de autor

C.U.P. Dunărea Brăila este proprietatea bunurilor din patrimoniul său. În exercitarea dreptului de proprietate posedă, folosește și dispune de bunurile pe care le are in patrimoniu, în vederea realizării obiectivului de activitate. În exercitarea atribuțiilor C.U.P. Dunărea Brăila stabilește raporturile de serviciu:

de subordonare față de Consiliul Local Municipal Brăila;

de lucru cu compartimente din cadrul organelor centrale/locale;

de colaborare cu direcții și compartimente independente;

de coordonare și control a subunităților subordonate.

Acționarii C.U.P. Dunărea Brăila sunt Primăria și Consiliul Județean.

Acționar 1 Consiliul Local Municipal

Acționar 2 Consiliul Județean și primării

Schema nr. 2 Acționarii C.U.P. Dunărea Brăila

Sursa: întocmită de autor

După cum se vede în schema nr. 2 principalul acționar al C.U.P. Dunărea este Consiliul Local Municipal, care deține cea mai mare parte a acțiunilor.

Primăriile de comune au devenit acționari la CUP Dunărea în urmă cu 12 ani, la momentul în care s-a pus problema transformării operatorului local de apă-canal-epurare în operator regional, astfel încât compania să presteze serviciul de utilitate publică și în județ, nu numai în municipiul Brăila. Aceasta era una dintre condițiile pe care compania trebuia să le îndeplinească pentru accesarea fondurilor europene nerambursabile. Astfel, primăriile de comune au devenit acționari cu o participare de 0,0028%, alături de Consiliul Județean având o cotă de 13,05% la capital, dar și Consiliul Local Municipal – care deține de fapt pachetul majoritar de acțiuni – 86,82%.

Principala sursă de apă pentru localitățile județului Brăila o constitue sursa de suprafață, fluviul Dunărea. Sursele de apă sunt exploatate la capacităti mari pentru acoperirea pierderilor mari de apă, atât cele reale cât și cele comerciale. S-a constatat că marea parte a rezervoarelor de înmagazinare prezintă uzuri mari la instalațiile hidraulice. De asemenea, transportul apei se realizează prin rețele de conducte cu vechime mare. Această situație duce la numeroase avarii și pierderi de apă. De aici rezultă nevoia urgentă de reabilitare a acestor componente ale sistemului de alimentare cu apă. Strategia elaborată la nivelul municipiului Brăila are în vedere o serie de măsuri enumerate în schema nr.3 măsuri cu privire la strategia elaborată la nivelul municipiului Brăila.

Rețelele de canalizare existente în oraș sunt în general subdimensionate, necesitând extindere și reabilitare. Obiectivele de dezvoltare propuse au în vedere eliminarea deficiențelor, reabilitarea, extinderea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, reducerea costurilor de operare până la un nivel suportabil, îmbunătățirea condițiilor de sănătate și siguranță ale populației.

Schema nr. 3 Măsuri cu privire la strategia elaborată la nivelul municipiului

Brăila

Sursa: întocmită de autor

Serviciul de alimentare cu apă și de canalizare reprezintă totalitatea activităților de utilitate publică și de interes economic și social general efectuate în scopul captării, tratării, transportului, inmagazinării și distribuirii apei potabile, brute și industriale tuturor utilizatorilor de pe teritoriul localităților Județului Brăila, respectiv pentru colectarea, transportul, epurarea și evacuarea apelor uzate, a apelor meteorice și a apelor de suprafață, după caz provenite din intravilanul acestora. C.U.P Dunărea Brăila are calitatea de operator, având competența și capacitatea recunoscute de a presta serviciile publice de alimentare cu apă și de canalizare.

2.2 Analiza evoluției principalilor indicatori economico-financiari pe perioada 2016-2018

Indicatorii economico financiari facilitează lucrul cu un volum de date ridicat intr-o maniera organizată.

Importanța calculării indicatorilor economico-financiari constă în cunoașterea evoluției acestora și în compararea cu exercițiile financiare precedente, ceea ce oferă conducerii entității, posibilitatea de a efectua analize economico-financiare cu impact în procesul decizional.

Principalele grupe de indicatori sunt:

· indicatori de lichiditate;

· indicatori de risc;

· indicatori de activitate (de gestiune);

· indicatori de profitabilitate și solvabilitate.

Pentru a se realiza o analiză pertinenta pe baza ratelor financiare trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

– întodeauna este nevoie de un punct de referință, indiferent că este vorba de valori istorice obținute de companie, de previziuni sau de valori calculate pentru alte societăți cu obiect similar de activitate;

– analiza pe baza unui singur indicator poate conduce la interpretări eronate, fiind recomandată studierea mai multor rate pentru a se obține o imagine corectă a poziției sau performanței financiare a companiei;

– utilizarea valorilor bilanțiere de la sfârșitul anului la calcului indicatorilor-financiari poate conduce la obținerea unor erori date de factori sezonieri, de aceea se recomandă utilizarea valorilor medii (ex: Stocuri la sfarsitul anului – Stocuri la inceputul anului/2).

Indicatori de lichiditate:

Indicatorul lichidității curente (Indicatorul capitalului circulant) = =

– valoarea recomandată acceptabilă – în jurul valorii de 2;

– oferă garanția acoperirii datoriilor curente din activele curente.

Indicatorul lichidității imediate ( indicatorul test acid ) =

Indicatori de risc:

Indicatorul gradului de îndatorare: x 100 sau x 100 , unde:

capital împrumutat = credite peste 1 an;

capital angajat = capital împrumutat + capital propriu

Indicatorul privind acoperirea dobânzilor – determină de câte ori persoana juridică poate achita cheltuielile cu dobânda. Cu cât valoarea indicatorului este mai mică, cu atât poziția persoanei juridice este considerată mai riscantă.

