Contabilitatea Cheltuielilor Si A Veniturilor

CUPRINS:

CAP. I Prezentarea generală a S.C. MITELI COM S.R.L. FILIASI

1.1 Scurt istoric evolutiv al firme analizate

1.2 Analiza mediului extern al entității juridice supuse studiului

1.3 Structura organizatorică și funcționala a S.C. MITELI COM S.R.L. FILIASI

1.4 Forma de înregistrare contabilă uzitată de unitatea patrimoniala supusă analizei

1.5 Indicatori economico-financiari caracteristici S.C. MITELI COM S.R.L.FILIASI

CAP. II Cheltuielile și veniturile – concept, clasificare, tratament contabil

2.1 Aspecte generale ale cheltuielilor și ale veniturilor

2.2 Clasificarea cheltuielilor și a veniturilor

2.3 Aspecte fiscale (cheltuieli deductibile / nedeductibile și venituri

impozabile / neimpozabile

2.4 Calcularea poziției financiare

2.5 Tratamentul contabil al cheltuielilor și al veniturilor

2.5.1 Contabilitatea cheltuielilor din exploatare

2.5.2 Contabilitatea cheltuielilor financiare

2.5.3 Contabilitatea cheltuielilor extraordinare

2.5.4 Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările, provizioanele și

ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare

2.5.5 Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit și alte impozite.

2.5.6 Contabilitatea veniturilor din exploatare

2.5.7 Contabilitatea veniturilor financiare

2.5.8 Contabilitatea veniturilor extraordinare

2.5.9 Contabilitatea veniturilor din provizioane și ajustări pentru

depreciere sau pierdere de valoare

CAP III Concluzii și propuneri

Bibliografie

Anexe

CAP. I Prezentarea generală a S.C. MITELICOM S.R.L. FILIASI

1.1 Scurt istoric evolutiv al firmei analizate

În anul 1994, Stanciulescu Sandel si Stanciulescu Tuta au

decis înființarea societății comerciale MITELI COM SRL având forma juridică de societate cu răspundere limitată și care funcționează în conformitate cu Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, precum și a contractului de societate și a statutului (încheiate și autentificate la notar în data de 31 mai 1995).

Socetatea are sediul în Filiasi, b-dul Racoteanu ,jud Dilj

S.C.MITELI COM SRL S.R.L. este înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub numarul J16/22/1995 la data de 10 iunie 1995, iar codul unic de înregistrare (codul fiscal) este R6722292 din data de 16 iunie 1995.

Capitalul social subscris era de 10.000 lei, împarțit in 1000 de părți sociale a câte 10 lei fiecare. Constituirea capitalului a fost dupa cum urmează:

Stanciulescu Sandel a depus 5000 lei revenindu-i 500 părți sociale, respectiv 50% din capitalul social.

Stanciulescu Tuta a depus 5000 lei revenindu-i 500 părți sociale, respectiv 50% din capitalul social.

Care potrivit contractului de societate și statutului, cesiunea părților sociale între asociați sau către terțe persoane se poate face pe baza deciziei Adunării Generale a Asociaților luată în unanimitate.

1.2 Analiza mediului extern al entitatii juridice supuse studiului

S.C. MITELI COM S.R.L. își desfășoară activitatea în domeniul comertului realizând vanzari de:

Combine frigorificei:

televizoare

tevi pt canalizare,alimentare apa,montare centrale

calculatoare

fitinguri

materiale de construcii

chimicale

detergenti

vopsele lavabile

boilere electrice

Astfel principalii furnizori sunt:

S.C. ARABESCQUE SRL. pentru materiale de construcii

S.C. VALROM SRL pentru tevi de tote felurile

S.C. INTERBRANDS S.A. pentru detergenti

S.C. SENTOSA SRL pentru frigidere si lazi frigorifice

S.C. SANTOL S.A. pentru televizoare,etc.

Produsele și serviciile noastre au ca piață de desfacere: România.

Vânzările companiei noastre sunt de 100.000 $/an

S.C. MITELI COM SRL S.R.L. are încheiate contracte de

colaborare cu importante firme de pe plan local și național , altfel spus principalii clienți sunt:

Primariile din toate localitatile din apropiere

Bancile din apropiere

Magazinele

Oamenii din imprejurimi,

Fabrici : mecanica fina Filiasi, Termoserv Turceni,

1.3 Structura organizatorică și funcțională a S.C. MITELI COM S.R.L. FILIASI

S.C. MITELI COM S.R.L. este o societate mică având aproximativ 30 de angajați care au urmat cursuri specializate în domeniul de activitate al firmei (conform organigramei de la Anexa nr. 1).

