Contabilitatea Circulatiei Marfurilor LA Sc
CUPRINS
CAPITOLUL 1. PREZENTAREA S.C . NIADAL ABATEX COMPANY SRL 3
1.1. Profilul și obiectul de activitate. Scurt istoric. 3
CAPITOLUL 2. ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA CONTABILITÃȚII MÃRFURILOR ÎN CADRUL FIRMEI 5
2.1. Evaluarea stocurilor si mișcãrii mãrfurilor în comerț 5
2.1.1. Delimitãri și structuri privind stocurile 5
2.1.2. Reguli de evaluare a mãrfurilor 6
2.2. Formele și documentele aprovizionãrii de mãrfuri 11
2.2.1. Facturarea mãrfurilor, elementele comerciale, financiare si fiscale ale
facturii 11
2.2.2. Formele și documentele aprovizionãrii de mãrfuri 12
2.2.3. Formele și documentele vânzãrii de mãrfuri 13
2.2.4. Organizarea evidenței operative a mãrfurilor 14
2.3. Contabilitatea sinteticã a mãrfurilor. Prezentarea conturilor 14
2.4. Caracterizarea generalã a metodei de contabilitate privind operațiunile
cu mãrfuri 17
2.4.1. Metoda inventarului permanent 18
2.4.2.Metoda inventarului intermitent 19
2.4.3. Contabilitatea analiticã a mãrfurilor 20
2.5. Contabilitatea mãrfurilor la firmelor comerciale 21
2.5.1. Contabilitatea la firmele comerciale cu ridicata (en-gross) atât în inventarul permanent cât și intermitent 21
2.5.2. Contabilitatea mãrfurilor la firmele comerciale cu amãnuntul 25
2.5.3. Contabilitatea mãrfurilor la firmele comerciale cu dublã activitate 27
CAPITOLUL 3. CONTABILITATEA ALTOR OPERAȚII PRIVIND
MÃRFURILE 30
3.1. Contabilitatea vânzãrii mãrfurilor 30
3.1.1. Contabilitatea mãrfurilor primite spre vânzare în consignație 30
3.1.2. Contabilitatea mãrfurilor vândute prin magazinele proprii 31
3.1.3. Contabilitatea mãrfurilor vândute cu plata în rate 34
3.2. Contabilitatea aprovizionãrii vânzãrii de marfuri în condițiile constatãrii
de diferențe la recepție și din distribuție 35
3.3. Contabilitatea mãrfurilor aflate la terți 36
3.4. Contabilitatea importului și exportului de mãrfuri 37
3.5. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor și a creanțelor
clienți 42
CAPITOLUL 4. PARTICULARITÃȚI ȘI POSIBILITÃȚI DE PERFECȚIONARE A CONTABILITÃȚII MÃRFURILOR LA S.C. NIADAL ABATEX COMPANY SRL 45
4.1. Reflectarea în contabilitate a circulației mãrfurilor la S.C. NIADAL
ABATEX COMPANY SRL 45
4.2. Analiza utilizãrii stocului de marfuri la S.C. NIADAL ABATEX
COMPANY SRL 52
4.3. Concluzii și propuneri 56
Structura organizatorica și de conducere la S.C. NIADAL ABATEX
COMPANY SRL ANEXA 1 59
ANEXA 2 60
Bibliografie 63
PREZENTAREA S.C. NIADAL ABATEX COMPANY S.R.L
1.1 PROFILUL SI OBIECTUL DE ACTIVITATE
SCURT ISTORIC
Denumirea societății este „SC NIADAL ABATEX COMPANY“ SRL
Este o societate cu raspundere limitată sau prescurtat SRL având sediul social in Deta strada Înfratirii nr. 18 si capital subscris si vărsat in suma de 500 Ron.
Societatea comerciala este persoana juridica ramâna având formă juridică de societate cu răspundere limitată care îsi desfasoara activitatea in conformitate cu legislatia româna în vigoare cu contractul de societate.
Obiectul de activitate :
servicii de alimentație publică (bar, cafe-bar, night-bar, restaurant terasa)
transport marfă cu mijloace de transport proprii și inchiriate,
activități hoteliere,
activități de impresariat artistic și organizarea de spectacole cultural sportive,
organizarea de activități cultural distractive (spectacole, discoteci și alte activități admise de legea româna),
difuzare de carte, reviste, presa,
operațiuni de import-export și achiziționarea de pe piața internă de materii prime, materiale, utilaje, produse și mărfuri alimentare (inclusiv cafea, bere, băuturi alcoolice, nealcoolice, răcoritoare, fructe citrice și exotice, produse zaharoase, dulciuri, ulei comestibil, lapte și produse lactate), nealimentare (textile, încaltăminte confectii, tricotaje, marochinărie, piele și articole din piele), industriale, agricole (vegetale si animale: legumicole horticole, viticole, sericicole, apicole, avicole, cereale), agroindustriale (inclusiv tutun și produse din tutun), îngrasaminte, pesticide, ierbicide, semințe ierbicide, semințe, răsaduri, aparatură electrică, electronică, electrotehnică, electrocasnică, echipamente și instalații, tehnică de calcul , bunuri de larg consum de scurtă și lungă întrebuințare, materiale de schimb și accesorii, piese auto-moto-velo, produse din lemn, sticlărie, porțelan, ceramică, produse cosmetice, produse din mase plastice, produse de papetărie, jucării, artizanat și în general diverse materii prime, materiale, utilaje, echipamente, instalații, produse și mărfuri, admise de legea română și comercializarea lor en gros, en detail și ambulant în locuri autorizate prin magazine, tonete, chioscuri, în locuri publice depozite, magazii proprii.
Nu fac obiectul de activitate al societatii, activitățile interzise de legea româna sau cele care constituie monopol de stat.
Obiectul de activitate respectă prevederile legale care interzic anumite activități fară obținerea avizelor legale de la organele competente.
Sediul social al societatii „SC NIADAL ABATEX COMPANY“ SRL, localitatea Deta strada Înfrățirii nr. 18, județul Timiș.
Societatea are mai multe puncte de lucru pe baza aprobării Adunării Generale și în conformitate cu legile în vigoare.
Durata de funcționare a societătii este nelimitată.
Capitalul social poate fi majorat pe baza hotărârii Adunării Generale, hotărâre publicată in Monitorul Oficial.
Adunarea Generală a Asociaților este organul de conducere al societății care decide asupra activității acesteia și asupra politicii ei economice și sociale.
Administratorul societătii „SC NIADAL ABATEX COMPANY“ SRL, este numit prin contractul de societate, pe o perioada de 4 ani cu posibilitatea de a primi un nou mandat prin hotarârea Adunării Generale.
Administratorul reprezintă societatea în toate raporturile patrimoniale cu puteri depline și nelimitate.
Acționarii „SC NIADAL ABATEX COMPANY“ SRL sunt : Ioțcov Lucian Nicușor și Ioțcov Elisabeta.
Angajarea personalului societătii se va face de către administrator pe bază de contracte individuale de muncă prin care se vor stabili drepturile și obligațiile acestui personal.
Serviciul contabil al societatii „SC NIADAL ABATEX COMPANY“ SRL este condus de d-na Iankulov Ileana.
„SC NIADAL ABATEX COMPANY“ funcționeaza începând din 12 decembrie 1994, având cod unic de inregistrare RO 6553905 înregistrat la Oficiul Registrul Comerțului Timiș sub J 35/3420/1994, este plătitor de TVA începând cu februarie 1995.
Pentru buna desfășurare a obiectului de activitate unitatea a avut nevoie să deschidă conturi la diverse bănci pentru o mai buna și rapidă încasare a clienților și efectuare de plată către furnizori.
Societatea își desfașoară activitatea cu un număr de 57 de angajati.
Contabilitatea societătii comerciale este organizată în compartimente distincte, conform Legii contabilității nr. 82/ 1991 și a regulamentului de aplicare a acesteia, a Planului general de conturi și a Normelor de utilizare a acestuia cu modificările ulterioare în vigoare și a codului fiscal cu modificările ulterioare.
În anii de cănd s-a înființat unitatea și-a lărgit mereu obiectul de activitate și și-a înființat noi puncte de lucru atât în orașul Deta cât și în localitățile învecinate, constituindu-și o piata de desfacere pe care a dezvoltat-o an de an.
Gama de produse ce fac obiectul vânzării este dată de cerințele clienților pentru vânzările cu amănuntul, vânzărilor in rate, precum și clienților persoane juridice.
Activitatea societății cu clienți persoane juridice se desfășoară pe bază de contracte scrise.
Vânzările se efectueaza cu termene de plată ce variază de la termene la vedere și termene de până la 30 de zile, în funcție de tipul clientului, continuitatea colaborării si a volumului de marfă.
Gama de produse ce se comercializează prezintă fluctuații în funcție de sezon pentru aprovizionarea ritmică și diversificată în functie de cerere.
Unitatea are ca furnizori permanenți un număr de 257 furnizori stabili, cu care are încheiate contracte de livrare, iar plata mărfurilor achiziționate se face atât numerar cât și prin viramente bancare sau filă C.E.C..
2. ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA CONTABILITĂȚII
MĂRFURILOR ÎN CADRUL FIRMEI
2.1. EVALUAREA STOCURILOR ȘI MIȘCĂRII MĂRFURILOR ÎN COMERȚ
2.1.1. DELIMITĂRI ȘI STRUCTURI PRIVIND STOCURILE
Desfășurarea activității oricărui agent economic presupune intervenția unei mari diversități de active circulante materiale, cunoscute în contabilitate sub denumirea de stocuri.
Potrivit IAS-2, stocurile sunt active:
deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității,
in curs de producție în vederea unei vânzări în aceleași condiții ca mai sus,
sub formă de materii prime, materiale consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii.
În raport de forma fizică pe care o îmbraca bunurile materiale și de poziția pe care o ocupă în cadrul ciclului de exploatare (aprovizionare, producție, desfacere), se disting următoarele stocuri: materii prime, materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibil, materiale de ambalat piese de schimb, semințe și materiale de plantat, furaje, alte materiale consumabile), materiale de natura obiectelor de inventar, producție în curs de execuție, produse (semifabricate, finite, reziduale), produse de papetărie, jucării, artizanat și în general diverse materii prime, materiale, utilaje, echipamente, instalații, produse și mărfuri, admise de legea română și comercializarea lor en gros, en detail și ambulant în locuri autorizate prin magazine, tonete, chioscuri, în locuri publice depozite, magazii proprii.
Nu fac obiectul de activitate al societatii, activitățile interzise de legea româna sau cele care constituie monopol de stat.
Obiectul de activitate respectă prevederile legale care interzic anumite activități fară obținerea avizelor legale de la organele competente.
Sediul social al societatii „SC NIADAL ABATEX COMPANY“ SRL, localitatea Deta strada Înfrățirii nr. 18, județul Timiș.
Societatea are mai multe puncte de lucru pe baza aprobării Adunării Generale și în conformitate cu legile în vigoare.
Durata de funcționare a societătii este nelimitată.
Capitalul social poate fi majorat pe baza hotărârii Adunării Generale, hotărâre publicată in Monitorul Oficial.
Adunarea Generală a Asociaților este organul de conducere al societății care decide asupra activității acesteia și asupra politicii ei economice și sociale.
Administratorul societătii „SC NIADAL ABATEX COMPANY“ SRL, este numit prin contractul de societate, pe o perioada de 4 ani cu posibilitatea de a primi un nou mandat prin hotarârea Adunării Generale.
Administratorul reprezintă societatea în toate raporturile patrimoniale cu puteri depline și nelimitate.
Acționarii „SC NIADAL ABATEX COMPANY“ SRL sunt : Ioțcov Lucian Nicușor și Ioțcov Elisabeta.
Angajarea personalului societătii se va face de către administrator pe bază de contracte individuale de muncă prin care se vor stabili drepturile și obligațiile acestui personal.
Serviciul contabil al societatii „SC NIADAL ABATEX COMPANY“ SRL este condus de d-na Iankulov Ileana.
„SC NIADAL ABATEX COMPANY“ funcționeaza începând din 12 decembrie 1994, având cod unic de inregistrare RO 6553905 înregistrat la Oficiul Registrul Comerțului Timiș sub J 35/3420/1994, este plătitor de TVA începând cu februarie 1995.
Pentru buna desfășurare a obiectului de activitate unitatea a avut nevoie să deschidă conturi la diverse bănci pentru o mai buna și rapidă încasare a clienților și efectuare de plată către furnizori.
Societatea își desfașoară activitatea cu un număr de 57 de angajati.
Contabilitatea societătii comerciale este organizată în compartimente distincte, conform Legii contabilității nr. 82/ 1991 și a regulamentului de aplicare a acesteia, a Planului general de conturi și a Normelor de utilizare a acestuia cu modificările ulterioare în vigoare și a codului fiscal cu modificările ulterioare.
În anii de cănd s-a înființat unitatea și-a lărgit mereu obiectul de activitate și și-a înființat noi puncte de lucru atât în orașul Deta cât și în localitățile învecinate, constituindu-și o piata de desfacere pe care a dezvoltat-o an de an.
Gama de produse ce fac obiectul vânzării este dată de cerințele clienților pentru vânzările cu amănuntul, vânzărilor in rate, precum și clienților persoane juridice.
Activitatea societății cu clienți persoane juridice se desfășoară pe bază de contracte scrise.
Vânzările se efectueaza cu termene de plată ce variază de la termene la vedere și termene de până la 30 de zile, în funcție de tipul clientului, continuitatea colaborării si a volumului de marfă.
Gama de produse ce se comercializează prezintă fluctuații în funcție de sezon pentru aprovizionarea ritmică și diversificată în functie de cerere.
Unitatea are ca furnizori permanenți un număr de 257 furnizori stabili, cu care are încheiate contracte de livrare, iar plata mărfurilor achiziționate se face atât numerar cât și prin viramente bancare sau filă C.E.C..
2. ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA CONTABILITĂȚII
MĂRFURILOR ÎN CADRUL FIRMEI
2.1. EVALUAREA STOCURILOR ȘI MIȘCĂRII MĂRFURILOR ÎN COMERȚ
2.1.1. DELIMITĂRI ȘI STRUCTURI PRIVIND STOCURILE
Desfășurarea activității oricărui agent economic presupune intervenția unei mari diversități de active circulante materiale, cunoscute în contabilitate sub denumirea de stocuri.
Potrivit IAS-2, stocurile sunt active:
deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității,
in curs de producție în vederea unei vânzări în aceleași condiții ca mai sus,
sub formă de materii prime, materiale consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii.
În raport de forma fizică pe care o îmbraca bunurile materiale și de poziția pe care o ocupă în cadrul ciclului de exploatare (aprovizionare, producție, desfacere), se disting următoarele stocuri: materii prime, materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibil, materiale de ambalat piese de schimb, semințe și materiale de plantat, furaje, alte materiale consumabile), materiale de natura obiectelor de inventar, producție în curs de execuție, produse (semifabricate, finite, reziduale), animale și păsări, mărfuri, ambalaje.
Din această evaluare se poate constata că stocurile se pot grupa după cum urmează :
stocuri « cumpărate », din care unele sunt deținute în scopul revânzării așa cum e cazul mărfurilor, al terenurilor si a altor propietăți imobilizate destinate revânzării iar altele sunt destinate utilizarii în procesul de producție ( materii prime, materiale și alte consumabile),
stocuri din producția proprie, respectiv produse și producția în curs de execuție,
în cazul unor prestări de servicii, stocurile includ și costul serviciilor pentru care întreprinderea nu a înregistrat venitul aferent.
Contabilitatea stocurilor și a comenzilor în curs de execuție cuprinde ansamblul bunurilor și serviciilor din cadrul unității patrimoniale destinate:
mărfurile respectiv bunurile pe care unitatea patrimonială le cumpăra în vederea revânzarii
materiile prime care participă direct la fabricarea produselor și se regăsesc în produsul finit integral sau parțial, fie în starea lor inițială, fie transformată,
materialele consumabile,
produsele: semifabricatele, produsele finite, produsele reziduale,
animale și păsări.
Potivit prevederilor Legii Contabilității, obligația organizării și conducerii proprii revine: regiilor autonome, societăților comerciale, societăților agricole, organizațiilor cooperației meșteșugărești, organizațiilor cooperației de consum și de credit, Băncii Naționale a României și societățile bancare, instituțiilor publice de subordonare centrală sau locală, unitătilor de asigurări sociale, altele decât cele de stat , asociaților, fundațiilor, sindicatelor, unităților de cult și altor organizații obștești, precum și celorlalte persoane care au dobândit personalitate juridică, potrivit legii.
Potrivit legii persoanele juridice au obligația să asigure:
întocmirea documentelor justificative pentru orice operație care efectueaza patrimoniul unității,
înregistrarea în contabilitate a operațiilor patrimoniale,
inventarierea patrimoniului unității,
întocmirea bilantului contabil,
controlul asupra operațiilor patrimoniale efectuate,
furnizarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la situația patrimoniului și rezultatele obținute de unitate.
Potrivit legii, documentele justificative care stau la baza înregistrărilor in contabilitate, angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat ori înregistrat în contabilitate dupa caz.
Înregistrarea operațiilor patrimoniale în contabilitate se face cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor justificative, după data de întocmire sau intrare în unitate și sistematic în conturi sintetice și analitice, cu ajutorul registrului jurnal și a Cărții Mari potivit planurilor de conturi normelor emise.
Inventarierea trebuie să cuprinda toate elementele de activ și de pasiv ale patrimoniului unității, care se inscriu în registrul inventar.
Unitățile patrimoniale au obligația să efectueze inventarierea generală a patrimoniului: la începutul activității, cel puțin o dată pe an pe parcursul funcționării sale, în cazul fuzionării sau încetării activității, precum și in alte situații prevazute de lege.
Evaluarea elementelor patrimoniale pe baza inventarierii și reflectarea acestora în bilanțul contabil se fac potrivit normelor legale stabilite.
Documentul oficial de gestiune îl constituie bilanțul contabil, care trebuie să dea o imagine fidela, clară și completă a patrimoniului, a situației financiare și a rezultatelor obținute.
2.1.2. REGULI DE EVALUARE A MĂRFURILOR
Conform aricolului 7 și 9 din Legea Contabilității, regulile de evaluare a mărfurilor sunt:
1. La data intrării bunului in patrimoniu, marfurile se evaluează la valoarea de intrare denumită și valoare contabilă, care se diferențiază în funcție de calea de intrare și perioada intrării.
