Contabilitatea Cheltuielilor, Veniturilor Si Rezultatutului LA O Soietate Comerciala

UNIVERSITATEA “BABEȘ BOLYAI” FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE SI GESTIUNEA AFACERILOR SPECIALIZARE: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: Lect. Univ. Dr. Alin Ionel IENCIU

STUDENT: POP CĂLINA-SONIA

Cluj-Napoca

2016

UNIVERSITATEA “BABEȘ BOLYAI” FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE SI GESTIUNEA AFACERILOR SPECIALIZARE: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR,

VENITURILOR

ȘI REZULTATULUI EXERCIȚIULUI

LA AMICII BUILDING SRL

Cluj-Napoca

2016

INTRODUCERE

Lucrarea de licență are ca temă “Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor și rezultatului financiar” la S.C. AMICII BUILDING SRL. Aceasta se referă, în special, la contabilitateaveniturilor și cheltuielilor care, după metodologia și mecanismul de realizare, este unul dintre cele mai importante și dificile sectoare de evidență a oricărei întreprinderi. În cadrul sectorului de evidență nominalizat se formează un șir de indicatori financiari (cifra de afaceri, costul vînzărilor, profitul brut, veniturile, cheltuielile și rezultatele financiare din diferite tipuri de activități și evenimente) care servesc drept bază pentru determinarea obligațiilor fiscale, elaborarea bugetelor întreprinderii, luarea deciziilor manageriale și economice. În exactitatea și oportunitatea calculului indicatorilor enumerați sunt cointeresate toate categoriile de utilizatori ai rapoartelor financiare.

Am ales această temă pentru lucrarea de licență deoarece am ocazia zi de zi să mă întâlnesc practic cu acest domeniu, cel al cheltuielilor și veniturilor care contribuie la soluționarea celor mai diverse probleme cum ar fi: crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru atragerea investițiilor străine, estimarea performanțelor întreprinderilor în onorarea obligațiilor față de stat și partenerii de afaceri.

Scopul lucrării constă în aprofundarea bazelor teoretice, dezvoltarea metodologiei contabilității veniturilor și cheltuielilor întreprinderilor și fundamentarea direcțiilor principale de perfecționare a acesteia în conformitate cu cerințele economiei de piață și normele internaționale

Obiectul cercetării îl constituie fluxurile informaționale aferente veniturilor și cheltuielilor întreprinderilor din diferite sectoare și ramuri ale economiei naționale. Obiectul cercetării are un caracter multilateral și include toate etapele exercițiului contabil.

Prin intermediul acestei lucrări mi-am propus să realizez aprofundarea bazelor teoretice, dezvoltarea metodologiei contabilității veniturilor și cheltuielilor întreprinderilor și fundamentarea direcțiilor principale de perfecționare a acesteia în conformitate cu cerințele economiei de piață și normele internaționaționale.

Primul capitol “Introducere în contabilitatea cheltuielilor, veniturilor și rezultatului financiar” surprinde noțiunile generale și clasificarea cheltuielilor și veniturilor.

Capitolul al doilea “Fiscalitatea cheltuielilor si veniturilor” prezintă diferențele dintre cheltuieli și venituri în ceea ce privește abordarea fiscală a acestora.

Capitolul al treilea „Contabilitatea lucrărilor de închidere a exercițiului financiar” prezintă date teoretice despre calcularea rezultatului exercițiului și prezintă repartizarea acestuia.

Capitolul al patrulea reprezintă partea practică a lucrării la firma AMICII BUILDING SRL

MOTIVAȚIA

Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor și rezultatului financiara va rămâne mereu o temă de actualitate și va prezenta tot timpul interes pentru practica contabilă și economică. Informațiile contabile despre venituri și cheltuieli au o deosebită valoare și la nivel macroeconomic. Scopul lucrării constă în aprofundarea bazelor teoretice, dezvoltarea metodologiei contabilității veniturilor și cheltuielilor întreprinderilor și fundamentarea direcțiilor principale de perfecționare a acesteia în conformitate cu cerințele economiei de piață și normele internaționale, precum și dorința de a afla cu ajutorul calculelor ratelor de rentabilitatea și a calculului rezultatului exploatării și profitul brut al exercițiului financiar, situația societății comerciale SC AMICII BUILDING SRL.

Pentru atingerea obiectivului a fost urmată o metodologie de cercetare, în idea de a pătrunde în esența contabilității cheltuielilor, veniturilor și rezultatului exercițiului.. Raportul dintre contabilitate și metodologie prezintă aspecte importante pentru cercetarea metodologică, contabilitatea este astăzi solicitată tot mai mult în domeniul economico-financiar de cercetare științifică pentru că ne dă posibilitatea să pătrundem în esența fenomenelor reușind să scoată la suprafață o altă interpretare a acestora. În sens larg prin metodologie se întelege ansamblul metodelor de cercetare folosite într-o știință (Oprea I. et al. , 2006, pag. 810) sau pur și simplu, știința efectuării cercetării.

Scopul fundamental al metodologiei este acela de a ne ajuta să înțelegem, în termeni cât mai largi posibili, nu atât produsele științei, cât procesul cunoașterii însuși. Pentru a-și putea îndeplini funcția sa, metodologia cercetării științifice cuprinde, deopotrivă, definirea adecvată a domeniului studiat, o serie de principii și reguli de desfășurare a investigațiilor, stabilirea instrumentului de lucru pentru culegerea și interpretarea datelor, precum și strategii de construcție sau reconstrucție teoretică. (Rădulescu S. M., 2007)

Știința este în esență, căutarea adevărului. Întreaga știință depinde de conceptele ei. Aceste concepte sunt idei care capătă o denumire. Ele determină întrebările pe care le punem și, în felul acesta, implicit, răspunsurile pe care le putem obține. Ele sunt fundamentale în raport cu teoriile enunțate în funcție de aceste concepte. Pentru progresul științei este caracteristic faptul că un concept sau un grup de concepte poat ceda locul altui concept fără a afecta prea mult cunoștințele obținute cu ajutorul conceptelor inițiale. (Duță A., 2008)

Un pas important pe parcursul cercetării este evaluarea. Activitatea de evaluare a cercetării are rolul de a se constitui într-o atitudine critică în receptarea rezultatelor, prevenindu-se improvizația, dar și denaturarea adevărului. Pornind de la titlul lucrării “Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor și rezultatului exercițiului la S.C. AMICII BUILDING SRL.” putem identifica faptul că în primul rând am încercat o delimitare a conceptului de cheltuială, venit și rezultat o definire la un nivel general și teoretic. Apoi, prin restrângere, am ajuns gradual la aspectele practice din cadrul societății comerciale.

Organizarea propriu-zisă a lucrării de față a constat în colectarea datelor, informațiilor concrete, ceea ce vor duce la înțelegerea contabilității cheltuielilor, veniturilor și rezultatului exercițiului, a modului de manifestare și a problemelor de ordin contabil și fiscal generate de acest sector.

În cadrul cercetării au fost luate în considerare prevederile reglementărilor contabile internaționale aprobate de IASB, Ordinul 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene precum și Codul Fiscal 2011 actualizat.

Scopul lucrării constă în aprofundarea bazelor teoretice, dezvoltarea metodologiei contabilității veniturilor și cheltuielilor întreprinderilor și fundamentarea direcțiilor principale de perfecționare a acesteia în conformitate cu cerințele economiei de piață și normele internaționale.

Expunerea informațiilor a constat într-o prezentare descriptivă bazată pe situații financiare și indicatori, precum și prin expunerea prin comparație a rezultatelor cu ajutorul graficelor.

Pentru culegere datelor necesare realizării părții practice a lucrării, care constă în realizarea a două studii de caz cu privire la societatea comercială S.C.AMICII BUILDING S.R.L., precum și realizării părții teoretice principala metodă folosită a fost metoda observării, realizată atât spontan, fără a fi condusă de o idee bine conturată, cât și intenția de a verifica exactitatea unor date existente în cadrul fenomenului cercetat. Metoda observației este metoda care se conturează treptat pornind de la convingerea tot mai fermă că faptele își dezvăluie semnificația lor prin contactul dintre ele. Prin observație se întelege simpla constatare a ceea ce este sau a ceea ce se petrece, această metodă fiind foarte utilă în analiza și realizarea studiilor de caz.

Metoda observației s-a aplicat subiectului de drept care este S.C. Grup Energoinstal S.A., dovedindu-se utilă pentru analiza contabilității cheltuielilor, veniturilor și rezultatului exercițiului. Metoda observației și analiza documentelor a vizat o descriere generală a entității.

În vederea realizării înregistrărilor contabile și în vederea realizării analizei situației firmei am utilizat documente contabile și anume: bilanțul contabil, balanța de verificare, declarația 101 și contul de profit și pierdere. Putem preciza că în acest caz am folosit metoda cantitativă concomitent cu metoda calitativă.

Astfel pe parcursul studiilor de caz am evidențiat următoarele aspecte:

Prezentarea societății comerciale S.C AMICII BUILDING S.R.L.

Reflectarea cheltuielilor, veniturilor și rezultatului exercițiului în contabillitate societății comerciale S.C. AMICII BUILDING S.R.L

În ceea ce privește colectarea surselor bibliografice, am folosit bibliografie de specialitate, articole și cărți naționale și străine, acte legislative și normative în domeniul contabilității și fiscalității, surse on-line și situațiile financiare ale firmei.

