Contabilitatea Cheltuielilor, Veniturilor Si a Rezultatelor la S.c. Dypety S.r.l

CUPRINS

CAPITOLUL I

1. SCOPUL ȘI OBIECTIVUL LUCRĂRII…………………… …………………………….4

2. DELIMITĂRI ȘI STRUCTURI PRIVIND CHELTUIELILE, VENITURILE ȘI REZULTATELE………………………………………………………………………………………….4

2.1 Structuri în contabilitatea financiară privnd cheltuielile și veniturile…………..4

2.2 Delimitări și structuri privind cheltuielile………………….………….…………..5

2.3 Delimitări și structuri privind veniturile……………. ….….….………………….5

2.4 Contabilitatea rezultatelor…………………………………………………………………..6

CAPITOLUL Ii

1. organizarea sistemului financiar-contabil al societatii

S.C. DYPETY S.R.L……………………………………………………………………………………8

1.1 Date generale referitore la societatea comercială……………………………………8

1.2 Sistemul financiar –contabil al societatii………………………………………………9

2 . DESCRIEREA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL CONTABIL AL SOCIETATII S.C. DYPETY S.R.L. ……………………………………………………………………..…..10

2.1 Informatizarea sistemului informational contabil………………………….…….…..10

2.2 Modernizarea sistemului informational contabil ………………………………..…..11

2.3 Organizarea sistemului informatic al societatii………………………………………11

2.4 Structura sistemului informațional contabil………………………………………….12

2.5 Analiza principalelor circuite contabile……………………………………………….14

2.6 Programul de calcul si evidenta a salariilor………………………….……………….15

STUDIU DE CAZ PRIVIND

3. ANALIZA INDICATORILOR SPECIFICI CHELTUIELILOR, VENITURILOR ȘI REZULTATULUI

3.1 Necesitatea analizei…………………………………………………………………17

3.2 Indicatori utilizati în analiza economico-financiară a cheltuielilor

veniturilor și rezultatelor …………………….………………………………………….…17

3. 2.1 Analiza cifrei de afaceri……………………………………………………….18

3.2.2 Producția exercitiului…………………….……………………………………19

3.2.3 Marja brută……………………………….………………………………….…19

3.2.4 Analiza valorii adăugate…………………..………………………………… 19

3.2.5 Analiza soldurilor inermediare de gestiune si retratările posibil…………21

3.2.6 Metode de calcul – Analiza indicatorilor si compararea exercitiilor financiare( anul 2006 – anul 2007) la societatea DYPETY S.R.L. ANEXA NR.1..28

4. ANALIZA LICHIDITATII SI SOLVABILITATII A SOCIETATII………………28

4.1 Indicatori de lichiditate………………………………………………………………….29

4.2 Indicatori de risc…………………………………………………………………………..29

4.3 Indicatori de activitate(de gestiune)…………………………………………………30

4.4 Indicatori de profitabilitate…………………………………………………………….31

4.5 Solvabilitatea pe termen lung………………………………………………………….31

4.6 Calculul indicatorilor lichiditatii si solvabilitatii la societatea DYPETY S.R.L. – Analiza Bilant contabil decembrie 2008 si Contul de profit si pierdere decembrie 2008 ANEXA NR. 2……………………………………………………….32

CAPITOLUL III

CONCLUZII……………………….…………………………..……………………………33

CAPITOLUL IV

BIBLIOGRAFIE …………………..………….…………………..………………………37

CAPITOLUL V (ANEXE)

1. ANEXA NR.1 Metode de calcul – Analiza indicatorilor si compararea exercitiilor financiare( anul 2006 – anul 2007) la societatea DYPETY S.R.L

2. ANEXA NR.2 Calculul indicatorilor lichiditatii si solvabilitatii la societatea DYPETY S.R.L. – Analiza Bilant contabil decembrie 2008 si Contul de profit si pierdere decembrie 2008

CAPITOLUL I

1. Scopul și obiectivul lucrării

În noul sistem contabil din România contabilitatea financiară operează cu conceptul dualist, adică cuprinde contabilitatea financiară și de gestiune.Contabilitatea financiară descrie circuitul patrimonial al societății luat în totalitatea și structuralitatea sa. Obiectivul său principal îl constituie furnizarea de informații sintetice privind poziția financiară , performanțele și modificările poziției financiare.Informația contabilă este destinată utilizatorilor externi definiți de : investitorii de capital , bancheri angajați , furnizori , clienți , guvern și instituțiile sale , publicul.

Activitatea economică a societății S.C DYPETY S.RL.se desfășoară pe baza unuiprogram concretizat sub aspect financiar în bugete de venituri și cheltuieli. Această lucrare prezintă pe baza documentelor fundamentale unele operații privind organizarea și urmărirea activității societății: aprovizionare , producere , comercializare , determinarea și repartizarea rezultatului obținut.

Lucrarea abordează elemente ce se referă la standardele internaționale de contabilitate , la ordonanțele și hotărârile Ministerului Finanțelor accentuând că organizarea contabilității se face potrivit Legii 82/1991.Scopul acestei lucrări este de a prezenta informații referitoare la contabilitatea veniturilor și determinarea rezultatului.

2. DELIMITĂRI ȘI STRUCTURI PRIVIND CHELTUIELILE , VENITURILE ȘI REZULTATELE

2.1 Structuri în contabilitatea financiară privnd cheltuielile și veniturile

Contabilitatea financiară a cheltuielilor și veniturilor este organizată având la bază concepția dualistă. În consecință , ea are ca obiect evaluarea și înregistrarea cheltuielilor și veniturilor în funcție de natura lor.

Pentru reprezentarea cheltuielilor și veniturilor se pornește de la caracterul de proces al activităților consumatoare de resurse și producătoare de rezultate.

Ocazionarea cheltuielilor , crearea veniturilor se derulează în mai multe etape succesive sau simultane de timp. Astfel , în cazul procesului cheltuielilor se întâlnesc patru momente: angajarea ,consumul ,plățile, imputarea.

2.2. Delimitări și structuri privind cheltuielile.

Cheltuielile sunt sume plătite sau de plătit de către unitatea patrimonială pentru:

-consumuri de stocuri , lucrari executate si servicii prestate de care beneficiaza unitatea;

-cheltuieli cu personalul;

-executarea unor obligatii legale sau contractuale;

-alte situații excepționale ;

Pentru stabilirea rezultatului exercițiului se asimilează acestora amortizările și provizioanele și cedările sau pierderile din calamități sau alte cauze a activelor.Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, structura lor fiind prezentata in „Contul de profit si pierdere” , componenta de baza in cadrul situatiilor financiare anuale.

Din punct de vedere fiscal , cheltuielile se impart in deductibile,nedeductibile si cu deductibilitate limitata.Cunoasterea semnificatiei fiscale a acestor notiuni este esentiala pentru intelegerea corecta a sensului si continutului indicatorilor: profit contabil brut, profit impozabil, impozit pe profit, profit net si dividende.

2.3 Delimitări și structuri privind veniturile.

Veniturile unității patrimoniale sunt sume încasate sau de încasat pentru:

– pentru bunurile livrate , lucrările executate și serviciile prestate terților ;

– obligații legale și contractuale din partea unor terți ;

– alte situații excepționale ;

Pentru stabilirea rezultatului exercițiului , la venituri se adaugă și veniturile din producția stocată ( pe sold ) și producție de imobilizări și de asemenea cele din cedarea activelor.

Cifra de afaceri este totalitatea veniturilor din vânzarea producției realizate mai puțin reducerile comerciale respective remizele , rabaturile.

Activitățile curente sunt orice activități desfășurate de o persoană juridică , ca parte integrantă a obiectului său de activitate precum și activitățile conexe acestora.

Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacții ce sunt clar diferite de activitățile curente și care , prin urmare , nu se așteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat , de exemplu exproprieri sau dezastre naturale.

Veniturile din activități curente se pot regăsi sub diferite denumiri cum ar fi : vânzări , comisioane , dobânzi , dividende.Contabilitatea veniturilor se ține pe categorii de venituri,după natura lor , astfel: venituri din exploatare , venituri financiare , venituri extraordinare .