Astfel:
a) Mărfurile achiziționate cu titlu oneros se evaluează la cost de achiziție (Ca) egal cu prețul de cumpărare (Pc) din factura furnizorului la care se adaugă toate cheltuielile din procesul de aprovizionare (Cha),
Ca= PC+Cha
Cheltuielile din procesul aprovizionării sunt formate din: cheltuieli de încasare transport, asigurare pe timpul transportului, descărcare, manipulare și eventual taxe nerecuperabile ca accize și TVA pentru neplătitorii de taxe. Pentru mărfurile provenite din import, cheltuielile de aprovizionare, respectiv în costul de achiziție, se mai includ taxele și comisioanele vamale.
b) Mărfurile produse de întreprindere se evaluează la costul de producție (Cp), adică suma costului de achiziție al materiilor prime și a cheltuielilor directe de prelucrare, la care se mai adauga cotă parte din regia secției prelucratoare.
c) Mărfurile intrate in patrimoniu cu titlu gratuit se evalueaza la valoarea justă. Conform ordinului 306/2002 prin valoare justă se ințelege suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bună voie între două parti aflate în cunoștință de cauză, în cadrul unei tranzacții, cu prețul determinat obiectiv.
d) Mărfurile reprezentând aport la capitalul social, în funcție de prețul pieții, utilitatea, starea și amplasarea acestora.
Legea contabilității mai permite evaluarea mărfurilor la intrarea în patrimoniu, la cost standard sau preț de vânzare. În acest caz, intreprinderea are obligația să calculeze și înregistreze diferența dintre prețul de înregistrare ales și cel impus de lege (cost de achiziție, cost de producție sau valoare actuală).
În cazul alegerii pentru evaluare a prețului de vânzare, diferenta este reprezentată de marja comercială.
2. La inventar evaluarea mărfurilor se face la valoarea actuală denumită valoare de inventar, stabilită în funcție de utilitatea bunului, starea acestuia și prețul pieței.
3. La închiderea exercițiului financiar întreprinderea efectuează evaluarea de bilanț, deoarece la valoarea stabilită marfurile se vor reflecta în bilanț.
Pentru aceasta se compară valoarea de intrare a mărfurilor cu valoarea actuală, putând rezulta două situații:
a) Valoarea de inventar este mai mare decât valoarea de intrare, caz în care mărfurile au înregistrat un plus de valoare. Conform principiului prudenței, aceasta nu se reflectă în contabilitate deoarece ea se realizează și deci devine certă numai în procesul vânzării marfurilor.
b) Valoarea de inventar este mai mică decât valoarea de intrare. În acest caz mărfurile au suferit o depreciere valorică, minus valoarea necesitând constituirea unui provizion pentru depreciere. În contul « Mărfuri », acestea rămân înregistrate la valoarea de intrare, iar provizionul se constituie printr-un cont distinct. Prin scăderea provizionului din valoarea de intrare se obține valoarea actuală a mărfurilor la care are loc evaluarea în bilanț. Deci, provizionul apare ca post substractiv (se scade) al postului Mărfuri.
4. La iesirea din patrimoniu sau din gestiune a bunurilor materiale, avându-se în vedere că în conditiile fluctuațiilor specifice economiei de piață, stocuri absolut identice pot figura în evidență la prețuri diferite, se poate folosi una din următoarele metode: metoda identificării specifice, metoda costului ponderat (CPM), metoda epuizării loturilor, variantele FIFO, LIFO, NIFO (IAS-2 prevede ca utilizabile doar metodele LIFO si FIFO), metoda prețului prestabilit (standard).
Metoda identificării specifice aplicabilă acelor stocuri care nu sunt, de regulă, fungibile, pornește de la ipoteza că fiecare articol ieșit este identificat prin data de intrare și costul de achiziție. Sistemul de depozitare, permițând o asemenea identificare, înseamnă că evaluarea la ieșire se face la valoarea contabilă de intrare.
Metoda costului ponderat se calculează fie după recepția fiecărui transport, fie periodic, ca raport între valoarea totală a stocului inițial plus valoarea intrărilor și cantitatea existentă în stocul inițial plus cantitățile intrate.
Aplicatie 1
Se presupun urmatoarele miscări de bunuri in gestiune (tabelul 2.1.)
METODA CPM
Tabelul 2.1.
-Ron-
Pretul mediu (P) se calculeaza cu relatia:
In care: VI – valoarea bunurilor din stoc:
Ci – valoarea bunurilor intrate la alt pret:
C1 – cantitatea bunurilor intrate la alt pret.
a) Varianta: Calculul prețului mediu după fiecare intrare (Tabelul 2.2)
Tabelul 2.2. –Ron-
Ve reprezinta valoarea iesirilor: 853,36+533,35+223,20=1610000 lei.
In condițiile acestei variante, pentru fiecare fel de material se va utiliza o singură fisă analitica cantitativ – valorica, indifierent de numarul prețurilor de cumparare (costurile de achizitie) la care respectivul material se procură. Fisa va fi astfel concepută incât să permită înscrierea în coloane distincte a prețurilor de cumpărare (costurilor de achiziție) la care se evalueaza intrările și costurile medii ponderate, calculate după fiecare notă intrare, costuri folosind la evaluarea iesirilor.
b) Varianta: Calculul prețului mediu periodic de exemplu, (lunar).
1000+3400 4400
P= = = 110 ron
10+30 40
Sf= 110×25 = 2750 ron
Ve= 110x(8+5+2)= 11×15 = 1650 ron
4400 ron
Notă: Se constata unele diferente între cele doua variante în privinta distribuției valorii materialelor asupra consumurilor și asupra stocului final.
Și în cazul acestei variante se va folosi pentru fiecare fel de material, indiferent de numãrul prețurilor de intrare, tot o singurã fișã analiticã, doar cã, în cursul perioadei, ieșirile se vor înregistra numai cantitativ, urmând ca înregistrarea valorii ieșirilor și stabilirea soldului fișei sã se efectueze numai la sfârșitul perioadei (lunii), dupã ce în prealabil, se determinã costul mediu ponderat cu relația arãtatã.
Metoda „primului intrat primului ieșit“ (FIFO)
Potrivit acestei metode, bunurile ieșite din gestiune se evalueazã la costul de achiziție (sau de producție) al primei intrãri (lot). Pe mãsura utilizãrii lotului , bunurile ieșite din gestiune se evalueazã la costul de achiziție (sau de producție) al lotului urmãtor, în ordine cronologicã.
Aplicație 2 (Tabelul 2.3.)
Se folosesc datele din tabelul precedent:
Tabelul 2.3. Metoda FIFO -Ron-
Metoda « ultimului intrat – primul ieșit » (NIFO)
Potrivit acestei metode, ieșirile din stoc sunt evaluate la valoarea de înlocuire bazată pe prețul ultimei facturi (eventual la prețul estimat al ultimei facturi). De regulă acest preț este egal cu prețul pieței sau costul de înlocuire după caz.
Aceasta metodã presupune ca bunurile din gestiune sã se evalueze la costul de achiziție (sau de producție) al ultimei intrãri. Pe mãsura epuizãrii lotului, bunurile ieșite din gestiune se evalueazã la costul de achiziție (sau de producție) al lotului anterior, in ordine cronologicã. Deci potrivit acestei metode, se considrã cã ultimele elemente cumpãrate sau produse se vor vinde primele, și prin urmare, elementele rãmase în stoc la sfârșitul perioadei sunt cele produse sau cumpãrate primele.
Exemplu: Se considerã urmãtoarele operații privitoare la un anumit fel de materie primã.
Stoc la 01.01.N 200 kg x 100 ron
Intrãri la 14.01.N 2000 kg x 120 ron
19.01.N 1600 KG x 125 ron
Ieșiri la 16.01.N 1400 kg x ? ron
24.01.N 1800 kg x ? ron
Evaluarea ieșirilor dupa LIFO se face astfel:
– prima ieșire (16.01. N) 1400 kg x 125 ron = 175000 ron
– a doua ieșire (24.01.N) 200 kg x 125 ron = 25000 ron
1600 kg x 120 ron = 192000 ron
392000 ron
Metoda prețului prestabilit (standard)
O soluție mai simplă prevăzută de regulamentul de aplicare a Legii Contabilității este aceea a evaluării și inregistrării bunurilor atât la intrare cât și la ieșire, la prețuri standard (prestabilite) cu condiția evidențierii distincte a diferențelor de preț față de costul de achiziție sau costul de producție după caz. Aceste diferențe de preț se stabilesc și se înregistrează distinct cu ocazia intrării bunurilor respective in patrimoniu și se repartizează parțial atât asupra valorii bunurilor ieșite, cât și asupra stocurilor. Repartizarea diferențelor de preț asupra bunurilor ieșite și asupra stocurilor se efectuează cu ajutorul relațiilor:
a) determinarea coeficientului de repartizare (K)
soldul debitor sau creditor ( după caz) al contului de diferențe
înainte de repartizarea pe perioada (luna)de referință
K=
Soldul debitor al contului de stocuri la sfârșitul perioadei (lunii) când se face calculul de repartizare înainte de înregistrarea ieșirilor pe perioada (luna) de referință
b) se determină cota de diferențe aferentă stocului
Cota de repartizare aferentă stocurilor = K x Valoarea la preț prestabilit a stocurilor la
finele perioadei de referință
c) se determină cota de referință aferentă ieșirilor
Cota de repartizare aferentă = Soldul debitor sau – Cota (Cr) de repartizare a
ieșirilor pe luna de creditor al contului stocurilor la finele lunii
referință (Cri) de diferențe
Aceste relații sunt aplicate în cazul practicării tehnicii înregistrării diferențelor numai în negru, când funcționarea contului de diferențe, bifuncțional este după cum urmează:
D Contul de diferențe C
* Diferențe nefavorabile aferente stocurilor * Diferențe favorabile aferente stocurilor
inițiale inițiale
* Diferențe nefavorabile aferente intrarilor * Diferențe favorabile aferente intrărilor
*Diferențe favorabile aferente ieșirilor * Diferențe nefavorabile aferente
ieșirilor
Indiferent de procedeul de evaluare practicat de unitatea patrimonială, acesta trebuie sa fie același pentru tot cursul exercițiului și în cele în care se succed, pentru a asigura comparabilitatea informațiilor și posibilitatea unei analize de dinamică.
Dacă se schimbă totuși metoda de evaluare în cazuri justificate trebuie determinate influențele asupra situației, financiare si asupra rezultatelor.
2.2. FORMELE ȘI DOCUMENTELE APROVIZIONĂRII ȘI VÂNZĂRII DE MĂRFURI
2.2.1. FACTURAREA MĂRFURILOR, ELEMENTELE COMERCIALE, FINANCIARE ȘI FISCALE ALE FACTURII
Documentul care stă la baza vânzărilor (cumpărărilor) de marfuri este factura. Pentru furnizor, ea este un document de vânzare al mărfurilor, iar pentru client, de cumpărare.
FACTURA cuprinde:
prețul unitar al mărfurilor care înmulțit cu cantitatea vândută/cumpărată pentru fiecare sortiment de marfă permite stabilirea valorilor parțiale. Acestea însumate dau valoarea totală a mărfii.
Reducerile de preț, care pot fi de două tipuri după cum urmează:
Reduceri comerciale;
Reduceri financiare.
Reducerile comerciale pot fi: bonificații, remize risturnuri.
Rabaturile sau bonificațiile, se acordă pentru calitatea nesatisfăcătoare a mărfii sau în unele ocazii cum sunt: vânzare produselor la sfârșit de serie, pentru a grăbi reducerea stocurilor de produse vechi, vânzări aniversare ( aniversarea deschiderii unui magazin, aniversarea zilei patronului etc.), vânzări promoționale cu ocazia lansării pe piață a produselor noi.
Reducerile de preț se pot factura odată cu marfa sau ulterior facturării mărfii. În primul caz influențează prin diminuarea prețului de vânzare la furnizor și prețului de cumpărare ( implicit Ca) la client. In cel de al doilea caz nu mai influențează prețul mărfurilor ( pe care intre timp clientul le și putea revinde), fiind considerate cheltuieli de exploatare la furnizorul care le acordă și venituri de exploatare la clientul care le primește.
2. Reducerile financiare apar sub forma sconturilor de reglementare. Sconturile sunt reduceri acordate de furnizori pentru plata/ incasarea înainte de termenul de scadenț ă.
a) Pretul ambalajelor-ambalajele pot fi facturate separat de marfă, sau pot fi incluse în prețul mărfurilor. De regulă, sunt facturate separat și se plătesc odată cu plata contravalorii mărfurilor.
b) Prețul transportului – factura cuprinde de cele mai multe ori și prețul transportului de mărfuri, dacă acesta trebuie plătit de client furnizorului. În acest caz, transportul facturat clientului devine un element adițional al facturii. Este vorba de cheltuielile de transport suportate de client conform prevederilor contractuale, dar efectuate de furnizor în contul acestuia.
c) Taxa pe valoare adăugată – în condițiile aplicării TVA –ului, factura cuprinde și acest element cu caracter fiscal.
T.V.A. este o taxă fiscală care privește vânzările de mărfuri și prestările de servicii.
Ea este datorată statului de către vânzător și este facturată cumpărătorului. Vânzătorul are însă și calitatea de colector de TVA. Ca urmare, în factură trebuie să apară distinct prețul mărfurilor și serviciilor și separat suma TVA-ului.
T.V.A. de plată către stat se determină cu diferența între suma TVA încasată dela clienți și suma plătită furnizorului. Lunar se efectuează calculul:
T.V.A. de plată = T.V.A. încasată pentru – T.V.A. plătită pentru
pe o lună vânzările lunii cumpărarile lunii
T.V.A. de plată = T.V.A. colectată – T.V.A. deductibilă
Reflectarea contabilă a elementelor facturii pentru cumpărări de mărfuri.
FACTURĂ
Preț marfă …………….
Remize………………..(-)
Preț net……..…………. ..……………………> D cont « Mărfuri »
Scont………………….. ……………………..> C cont « Venituri financiare »
Preț net financiar………..
T.V.A. …………(+)…………………………….> D cont « TVA deductibilă »
Suma de plată ………… …………………….> C cont « Furnizori »
Contabilitatea elementelor facturii de vânzare :
FACTURĂ
Preț marfă……………..
Remize….. (-) ………..
Preț net……………….. ………………….> C cont «Venituri din
vânzarea mãrfurilor »
Scont……..(+)………… ..…………………> D cont « Cheltuieli financiare »
Preț net financiar………
T.V.A. ……(+)………. …………………> C cont « TVA colectată »
Suma de plată ………… …………………….> D cont « Clienți »
Reducerile de preț cu caracter comercial se pot factura odată cu marfa sau ulterior facturării acesteia, printr-o factură distinctă.
Reducerile financiare, indiferent de momentul acordării-obținerii lor nu influențeaza prețul acestora și reprezintă cheltuieli financiare pentru vânzător și venituri financiare pentru cumpărător.
2.2.2. FORMELE SI DOCUMENTELE APROVIZIONĂRII DE MĂRFURI
A) Formele comune și documentele aprovizionării cu mărfuri.
Aprovizionarea cu mărfuri se face de la întreprinderile industriale și agricole din zonă, prin import direct sau prin intermediul de comerț exterior și de la alte întreprinderi de comerț.
Procesul de aprovizionare se desfășoara pe baza contractelor încheiate cu furnizorii, în care se precizează mărfurile ce se achiziționează, cantitățile și termenele de livrare, modalitățile și termenelede plată, condițiile de transport și ambalaj etc.
Aprovizionarea se poate face și pe bază de comandă.
a) Aprovizionarea fără delegat are loc în concordanță cu prevederile contractuale și ale graficului de livrări. Pe baza acestuia din urmă furnizorul procedează la autorecepția lotului de mărfuri întocmind un Proces-verbal de autorecepție, Dispoziție de livrare, Factura si Certificat de calitate.
Urmează ambalarea mărfurilor, încărcarea în mijlocul de transport si expedierea lor, cu această ocazie fiind încredințate transpotatorului. Ca documente de transport, se întocmesc Scrisoarea de trăsură, Scrisoarea de transport, Buletin de mesagerie, etc, în funcție de mijlocul de transport folosit.
Transportatorul asiguă transportul mărfurilor la destinație, anunțarea destinatarului și încredințarea bunurilor beneficiarului. Acesta numește o comisie de recepție care procedează la recepția cantitativă și calitativă a lotului de marfă.
Urmărind concordanța cu prevederile din contract și documentele de livrare și transport, comisia de recepție întocmește Nota de recepție și constatare de diferențe. În cazul constatării unor urme de violare a vagonului sau ambalajelor se întocmește un Proces-verbal de constatare opozabil furnizorului sau transportatorului, după caz. Dacă parțial sau total, marfa nu este acceptată de întreprinderea de comerț, ca fiind necorespunzătoare sortimental sau nelivrată la termenele prevăzute este luată in custodie, întocmindu-se un Proces.verbal de luare în custodie. Ulterior ea se restituie furnizorului.
În nota de recepție marfa se evaluează la costul de achiziție sau la preț de vânzare în funcție de metoda de contabilizare a operațiilor cu marfuri.
Pe baza documentelor primare se fac înregistrări în evidnța operativă (Fișa de magazie, Raport de gestiune, etc.) și se întocmesc documentele centralizatoare care se înregistrează în contabilitatea sintetică.
b) Aprovizionarea prin delegat propriu are loc când furnizorul și beneficiarul se află în aceeași localitate.
Delegatul întreprinderii de comerț se prezintă la furnizor cu o comandă și o delegație de ridicare a mărfurilor și eventual cu C.E.C.-ul necesar efectuării plății.
Participând la recepția mărfurilor și ambalajelor, delegatul le preia și semnează documentele de livrare ( Dispoziția de livrare și Factura). El poartă răspunderea integrității lotului de marfă și ambalaje.
La sosirea lui se procedeză la verificarea cantitativă și calitativă și se întocmește Nota de recepție și constatare de diferențe.
Urmează prelucrarea și înregistrarea documentelor de livrare și recepție. In cazul lipsurilor de marfă constatate la recepție, se întocmește Decizie de imputare sau se ia delegatului un Angajament de plată.
c) Aprovizionarea cu delegat al întreprinderii furnizoare presupune prezentarea acestuia la unitatea beneficiară, unde se verifică mărfurile de către comisia de recepție și se întocmesc documentele de decontare de la furnizor, fie întocmirea lor în proprie inițiativă de beneficiar.