Capitolul 1. Aspecte generale privind cheltuielile, veniturile și rezultatul financiar

Conceptul de cheltuieli și clasificarea acestora

1.1.1.Conceptul de cheltuieli

Există mai multe definiții ale conceptului de cheltuieli:

OMFP 1802/2014 art. 19, alin. b): cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari.

„Cheltuielile reprezintă potrivit Cadrului Conceptual General, diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul exercițiului financiar sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuția acestora către acționari. Cheltuielile desemnează în expresie valorică raporturile patrimoniale cu privire la cumpărarea și utilizarea bunurilor economice în cadrul activităților desfășurate de entitatea patrimonială.” (Matiș Dumitru, 2010, p.87)

„Cheltuielile reprezintă fie diminuări ale unor elemente de activ, fie majorări ale unor elemente de pasiv, care generează o diminuare a beneficiilor economice. Cheltuielile reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:

consumuri de stocuri, lucrări executate și servicii prestate, de care beneficiază entitatea;

cheltuieli cu personalul;

executarea unor obligații legale sau contractuale etc. ” (Iacob P. & Bodea, 2011)

Potrivit IASB, cheltuielile reprezintă „diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor; care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari.”

O cheltuială reprezintă „o sărăcire” a întreprinderii, rezultată fie din o micșorare a unor elemente de active patrimoniale, fie din o creștere a unor elemente de pasive patrimoniale. (Oprean & Popa, 2009).

Cheltuielile generează ”sărăcirea” entității concretizată în diminuarea în decursul unui exercițiu a unor avantaje economice viitoare sub forma:

Ieșirii sau scăderii valorii activelor, ca urmare a:

ieșirilor de numerar sau echivalente de numerar datorită plății unor servicii primite, plății unor amenzi, penalități, dobânzi, despăgubiri etc.;

trecerii în consum a stocurilor de materii prime și materiale, înregistrării costului de achiziție al mărfurilor livrate, descărcării costului de producție al produselor finite vândute etc.;

utilizării activelor imobilizate (amortizarea acestora);

pierderilor înregistrate în urma dezastrelor (calamităților), lipsurilor constatate la inventariere, ieșirii din patrimoniu a activelor imobilizate vândute, deprecierilor elementelor de activ etc.

Creșterea datoriilor, ca urmare a:

consumului de bunuri nestocabile și a serviciilor primite de la terți;

înregistrării datoriilor față de angajați;

înregistrării obligațiilor de plată privind impozitele, taxele, contribuțiile;

creșterea datoriilor în valută, ca urmare a modificării cursului valutar;

constituirii provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli;

constatării altor datorii cărora nu le corespund elemente de activ (care nu generează avantaje economice viitoare) etc. (Matiș Dumitru, 2010, p.88)

Cheltuielile pot apărea prin intermediul următoarelor situații:

plata unei sume de bani folosită pentru a satisface o nevoie curentă a entității pentru care nu a fost înregistrat angajamentul de plată (înainte de plata acesteia). Exemple: plata unei dobânzi, a unui serviciu, a unui comision bancar etc.;

consumul de bunuri stocabile în activitatea de exploatare. Exemple: consumul de materiale auxiliare, materii prime, de muncă – salarii;

atunci când se achiziționează bunuri nestocabile și servicii de la un furnizor, rezultând obligația de plată față de unitatea respectivă;

includerea la cheltuieli curente a unor sume ce reprezintă amortizări, ajustări pentru depreciere și provizioane pentru riscuri și cheltuieli.

Figura 1 Caracterizarea cheltuielilor Matiș,2010 :88

Figura nr. 2 Schema cheltuielilor conform Cadrului general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare

1.1.2 Clasificarea cheltuielilor

În cadrul contabilității financiare se utilizează mai multe criterii de clasificare ale cheltuielilor printre care:

După felul activității și după felul și natura economică a cheltuielilor provocate de activitatea întreprinderii:

Cheltuieli din activitatea de exploatare;

cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, semințe și materiale de plantat, furaje și alte materiale consumabile, costul de achiziție al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achiziție al animalelor și păsărilor și costul mărfurilor vândute;

cheltuieli cu lucrările și serviciile executate e terți (întreținere și reparații); redevențe; locații de gestiune și chirii; studii și cercetări, inclusiv sumele plătite pentru contractele de cercetare; cheltuielile cu alte servicii executate de terți (colaboratori, comisioane, inclusiv cele plătite agenților economici cu activitate de comerț exterior și onorarii, cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate, transportul de bunuri și personal, deplasări, detașări și transferări, poșta și taxe de telecomunicații, servicii bancare și altele);

cheltuieli cu personalul (salariile și alte drepturi de personal, asigurările și protecția socială, contribuția unității la asigurările sociale și pentru ajutorul de șomaj, cheltuieli cu pregătirea și perfecționarea profesională și alte cheltuieli cu personalul suportate de unitatea patrimonială);

alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanțe);

Cheltuieli din operațiuni financiare;

pierderile din creanțe legate de participații; pierderile din vânzarea titlurilor de plasament, diferențele nefavorabile de curs valutar din operațiunile curente și disponibilitățile în devize; dobânzile curente aferente împrumuturilor primite si altor datorii privind exercițiul în curs; sconturile acordate clienților; alte cheltuieli financiare (pierderi din creanțe de natură financiară și altele);

Cheltuielile cu amortizările și provizioanele

Sunt grupate în funcție de natura cheltuielilor prevăzute mai sus, după caz cuprinzând: amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale. Această categorie este tratată separat pentru că, deși se structurează pe cele două activități desfășurate în întreprindere, ea se delimitează distinct în planul de conturi.

Cheltuielile aferente pentru constituirea provizioanelor se delimitează astfel: provizioane pentru riscuri și cheltuieli; provizioane privind deprecierea imobilizărilor; provizioane pentru deprecierea stocurilor și producției în curs de execuție; provizioane pentru deprecierea creanțelor și provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament, amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor; provizioane reglementate;

Cheltuieli cu impozitul pe profit calculat potrivit legii

După conținutul lor economic (Oprean & Popa, 2009)

Cheltuieli materiale: formate din: materiale și alte cheltuieli ( piese de schimb), carburanți, lubrifianți (motorină, benzină, uleiuri), energie termică și electrică, gaze și apă, amortizarea mijloacelor fixe, reparațiile (curente, periodice, generale, capitale);

Cheltuieli de personal: formate din: câștigurile brute (salariul de încadrare, sporurile suplimentare, indemnizațiile, prima de vacanță, al 13-lea salariu, concedii medicale suportate din costuri), contribuția pentru asigurările sociale, contribuția la fondul de medicamente, contribuția la fondul de șomaj, alte ajutoare sociale, contribuția la fondul de risc și accidente.

Conceptul de venituri și clasificarea acestora

Definirea veniturilor

OMFP 1802/2014 art. 19, alin. a): veniturile constituie creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau ieșiri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor.

Conform cadrului contabil IASC, art.70 (a) veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creșteri ale activelor sau descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor.

Conform cadrului contabil IASC, art. 92, veniturile sunt recunoscute în contul de profit și pierderi atunci când a avut loc o creștere a beneficiilor economice viitoare aferente creșterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată credibil.

Veniturile sunt reprezentate de creșterea, în decursul unui exercițiu financiar a unor avantaje economice (beneficii economice) viitoare, sub forma: (Matiș Dumitru, 2010, p.89)

intrări sau creșteri de active;

scăderi ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuțiile acționarilor.

Intrarea sau creșterea veniturilor sunt rezultate ca urmare a:

veniturilor rezultate din vânzarea bunurilor și serviciilor => încasări de numerar ori echivalente de numerar, creștere de creanțe, etc.;

veniturilor rezultate din creșterea stocurilor obținute din producția proprie sau producția de imobilizări;

activelor primite ca subvenții de exploatare, donații, despăgubiri, amenzi și penalități, dobânzi, dividende, redevențe și chirii încasate;

câștiguri rezultate din diferențe de curs valutar favorabile, din reevaluare de titluri de plasament, etc.;

câștiguri rezultate din ieșirea activelor imobilizate.

Scăderea datoriilor este generată de:

veniturile din anularea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli;

veniturile din anularea/prescrierea unor datorii.

Figura 3. Caracterizarea veniturilor Matiș, 2010 : 90

Veniturile se pot forma prin intermediul a patru momente:

producția;

facturarea sau vânzarea pe credit;

încasarea;

încorporarea.

Producția este momentul când se creează rezultatul ca produs al activității consumatoare de resurse (exemplu: la o întreprindere producătoare-această fază se arată se identifică cu producția în curs de execuție și producția finită). Facturarea sau vânzarea pe credit este un alt moment prin intermediul căruia se pot forma veniturile prin transferarea dreptului de proprietate de la vânzător la client. În ceea ce privește încasarea, rezultatul vândut se transformă în bani. Încorporarea este o etapă strict contabilă, prin care veniturile sunt înglobate în rezultate pentru a absorbi cheltuielile corespondente.