Conducerea societăți este asigurată de Adunarea Generală a Asociaților care acționează în conformitate cu prevederile contractului, statutului și legii române. Administrarea și reprezentarea față de terți este asigurată de asociați, cu dreptul de a transmite reprezentarea și administrarea unor terțe persoane, pe bază de procură specială și autentică.

Durata mandatului administratorilor este nedeterminată.

Adunarea Generală a Asociaților poate numi administrator și o terță persoană.

Controlul societății va fi asigurat de către Adunarea Generală. În condițiile legii va putea numit un cenzor.

Conducerea și coordonarea activităților societății sunt realizate de directorul general (el este administratorul numit de asociați).

Adunarea Generală a Asociaților mai stabilește în funcție de necesități schema de organizare și plata personalului societății cu respectarea legilor în vigoare.

1.4 Forma de înregistrare contabilă uzitată de unitatea patrimonială supusă analizei

În România, la societățile comerciale, ținerea contabilității este obligatorie reprezentând o cerință a existenței acesteia ca entitate în cadrul căreia munca de contabilitate începe în momentul înființării și se termină o dată cu lichidarea acesteia.

Contabilitatea determină înregistrarea documentelor justificative în ordine cronologică (în ordinea în care s-au petrecut faptele) și sistematică (după natura și felul lor) a tuturor operațiunilor savârșite de întreprindere.

Contabilitatea mai poate fi privită și ca o metodă de cunoaștere și control a patrimoniului, de determinare a modului în care au fost folosite mijloacele bănești și materiale, precum și de determinare a eficienței societății prin calcularea rezultatelor obținute.

Forma de înregistrare contabilă utilizată de societate este „maestru șah”.

S.C. MITELI COM S.R.L. folosește pentru programul contabil „Petrescu” , care este format din modulele: casa și banca, materiale, mărfuri, salarii, mijloace fixe.

1.5 Indicatori economico-financiari caracteristici S.C. MITELI COM S.R.L.

Este important pentru orice director, asociați / acționari să cunoască starea reală a societăți lor, iar pentru asta este nevoie de calcularea unor indicatori, cum sunt:

Solvabilitatea generală

unde:

TA – reprezintă total active

TD – reprezintă total datorii

S.C. MITELI COM S.R.L. are o solvabilitate foarte bună, deoarece își poate acoperi datoriile prin lichidarea activelor. Solvabilitatea societății este aproximativ egală cu o ușoară tendință de scădere în 2007.

Solvabilitatea patrimonială

unde:

Cpr – reprezintă capitalul propriu

TP – reprezintă total pasiv

Solvabilitatea patrimonială a societății analizate pentru anul 2007 la fel ca și pentru anul 2008 este slabă fiind sub 30 %.

Lichiditatea generală

unde:

Acrt – reprezintă active curente

Dcrt – reprezintă datorii curente

Lichiditatea generală a societății este slabă. Activele curente sunt finanțate aproape integral din datoriile curente, ceea ce înseamnă ca datoriile curente pot fi acoperite de activele curente doar în proporție de 92% în anul 2007, iar în anul 2008 acest indicator crește la 95%, ceea ce este un lucru bun.

Lichiditatea restrânsă

unde:

S – reprezintă stocul

Lichiditatea restiansa a societății analizate este bună. Societatea își poate acoperi imediat datoriile curente pe baza creanțelor și a disponibilităților bănești în proporție de 67% în 2007 și în proporție de 62% în 2008. (indicele tinde să scadă)

Gradul de îndatorare

unde:

Cîmp – reprezintă capital împrumutat

Cang – reprezintă capital angajat

Societatea în anul 2007 are resurse (de finanțare) atrase din exterior, reprezentând datoriile pe termen lung, în proporție de 2,87% din resursele interne de finanțare; acestea crescând la 16,53% în 2009.

Resursele externe atrase de societate pe termen lung pentru finanțare reprezintă 2,79% din totalul resurselor de finanțare atrase în anul 2007; iar în 2008 ponderea crește la 14,19%.

Gradul de acoperire a dobânzii

unde:

Prîpid – reprezintă profitul înaintea plății impozitului și a dobânzii

CD – reprezintă cheltuielile cu dobânda

Din profitul obținut înainte de înregistrarea cheltuielii cu impozitul pe profit și a cheltuielilor cu dobânda societatea își poate acoperii cheltuielile cu dobânda înregistrate la nivelul exercițiului financiar 2007 în medie de 2,22 ori. Această capacitate scăzând la 1,03 ori în 2008.