B. Formele specifice de aprovizionare și documentele întocmite.
Aprovizionarea prin intermediul depozitelor de repartizare se întâlnește în cadrul întreprinderilor « en-gros » Depozitul de repartizare efectuează două operații:
– Recepția mărfurilor sosite de la furnizor, prin una din formele anterioare.
– Distribuirea mărfurilor către magazine.
2.2.3. FORMELE ȘI DOCUMENTLE VÂNZĂRII DE MĂRFURI
Formele de vânzare a mărfurilor se pot împărții în două categorii:
Vânzarea către consumatorii individuali.
Vânzarea către consumatorii colectivi sau terți (alte întreprinderi).
După modalitatea de încasare a banilor vânzarea poate fi în numerar sau prin virament. De regulă, vânzarea către consumatorii individuali se face cu încasare în numerar, iar către terți încasare prin virament.
A. Vânzarea către terți cu încasare în numerar sau prin virament.
a) Vânzare loco unitate primitoare cu delegat al întreprinderii-predătoare, presupune colectarea comenzilor de mărfuri de la beneficiari, pregătirea loturilor ce se vând, autorecepționarea și încredințarea lor delegatului, ambalarea și încărcarea în mijloacele de transport, întocmirea « Avizului de însoțire a mărfurilor ». Conform primirii mărfurilor și acceptul plății lor se face prin completarea de către beneficiar a cantităților de mărfuri primite în « Avizul de însoțire » și semnării acestuia.
Pe baza avizului astfel completat, furnizorul întocmește « Factura » care este individuală sau globală dacă vânzarea se face la mai multe unităti aparținând aceleiași întreprinderi.
Avizele de însoțire și facturile stau la baza înregistrărilor din evidența operativă gestionară. Ele se prelucrează și se centralizează în « Recapitulația » sau « Borderoul mărfurilor ieșite ».
b) Vânzarea loco unitate furnizoare cu delegat al cumpărătorului necesită prezentarea cu o « Comandă » cuprinzând mărfurile solicitate și o « Delegație de ridicare a mărfurilor ».
Avizând comanda, Serviciul comercial emite « Dispoziție de livrare » prin care dispune vânzarea mărfurilor. Unitatea predătoare recepționează mărfurile în prezența delegatului cumpărătorului, întocmind « Factura de expediere » și « Certificatul de calitate ».
c) Vânzarea mărfurilor pe răspunderea furnizorului și fără delegat se efectuează pe baza contractului, a graficului de livrare și a dispoziției de livrare întocmită de compartimentul comercial.
După pregătirea lotului de marfă se procedează la autorecepția sa, ocazie cu care se întocmește un « Proces-verbal de recepție ». Se întocmesc apoi documentele de livrare, « Dispoziția de livrare », « Factura », « Certificatul de calitate », etc.
După predarea mărfurilor transportatorului, se emit documente de transport: « Scrisoarea de trăsură », « Scrisoarea de transport », etc.
B. Vânzarea către consumatorii individuali.
De regulă vânzarea către consumatorii individuali se face cu încasarea în numerar și cunoaște următoarele forme:
Vânzarea mărfurilor cu bon eliberat de vânzător și înregistrare în borderouri;
Vânzarea mărfurilor cu eliberare de bon și înregistrare în aparatul de casă;
Vânzarea mărfurilor cu tichet emis de aparatul de casă;
Vânzarea mărfurilor cu plata la domiciliul clientului prin casele de comenzi.
Aceste forme de vânzare sunt specifice întreprinderilor « en-detail ».
2.2.4. ORGANIZAREA EVIDENȚEI OPERATIVE A MĂRFURILOR
Se face în mod diferit la depozite și celelalte unităti: magazine.
La depozite, evidența operativă este organizată cu ajutorul « Fișei de magazie » în care gestionarul operează numai cntitativ, intrările și ieșirile de mărfuri, stabilind stocul de mărfuri după fiecare operație. Datele din Fișa de magazie se confruntă periodic cu cele de la contabilitate pentru controlul exactității lor;
În magazine, organizarea evidenței operative și a contabilității analitice prezintă particularități datorate formelor și documentelor vânzării mărfurilor care furnizează numai informații valorice. Evidența operativă se organizează cu ajutorul « Raportul de gestiune », întocmit zilnic sau periodic de gestionar și numai în etalon valoric. Aceasta cuprinde mișcările valorice ale mărfurilor și ambalajelor și soldul scriptic determinat zilnic sau periodic.
2.3. CONTABILITATEA SINTETICĂ A MĂRFURILOR.
PREZENTAREA CONTURILOR
Conform Legii 82/91 cu modificările și completările ulterioare și a Ordinului 306/2002, conturile folosite pentru reflectarea în contabilitate a circulației mărfurilor fac parte din grupa 371 « Mărfuri », în care intră:
Contul 371 « Mărfuri »
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența existenței și mișcării stocurilor de mărfuri.
Contul « Mărfuri » este un cont de activ.
În debitul contului 371 « Mărfuri » se înregistrează:
– valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor achiziționate (401, 408, 446,542);
– valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor privind aportul în natură al acționarilor și asociaților ( 456);
– valoarea mărfurilor aduse de la terți (357, 401);
– valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime, materialeleor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, animalelor și păsărilor vândute ca atare (301, 302, 303, 361);
– valoarea la preț de înregistrare a produselor finite transferate magazinelor proprii de desfacere (345);
– valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor primite de la societățile din grup, alte societăți legate prin participații, unitate sau subunități (451, 452, 481, 482);
– valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor constatate plus la inventar și a celor primite cu titlu gratuit (607, 758);
– valoarea adaosului comercial și taxa pe valoare adăugată neexigibilă, în situația în care evidența mărfurilor se ține la preț cu amănuntul (378, 4428).
În creditul contului 371 « Mărfuri » se înregistrează:
– valoarea la preț de înregistrare ieșite din gestiune prin vânzare și lipsurile de inventar (607);
– valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor trimise la terți (357);
– valoarea adaousului comercial și a taxei pe valoare adăugată neexigibilă aferentă mărfurilor ieșite din gestiune ( 378, 4428);
– valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor livrate asociaților din grup, alte asociații legate prin participații, unitate sau subunități (451, 452, 481, 482);
-valoarea donațiilor și pierderilor din calamități (658, 671).
Soldul contului reprezintă valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor existent în stoc la sfârșitul perioadei.
Contul 378 « Diferențe de preț la mărfuri »
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența adaosului comercial (marja comerciantului) aferent mărfurilor din unitățile comerciale.
Contul 378 « Diferențe de preț la mărfuri » este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a mărfurilor.
În creditul contului 378 « Diferențe de preț la mărfuri » se înregisrează:
valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate în gestiune (371).
În debitul contului 378 « Diferențe de preț la mărfuri » se înregisrează:
valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor ieșite din gestiune (371).
Soldul contului reprezintă valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente în stoc la sfârșitul perioadei.
Următoarele conturi intră în legaătură cu contul de mărfuri și pot fi grupate în următoarele categorii.
A. Pentru decontările cu furnizorii:
– Contul 401 « Furnizori » ține evidența relațiilor cu furnizorii interni și externi pentru aprovizionări de bunuri lucrări executate sau servicii prestate.
Este un cont de datorii comerciale de pasiv.
Se creditează cu datoria față de furnizor privind bunurile, lucrările sau serviciile recepționate, precum și TVA aferentă acestora și cu eventuale diferențe de curs valutar nefavorabile, aferente furnizorilor neachitați la închiderea exercițiului.
Se debitează cu plățile efectuate către furnizori, reluarea diferențelor nefavorabile de curs înregistrate la închiderea exercițiului, eventualele diferențe favorabile aferente datoriilor către furnizorii externi și valoarea efectelor comerciale acceptate de furnizori.
Soldul creditor reflectă sumele datorate furnizorilor. Se dezvoltă în analitic pe fiecare furnizor în parte.
B. Pentru decontãrile cu clienții:
Contul 411 „Clienți“ ține evidența decontarilor cu clienții interni și externi pentru vânzãri de bunuri, executãri de lucrãri și prestari de servicii pe baza de facturã. Este un cont de creanțe, de activ.
Se debiteazã cu vânzãrile de bunuri, prestãrile de servicii și executãrile de lucrãri la preț de vânzare, cu TVA-ul aferent vânzãrilor, diferențelor favorabile de curs valutar aferente creanțelor exprimate în valutã. La Închiderea exercițiului, reluarea diferențelor nefavorabile înregistrate la închiderea exercițiului , reluarea diferențelor nefavorabile înregistrate la închiderea exercițiului anterior și reactivarea creanțelor trecute la insolvabilitate.
Se crediteazã cu sumele încasate de la clienți, diferențele nevaforabile de curs valutar aferente creanțelor în devize la închiderea exercițiului, diferențele nefavorabile aferente creanțelor exprimate în valutã , valoarea C.E.C.-urilor și efectelor comerciale acceptate și valoarea conturilor acordate clienților.
C. Pentru reducerile de preț cu caracter comercial (bonificații, remize, risturnuri)
Dacã reducerile se acordã la facturarea marfii, determinã reducerea prețului de vânzare la furnizor, respectiv a costului de achiziție la client. În consecințã, furnizorul va reflecta în creditul contului 707 „Venituri din vânzarea mãrfurilor” prețul de vânzare redus, iar clientul în debitul contului 371“ Mãrfuri” costul de achiziție redus.
Dacã reducerile se acordã ulterior facturãrii, se considerã o cheltuialã de exploatare la furnizorul care acordã, reflectându-se cu ajutorul contului 658 „Alte cheltuieli de exploatare“ și au un venit din exploatare la clientul care le primește, reflectându-le cu ajutorul contului 758 „Alte venituri din exploatare“.
– marfa X preț de cumpãrare 500 x 10 ron/u = 5000 ron
– marfã Y preț de cumpãrare 400 x 25 ron/u = 10000 ron
valoarea la prețul de cumpãrare 15000 ron
cheltuieli de transport 600 ron
valoarea la cost de achiziție 15600 ron
– TVA 19% 2964 ron
– total facturã (de plãtit) 18564 ron
La recepție nu se constatã diferețe fațã de facturã.
% = 401 „Furnizori“ 18564 ron
371 „Mãrfuri” (analitice X, Y) 15000 ron
371.99. „Mãrfuri – cheltuieli accesorii“ 600 ron
4426 „TVA deductibilã“ 2964 ron
La aceste analitice, evidența se ține cantitativ – valoric ( la preț de cumpãrare)
D. Pentru Taxa pe Valoare Adãugatã
Contul 4426 „ TAV deductibilã“ ține evidența taxei înscrise în facturile emise de furnizori, deci aferentã cumpãrãrilor de bunuri sau serviciilor sau lucrãrilor achiziționate de unitate. Este un cont de activ.
Contul 4424 „TVA de recuperat“ reflecta taxa ce urmeazã a se încasa de la stat. Este deci un cont de creanțe, de activ.
Contul 4427 „TVA colectatã“ evidențiazã taxa aferentã vânzãrilor. Este un cont de pasiv.
Contul 4423 „TVA de platã” reflectã taxa aferentã bugetului de stat. Este un cont de datorii fiscale , de pasiv.
Contul 4428 „ TVA neexigibilã“ ține evidența taxei neexigibile rezultatã din vânzãrile și cumpãrãrile de bunuri, servicii, lucrãri executate cu plata în rate precum și cea inclusã în prețul de vânzare la unitãțile comerciale cu amãnuntul ce țin evidența la acest preț. Este un cont bifuncțional.
Se crediteazã cu taxa aferentã vânzãrilor cu plata în rate sau pentru care nu s-au întocmit facturi, cu taxa aferentã mãrfurilor evaluate la preț de vânzare cu TVA și cu TVA devenitã exigibilã.
Se debiteaza cu TVA aferentã facturilor nesosite, cumpãrãrilor cu plata în rate , mãrfurilor evaluate la preț de vânzare cu TVA și cu taxa devenitã exigibilã. Soldul reflectã taxa neexigibilã încã.
În afara acestor grupe de conturi, în operațiile de decontare cu terții, mai intervin și conturi de trezorerie și conturile:
Contul 607 „ Cheltuieli privind mãrfurile” evidențiazã costul de achiziție al mãrfurilor vândute de cãtre unitãțile patrimoniale.
Se debiteazã în cursul exercițiului cu valoarea la preț de înregistrare a mãrfurilor ieșite din patrimoniu (vândute sau constatete lipsã la inventar).
Se crediteazã la finele perioadei cu repartizarea sumei totale a cheltuielilor cu marfã asupra rezultatului financiar. Ca excepție se mai poate credita cu eventuale recuperãri de cheltuieli și cu plusuri de inventar.
Contul 707 „Venituri din vânzarea mãrfurilor“ ține evidența vânzãrilor de mãrfuri (la preț de vânzare mai puțin TVA).
În credit se înregistreazã prețul de vânzare al mãrfurilor vândute clienților sumele încasate în avans care nu reprezintã venituri ale exercițiului în curs.
Debitarea contului are loc la finele perioadei cu încorporarea sumei totale a veniturilor din vânzare , în profit. Ca excepție, se mai poate debita cu acoperirea eventualelor reduceri de prețuri cu caracter comercial (bonificații, remize, risturnuri) acordate ulterior facturãrii mãrfurilor.
2.4. CARACTERIZAREA GENERALA A METODEI DE CONTABILITATE PRIVIND OPERAȚIUNILE CU MARFURI
Organizarea contabilitãții este influențatã de mulți factori. Un prim factor îl reprezintã forma circulației, cu ridicata (en-gros) sau cu amãnuntul (en-detail). În cazul circulației mãrfurilor en-gross, vânzarea se face pe bazã de documente, încasarea urmând sã se încaseze ulterior, prin virament și de aici, necesitatea intervenției contului 411 „ Clienți“ care evidențeazã creanțele din momentul vânzãrii mãrfurilor pânã în momentul încasãrii lor. În cazul circulaței en-detail, vânzarea se face, de regulã, cu plata imediatã În numerar. Un alt factor de influențã îl constituie metoda de contabilitate a stocurilor folositã :“inventarul permanent“ sau „inventarul intermitent“.
2.4.1. METODA INVENTARULUI PERMANENT
În cazul inventarului permanent contul de mãrfuri este folosit pe mãsurã ce au loc operațiuni cu mãrfuri, evidențiind toate intrãrile și toate ieșirile, astfel încât în orice moment, prin soldul sãu acest cont indicã valoarea mãrfurilor în stoc, permițând controlul gestionar, dacã în acest scop se efectueazã și inventariere fapticã a stocurilor.
Determinarea nivelului stocurilor, impune ca toate operațiunile de intrare și ieșire sã fie evaluate la același tip de preț indiferent care ar fi acesta.
Plecând de la posibilele prețuri de evaluare, metoda inventarului permanent se poate prezenta în mai multe variante:
1. Inventar permanent la cost permanent la cost de achiziție. Se caracterizeazã prin evaluarea stocurilor și mișcãrii mãrfurilor la cost de achiziție, care de regulã, este fluctuant pentru același sortiment de marfã. Aceastã fluctuație presupune calculul costului de achiziție aferent mãrfurilor vândute dupã anumite procedee.
Legea contabilitãții prevede calculul dupã douã procedee:
procedeul costului mediu ponderat,
procedeul epuizãrii succesive a stocurilor.
Pentru contabilizarea curentã a operațiilor privind stocurile și mișcarile de mãrfuri, Planul de Conturi General menționeazã urmãtoarele conturi: 371, 607, 707.
2. Inventar permanent la cost standard
Metoda se poate aplica în cazul unei stabilitãți a prețurilor, astfel încât, de corectarea cu diferențele, costul standard al mãrfii ieșite sã aibã o valoare informaționalã (fiind apropiat de costul efectiv de achiziție).
Principiile metodei
– Evaluarea stocurilor, intrãrilor și ieșirilor de mãrfuri la cost standard (prestabilit pe baza prețurilor perioadei precedente). Periodic costul standard se actualizeazã în funcție de mãrimea realã a prețurilor.
Calculul și înregistrarea diferenței între costul standard și costul de achiziție efectiv, atât pentru stocuri cât și pentru intrãri și pentru ieșiri.
Conturi utilizate
Contul 371 „Mãrfuri” înregistrezã stocul și operațiile cu mãrfuri la cost standard.
Contul 378 „Diferențe de preț la mãrfuri“ evidețiazã diferența între costul prestabilit (standard) și costul de achiziție al mãrfurilor intrate, ieșite sau în stoc. Este un cont bifuncțional.
Se crediteazã cu diferețele favorabile aferente mãrfurilor intrate.
Se debiteazã cu diferențele nefavorabile aferente mãrfurilor intrate, urmând sã se repartizeze soldul contului de la data calculului asupra mãrfurilor ieșite pe baza coeficientului:
K378= Sold cont 378 la data calculului
(Si la 01.01.)371+Rd 371 (01.01-Sfr. Per. de calcul)
Diferența aferentã mãrfurilor ieșite= K378xRc371
Se debiteazã cu diferențele nefavorabile aferente ieșirilor de marfã (diminuându-se cheltuiala înregistratã la cost standard) și se crediteazã cu diferențele nefavorabile aferente ieșirilor de marfã ( majorãnd cheltuiala înregistratã la cost standard).
Soldul final creditor sau debitor va reflecta diferențele favorabile sau nefavorabile aferente stocului de marfã și se va însuma algebric cu soldul final al contului 371 pentru a se determina de costul de achiziție efectiv al mãrfii rãmase în stoc.
3. Inventar permanent la preț de vânzare
Principii:
Evaluarea stocurilor intrãrilor și ieșirilor se face la preț de vãnzare, prețul de vânzare include costul de achiziție și marja brutã.
Consecințã: deoarece evaluarea mãrfurilor se face la preț de vânzare unitatea are datoria sã calculeze și înregistreze diferența dintre prețul de vânzare și costul de achiziție, adicâ marja brută aferentã mãrfurilor intrate, ieșite și rãmase în stoc.
Aceastã metodã prezintã numeroase dezavantaje și in plus permite încãlcarea unor principii contabile fie denaturarea situației patrimoniale și a rezultatului financiar.
Prețul de vânzare la care se evalueazã marfa la intrarea în patrimoniu nu mai este de actualitate la vânzarea ei.
În situația în care se descarcã gestiunea pentru mãrfurile vândute global valoric, pe bazã de monetar din vânzãri este posibilã denaturarea rezultatului financiar și a situației patrimoniale. Asfel, dacã marfa s-a vândut la ultimul preț de vânzare calculat și acesta este și cel mai mare, în situația vânzãrii întregii cantitãti existente la întreprindere, soldul contului 371 „Mãrfuri“ nu ar fi zero ci creditor.