Indicatorii de activitate (indicatori de gestiune) – furnizează informații cu privire la:

viteza de intrare sau de ieșire a fluxurilor de numerar ale persoanei juridice;

capacitatea persoanei juridice de a controla capitalul circulant și activitățile sale comerciale de bază;

Viteza de rotație a stocurilor (rulajul stocurilor) – aproximează de câte ori stocul a fost rulat pe parcursul exercițiului financiar

= număr de ori sau număr de zile de stocare – indică numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate

x 365

Viteza de rotație a debitelor-clienți:

calculează eficacitatea persoanei juridice în colectarea creanțelor sale;

exprimă numărul de zile până la data la care debitorii își achită datoriile către persoana juridică

x 365

O valoare în creștere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clienților și, in consecință, creanțe mai greu de încasat (clienți rău platnici).

Viteza de rotație a creditelor-furnizor aproximează numărul de zile de creditare pe care persoana juridică îl obține de la furnizorii săi. În mod ideal ar trebui să includă doar creditorii comerciali.

x 365 unde pentru aproximarea achizițiilor se poate utiliza costiul vânzărilor sau cifra de afaceri.

Viteza de rotație a activelor imobilizate – evaluează eficacitatea activelor imobilizate prin analiza cifrei de afaceri raportate la activele imobilizate.

Viteza de rotație a activelor totale

Indicatori de profitabilitate – exprimă eficiența persoanei juridice în realizarea de profit din resursele disponibile:

Rentabilitatea capitalului angajat – reprezintă profitul pe care îl obține persoana juridică din banii investiți în afaceri:

Profitul înaintea plății dobânzii și a impozitului pe profit/capitalul angajat, unde

capitalul angajat se referă la banii investiți în persoana juridică atât de acționari, cât și de creditorii pe termen lung, include capitalul propriu și datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente.

Marja brută din vânzări

x 100

O scădere a procentului poate scoate în evidență că societatea nu este capabilă să-și controleze costurile de producție sau să obțină prețul de vânzare optim.

referitoare la volumul de activitate și la structura creanțelor după natura lor, gradul de certitudine al realizărilor precum la termenul de realizare.

Principalii indicatori economici financiari ai Companiei de Utilități Publice Dunărea Brăila S.A sunt prezentati în continuare

Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila S.A. a avut profit în toți anii în care a avut bilanțuri declarate, și nu a avut pierderi în nici un an. De asemenea cifra de afaceri are o evolutie ascendentă, in anul 2017 a inregistrat valoarea de 65,184,695 lei, in anul 2018 valoarea a crescut la 68,862,067 lei, Cu ajutorul datelor din bilantul structural sunt puse in evidenta schimbarile interne care s-au produs de la un exercitiu financiar la altul.

Tabel nr.1 Indicatori din bilanț

Sursa:http://www.firme.info/compania-de-utilitati-publice-dunarea-braila-sa-cui7179966/

2.3 Structura creanțelor comerciale la C.U.P.Dunărea Brăila

Principalele categorii de utilizatori ai serviciului de alimentare cu apă și de canalizare sunt:

a) agenți economici;

b) instituții publice;

c) utilizatori casnici: persoane fizice sau asociații de proprietari/locatari.

În tabelul nr.1 se prezintă numărul total de contracte pe categorii de utilizatori, numărul lor fiind în creștere in 2019 cu 878 utilizatori noi, fata de anul 2018 cand s-au inregistrat 70616 contracte.

Tabel nr.2. Numar total contracte

Soldul contului 4111„Clienți” la data de 31.12.2018 pe categorii de clienți este prezentat în tabelul nr.3

Tabel nr.3 Soldul contului 4111„Clienți”

Sursa: întocmit de autor

Schema nr.4 Soldul contului 4111 „Clienți”

Sursa: întocmită de autor

C.U.P. Dunărea Brăila practică prețul aprobat potrivit reglementărilor legale în vigoare. Prețul apei potabile la încheierea contractului este de 4.02 lei /mc fără T.V.A. Modificarea prețului trebuie adusă la cunoștința utilizatorului cu minimum 15 zile înaintea începerii perioadei de facturare la noul preț, prin mass-media sau afișare la utilizatori. Incepănd cu data de 01.08.2019 pretul apei potabile a crescut conform Avizului nr. 710470 din 30.07.2019 emis de Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice, aprobate prin Hotararea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara “DUNAREA” Braila  nr. 41 din 31.07.2019, si intra in vigoare de la 01 august 2019.

Facturile cuprind:

elemente de identificare ale utilizatorului pentru fiecare punct de consum și numărul de contract;

pentru consum contorizat: proces verbal de citire lunar (din care rezultă: serie apometru, index vechi – index nou apometru, cantitatea de apă de facturat) și prețul aplicat, temeiul legal, data emiterii, termenul de scadență și soldul precedent;

pentru consum paușal: declarație de impunere lunară (din care rezultă cantitatea de apă de facturat) și prețul aplicat, temeiul legal, data emiterii, termenul de scadență și soldul precedent.

Facturile pentru furnizarea serviciului de alimentare cu apă se emit, cel mai tarziu, până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestația a fost efectuată. Plata contravalorii facturilor reprezentând serviciul prestat se efectuează de către utilizator în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii facturii. Neachitarea facturii în termen de 30 zile de la data scadenței atrage după sine, începând cu prima zi după data scadenței, calcularea penalităților de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, fără ca acestea să depășească cuantumul debitului, constituindu-se venit al companiei. Compania nu calculează penalități de întârziere pentru neplata în termen a facturilor pentru serviciul de alimentare cu apă în situația în care acestea, din vina sa, nu se emit lunar în termenul prevăzut în contract, sau nu i se transmit lunar facturile utilizatorului, situație de natură să-l pună pe acesta în imposibilitatea achitării în termenul prevăzut de contract a contravalorii facturilor pe o perioadă mai mare de o lună.