Viteza de rotație a stocurilor

unde:

CA – reprezintă cifra de afaceri

TS – reprezintă total stocuri

În cursul exercițiului financiar 2007 societatea și-a rotit stocurile de 5,91 de ori scăzând la 3,34 de rotații pentru anul 2008; ceea ce este un lucru rău ținând cont și de domeniul de activitate al firmei tipărire și activități anexe.

Durata de stocare a stocurilor

S.C. MITELI COM S.R.L. în anul 2007 și-a rotit stocurile în medie la 61 de zile, ceea ce în 2008 a crescut la 109 zile fiind un lucru negativ.

Perioada de recuperare a creanțelor

unde:

Cr – reprezintă creanțele pe care le avem de încasat

Societatea în anul 2007 și-a încasat creanțele în medie la 139 de zile, iar în anul 2008 la 123 de zile, ceea ce este un lucru bun deoarece a scăzut perioada de încasare a creanțelor.

Perioada de rambursare a datoriilor

unde:

DTS – reprezintă datorii pe termen scurt

CAP. II Cheltuielile și veniturile – concept, clasificare, tratament contabil

2.1 Aspecte generale ale cheltuielilor și ale veniturilor

Agenții economici în urma desfășurării activității, ce constituie obiectul activității de bază, efectuează o serie de cheltuieli cu materiile prime, materialele, energia electrică, apa, amortizarea, salariile, etc. Cheltuielile efectuate generează și un rezultat care desemnează veniturile ce revin societății din desfășurarea activității, de exemplu veniturile din vânzarea mărfurilor.

Cheltuielile sunt diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari.

Veniturile sunt creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creșteri ale activelor sau descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor.

2.2 Clasificarea cheltuielilor și a veniturilor

Pentru buna desfașurare a activității economice reglementările contabile actuale din România clasifică cheltuielile și veniturile după natura lor economică.

Astfel pentru cheltuieli avem:

Cheltuieli din exploatare care apar în urma desfășurării activității curente (comercială).

În cadrul cheltuielilor din exploatare sunt cuprinse următoarele

cheltuieli:

– Cheltuieli privind consumul de stocuri, adică cheltuielile care apar în urma materialelor de natura obiectelor de inventar, materiale nestocate, energia și apa, cheltuielile privind mărfurile și cheltuielile privind ambalajele.

– Cheltuieli cu serviciile prestate și lucrările executate de terți, cum sunt cheltuilelile cu întreținerea și reparațiile, cheltuielile cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile, cheltuielile cu primele de asigurare, cheltuielile cu studiile și cercetările.

– Cheltuieli cu alte servicii executate de terți; aici intră cheltuielile cu colaboratorii, cheltuielile privind comisioanele și onorariile, cheltuielile de protocol, reclamă și publicitate,cheltuielile cu transportul de bunuri și personal,.

Cheltuieli financiare care sunt generate de activitatea financiară.

Acestea cuprind:

– Pierderi din creanțe legate de participații

– Cheltuieli prsau creșteri ale activelor sau descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor.

2.2 Clasificarea cheltuielilor și a veniturilor

Pentru buna desfașurare a activității economice reglementările contabile actuale din România clasifică cheltuielile și veniturile după natura lor economică.

Astfel pentru cheltuieli avem:

Cheltuieli din exploatare care apar în urma desfășurării activității curente (comercială).

În cadrul cheltuielilor din exploatare sunt cuprinse următoarele

cheltuieli:

– Cheltuieli privind consumul de stocuri, adică cheltuielile care apar în urma materialelor de natura obiectelor de inventar, materiale nestocate, energia și apa, cheltuielile privind mărfurile și cheltuielile privind ambalajele.

– Cheltuieli cu serviciile prestate și lucrările executate de terți, cum sunt cheltuilelile cu întreținerea și reparațiile, cheltuielile cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile, cheltuielile cu primele de asigurare, cheltuielile cu studiile și cercetările.

– Cheltuieli cu alte servicii executate de terți; aici intră cheltuielile cu colaboratorii, cheltuielile privind comisioanele și onorariile, cheltuielile de protocol, reclamă și publicitate,cheltuielile cu transportul de bunuri și personal,.

Cheltuieli financiare care sunt generate de activitatea financiară.

Acestea cuprind:

– Pierderi din creanțe legate de participații

– Cheltuieli privind investițiile financiare cedate

– Cheltuieli din diferențe de curs valutar

– Cheltuieli privind dobânzile

– Cheltuieli privind sconturile acordate

– Alte cheltuieli financiare

Cheltuieli extraordinare .

Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare,

Cheltuieli cu impozitul pe profit. Impozitul pe profit se calculează asupra profitului cumulat de la începutul anului sau asupra veniturilor realizate și se regularizează ca plată trimestrial.

Iar pentru venituri:

Venituri din exploatare sunt acele venituri care apar în urma desfășurării activității normale și curentă a întreprinderii. Aceste venituri cuprind:

– Cifra de afaceri netă care se formează din veniturile din vânzarea produselor finite, veniturile vânzarea semifabricatelor, veniturile vânzarea produselor reziduale,

– Variația stocurilor, reflectă valoarea produselor finite realizate de societate în urma procesului de fabricație și aflate pe stoc (nevândute către terți).

– Venituri din producția de imobilizări, reflectă valoarea activelor imobilizate corporale sau necorporale realizate de întreprindere în regie proprie și care urmează să fie folosite în activitățile societății.

Venituri financiare, rezultate din activitățile financiare ale întreprinderii.

Acestea cuprind:

Venituri din imobilizări financiare

Venituri din investiții financiare pe termen scurt

Venituri din creanțe imobilizate

Venituri din investiții financiare cedate

Venituri din diferențe de curs valutar

Venituri din dobânzi

Venituri din sconturi obținute

Alte venituri financiare

Venituri extraordinare, sunt acele venituri obținute din activitatea extraordinară (cu caracter accidental), cum sunt veniturile din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele similare.

Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare. La fel ca și cheltuielile cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, veniturile din provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare se regrupează și se includ în funcție de natura lor, după caz în venituri din exploatare, venituri financiare sau venituri extraordinare, în raportările fiscale

2.3 Aspecte fiscale (cheltuieli deductibile / nedeductibile și venituri impozabile / neimpozabile)

Din punct de vedere fiscal (conform Codului fiscal)

cheltuielile se clasifică în:

– cheltuieli deductibile

– cheltuieli nedeductibile

veniturile se clasifică în:

– venituri impozabile

– venituri neimpozabile

Cheltuielile deductibile

Cheltuielile deductibile sunt acele cheltuieli efectuate în scopul obținerii de venituri impozabile.

Aceste cheltuieli cuprind:

a) cheltuielile cu achiziționarea ambalajelor, pe durata de viață stabilită de către contribuabil;

b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecția muncii și cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale;

c) cheltuielile reprezentând contribuțiile pentru asigurarea de accidente de muncă și boli profesionale, potrivit legii, și cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;

d) cheltuielile de reclamă și publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum și costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare.

e) cheltuielile de transport și cazare în țară și în străinătate efectuate de către salariați și administratori, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exercițiul curent și/sau din anii precedenți;

f) contribuția la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:

a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol și cheltuielile cu impozitul pe profit;

b) suma cheltuielilor cu indemnizația de deplasare acordată salariaților pentru deplasări în România și în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exercițiul curent și/sau din anii precedenți. Cheltuielile de transport, cazare și indemnizația acordată salariaților, în cazul contribuabilului care realizează pierdere în exercițiul curent și/sau din anii precedenți, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice;

c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările ulterioare.

Cheltuielile nedeductibile

Cheltuielile nedeductibile sunt acele cheltuieli care nu sunt acceptate pentru a fi deduse din venituri în vederea determinării profitului impozabil. În general sunt cheltuieli care nu generează venituri în viitor (valoare adăugată) și prin urmare nu pot fi scăzute din veniturile fiscale.

Următoarele cheltuieli sunt nedeductibile:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate.

b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile de întârziere datorate către autoritățile române, potrivit prevederilor legale.

c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI;

Veniturile impozabile

Veniturile neimpozabile sunt reprezentate de acele venituri care au fost deja impozitate sau reprezintă deduceri fiscale. Exemplu: veniturile din dividende primite de o persoană juridică de la altă persoană juridică se impozitează la sursă adică la societatea care le acordă, în numele beneficiarului (societatea care le primește).

Veniturile neimpozabile

Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:

a) dividendele primite de la o persoană juridică română. Sunt, de asemenea, neimpozabile, după data aderării României la Uniunea Europeană, dividendele primite de la o persoană juridică străină, din statele Comunității Europene, dacă persoana juridică română deține minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridică străină, pe o perioadă neîntreruptă de cel puțin 2 ani, care se încheie la data plății dividendului;

b) diferențele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dețin titluri de participare,

d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum și veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

e) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri și memorandumuri aprobate prin acte normative.

2.4 Calcularea poziției financiare

La sfârșitul exercițiului financiar pentru a determina eficiența activității economice desfășurate (pe parcursul respectivului exercițiu financiar) se calculează rezultatul exercițiului.