Clasificarea veniturilor

În funcție de momentul recunoașterii lor în rezultatul exercițiului veniturile se pot clasifica în:

Venituri propriu-zise, care cuprind veniturile constatate și recunoscute în rezultatul exercițiului curent;

Venituri înregistrate în avans, sunt constate în rezultatul exercițiului curent dar vor fi încorporate in rezultatul exercițiului sau al exercițiilor următoare;

Veniturile de realizat, sunt venituri realizate efectiv în exercițiul curent și încorporate în rezultatul exercițiului curent, pentru care nu s-au întocmit documentele de înregistrare. Spre exemplu vânzările de produse pentru care nu s-au întocmit facturi până la închiderea exercițiului; (Pântea, 2009)

Conform contabilității veniturile se clasifică în:

Venituri din exploatare;

Venituri financiare. (Matiș & Pop 2010)

Veniturile din exploatare cuprind (formează CAN – cifra de afaceri netă):

venituri din vânzarea de produse și mărfuri;

executări de lucrări și prestări de servicii.

Veniturile din exploatare sunt structurate astfel:

venituri care formează cifra de afaceri;

venituri aferente costurilor stocurilor de produse și costurilor serviciilor în curs de execuție, denumite și variația stocurilor;

venituri din subvenții de exploatare;

venituri din producția de imobilizări;

venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere;

alte venituri din exploatare.

Veniturile din variația stocurilor, reprezintă variația în plus sau în minus dintre valoarea la costul de producție efectiv a stocurilor de produse și produse în curs de execuție de la sfârșitul perioadei și valoarea stocurilor inițiale ale produselor și producției în curs. Variația stocurilor de produse finite și a celor în sursa de execuție pe parcursul perioadei reprezintă o corecție a cheltuielilor de producție pentru a reflecta faptul că fie producția a majorat nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor. (Matiș & Pop 2010).

Veniturile din producția stocată se înscriu, alături de celelalte venituri, în contul de profit și pierdere cu semnul plus sau minus:

Venituri din producția de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor și cheltuielile efectuate de entitate pentru ea însuși, care se înregistrează ca active imobilizate corporale și necorporale;

Venituri din subvenții de exploatare, reprezentând subvențiile pentru acoperirea diferențelor de preț și acoperirea pierderilor, precum și alte subvenții de care beneficiază entitatea;

Alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanțe recuperate, venituri din despăgubiri, amenzi și penalități, venituri din donații primite, venituri din subvenții pentru investiții și alte venituri din exploatare;

Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare; (Ristea, 2004)

Veniturile financiare sunt cele ce rezultă din activități ce au legătură cu deciziile de finanțare, investiții, fluctuații de curs valutar sau provizioane constituite.

Veniturile financiare cuprind:

venituri din participații, alte imobilizări și creanțe imobilizate: aici este vorba în general de dividendele ce se încasează în urma deținerii de titluri imobilizate, dobânzi aferente creanțelor imobilizate;

venituri din titluri de plasament: rezultă din vânzarea de titluri – investiții pe termen scurt, doar dacă vânzarea se face la un preț mai mare decât costul de achiziție;

venituri din diferențe de curs valutar: rezultă fie în urma lichidării împrumuturilor și datoriilor în valută, fie din actualizarea disponibilităților în valută aflate în depozite bancare, în casierie etc.;

venituri din dobânzi: au legătură cu dobânzile primite la disponibilitățile din conturi bancare și împrumuturi oferite;

venituri din provizioane: rezultă din diminuarea/anularea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor financiare, a titlurilor de plasament;

alte venituri financiare: reduceri (sconturi) obținute de la furnizori și creditori, altele decât cele menționate mai sus. (Matiș & Pop, 2010)

Conceptul de rezultat financiar

Prin compararea cheltuielilor cu veniturile se determină rezultatul exercițiului. Rezultatul exercițiului poate fi pozitiv-profit, atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, reflectă surplusul de resurse ce rezultă după acoperirea valorii utilizărilor antrenate într-o activitate. Rezultatul exercițiului poate fi negativ- pierdere, atunci când cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, pierderea afectează capitalurile proprii ale entității și determină o diminuare a resurselor și a volumului utilizărilor.

R = V – C

Acest rezultat este evidențiat prin intermediul contului de profit și pierdere și ca element al situațiilor financiare.

Conturi utilizate pentru a contabiliza rezultatul exercițiului: Grupa de conturi 12 “Rezultatul exercițiului” în cadrul căreia sunt cuprinse două conturi:
Contul 121 “Profit sau pierdere” , cont operațional, bifuncțional, care ține evidența profitului sau pierderii înregistrate în exercițiul financiar curent și care poate prezenta sold debitor sau creditor, înscriindu-se în postul bilanțului cu semnul plus sau minus; În funcționarea contului 121 “Profit sau pierdere” se distinge momentul de închidere a conturilor de venituri și cheltuieli, definitive, la sfârșitul anului și în momentul de închidere propriuzis a contului, în exercițiul financiar următor, de obicei, după aprobarea bilanțului de către Adunarea Generala a Acționarilor/Asociaților;
Contul 129 “Repartizarea profitului”, cont sintetic de gradul I, operațional, cont de activ, cu ajutorul căruia se conduce evidența repartizării profitului realizat în exercițiul financiar, fiind recunoscut în pasivul bilanțului în structura capitalurilor proprii, la o poziție distinctă.

Conform cu OMFP 1802/2014, profiturile nerepartizate se reflectă cu contul 1171 “Rezultatul reportat”, reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea neacoperită.

În funcție de natura operațiilor care le generează veniturile, cheltuielile și rezultatele sunt structurate astfel:

Activitățiile de exploatare care cuprind operațiunile care au conținut real și, de regulă, a un caracter repetitiv. Ele sunt legate, în general de obiectul de activitate al entității, se identifică cu obiectul de activitate al acesteia. Sunt considerare, operațiuni de exploatare și operațiunile accesorii care nu întotdeauna au un grad de repetitivitate de permanență.

Rezultatul se determină astfel:

Rexp = Vexp – Chexp

Activitățiile financiare pot avea un caracter obișnuit, repetitiv sau pot să fie întâmplătoare. Natura financiară a acestor operțiuni este primordială pentru a fi încadrate în această categorie.

Rezultatul se determină astfel:

Rfin = Vfin – Chfin

Activitățiile extraordinare includ operațiunile care au un caracter întâmplător, nerepetitiv, diferite de activitățile curente ale entității (calamnități naturale)

Rezultatul se determină astfel:

Rext = Vext – Chext

Rezultatul exercițiului se determină ca fiind suma celor trei rezultate parțiale detaliate anterior.

R = Rexpl + Rfin + Rext

Capitolul 2 . Fiscalitatea cheltuielilor și veniturilor

Acest domeniu diferă de la o țară la alta, având de la mici diferențe până la semnificative diferențe. În cele ce urmează ne vom axa detaliile privind acest domeniu cu aplicabilitate în România.

Fiscalitatea este un rău necesar. Aproape toată lumea îi recunoaște(unii și înțeleg) utilitatea, dar – necesară cum este – fiscalitatea rămâne „un rău”. Și aceasta pentru că, într-un anumit sens, statulse poartă ca un adevărat „tiran” cu cei care l-au desemnat ca și conducător și gestionar al societății șicare îl susțin prin efortul lor financiar – cetățenii, întrucât el ia decizii impunându-și voința fără a lecere acordul și – de cele mai multe ori – fără a ține seama de părerea și interesele lor.

Fiscalitatea cheltuielilor

Dacă ne focusăm pe deductibilitatea cheltuielilor, acestea se împart în trei categorii:
cheltuieli nedeductibile fiscal;
cheltuieli cu deductibilitate limitată;
cheltuieli deductibile fiscal.

Cheltuieli nedeductibile fiscal

Conform art. 25 alin. (4) din Codul fiscal, următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile și cheltuielile cu impozitele nereținute la sursă în numele persoanelor fizice și juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit amânat înregistrat în conformitate cu reglementările contabile aplicabile;

b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile, datorate către autoritățile române/străine, potrivit prevederilor legale, cu excepția celor aferente contractelor încheiate cu aceste autorități;

(1) Prin autorități române/străine, în sensul art. 25 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, se înțelege totalitatea instituțiilor, organismelor și autorităților din România și din străinătate care urmăresc și încasează amenzi, dobânzi/majorări și penalități de întârziere, execută confiscări, potrivit prevederilor legale.

c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VII. Aceste cheltuieli sunt deductibile pentru cazul în care stocurile/mijloacele fixe amortizabile se înscriu în oricare dintre următoarele situații/condiții:

1. au fost distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră, în condițiile stabilite prin norme;

2. au fost încheiate contracte de asigurare;

3. au fost degradate calitativ și se face dovada distrugerii;

d) cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste bunuri sau servicii;

e) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. În situația în care evidența contabilă nu asigură informația necesară identificării acestor cheltuieli, la determinarea rezultatului fiscal se iau în calcul cheltuielile de conducere și administrare, precum și alte cheltuieli comune ale contribuabilului, prin utilizarea unor chei corespunzătoare de repartizare a acestora sau proporțional cu ponderea veniturilor neimpozabile în totalul veniturilor înregistrate de contribuabil;

f) cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte servicii, prestate de o persoană situată într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații. Aceste prevederi se aplică numai în situația în care cheltuielile sunt efectuate ca urmare a unor tranzacții calificate ca fiind artificiale conform art. 11 alin. (3);

g) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele și riscurile asociate activității contribuabilului, cu excepția celor care privesc bunurile reprezentând garanție bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

h) pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor, pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art. 26;

i) cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii;

(2) Exemplu de calcul privind scăderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentând sponsorizarea.