Veniturile totale se compun din venituri impozabile si venituri neimpozabile.Veniturile impozabile sunt acele venituri care sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil , iar cele neimpozabile nu sunt luate in calcul la determinarea acestuia.

2.4. Contabilitatea rezultatelor

Potrivit art.19 alin 1 din Legea contabilității 82/1991 rezultatele se determină lunar , cumulat de la începutul anului.În acest sens , conturile de cheltuieli și conturile de venituri în care se înregistrează , în funcție de natura lor , veniturile , respectiv , cheltuielile se închid, provizoriu , prin rezultatul exercițiului.Rezultatul definitiv al exercițiului se stabilește anual și reprezintă soldul final al contului de profit și pierdere.

Determinarea lunară a rezultatelor generează realizarea următoarelor lucrări:

a) contabilitatea cheltuielilor și veniturilor obținute în cursul fiecărei luni și cumularea lor;

b) contabilizarea amortizării lunare a imobilizărilor;

c) contabilizarea provizioanelor deductibile lunar;

d) delimitarea lunară a cheltuielilor și veniturilor înregistrate în avans , care poate îmbrăca două variante:

-delimitarea cheltuielilor și veniturilor între exercițiile anuale.

-delimitarea cheltuielilor și veniturilor între luni aparținând exercițiului ;

Rezultatul brut al exercițiului este de fapt diferența între veniturile totale și cheltuielile totale. El se mai poate exprima și sub forma sumei dintre rezultatul curent al exercițiului și rezultatul excepțional.

Rc=(Vexp-(+) CHexp)(+)-(Vfin-(+)Chfin)

Rexc =Vexc +(-)Chexc

Rb=RC+(-)Rexc

Rb=Vt+Cht

Asupra rezultatului brut al exercițiului corectat cu cheltuielile deductibile și cele nedeductibile stabilită prin lege , se aplică cota de impozit pe profit (16%) pentru unitățile economice.

Impozitul pe profit.

Imp=K%*(Rb+Chned-Chded)

Rnet=Rb-Imp pr

Unde de fapt

Rb+Chned-Chded=Rfiscal

Rezultatul net al exercițiului va fi:

Rnet=Rb-Imp pr

Rezultatul net al exercițiului este soldul contului 121 “profit și pierdere” –cont bifuncțional – care în cazul că este creditor poartă denumirea și de profit de repartizat , respectiv sume care se distibuie potrivit destinațiilor legale (rezerve , dividende).

Profitul este un indicator al eficientei economice .Pentru ca o unitate sa fie profitabila ,adica sa obtina profit, este necesar ca veniturile obtinute sa fie mai mari decat cheltuielile aferente(excendent de venit).In situatia in care diferenta dintre veniturile totale si cheltuielile totale este negativa , societatea reprezinta un excedent de cheltuieli, al carui sens si continut economic este de „pierdere de profit”.

Contabilizarea se va realiza astfel : 7

129 = %

“Repartizarea 106 – valoarea rezervelor

profitului” “Rezerve

1012 – majorarea capitalului

“Capital subscris social” social

– valoarea dividendelor participarea salariatilor

la profit , vărsăminte din profitul net

“Rezultatul reportat” al regiilor, surse proprii de finanțare

. CAPITOLUL II

1. organizarea sistemului financiar-contabil al societatii

S.C. DYPETY S.R.L.

1.1 Date generale referitore la societatea comercială

Denumirea societatii:

Denumirea este S.C. DYPETY S.R.L., in toate documentele si publicatiile care emana de la societate, denumirea acesteia va fi urmata de initialele S.R.L. – semnificând forma juridica de societate cu raspundere limitata, cu indicarea numarului de ordine de la Registrul Comertului, a capitalului social si a adresei sediului social.

Constituirea societatii:

Societatea este persoana juridica romana la data inmatricularii sale in Registrul Comertului si se considera legal constituita odata cu inregistrarea sa la Administratia Financiara. S.C. DYPETY S.R.L s-a infiintat in anul 2002, având nr. de inmatriculare in Registrul Comertului: j04/462/2002 din 19.01.2002, si codul fiscal: R7338255 din 19.01.2002.

Sediul social al societatii:

Sediul social al societatii comerciale DYPETY S.R.L. este in Mun. Moinesti, Strada Albotesti nr.1 bis ,jud. Bacau .

Durata societatii:

Societatea se constituie pentru o durata de functionare nelimitata, cu incepere de la data inmatricularii la Registrul Comertului.Durata societatii va putea fi determinata pe parcursul functionarii, cu respectarea dispozitiilor legale.

Dizolvarea si lichidarea :

Dizolvarea si lichidarea societatii se va face in cazurile si conditiile prevazute de legea nr.31/1990

Forta de munca:

Societatea va putea angaja personal cu contract de munca, cu respectarea prevederilor Codului Muncii si regimului de asigurari sociale. Are in prezent 270 de salariati cu contract de munca pe perioada nedeterminata .

Obiectul de activitate al societatii

Conform nomenclatorului privind clasificarea activitatilor din economia nationala – CAEN, domeniul principal de activitate este:

Cod CAEN 2910– Fabricareva autovehicolelor de transport rutier

Realizarea de autocare – construite pe autosasie MAN, cu denumirea comerciala DYPARRO, presupune un nivel ridicat de profesionalism al fortei de munca, pregatire profesionala de specialitate si experienta. Numarul angajatilor a ajuns la 270 de salariati, fiind intr-o crestere graduala la 720 de persoane pana in anul 2010 conform bussines plan-ului .

Prin Automobile Bavaria, SC DYPETY SRL sunt unici importatori in Romania a autosasiurilor MAN Germania pentru constructia de autocare. Autosasiul complet echipat MAN , precum si caroseria ce se bazeaza pe conceptie , constructie , tehnica si design propriu , fac un produs ce ofera siguranta si confort. Marca DYPARRO este inregistrata la Oficiul de Stat Pentru

Inventii si Marci.Activitatea societatii se desfasoara pe mai multe compartimente intre care exista relatii de interdependenta, fiecare dintre acestea avand sarcini specifice.

1.2. Sistemul financiar-contabil al societatii

Contabilitatea, in cadrul SC DYPETY SRL, se tine in compartiment distinct, cu personal angajat cu pregatire de specialite. Organizarea si tinerea contabilitatii revine Directorului Economic, care coordoneaza activitatea economica in cadrul societatii si dispune de lichiditatile firmei si raspunde impreuna cu personalul din subordine de organizarea si conducera contabilitatii, conform legii.

Activitatea economica a societatii

Exercitiul economico-financiar – incepe la 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie a fiecarui an. Primul execitiu incepe la data inmatricularii societatii in Registrul Comertului.

Evidenta contabila a societatii, inclusiv bilantul contabil si contul de profit si pierdere, se tine in lei si in limba româna. Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei, inscrisuri care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobândind astfel calitatea de documente justificative. Evidenta contabila se organizeaza si se conduce potrivit legii si normelor metodologice elaborate de Ministerul Finantelor. Bilantul contabil, contul de profit si pierderi precum si raportul de gestiune se intocmesc in mod obligatoriu anual.

Sistemul financiar-contabil

In cadrul acestui proces se pot delimita urmatoarele operatiuni:

a) operatiunea cu contul furnizori, se face in sistem informatizat, dupa cum urmeaza:

– receptia si inscrierea in jurnalul de cumparari a facturilor primite de la furnizorii de materii prime si materiale sau de la furnizorii de imobilizari, in ordine cronologica;

b) operatiunea cu contul clienti, se face in sistem informatizat, astfel:

– inregistrarea in jurnalul de vanzari a tuturor facturilor de livrare, in ordine cronologica;

c) operatiuni/decontari prin contul casa, se fac in sistem informatizat, prin inscrierea in registrul de casa a tuturor documentelor (chitante, bonuri, foi de varsamant, deconturi) in ordine cronologica;

d) operatiuni/decontari spre banca, se fac in sistem informatizat, astfel:

– inregistrarea tuturor documentelor bancare (Ordin de plata, Foi de varsamant, Bilet la ordin, C.E.C.);

-efectele bancare in curs de decontare(CEC la ordin si Bilet la ordin);

-decontarea cu furnizorii;

-decontarea cu clientii;

e) intocmirea statelor de plata pe baza pontajelor primite de la sefii de compartimente si transmiterea lor catre casierie pentru a putea fi platit personalul de retribuit;

f) intocmirea si transmiterea declaratiilor lunare catre bugetul de asigurari de Sanatate, Somaj, C.A.S. de pensii.

g) transmiterea in sistem informatizat a diverselor plati care se deconteaza direct din banca noastra si contul curent (plati catre trezoreria statului, catre furnizori, catre vama), atunci cand sunt importuri, declaratiile vamale angajeaza plati imediate (TVA, Taxe vamale) achitate cu O.P., fara de care nu se poate ridica marfa din vama.