Existã numeroase argumente pentru renunțarea la aceastã metodã.
Conturile utilizate sunt cele prezentate anterior.
Dacã întreprinderea practicã un coeficient unic de marjã, marja brutã aferentã ieșirilor se calculeazã la fiecare ieșre aplicând coeficientul redus la prețul de vânzare al mãrfii ieșite:
Soldul final al contului 378 „Diferențe de preț la mãrfuri“ este creditor și reflectã marja brutã aferentã stocului de marfã. El se scade din soldul final al contului 371 „ Mãrfuri“ pentru a se determina costul de achiziție al mãrfii rãmase în stoc.
2.4.2. METODA INVENTARULUI INTERMITENT
În cazul inventarului intermitent, contul de mãrfuri intervine numai la sfârșitul lunii, când. pe baza inventarului faptic se determinã valoarea mãrfurilor în stoc, când „se blocheazã“, în acest cont, diminuându-se cheltuielile de mãrfuri, înregistrate la un cont anume, destinat acestui scop cu ocazia intrãrii de mãrfuri. La începutul exercițiului urmãtor intervine din nou contul de mãrfuri care se crediteazã, valoarea stocului inițial fiind preluatã din nou de contul de cheltuieli privind mãrfurile.
Valoarea ieșirilor de mãrfuri se determinã conform relației:
Camv = SI+I-Sf unde:
Camv = cost de achiziție al marfurilor
Si = valoarea stocului inițial
I = valoarea intrãrilor
Sf = valoarea stocului final
Relația (SI –Sf) semnificã variația stocurilor.
Principalul dezavantaj al metodei constã în imposibilitatea urmãrii gestiunilor, de mãrfuri, a controlului prin contabilitate și în consecința orice eventualã lipsã de marfã este consideratã o vânzare.
Conturile utilizate în cazul acestei metode sunt: 371 „ Mãrfuri“, 607 „ Cheltuieli privind mãrfurile“, 707 „ Venituri din vânzarea mãrfurilor“.
Înregisrarea în contabilitate în cazul inventarului intermitent se prezintã astfel:
Preluarea soldului inițial al contului 371 „Mãrfuri“ în contul 607 „Cheltuieli privind mãrfurile“.
607 „ Cheltuieli privind mãrfurile“ = 371 „Mãrfuri“
Aprovizionarea cu mãrfuri
% = 401 „Furnizori“
607 „371 „Mãrfuri““
4426 „TVA deductibilã“
Vânzarea mãrfurilor
411 „Clienti“ = %
707 „Venituri din vânzarea mãrfurilor“
4427 „TVA colectatã“
La sfârșitul perioadei, stocul constat la inventariere se preia de contul 371 „Mãrfuri”. Desprinzându-se costului de achiziție totalul cheltuielilor efectuate cu mãrfurile:
371 „ Mãrfuri“ = 607 „ Cheltuieli privind mãrfurile“
Dupã aceste înregistrari, contul 607 „Cheltuieli privind mãrdurile“ prin soldul sãu debitor indicã costul mãrfurilor vândute care se transfrã la contul 121 „ Profit și pierdere“ la fel ca și veniturile din contul 707 „Venituri din vânzarea mãrfurilor“.
2.4.3. CONTABILITATEA ANALITICĂ A MĂRFURILOR
In vederea determinãrii costului de achiziție al mãrfurilor vândute și a nivelului stocului pe structuri impuse de obiectivele de gestiune, este necesarã organizarea unei contabilitãți analitice.
În cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analiticã a stocurilor de mãrfuri se poate organiza, în funcție de specificul activitãții, dupã una din metodele:
a) Metoda cantitativ-valoricã pe sortimente de mãrfuri, care se realizeazã cu ajutorul Fișelor de cont analitice, pentru valori materiale, deschise pe fiecare sortiment de marfã.
Cuprind: data, explicația, cantitãțile intrate, ieșite și stocul rãmas dupã fiecare operațiune și valorile corespunzãtoare (debit, credit, sold), precum și prețul unitar pentru fiecare mișcare a mãrfii.
Intrãrile se completeazã pe baza notelor de recepție și constatare de diferențe, iar ieșirile pe baza facturilor. Valoarea de intrare a mãrfii ieșite se calculeazã prin metode permise de Legea Contabilitãții (cost mediu ponderat, FIFO sau LIFO).
Permite practicarea de cãtre agentul economic a metodei inventarului permanent la cost de achiziție. Se poate aplica cu ușurințã numai la întreprinderile „en-gross“.
Dã posibilitatea realizãrii unei imagini fidele a patrimoniului și a determinãrii unui rezultat financiar din vânzarea mãrfurilor, corect.
Metoda cantitativ- valoricã permite un control al gestiunilor prin punctaj periodic între cantitãțile de marfã înregistrate în fișele de magazie și fișele de cont analitice de contabilitate.
b) Metoda global – valoricã pe gestiune se realizeazã cu ajutorul fișelor de cont pentru operații diverse deschise pe gestiuni. Acestea cuprind numai date valorice: valoarea mãrfurilor intrate ( debit) ieșite (credit) și a stocului (sold), care se înregistreazã în baza documentelor centralizatoare: „Recapitulația mãrfurilor și ambalajelor primite în ziua de …“ și „Centralizatorul vânzãrilor zilnice…“
Deși permite aplicarea unei singure metode de contabilizare a stocurilor și operațiilor cu mãrfuri și anume metoda inventarului intermitent, se practică de cãtre agenții economici care aplicã metoda inventarului permanent la preț de vânzare cu sau fãrã TVA, respectiv untãți cu amanuntul și de alimentție publicã.
În aceste condiții nu se asigurã redarea unei imagini fidele a situației mãrfurilor și determinarea unui rezultat financiar corect din vânzarea mãrfurilor.
c) Metoda operativ – contabilã (pe solduri) constã în:
Organizarea unei evidențe cantitative a bunurilor la loc de depozitare cu ajutorul fișelor de magazie:
Ținerea unei evidențe valorice desfãșurate pe gestiuni și în cadrul lor pe Grupe sau subgrupe de bunuri, în contabilitate:
Controlul exactitãții și concordanței înregistrãrilor efectuate de cele douã structuri, prin evaluarea stocurilor cantitative din fișele de magazie, în Registrul stocurilor.
2.5. CONTABILITATEA MÃRFURILOR LA FIRMELE COMERCIALE
2.5.1. CONTABILITATEA LA FIRMELE COMERCIALE CU RIDICATA (EN-GROSS) ATÂT ÎN INVENTARUL PERMANENT CÂT ȘI INTERMITENT
Potrivit Regulamentului de aplicare al Legii Contabilitãții, mãrfurile la fel ca și celelalte categorii de bunuri materiale, la intrarea în patrimoniu, în spețã, în depozitele en-gross trebuie sã se evalueze și sã se înregistreze în contabilitate la costul de achiziție format din prețul de cumpãrare și „cheltuieli accesorii de aprovizionare“ ( cheltuieli de transport, descãrcare – încãrcare, prima de asigurare, comisioane, TVA și alte taxe nerecuperabile, etc.
Avându-se în vedere cã în documentele de aprovizionare (facturi) unul din cele douã elemente structurale ale costului de achiziție și anume „cheltuielile accesorii de aprovizionare“ este consemnat în sumã globalã, calculul costului de achiziție unitar pentru fiecare din sortimentele intrate cu același document necesitã calcule de repartizare a sumei totale pe sorturi de mãrfuri și apoi, prin raportarea la calitatea pe unitatea de mãsurã . Cheltuielile accesorii de aprovizionare unitare astfel calculate se însumeazã cu prețul de cumpãrare unitar, aflându-se costul de achiziție pentru fiecare sort de marfã aprovizionatã care ar putea servi pentru evaluarea mãrfurilor și înregistrarea acestora în contul sintetic 371 « Mãrfuri » și în analiticele corespunzãtoare. Soluția, se constatã, este greoaie și în plus va genera o mare varietate a costurilor de achiziție pentru același sort de marfã, avându-se în vedere variabilitatea cheltuielilor de transport – aprovizionare determinatã de o mulțime de factori.
Pentru a depãși aceste dificultãți existã soluția datã de instituțiile de reglementare contabilã, protrivit cãruia „cheltuielile accesorii de aprovizionare“se evidențaizã la un analitic distinct al contului 371.99 M“Mãrfuri – cheltuieli accesorii“. În ce privște valoarea mãrfurilor la prețurile de cumpãrare aceasta s-ar înregistra, evident tot la contul 371 „Mãrfuri´nu se precizeazã în mod expres aceastã cerințã, indicându-se pentru aceasta „prețul de înregistrare’. La sfârșitul perioadei se repartizeazã asupra contului de rezultate prin intermediul contului 607 „Cheltuieli privind mărfurile“ numai o parte din cheltuielile accesorii de aprovizionare și anume cele aferente mãrfurilor vândute rãmânând în sold la contul 371.99 „Mãrfuri – cheltuieli accesorii“ cheltuieli aferente mãrfurilor rãmase în stoc (nevândute).
Reflectarea în contabilitate a principalelor operațiuni se prezintã astfel:
Metoda inventarului permanent
Cumpãrare de mãrfuri cu platã ulterioarã, pe bazã de facturi din care rezultã:
– marfa X preț de cumpãrare 500 x 10 ron/u = 5000 ron
– marfã Y preț de cumpãrare 400 x 25 ron/u = 10000 ron
valoarea la prețul de cumpãrare 15000 ron
cheltuieli de transport 600 ron
valoarea la cost de achiziție 15600 ron
– TVA 19% 2964 ron
– total facturã (de plãtit) 18564 ron
La recepție nu se constatã diferețe fațã de facturã.
% = 401 „Furnizori“ 18564 ron
371 „Mãrfuri” (analitice X, Y) 15000 ron
371.99. „Mãrfuri – cheltuieli accesorii“ 600 ron
4426 „TVA deductibilã“ 2964 ron
La aceste analitice, evidența se ține cantitativ – valoric ( la preț de cumpãrare)
2. Vânzarea de marfuri cãtre întreprinderile comerciale cu amãnuntul (en – detail) cu decontare ulterioarã, pe bazã de facturi din care rezultã:
– marfa X preț de vânzare negociat 600 x 12 ron/u = 7200 ron
– marfa Z preț de vânzare negociat 100 x 18 ron/u = 1800 ron
valoarea la prețul negociat de vânzare cu ridicata 9000 ron
TVA 19% 1710 ron
Total facturã de încasat 10710 ron
411 „Clienți“ = % 10710 ron
707 „Venituri din 9000 ron
vânzarea mãrfurilor
4427 „TVA“ colectatã“ 1710 ron
3. Descãrcarea la sfârșitul lunii, a gestiunii depozitului cu ridicata deci a contului de mărfuri, cu valoarea mãrfurilor vândute la prețul de înregistrare calculatã dupã una din metodele (CMP, FIFO, LIFO), pe baza datelor furnizate din contabilitatea analiticã organizatã cantitativ valoric pe sortimente de marfã. Totodatã se repartizeazã și cheltuielile accesorii de aprovizionare aferente mãrfurilor vândute, astfel încât în debitul contului 607 „ Cheltuieli privind mãrfurile“ se determinã și se evidențiazã costul de achiziție al mãrfurilor vândute:
607 „ Cheltuieli“ = % 7800 ron
privind mãrfurile
371“Mãrfuri“ (analitice:x ,z) 7500 ron
371.99 „ Mãrfuri – cheltuieli 300 ron
accesorii“
Calculul sumelor din acest articol contabil se prezintã în contiunare:
Se considerã urmãtoarele date:
– soldul inițial al contului 371 „Mãrfuri 4300 ron
din care:
– marfa „X“ 200u x 9.5 ron /u 1900 ron
– marfa „Z“ 150u x 16 ron/u 2400 ron
– soldul inițial al contului 371.99 „ Mãrfuri –
cheltuieli accesorii“ 172 ron
– Operațiunile în cursul lunii sunt cele de la punctul 1, 2 și 3 din aceastã aplicație și se considerã cã au avut loc în aceeași ordine cronologicã în sensul cã s-au efectuat mai întâi intrãrile (de exemplu pe 08.01) și apoi ieșirile ( de exemplu pe 20.01).
– Pentru evaluarea ieșirilor, adoptându-se metoda FIFO se procedeazã astfel:
Sortimentul „X“ 200u x 9.5 ron/u = 1900 ron
400u x 10 ron/u = 4000 ron
600u x 10 ron/u = 6000 ron
Sortimentul „Z“ 100u x 16 ron/u = 1600 ron
Valoarea totalã la preț de cumpãrare, a mãrfurilor vãndute 7500 ron.
– Pentru determinarea cheltuielior accesorii de aprovizionare aferente mãrfurilor vândute, se procedeazã astfel:
Coeficientul de repartizare:
K= (Sid+Rd) ct 371.99 = 172+600 = 0,04
(Sid+Rd) ct 371 4300+15000
Cota 371.99 aferentã vânzãrilor = Kx7500 ron = 300 ron
Dupã aceste înregistrãri, conturile 371 „Mãrfuri“ și 371.99 ”Mãrfuri – cheltuieli accesorii“ prezintã solduri debitoare reprezentând valoarea la preț de cumpãrare a mãrfurilor în stoc și respectiv, cheltuieli accesorii de aprovizionare aferente acestor mãrfuri, suma soldurilor conturilor 371 și 371.99 va reprezenta costul de achiziție al mãrfurilor în stoc.
În cea ce privește conturile 607 „ Cheltuieli privind mãrfurile´și 707 „Venituri din vânzarea mãrfurilor“, acestea se închid în corespondențã cu contul 121 „ Profit și pierdere“.
B. Metoda inventarului „intermitent“
Exemplificãrile se fac pe baza acelorași date de la inventarul permanent.
1. Preluarea soldului inițial al contului 371 „Mãrfuri în contul 607 „ Cheltuieli privind mãrfurile.
607 „Cheltuieli privind mãrfurile” = % 4472 ron
371 „Mãrfuri“ 4300 ron
(analitice: x, z)
371.99 „ Mãrfuri – 172 ron
cheltuieli accesorii“
Aprovizionarea cu mãrfuri:
% = 401 „Furnizori“ 18564 ron
607 „ Mãrfuri” 15600 ron
4426 „TVA deductibilã“ 2964 ron
3. Vânzarea mãrfurilor:
411 „Clienți“ = % 10710 ron
707 „Venituri din 9000 ron
vânzarea mãrfurilor“
4427 „TVA colectatã“ 1710 ron
4. La sfârșitul peroadei, stocul constatat la inventariere se preia de la contul „Mãrfuri“, desprinzându-se costullui de achiziție de totalul cheltuielilor efectuate cu mãrfurile:
– stocul de mãrfuri constatat la inventar și evaluat la prețurile de cumãrare a mãrfurilor 11800 ron
– cheltuieli de transport – aprovizionare aferente mãrfurilor în stoc 472 ron
– costul de achiziție al marfurilor în stoc 272 ron
% = 607 „ Cheltuieli privind mãrfurile“ 12272 ron
371 „Mãrfuri“ (analitice x, y, z) 11800 ron
371.99 „Mãrfuri – cheltuieli accesorii“ 472 ron
Dupa aceste înregistrari, contul 607 „ Cheltuieli privind mãrfurile“ prin soldul sãu debitor, indicã costul mãrfurilor vândute în sumã de 7800 ron care se transferã la contul 121 „ Profit și pierdere“ la fel ca și veniturile din contul 707 „Venituri din vânzarea mãrfurilor”.
2.5.2. CONTABILITATEA MÃRFURILOR LA FIRMELE COMERCIALE CU AMÃNUNTUL
În unitãțile comerciale cu amãnuntul, datã fiind frecvența mare a actelor de vânzare și inexistența unei rețele de calculatoare la punctele de vânzare, nu este posibilã o contabilitate analiticã cantitativ – valoricã, pe sortimente de marfã. În consecințã, în marea majoritate a cazurilor se practicã contabilitatea analiticã global – valoricã, pe gestiuni iar ca preț de înregistrare este folosit prețul de vânzare incluzând prețul de cumpãrare și adaosul comercial la care se mai adaugã și taxa pe valoare adãugatã.
În aceste condiții, contabilitatea are datoria sã calculeze și sã înregistreze și diferența dintre prețul de vânzare și cel de cumpãrare adicã adaosul comercial aferent mãrfurilor intrate, ieșite și rãmase în stoc precum și taxa pe valoare adãugatã inclusã în prețul de vânzare.
A. Aplicație.
O societate comercialã cu activitate de desfacere a mãrfurilor cu amãnuntul dispune la începutul lunii de mãrfuri în valoare de 11900 ron la prețul cu amãnuntul, inclusiv TVA (TVA fiind 1900) cu o diferențã de preț favorabilã (adaos comercial de 2000 ron).
În cursul perioadei de gestiune au loc urmãtoarele operații privind mãrfurile, așa cum rezultã din jurnalul pentru cumpãrãri:
1. Se achiziționeazã mãrfuri: preț de cumpãrare 14000 ron, TVA deductibilã 2660 ron, prețul de vânzare inclusiv TVA 20825 ron.
371 „Mãrfuri” = % 20825 ron
401 „Furnizori“ 14000 ron
378 „Diferențe de preț la mãrfuri“ 3500 ron
4428 „ TVA neexigibilã“ 3325 ron
4426 „TVA deductibilã“ = 401 „Furnizori“ 2660 ron
La contul 378 s-a înregistrat adaosul comercial, respectiv valoarea de 14000×25%.
2. S-au vândut mãrfuri cu plata în numerar așa cum rezultã din jurnalul pentru vânzãri:
– valoarea mãrfurilor vândute (inclusiv TVA) 14000 ron
– din care :
– TVA : 14000×0,1596638 2235.294 ron
– valoarea la preț de vânzare fãrã TVA 11764.706 ron
5311 „Casa în lei“ = % 14000 ron
707 „ Venituri din vânzarea mãrfurilor“ 11764.706 ron
4427 „ TVA colectatã“ 2235.294 ron
3. Descãrcarea la sfârșitul lunii a gestiunii, cu valoarea mãrfurilor vândute presupun urmãtoarele calcule și înregistrãri:
determinarea coeficientului mediu de diferențe de preț (adaos comercial):
b) Determinarea diferenței de preț aferente mãrfurilor în stoc prin aplicarea cotei procentuale de diferențe (K) asupra valorii mãrfurilor rãmase în stoc (cont 371 – sold final ct. 4428).