Un contribuabil plătitor de impozit pe profit încheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, în calitate de sponsor, care are ca obiect plata unei sume de 15.000 lei. Contractul de sponsorizare se încheie în data de 2 noiembrie 2016, în aceeași lună efectuându-se și plata sumei de 15.000 lei.

La calculul profitului impozabil pentru anul 2016, contribuabilul prezintă următoarele date financiare:

Venituri din vânzarea mărfurilor = 1.000.000 lei

Venituri din prestări de servicii = 2.000 lei

––––––

Total cifră de afaceri = 1.002.000 lei

Cheltuieli privind mărfurile = 750.000 lei

Cheltuieli cu personalul = 20.000 lei

Alte cheltuieli de exploatare = 90.000 lei

din care: 15.000 lei sponsorizare

––––––

Total cheltuieli 860.000 lei

Calculul profitului impozabil pentru anul 2016:

Profitul impozabil = 1.002.000 – 860.000 + 15.000 = 157.000 lei.

Impozitul pe profit înainte de scăderea cheltuielii cu sponsorizarea:

157.000 x 16% = 25.120 lei.

Avându-se în vedere condițiile de deducere prevăzute la art. 25 alin. (4) lit. i) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:

– 0,5% din cifra de afaceri reprezintă 5.010 lei;

– 20% din impozitul pe profit înainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezintă 5.024 lei.

Suma de scăzut din impozitul pe profit este 5.010 lei.

Pentru anul 2016 impozitul pe profit datorat este de:

25.120 – 5.010 = 20.110 lei.

Suma care nu s-a scăzut din impozitul pe profit, respectiv suma de 9.990 lei, se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestei sume se va efectua, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere, se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.

j) cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil declarat inactiv conform prevederilor Codului de procedură fiscală, cu excepția celor reprezentând achiziții de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită și/sau a achizițiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014;

k) cheltuielile cu taxele, contribuțiile și cotizațiile către organizațiile neguvernamentale sau asociațiile profesionale care au legătură cu activitatea desfășurată de contribuabili și care depășesc echivalentul în lei a 4. 000 euro anual, altele decât cele prevăzute de lege și la alin. (1);

l) cheltuielile din reevaluarea imobilizărilor necorporale/mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări efectuate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se înregistrează o descreștere a valorii acestora;

m) cheltuielile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare, în cazul în care, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, se înregistrează o descreștere a valorii acestora.

n) cheltuielile reprezentând deprecierea/amortizarea mijloacelor fixe, înregistrate de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, la momentul transferului din categoria activelor imobilizate deținute în vederea vânzării în categoria activelor imobilizate deținute pentru activitatea proprie;

o) cheltuielile din evaluarea activelor biologice în cazul în care, ca urmare a efectuării unei evaluări utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, se înregistrează o descreștere a valorii acestora;

p) cheltuielile cu dobânzile, stabilite în conformitate cu reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, în cazul în care mijloacele fixe/imobilizările necorporale/stocurile sunt achiziționate în baza unor contracte cu plată amânată;

q) cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare în acțiuni. Acestea reprezintă elemente similare cheltuielilor la momentul acordării efective a beneficiilor, dacă acestea sunt impozitate conform titlului IV;

r) cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare în numerar la momentul acordării efective a beneficiilor, dacă acestea nu sunt impozitate conform titlului IV;

s) cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupție, potrivit legii;

ș) cheltuielile din evaluarea/reevaluarea titlurilor de participare, dacă la data evaluării/reevaluării sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 23 lit. i).

Cheltuieli deductibile limitată

Conform art. 25 alin. (3) din Codul fiscal, următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:

a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol. În cadrul cheltuielilor de protocol se includ și cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată colectată potrivit prevederilor titlului VII, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei;

b) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii. Intră sub incidența acestei limite următoarele:

1. ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din școli și centre de plasament;

2. cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor unități aflate în administrarea contribuabililor, precum: creșe, grădinițe, școli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști și altele asemenea;

3. cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaților și copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete de creșă acordate de angajator în conformitate cu legislația în vigoare, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariații proprii și membrii lor de familie, precum și contribuția la fondurile de intervenție ale asociațiilor profesionale ale minerilor;

4. alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a unui regulament intern;

c) cheltuielile reprezentând tichetele de masă și vouchere de vacanță acordate de angajatori, potrivit legii;

d) scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legii;

e) pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;

f) cheltuielile reprezentând cantitățile de energie electrică consumate la nivelul normei proprii de consum tehnologic sau, în lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, care include și consumul propriu comercial, pentru contribuabilii din domeniul distribuției energiei electrice;

g) cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere și rezerve, în limita prevăzută la art. 26;

h) cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar, în limita prevăzută la art. 27;

i) amortizarea, în limita prevăzută la art. 28;

j) cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor construite prevăzute de Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%;

k) cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția societății în baza contractelor încheiate între părți, în acest scop;

l) 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depășească 3.500 kg și care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, aflate în proprietatea sau în folosința contribuabilului.

Cheltuieli deductibile fiscal

Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare, precum și taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie, organizațiile patronale și organizațiile sindicale.

În aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate în scopul desfășurării activității economice, fără a se limita la acestea, următoarele:

a) cheltuielile de reclamă și publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, precum și costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă și publicitate și bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor și demonstrații la punctele de vânzare, precum și alte bunuri și servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor;

b) cheltuielile de transport și de cazare în țară și în străinătate și pentru alte persoane fizice în condițiile în care cheltuielile respective sunt efectuate în legătură cu lucrări executate sau servicii prestate de acestea în scopul desfășurării activității economice a contribuabilului;

c) cheltuielile pentru marketing, studiul pieței, promovarea pe piețele existente sau noi, participarea la târguri și expoziții, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;

d) cheltuielile de cercetare, precum și cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condițiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;

e) cheltuielile pentru perfecționarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreținerea și perfecționarea sistemelor de management al calității, obținerea atestării conform cu standardele de calitate;

f) cheltuielile pentru protejarea mediului și conservarea resurselor;

g) cheltuielile efectuate cu editarea publicațiilor care sunt înregistrate ca retururi în perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative și în limita cotelor prevăzute în contractele de d

istribuție;

h) cheltuielile generate de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a aplicării prevederilor titlului VII "Taxa pe valoarea adăugată" din Codul fiscal, în situația în care taxa pe valoarea adăugată este aferentă unor bunuri sau servicii achiziționate în scopul desfășurării activității economice, de exemplu: aplicare pro rată, efectuare de ajustări, taxa pe valoarea adăugată plătită într-un stat membru al UE;

i) cheltuielile reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit legii;

j) cheltuielile reprezentând dobânzi penalizatoare, penalități și daune-interese, stabilite în cadrul contractelor încheiate, în derularea activității economice, cu persoane rezidente/nerezidente, pe măsura înregistrării lor;

k) cheltuielile privind serviciile care vizează eficientizarea, optimizarea, restructurarea operațională și/sau financiară a activității contribuabilului;

l) cheltuielile rezultate din deprecierea titlurilor de participare și a obligațiunilor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dacă la data evaluării/reevaluării nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 23 lit. i) din Codul fiscal;

m) cheltuielile generate de evaluarea ulterioară și executarea instrumentelor financiare derivate, înregistrate potrivit reglementărilor contabile.

În aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare. De exemplu:

a) cheltuielile efectuate pentru securitate și sănătate în muncă, potrivit legii;

b) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale efectuate potrivit legislației specifice;

c) cheltuielile înregistrate ca urmare a restituirii subvențiilor primite, potrivit legii, de la Guvern, agenții guvernamentale și alte instituții naționale și internaționale.

Cheltuielile cu salariile și cele asimilate salariilor astfel cum sunt definite potrivit titlului IV sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal, cu excepția celor reglementate la alin. (3) și (4).