În cazul apei evacuate în rețeaua publică de canalizare cantitatea de apă evacuată în rețeaua publică facturată din cantitatea de apă potabilă consumată va fi de:

pentru agenții economici și instituțiile publice din mediul urban și rural:

100% din apa consumată, în situația în care apa evacuată nu este contorizată;

conform indexului debimetrului de apă uzată, în situația în care apa evacuată este contorizată;

pentru utilizatorii casnici:

80% din apa consumată contorizată în mediul urban;

80% din apa consumată in sistem paușal în mediul urban;

80% din apa consumată contorizată în mediul rural;

80% din apa consumată în sistem paușal în mediul rural.

Cantitatea de apă pluvială și meteorică preluată de rețeaua de canalizare se determină prin înmulțirea cantității specifice de apă pluvială și meteorică, comunicată de Agenția Națională de Meteorologie pentru luna anterioară emiterii facturii, cu suprafețele totale ale incintelor construite și neconstruite, declarate de fiecare utilizator și cu coeficienții de scurgere, utilizând relația de calcul analitic:

Qm = (S1 x 0,4 + S2 x 0,04) x k , unde:

Qm = cantitatea de apă meteorică lunară;

S1= suprafața aferentă învelitorilor de sticlă, țiglă și carton asfaltat, precum și teraselor asfaltate și pavajelor din asfalt și din beton;

S2= suprafața aferentă terenurilor de sport, grădinilor, incintelor și curților nepavate, terenurilor agricole (cultivate);

k= cantitatea specifică de apă meteorică comunicată de A.N.M. pentru luna anterioară emiterii facturii.

Modul de calcul al creanțelor față de clienți înregistrate pe baza facturilor este același pentru toți utilizatorii. Drept exemplu, în cele ce urmează, voi prezenta facturarea consumului de apă la diverse categorii de clienți și evaluarea creanțelor față de aceștia.

Exemplu de evaluare a creanței față de Institutie Publica

Facturarea se face lunar, în baza prețurilor și tarifelor aprobate și a cantităților efective determinate potrivit prevederilor legale.

Pentru „Liceul Tehnic Edmond Nicolau” BRĂILA, s-a inregistrat consumul pentru apometrul inteligent, prin unde radio la distanta la data de 19.06.2019 in urma căruia a reieșit un consum de 525 mc apă.

Calculul consumului apă-canal se efectuează în baza Avizului A.N.R.S.C. NR.504241/02.05.2017 aprobat de Consiliul Local Municipal Brăila privind aprobarea ajustării tarifelor pentru serviciile de apă-canal practicate de C.U.P. Dunărea Brăila începând cu data de 01.05.2017.

525 mc. apă × 4.02 lei/mc. = 2110,50 lei

T.V.A. = 9 % ×2110.50 = 189.95 lei

Total consum apă = 4006,45 lei

Cantitatea de apă uzată evacuată de utilizator, respectiv „Liceul Tehnic Edmond Nicolau” Brăila, este egală cu cantitatea de apă consumată conform contractului de branșare/racordare și utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare din Municipiul Brăila Nr.2070/15.11.2018 reinnoit, încheiat între C.U.P. unărea Brăila și utilizator „Liceul Tehnologic Edmond Nicolau’’Braila

525 mc.canal × 2.42 lei canal = 1270,50 lei

T.V.A. = 9% × 1270,50 lei = 114,35 lei

Total consum canal = 1384,85 lei

Cantitatea de apă meteorică preluată de rețeaua publică de canalizare se determină utilizând relația de calcul analitic. Astfel, conform contractului, „Liceul Tehnologic Edmond Nicolau” Brăila declară suprafața construită S1=10790 metri patrati si suprafata neconstruita S2=2981 metri pătrați. Astfel rezulta calculul:

Qm = (10790 x 0,4 + 2981 x 0,04) x 0,0266=118 mc

118 mc apă meteorică × 2,42 lei apă meteorică = 285,56 lei

T.V.A. = 9% × 285,56 lei = 25.70 lei

Total consum meteo = 311,26 lei

Astfel, din calculul sus menționat reiese valoarea facturii fiscale nr.BRC/CV/00091834 din data de 30.06.2019 în baza căreia se înregistrează o creanță în valoare de 3996,56 lei apă-canal-meteo.

Exemplu de evaluare a creanței față de un utilizator casnic fără meteo

Pentru utilizatorul casnic Rosca Mariana domiciliata in Braila, s-a întocmit procesul verbal de citire a contorului la data de 30.06.2019 în urma căruia a reieșit un consum de 4 mc apă.

Calculul consumului apă-canal se efectuează în baza Avizului A.N.R.S.C. NR.504241/02.05.2017 aprobat de Consiliul Local Municipal Brăila privind aprobarea ajustării tarifelor pentru serviciile de apă-canal practicate de C.U.P. Dunărea Brăila începând cu data de 01.05.2017.