Rezultatul exercuțiului se determină ca diferență între veniturile și cheltuielile exercițiului și poate fi profit atunci când veniturile sunt mai mari de cât cheltuielile exercițiului și pierdere atunci când cheltuielile sunt mai mari de cât veniturile exercițiului.

Formarea rezultatului brut al exercițiului în funcție de gruparea veniturilor și cheltuielilor după natura lor se poate efectua dupa următoarea schema:

FIGURA 1 Formarea rezultatului brut al exercițiului

După cum reiese și din figura de mai sus pentru a calcula rezultatul brut al exercițiului trebuie să calculăm alți indicatori de performanță.

Primul indicator de performanță pe care îl calculăm este cifra de afaceri netă, care se determină astfel:

CA = VM + Qv+ Se

unde :

CA – reprezintă cifra de afaceri netă

VM – reprezintă veniturile din vânzări de mărfuri 

Qv – reprezintă veniturile din producția vândută

Se – reprezintă veniturile din subvențiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete

Producția exercițiului se calculează:

QE = Qv + Qs + Qi

unde :

QE – reprezintă veniturile din producția exercițiului

Qs – reprezintă veniturile din producția stocată

Qi – reprezintă veniturile din producția de imobilizări

Marja comercială o determinăm cu ajutorul relației:

MC = VM – CM

unde :

MC – reprezintă marja comercială

CM – reprezintă cheltuielile privind mărfurile

Valoarea adaugată se calculează:

VA = MC + QE –

unde:

VA – reprezintă valoarea adaugată

– reprezintă consumul provenit de la terți

Excedentul brut din exploatare

EBE = VA + SE – ( It + CP )

unde :

EBE – reprezintă excedentul brut din exploatare 

SE – reprezintă venituri din subvenții de exploatare 

It – reprezintă cheltuieli cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate 

CP – reprezintă cheltuieli cu personalul și protecția socială

Rezultatul din exploatare

REXP = VEXP – CEXP

unde :

REXP – reprezintă rezultatul din exploatare 

VEXP – reprezintă total venituri din exploatare 

CEXP – reprezintă total cheltuieli din exploatare 

Sau se mai poate calcula și prin formula:

REXP = EBE + VE + VA – CE – CA

unde:

VE – reprezintă alte venituri din exploatare  

VA – reprezintă venituri din exploatare privind amortizările și ajustările

CE – reprezintă alte cheltuieli din exploatare 

CA – reprezintă cheltuieli din exploatare privind amortizările și ajustările

Rezultatul financiar

RF = VF – CF

unde :

RF – reprezintă rezultatul financiar 

VF – reprezintă total venituri financiare 

CF – reprezintă total cheltuieli financiare

Dacă cumulăm rezultatul din exploatare cu rezultatul financiar obținem rezultatul curent al exercițiului:

RCE = REXP + RF

unde:

  RCE – reprezintă rezultatul curent al exercițiului

Care se mai poate calcula și prin formula:

RCE = (VEXP + VF) – (CF + CEXP)

Rezultatul extraordinar

REX = VEX – CEX

unde :

REX – reprezintă rezultatul extraordinar

VEX – reprezintă total venituri extraordinare

CEX – reprezintă total cheltuieli extraordinare

Rezultatul brut al exercițiului

RBE = RCE + REX

unde:

RBE – reprezintă rezultatul brut al exercițiului

Rezultatul net al exercițiului

RNE = RBE – IP

unde :

RNE – reprezintă rezultatul net al exercițiului

IP – reprezintă impozitul pe profit

Pe baza balanțelor de verificare din 2007 și 2008 am calculat poziția financiară a societății analizate folosind formulele de mai sus:

Cifra de afaceri netă este un indicator de volum reflectând producția vândută, dar și mărfurile vândute. Astfel S.C. MITELI COM S.R.L. a obținut din vânzarea produselor și a mărfurilor venituri de 2452552 RON în anul 2007 iar în anul 2008 doar 1908847 RON.

Producția exercițiului a fost de 2355108 RON în 2007 și 1805866 RON în 2008 reprezentând producția stocată vândută terților.

Marja comercială este considerat principalul indicator de apreciere a eficienței părții comerciale a unei întreprinderi.

Plusul de valoare realizat de S.C. MITELI COM S.R.L. din activitatea comercială este de 3024 RON în anul 2007 și de 3361 RON în anul 2008.

Valoarea adaugată reprezintă plusul de valoare pe care societatea îl adaogă la bunuri și servicii primite de la terți.

Plusul de valoare creat de societatea analizată pentru mărfurile și producția vândută precum și pentru serviciile prestate este de 371852 RON în 2007 și de 276392 RON în 2008.