2. DESCRIEREA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL CONTABIL AL SOCIETATII

S.C. DYPETY S.R.L.

2.1 Informatizarea sistemului informational contabil

Sistemul informațional contabil (SIC) este unul dintre cele 5 subsisteme ale unei întreprinderi. Putem spune că SIC este cel mai extins din toate subsistemele informaționale ale întreprinderii. Asa cum se mentioneaza si in literatura de specialitate, peste 80% din informația care circulă în cadrul sistemului informațional al unei organizații este de natură economică, iar din aceasta 47% este de natură contabilă. Un rol deosebit de important în structurarea sistemului informațional contabil pentru o întreprindere îl are și mărimea întreprinderii, la care adăugăm metoda de tehnică contabilă practicată, precum și folosirea sau nu a unui produs informatic pentru contabilitate. În cazul în care se folosește un asemenea produs informatic, trebuie să se țină cont și de facilitățile pe care acesta le pune la dispoziția întreprinderii. Exista multe cazuri cand de toate aceste componente ale sistemului informational contabil se ocupa un singur om care rezolva toate problemele ce pot sa apara pe linie contabila.

Daca am înțelege corect modalitățile de structurare a sistemului informațional contabil ( practica confirmă faptul că majoritatea întreprinderilor din România, pe lângă probleme ce țin de logistică și de aspectele financiare generate de o slabă gestiune a fluxurilor financiare, de blocajele financiare și de “vidul” legislativ, cat și probleme specifice circuitului informațional contabil între componentele acestora – compartimente, departamente, servicii și angajați – ), s-ar reusi soluționarea aceastei probleme de natură informațională, prin implementarea standardelor internaționale de calitate (ISO) în cadrul acțiunii de gestionare totală a calității (Total Quality Management – TQM). În plus, după implementarea TQM se poate recurge la implementarea produselor informatice integrate pentru cele cinci componente ale sistemului informațional contabil, cunoscute sub numele de Enterprise Ressource Planning (ERP).

2. 2 Modernizarea sistemului informational contabil la S.C. DYPETY S.R.L.

In vederea stabilirii strategiei firmei, planurilor de afaceri si luarea de decizii manageriale de diverse tipuri cat si privitoare la contractarea de credite, se utilizeaza date si cunostinte contabile care sunt obtinute prin intermediul sistemului informational contabil al societatii.

Modernizarea adusa sistemului informational contabil, prin Sistemul Integrat de gestiune,,CLARVISION,, acesta fiind un sistem complex dar si dinamic, s-a ajuns la performanta de a avea : calitate la intrare, proceduri corecte , rezultate corect. Aceasta investitia in sisteme informationale atat in procesul de productie cat si in compartimentul de contabilitate, duce la monitorizarea permanenta a tuturor activitatilor firmei, in toate sectoarele de activitate si aceasta determina marirea rulajului si evident a cifrei de afaceri. De asemenea rapoartele pe care le genereaza, prezinta raspunsul la cererea managerilor firmei, necesar acestora in vederea luarii deciziilor. Prin aceasta investitie a sistemului informational contabil avansat, se tine o evidenta mult mai exacta a tuturor datelor, sunt anulate pierderile de timp atat in relatiile cu bancile cat si cu organismele sociale, prin transportarea automata de date.

Politica societatii S.C. Dypety S.R.L. este aceea de a investi capitalul in forta de munca umana si intr-o baza materiala moderna si performanta care sa le permita realizarea unor produse finite cat mai calitative, tinand seama si de faptul ca receptivitatea la integrare si globalizare trebuie sa fie caracteristica unei intreprinderi ce doreste sa se impuna prin produse si prin rezultate.Deasemeni

2. 3 Organizarea sistemului informatic al societatii

Organizarea sistemului informatic al societatii consta in dotarea acesteia cu calculatoare P.C. legate in retea de tip LAN (Local Area Network), prin care se face legatura intre toate sectoarele de activitate si prin INTERNET cu partenerii de afaceri. Reteaua e construita in interiorul cladirii in care isi are sediu firma.

Atat calculatoarele cat si programele utilizate sunt parolate, cu posibilitate de acces (operare si/sau vizualizare) doar in anumite nivele ale acestora, in functie de fisa postului fiecarui utilizator.

Relația SIC cu celelalte sub-sisteme informaționale din întrepreindere

2.4 Structura sistemului informațional contabil

Din punct de vedere structural, in sistemul contabilitatii se pot delimita doua cadre: conceptual si aplicativ1

– cadrul conceptual sta la baza subsistemelor din interiorul cadrului aplicativ.

.

– cadrul aplicativ reprezinta o aplicare in practica a cadrului conceptual tinand cont de normele specifice fiecarui domeniu .

Contabilitatea generala (financiara) se ocupa cu stabilirea rezultatului exercitiului financiar contabil, lunar se intocmesc:

-balanta de verificare–in urma prelucrarii informatiilor preluate din cadrul celorlalte sisteme;

-declaratia de TVA si transmiterea ei lunara la DCFS (formular 300 si formular 100);

-declaratia de impozit si transmiterea ei lunara la DGFP;

-declaratii la Bugetul de Asigurari de Sociale si de Sanatate;

Contabilitatea de gestiune se ocupa:

-costului de productie;

-cheltuielilor efectuate

Contabilitatea evenimentiala sau a evenimentelor se ocupa:

-angajare salariati;

-salarizare personal;

Aceste date sunt transmise la contabilitatea generala, in sarcina careia intra si intocmirea

rapoartelor semestriale si bilantului anual.

Unitatea pune accent si urmareste marirea cifrei de afaceri de la luna la luna, iar aceasta se obtine datorita seriozitatii cu care se onoreaza comenzile catre beneficiari in termenul scadent, platile se efectueaza tot la termenele stabilite pe baza contractelor.

Facturarea produselor finite se face la cursul Euro din data facturata, cu inscrierea pe factura a termenului scadent si a costului in Euro la cursul valutar.Toate contractele cu clientii se fac in Euro si cu termene scadente de livrare si plata, stabilite de comunacord de cele doua parti.

Dacă avem în vedere criteriul etapelor procesului de producție, atunci componentele SIC sunt:

a) aprovizionare-cu materii prime si materiale, pe baza de factura/factura proforma, pe care le receptionam pe formular tipizat denumit Nota de receptie;

b) producție-dam in consum pe baza plicului de comanda materialele si materiile prime, pe baza bonului de consum;

c) stocuri-fisa de magazie, in care la intrare trecem cantitatea primita iar la iesire, inregistram consumul sau ceea ce a fost vandut.

d) desfacere-pe baza de aviz si factura de livrare;

e) terți-incasari si plati, pe baza de chitanta, OP, CEC, BO;

f) trezorerie-plati catre OPHT catre organismele sociale (TVA, impozite, CAS,etc.)