Fiscalitatea veniturilor

Venituri neimpozabile

Veniturile reprezintă elemente principale în procesul de impozitare a activității unui agent economic. Analiza unui venit neimpozabil trebuie facută sub cel puțin două aspecte: după criteriul enumerării de Codul Fiscal și după cel al respectării principiului evitării dublei impuneri. (Nica&Șerbănescu, 2009)

Conform art. 23 din Codul fiscal, la calculul rezultatului fiscal, următoarele venituri sunt neimpozabile:

a) dividendele primite de la o persoană juridică română;

b) dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situată într-un stat terț, astfel cum acesta este definit la art. 24 alin. (5) lit. c), cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care primește dividendele deține la persoana juridică străină din statul terț, la data înregistrării acestora potrivit reglementărilor contabile aplicabile, pe o perioadă neîntreruptă de un an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;

c) valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentând majorarea valorii nominale a titlurilor de participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dețin titluri de participare. Acestea sunt impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau lichidării persoanei juridice la care se dețin titlurile de participare, cu excepția celor aferente titlurilor de participare pentru care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la lit. i) și j);

d) veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv nefacturarea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi și/sau penalități pentru care nu s-a acordat deducere, precum și veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a participării în natură la capitalul altor persoane juridice sau ca urmare a majorării capitalului social la persoana juridică la care se dețin titlurile de participare;

e) veniturile din impozitul pe profit amânat determinat și înregistrat de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară;

f) veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare/activelor biologice, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară. Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor investiții imobiliare/active biologice, după caz;

g) veniturile reprezentând creșteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe, terenurilor, imobilizărilor necorporale, după caz, care compensează cheltuielile cu descreșterile anterioare aferente aceleiași imobilizări;

h) veniturile prevăzute expres în acorduri și memorandumuri ca fiind neimpozabile aprobate prin acte normative;

i) veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la data evaluării/reevaluării/vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deține pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare. Nu intră sub incidența acestor prevederi veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română de o persoană juridică rezidentă într-un stat cu care România nu are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri;

j) veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice străine situate într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la data începerii operațiunii de lichidare, potrivit legii, contribuabilul deține pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice supuse operațiunii de lichidare;

k) sumele colectate, potrivit legii, pentru îndeplinirea responsabilităților de finanțare a gestionării deșeurilor;

l) veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii, titulari inițiali aflați în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii legali ai acestora;

m) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;

n) veniturile înregistrate printr-un sediu permanent dintr-un stat străin, în condițiile în care se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul străin respectiv, iar convenția respectivă prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda scutirii ;

o) sumele primite ca urmare a restituirii cotei-părți din aporturile acționarilor/asociaților, cu ocazia reducerii capitalului social, potrivit legii;

(6) În aplicarea prevederilor art. 23 lit. o) din Codul fiscal, se vor avea în vedere următoarele:

a) sumele în bani sau în natură primite de către acționarii/asociații inițiali, ca urmare a reducerii capitalului social la persoana juridică la care se dețin acțiunile/părțile sociale, sunt venituri neimpozabile dacă reprezintă capital aportat de acționari/asociați din patrimoniul personal;

b) în cazul restituirilor în bani sau în natură, efectuate cu ocazia reducerii capitalului social către acționarii/asociații care au achiziționat ulterior acțiunile/părțile sociale, sunt venituri neimpozabile sumele primite până la nivelul costului de achiziție a acțiunilor/părților sociale respective.

Contabilitatea lucrărilor de închidere a exercițiului financiar

Calculul rezultatului financiar al exercițiului

Principal, formula generală de calcul a rezultatului contabil înainte de impozitare este:

Veniturile din livrarea bunurilor mobile, Cheltuieli angajate

Rezultatul a bunurilor imobiliare pentru care s-a transferat dreptul pentru realizarea

contabil de proprietate, servicii prestate și lucrări executate, veniturilor

inclusiv din câștiguri de orice natură

Din punct de vedere contabil pentru a stabili rezultatul exercițiului se procedează la închiderea conturilor de cheltuieli și de venituri. Relațiile dintre conturi intervenite cu această ocazie sunt:

Închiderea conturilor de cheltuieli, pentru soldurile debitoare:

121 = 6xx

Profit și pierdere Conturile de cheltuieli

Închiderea conturilor de venituri, pentru soldurile creditoare:

7xx = 121

Conturile de venituri Profit și pierdere

Procedura generală prezentată mai sus se nuanțează în contabilitatea din România, având în vedere prevederile Legii contabilității nr. 82/1991 și a Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit. Astfel, în prima lege se prevede că în contabilitate, profitul sau pierderea se stabilește lunar. Cea de a doua lege stabilește că profitul impozabil și impozitul pe profit se calculează și evidențiază lunar cumulat de la începutul anului fiscal. Întrucât contabilitatea este conectată la fiscalitate, calculul și evidența nu se pot realiza decât prin contabilitate.

Modul specific de calcul și impozitare a profitului în România generează la închiderea exercițiului financiar definirea în plan teoretic a relației de calcul a rezultatului contabil. În componența cheltuielilor corespondente veniturilor realizate se includ și cheltuielile cu impozitul pe profit calculat și evidențiat (plătit), în cursul exercițiului. De aceea, se poate aprecia că rezultatul contabil înainte de impoyitare este caracterizat prin formula:

Rezultatul contabil = veniturile – Cheltuielile corespondente nete + Cheltuielile cu impozitul pe profit

înainte de impozitare realizate veniturilor realizate calculat și evidențiat în cursul exercițiului

Folosind datele înregistrate în conturile de cheltuieli și venituri consemnate în balanță, închiderea conturilor în condițiile în care impozitarea profitului se efectuează la închiderea exercițiului, se prezintă astfel:

Închiderea conturilor de cheltuieli, (datele sunt în mii lei):

121-”Profit și pierdere” = 601 –”Cheltuieli cu materiile prime”

604 –”Cheltuieli privind materialele nestocate”

607 –”Cheltuieli privind mărfurile”

611 –”Cheltuieli de întreținere și reparații”

612- ”Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune

și chiriile”

613 –”Cheltuieli cu primele de asigurare”

622- ”Cheltuieli privind comisioanele și onorariile”

623 – ”Cheltuieli d eprotocol, reclamă și publicitate”

627 – ”Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate”

635 – ”Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte

asimilate”

641 –”Cheltuieli cu salșariile personalului”

6451 –”Cheltuieli privind contribuția unității la

asigurări sociale”

Închiderea conturilor de venituri:

701 –”Venituri din vânzarea produselor finite” = 121 –”Profit și pierdere”

704 –”Venituri din lucrări executate și

servicii prestate”

706 –”Venituri din redevențe, locații de gestiune

și chirii”

707 –”Venituri din vânzarea mărfurilor”

711 – ”Variația stocurilor”

721 –”Venituri din producția de imobilizări

necorporale”

7588 – ”Alte venituri din exploatare”

763 –”Venituri din creanțe imobilizate”

768 – ”alte venituri financiare”

7583 –”Venituri din cedarea activelor”

7584 –”Subvenții pentru investiții virate

la venituri”

7863 –”Venituri din provizioane pentru

deprecierea activelor circulante”

Metoda impozitului amânat

Această metodă se concentrează asupra diferențelor temporare. Așa cum se desprinde din IAS 12 „Impozitul pe profit”, diferența temporară reprezintă diferența dintre valoarea contabilă a unui activ sau a unei datorii și valoarea sa fiscală. Valoarea contabilă estre o valoare netă bilanțieră, iar valoarea fiscală sau baza de impozitare este valoarea atribuită unui activ sau datorii în scopuri fiscale.

În aceaste condiții trecerea rezultatului contabil la rezultatul fiscal traversează formula:

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil +/- Diferențele permanente – Diferențe temporare

unde:

Rezultatul = Rezultatul contabil +/- Diferențele permanente

Rezultatul contabil + Reînregistrările permanente – Deducerile fiscale

Rezultatul fiscal amânat = +/- Diferențele temporare

Impozitul pe profit curent = Rezultatul curent * Procentul de impozitare

Impozitul pe profit amânat = Rezultatul fiscal * Procentul de impozitare

Se precizează că în toate formulele de trecere de la rezultatul contabil la cel fiscal, rezultatul contabil se ia în calcul cu semnul plus dacă este profit și cu semnul minus dacă este sub formă de pierdere.

Diferențele permanente sau definitive sun elemente reintegrate sau deduse definitiv din rezultatul fiscal. Ele se ivesc înlăuntrul exercițiului financiar în cauză. Este cazul deducerilor și reintegrărilor fiscale în cazul metodei impozitului curent.

Diferențe temporare, sunt diferențele dintre valoarea contabilă a unui acvtiv sau datorie din bilanț și baza fiscală (de impozitare), a acestora.

În baza IAS 12 ”Impozitul pe profit”, se disting două tipuri de diferențe temporare impozabile și diferențe temporare deductibile.

Diferențel temporare impozabile sunt valori impozabile în determinarea rezultatului impozabil (profit impozabil sau pierdere fiscală), pentru perioadele când valorea contabilă a activului sau datoriei este recuperată, respectiv stinsă. În cazul activelor, o obligație privind impozitul amânat apare atunci când valoarea contabilă (în sensul de bilanțieră), a unui activ este mai mare decât valoarea impopzabilă (baza de impozitare), iar în cazul datoriilor, când valoarea contabilă este mai mică decât cea impozabilă.

În aceste cazuri, valoarea beneficiilor economice depășește valoarea permisibilă pentru deducerea în scopuri fiscale. Pe măsură ce întreprinderea recuperează valoarea contabilă a activului sau decontează valoarea contabilă a datoriei, diferența temporară se inversează și întreprinderea va realiza (înregistra), profit impozabil pentru care va trebui să plătească impozit.

Diferențele temporare deductibile sunt diferențele ce nu au ca rezultat valori deductibile în determinarea masei rezultatului impozabil (profit impozabil sau pierdere fiscală), pentru perioadele viitoare atunci când valoarea contabilă (bilanțieră), a activului este realizată, respectiv a datoriei este stinsă.

Din punct de vedere matematic, o creanță privind impozitul amânat apare atunci când valoarea contabilă a unui activ este mai mică decât baza ei de impozitare, iar în cazul datoriei, valoarea contabilă a unei obligații este mai mare decât baza ei de impozitare. (M.Ristea,2005)

Distribuirea rezultatului exercițiului

După ce s-a calculat rezultatul bilanțier, se procedează la înregistrarea operațiilor de distribuire a profitului.