Excedentul brut din exploatare este un indicator care pune în evidență resursele rezultate din activitatea economică, ne fiind influențat de politica de amortizare folosită de societate și de rezultatul extraordinar.

Plusul de valoare creat de societate independent de politica de amortizare și provizioane folosite de entitate în cursul exercițiului financiar 2007 este de 221038 RON, iar în exercițiul financiar 2008 de 106013 RON.

Rezultatul din exploatare cuprinde toate veniturile și cheltuielile activității de exploatare.

Profitul din activitatea de exploatare pentru anul 2007 a fost de 185766 RON, iar pentru anul 2008 a fost de 61136 RON.

Societatea analizată a înregistrat pierdere din activitatea financiară astfel în 2007 pierderea a fost de 84089 RON iar în anul 2008 pierderea a fost de 57375

Deoarece nu avem cheltuieli și venituri extraordinare nu avem nici rezultat extraordinar ceea ce duce la egalitatea dintre rezultatul curent al exercițiului și rezultatul brut al exercițiului.

2.5 Tratamentul contabil al cheltuielilor și al veniturilor

Contabilitatea cheltuielilor se ține cu ajutorul conturilor din clasa 6 – „Conturi de cheltuieli”, iar contabilitatea veniturilor cu conturile din clasa 7 – „Conturi de venituri”.

Contabilitatea veniturilor și a cheltuielilor se ține pe feluri de venituri și cheltuieli, adică după natura lor, astfel:

a) venituri și cheltuieli din exploatare;

b) venituri și cheltuieli financiare;

c) venituri și cheltuieli extraordinare.

Veniturile sunt creșteri ale activului sau descreșteri ale datoriilor (pasivului). Conturile de venituri nu sunt considerate conturi bilanțiere însă funcționează după regulile conturilor de pasiv; care se creditează cu veniturile obținute de societate și se debitează la sfârșitul perioadei (exercițiului financiar) prin decontarea acestora asupra contului 121 „Profit sau pierdere”. La sfârșitul perioadei nu prezintă sold.

Conturile de venituri și de cheltuieli sunt considerate conturi de rezultate.

Conturile sintetice de venituri și de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice, în funcție de necesitățile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităților proprii ale entității.

2.5.1 Contabilitatea cheltuielilor din exploatare

După cum am arătat mai sus cheltuielile din exploatare sunt acele cheltuieli care au un caracter repetitiv, sunt ocazionate de activitatea curentă a societății, de realizarea obiectivului principal al activității întreprinderii.

Contabilitatea acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul conturilor din grupele:

gr. 60 „Cheltuieli privind stocurile”,

gr. 61 „Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți”,

gr. 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terși”,

gr. 63 „Cheltuieli cu alte impozite taxe și vărsăminte asimilate”,

gr. 64 „Cheltuieli cu personalul”,

gr. 65 „Alte cheltuieli de exploatare”.

Contabilitatea cheltuielilor cu materii prime

Materiile prime reprezintă substanța de bază în obținerea produselor, deci participă direct la procesul de fabricație și se regăsesc în produsele finite integral sau parțial sub forma inițială sau transformată.

Contabilitatea cheltuielilor cu materii prime se conduce cu ajutorul contului 601 „Cheltuieli cu materiile prime” care se debitează cu valoarea materiilor prime date în consum sau constatate lipsă la inventar; se creditează la sfârșitul exercițiului financiar în corespondență cu contul 121 „Profit sau pierdere”. La sfârșitul perioadei nu prezintă sold.

Contul 601 „Cheltuieli cu materiile prime” se poate detalia pe conturi sintetice de gradul 2 și analitice, pentru a evidenția mai bine consumul pe sortimente, categorii de materii prime.

Contabilitatea cheltuielilor cu materialele consumabile

Materialele consumabile sunt acele materiale care se folosesc alături de materiile prime la obținerea produselor finite sau care contribuie la asigurarea condițiilor de lucru (muncă), în scopul desfășurării activității fără a se regăsi de regulă în produsul finit.