4 mc apă × 4,02 lei apă = 16,08 lei

T.V.A. = 9% × 16,08 lei = 1.44 lei

Total consum apă = 17.52 lei

Cantitatea de apă uzată evacuată de utilizator, respectiv Rosca Mariana , este 80% din cantitatea de apă consumată conform contractului de branșare/racordare și utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare din Municipiul Brăila NR.34720/06.10.2012, încheiat între C.U.P. Dunărea Brăila și utilizator Rosca Mariana. (4 mc.apa x 0.80%=3,20 mc canal)

3.20 mc canal × 2,42 lei canal = 7,74 lei

T.V.A. = 9% × 7.74 lei = 0,69 lei

Total consum canal = 8,43 lei

Astfel, din calculele de mai sus reiese valoarea facturii fiscale nr. BRC/DE/00136184 din data de 30.06.2019 în baza căreia se înregistrează o creanță în valoare de 25.95 lei apă-canal.

Modalități de decontare a creanțelor comerciale

Întreprinderile își desfășoară activitatea în contextul unui sistem complex de relații de decontare cu furnizorii, cu clienții, cu angajații, cu organismele de asigurare și protecție socială, cu bugetul statului și alte organisme publice, cu grupul de asociați și cu subunitățile, precum și cu alte persoane fizice și juridice, care în contabilitate poartă denumirea de terți. Aceste relații comerciale curente generează, în contabilitate, apariția datoriilor pentru beneficiar și a creanțelor pentru furnizor sau prestator, ambele situații având termene de decontare, de regulă, sub un an.

Creanțele întreprinderii reprezintă drepturile generate de existența unui decalaj între momentul livrării unor bunuri economice sau prestării unor servicii și cel al decontării, adică a primirii unui echivalent valoric sau a unei contraprestații pe măsură.

Prezentarea succintă a categoriilor de creanțe corelate cu principalele documentele aferente ar fi:

– angajarea, respectiv stingerea creanțelor față de clienți presupune utilizarea de: facturi, facturi fiscale, aviz de însoțire a mărfii, ordin de plată, cec, bilet la ordin, cambie, chitanță;

– angajarea, respectiv stingerea creanțelor față de personalul unității presupune utilizarea de: ștate de plată, listă de indemnizații, listă de avans chenzinal, listă pentru plățile parțiale, ordin de deplasare, chitanța.

C.U.P. Dunărea poate efectua încasarea serviciului prestat prin următoarele modalități:

în numerar, la casieriile fixe sau prin casierii de teren,

cu fila cec;

cu ordin de plată;

alte instrumente de plată convenite de părți (de exemplu plăți prin PAYPOINT, PAYZONE sau centrul UNU_DOI)

În cazul în care pe documentul de plată nu se menționează obiectul plății, se consideră achitate facturile în ordine cronologică. În funcție de modalitatea de plată, aceasta se consideră efectuată, după caz, la una dintre următoarele date:

data inscrisă în ordinul de plată vizat de bancă;

data certificată de C.U.P. Dunărea pentru filele cec sau celelalte instrumente de plată legale;

data înscrisă pe chitanța emisă de către casierul încasator de teren sau de casierii din centrele de încasare ale C.U.P. Dunărea Brăila.

Dacă sumele datorate nu au fost achitate în termen de 45 zile calendaristice de la data emiterii facturii, C.U.P. Dunărea poate sista prestarea serviciului prin obturarea branșsamentului de apă și să solicite recuperarea debitelor în instanță.

Efectele de comerț sunt creanțe transmisibile, adică pot trece din proprietatea unei persoane în proprietatea alteia prin cedare sau vânzare. Efectele de comerț: cambia, biletul la ordin și cecul.

Cambia este înscrisul prin care o persoană numită trăgător (furnizor sau trăgător), dă ordin unei alte persoane numită tras (cumpărător sau debitor) să plătească o sumă determinată la vedere sau la termen, unei terțe persoane numită beneficiar. Ca instrument de plată și de credit cambia îndeplinește următoarele funcții: instrument de încasare, instrument de credit, instrument de plată și instrument de garantare.

Biletul la ordin este înscrisul prin care o persoană numită cumpărător se angajează să plătească la o anumită dată o sumă determinată unei alte persoane numită beneficiar. Spre deosebire de cambie care este creată la ordinul creditorului, biletul la ordin este creat la ordinul debitorului care este în același timp trăgător și tras.

Biletul la ordin cuprinde:

1) denumirea de bilet la ordin trecută în însuși textul titlului și exprimată în limba întrebuințată pentru redactarea acestui titlu;

2) promisiunea necondiționată de a plăti o sumă determinată;

3) arătarea scadenței;

4) indicarea locului unde plata trebuie facută;

5) numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie facută;

6) indicarea datei și a locului emiterii;

7) semnătura emitentului.

Cecul este înscrisul emis de către plătitor unei bănci, la care are disponibil în cont, de a achita o sumă de bani unui terț, beneficiarului cecului (furnizor). Principala funcție a cecului este cea de mijloc de plată, creditorul putând încasa contravaloarea acestuia de la banca emitentului.

Cecul cuprinde:

1. denumirea de cec trecută în însuși textul titlului și exprimată în limba întrebuințată pentru redactarea acestui titlu.

2. ordinul necondiționat de a plăti o anumită sumă de bani.

3. numele celui care trebuie să plătească (tras).

4. indicarea locului unde plata trebuie facută.

5. indicarea datei și a locului emiterii.

6. semnătura celui care emite cecul (trăgătorul).

Cele mai frecvente operații cu efecte de comerț privesc decontarea la vedere, la termen și scontarea.

Decontarea la vedere. Efectele de comerț, în principal cambia, trase cu plata la vedere pot fi depuse spre încasare la bancă de către beneficiar în orice zi de la primirea lor de la tras, acceptate. Cambiile trase cu plata la termen pot fi depuse spre încasare numai la termenul înscris pe ele. Dacă beneficiarul procedează la scontare, trasul are obligația de plată doar la termenul înscris pe cambie.