După criteriul natura elementelor patrimoniele, vom avea:

a) componenta capitaluri- capitalul social subscris si varsat;

b) componenta imobilizări-corporale ( mijloace fixe, terenuri, cladiri );

-necorporale ( program de contabilitate );

c) componenta stocuri-materii prime, materiale, obiecte de inventar;

d) componenta terți- clienti si furnizori;

e) componenta trezorerie- datorii si creante catre diverse organisme sociale (Bugetul de Stat, Bugetul Asigurarilor Sociale, Bugetul Asigurarilor de Sanatate, Somajul, ITM)

f) componenta venituri și cheltuieli:

-conturile de venituri(livrari de produse finite, marfuri si servicii);

-conturile de cheltuieli(601-cheltuieli cu materiile prime si 602-cheltuieli cu materialele consumabile)

g) componenta extra-bilanțieră- bilant de deschidere si de inchidere, care se intocmeste annual , prin contul 891 si 892

2.5 Analiza principalelor circuite contabile

Circuitul contabil aferent activitatii de exploatare

Circuitul contabil aferent activitatii de investitii:

Circuitul contabil aferent activitatii de finantare:

2.6 Programul de calcul si evidenta a salariilor

In cadrul SC DYPETY SRL evidenta salariilor se tine cu ajutorul programului achizitionat si gestionat de societatea EBS ROMANIA– « CLARVISION ». Forma de salarizare care se aplica este salarizarea in regie sau dupa timp .

Programul de calcul si evidenta a salariilor genereaza urmatoarele documente:

stat de salarii lichidare (sub forma de fluturas). Se semneaza de persoana care-l intocmeste si Directorul Economic si se arhiveaza 50 de ani. Acest fluturas se distribuie salariatilor , prin sefii CP-urilor sau Departamentelor in plicuri sigilate.

lista de avans chenzinal ( sub forma de fluturas) .Se semneaza de persoana care-l intocmeste si Directorul Economic si se arhiveaza 50 de ani.

stat de salarii cu toate datele conform legii (care se depune la ITM). Un exemplar se semneaza de persoana care-l intocmeste si Directorul Economic si se arhiveaza 50 de ani , iar alt exemplar semnat si stampilat cu stampila unitatii se depune la ITM .

stat de concedii de odihna. Se semneaza de persoana care-l intocmeste si Directorul Economic si se trimite la casieria unitatii pentru plata.

fisier de carduri – pentru plata salariilor pe card(avans , lichidare si concedii de ohihna). Un exemplar semnat de persoana care-l intocmeste si Directorul Economic se trimite la Banca pentru plata salariilor in carduri , iar alt exemplar se arhiveaza impreuna cu statele de salarii (fluturasi) 50 de ani.

stat de salarii confidential pentru plata salariilor la casierie .Pana se emit cardurile de catre Banca salariile se platesc la casierie pe un stat care contine doar CP-ul , numele si prenumele , restul de plata si loc pentru semnatura(o fila pentru fiecare salariat). Acesta ramane ca act justificativ la registrul de casa.

recapitulatii (pentru avans si lichidare ). Recapitulatia pentru plata salariilor (lichidare )contine si calculul tuturor contributiilor si fondurilor datorate de unitate

fisa individuala . Esta fisa care contine toate datele legate de salarii pe un an de zile . Pentru ficare salariat se genereaza o fisa individuala care se arhiveaza la sfarsitul anului.

fisa fiscala . La fiecare sfarsit de an sau in momentul lichidarii salariatului ,se genereaza fisa fiscala . Fisele fiscale se listeaza si se arhiveaza la sfarsitul anului . Tot la sfarsitul anului , mai bine zis cel tarziu la data de 28 februarie al anului urmator pentru anul incheiat, se depun la Administratia Finanrelor Publice a Municipiului Moinesti.

alte tabele care sunt necesare raportarilor la nivelul societatii. Acestea se arhiveaza in contabilitate Deasemenea programul de salarii genereaza toate raportarile care se fac catre Institutiile statului :

Declaratia pentru somaj ,(CAP1 si CAP2)

Declaratia pentru sanatate (pe fiecare casa de sanatate in parte),

Declaratia pentru fondul de concedii si indemnizatii, care cuprinde si certificatele medicale .

Declaratia pentru asigurarile sociale (A11 si A12),

Declaratia pentru Comisionul datorat ITM-ului.

Pentru Declaratia cu obligatiile de plata la bugetul consolidat(DECLARATIA 100) – se genereaza un tabel cu toate obligatiile de plata retinute in stat si cele care se calculeaza in functie de fondul de salarii dupa care se intocmeste Declaratia propriu zisa in programul pus la dispozitie de catre Ministerul de Finante..

STUDIU DE CAZ

3. ANALIZA INDICATORILOR SPECIFICI CHELTUIELILOR , VENITURILOR ȘI REZULTATULUI.

3.1 Necesitatea analizei

În scopul cunoașterii fenomenelor și proceselor economice , apare necesară analiza care înseamnă o metodă de cercetare bazată pe descompunerea unui obiect sau a unui fenomen în părțile sale componente , în elementele sale simple. Cu ajutorul metodelor specifice domeniului se cercetează fiecare parte componentă , se stabilesc relațiile de cauzalitate factorii care le generează , se formulează concluzii și se conturează cadrul activității viitoare.

Analiza economica cercetează activitățile sau fenomenele din punct de vedere economic , respective al consumului de resurse și al rezultatelor obținute. Esențialul în analiza economică îl constituie luarea în considerare a relațiilor structural funcționale și a celor de cauză-efect.

3.2. Indicatori utilizati în analiza economico-financiară a cheltuielilor , veniturilor și rezultatelor.

Pentru caracterizarea dimensiunii activității întreprinderii , pentru aprecierea rezultatelor și urmărirea performanțelor sale comerciale se folosesc indicatorii:

– cifra de afaceri;

– producția exercițiului;

– marja brută ;

– valoarea adaugată;

3.2.1 Analiza cifrei de afaceri.

Cifra de afaceri reprezintă un indicator esențial pentru precizarea locului societății comerciale în sectorul de activitatea poziției acesteia pe piață a capacității de a lansa și dezvolta activități profitabile.

Cifra de afaceri reprezintă suma totala a veniturilor din operațiuni comerciale efectuate de o firmă respectiv vânzarea de mărfuri și produse , într-o perioadă de timp determinată. În cifra de afaceri nu se includ venituri financiare și veniturile excepționale.Elementele principale care dimensionează volumul de activitate și de care depinde mărimea cifrei de afaceri sunt:

– capacitatea de producție;

– resursele (umane , financiare , materiale);

– cererea de produse;

Printre indicatorii cifrei de afaceri se numără:

– modificarea absolută a cifrei de afaceri;

CA=CA1-CA0

– ritmul de creștere a cifrei de afaceri;

CA=

– cifra de afaceri corectată ;

CAC=

– rata reală a cifrei de afaceri;

CA=

– rata de creștere a cifrei de afaceri;

rc=

CAn = cifra de afaceri a anului curent

CAn-1=cifra de afaceri a anului precedent

3.2.2 Producția exercitiului cuprinde performanțele activității de producție.Caracterizează activitatea totala a întreprinderii și are în componența:

– producția vândută;

– producția stocată;

– producția de imobilizări;

Pe = Vvp+Vps+Pi unde:

Vvp = venituri din vânzarea producției;

Vps = variația producției;

Pi = producția de imobilizări;

3.2.3 Marja brută sau marja costurilor variabile se calculează ca diferență între prețul de vânzare și costul variabil .În cazul societății S.C DYPETY S.R.L. este folosită în analiza economico-financiara marja brută din vânzări:

Mjb = profit brut vânzări/cifra de afaceri

Marja comerciala=vz. mf. –c.mf.v. unde:

Vz. mf. = venituri din vânzarea mărfurilor;

C. mf. v.=costul mărfurilor vândute

3.2.4 Analiza valorii adăugate.

Valoarea adaugată este unul dintre indicatorii semnificativi ai activității întreprinderii. Valoarea adaugată exprimă creșterea de bogăție care se obține prin activiatea tehnico-productivă. Exprimând aportul întreprinderii în cadrul producției de bunuri și servicii , valoarea adaugată permite aprecierea structurii și metodelor de producție de bunuri ale întreprinderii , prin intermediul gradului de integrare ( ca raport între valoarea adaugată și producția corespunzătoare sau cifra de afaceri ), precum și dezvoltarea sau regresul activității întreprinderii.