Materialele consumabile cuprind:

materiale auxiliare

combustibili

materiale pentru ambalat

piese de schimb

semințe și materiale de plantat

furaje

alte materiale consumabile

Contabilitatea cheltuielilor cu materialele consumabile se ține cu ajutorul contului 602 „Cheltuieli cu materialele consumabile” ( cont sintetic de gradul 1), dar care se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul 2:

6021 „Cheltuieli cu materialele auxiliare”

6022 „Cheltuieli privind combustibilul”

6023 „Cheltuieli privind materialele pentru ambalat”

6024 „Cheltuieli privind piesele de schimb”

6025 „Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat”

6026 „Cheltuieli privind furajele”

6028 „Cheltuieli privind alte materiale consumabile”

Contabilitatea cheltuielilor privind materialele de natura obiectelor de inventar

Materialele de natura obiectelor de inventar reprezintă:

bunuri cu o valoare mai mică de cât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe indiferent de durata lor de normală de utilizare sau cu o durată mai mică de un an indiferent de valoarea lor

echipamentul de protecție, echipamentul de lucru și îmbrăcămintea specială impusă salariaților de normele de protecție a muncii sau de reglementările speciale

matrițe, aparate de măsură și control (AMC), scule, dispozitive, verificatoare (SDV)

baracamente și amenajările provizorii de șantier sunt bunuri achiziționate sau construite în regie proprie pentru executarea lucrărilor și prestațiilor în construcții.

Contabilitatea cheltuielilor privind energia și apa

Consumul se energie și apă se înregistrează pe cheltuielile din exploatare pe măsura facturării lor de către distribuitori indiferent de destinația lor.

Contul folosit este contul 605 „Cheltuieli privind energia și apa”, care se debitează cu valoarea consumului de energie și apă facturată, iar la sfârșitul exercițiului financiar se creditează prin trecerea cheltuielilor pe rezultatul exercițiului (contul 121 „Profit sau pierdere”).

Operațiile contabile cu contul 605 „Cheltuieli privind energia și apa” se pot reflecta în contabilitatea sintetică astfel:

605 = %

„Cheltuieli privind energia și apa” 401 „Furnizori”

408 „Furnizori – facturi nesosite”

Contabilitatea cheltuielilor privind mărfurile

Mărfurile reprezintă bunuri pe care societatea le cumpără în vederea revânzării lor.

Cheltuielile privind mărfurile se contabilizeză cu ajutorul contului 607 „Cheltuieli privind marfurile”, se debitează cu valoarea marfurilor vândute, constatate lipsă la inventar și diferențele de preț aferente. La sfârșitul exercițiului financiar se creditează prin trecerea cheltuielilor pe rezultatul exercițiului (contul 121 „Profit sau pierdere”).

607 = %

„Cheltuieli privind marfurile” 371 „Mărfuri

357 „Marfuri aflate la terți”

378 „Diferențe de preț la mărfuri”

Contabilitatea cheltuielilor poștale și taxe de telecomunicații

Contabilitatea cheltuielilor poștale și taxe de telecomunicații se ține cu ajutorul contului 626 „Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”, care se debitează cu valoarea cheltuielilor poștale și a taxelor de telecomunicații (telegraful, telefonul, interfon, radio, televizor, etc.). La sfârșitul exercițiului financiar se creditează prin trecerea cheltuielilor pe rezultatul exercițiului (contul 121 „Profit sau pierdere”).

626 = %

„Cheltuieli poștale și taxe 401 „Furnizori”

de telecomunicații” 408 „Furnizori – facturi nesosite”

471 „Cheltuieli înregistrate în avans”

5121 „Conturi la banci în lei”

5311 „Casa în lei”

542 „Avansuri de trezorerie

Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile bancare și asimilate

Cheltuielile cu serviciile bancare și asimilate care nu au caracter financiar sunt evidențiate cu ajutorul contului 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate”. Cont care se debitează cu valoarea cheltuielilor cu serviciile bancare și asimilate (comisioane bancare pentru efectuarea operațiilor de decontare din conturi curente, cheltuieli pentru procurarea de titluri prin intermediul băncilor, comisioane și cheltuieli pentru emisiuni de împrumuturi, alte cheltuieli și comisioane pentru prestări de servicii). La sfârșitul exercițiului financiar se creditează prin trecerea cheltuielilor pe rezultatul exercițiului (contul 121 „Profit sau pierdere”).

627 = %

„Cheltuieli cu serviciile 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”

bancare și asimilate” 5121 „Conturi la banci în lei”

5124 „Conturi la banci în valută”

5311 „Casa în lei”

5314 „Casa în valută”

Contabilitatea cheltuielilor cu personalul

Contabilitatea cheltuielilor cu salariile personalului

Cheltuielile cu salariile personalului se înregistrează în contul 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”.

Cheltuielile cu salariile personalului se înregistrează lunar în contabilitate pe baza statelor de plată.

Contul 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” se debitează cu valoarea brută a salariilor și a altor drepturi cuvenite salariaților pentru munca prestată. La fel ca toate conturile de cheltuieli la sfârșitul exercițiului financiar se creditează prin trecerea cheltuielilor pe rezultatul exercițiului (contul 121 „Profit sau pierdere”).