In anexa următoare, care a fost predată Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitară Dunărea (Asociatie ce monitorizează și verifică activitatea C.U.P. Dunărea) , se prezintă variația gradului de încasare pe ultimii 4 ani pentru U.A.T. Brăila. Gradul de incasare a creanțelor comerciale a crescut de la procentul de 73,30 % în anul 2017, la procentul de 77,58% la fínele anului 2019.

Anexa 1. Caiet de sarcini – ACTIVITATEA DE DISTRIBUTIE A APEI POTABILE – UAT Municipiul Braila- Variația gradului de incasare a prețului apei potabile facturate în ultimii 4 ani în Aria Delegată- Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Brăila.

Din valoarea totala incasată pe U.A.T. Brăila în anul 2019, se observă in tabelul nr. 5, procentele de încasare prin diverse intrumente de plata dupa cum urmeaza:

Tabel nr.5. Evidenta încasărilor pe U.AT. Brăila in anul 2019.

Totodată in schema nr.4 se prezintă Evolutia creanțelor în perioada 2017- 2019,.

unde se poate observa o scădere a creanțelor comerciale pe C.U.P. Dunărea cu

valoarea de 9,657,644.71 lei, reflectăndu-se astfel o crestere a încasarilor

semnificativă. Valoarea creanțelor este comparativa la luna decembrie a anului

2017 față de luna decembrie a anului 2019.Schema nr.4

Capitolul 3

Contabilitatea creanțelor comerciale la Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila

3.1 Contabilitatea creanțelor comerciale cu decontarea la termen prin virament sau numerar

Contabilitatea decontărilor în numerar presupune că societățile pot efectua o serie de tranzacții în numerar, fie în lei, fie în valută. În mod normal, aceste operații au o pondere redusă în totalul decontărilor, întrucât sumele mari de numerar necesită spații mari de depozitare și prezintă riscuri în manevrare (distrugere fizică, pierdere, furt etc).

Atunci când se folosește numerarul, plata se face individual, imediat și fără intermediere. Încasările și plățile în numerar se fac prin casieria entității, cu respectarea reglementărilor privind decontările în numerar.

Toate operatiunile privind casa se desfasoara în conformitate cu prevederile Legii 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Conturi contabile utilizate în decontările cu numerar

Operațiunile de decontări în numerar se efectuează cu ajutorul Contului 531 "Casa" care se desfășoară pe două conturi de gradul II:

5311 Casa în lei (A)

5314 Casa în valută (A).

În cadrul C.U.P „Dunărea” decontarea cu numerar se poate face prin casieriile fixe ale companiei (există 3 casierii fixe dotate cu calculatoare) și prin casierii de teren care încasează sume de la utilizatorii casnici și agentii economici privati, acestia au muncă de teren și se deplasează zilnic dupa o programare prealabila în toate zonele din municipiul și județul Brăila. C.U.P „Dunărea” folosește doar contul 5311, contul Casei în lei.

Pentru exemplificarea modului de lucru privind încasările cu numerar, prezint modul de încasare, pe tipuri de Clienți:

Client unitate bugetară

Clientul Arhiepiscopia Dunarii de Jos depune în numerar, la casieria fixă a unității suma de 1.238,97 lei în data de 28.04.2020 și se emite chitanta cu 15468877

La data de 27.04.2020 clientul Arhiepiscopia Dunarii de Jos avea o creanță în valoare totală de 1.238,97 lei ce reprezintă:

Factura din data de 29.02.2020 în valoare de 683,96 lei

Factura din data de 31.03.2020 în valoare de 555,01

Urmare a încasării sumei de 1.238,97 lei Arhiepiscopia Dunarii de Jos își achită astfel datoria pe care o avea față de C.U.P „Dunărea” iar C.U.P „Dunărea” își încasează creanța în valoare de 1.238, 97 lei. Operațiunea încasării sumei se face în timp real – în momentul emiterii chitanței, rezultând astfel soldul 0 în fișa de utilități a clientului:

Formula contabilă pentru facturare apa:

Formula contabila pentru încasare

5311”Casa în lei” = 4111 ”Clienți” 1.238,97

Client Societate Comerciala

Casierul de teren se deplasează în data de 23.04.2020 la clientul S.C. MOTOC ALBNEGRU S.R.L. și incasează în numerar suma de 42,35 lei cu chitanța nr. 3969959 – sumă ce reprezintă creanța clientului respectiv, formată din factura emisa în data 31.03.2020 sub nr. BR//00979450. Casierul de teren întocmeste un borderou de încasări cu toate chitanțele încasate în data respectivă, un exemplu de chitanta fiind prezentat în imaginea următoare:

Formula contabilă pentru facturare apa:

Formula contabilă pentru incasare

5311”Casa în lei” = 4111 ” Clienți ” 555,01

Client Asociație de proprietari

Utilizatorul Asociația de proprietari nr.633 la data de 31.03.2020 înregistrează o creanță în valoare totala de 8,359.14 lei formată din: Factura nr. BR//00964061 – parțial – din data de 29.02.2020 în valoare de 2.790,24 lei și factura nr. BR//00978314 în valoare de 6.568,90 lei.