Valoarea adaugată se determină prin două metode:

a) metoda sintetică potrivit căreia din producția exercițiului (Qex) se scad consumurile intermediare (Ci):

VA = Qex – Ci sau

VA = Qex – Ci + Mjc (pentru activitate de comerț)

b) metoda aditivă sau de repartiție care are în vedere însumarea următoarelor elemente:

-cheltuieli cu personalul salariat;

-impozite și taxe;

-amortizarea;

-dobânzi și rezultatul exercițiului;

Indicatori privind dinamica valorii adăugate:

-modificarea absolută a valorii adăugate:

VA=VA1-VA0

-ritm de creștere:

VA=

-rata de creștere a valorii adăugate:

VA=

Alți indicatori specifici veniturilor , cheltuielilor și rezultatelor SIDG – presupune componente ale conturilor de profit și pierdere

Conturile de rezultate se descompun în trei blocuri de importanța inegala:

-de exploatare;

-financiare;

-excepționale;

3.2.5 Analiza soldurilor inermediare de gestiune si retratările posibile.

1. Rezultatul exploatării (RE) care se obține ca difernța dintre veniturile și cheltuielile de exploatare.

RE=Vexpl – Ch expl

În cazul soldurilor intermediare de gestiune , rezultatul exercițiului se formează astfel:

RE=valoarea adăugată +subvenții pentru exploatare – impozite, taxe și vărsăminte asimilate – cheltuieli cu personalul.

RE=excedent brut din exploatare (EBE) + alte venituri din exploatare – cheltuieli privind amortizări și provizioane – alte cheltuieli din exploatare.

2. Rezultatul curent al exercițiului reprezintă diferența dintre veniturile curente (venituri din exploatare + venituri financiare) și cheltuieli curente (cheltuieli de exploatare + cheltuieli financiare ).

3. Rezultatul exercițiului înaintea impozitării – format din rezultatul curent la care se adaugă rezultatul excepțional.

4. Profitul impozabil reprezintă rezultatul exercițiului înaintea impozitării la care se adaugă depășirile față de nivelurile legale la unele categorii de cheltuieli și se scad reducerile fiscale prevăzute ( reducerea impozitului pe profit în cazul investirii).

5. Rezultatul exercițiului sau profitul net , respectiv profitul impozabil, mai puțin impozitul pe profit.

Acești indicatori intră în cadrul soldurilor intermediare de gestiune ce sunt calculate în contul de profit și pierdere. Rentabilitatea este definită sintetic ca fiind capacitatea întreprinderii de a realiza profit , necesar atât dezvoltării cât si remunerării capitalurilor.

Marja comercială.

Permite întreprinderilor de comerț să determine rezultatul degajat din vanzările de mărfuri. Primul sold intermediar de gestiune este de fapt insuficient pentru a analiza activiatea unei întreprinderi cu activitate pur comercială. Întreprinderile comerciale dezvoltă adesea și o mică activitate de comerț. În general cu cât sectorul de vânzări al întreprinderii este mai aproape de consumatorul final cu atât procentul marjei comerciale este mai ridicat.

Marja comercială = vânzări de mărfuri – costul mărfurilor

Productia exercitiului .

Este un amestec de venituri din exploatare cu origine și principii de evaluare diferite.Vânzările de produse finite și prestările de servicii sunt evaluate la prețul de vănzare , în vreme ce producția stocată și producția imobilizată sunt evaluate în costuri de producție.Veniturile nete parțiale din operațiile pe termen lung reprezintă o cota parte din beneficiul contractelor cu o durată mai mare de 1 an.

Retratarea produciei exerciiului.

Producția stocată : evaluarea stocurilor cuprinde în același timp prețul de cumpărare al materiilor prime , cât și cheltuieli accesorii, mâna de lucru directă și amortizările. Aceste mărimi vin să falsifice valoarea adăugată , majorând-o cu cheltuieli necuprinse în consum. Producția stocată poate fi delimitată cu mâna de lucru directă și cu amortizările incluse , aceste mărimi fiind retratate la nivelul excedentului brut de exploatare și la nivelul rezultatului de exploatare. Producția exercițiului = producția vândută + producția stocată + producția de imobilizări

Valoarea adăugată.

Este foarte importantă din punct de vedere economic. Este vorba de diferențele dintre intrări și ieșiri. Ea măsoară crearea de valoare de către întreprindere. Vorbim de o creare de valoare de către întreprindere din momentul din care vânzările exercițiului sunt superioare consumurilor generate de aceste vânzări.

Valoarea adăugată este un bun indicator al ponderii activității economice a întreprinderii în ansamblul economiei naționale. Valoarea adăugată nu este adaptată analizei unei activități de prestări servicii în care consumul nu reprezintă altceva decât cheltuielile generate de întreprindere. Pe lângă activitatea de comerț și prestări servicii , o puternică valoare adăugată poate însemna:

– o tehnologie avansată sau produse protejate prin brevete ;

– o puternică integare pe verticală care diminuează consumul.

Invers , se poate estima ca valoarea adăugată este ceea ce rămâne pentru remunerarea factorilor de productie.

Retratarea valorii adaugate.

Procedeul intermediar facturat de către un furnizor se va înscrie în “alte servicii externe” cu cât decizia de producție a întreprinderii se va îndrepta către substituirea personalului permanent de către personalul interimar , cu atât valoarea adăugată va scădea. În majoritatea cazurilor este așadar de preferat o reclasare a cheltuielilor cu personalul interimar în cheltuieli cu personalul.Chiriile pentru leasing sunt clasate în rândul serviciilor externe , fapt care nu permite analiza costului investiției încorporate în producție. Chiriile vor fi retratate în două parti:

– amortizarea care ar fi fost practicată în condiții de leasing proprietatea imobilizării , pe de o parte;

– cheltuieli financiare plătite societății de leasing pentru diferență

Această situație face să crească valoarea adăugată și să diminueze rezultatul exploatării cu suma amortizării și rezultatul financiar cu cheltuieli financiare. De asemenea , retratarea poate fi actualizată.

Valoarea adăugată = cifra de afaceri – costul mărfurilor sau se mai poate defini ca remunerația tuturor factorilor de producție:

+ salarii și alte cheltuieli de personal;

+ impozite și taxe;

+ dobânzi;

+ amortizări;

+ rezulatatul exercițiului;

Excedentul brut de exploatare.

EBE – este rezultatul după remunerarea factorilor de producție , mâna de lucru și stat. Trebuie să arătăm că furnizorii și taxele plătite sunt considerate ca o remunerare a serviciilor prestate de către stat.

Dacă diferența dintre valoarea adăugată și excedentul brut de exploatare este importantă , aceasta arată o întreprindere cu o puternică utilizare a mâinii de lucru. Întreprinderea este stabilită mecanizată : fie că substituirea capitalului muncă este imposibilă , fie că întreprinderea are o tehnologie îmbătrânită.

va fi soldul intermediar semnificativ pentru întreprinderile prestatoare de servicii în care cheltuielile cu personalul reprezintă o parte importantă din costuri ; excedentul brut de exploatare este un bun indicator al performanțelor industriale și comerciale.

Retratarea excedentului brut de exploatare.

– personalul interimar integrat în valoarea adăugată este dedus din excedentul brut de exploatare;

– participarea salariaților poate fi astfel retratată la nivelul excedentului brut de exploatare dacă se estimează că aceasta este recunoscută și face parte din costul global al personalului;

– subvenția de exploatare aceasta poate face referire la ponderile specifice ale contului de rezultate , de exemplu , subvenția pentru angajarea unui salariat. Aceste subvenții pot fi deduse din suma conturilor de cheltuieli corespunzătoare.

-permite măsurarea rezultatului activității. El va permite măsurarea eficienței aparatului productive ca o combinație între capital și forța de muncă.

Diferența dintre excedentul brut de exploatare și rezultatul exploatării este constituit în esența din amortizarea imobilizărilor : încorporarea uzurii investitiilor la producție .De asemenea , se pot constata provizioane pentru deprecierea activelor circulante . O întreprindere a cărei funcție de producție arată o puternică substituire a capitalului cu munca va constata o puternică degradare a rezultatului de exploatare în raport cu excedentul brut de exploatare.

Rezultatul exploatării va permite compararea deciziilor productive făcute de mai multe întreprinderi din același sector de activitate , independent de modalitatea de finanțare practicată.

Rezultatul exploatării.