ΔS = ( 18725 – 2989.706) x 20% = 15735.294×20% = 3147.059 ron
c) Determinarea diferenței de preț (adaos comercial) aferente mãrfurilor vândute:
ΔV = TSC378 – ΔS = 5500 – 3147.059 = 2352.941 ron
Articolul contabil va fi urmãtorul:
% = 371 „ Mãrfuri“ 14000 ron
4428 „ TVA neexigibilã“ 2235.294 ron
378 „Diferențe de preț la mãrfuri“ 2352.941 ron
607 „ Cheltuieli privind mãrfurile“ 9411.765 ron
Dupã aceste înregistrãri, soldul contului de mãrfuri (18725 ron) reprezintã valoarea la preț de vânzare, inclusiv TVA, a mãrfurilor în stoc. Controlul gestionar presupune inventarierea mãrfurilor și compararea totalului valoric al inventarului, adicã soldul faptic cu soldul scriptic al contului de mãrfuri, rezultând fie în plus, fie în minus de inventar, evaluat la prețul cu amãnuntul inclusiv TVA.
B. Cazul „inventarului intermitent“
În cazul inventarului intermitent mãrfurile se înregistreazã direct pe cheltuieli în momentul aprovizionãrii, evident evaluându-se la prețul efectiv de cumpãrare, astfel cã nu mai este necesara folosirea pentru scopul arãtat mai înainte a conturilor 4428 și 378, așa cum se constatã și din aplicația urmãtoare:
1. La începutul exercițiului se preia în exploatare prețul de cumpãrare al mãrfurilor din stoc:
607 „Cheltuieli privind mãrfurile“ = 371 „Mãrfuri“ 8000 ron
2. Înregistrarea costului mãrfurilor aprovizionate
% = 371 „Mãrfuri” 16660 ron
607 „Cheltuieli privind mãrfurile“ 14000 ron
4426 „ TVA deductibilã“ 2660 ron
3. Înregistrarea vânzãrii mãrfurilor cu numerar:
5311 „Casa în lei“ = % 14000 ron
707 „Venituri din vânzarea 11764.706 ron
mãrfurilor“
4427 „TVA colectatã“ 2235.294 ron
4. Înregistrarea la sfârșitul lunii a costului în stoc pe baza inventarierii în valoare de 12594957.
371 „Mãrfuri“ = 607 „Cheltuieli privind mãrfurile“ 12594.957 ron
Determinarea costului mãrfurilor vândute care se va transfera, ca și în cazul anterior, asupra contului „ Profit și pierdere“ se efectueazã pe baza relației:
E = Si + I – Sf = 8000 + 14000 – 12594.957 = 9405.043 ron
2.5.3. CONTABILITATEA MÃRFURILOR LA FIRMELE COMERCIALE CU DUBLÃ ACTIVITATE
Particularitãțile contabilitãții la întreprinderile cu dublã activitate, se concreti-zeazã în urmãtoarelele:
– contul 371 „Mãrfuri“ se dezvoltã pe douã analitice corespunzãtoare celor douã categorii de activitãți:
– 371.01 „Mãrfuri în depozite“
– 371.02 „Mãrfuri în unitãțile cu amãnuntul“
– Înregistrarea mãrfurilor în contul 371.01 „Mãrfuri în depozite“ se face la prețul de vânzare calculat prin adãugarea la prețul de cumpãrare a adaosului comercial și a taxei pe valoare adãugatã, intervin douã conturi: 378 „ Diferențe de preț la mãrfuri”, 4428 „TVA neexigibilã“ . Aceste conturi sunt asociate doar contului 371.02 „Mãrfuri în unitãțile cu amãnuntul“
– Operațiile de aprovizionare cu mãrfuri a unitãților comerciale cu amãnuntul se poate face direct de la furnizor sau prin intermediul depozitelor cu ridicata.
Tipurile principale de operații specifice și înregistrãrile contabile aferente sunt urmãtoarele:
1. Aprovizionarea depozitului cu mãrfuri, factura furnizorului cuprinzând și TVA.
% = 401 „Furnizori“ Total de platã
371.01 „Mãrfuri în depozit“ Preț de
cumpãrare
4426 „TVA deductibilã“ TVA
2. Aprovizionarea directã a unitãții comerciale cu amãnuntul
Înregistrarea facturii
% = 401 „Furnizori“ Total de platã
371.02 „Mãrfuri în unitãti cu amãnuntul“ Preț de
cumpãrare
4426 „TVA deductibilã“ TVA
b) calculul și înregistrarea adaosului comercial și a TVA –ului inclus în prețul de vânzare.
„Mãrfuri în unitãti cu = % AC + TVA
amãnuntul
378 „Diferențe de preț la mãrfuri“ AC
4428 „TVA neexigibilã“ TVA
3. Transferul de mãrfuri din depozit la unitãțile comerciale cu amãnuntul.
Mãrfuri în unitãti cu = % Preț de vânzare
amãnuntul 371.01. „Mãrfuri în depozit” Preț de
cumpãrare
378 „Diferențe de preț la mãrfuri“ AC
4428 „TVA neexigibilã“ TVA
4. Vânzarea mãrfurilor din depozitul cu ridicata altor detailiști
411 „Clienti“ = % Total facturi
707 „Venituri din vânzarea Preț de vânzare
mãrfurilor“ cu amãnuntul
4427 „TVA colectatã“ TVA
5. Vânzarea mãrfurilor prin unitãțile cu amãnuntul.
5311 „Casa în lei“ = % Preț de vânzare cu 1 amãnuntul + TVA
707 „Venituri din vânzarea Preț de vânzare
mãrfurilor“ cu amãnuntul
4427 „TVA colectatã“ TVA
6. La sfârșitul perioadei se descarcã conturile de mãrfuri (371.01, 371.02) cu valoarea mãrfurilor vândute.
Descãrcarea contului 371.01 „Mãrfuri in depozit“ cu valoarea la preț de înregistrare a mãrfurilor vândute cu ridicata altor detailiști determinatã prin aplicarea uneia din metodele cunoscute (CMP, FIFO, LIFO).
607 „Cheltuieli = 371.01 Mãrfuri în depozite“ Prețul de cumparare
privind mãrfurile” folosit ca preț de
înregistrare a mãrfurilor
b) Descãrcarea contului 371.02 „Mãrfuri în unitãți cu amanuntul“ cu valoarea mãrfurilor vândute.
% = 371.02 „ Mãrfuri în unitãțile Prețul de vânzare a
comerciale cu amãnuntul“ mãrfii ieșite 4428 „ TVA neexigibilã“ TVA neexigibilã
devenitã colectatã
378 „Diferențe de preț Adaosul comercial
la mãrfuri” al mãrfii vândute
607 „ Cheltuieli privind mãrfurile“ Costul mãrfii
vândute
Calculele necesare se fac folosind procedeele prezentate la punctul 2.5.2, luându-se în considerare datele din conturile 371.01 „Mãrfuri în depozit“, 371.02 „Mãrfuri în unitãți cu amãnuntul, 378 „ Diferențe de preț la mãrfuri și 4428 ”TVA neexigibilã“.
3. CONTABILITATEA ALTOR OPERAȚII PRIVIND MÃRFURILE
3.1. CONTABILITATEA VÂNZÃRII MÃRFURILOR
3.1.1. CONTABILITATEA MÃRFURILOR PRIMITE SPRE VÂNZARE ÎN CONSIGNAȚIE
Comerțul de consignație ca formã a comerțului cu amãnuntul asigurã desfacerea unor mãrfuri aparținând unor persoane fizice sau juridice. Ca urmare se diversificã paleta sortimentala a mãrfurilor oferite consumatorilor.
Mãrfurile destinate vânzãrii prin consignație pot fi noi sau cu un anumit grad de uzurã, dar trebuie sã fie dare de folosințã și cu aspect comercial.
Unitãțile patrimoniale cu activitate de consignație pot fi, atât cu capital de stat organizate pe lângã unitãțile comerciale cu amãnuntul, cât și cu capital privat.
Evaluarea mãrfurilor are obiectul circulației, operezã pe douã categorii de prețuri:
prețul de evaluare.
prețul de vânzare.
Prețul de evaluare poate fi stabilit fie de prețuitorii din cadrul Birourilor de primire, fie de proprietarul mãrfurilor, fie prin negociere de cãtre partenerii implicați. Nivelul acestui preț este corelat cu prețurile mãrfurilor similare și cu eventuala uzurã a mãrfurilor.
Prețul de evaluare este plãtit deponenților putând fi diminuat cu reținerile datorate pãstrãrii mãrfurilor peste termenul normal stabilit, sau cu reducerile acceptate de deponent în cazul nevânzãrii acestora.
Prețul de vânzare se compune din:
prețul de evaluare,
comisionul consignației (procent aplicat la preț de evaluare),
eventual TVA la comision
Comisionul cuprins în prețul de vânzare, asigurã unitãții dupã acoperirea propriilor cheltuieli și un profit.
Tot comerțului de consignație îi poate fi asimilatã și vânzarea de cãtre producãtori sau comercianți a mãrfurilor prin intermediul unor comisionari.
Participanții la operațiile de consignație sunt în acest caz:
consignatorii (deponenții)
consignatarii (comisionarii)
Consignatarii beneficiazã de un comision și suportã toate cheltuielile legate de pierderile de mãrfuri din vina vina lor. Cheltuielile efectuate de consignatari în contul consignatorilor, sunt recuperate de la aceștia.
Prețurile aplicate în acest caz sunt:
costul de achiziție al mãrfii la consignator,
prețul de vânzare care poate fi fixat de consignator sau de consignatar.
Documentele pentru evidența intrãrilor de marfuri sunt:
a) Bon de primire a mãrfurilor în consignație, document întocmit la primirea marfurilor în care se consemneazã:
date despre deponent
felul mãrfurilor
numãr sau cantitate
prețul de evaluare
b) Avizul de însoțire al mãrfii, în cazul trimiterii mãrfurilor de cãtre consignator, document pe baza cãruia se descarcã gestiunea de mãrfuri și simultan consignatarul evidențiazã primirea pentru pãstrare pânã la vânzare.
Pe baza Avizului de insoțire al marfii consignatarul procedeazã la organizarea recepției si consemanrea acestia în Nota de recepție și constatare de diferențe.
c) Centralizatorul intrãrilor – ca document cumulativ, servind la consemnarea contabilã a primirilor de marfuri în consignație.
Documentele pentru ieșirea de mãrfuri:
a) Bonul de vânzare, factura care consemneazã vânzãrile fie în numerar, fie prin virament zilnic Borderoul de ieșire a obiectelor din consignație, servind la:
evidenta mișcãrilor obiectelor primite în consignație,
justificarea vânzãrilor,
justificarea predarii documentelor de cãtre gestionar.
b) Jurnalul pentru vânzãri, care servește ca registru auxiliar al vânzãrilor pentru stabilirea lunarã a TVA colectatã și pentru controlul unor operațiuni înregistrate în contabilitate.
c) Contul de vânzãri, este întocmit dupã vânzarea marfurilor de cãtre consignatar, este echivalentul unui decont prin care justificã venitul net obținut și care urmeazã a fi decontat consignatorului. Acest document servește la:
înregistrarea vânzãrilor în contabilitatea consignatarului,
încasarea venitului net în contabilitatea consignatorului și scãderea din evidențã a marfurilor.
Deci, venitul net se calculeazã ca diferennțã între prețul de vânzare și cheltuielile efectuate în contul consignatorului plus comisionul încasat de consignatar.
Conturile folosite în operațiile de consignație sunt:
Contul 8033 „ Valorii materiale primite spre pãstrare sau custodie“ se utilizeazã pentru evidențierea mãrfurilor primite în gestiune dar aparținând deponenților sau consignatorilor.
Contul 357 „ Mãrfuri aflate la terți“ care înregistreazã mãrfurile trimise de consignator spre vânzare la consignatar.
Contul 462 „Creditori diverși“ ține evidența anganjamentelor fatã de deponenți sau consignatori și care decurg din momentul vânzãrii lor.
Conturile din clasa 6 se folosesc pentru evidențierea pe de o parte a costului mãrfurilor vândute de consignatori cât și pentru cheltuielile proprii impuse de existența și desfãarea activitații.
Contul 707 „Venituri din vânzarea mãrfurilor“ evidențiazã dupã caz ori comisioanele consignatarilor , ori prețul de vânzare al consignatorului.
Contul 121 „Profit și pierdere“ prin care se reunesc conturile de cheltueli și venituri în vederea calculului rezultatului.
Rezultatul se calculeazã:
a) la consignator:
Rezultat = preț vânzare – (cost de achiziție + comisionul consignatarului)
b) la consignatar
Rezultat = comisioane – cheltuieli
3.1.2. CONTABILITATEA MÃRFURILOR VÂNDUTE PRIN MAGAZINELE PROPRII
Desfacerea prin magazine proprii o constituie, dupã cum prevãd actele normative în vigoare și vânzarea unor stocuri de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, etc., când acestea prisosesc, farã a constitui în mod expres , obiectul de activitate al unitaților economice.
În toate aceste modalitãți de desfacere cu amãnuntul a bunurilor prin magazinele prpprii se apeleazã la noțiunea de marfã, îmbrãcând uneori înțelesuri care se abat de la adevãratul ei înteles economic și juridic.
De aceea, înainte de a intra în problemele de contabilitate, trebuie clarificatã noțiunea de marfã.
Într- unitate productivã un produs poate fi în același timp și o marfã, fiindcã pentru a obține un produs se cheltuiesc resurse, adica intervine un proces de fabricație: acesta urmeazã a se vinde pentru a se recupera resursele cheltuite și neaparat pentru a se obține un profit, pe când marfa e un bun care se cumpãra pentru a se vinde, rareori prin schimbarea formei sau conținutului inițial deasemenea pentru obținerea unui profit.
În toate publicațiile care trateazã contabilitatea produselor vândute prin magazinele proprii, nu se respectă întru totul noțiunea de marfã, mai mult aceasta se confundã cu cea de producție marfã.
Confuzia pornește din Normele Metodologice de Utilizare a Conturilor Contabile, în care se prevede cã trecerea produselor finite la magazinele proprii pentru a fi livrate, le schimbã denumirea în marfuri, fãrã a îndeplini condițiile de marfã menționate mai înainte.
Textul, Normele Metodologice prevad funcția contului 345 „Produse finite“ cã în creditul acestui cont se înregistrezã printre altele și valoarea la preț de înregistrare a produselor finite livrate prin magazinele proprii de desfacere în corespondențã cu contul 371 „Mãrfuri”.
În primul rând , prin magazinele proprii de desfacere se efectueazã vânzãri cu amãnuntul, adicã în partizi mici și de regulã cu plata imediatã în numerar, deci nu are loc o livrare. Noțiunea de livrare presupune partizi mai mari de marfuri și un anumit sistem de decontare utilizând contul 411 „Clienți”.
În fond, magazinul de desfacere cu amãnuntul nu cumparã produse, ci le primește pentru a fi vândute, cu alte cuvinte, are loc o predare-primire de produse finite între doi gestionari subordonați aceleiași unitãți și care nu antreneazã un transfer de unitate.
Unii autori considerã ca simplul transfer de produse finite la magazinele proprii pentru a fi vândute, ca aducãtor de venit din vânzarea produselor finite și totodatã o intrare de mãrfuri în magazine.
Din punct de vedere al rezultatelor, utilizând modelul acestor autori, la venituri se înregistreazã pe de o parte veniturile din vânzare produselor finite, fãrã sã fi intervenit o vânzare de la depozitul de produse finite la magazine iar pe de o altã parte și veniturile din vânzarea mãrfurilor, ceea ce denaturezã veniturile.
La cheltuieli se înregistreazã pe de o parte, cheltuieli de producție reflactate în conturile din clasa a VI-a, iar pe de altã parte cheltuielile privind mãrfurile care cuprind și pe cele de producție denaturând deasemenea suma cheltuielilor.
Alți autori opereazã în contabilitate predarea produselor finite la magazinul propriu ca o ieșire de produse finite și o intrare de marfuri. Procedând asfel serespectã normele metodologice, dar se contravine noțiunii de marfã.
În același timp are loc și o abatere de la prevederile legale, întrucât se închide contul 711 „ Variația stocurilor“ cu cota parte aferentã produselor finite predate la magazine prin creditul contului 121 „Profit și pierdere“ deși în funcție se prevede că ieșirile de produse finite vândute sau lipsurile constate la inventariere se înscriu în debitul sau prin creditarea contului 345 „Produse finite“ și nicidecum creditul contului 121 „Profit și pieredere“.
În alte lucrãri, deși respectã normele metodologice ale Ministerului Finanțelor operându-se trecerea produselor finite la magazinele proprii prin formula:
371 „Mãrfuri“= „Produse finite“, nu se fac referiri la închiderea contului 711 „Variația stocurilor“ și nici la influența operațiilor asupra rulajelor contului 121 „Profit și pierdere“.
În ceea ce privește valorificarea stocurilor ce prisosesc; pentru a avea o informație cât mai realã, ca la vânzarea acestora sã se foloseascã contul 708 „Venituri din activitãții diverse“, iar evidența lor gestionarã sã se asigure în continuare cu ajutorul conturilor de stocuri.
În concluzie, considerãm cã desfacerea produselor finite prin magazinele proprii sau direct din depozitele de produse finite, trebuie sã urmeze aceeeași filierã de înregistrare contabilã pe care Normele Metodologice ale Ministerului Finanțelor de utilizare a conturilor le prevãd pentru obținerea și vãnzarea produselor finite. Trecerea produselor finite din depozitul de produse finite în gestiunea magazinelor proprii, urmeazã a se opera ca un tranfer de gestiuni și nu ca o vânzare de produse finite.
Atunci când unitatea livrezã produse finite în partizi mai mari se pot acorda clienților și anumite bonificații.
Schematic, formarea prețului de desfacere se prezintã astfel:
Cost de uzinã + cheltuieli de desfacere = cost complet + profit = preț de vânzare al produselor finite.