Ca regulă autonomă, distribuirea profitului se efectuează în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 70/1994, Legii contractului de management nr. 66/1993, Hotărârea Guvernului nr. 263/1994 și Hotărârii Guvernului nr. 484/1995.

În cazul societății comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, profitul net se repartizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1990 și Ordonanței Guvernului nr. 26/1995, iar la societățile comerciale cu capital privat, potrivit hotărârii Adunării generale a acționarilor sau asociaților. Totodată în distribuirea profitului este necesar ca acesta să fie abordat în mod structural și nu global. Astfel, profitul net consemnat în bilanțul contabil definit și prin expresi profitului rămas după plata impozitului pe profit este definit prin formula prezentată mai jos.

Constituirea rezervelor locale, suma distribuită = profitul brut* procentul de constituire potrivit prevederilor art. 6 pct. 2 lit. E din Ordonanța Guvernului nr. 70/1994 (o asemenea prevedere rezervă numai distribuția deductibilă fiscal, în caz contrar se aplică prevederile Legii nr. 31/1990):

129 ”Repartizarea proftului ” = 1061 ”Rezerve legale”

acoperirea pierderilor din anii precedenți pentru sumele reprezentând pierderile aferente anilor precedenți, acoperite de profit, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 70/1994 (o asemenea soluție confundă pierderea netă contabilă cu pierderea fiscală sau subordonează contabilitatea fiscalității):

129 ”Repartizarea profitului!” = 117 ”Rezultatul reportat”

constituirea fondului de participare a salariaților la profit, pentru procentul de pânî la 10% în cazul societîților comerciale cu capital majoritar de stat și până la 5% la regiile autonome, iar la agenții economici cu capital majoritar sau integral privat, potrivit hotărârii adunării generale a acționarilor sau asociaților. Procentul se aplică la profitul net contabil diminuat cu distribuțiile la fondul de rezervă și la acoperirea pierderilor:

129 ”Repartizarea profitului” = 1171 ”Rezultatul reportat reprezentând

profitul nerepartizat”

Iar dupîă aprobarea situațiilor financiare de către adunarea generală a acționarilor se face înregistrarea:

1171 ”Rezultatul reportat reprezentând = 424 ” Participarea personalului

proftul nerepartizat” la profit ”

surse proprii de finanțare, pentru agenții economici cu capital integral sau majoritar de stat, potrivit prevederilor art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 26/1995, iar pentru agenții economici cu capital majoritar privat, potrivit hotărârii adunării generale a acționarilor sau asociaților: precum sumele rezultate din vânzarea de active ți mijloace fixe lăsate la dispoziția societăților comerciale (prevăzute la art. 2 din Legea nr. 58/1991), pentru finanțarea activităților prevăzute și obiectul de activitate potrivit art. 20 din Legea nr.50/1995. La regiile autonome, diferența rămasă în urma repartizării profitului până la 10% pentru stimulearea salariaților inclusiv pentru plata managerului, în limita a trei salarii, plus minimum 50% din profitul rămas cu deducerea anterioară vărsat la bugetul de stat sau local:

129 ”Repartizarea profitului” = 1068 ”Alte rezerve”

constituirea de rezerve statuare și alte rezerve:

129 ”Repartizarea profitului” = %

1063 ”Rezerve statutare”

1068 ”Alte rezerve”

alte repartizări din profit prevăzute de lege;

dividendele în cazul societîților comerciale sau vărsăminte la buget în cazul regiilor autonome.

Sumele repartizate la dividende se înregistrează:

129 ”Repartizarea profitului” = 1171 ”Rezultatul reportat reprezentând

profitul nerepartizat”

Iar după aprobarea situațiilor financiare de către adunarea generală a acționarilor se face înregistrarea

1171”Rezultatul reportat reprezentând = %

profitul nerepartizat” 457 ”Dividende de plată”

446 ”Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”

Capitolul 4. Studiu de caz privind contabilitatea și analiza cheltuielilor și veniturilor în cadrul societății comerciale AMICII BUILDING SRL

4.1. Prezentarea societății comerciale AMICII BUILDING SRL

SC AMICII BUILDING SRL este persoană juridică cu răspundere limitată cu trei asociați, și, are sediul în județul Bistrița-Năsăud, localitatea Tiha Bârgăului, str. Principală, nr. 295. Codul unic de înregistrare fiscală este 24060832 iar numărul de ordine în registrul comerțului J06/622/2008.

Activitatea preponderentă (cod și denumire clasă CAEN): 4120 – Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale.

Istoric

Firma SC AMICII BUILDING SRL a fost înființată în anul 2008 și are ca obiect ridicarea de construcții civile, industriale cât și drumuri și poduri, fiind administrată de trei asociați:

Gîvan Adrian, Gîvan Nicolae, Gîvan Ionuț.

Pentru realizarea construcțiilor, firma este dotată cu scule și ustensile de ultimă generație majoritatea importate din Europa, calitatea acestora fiind superioară.

Ca orice firmă care se respectă deține muncitori calificați, designeri și un inginer constructor.

În anul 2010 are o cifră de afaceri de peste 800 de mii de RON și reușește să obțină certificările ISO 9001; ISO 14001; ISO 18001.

Sloganul firmei este: ,,Noi nu construim ca să trăim, ci trăim ca să construim viitorul!”

Etapele unui proiect

Analiza

Este una din cele mai importante etape ale unui proiect. Deseori ignorată de concurență, analiza poate face diferența dintre un proiect de succes sau unul mediocru. Compania noastră acordă un timp suficient acestui prim stadiu pentru a garanta fezabilitatea proiectului și implementarea sa în parametri optimi de timp, cost, calitate.

Proiectare

Proiectarea a fost întotdeauna o activitate ridicată la rang de artă de către echipa noastră de ingineri. Reprezintă concretizarea viziunii clientului sau a arhitectului într-o manieră exactă. Comunicarea deschisă dintre echipa de proiectare și cea de constructori duce la eficientizarea activității șantierele noastre.

Construcție

Reprezintă etapa cea mai ,,dinamică” a unui proiect. Este dusă la bun-sfârșit de către oameni calificați și pasionați de ceea ce fac. Zidari, fierari betoniști, dulgheri, faianțari, toți lucrează cu același scop: realizarea proiectului dumneavoastră la cele mai înalte standarde de calitate și în cel mai scurt timp posibil.

Livrare

Este momentul în care livrăm o casă ,,la cheie”, inaugurăm un complex de apartamente, sau mai adăugăm la portofoliu un interior lucrat cu minuțiozitate. Nu închidem proiectul până când clientul este cu totul mulțumit de munca noastră. Încă un proiect marca SC AMICII BUILDING SRL.

Activitatea societății comerciale a fost reflectată în evidența contabilă condusă în conformitate cu regulile cu caracter general prevăzute în Legea Contabilității nr. 82/1991, republicată și în Regulamentul de aplicare a acesteia aprobat prin H.G. nr. 704/1993, precum și în Normele metodologice privind organizarea și conducerea contabilității la microîntreprinderi, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 1880/2002.

4.2. Exemplificări privind înregistrările cheltuielilor și a veniturilor la S.C. AMICII BUILDING S.R.L.

1 a. Pe baza facturilor se înregistrează achizții aferente luni decembrie 2015

% = 401 „ Furnizori” 20.198,09

301 „Materii prime” 11.666,70

303 „Obiecte de inventar” 4.756,00

381 „Ambalaje” 550,52

4426 „TVA deductibila” 3.224,87

b. Înegistrarea facturii emise de furnizorului de energie electrică si gaze naturale

% = 401 „ Furnizori” 1.834,26

605 „Cheltuieli privind

energia si apa” 1541,40

4426 „TVA deductibilă” 292,86

c.Înegistrarea cheltuielilor cu întretinerea si reparatiile la mijloacele fixe din dotare

% = 401 „ Furnizori” 989,65

611 „Cheltuieli cu întretinerea

si reparațiile 831,64

4426 „TVA deductibila” 158,01

d. Înegistrarea imprimatelor fara regim special conform facturilor

% = 401 „ Furnizori” 285,6

604 „Cheltuieli privind

materialele nestocate 240,03

4426 „TVA deductibila” 45,61

e. Înregistrarea facturi de convorbiri telefonice

% = 401 „ Furnizori” 60,94

626 „Cheltuieli poșale si taxe

de telecomunicatii” 51,21

4426 „TVA deductibilă” 9,73

f. Înregistrarea facturii de abonament la programul informatic

% = 401 „ Furnizori” 632,33

626 „Alte cheltuieli cu servicii 532,33

executate de tertii”

4426”TVA deductibilă” 100,96

Înregistrarea producției

345”Produse Finite” = 711 „Variatia stocurilor” 38.812,67

Înregistrarea consumului de materii prime

601 „Cheltuiei cu materiile prime” = 301 „Materii Prime” 16.220,82

4. Se dau in folosința obiecte de inventar.

603 „Cheltuieli privind materialele = 303 „Materialele de natura 4.756,00

de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar”

Înregistrarea cheltuielilor cu salariile si a contribuțiilor conform statului de plata

a. Înregistrarea cheltuielilor cu salariile

641„Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 „Personal-salarii datorate” 247

b.Înregistrarea CAS Angajator 19,50%

6451 „Contributia unitatii la asigurarile sociale” =4311 39098

c. Înregistrarea contribuții unitații la fondul de somaj in coantul de 0,5%

6452 ”Contribuția unității pentru = 4371 ” Contribuția unității 1237

ajutorul de șomaj” la fondul de șomaj”

d. Înregistrarea contribuții angajatorului pentru asiguarile sociale de sanatate in cuantum de 5,2%

6453 ”Contribuția angajatorului = 4313 ”Contribuția angajatorului 12867

pentru asigurările sociale de sănătate” pentru asigurările sociale de sănătate”

6. Se înregistrează amortizarea aferentă luni decembrie

6811 ”Cheltuieli de exploatare = 281 ”Amortizări privind 1280,00

privind amotirzarea imobilizărilor” imobilizările corporale”

7.Se înregistrează cheltuiala cu profitul

691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441„Impozitul pe profit/venit” 60405

4.3. Metoda Soldurilor Intermediare de Gestiune

4.3.1. Analiza indicatorilor

Această metodă conține instrumente de măsurare a rezultatelor susceptibile, să reflecte realitatea economică și financiară a activității desfășurate care asigură o imagine mai clară decât cea oferită de indicatorii contabili obișnuiți.