Pe parcursul lunii aprilie 2020, Asociația de proprietari nr.633 depune în numerar la casieria companiei suma de 1.790,24 lei în data de 06.04.2020 pentru care se emite chitanța nr.18085347, iar în data de 28.04.2020 utilizatorul depune suma de 4.000 lei pentru care se emite chitanța nr. 15235305. În urma creditarii acestor sume în ordinea cronologică a facturilor emise, Asociației de proprietari nr.633 figurează cu o creanță în valoare de 2.568,90 lei la data de 30.04.2020 așa cum reiese din fișa clientului mai jos prezentată:

Formula contabilă pentru încasare:

Incasare în data de 06.04.2020 la casieria unitatii

5311”Casa în lei” = 4111.01” Clienți” 1.790,24 lei

Incasare în data de 28.04.2020 la casieria unitatii

5311”Casa în lei” = 4111.01” Clienți” 4.000,00 lei

Toate încasarile contului CASA 5311 se centralizeaza în funcție de diferite criterii:

În funcție de data sau anumite perioade (săptămănal, lunar, etc.);

În funcție de tipurile de utilizatori;

În funcție de casierii de teren sau casierii din casieriile fixe (total sau nominal).

Exemplu de centralizare pentru data de 28.04.2020 pentru utilizatorii de tip ‚Agenți economici privați’:

Viramentul este un procedeu bancar special de plată fară numerar, efectuat prin transferul unei sume de bani în moneda natională sau în valută, din contul celui care dispune plata (ordonatorul) în contul beneficiarului care încasează, acest lucru însemnand debitarea contului primului și creditarea contului celuilalt.

Ordonatorul – cumpărător, debitor, importator, beneficiar al unei prestații de servicii;

Beneficiarul – vânzător, creditor, exportator, prestator de servicii;

Banca ordonatorului = bancă plătitoare

Banca beneficiarului = bancă destinatară

Viramentul presupune existența unui cont în bancă din partea persoanei fizice sau juridice și existența unor disponibilități în acest cont, create prin depozite anterioare, încasări, credit acordat de bancă etc.

Viramentul poate fi intrabancar sau între societăți bancare diferite (interbancar);

Comparația dintre cec și virament – viramentul este mai OMOGEN;

–   prin cec se operează ori cu monedă fiduciară sau cu monedă scripturală;

–   prin virament se operează numai cu monedă scripturală (este calificat drept o remitere de monedă scripturală)

–   viramentul se poate prelucra mai ușor pe calculator, diminuând costul și economisind timpul serviciilor bancare

Specificul mecanismului de virament – se pot realiza acte juridice diferite:

–   stingerea unei obligații prin plată;

–   acordarea unui împrumut

–   efectuarea unei donații

Consecințe ale caracterului abstract al viramentului:

Banca nu poate cenzura un ordin de virament emis de clientul titular al contului, în cazul în care acest cont are un sold creditor; Excepție: situația în care sunt nesocotite normele de ordine publică privind ordinea efectuării viramentelor care decurg din aplicarea dispozițiilor legale privind măsurile pentru evitarea blocajului financiar.

Banca nu trebuie să verifice cauza juridică a ordinului de virament, validitatea lui nedepinzând de validitatea actului juridic care se realizează prin acest procedeu bancar;

Banca nu este obligată să verifice dacă autorul ordinului de virament are capacitatea juridică de a efectua actul juridic realizat prin virament;

Viramentul are ca efect nașterea unui drept de creanță al beneficiarului față de bancă și concomitent stingerea eventualei creanțe anterioare a emitentului față de aceeași bancă.

Implicațiile viramentului la nivel economic:

Prin virament – trecerea unei sume dint-un cont în altul – se înfăptuiește circulația monedei scripturale

Depozitele bancare constituite exprimă creanțe ale terților față de bancă, iar viramentul reprezintă un procedeu de transfer al creanțelor între creditorii băncii

Viramentul ca transfer de monedă scripturală reprezintă un instrument de combatere a inflației monetare

Clasificarea viramentului:

Viramentul intern (intrabancar) – este efectuat între 2 conturi deschise la aceeași bancă

Viramentul extern (interbancar) este efectuat între 2 conturi deschise la bănci diferite și se realizează în etape:

– plătitorul emite ordinul de virament cerând băncii sale să-i debiteze contul cu o anumită sumă, pentru a se credita contul beneficiarului deschis la o altă bancă

– banca plătitorului pune la dispoziția băncii beneficiarului un credit egal cu aceeași sumă;

–   banca beneficiarului creditează contul acestuia;

–   între cele două bănci se realizează reglementarea conturilor prin casa de compensații interbancare.

Data viramentului – ziua în care suma este pusă la dispoziția beneficiarului prin creditarea contului acestuia de către banca sa.

Clasificarea viramentului în funcție de ordonatorul operației

Viramentele clientelei – ordin dat de un client de a se efectua un transfer de bani, prin debitarea contului său către unul sau mai mulți beneficiari

Viramentul BNR – în cazul relațiilor interbancare;

Ordinele de virament pot fi:

– pe suport hârtie (manuscris sau imprimat)

– sub formă magnetică

În funcție de sensul din care se dispune și efectuează plata:

–   virament de credit

–   virament de debit.

Viramentul de credit:

plătitorul ordonă băncii sale (bancă plătitoare) să promoveze ordinul de plată către beneficiarul specificat;

banca plătitoare preia suma din contul plătitorului și efectuează plata către banca creditorului

banca creditorului înscrie suma în contul beneficiarului

Viramentul de debit:

plătitorul împuternicește creditorul pentru astfel de operațiuni; el solicită băncii sale aprobarea operațiunii;

creditorul depune documentația aferentă sumei de plată (factura) la banca sa;

banca plătitorului include pentru plată suma respectivă la data scadenței de plată, iar după efectuarea plății, suma revine pe filieră bancară în contul creditorului.

Conturi utilizate în operațiunile prin bancă

Operațiile din conturile de disponibilități păstrate la bănci în lei sunt evidențiate cu ajutorul contului contului de activ 512 „Conturi curente la bănci”, care se detaliază pe trei conturi de gradul II:

5121 „Conturi la banci în lei”;

5124 „Conturi la bânci în valută”.