În contabilitatea financiarã, obținerea și vânzarea produselor finite prin magazinele proprii parcurg urmãtoarea filierã:
– cheltuielile fãcute pentru obținerea produselor se vor reflecta în conturile din clasa a VI-a, iar producția obținutã evaluatã la costuri prestabilite, în formula pe bazã:
Centralizatorului produselor finite
345 „Produse finite“ = 711 „Variația stocurilor“ 2000 ron
Pentru diferența dintre costul efectiv mai mare și cel efectiv mai mic:
– cost efectiv = 3500 ron
– cost prestabilit = 2000 ron
1500 ron
348 „Diferențe de preț la produse“ = 711 „Variația stocurilor“ 1500 ron
Transferul rpoduselor se opereazã în conturi analitice:
345 .02 „Produse finite“ = 345.01 „Produse finite“ 2000 ron
– în magazin de desfacere în depozitul de produse finite
Înregistrarea vânzarilor produselor finite, conform documentelor de livrare:
Prețul de livrare (vânzare)al întregului stoc de 4500 ron, din care livrare la terți 2000 ron vânzarea în numerar 2500 ron.
411 „Clienți“ = % 2380 ron
701 „Venituri din vânzarea produselor 2000 ron
finite“
4427 „ TVA colectatã“ 380 ron
Înregistrarea plãții fãcute de client în baza chitanței întocmite:
5311 „Casa în lei“ = % 2975 ron
701 „Venituri din vânzarea 2500 ron
produselor finite“
4427 „ TVA colectatã“ 475 ron
Înregistrarea descãrcãrii gestiunii magazinului de produse finite, în baza documentelor de livrare:
711 „Variația socurilor“ = % 3500 ron
345.02 „Produse finite“ 2000 ron
-în magazin propriu
348 “Diferențe de preț 15000 ron
la produse »
3.1.3. CONTABILITATEA MARFURILOR VÂNDUTE CU PLATA ÎN RATE
Vânzãrile cu plata în rate au loc în baza unui contract între întreprinderea comercialã vânzãtoare și cumpãrãtor în care se specificã valoarea la prețul de vânzare a mãrfi, avansul de achitat de cãtre client la data cumpãrãrii , restul de platã cu eșalonarea pe mai multe rate (lunare, trimestriale) și dobânda perceputã de vânzãtor clientului calculatã asupra restului de platã, acesta reprezentând de fapt un credit acordat cumpãrãtorului.
Fațã de vânzãrile cu plata imediatã în numerar intervin, pentru reflectarea unor operații economico-financiare, unele conturi specifice:
472 „Venituri înregistrate în avans“, pentru evidența valorii mãrfurilor vândute mai puțin a contului încasat, ce urmeazã a fi încasat ulterior în mai multe rate. Totodatã, într-un analitic distinct al acestui cont 472.01 „Dobânzi de încasat“ se evidențiazã și dobânzile încasate în momentul vânzãrii, și care urmeazã a fi, deasemenea, încasate odatã cu ratele scadente.
4428 „TVA neexigibile“ , pentru a evidenția în creditul sãu taxa pe valoarea adãugatã calculatã asupra acelei valori a mãrfurilor vândute ce urmeazã a fi ulterior încasate pe mãsurã ce ratele ajung la scadențã.
411 „Clienți“ pentru a înregistra creanțele întreprinderii vânzatoare fața de cumpãrãtor reprezentând , în funcție de varianta de evidențã adoptatã, fie numai ratele și taxele pe valoare adãugatã aferentã acestora precum și dobânda ce se va încasa la scadența lor, fie întreaga sumã, incluzând și acontul încasat inclusiv și taxa pe valoare adãugatã aferentã acestuia.
Evident cã pentru reflectarea operațiilor privind vânzarile de mãrfuri cu plata în rate intervin și alte conturi: de mãrfuri, de trezorerie, de cheltuieli și de venituri, inclusiv contul 766 „Venituri din dobânzi“.
3.2.CONTABILITATEA APROVIZIONÃRII VÂNZÃRII DE MÃRFURI ÎN CONDIȚIILE CONSTATÃRII DE DIFERENȚE LA RECEPTIE ȘI DIN DISTRIBUȚIE
Contabilitatea aprovizionãrii de marfuri cu diferențe la recepție
La primirea marfurilor aprovizionate de la furnizor , comisia de recepție verificã din punct de vedere cantitativ și calitativ mãrfurile și ambalajele, respectiv concordanța cu datele înscrise în documentele de livrare și cu prevederile din contracte.
La compartimentul comercial se mai procedeazã la o verificare prin confruntarea prețurilor din facturã cu cele negociate în contract și prin refacerea tuturor calculelor din documentele de livrare.
Atât marfa recepționatã, cât și diferențele constatate se înscriu în Nota de recepție și constatare de diferențe.
Dupã natura lor, diferențele pot fi:
a) cantitativ-valorice (când cantitatea efectiv recepționatã nu corespunde cantitãții din facturã).
b) calitativ-valorice (când calitatea mãrfii primite nu corespunde celei contractate).
c) valorice (în datele cantitative corespund, dar datoritã unor prețuri eronate, sau a unor erori de calcul, valoarea nu este corectă)
Diferențele cantitativ-valorice, dupã sensul lor pot fi:
-plusuri cantitativ –valorice;
-minusuri cantitativ-valorice.
Dupã modul de soluționare plusurile cantitativ-valorice pot fi:
-acceptate în gestiune dacã marfa se încadreazã în prevederile contractuale;
-neacceptate în gestiune dacã nu s-au respectat prevederile contractuale.
Plusul acceptat se înregistreazã ca o intrare de marfã , la cost de aprovizionare sau prețul de vânzare în funcție de metoda practicatã, cu particularitatea cã obligația de platã se reflectã cu ajutorul contului 408 „Furnizori-facturi nesosite“iar TVA aferentã este neexigibilã pânã la sosirea facturii, când se face transferul obligației în contul 401 „Furnizori“iar TVA neexigibilã în contul 4426 „ TVA deductibilã“.
Plusul neacceptat se preia în custodie, întocmindu-se un Proces-verbal de preluare a mãrfurilor în custodie , în contabilitate se debiteazã contul 8033 „Valori materiale primite spre pãstrare sau custodie“.Ulterior aceste mãrfuri se restituie furnizorului, întocmindu-se un Aviz de însoțire (în care se specificã „Plusul de marfã-restituit“) și se crediteazã contul 8033.
Minusurile cantitativ-valorice se pot datora unor cauze cunoscute, situație care se considerã soluționate, sau a unor cauze care nu se cunosc în momentul recepției lucrul care determinã sã fie considerate nesoluționate.
Minusurile soluționate pot apare din vina furnizorului, transportatorului sau delegatului propriu și în aceste cazuri sunt recuperabile prin imputare, sau pot fi cauzate de factori obiectivi fiind nerecuperabile (neimputabile).
Minusurile din vina furnizorului nu se reflectã , de regulã în contabilitate. Ele se refuzã la platã , solicitându-se furnizorului o facturã cu sumele corespunzãtoare minusului in roșu.
Dacã plata s-a efectuat înainte de recepționarea mãrfii, iar la recepție s-a constatat minusul din vina furnizorului, acesta devine debitor în limita costului de aprovizionare al mãrfii lipsã, plus TVA aferentã.
Minusul din vina transortatorului se imputã acestuia la costul de aprovizionare al mãrfii lipsã.
Minusul din vina delegatului se recupereazã prin imputare la prețul de vânzare al mãrfii ce lipsește, plus TVA aferentã vânzãrii. Costul de aprovizionare și TVA se datoreazã furnizorului, iar diferența dintre prețul de vânzare și costul de achiziție reprezintã un venit din operațiuni de exploatare.
Minusul cantitativ-valoric soluționat, dar nerecuperat, poate reprezenta :
perisabilitãți în limita normelor sau peste normele legale;
pierderi din cazuri de forțã majorã (calamitãți).
Ele se suportã de întreprinderea de comerț și majoreazã cheltuielile cu marfã ale exercițiului în care are poc aprovizionarea , la costul de aprovizionare al mãrfii lipsã.
Posibilitãțile reprezintã scãzãminte (pierderi) normale de marfã datorate proprietãților fizico-chimice ale acesteia ( și produse prin uscare-evaporare-spargere, etc.).
Se calculeazã prin aplicarea normelor de perisabilitate stabilite prin legislație și exprimate procentual, la cantitatea de marfã facturatã de furnizor.
Minusurile cantitativ-valorice nesoluționate se reflectã pânã la soluționare în debitul contului 473 „Decontãri din operațiuni în curs de clarificare“ la cost de aprovizionare.
Ulterior, dupã soluționare, se crediteazã acest cont în corespondențã cu contul 607 „Cheltuieli privind mãrfurile“ și concomitent se efecueazã imputarea dacã minusul e3ste imputabil.
În cazul diferențelor calitativ-valoric marfa poate fi acceptatã cu sau fãrã bonificații sau luatã în custpdie și restituitã ulterior.
Bonificația primitã odatã cu marfa diminueazã costul ei de aprovizionare, iar cea primitã ulterior majoreazã venitul din exploatare.
Diferențele valorice indiferent de sensul lor, plusurile sau minusurile, se datoreazã unor prețuri eronate sau erorilor de calcul din facturã.
Diferențele valorice în plus se reflectã î contul 408 „Furnizori facturii nesosite“ pânã la primirea facturii suplimentare, iar pentru cele în minus se întocmește Refuz de platã parțial și se solicitã furnizorului o facturã cu sumele în roșu.
Contabilitatea vânzãrii de mãrfuri în condițiile constatãrii de diferențe la
vânzare
* Diferențele din procesul de vânzare apar în cazul distribuției prin delegatul
furnizorului sau în cazul formei de vânzare prin autorecepție la furnizor (pe raspunderea furnizorului, nefiind prezent delegatul cumpãrãtorului)
* Mai frecvente sunt minusurile cantitativ-valoric din pierderile normale (perisabilitãți) sau cele imputabile delegatului. Ele se înregistreazã ca ieșiri de mãrfuri în corespondențã cu contul 607 „Cheltuieli privind mãrfurile“, iar dacã sunt din vina delegatului, concomitent se înregistreazã și imputerea, dupã regulile cunoscute.
* Se înțelege cã în formulele contabille privind vânzarea, sumele vor fi corespunzãtoare mãrfurilor efectiv primite de client (detailist).
3.3. CONTABILITATEA MÃRFURILOR AFLATE LA TERȚI
Contabilitatea mãrfurilor aflate la terți
Mãrfurile aflate la terți fac parte din patrimoniul întreprinderii, dar se aflã pentru perioadã determinatã la alte întreprinderi.
În raport cu scopul pentru care se aflã mãrfurile la terți, deosebim urmãtoarele situații:
mãrfurile date spre prelucrare sau recondiționare la terți;
mãrfuri cumpãrate și achitate, dar lãsate în custodia furnizorului;
mãrfuri refuzate de clienți în urma vânzãrii și rãmase în custodia acestora;
mãrfuri date spre vânzare în consignație.
Contabilitatea mãrfurilor date spre prelucrare sau recondiționare la terți
Se organizeazã pentru mãrfurile dezafectate temporar la alte întreprinderi în vederea prelucrãrii (transformãrii în alte sortimente), sau recondiționãrii (pentru refacerea parametrilor de calitate).
Atât prelucrarea, cât și recondiționarea, contribuie la creșterea vitezei de rotație a mãrfurilor prin mobilizarea unor marfuri greu vandabile.
Prelucrarea presupune obținerea unor sortimente noi de mãrfuri, iar recondiționarea înseamnã menținerea sortimentelor, dar aducerea lor la calitatea ințialã (prin revopsire, curãțire, albire, etc.).
Cheltuielile ocazionate de aceste operații, constau în: costul prelucrãrii sau recondiționãrii facturat de furnizor, cheltuieli de transport dus-întors, de manipulare, pierderi de mãrfuri pe timpul transportului, etc.
Acestea se pot cuprinde în cosrul de aprovizionare al mãrfurilor obținute în urma prelucrãrii sau recondiționarii, sau se vor include în cheltuieli privind mãrfurile.
Contabilitatea sinteticã a mãrfurilor trimise spre prelucrare sau recondiționare se organizeazã cu ajutorul contului 357 „Marfuri aflate la terți“.
Se debiteazã cu valoarea mãrfurilor trimise la terți, se crediteazã cu aceeași valoare la aducerea mãrfurilor de la terți, cu aceastã ocazie soldându-se.
Evaluarea mãrfurilor trimise la terți se face la același tip de preț cu stocul de mãrfuri.
Contabilitatea mãrfurilor refuzate de clienți și rãmase în custodia acestora
În cazul unor livrãri de mãrfuri necontractate sau necomandate la alte termene dacât cele prevãzute în contract sau de altã calitate, clientul poate refuza la plate, total sau parțial, luându-le pentru o perioadã de timp în custodie.
Evaluarea mărfurilor rãmase în custodia clienților se poate face la același tip de preț cu marfa aflatã în patrimoniu, sau la orice tip de preț.
Dacã întreprinderea a înregistrat vânzarea, respectiv descãrcarea gestiunii pentru marfa livratã, ea trebuie sã storneze aceste înregistrãri prin inversarea articolului contabil, dupã care este necesra sã-și reîntregeascã patrimoniul cu aceste mãrfuri. Apoi, pânã la primirea lor prin restituirea efectuatã de client le înregistreazã ca mãrfuri aflate la terți cu ajutorul contului 357 „Mãrfuri aflate la terți“.
La readucerea mãrfurilor de la clienți se crediteazã contul 357 „ Mãrfuri aflate la terți“ în corespondențã cu contul 371 „Mãrfuri“.
Dacã mãrfurile se vând altor clienți din custodie, se va credita cu contul 357 „Mãrfuri aflate la terți“ cu valoarea mãrfurilor ieșite din custodie.
CONTABILITATEA IMPORTULUI ȘI EXPORTULUI DE MÃRFURI
Contabilitatea importului de mãrfuri
Import pe bazã de comision
La societatea comercialã de import-export (societate de comerț exterior – S.C.E.) care desfãșorã activitatea pe bazã de comision, importul este reflectat în contabilitate prin articolul contabil:
411 „Clienți“ = % Prețul de livrare al bunurilor
importate și livrate
401 „Furnizori“ Prețul extern (valoare în vamã)
462 „Creditori diverși“ Taxa vamalã, alte taxe și
accizele plãtite în vamã
446 „Alte impozite, taxe și TVA calculatã potrivit legii și 1 vãrsãminte asimilate“ plãtitã în vamã.
401 „Furnizori“ Cheltuieli de transport pe
parcursul intern, inclusiv TVA,
plãtite de SCE în scopul și din
momentul transportului
704 „Venituri din lucrãrile Valoarea comisionului cuvenit
executate și serviciile SCE
prestate“
4427 „TVA colectatã“ TVA aferentã comisionului SCE
La societatea beneficiarã a mãrfurilor cumpãrate și livrate de SCE, operația de aprovizionare se înregistreazã dupã regulile generale:
% = 401 „Furnizori“ Total facturã
371 „Mãrfuri“ Prețul de vânzare la intern
4426 „TVA deductibilã“ TVA
Import pe cont propriu
În aceastã formã de realizare a importului societatea de comerț exterior gestioneazã mãrfurile care fac obiectul importului și apoi al vânzãrii cãtre beneficiarii interni. În consecințã, în contabilitatea S.C.E. se evidențiazã prin formulele contabile distincte, operațiune de import (cumpãrare) și respectiv de vânzare cãtre beneficiarul intern. În aceastã situație S.C.E. nu va pretinde un comision, dar factura mãrfurilor cãtre beneficiar se face la un preț ce cuprinde și așa numita marjã comercialã (adaos comercial).
1) Se înregistreazã achiziția mãrfurilor:
371 „Mãrfuri“ = % Cost de achiziție
401 „Furnizori“ Valoare externã
408 „Furnizori – facturi nesosite“ Transport intern
462 „Creditori diverși“ Comision vamal
446 „Alte impozite, taxe și Taxã vamalã
vãrsãminte asimilate“
2) Se înregistreazã plãțile fãcute în vamã (taxa vamalã, comision vamal, TVA pe bazã de ordin de platã):
% = 5121 „Coonturi la bãnci în lei » Valutã în vamã
446 „Alte impozite, Taxã vamalã
taxe și vãrsãminte
asimilate“
462 „Creditori Comision vamal
diverși“
4462 „TVA deductibila“ TVA
3) Se înregistreazã plata furnizorului extern cu diferențã de curs valutar (nefavo-rabilã):
% = 5124 „Conturi la banci devize“ Valoare externã
401 „Furnizori“ Valoare externã
*665 „Cheltuieli din diferențe Valoarea
de curs valutar“ diferenței
nefavorabile
* Pentru diferențele favorabile se crediteazã contul 765 „Venituri din diferențele de curs valutar“ debitarea contului 665 „Cheltuieli din diferențele de curs valutar“ nu se mai justificã.
4) Societatea de comerț exterior importatoare vinde mãrfurile clienților pe bazã de facturã.
411 „Clienți“ = % Total valoare facturã
707 „Venituri din vânzarea Preț de vânzare
mãrfurilor“
4427 „TVA colectatã“ TVA deductibilã
Notã: La beneficiarul intern se înregistreazã operația aprovizionarii cu mãrfuri în mod obișnuit.
% = 401 „Furnizori“ Total valoare facturã
371 „Mãrfuri“ Preț de vânzare
4426 „TVA deductibilã“ TVA deductibilã
5) Se descarcã gestiunea de mãrfuri cu valoarea mãrfurilor vândute.
607 „Cheltuieli privind mãrfurile“ =371 „Mãrfuri“ Cost de achiziție
6) Încasarea mãrfii livrate.