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune este format din următorii indicatori:

Marja comercială (Me)= Venituri din vânzări mărfuri (contul 707)-Cheltuieli privind mărfurile (cont 607). Marja comercială reprezintă câștigul realizat sub forma de adaos comercial, rezultat din activitatea de comercializare a mărfurilor.

Producția exercițiului (PE)=Venituri din producția vândută+ (conturile 701,702,703,704,705,706,708)+ Venituri din producția stocată (contul 711)+ Venituri din producția de imobilizări(conturile 721,722). Producția exercițiului reprezintă totalitatea bunurilor și serviciilor produse de întreprindere într-o anumită perioadă de tiimp, este o expresie a activității globale a intreprinderii.

Valoarea adăugată (VA)= Producția globală a exercițiului (MC+PE)-Consumuri de bunuri și servicii furnizate de terți (conturile 605,611,613,622,623,626,etc).

Valoarea adăugată exprimă creșterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producție, îndeosebi a factorilor de nuncă și capital, peste valoarea materiilor prime, materialelor și serviciilor cumpărate de întreprindere de la terți. Valoarea adăugată reprezintă bogăția creată prin valorificarea resurselor tehnice, umane și financiare ale intreprinderii peste valoarea consumurilor intermediare prvenite de la terți.

Excedentul brut de exploatare (EBE)= VA+ Venituri din subvenții de exploatare (contul 741)-cheltuieli cu personaalul (conturile 641, 6451, 6452)-Cheltuieli cu impozite și taxe (contul 635). Excedentul brut de exploatare reprezintă capacitatea brută de autoînființare care se degajă din activitatea de exploatare, exprimă potențialul de autoînființare a investițiilor pentru exploatare.î

Rezultatul exploatării (RE)= EBE+Venituri din amortizări și provizioane+Alte venituri de exploatare-Cheltuieli cu amortizări și provizioane-Alte cheltuieli de exploatare.

Rezultatul exploatării, exprimă în mărimi absolute, rentabilitatea aferentă activității de exploatare după deducerea cheltuielilor totale din veniturile totale aferente acestei activități, caracterizează performanțele activității de exploatare.

Rezultatul curent înainte de impozitare (RC)=RE+ Venituri financiare-Cheltuieli financiare.

Rezultatul curent se determină prin luarea în considerare a rezultatului financiar, permițând aprecierea impactului politicii financiare asupra rezultatelor intreprinderii.

Rezultatul net (Rn)= Rezultatul brut-Impozitul pe profit/venit

Rezultatul net, exprimă în mărimi absolute, rentabilitatea netă aferentă activității intreprinderii, după deducerea cheltuielilor totale din venituri totale și a impozitului pe profit aferent unui exercițiu financiar. Profitul net este măsura absolută a rentabilității financiare a capitalului propriu.

Tabelul nr. 4.1

Solduri intermediar pe gestiune

În continuare pornind de la soldurile intermediare de gestiune, vom analiza indicatori, cum ar fi: dinamica cifrei de afaceri, analiza valorii adăugate, evoluția excedentului brut din exploatare.

Analiza dinamicii de afaceri

Tabelul nr. 4.2

Evoluția cifrei de afaceri

Dinamica cifrei de afaceri trebuie sa prezinte o tendință de creștere comparabile de la o perioadă la alta, pentru a asigura creșterea reală (ținând cont de efectul inflaționist), a afacererilor firmei.

Cifra de afacerii prezentată în tabelul 2 prezintă o tendință de creștere pe perioada analizată. În ultimul an analizat, cifra de afaceri a crescut cu 257% față de anul precedent. Această tendință de creștere se datorează creșterii veniturilor din vânzarea produselor finite. Veniturile din vânzarea produselor finite reprezinta 100% din cifra de afaceri.

Analiza valorii adăugate

Tabelul nr. 4.3

Evoluția valorii adăugate

Valoarea adăugată pe perioada analizată a înregistrat o evoluție crescătoare sporind cu 9 % fată de anul precedent. Aceasta inseamnă ca in ultimul an a crescut bogația reală.

Excedentul brut din exploatare

Tabelul nr.4.4

Evoluția excedentului brut din exploatare

Analiza nivelului excedentului brut din exploatate (EBE) s-a realizat prin metoda substractiva in tabelul nr.4.4. Pe întreaga perioadă indicatorul înregistrează o tendintă de creștere. În ultimul an acesta sporește cu 235 fata de anul precedent reflectand o crestere a capacitații de finantare a investitiilor din activitatea de exploatare.

Determinarea rezultatului exercițiului

Tabelul nr.4.5

Determinare exercițiului

Contul bifuncțional 121 “Profit si pierdere” ține evidența profitului sau pierderii realizate in cursul unui exercițiu. Exercitiul financiar in România coincide cu anul calendaristic și incepe la data de 1 ianuarie și se incheie la 31 decembrie

Rezultatul exercițiului se determina lunar cu ajutorul contului 121 “Profit sau pierdere” prin debitatrea acestuia cu creditul conturilor 6 “Cheltuieli” si prin creditarea acestuia cu debitul conturilor grupei 7 “Venituri” .

Societatea a realizat, la nivelul anului 2015, un total de venituri de 6733516 lei , iar cheltuieli totale de 5538680 lei si un profit brut de 191174 conform anexei nr.1 care a înregistrat o crestere de 476% fata de perioada precedentă

Redactarea situațiilor financiare anuale

În prezenta lucrare voi redacta în ANEXA 1, ”CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE”, pentru că aceasta cuprinde: cifra de afaceri netă, veniturile și cheltuielile exercițiului, grupate după natura nlor, precum și rezultatul exercițiului (profit sau pierdere).

Contul de „Profit și pierdere constituie un element component al situațiilor financiare anuale care măsoară performanțele activității.

Sfera cunoașterii și utilizatorii situațiilor financiare

Pe plan internațional, se constată o utilizare tot mai mare a situațiilor financiare ale intreprinderilor. Aceste instrumente sintetizatoare ale situației financiare a intreprinderilor reprezintă una din primele surse de informații fiabile în materie nu numai din partea investitorilor, ci și pentru o serie de alți utilizatori, precum sunt: salariații, împrumutatorii, furnizorii și alți creditori, clienții, guvernele și reprezentanțele lor și publicul.

Investitorii sunt persoanele care formează capitaluri pe riscurile lor, iar consilierii lor sunt îngrijorați de riscul inerent investițiilor lor și de rentabilitatea pe care o obțin. Aceștia au nevoie de informații pentru a-i ajuta să decidă cînd este util să cumpere, să conserve sau să vîndă. Investitori, în calitatea lor de acționari, sunt de asemenea interesați în iformații care să le permită să determine capacitatea intreprinderii de a onora la scadență dividendele;

Salariații sunt interesați în obținerea de informații referitoare la stabilitatea și rentabilitatea patronilor lor. Ei sunt de asemenea interesați în deținerea de informații asupra nivelurilor retribuiiilor cu privire la avantajele în materie de pensionare, asupra naturii și întinderii posibilităților lor în utilizarea personalului;

Împrumutătorii sunt interesați în informații care să le asigure date reale cu privire la bonitatea firmei, la capacitatea de plată la scadența restituirii datoriei, împreună ci dividendele rezonabile (în concordanță cu piața).

Furnizorii și diverși creditori sunt direct interesați în obținerea de informații certe în ceea ce privește capacitatea de plată, la termenele stabilite prin contracte cu partenerii lor economici, a valorii facturilor pentru mărfurile livrate sau prestațiile executate. Asemenea informații sunt cu atât mai utile pentru contractanți, unde beneficiarii mărfurilor ori prestațiilor de servicii (clienți și alți debitori), dețin o pondere importantă în ansamblul creanțelor furnizorilor.