5125 „Sume în curs de decontare”

Utilizatorul Liceul Edmond Nicolau achita suma de 3118,38 lei în data de 28.04.2020 cu ordin de plată la Trezoreria Județului Brăila, valoarea achitată reprezintă creanța companiei, ce cuprinde factura emisa în data de 31.03.2020 sub nr. BRC/CV/00094224. În urma primirii extraselor de cont din data respectivă, se opereaza prin operațiune bancară, suma achitata iar soldul clientului devine 0 la data de 30.04.2020 așa cum reiese din fișa de utilități, în figura urmatoare:

Formula contabila Factura emisa BRC/CV/00094224 în valoare de 3.118,40 lei se inregistreaza în contabilitatea companiei astfel:

Cele trei prestatii incluse în cadrul facturii emise ( apa potabila, meteo și canal) totalizează valoarea de 3.118,38 lei , creanță datorată de instituția publică Liceul Edmond Nicolau la data de 31.03.2020 scadenta la data de 15.04.2020

Creanța a fost achitată de catre ”Liceul Tehnologic Edmond Nicolau” în contul de Trezorerie al CUP Dunărea Braila – RO59TREZ1515069XXX000743 cu O.P. nr. 76 / 28.04.2020 – înregistrata în evidențele companiei astfel:

Utilizatorul Bumbac Panait achită suma de 19,27 lei prin ordin de plata în data de 23.04.2020. Utilizatorul are o creanță în valoare de 19,22 lei reprezentănd factura emisă în data de 31.03.2020 sub nr.SUT/00072094. Utilizatorul casnic Bumbac Panait achită mai mult cu valoarea de 0,05 lei, astfel clientul respectiv are un sold creditor (avans) în valoare de 0,05 lei, pănă la data emiterii urmatoarei facturi(ultima zi a lunii).

5121 ” Conturi la banci în lei” = % 19,27 lei

4111 ” Clienți” 19,22 lei

419 „Clienți – creditori” 0,05 lei

3.2 . Particularități privind contabilitatea creanțelor comerciale

În contextul pericolului infectării cu virusul COVID-19 și declarărării Stării de Urgentă, Compania de Utilitati Publice „Dunărea” Braila anunță punerea la dispozitia Clienților săi a unui nou serviciu de tip Portal, începând cu data de 20.03.2020. Serviciul este accesibil la adresa de internet https://cupdunarea.ro și este destinat îmbunatațirii relatiei cu Clienții prin comunicarea unor informații necesare privind valoarea soldului restant și componența acestuia, vizualizarea ultimelor plăți efectuate, transmiterii de catre Clienți a consumului lunar de apa, efectuarii de sesizari și nu în ultimul rand realizarea de plăți electronice corespunzatoare soldului sau facturilor restante. Compania de Utilitati Publice “Dunărea” Braila contribuie astfel la solicitarea autorităților naționale privind reducerea deplasării populatiei în aceasta perioadă de timp, în contextul pericolului infectarii cu virusul COVID-19 și declarararii Starii de Urgenta.

Utilizatorul casnic Matei Ștefan, achită în data de 05.05.2020 suma de 136,01 lei, acoperind astfel creanța acumulată la data de 30.04.2020.

Formula contabilă pentru încasarea acestei valori este următoarea

5125 = 4111 136,01 lei

Sume în curs de decontare= Clienți

5121= 5125 136,01 lei

Conturi la bănci în lei = Sume în curs de decontare

Aceasta situatie este relevanta la sfarsitul lunii (a exercitiului financiar) cand în ultima zi a lunii platile ies din contul debitorului dar nu ajung în contul creditorului decat în luna urmatoare (exercitiul financiar urmator).

O altă particularitate a companiei se regasește la încasarea unui bilet la ordin. Astfel societatea comercială CENTO TRADING SRL, achită cu bilet la ordin suma de 365,05 lei în data de 29.04.2020. Operațiunea contabilă pentru înregistrarea acestei sume este următoarea:

Primirea biletului la ordin în valoare de 365,05 lei

5113 = 413 365,05 lei

Efecte de încasat = Efecte de primit de la clienți

Acceptarea la plata a biletului la ordin

413 = 4111 365,05 lei

Efecte de primit de la Clienți = Clienți

5121 = 5113 365,05 lei

Conturi la bănci în lei = Efecte de încasat

3.3. Contabilitatea Clienților incerți

S.C. Compania de Utilități Publice „Dunărea” Brăila are contracte de furnizare cu 71454 utilizatori pe întreaga arie delegatară.

Procedura de recuperare a creanțelor cuprinde derularea mai multor acțiuni începând cu notificarea utilizatorului, suspendarea, sistarea furnizării serviciilor și executarea silită Clienților cu creanțe nerecuperate.

În urma acestor acțiuni pot fi încheiate angajamente de plată cu grafice de eșalonare.

În perioada iulie 2019- decembrie 2019 s-au întocmit 27 angajamente de plată cu grafice de eșalonare la asociații de proprietari/locatari, s-au notificat 1174 utilizatori casnici, s-au întocmit 5 dosare de executare pentru agentii economici privați și 36 dosare pentru utilizatorii casnici.

Exemple de abonați rau platnici:

S.C. Promex – în urma notificării nr. 534266/12.07,2020, s-a încasat suma de 30.000 lei, diferența făcând obiectului angajamentului de plată nr. 562782/31.07/2020 prin care utilizatorul se angajează să stingă debitul restant în 4 rate lunare conform graficului de eșalonare. Neîndeplinirea obligației va conduce la sistarea serviciului de alimentare cu apă și executarea silită a clientului.