5121 „Conturi la bãnci în lei“ =411 „Clienți“ Total valoare facturã
Contabilitatea exportului de mãrfuri
Exportul de mãrfuri pe cont propriu
De exemplu pentru condiția de livrare CIF exportul mãrfurilor se prezintã în contabilitate astfel;
a) Livrarea mãrfurilor la extern:
411 ‚Clienți“ = % Valoarea externã CIF
707 „Venituri din vânzarea Valoarea externã
mãrfurilor“
708 „Venituri din activitãți Asigurarea externã +
diverse“ Transport extern
b) Primirea facturii privind asigurarea externã:
613 „Cheltuieli cu primele de asigurare“ = 401 „Furnizori“ Asigurare externã
și plata facturii
401 „Furnizori“ =5121 „Conturi la bãnci în lei“ Asigurare externã
c) Încasarea de la extern a contravalorii mãrfurilor vândute, cu diferența favorabilã la curs valutar:
5124 ‚Conturi la banci = % Valoare de încasat
în devize“
411 „Clienți“ Valoare în lei la
facturare
*765 „Venituri din Diferențã de curs
diferența de curs valutar“ favorabilã
d) Primirea facturii pentru transportul extern, cursul fațã de momentul livrãrii fiind favorabil:
624 „Cheltuieli cu transportul = % Valoare la cursul livrãrii de bunuri și persoane“ livrãrii
401 „Furnizori“ Valoarea la cursul din facturã
* 765 „Venituri din Diferenț de curs
diferențe de curs favorabilã
valutar“
** Dacã cursul la primirea facturii ar fi fost mai mare decât cel din momentul livrãrii, diferența ar fi fost nefavorabilã și se înregistreazã în debitul contului 665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar“, creditarea contului 765 „Venituri din diferențe de curs valutar“ nu se mai justificã.
e) Înregistrarea diferenței între cheltuieli de transport antecalculate (mai mici) și cele efective (mai mari):
707 „Venituri din vânzarea = 708 „Venituri din activitãți Diferența
mãrfurilor“ diverse“
f) Plata cheltuielilor de transport, cursul valutar în momentul plãții fiind nefavo-rabil:
% = 5124 „Conturi la Valoarea în lei
bãnci în devize“
401 „Furnizori“ Valoarea în lei la
facturare
665 „Cheltuieli din diferențele Diferențã nefavorabilã
de curs valutar“
Exportul de mãrfuri în comision
a) Întreprinderea furnizatoare:
411 „Clienți“ = 707„Venituri din vânzarea Valoare FOB
mãrfurilor“
– și pentru comision
707 „Venituri din vânzarea = 411 „Clienți“ Comision de intermediere
mãrfurilor“
CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ȘI A CREANȚELOR-CLIENȚI
Deprecierea reprezintã constatarea pierderii de valoare a unui activ oarecare din cauze accidentale ale cãror efecte nu sunt neaparat ireversibile.
Dacã existã riscuri de depreciere, vor exista și provizioane pentru depreciere, care semnificã în contabilitate cunoașterea unui risc de diminuare a valorii unui activ.
Deprecierea de activ se referã la:
Scãderea valorii stocurilor
Deprecierea creanțelor
Deprecierea titlurilor
Conturile de provizionare pentru depreciere sunt conturi de dublare a activului și care nu pot exista în contabilitate fãrã existența activului. Ele nu au o viațã proprie, ci sunt dependente de elementele care le determinã apariția.
Provizioane pentru deprecierea stocurilor
La finele exercițiului, cu ocazia inventarierii, pentru toate deprecierile de stocuri se constituie provizioane pe seama cheltuielilor.
În perioada urmãtoare, la finele fiecãrui exercițiu sau la ieșirea din patrimoniu a bunurilor, provizioanele se suplimenteazã, diminueazã sau anuleazã.
Conturi folosite:
*Contul 397 „Provizioane pentru deprecierea mãrfurilor“ este un cont de pasiv.
Se crediteazã cu valoarea provizioanelor constituie pe baza cheltuielilor și se debiteazã cu sumele reprezentând reluarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor in rezultatul financiar. Soldul creditor reprezintã valoarea provizioanelor rãmase la finele perioadei.
*Contul 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizãrile și provizioanele“ se debiteazã cu;
– valoarea provizioanelor constituie pentru riscuri și cheltuieli, dacã privesc exploatarea;
– valoarea provizioanelor pentru deprecierea mãrfurilor, valoarea provizioanelor constituite pentru creanțe neîncasabile (clienți dubioși, rãu platnici aflați în litigiu).
Contul se crediteazã la finele perioadei, cu ocazia închiderii conturilor și calculul rezultatului.
EXEMPLU
Se considerã cã la finele exercițiului situația stocurilor de mãrfuri este urmãtoarea:
Valoarea contabilã a stocului = 800 ron
Valoarea de inventar = 700 ron
Depreciere = 100 ron
Pentru aceastã depreciere se constituie provizioane:
681 „Cheltuieli de exploatare privind = 397 „Provizioane pentru 100 ron
amortizãrile și provizioanele“ deprecierea mãrfurilor“
Înregistrarea constituirii provizioanelor are ca efect reținerea de cãtre întreprindere a unei pãrți din profitul brut, care fãrã existența acestora ar fi majorat profitul net, care putea fi distribuit. Cuantumul profitului brut reținut este obligatoriu egal cu valoarea diminuãriilor de activ actuale sau previzibile, constatate prin provizioane.
Dacã, în cursul exercițiului viitor riscul dispare, provizioanelor ca elemente ale profitului brut, se pot relua în rezultatul intreprinderii ca devenite disponibile.
Înregistrarea contabila va fi:
397 „Provizioane pentru = 781 „Venituri din provizioane 100 ron
deprecierea mãrfurilor“ privind activitatea de exploatare“
Aceastã înregistrare corespunde anulãrii provizioanelor aferente stocurilor inițiale, care sunt considerate ca fiind vândute.
În schimb se vor creea provizioane corespunzãtoare stocurilor finale.
Provizioane privind deprecierea creanțelor
1)Crearea provizioanelor
În cazul apariției unui risc asupra unui client prin care apare o incertitudine în recuperarea unor creanțe, clientul in cauzã se izoleazã de restul clienților devenind incert. În acest sens, se utilizeazã contul de terți;4118 „Clienții incerți sau în litigiu“.
Dupã constatarea clienților ca incerți, se evalueazã riscul și se constituie provizioanele la nivelul sumei fãrã TVA.
EXEMPLU
Un client asupra cãruia existã o creanțã de 3540 ron se dovedește a fi insolvabil.
Se considerã cã existã posibilitatea de a recupera doar 50% din suma de încasat (TVA 19%). Pentru 50% se constituie provizion.
Constatarea clienților incerți
4118 „Clienți incerți sau în litigiu“ = 411 „Clienți“ 3540 ron
Calculul și constituirea provizioanelor
Suma de încasat 3540 ron
TVA 15,966% 565.21 ron
Sumã fãrã TVA 2974.79 ron
Provizioane 50% 1487.395 ron
681 „Cheltieli de exploatare privind = 491 „Provizioane pentru 1487.395 ron amortizãri și provizioane“ deprecierea creanțelor-clienți“
Regularizarea provizioanelor
Provizioanele create în exercițiul N-I pot fi reajustate în exercițiul N dacã:
A crescut deprecierea sau riscul,
S-a diminuat
A rãmas neschimbat.
Se procedeazã astfel:
Se suplimenteazã provizioanele prin acceași modalitate cu cea de constituire,
O parte a provizioanelor se vireazã asupra veniturilor din exploatare, financiar sau excepționale în funcție de natura lor;
Nu se efectueazã nici o înregistrare.
PARTICULARITÃȚI ȘI POSIBILITÃȚI DE PERFECȚIONARE A CONTABILITÃȚII MÃRFURILOR LA S.C. NIADAL ABATEX COMPANY S.R.L.
4.1. REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A CIRCULAȚIEI MÃRFURILOR S.C. NIADAL ABATEX COMPANY S.R.L.
Contabilitatea aprovizionãrii de mãrfuri cu diferențe la recepție
În data de 10.01.05 se primește de la furnizor un tir de marfã însoțit de o facturã care cuprinde urmãtoarele:
– ciment -100 saci X 115 ron = 11500 ron TVA =2185 ron
-var – 100 saci X 100 ron =10000 ron TVA =1900 ron
-adeziv -50 saci X 90 ron =4500 ron TVA =855 ron
TOTAL MARFÃ 26000 RON TVA = 4940 ron
Cheltuieli transport facturat de furnizor =2500 ron TVA =4750 ron
TOTAL =29500 ron TVA =541.5 ron
TOTAL FACTURÃ = 33915 ron
La recepție se constatã urmãtoarele:
-Plus 20 saci la ciment, care se acceptã în gestiune
20 saci X 115 ron = 2300 ron
-Minus 15 saci var, care are drept cauze:
5 saci din vina delegatului propriu , preț de vânzare 140 ron/sac;
10 saci, minus nesoluționatã care se imputã ulterior delegatului
Se calculeazã costul unitar de aprovizionare al fiecãrui sortiment de marfã. Pentru aceasta se repartizeazã cheltuielile de transport în funcție de valoarea totalã a mãrfii.
2500
K cheltieli de aprovizionare= X 100= 8.83%
11500+10000+4500+2300
Cheltuieli de transport:
pentru ciment (11500+2300)X 8.83% = 1218.54 ron
pentru var 10000X 8.83% = 883 ron din care:
-pentru marfã recepționatã 8500 X 8.83% = 750.55 ron:
-pentru minusul de marfã 1500 X 8.835 = 132.45 ron.
pentru adeziv 4500 X 8.83% = 398.4 ron
Înregistrarea mãrfurilor recepționate (facturate și nefacturate ):
* ciment -100saci X 115 ron = 11500 ron TVA =2185 ron
* ciment -20 saci X 115 ron = 2300 ron TVA = 2185 ron
* cheltuieli transport pentru ciment = 1218.54 ron TVA = 231.523 ron
Valoare totalã pentru ciment = 150108.54 ron TVA = 2853.523 ron
* var – 85saci X 100 ron = 8500 ron TVA = 1615 ron
* cheltuielil transport pentru var = 750.55 ron TVA = 142.605 ron
Valoare totalã pentru var = 9250.55 ron TVA = 1757.605 ron
* adeziv – 50 saci X 90 ron = 4500 ron TVA = 855 ron
* cheltuieli transport pentru adeziv = 398.46 ron TVA = 75.707 ron
Valoare totalã pentru adeziv = 4898.46 ron TVA = 930.707 ron
TOTAL = 29167.55 ron TVA = 5541.835 ron
TOTAL GENERAL = 34709.385 ron
Costul de aprovizionare total este:
– ciment -15018.54 : 120 = 125.155 ron/sac
– var -9250.55 : 85 = 108.83 ron/sac
– adeziv -4898.46 : 50 = 97.969 ron/sac
În contabilitate se reflectã astfel:
371 „Mãrfuri“ = % 29167.55 ron
401 „ Furnizori“ 26867.55 ron
408 „ Furnizori- 2300 ron
facturi nesosite“
și
4426 „TVA deductibilã“ = 401 „Furnizori“ 5104.835 ron
și
4428 „TVA neexigibilã“ = 408 „Furnizori- facturi 437 ron
nesosite“
Calcularea minusului datorat delegatului:
– 5 saci X 108.83 ron/sac = 544.15 ron TVA = 103.389 ron
Înregistrarea minusului în contabilitate:
% = 401 „Furnizori“ 647.539 ron
607 „Cheltuieli privind 544.15 ron
mãrfurile“
4426 „TVA deductibilã“ 103.389 ron
Imputarea minusului din vina delegatului prețul de vânzare fiind de 140 ron/sac:
4282 „Alte creanțe în legãturã = % 700 ron
cu personalul“
758 „ Alte venituri din 588.235 ron
exploatare“
4427 „TVA colectatã“ 111.765 ron
Calcularea minusului nesoluționat:
– var 10 saci X 108830 lei/sac = 1088.3 ron TVA = 206.777 ron
Înregistrarea minusului nesoluționat:
% = 401 „Furnizori“ 1295.077 ron
473 „Decontãri din operațiuni 1088.3 ron
în curs de clarificare“
4426 „TVA deductibilã“ 206.777 ron
Ulterior se soluționeazã lipsa prin imputare:
Înregistrarea pe cheltuieli a costului de achiziție:
607 „Cheltuieli privind mãrfurile“= 473„Decontãri din operațiuni 1088.3 ron
în curs de clarificare“
b) Imputarea la prețul de vânzare de 150 ron/sac.
4282 „Alte creanțe în legãturã cu = % 1500 ron
personalul“
758 „Alte venituri din 1260.504 ron
exploatare“
4427 „ TVA colectatã“ 239.496 ron
La sosirea facturii pentru plusul acceptat se fac înregistrãrile:
408 „ Furnizori facturi nesosite“ = 401 „Furnizori“ 2737 ron
și
4426 „TVA deductibilã“ = 4428 „TVA neexigibilã“ 437 ron
În data de 11.01.2005 se transferã o parte din marfa aprovizionatã pentru vânzarea prin magazinele proprii, și anume.
50 saci ciment X 160 ron/sac=8000 ron
40 saci var X 140 ron/sac=5600 ron
20 saci adeziv X 120 ron/sac=2400 ron
TOTAL =16000 ron
Înregistrarea în contabilitate:
371.02 „Mãrfuri în unitãțile = % 16000 ron
cu amãnuntul“
371.01 „Marfuri în depozite“ 12570.33 ron
378 „Diferențe de preț la 875.048 ron
mãrfuri“
4428 „TVA neexigibilã“ 2554.622 ron
La data de 20.01.2005 se vând din depozit en-gross urmãtoarele produse:
60 saci ciment X 150 ron/sac = 9000 ron
40 saci var X 130 ron/sac = 5200 ron
30 saci adeziv X 115 ron/sac = 3450 ron
Se înregistreazã în contabilitate astfel:
411 „Clienți“ = % 17650 ron
707 „Venituri din vânzarea mãrfurilor“ 14831.932 ron
4427 „TVA colectatã“ 2818.068 ron
Vânzarea mãrfurilor prin unitãțile cu amãnuntul:
5311 „Casa în lei“ = % 16000 ron
707 „Venituri din vânzarea 13445.378 ron
mãrfurilor“
4427 TVA colectatã“ 2554.622 ron
La sfârșitul lunii se descarcã contul de mãrfuri 371.01 „Mãrfuri în depozite“, cu valoare la prețul de înregistrare a mãrfurilor vândute cu ridicara:
607 „Cheltuieli privind mãrfurile“ = 371.01 „Mãrfuri în depozite“ 14801.57 ron
Descãrcarea gestiunii unitãților cu amãnuntul:
% = 371.02 „Mãrfuri în unitãțile 16000 ron
cu amãnuntul“
378 „Diferențe de preț la 875.048 ron
mãrfuri“
4428 „TVA neexigibilã“ 2554.622 ron
607 „Cheltuieli privind 12570.33 ron
mãrfurile“
Contabilitatea mãrfurilor aflate în custodie la terți.
În data de 30.03.2005 firma trimite la ambalat 1000 kg ciment în pungi de câte un kg. cu „Aviz de însoțire a mãrfii“. Cantitatea 1000 kg. X 3 ron/kg = 3000 ron.
Din factura trimisã de furnizor reiese;
* manoperã de prelucrare = 5000 ron TVA = 950 ron
* cheltuieli transport = 500 ron TVA = 95 ron
TOTAL FACTURÃ = 5500 ron TVA = 1045 ron
TOTAL PLATÃ = 6545 ron
Operațiile de trimitere și aducere de la prelucrare necesitã urmãtoarele înregistrãri contabile:
Trimiterea vechiului sortiment la prelucrare:
„Mãrfuri aflate la terți“ = 371 „Mãrfuri“ 3000 ron
Aducerea noului sortiment la prelucrare:
371 „Mãrfuri” = % 8500 ron
357 „Mãrfuri aflate la terți” 3000 ron
401 „Furnizori” 5500 ron
și
4426 „TVA deductibilã” = 401 „Furnizori” 1045 ron
La data de 01.04.2007 se înregistreazã factura unui furnizor pentru mãrfurile recepționate și achitate dar lãsate în custodia acestuia, aceastã facturã cuprinzând:
-ciment 1000 saci X 150 ron/sac = 150000 ron TVA = 29500 ron
-var 500 saci X 130 ron/sac = 65000 ron TVA = 12350 ron
TOTAL = 215000 ron TVA = 40850 ron
Cheltuieli pe perioada pãstrãrii mãrfurilor = 15000 ron TVA = 2850 ron
TOTAL = 230000 ron TVA = 43700 ron
TOTAL GENERAL = 273700 ron
În contabilitate se efectueazã urmãtoarele înregistrãri:
% = 401 „Furnizori” 273000 ron
357 „Mãrfuri aflate la terți” 230000 ron
4426 „TVA deductibilã” 43700 ron
La recepția mãrfurilor în unitãțile proprii se constatã un minus de 100 de saci de ciment din care 3% perisabilitãți și restul un minus nesoluționat și un plus de 50 saci de var care se acceptã în gestiune:
Recepția mãrfurilor primitã din custodie:
* ciment 900 saci X 150 ron/sac = 135000 ron
* var 550 saci X 130 ron/sac = 71500 ron
Total marfã = 206500 ron
Rrecepția plusului de marfã:
* var 50 saci X 130 ron/sac = 6500 ron
TVA 19 % = 1235 ron
TOTAL =77350 ron
Repartizarea cheltuielilor pe timpul aprovizionãrii în funcție de valoarea totalã a mãrfii;
K= 15000 x 100= 15000
150000+65000+6500 221500
x100= 6,77 %
* ciment 135000 x 6,77% = 9142.2 ron
* var 71500 x 6,77 %= 4842 ron
* lipsã mãrfuri 1500 x 6,77 %= 1015.8 ron din care: -perisabilitãți 100x 3% = 30 saci x 150 ron/sac= 4500 ron x 6,77% =304.06 ron
-minus nesoluționat = 70 saci x 150 ron/sac= 10500 ron x 6,77%= 711.74 ron
Calculul repartizãrii cheltuielilor:
*ciment 135000 ron + 9142.2 ron = 144142.2 ron
*var 71500 ron + 4842 ron = 76342 ron
TOTAL = 220484.2 ron
Înregistrarea în contabilitate:
371 „ Marfuri” = % 220484.2 ron
357 „Mãrfuri aflate la terți” 213984.2 ron
408 „Furnizori facturi nesosite” 6500 ron
și
4428 „TVA neexigibilã” = 408 „Furnizori facturi nesosite” 1235 ron
Calculul perisabilitãții:
3% x 1000 saci = 30 saci x 150 ron/sac + 304.74 = 4804.74 ron
Înregistrarea în contabilitate a perisabilitãțiilor:
607 „Cheltuieli privind mãrfurile” = 357 „Mãrfuri” 4804.74 ron
Calcularea minusului nesoluționat:
(100 saci – 30 saci)x 150 ron/sac= 70saci x 150 ron/sac+703.50 ron = 11211.06 ron
Înregistrarea minusului în contabilitate:
473 „Decontari din operațiuni =357 „Mãrfuri aflate la terți” 11211.06 ron
în curs de clarificare”
Situația în contul 357 „Mãrfuri aflate la terți”este urmãtoarea”
D 357 „ Mãrfuri aflate la terți” C
230000 213984.20
4804.74
11211.06
Tsd = 230000 Tsc = 230000
Contabilitatea reducerilor comerciale.