Clienții sunt interesați în obținerea de informații cu privire la continuitatea intreprinderii contractante. Prezintă un interes deosebit în special în contextul în care clienții se află în relatțț pe termen lung cu partenerii lor, precum și în situațiile în careactivitatea lor este dependentă îîntr-o măsură determinantă de activitatea celeilalte părți contractante;

Guvernele și diverșii lor reprezentanți sunt interesați în repartizarea resurselor financiare datorate de diverșii agenți economici, ale căror fluxuri au legătură directă cu activitățile intreprinderiilor. Organele menționate sunt direct interesante în cunoașterea situației financiare veridice a intreprinderilor supravegheate, în scopul obținerii de date statisticeutile formării de indicatori destinați să contribuie la elaborarea strategiei actuale și în perspectivă privind resursele financiare. La baza seriilor de date previzionate ce se alcătuiesc de organismele menționate, este util să se găsească date furnizate de contabilitate pe calea situațiilor financiare, a căror certitudine și veridicitate sunt de necontestat;

Publicul este un beneficiar cu cea mai mare potențialitate ăn ce privește receptarea de date certe cât mai exhaustive și de naturi cât mai diverse, în vederea cunoașterii unor aspecte multiple asupra intreprinderilor locale, regionale, a agenților economici și capabili să absoarbă personalul eventual disponibil în localitatea respectivă.

CONCLUZII

Prezenta lucrare analizează contabilitatea cheltuielilor, veniturilor a rezultatului exercițiului, precum și analiza respectivelor rezultate obținute în vederea stabilirii unei orientări generale asupra activității economice financiare desfășurate de S.C. „AMICII BUILDING ” S.R.L., societate care are ca obiect de activitate producția de produse de panificație și patiserie. În prezenta se urmărește folosirea principiilor generale ale contabilității, coordonarea structurii lucrărilor financiar contabile și a metodelor de evaluare, publicarea documentelor de sinteză de către societatea comercială, întocmirea bilanțului, înregistrarea notelor contabile, ți situația contului de profit și pierdere

Activitatea oricărei întreprinderi este constituită din diferite procese de transformare, care generează consumuri (cheltuieli), și în același timp produc rezultate (venituri). Toate aceste procese se grupează, după natura lor pe cele trei activități, respectiv activitatea de exploatare, financiară și extraordinară. Spre deosebire de activitatea financiară și extraordinară, care au același conținut la orice întreprindere, activitatea de exploatare variază de la o întreprindere la alta, fiind dependentă de obiectul acesteia. Astfel activitățile de exploatare se pot concretiza, la unele întreprinderi în producția de bunuri materiale și desfacerea acestora, la altele în comercializarea mărfurilor respective sau în executarea de lucrări (întreprinderi de construcții-montaj), ori prestarea de servicii etc.

Dintr-o analiză a organizării și conducerii contabilității veniturilor și cheltuielilor se pot desprinde următoarele concluzii cu caracter general :

– la nivelul unei întreprinderi cheltuielile, în ansamblul lor sunt complexe, eterogene;

– natura veniturilor și cheltuielilor unui agent economic se diversifică pe cele trei activități (exploatare, financiară și extraordinară);

– prin utilizarea eficientă resurselor existente, întreprinderea poate obține o anumită performanță, ce constă în capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar;

– cheltuielile și veniturile constituie elemente legate direct de evaluarea performanțelor întreprinderii;

– cheltuielile sunt reprezentate de consumuri, datorii și plăți care afectează nivelul performanțelor;

– în contabilitatea de gestiune cheltuielile se reflectă după criteriul destinației și funcției lor, prin colectarea și repartizarea acestora pe obiect de activitate (produse, lucrări, servicii), în vederea determinării costului activității;

Principalele particularități ale contabilității financiare a veniturilor și cheltuielilor sunt:

– cheltuielile, ca și veniturile sunt contabilizate pe măsura generării și angajării lor, și nu cu ocazia încasării sau plății lor, în conformitate cu principiile contabilității de angajamente;

– în categoria cheltuielilor se cuprind atât consumurile, cât și alte elemente care influențează rezultatul exercițiului (plăți sau alte cauze care generează diminuarea activului) precum și în categoria veniturilor sunt incluse și acele elemente care generează o creștere a activului întreprinderii;
– pierderile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice și, din acest punct de vedere, nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli;

– cheltuielile includ și pierderile nerealizate, cum ar fi cele rezultate din creșterea cursului de schimb valutar, în cazul unor împrumuturi sau datorii în valută iar la rândul lor veniturile includ și beneficii nerealizate de exemplu cele din diferențele favorabile de curs valutar;

– la reflectarea contabilă a cheltuielilor și veniturilor ne interesează doar valoarea acestora, și nu secția , produsul sau activitatea care generează venitul respectiv cheltuiala;

– veniturile și cheltuielile se delimitează riguros în timp, pentru a se putea separa veniturile și cheltuielile exercițiului curent de veniturile și cheltuielile altor perioade (exerciții);

– se are în vedere gruparea cheltuielilor după natura lor economică și activități, pentru a putea asigura comparabilitatea acestora cu veniturile realizate și stabilirea rezultatului exercițiului, pe structura activităților care le-au generat;

– cheltuielile activității de exploatare sunt reflectate pe de o parte în contabilitatea financiară, iar pe de altă parte în contabilitatea de gestiune, cu precizarea că specificul activității întreprinderii, influențează îndeosebi organizarea contabilității de gestiune;

– în ceea ce privește activitățile financiare și evenimentele extraordinare, cheltuielile și veniturile acestora se evidențiază numai în contabilitatea generală;

– cheltuielile și veniturile înregistrate în avans se contabilizează într-un cont distinct, afectând exercițiile financiare la care se referă ;

Ceea ce este caracteristic pentru întregul model de contabilizare a cheltuielilor, este aducerea lor la un anumit nivel de compatibilitate și comparabilitate cu veniturile, întrucât rezultatul exercițiului să încorporeze toate eforturile financiare ale agentului economic, toate efectele exploatării, dar și toate influențele conjuncturale sau accidentale, interne sau externe, în limita unui segment de gestiune foarte clar delimitat.

Contabilitatea cheltuielilor am prezentat-o pe feluri după natura lor., și grupând după destinația pe care o are intreprinderea, precum și având în vedere cheltuielile care reprezintă ponderea mare în totalul cheltuielilor obținute în decursul unui exercițiu financiar. În urma analizei efectuate s-a desprins faptul că din totalul cheltuielilor cele privind activitatea de exploatare dețin ponderea majoră, fapt ce semnifică realizarea obiectivului de activitate al societății.

Aspect negativ prezintă acela că în tot decursul perioadei analizate cheltuielile financiare au devansat veniturile financiare. Pe baza formulelor contabile am înregistrat principalele cheltuieli obținute de unitate.

Contabilitatea veniturilor are tratarea pe feluri, după natura lor și grupând după destinația pe care o are intreprinderea. Pe întreaga perioadă analizată intreprinderea înregistrează o creștere a veniturilor din exploatare cu 47% fața de anul precedent. Creșterea veniturilor din activitatea de exploatare este mai mare decât creșterea cheltuielilor din exploatare cu 27%. Veniturile din activitatea financiară au fost devansate de cheltuielile financiare.

Rezultatul exercițiului ale regiilor autonome, societățiilor comerciale și alți agenți economici se determină cu diferență între venituri și cheltuieli, indiferent de data încasării sau plățiilor cuantificate, contabilitate și localizate pe feluri omogene și pe segmente de gestiune compatibile.

Rezultatul exercițiului se determină lunar cu ajutorul contului 121 ”Profit sau pierdere” prin debitarea acestuia cu creditul conturilor grupei 6 ”Cheltuieli” și prin creditarea acestuia cu debitul conturilor grupei 7 ”Venituri”.

Din compararea veniturilor cu cheltuielile contul 121 ”Profit sau pierdere” va reflecta ”Rezultatul exercițiului.”

Analiza rezultatelor realizate de întreprindere am efectuat-o prin intermediul mai multor indicatori. Concluziile deprinse sunt următoarele:

Cifra de afaceri prezintă o tendință de creștere cu 257% față de anul precedent, creștere datorată creșterilor vânzărilor de produse finite.

Valoarea adăugată pe perioada analizată a înregistrat o evoluție crescătoare sporind cu 9% față de anul precedent.

Excedentul brut din exploatare sporește în ultimul an cu 235% reflectând o creștere a capacității de finanțare a investiției

BIBLIOGRAFIE

Oprean Ioan, Popa Irimie Emil, 2009, “Bazele contabilității agenților economici din România” Editura Intelcredo, Deva.

Ordin 1802/2014 pentru aprobarea Reglemetărilor contabile conforme cu Directivele Europene.

Iacob Petru Pantea, Bodea Gheorghe, 2009, “Contabilitatea financiară românească conformă cu Directivele Europene (editia a III-a, 2010)”, Editura Intelcredo, Deva.

IFRS for Small and Medium-sized Entities, disponibil pe www.ifrs.org.

Modul 23 – Revenue (IFRS Foundation: Training Material for the IFRS® for SMEs), disponibil pe www.ifrs.org

IAS 18, disponibil pe http://eurlex.europa.eu.

IAS 29, disponibil pe http://eurlex.europa.eu.

Codul Fiscal cu normele metodologice de aplicare, actualizat 2014.

Vâlceanu Gh. , Robu V. , Georgescu N. ,2004, “Analiză economico-financiară” , Ed. Economică, București.

Dumitru Gr., 2004, ”Teste grilă rezolvate și lucrare practică monografică”, Ed. Universitară, București.

Ristea M. et. all., 2005, ”Contabilitatea financiară a întreprinderii”, Ed. Universitară, București.