Permite măsurarea rezultății activității. El va ppermite măsurarea eficienței aparatului productiv ca o combinație între capital și forța de muncă. O întreprindere a cărei funcție de producție acordă o puternică substituire a capitalului cu munca va constata o puternică degradare a rezultatului de exploatare în raport cu EBE. Rezultatul exploatării va permite compararea deciziilor productive făcute de mai multe intreprinderi din același sector de activitate independent de modalitatea de finanțare practică.

Retratarea rezultatului de exploatare.

– Cota parte din chiria pentru mijloacele deținute în leasing corespund amortizării care s-ar fi practicat în condiții proprietatea imobilizării este dedusă din rezultat.

– Transferul cheltuiellilor de exploatare : acesta poate primi conturi de consumuri. De asemenea , el poate face referire la salariu (rambursarea indemnizatiilor zilnice de securitate socială ) și alte posturi. Se preferă efectuarea transferurilor de cheltuieli la fiecare sold interior implicat pentru a face posturile omogene .

Excedentul brut de exploatare (EBE) = valoarea adăugată + subvenții – (cheltuieli de personal , impozite , taxe și vărsăminte asimilate).Excedentul brut de exploatare se calculează cu ajutorul tabloului soldurilor intermediare de gestiune , unde indicatorii sunt codificați sub formă de marje.

RMj brute = EBE servește la:

– remunerarea capitalurilor proprii

– remunerarea capitalului împrumutat

– plata impozitului

– rambursarea împrumutului

Rezultatul curent integrează costul finanțării întreprinderii (rezultatul financiar ).

Retratarea rezultatului curent.Cheltuielile financiare incluse în redevențele leasing-ului se deduc la nivelul rezultatului financiar.

Retratarea rezultatului excepțional.

Anumite activități includ în modalități de gestiune cesiunea de imobilizări. De exemplu , o societate care împrumuta automobile va împrumuta pentru o anumită perioadă de timp un vehicul după care îl va vinde la momentul oportun pentru a-și maximiza profitul . De asemenea , întreprinderile de transport rutier cedează în mod sistematic camioanele după “X” ani de utilizare. În acest caz putem considera plusurile sau minusurile de valoare fac parte integrantă din rezultatul activității și astfel , trebuie să fie reclasate la nivelul rezultatului de exploatare.

Rezultatul exercitiului.

Rezultatul exercițiului cuprinde rezultatul curent și rezultatul excepțional minus impozitul pe societate și participarea salariaților ; el este astfel egal cu suma veniturilor minus suma cheltuielilor exercițiului.Impozitul pe societate și participarea salariaților se scad din acest sold și nu din excedentul brut de exploatare , deoarece se consideră că rezultatul este repartizat între:

Acționari – rezultatul exercițiului

Stat – impozitul pe societate

Salariați – participarea salariaților

De notat că , în urma legii fiscale cu privire la reportarea deficitelor , se pot constata creditări ale imozitului pe societăți.

Plusurile sau minusurile de valoare.

Acestea sunt rezultatul cesiunii de imobilizări ; soldul este în general nesemnificativ ( cesiunea de imobilizări pentru o înlocuire cu o valoare neta contabilă scăzută și un preț de cesiune redus ).De notat că plusurile sau minusurile de valoare sunt deja incluse în rezultatul excepțional.

Capacitatea de autofinanțare ( CAF ).

Autofinanțarea este cel mai răspândit principiu de finanțare.

CAF = Venituri monetare – cheltuieli monetare

CAF este degajarea potențială a trezoreriei atunci când toate veniturile încasabile sunt încasate și toate cheltuielile de plătit sunt achitate. Pe de altă parte ea prezintă și capacitatea întreprinderii de a-și autofinanța investițiile și creșterea necesarului de rulment , percum și capacitatea de a-și rambursa datoriile financiare.

Metode de calcul:

a) Metoda aditivă

CAF = RBE + alte venituri din exploatare

+ venituri financiare

+ venituri excepționale (- venituri din provizioane )

– alte cheltuieli din exploatare

– cheltuieli financiare

– cheltuieli excepționale (- cheltuieli cu provizioanele)

– impozit pe profit

Rezulatatul exercițiului fiind egal cu ansamblul veniturilor și cheltuielilor exercițiului.

CAF se poate calcula adăugând la rezultatul exercițiului ansamblul cheltuielilor calculate și scăzând ansamblul veniturilor.

b) Metoda deductivă

CAF = rezultatul net al exercițiului

+ cheltuieli cu amortizmente și provizioane

+ cheltuieli cu activele cedate

– venituri din provizioane

– subvenții virate la venituri

– venituri din cedarea activelor

Este suficient să analizăm caracterul monetar sau nemonetar al veniturilor și al cheltuielilor.Până la nivelul excedentului brut de exploatare toate veniturile și cheltuielile sunt încasabile și respective de plată. Putem pleca prin urmare de la excedentul brut din exploatare.

Analiza CAF.

CAF permite evidențierea capacității întreprinderii de a-și autofinanța investițiile și de a-și rambursa datoriile financiare.

Indicatorul datorii financiare arată o manieră teoretică în câte exerciții întreprinderea va fi capabilă să-și ramburseze datoriile financiare dacă s-ar perpetua în fiecare exercițiu aceeași capacitate de autofinanțare.

În evaluarea economică pe lângă evoluția autofinanțării în mărimi absolute se urmăresc și ratele autofinanțării și anume :

• rata autofinanțării imobilizării corporale (R1) : R1 =

• rata autofinanțării imobilizărilor corporale și necorporale (R2):

R2 =

• rata de autofinanțare a nevoii globale de finanțare (R3) :

R3 =

• rata de rambursare a datoriei financiare (R CAF ) indică numărul de ani necesari pentru a asigura rambursarea datoriilor financiare pe baza CAF anuale degajate de societate.

RCAF =

Ratele de rentabilitate specifice:

– rentabilitatea comercială – arată ce profit s-a obținut la 1000 lei cifră de afaceri;

CA =

– pentru comerț ;

RE = Adaos – cheltuieli de distribuție ;

– rata de rentabilitate a resurselor consumate;

Rrc= – pentru industrie;

Rrc = * 100 – pentru comerț;

3.2.6 Metode de calcul – Analiza indicatorilor si compararea exercitiilor financiare (anul 2006 – anul 2007) la societatea DYPETY S.R.L. ANEXA NR.1

4. ANALIZA LICHIDITATII SI SOLVABILITATII A SOCIETATII DYPETY S.R.L.

Importanta calcularii indicatorilor economico-financiari consta in cunoasterea evolutiei acestora si in compararea cu exercitiile financiare precedente, ceea ce ofera conducerii entitatii posibilitatea de a efectua analize economico-financiare cu impact in procesul decizional. Principalele grupe de indicatori sunt:

– Indicatori de lichiditate

– Indicatori de risc

– Indicatori de activitate(de gestiune)

– Indicatori de profitabilitate

– Indicatori de solvabilitate

Acestia sunt principali indicatori pe care o societate ar trebui sa-i calculeze in momentul in care se face analiza patrimoniala pe baza situatilor financiare.Interpretarea acestor indicatori scoate in evidenta riscul de insolvabilitate a societatii.Aceasta consta in incapacitatea entitatii de a-si onora angajamentele asumate fata de terti.

4.1 Indicatori de lichiditate arata capacitatea activelor din cadrul socitatii de a transforma in bani, fara riscuri:

– Lichiditatea curenta arata suma cu care activel circulante depasesc datoriile pe termen scurt si ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.Valoarea recomandata si acceptabila este in jur de 2. Deci, cu cat valoarea acestuia este mai mare, cu atat situatia entitatii este mai buna.

Lichiditatea curenta = Active curente

Datorii curente

– Lichiditatea imerdiata elimina stocurile, deoarece nu se pot transforma imediat in disponibilitati, exprimand capacitatea entitatii de a plati datoriile.Valoarea recomandata este in jur de1. Cu cat valoarea acestuia este mai mare dfecat 1, cu atat situatia entitatii este mai buna.