Societatea S.C. NIADAL ABATEX COMPANY S.R.L. livreazã unui client un lot de marfã dupã cum urmeazã:
mãrfuri (preț de livrare) = 20000 ron
rabat 10 % =2000 ron
18000 ron
remizã 5% =1990 ron
„net” comercial =17010 ron
scont dedecontare 2% =340.20 ron
„net” de platã =16669.80 ron
TVA 19 % (16669800x 19%)=3167.262 ron
Total de platã = 19837.062 ron
Înregistrarea în contabilitatea societãții S.C. NIADAL ABATEX COMPANY S.R.L este urmãtoarea:
Înregistrarea facturii:
411 „Clienții” = % 20177.262 ron
707 „Venituri din vânzarea mãrfurilor” 17010 ron
4427 „ TVA colectatã” 3167.262 ron
Încasarea facturii se face astfel;
% = 411 „Clienți” 20177.262 ron
5121 „Conturi la bănci în lei” 19837.062 ron
667 „ Cheltuieli privind 340.20 ron
Sconturile acordate
În situația în care societatea S.C. NIADAL ABATEX COMPANY S.R.L. nu dorește să acorde reducerea comercială prin factura inițială ci printr-o factură ulterioară, înregistrarea în conatabilitate este următoarea:
calculul facturii inițiale cuprinzând următoarele date:
mărfuri la preț de livrare = 20000 ron
TVA 19% = 3800 ron
Sumă de plată = 23800 ron
Înregistrarea facturii inițiale în contabilitate:
411 „Clienții” = % 23800 ron
707 „Venituri din vânzarea mãrfurilor” 20000 ron
4427 „ TVA colectatã” 3800 ron
Calcularea facturii ulterioare pentru reducerile comerciale:
rabat 10% = 2000 ron
remiză 5% = 990 ron
Total = 2990 ron
scont de decontare 2% = 340.20 ron
Total = 3330.20 ron
TVA aferent 19% = 632.728 ron
Înregistrarea în contabilitate.
411 „Clienți” 3622.738 ron = % 3622.738 ron
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 2990 ron
4427 „TVA colectatã” 632.738 ron
Înregisrarea încasării facturii se efectuează astfel:
% = 411 „Clienți” 20177.262 ron
5121 „Conturi la bănci în lei” 19837.062 ron
667 „Cheltuieli privind scontrile acordate” 340.20 ron
4.2. ANALIZA UTILIZĂRII STOCULUI DE MĂRFURI LA S.C .NIADAL ABATEX COMPANY SRL
Scopul analizei utilizării stocului de mărfuri este de stabilire a modului cum s-au utilizat mărfurile și dedeterminare a modului în care se poate îmbătăți utilizarea într-un mode eficient a stocurilor de mărfuri pentru obținerea unor rezultate cât mai bune.
Informațiile necesare pentru efectuarea acestei analize sunt preluate din situațiile anuale simplificate care cuprind:
– Bilanțul
– Contul de profit și pierdere
– Anexe
Modificarea stocurilor finale de mărfuri este exprimată prin:
– raportul dintre ritmul achiziționării și ritmul de vânzării mărfurilor în cursul perioadei,
– evoluția prețurilor de achiziție a mărfurilor,
– acțiuni de reevaluare a stocurilor,
– suplimentarea sau diminuareaa provizioanelor.
Utilizarea stocului de mărfuri poate fi analizată prin calcularea următorilor indicatori financiari:
Rata activelor circulante
Reprzintă ponderea activelor în totalul bilanțului, calculându-se cu relația:
Active circulante
Rac = x 100
Total activ
Dacă rca1 > rca0:
ponderea activelor circulante crește ca urmare a modificării valorii activelor circulante într-o proportie mai mare decât cea a activului total,
limita aprecierii favorabile este dată de realizarea cifrei de afaceri cel puțin în aceeași proporție cu valoarea activelor circulante în condițiile realizării vitezei de rotație cel puțin la nivelul perioadei de bază.
Dacü raci>raco:
ponderea activelor circulante scade, ca efect al devansării modificării activelor circulante de către valoarea activului total,
limita minimă a unei aprecieri favorabile este creștera vitezei de rotație a activelor circulante în condițiile realizării cifrei de afaceri cel puțin la nivelul anului de bază.
a) Rata stocurilor
stocuri
rs= X 100
activ total
Această rată a valorii diferite fiind influențată de:
– sectorul de activitate unde își desfășoară intreprinderea activitatea ,
– durata ciclului de exploatare, factori conjuncturali.
În general încetinirea vitezei de rotție a stocurilor, formarea de stocuri fără mișcare sau cu mișcare lentă se apreciază negativ datorită dificultăților de transformare în lichidități și consecințelor negative asupra solvabilității intreprinderii.
Se admite însă ca jusificată creșterea stocurilor doar dacă are loc o creștere a volulmului de activitate, când se respecă corelația: Ica> Is
unde:
Ica – indicele cifrei de afaceri,
Is – indicele stocurilor,
Dar rata care ne interesează pe noi în cazul societătilor comerciale din ramura comerțului este:
mărfuri
Rsm = X 100
active circulante
În cazul nostru rata stocurilor de mărfuri rsm este:
Mărfuri: 2014394 ron
Active circulante: 5291725 ron
2014394
Rsm= X 100 =38,067 %
5291725
Rata stocurilor de mărfuri este preponderentă, în cazul nostru, pentru că este vorba de întreprindere comercială din ramura comerțului en-gross.
Analiza ratelor de gestiune a capitalului
Măsurarea vitezei de rotație se realizează cu ajutoreul a doi inficatori.
1. Numărul de rotație (nr.)
Cifra de afacei
Nr =
Element de activ (sau pasiv)
În cazul nostru la SC NIADAL ABATEX COMPANY SRL
Cifra de afaceri = 21979791 ron
Mărfuri = 2014394 ron
21979791 ron
nr= = 10,91 rotații,
2014394 ron
ea exprimă numărul de rotații pe care le efectuează elementele de activ (mărfuri) prin cifra de afaceri într-o peroadă de gestiune. În cazul nostru mărfurile s-au reînoit de 11 ori pentru a realiza cifra de afaceri.
2. Numărul de zile a unei rotații (dz)
dz = element de activ (sau pasiv) x T
Cifra de afaceri
dz =) 2014394 ron x 360 = 32,99 zile
21979791 ron
Măsoară durata în zile necesară elementelor de activ „Mărfuri” pentru rambursarea lor în lichidități prin cifra de afaceri. În cazul nostru stocul devine lichid în aprximativ 33 de zile.
Viteza de rotație a activului reflectă randamentul utilizării nivelului de organizare și poate avea, pentru unitățile comerciale mai multe valori. Valoarea mai mare de patru, reflectă însă o organizare bună.
Factorii care explică și măsurile pentru îmbunătățirea nivelului și evoluția aceste rate vizează:
optimizarea structural activului în acord cu obiectul deactivitate;
valorificarea superioară a imobilizărilor,
fructificarea resurselor materiale și creșterea gradului lor delichiditate,
creșterea cifrei de afaceri.
Analiza ratelor de gestiune a stocurilor
Rata de gestiune a stocurilor, aratü rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile până se reintroduc în forma bănească inițială.
Gestiunea stocurilor se urmărește cu ajutorul ratei de gestiune, exprimată prin:
numărul de rotații într-o anumită perioadă,
durata în zile a unei rotații.
Măsurile pentru accelerarea vitezei de rotație a stocurilor prin care se poate interveni, controla și influența viteza de rotație a stocurilor, pot fi grupate după mai multe criterii dintr care cel mai lucrativ îl considerăm a fi clasificarea factorilor după stadiul circuitului economic în care funcționează.
În cazul comerțului avem de-a face cu patru stadii:
aprovizionare,
depozitare,
vânzare,
decontare,
În stadiul aprovizionării măsurile de accelerare a vitezei de rotație sunt:
aprovizionarea ritmică,
dimensionarea optimă,
organizarea relațiilor cu furnizorii,
selecția furnizorilor,
organizarea compartimentului „Aprovizionare”.
În cazul depozitării, căile de accelerare a vitezei de rotație a stocurilor se referă la:
dimensionarea optimă a stocurilor de mărfuri,
eliminarea pierderilor,degradărilor, sustrgerilor.
În stadiul vânzării avem:
contractarea mărfurilor,
organizarea relațiilor cu beneficiarii și cu unitățile de transport,
permanentizarea relațiilor cu beneficiarii,
organizarea corespunzătoare a compartimentului „Vânzării”,
În stadiul decontărilor se urmărește accelerarea vitezei de încasare a contravalorii produselor livrate:
alegerea celor mai adecvate forme de decontare,
utilizarea instrumentelor legale pentru a determina plata integrală și la termen a facturilor.
Atingerea acestor obiective , înseamnă accelerarea vitezei de rotație a stocurilor de mărfuri, creșterea gradului de lichiditate a lor, cu toate efectele favorabile pentru rezultatele economico-financiare ale societății comerciale.
4.3. CONCLUZII ȘI PROPUNERI
În orice activitate economicã, oricare ar fi natura ei, se urmãrește deținerea unei rentabilitãți cât mai ridicate. Obținerea unor rezultate optime este posibilã numai prin stãpânirea și utilizarea eficientã a problematicii costurilor, deoarece realizare unei rentabilitãți ridicate presupune, în primul rãnd obținerea unui cost redus al producției, lucrãrilor și serviciilor.
Calculația costurilor este un instrument al conducerii moderne a unitãții patrimoniale, ea fiind o componentã a tehnicii de management.
Importanța care trebuie sã se acorde contabilitãții cheltuielilor de producție și calculației costurilor este pe deplin justificatã, dacã are în vedere faptul cã în ultimã instanțã rezultatele economico-financiare ale agenților economici sunt hotãrâte de modul în care se realizeãzã la mãrimea și structura cheltuielilor.
Comerțul, ca o componenta principalã a sectorului terțiar al economiei, se poate defini ca ansamblu de activitãți prin care se stabilesc legãturi permanente între producator și consumator. În esentã, el se definește ca o activitate continuã de comparare a mãrfurilor si revânzarea lor, în scopul obținerii unui profit.
În ceea ce privește comerțul cu amãnuntul, vãnzãrile de mãrfuri au evoluat în corelație directã cu puterea de cumparare a populației, în care oferta pe piața bunurilor de consum s-au majorat, atât pe seama importurilor, cat și a producției interne de bunuri durabile. Diminarea treptata a raportului supraunitar dintre creșterea veniturilor bãnesti și rata inflației mai accentuate, a fãcut ca vânzãrile de mãrfuri sã creascã tot mai puțin în ultimii ani, in termeni reali.
Comerțul de mãrfuri în toate formele lui, prezentate în aceastã lucrare trateazã ca mãrfurile sunt formate din bunuri achiziționate în vederea revânzãrii în aceeași stare. Problema care se pune în unele cazuri, este delimitarea noțiunii de marfã.
Problema stabilirii exacte a noțiunii de marfã este foarte importanta pentru comerț și mai ales pentru comerțul prin magazine proprii, acolo unde trebuie sã se facã delimitarea exactã între marfã și produs finit.
în toate publicațiile care trateaza contabilitatea produselor vandute prin magazinele proprii, nu se respecta întru totul noțiunea de marfã, mai mult aceasta se confundã cu cea de producție marfa.
În concluzie, considerãm cã desfacerea produselor finite prin magazinele proprii sau direct prin depozitele de produse finite trebuie sã urmeze aceeași filierã de înregistrare contabilã pe care Normele Metodologice ale Ministerului Finanțelor de utilizare a conturilor, le prevãd pentru obținerea si vânzarea produselor finite. Trecerea produselor finite din depozitul de produse finite in gestiunea magazinelor proprii, urmeaza a se opera ca un transfer de gestiuni și nu ca o vânzare de produse finite.
Marfa este un bun care se cumpãrã pentru a se vinde, rareori prin schimbarea formei sau a conținutului inițial și pentru obținerea unui profit.
Comerțul en-gross, atât de important în cadrul economiei de piațã, asigurã o verigã foarte importantã în cadrul activitãții de circulație a mãrfurilor. Reducerea lanțului de verigi, duce la reduceri de pret la cumparatorii fideli.
Contabilitatea analitica si sintetica este foarte bine organizata in cadrul formelor de comert en-gross, oferiind informatii foarte utile factorilor de decizie si concluzie. În cadrul acestor lucrãri am urmãrit modul de organizare și conducere a contabilitãții privind circulația mãrfurilor îin mai multe domenii ale comerțului.
Analizand modul de organizare in fiecare dintre tipurile de comert si faze ale circulatiei mãrfurilor, trebuie sã furnizeze informațiile necesare luãrii unor decizii cât mai documentate.
Calculația costurilor efective se efectueazã, de regulã , lunar pe fiecare produs și pentru întreaga producție obținutã. Pentru determinarea costului efetectiv este necesar ca la nivelul fiecãrui obiect de calculație sã se delimiteze alãturi de cheltuielile directe – identificate cu ocazia colectãrii – și cheltuielile indirecte delimitate prin repartizare. În acest scop, pornind de la legãturile reale dintre locurile de cheltuieli și perioadele de gestiune, calculația costurilor se realizeazã în mai multe etape, cum sunt: evaluarea și calculația rebuturilor, calculația și evaluarea circulației interne, repartizarea cheltuielilor indirecte.
Actuala metodologie privind evidența circulației mãrfurilor și actualul sistem contabil satisfac necesitãțile menționate mai sus, dar problema este cea a documentelor justificative prea complexe și numeroase, care îngreunaeaza procesul de prelucrare a datelor primare si mai ales de culegerea lor.
Simplificare și standardizarea documentelor din ultima perioada a rezolvat unele din problemele precedente însa, scurtarea verigilor prin care trec aceste documente ar duce la o mai buna eficiențã și randament în cadrul compartimentelor financiar contabile a diferitelor firme de comerț.
Toate aceste date furnizate de contabilitate, trebuie sã fie folosite în analiza și diagnosticarea societãților pentru a determina situația acestora, din mai multe puncte de vedere. Aceste lucrãri se fac cu ajutorul unor indicatori economico-financiari care caracterizeazã situația, starea firmei la un moment dat. Deci, toate acestea nu se pot realiza decat prin buna organizare a contabilitãții din cadrul societãților comerciale, utilizarea metodologiei de aplicare a contabilitãții, aceasta fiind baza necesara utilizãrii scopurilor propuse de firma.
Cu ocazia calculației anuale, la închierea exercițiului trebie rezolvatã și problema delimitãrii în timp a cheltuielilor înregistrate în avans, a celor de repartizat asupra mai multor exerciții. O asemenea problemã poate fi rezolvatã și în cursul exercițiului cu ocazia calculațiilor lunare, dar ea are un caracter intern fãrã a antrena înregistrãri și în contabilitatea financiarã.
Analizând modul de organizare și conducere a contabilitãții privind circulația mãrfurilor în comerț, respectiv reflectarea acesteia în contabilitate se pot face unele propuneri care sã duca la o mai eficientã organizare și conducere a activitãții.
Pentru o eficientizare a rolului contabilitãții este necesar ca circulația documentelor contabile între punctele de lucru și compartimentul financiar contabil sã fie cât mai scurtã și rapidã, recomandabil ar fi informatizarea contabilitatii în punctele de lucru și cresterea vitezei de circulație a documentelor. O soluție ar fi introducerea și utilizarea programelor informatice integrate care preia singurã soldurile și sumele necesare documentelor de sintezã.
Personalul utilizat în cadrul firmei dar mai ales cel din compartimentul contabilitate trebuie sa aibã sarcini clare. O mai buna repartizare a personalului pe activitãți ar duce la eficientizarea activitãtii acestui compartiment, reducerea timpului de lucru, ceea ce ar duce la scãderea cheltuielilor. Chiar și selecția personalului cu o calificare adecvatã, reprezintã o problema care ar trebui rezolvata de compartimentul Resurse umane.
O alta problemã ar fi legata de analiza economico-financiara. Se stabilesc indicatorii economico-financiari pe baza cãrora sã se urmarescã situația firmei la un moment dat. Consider cã ar fi deosebit de important și necesar sã se stabileascã, atât la nivel de firma, cât și pentru fiecare punct de lucru urmãtorii indicatori economico-financiari:
indicatorii privind analiza ratelor de gestiune a capitalului,
indicatori privind analiza ratei de gestiune a stocurilor,
indicatori privind riscul de faliment,
indicatori privind riscul de insolvabilitate.
Chiar dacã aceste activitati ar necesita un personal calificat, este de
preferintã sã se realizeze aceasta activitate pentru a nu se ajunge in situații critice pentru firmã. Informațiile furnizate de acești indicatori sunt mult mai importante mai ales în actualul mediu concurențial, cand orice informație este foarte utilã pentru activitatea întreprinderii.
Consider cã, prin aceste câteva mãsuri privind evidența circulației marfurilor si a sistemului de indicatori care sã o reflecte, crește rolul informativ al contabilitãții prin furnizarea unor informații reale, corecte privind acest sector important al activitãții de comerț.
Ținerea contabilitãții nu mai trebuie consideratã ca o activitate ce solicitã resurse doar pentru a intra în legalitate în ceea ce priveste datoriile fatã de bugetul statului ci ca o activitate ce ajutã la cunoasterea exactã a situației firmei prin indicatori economici și financiari ce se pot calcula pe baza documentelor înregistrate în contabilitate
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ SI DE CONDUCERE LA SC NIADAL ABATEX COMPANY SRL (ANEXA 1)
ANEXA 2
BILANȚ
La data de 31 decembrie 2006
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
La data de 31 decembrie 2006
Bibliografie
Epuran, M. și colaboratorii – „Contabilitatea financiara în noul sistem contabil”, Timișoara, Editura de Vest, Vol I 1994, Vol II 1995;
Feleaga, N. Tonascu, L – „Contabilitatea financiarã, București, Editura Economicã 1993”.
Patrut V., Rotila A., Drehuta E., Gorbanescu C., Darie V. – „Manualul expertului contabil și al contabilului autorizat” Tmișoara, Editura Agora 2002;
Talpos I., Nicoleta Moldovan – „Gestiunea financiarã a societãților comerciale”, Timișoara, Editura Orizonturi Universitare, 2001;
Corpul expertilor contabili și contabililor autorizati din Romania filiala județului Timiș – „Noul sistem contabil”, Editura Mirton, Timișoara, 1993.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitatea Circulatiei Marfurilor LA Sc (ID: 133827)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.