Liceul cu Program Sportiv – în urma notificării sub nr. 485200/ 02.06.2019 s-a intocmit angajament de plată sub nr, 501230/27.06.2020 , astfel până la fínele anului 2019 s-a recuperat creanța total, utilizatorul achitând la momentul actual factura curentă.

Gheorghe Vasile – în urma notificării sub nr. 488216/17.06.2019 utilizatorul nu s-a prezentat pentru întocmirea unui angajament de plata, nu a achitat nimic din creanța acumulata, s-a întocmit adresă de debranșare nr.508676/12.08.2019, utilizatorul a fost debrașat de la rețeaua de alimentare cu apă, s-a întocmit dosar de executare silită.

Exemplu notificare pentru clientul Fundatia de servciii islamice:

Pe perioada instituirii stării de urgență, mai precis în intervalul de timp 15.03.2020 – 15.05.2020 notificările, debranșările pentru neplata serviciului au fost sistate. În urma realizării urmatorului studiu:

S-a constatat că media zilnica a încasărilor a scăzut considerabil, conducerea companiei a decis ca, începănd cu data de 18.05.2020 să se realizeze o amplă acțiune de recuperare a creanțelor, procedăndu-se la notificarea a 4453 utilizatori casnici, 303 Asociații de proprietari, 78 Instituții bugetare, 421 Agenți economici privați.

Exemplu grafic de esalonare a unui angajament de plata:

Exemplu înaintare dosar executare catre Oficiul Juridic:

Esantion tabel Clienți și masuri luate pentru incasare:

Creanțele incerte se inregistrează distinct în contabilitate (contul 4118 "Clienți incerți sau în litigiu" sau în conturi analitice ale conturilor de creante, pentru alte creante decat Clienții).

In scopul prezentarii în situatiile financiare anuale, creantele se evalueaza la valoarea probabila de incasat. Atunci când se estimează ca o creanță nu se va încasa integral, în contabilitate se înregistrează  ajustari pentru pierdere de valoare, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera

Cu ajutorul  contului 4118 "Clienți incerti sau în litigiu" se tine evidenta creantelor și decontarilor în relatiile cu Clienții incerti, rau‐platnici, dubiosi sau aflati în litigiu.

Unul dintre Clienții incerți ai companiei este Casa Agronomului, acesta este înregistrat cu o creanță irecuperabila în valoare de 15.968,82 lei.

Formula contabilă este următoarea:

Inregistrarea facturii de apă

Trecerea pe Clienți incerți la data de 31.12.2019

concomitent se înregistrează

6814 Cheltuieli de exploatare = 491 Ajustări pt 15.968,82

Privind ajustările pt deprecierea

Deprecierea activelor creanțelor

Circulante

Concluzii

C.U.P. Dunărea Brăila vizează furnizarea serviciilor de calitate în vederea satisfacerii cerințelor clienților săi, respectând indicatorii de calitate și eficiență prin extinderea zonei de activitate, prin promovarea valorilor civilizației moderne și prin respectarea echilibrelor ecologice.

Serviciul de alimentare cu apă și de canalizare reprezintă totalitatea activităților de utilitate publică și de interes economic și social general efectuate în scopul captării, tratării, transportului, inmagazinării și distribuirii apei potabile, brute și industriale tuturor utilizatorilor de pe teritoriul localităților Județului Brăila, respectiv pentru colectarea, transportul, epurarea și evacuarea apelor uzate.

C.U.P Dunărea Brăila are calitatea de operator, având competența și capacitatea recunoscute de a presta serviciile publice de alimentare cu apă și de canalizare.

Prin calculul indicatorilor financiari compania poate fi comparată cu alte societăți care activeaza în același sector si, totodata, ajută și la compararea cu exercițiile financiare precedente. În cazul de față , compania aduce profit în fiecare an și evoluează pozitiv.

O creanță curentă este recunoscută în bilanț în momentul în care este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către întreprindere și atunci când are o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.

Evaluarea trebuie inteleasă ca un proces prin care se determină valorile la care creanțele și datoriile curente vor fi recunoscute în situațiile financiare. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.

În vederea recuperării creanțelor restante s-au luat o serie de măsuri precum notificări, angajamente de plată, dosare de executare silita, majoritatea dând rezultate bune.

Decontarea unei creanțe se consideră efectuată în momentul încasării efective, respectiv în momentul intrării banilor în cont, celelalte înregistrari fiind etapele specifice înregistrărilor utilizate în cazul folosirii anumitor instrumente de plata.

Procedura de recuperare a creanțelor a cuprins derularea mai multor acțiuni acestea fiind notificarea utilizatorului, încheierea de angajamente de plată cu grafice de eșalonare, sistarea furnizării serviciilor, și nu în ultimul rând executarea silită a clienților cu creanțe nerecuperate.

Recuperarea de creanțe presupune în principiu încasarea acelor datorii de la scadența cărora a trecut o perioadă de minim 90 de zile. Timpul este esențial în domeniul recuperării creanțelor. Cu cât o creanță este mai veche cu atât se diminuează și sansele privind recuperarea efectivă a acesteia de aceea conform statisticilor din domeniu este indicat să se acționeze într-un termen prestabilit de maxim 90 de zile, această perioadă determinând în principiu gradul de reușită al activității de recuperare al creanței.

Pentru eficientizarea activității de distribuție a apei, se dă o atenție deosebită monitorizării și reducerii pierderilor de apă, mai ales în cazul utilizării unei surse de apă sărace.

Este necesar să se ia în calcul faptul că apa potabilă nu poate fi privită pur și simplu ca o marfă, ci ca o componentă vitală a necesităților umane.

B I B L I O G R A F I E