Lichiditatea imerdiata = Active curente -Stocuri

Datorii curente

4.2 .Indicatorii de risc

– Gradul de indatorare arata cat la suta din capitalurile proprii reprezinta creditele peste 1 an si posibilitatea acoperirii acestora din rezerve si capital social.Riscul nu trebuie sa se ridice la mai mult de 30%.

Gradul de indatorare = Capitalul imprumutat X 100 sau

Capitalul propriu

Capitalul imprumutat X 100

Capitalul angajat

Capitalul imprumutat = credite peste un an

Capital angajat = capital social + rezerve + credite peste 1 an

Indicatorul privind acoperirea dobanzilor determina de cate ori societatea achita cheltuielile cu dobanda.Cu cat valoarea acestuia este mai mica , cu atat pozitia societatii este mai riscanta.

Indicatorul privind acoperirea dobanzilor =

Profit inaintea dobanzii si impozitului pe profit

Cheltuieli cu dobanda

4.3. Indicatori de activitate (de gestiune) furnizeaza informatii cu privire la:

– viteza de intrare sau iesirea fluxurilor de trezorerie;

– capacitatea de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza.

a) Viteza de rotatie a stocurilor arata de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului financiar.

Viteza de rotatie a stocurilor = Costul vanzarilor

Stocul mediu

b) Viteza de zile de stocare (durata medie de vanzare) indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate . Cu cat numarul de zile este mai mic, cu atat situatia este mai buna , in sensul ca stocurile sunt utilizate in procesul de productie , aprovizionarile cu stocuri sunt ritmice si nu exista riscul de a inregistra stocuri cu miscare lenta sau greu vandabile

Numarul de zile de stocare = Stocul mediu X 365

Costul vanzarilor

c) Viteza de rotatie a debitelor clienti – cand valoarea indicatorului este mare , rezulta ca in unitate sunt probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si, in consecinta , creantele sunt mai greu de incasda (clienti rau-platnici). Entitatea trebuie sa ia masurile care se impun pentru urgentarea incasarii acestora.

Viteza de rotatie a debitelor clienti = Sold mediu clienti X 365

Cifra de afaceri

d) Viteza de rotatie a creditelor furnizori arata numarul de zile de creditare pe care societatea il obtine de la furnizorii sai.

Viteza de rotatie a creditelor furnizori = Sold mediu furnizori X 365

Achizitia de bunuri (fara servicii)

(Sau Cifra d afaceri)

e) Viteza de rotatie a activelor imobilizate exprima numarul de rotatii efectuate de activele imobilizate pentru cifra de afaceri. De asemenea , se evalueaza eficienta managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate prin exploatarea acestora.

Viteza de rotatie a activelor imobilizate = Cifra de faceri

Active imobilizate

f) Viteza de rotatie a activelor totale evalueaza eficienta managementului activelor prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de activele entitatii.

Viteza de rotatie a activelor totale = Cifra de afaceri

Total active

4.4. Indicatori de profitabilitate exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele disponibilr.

a) Rentabilitatea capitalului angajat reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti in afacere.

Rentabilitatea capitalului angajat =

Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit

Capital angajat

b) Marja bruta din vanzari – o scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca societatea nu este capabila sa isi contoleze costurile de productie sau obtine un pret optim de vanzare.

Marja bruta din vanzari = Profit brut din vanzari X 100

Cifra de faceri

c) Profitabilitate-atunci cand profitabilitatea este mai mica decat rata dobanzii de baza pe termen lung, conducerea entitatii ar trebui sa analizeze situatia in sensul orientarii activelor intr-o alta directie de utilizare sau chiar sa procedeze la lichicarea unitatii sau alta procedura de reorganizare, in cazul in care profitabilitatea nu poate fi imbunatatita.

Profitabilitate = Profit din exploatare

Capital angajat

4.5. Solvabilitatea pe termen lung stabileste capacitarea entitatii de a face fata datoriilor pe termen lung.

a) Raportul datorii la capitalul propriu -daca acest indicator este pre ridicat , acest lucru ar putea semnaliza ca entitatea si-a consumat intreaga capacitate de indatorare si nu dispuner de o marja de manevra in cazul unor evenimente viitoare nefavorabile.

Daca tendinta de evolutie a indicatorului este ascendenta, aceasta ar pute insemna ca profiturile sunt prea scazute pentru a putea acoperi nevoile entitatii.

Daca aceasta evolutie este descendenta, atunci s-ar putea ca entitatea sa se afle intr-o situatie favorabila si sa fie in masura sa pregateasca terenul pentru o viitoare expansiune.

Raportul datorii la capitalul propriu = Total datorii

Capital propriu

b) Raportul Imobilizarilor corporale nete la capitalul propriu.Acest indicator da informatii cu privire la calitatea curenta a capitalului propriu, deoarece sunt eliminate active necorporale, precum fondul comercial, a carui materializare depinde in totalitatea de activitati viitoare.

Raportul Imobilizarilor corporale nete la capitalul propriu =

Capital propriu – Imobilizari necorporale

Capital propriu

c)Gradul de acoperire a dobanzilor exprima capacitatea entitatii de a face fata obligatiilor de plata a dobanzilor, care este mai curand o functie a capacitatii acesteia de a genera un flux de trezorerie pozitiv din activitatea de exploatare, atat pe termen scurt , cat si in perspectiva .Astfel, gradul de acoperire a dobanzilor arata cat de stabila este capacitatea entitatii de a-si onora obligatiile de plata privind dobanzile.

Gradul de acoperire a dobanzilor = Profit din exploatare

Cheltuieli privind dobanzile

4.6 Calculul indicatorilor lichiditatii si solvabilitatii la societatea DYPETY S.R.L. – Analiza Bilant contabil decembrie 2008 si Contul de profit si pierdere decembrie 2008 ANEXA NR. 2

CAPITOLUL IV

CONCLUZII

Contul de profit și pierdere în concepția I.A.S.C. , constituie un element component al situației financiare , care măsoară performanțele activității întreprinderii , iar în calitatea sa de instrument de informare financiară servește la satisfacerea nevoilor unei game largi de utilizatori.

Elementele care măsoară performanțele activității întreprinderii potrivit cadrului conceptual I.A.S.C. sunt veniturile și cheltuielile.Acestea sunt definite prin optica conceptuală a profitului determinată ca diferență între venituri și cheltuieli deoarece constituie criteriul de apreciere a performanțelor întreprinderii.

Veniturile reprezintă creșterile de avantaje economice , în cursul exercițiului financiar ca urmare a creșterilor de active sau diminuare de pasive , iar această creștere poate fi măsurată. Veniturile provin din activitatea curentă a întreprinderii , cât și din alte venituri și plusurile de valori sau câștiguri.

Cheltuielile sunt definite ca delimitări de avantaje economice pe parcursul exercițiul financiar și se prezintă sub forma diminuărilor de active sau creșterilor de pasive , au consecințe directe asupra scăderii capitalurilor proprii , alta decât distribuirile către proprietarii de capital. Constituie o cheltuială – orice diminuare a capitalurilor proprii alta decât reducerea capitalului social sau distribuirea de dividende. Orice cheltuială este contabilizată în contul de profit și pierdere , atunci când s-a produs o diminuare a avanatjelor economice viitoare , generată de o diminuare de active și o creștere de pasiv , diminuare ce poate fi măsurată .

Activitatea oricărei firme se concretizează în obținerea de produse , executarea de lucrări și prestarea de servicii , rațiunea de a exista constituind-o obținerea unei rentabilități scontate.

În economia de piață o întreprindere nu poate supravițui și respectiv dezvoltă decât în măsura în care dovedește că este capabilă să răspundă de o manieră durabilă societății pieței , măsurată prin identificarea corectă a solicitărilor clienților , asigurarea promptă a unei oferte de produse și servicii adecvate.

Contul de profit și pierdere sau contul de rezultate este documentul contabil de sinteză care măsoară performanțele activității întreprinderii în cursul perioadei actualizate.

Diferența dintre venituri și cheltuieli constituie rezultatul exercițiului. Unii utilizatori ai informației contabile sunt interesați mai mult de informația privind profitul întreprinderii , în timp ce alții urmăresc fluxurile viitoare ale ale trezoreriei.

Obiectivele și scopul financiar ale întreprinderii pot fi abordate din diferite puncte de vedere . O primă abordare vizează maximizarea profitului prin raționalizarea deciziilor financiare și dintr-o altă optică (cea managerială ) accese obiective și scopuri vizează în principal realizarea creșterii economice , a echilibrului financiar și a lichidării financiare.

Informația financiară nu poate fi pe deplin înțeleasă dacă se ignoră specificul activității precum și rezultatul exploatării . Astfel , interpretarea fluxurilor financiare se face în mod diferit , în funcție de faza de expansiune , maturitate sau declin în care se află întreprinderea . De aceea se impune completarea datelor financiar –contabile cu informații referitoare la potențialul tehnic uman , comercial , intensitatea concurenței și poziția firmei pe piață , imaginea firmei și a produselor sale. Luarea în considerare a acestora în realizarea diagnosticului financiar va permite caracterizarea fiecărei activități a întreprinderii în termeni de nevoi , rentabilitate și risc.

Analiza financiară urmărește să evidențieze modalitatea de realizare a echilibrului financiar pe termen mediu și lung și treptele de acumulare bănească , rentabilitatea activității întreprinderii.

Scopul analizei financiare îl costituie întocmirea diagnosticului financiar al întreprinderii în vederea evidențierii punctelor forte și punctelor slabe , precum și a potențialului managementului financiar.

Operațiile economice și financiare care au loc în cadrul unei întreprinderi se reflectă în documentele contabile de sinteză sub forma fluxurilor și stocurilor . Fluxurile exercită o influență nemijlocită asupra rezultatului exercițiului , în timp ce stocurile au un impact temporar sau de durată , asupra echilibrului financiar , nevoii de finanțare a operațiilor de gestiune și asupra solvabilității firmei. Fluxul financiar îmbracă forma veniturilor și cheltuielilor aferente perioadei de gestiune .Ele sunt generate în activitatea desfășurată în cadrul întreprinderii și se prezintă ca flux de exploatare , flux financiar și flux excepțional. Structurarea activității întreprinderii pe cele trei niveluri permite prezentarea indicatorilor din contul de profit și pierdere și facilitează stabilirea unor mărimi valorice cunoscute sub denumirea de solduri intermediare de gestiune (S.I.G.)

Utilizarea S.I.G. răspunde necesităților analizei economico –financiare a întreprinderii și a funcționării contabilității naționale.

Se poate concluziona că S.I.G. reprezintă mărimi rezultative , obținute prin calcule economice .Ele permit aprecierea creșterii avuției generată de activitatea întreprinderii precum și înțtelegerea modului de formare a rezultatului net.

Marja comercială sau adaosul comercial este specific întrerprinderilor comerciale.Produsele comercializate de o întreprindere au , pe lângă capacitatea de a satisface nevoile consumatorilor și aptitudinea de a degaja marje. Marja comercială este un concept operațional utilizat de întreprinderi care vând mărfurile în starea în care au fost cumpărate.

Dacă valoarea stocurile este pozitivă aceasta denotă că întreprinderea a comercializat o parte din mărfurile existente în stoc la începutul perioadei , iar dacă valoarea stocurilor este negativă rezultă că stocurile au crescut , deoarece în cursul perioadei nu au fost comercializate în totalitate.

Valoarea adăugată reprezintă surplusul de încasări peste venitul consumurilor proprii provenind de la terți , respective bogăția creată prin valorificarea resurselor tehnice , umane , și financiare ale întreprinderii.

Rata valorii adăugate constituie un indicator al gradului de integrare economică a întreprinderii , fiind expresia productivității globale , respectiv a bogăției create la un anumit nivel de activitate.

Evaluarea sa permite aprecierea strategiei întreprinderii , iar diminuarea ratei poate semnifica o utilizare ineficientă a factorilor de producție.

Rezultatul brut al exploatării este primul sold intermediar de gestiune cu semnificație în termeni de rentabilitate și reflectă contribuția exploatării la formarea rezultatelor. După caz , poate îmbrăca forma excedent brut sau deficitul brut al exploatării.

EBE – reprezintă o resursă financiară fundamentală pentru întreprindere care va fi utilizată pentru menținerea sau creșterea capacității de producție ,plata cheltuielilor financiare , a impozitului pe profit și a dividendelor ,rambursarea împrumuturilor angajate anterior. Cu toate acestea EBE nu este decât o resursă de trezorerie potețială , un cash – flow potențial degajat de exploatare susceptibil de a se transforma în disponibilități.

RBE constituie un rezultat potențial în sensul că nu ține cont de toate cheltuielile suportate de întreprindere în activitatea sa de exploatare.

Se constată că suportul creșterii RBE îl constituie depășirea veniturilor monetare, ca rezultat al creșterii cifrei de afaceri și respectiv sporirea bogăției create de întreprindere , prin valorificare apotențialului de care dispune . Ca expresie a surplusului monetar generat de activitatea curentă a întreprinderii , rezultatul brut al exploatării măsoară contribuția globală pe care exploatarea o aduce autofinanțării întreprinderii.

Analiza RBE , prin prisma ratelor de rentabilitate , evidența creșterii atât a ratei marjei brute a exploatării , cât și a rentabilității economice.

Aceasta denotă o creștere rapidă a rezultatului brut al exploatării , față de creșterea cifrei de afaceri și a capitalului economic. Evidența ratelor în cauză , prin tendințele lor de creștere , evidențiând o activitate eficientă , ca rezultat al valorificării optime a potențialului material , uman și financiar de care dispune .Rezultatul exploatării caracterizează performanțele comerciale și financiare aferente activității de exploatare normală și curentă a întreprinderii , independent de politica financiară și fiscală. El pune în evidență rezultatul degajat din exploatare , după luarea în considerare a tuturor cheltuielilor de producție și comercializare , precum și a riscurilor de exploatare.

Capacitatea de autofinanțare reflectă potențialul financiar de creștere economică a întreprinderii , respective sursa internă de finanțare genarată de activitatea industrială și comercializare a acesteia destinată să asigure : finanțarea unor nevoi de gestiune curente , creșterea fondului de rulment , finanțare atotală sau parțială a noilor investiții rambursarea împrumuturilor contractate , remunerarea capitalurilor investite.

Astfel, potrivit prevederilor art.153 alin.(1) din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in situatia in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, constata ca, in urma unor pierderi, stabilite prin situatiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net, determinat ca diferenta intre totalul activelor si totalul datoriilor acesteia, reprezinta mai putin de jumatate din valoarea capitalului social, vor convoca adunarea generala extraordinara, pentru a hotari reintrgirea capitalului, reducerea lui la valoarea ramasa sau dizolvarea societatii.

Se constata ca acele societati care dispun de lichiditati insuficiente, fie pentru acoperirea datoriilor contractate, fie pentru finantarea cresterii economice, sunt de fapt niste societati carora le lipseste flexibilitatea financiara, situatie pe care utilizatorii de situatii financiare si in special actionarii trebuie sa o cunoasca.

CAPITOLUL IV

BIBLIOGRAFIE

1. Andronie Maria , Metode de proiectare a sistemelor informatice , Editura Fundatiei Romania de Maine , Bucuresti, 2006

2. Andronie Maria, Zenovic Gherasim, Doina Fusaru, Sisteme Informatice pentru asistarea deciziei economice

3. Bondrea A. si colab. , Ghid privind metodologia de elaborare si sustinere a licentei in domeniul economic, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti , 2001

4. Ionescu Luminița , Florentina Georgescu, Lucian-Dorel Ilincuță, Contabilitatea Societatilor Comerciale (aprofundată

5.Legea contabilităŃii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 14 ianuarie 2005 O.M.F.P. nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitătii institutiilor publice, Planul de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1186 bis din 29 decembrie 2005, cu modificările si completările ulterioare.

6. Morosan Iosefina, Analiza economico-financiara, Tehnici si metode, Editura FundatieiRomânia de Mâine, Bucuresti, 2006.

7. Morosan, Iosefina, Analiza economico-financiara. Editia a II-a revazuta si adaugita,

Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti

8. O.M.F.P. nr. 1752/2005, pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directiveleeuropene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1080 bis din 30 noiembrie 2005.