641 = %

„Cheltuieli cu salariile 421 „Personal – salarii datorate”

personalului” 4281 „Alte datorii în legatură cu

personalul”

Contabilitatea cheltuielilor cu tichete de masă acordate salariaților

Unele societăți acordă pe lângă salariu și tichete de masă.

Contabilitatea lor se ține cu ajutorul contului 642 „Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaților”, care se debitează cu suma tichetelor de masă acordate salariaților și a tichetelor de creșă. La sfârșitul exercițiului financiar se creditează prin trecerea cheltuielilor pe rezultatul exercițiului (contul 121 „Profit sau pierdere”).

642 „Cheltuieli cu tichetele de = 5328 „Alte valori”

masă acordate salariaților”

Contabilitatea cheltuielilor privind asigurările și protecția socială

Societatea trebuie să achite o contribuție bugetului statului pentru salariați, această contribuție servește pentru asigurările sociale, ajutor de șomaj, asigurări sociale de sănătate și altele.

Cheltuielile cu aceste asigurări și protecții sociale se înregistrează în contul 645 „Cheltuieli privind asigurările și protecția socială” care se detaliază pe (sintetice de gradul 2) tipuri de asigurări și protecție socială, astfel:

Contul 645 „Cheltuieli privind asigurările și protecția socială” se debitează cu valoarea indemnizațiilor sociale datorate personalului, suportate de către entitate, contribuției entității privind asigurările sociale, fondul de șomaj, fondul asigurărilor de sănătate. La sfârșitul exercițiului financiar se creditează prin trecerea cheltuielilor pe rezultatul exercițiului (contul 121 „Profit sau pierdere”).

6451 = 4311

„Contribuția unității la „Contribuția unității la

asigurările sociale” asigurările sociale”

6452 = 4371

„Contribuția unității „Contribuția unității

pentru ajutorul de somaj” pentru ajutorul de somaj”

6453 = 4313

„Contribuția angajatorului pentru „Contribuția angajatorului pentru

asigurările sociale de sanătate” asigurările sociale de sanătate”

6458 = 4381 „Alte datorii sociale”

„Alte cheltuieli privind

asigurările și protecția socială”

2.5.2 Contabilitatea cheltuielilor financiare

Cheltuielile financiare apar în urma desfășurării activității financiare a entității.

Contabilitatea acestor cheltuieli se ține cu ajutorul conturilor din grupa 66 „Cheltuieli financiare”

Contabilitatea cheltuielilor din diferențe de curs valutar

Datorită faptului ca în România toate firmele sunt obligate să țină contabilitatea în lei (moneda națională), la societățile care folosesc la plata datoriilor sau încasarea creanțelor alte monede (euro, dolar, etc.) pot să apară în momentul transformării lor în lei diferențe de curs.

Diferențele de curs valutar nefavorabile se înregistrează în debitul contului 665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar”, care la sfârșitul exercițiului financiar se creditează prin trecerea cheltuielilor pe rezultatul exercițiului (contul 121 „Profit sau pierdere”).

665 = %

„Cheltuieli din diferențe 161 „Împrumuturi din emisiuni

de curs valutar” de obligațiuni”

162 „Credite bancare pe termen lung”

166 „Datorii care privesc imobilizările

financiare”

167 „Alte împrumuturi și datorii

asimilate”

2.5.4 Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare

Elementele patrimoniului societății suferă anumite deprecieri (pierderi de valoare) pe durata lor normală de viață, aceste deprecieri pot fi reversibile sau ireversibile.

În contabilitatea entității reflectarea acestor deprecieri se face cu ajutorul conturilor din grupa 68 „Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare.

Contabilitatea cheltuielilor de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere

Deprecierile suportate de elementele patrimoniale care fac parte din activitatea de exploatarea în contabilitate se folosește contul 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere”. Cont care se detaliază pe sintetice de gradul 2:

6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor”

6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele”

6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizarilor”

6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante”

6811 = %

„Cheltuieli de exploatare 280 „Amortizări privind imobilizările

privind amortizarea necorporale”

imobilizarilor” 281 „Amortizări privind imobilizările

corporale

Contabilitatea cheltuielilor financiare privind amortizările și ajustările pentru pierdere de valoare

Contabilitatea cheltuielilor financiare privind amortizările și ajustăril pentru pierdere de valoare se ține cu ajutorul contului 686 „Cheltuieli financiare privind amortizările și ajustările pentru pierdere de valoare”, care se detaliază pe sintetice de gradul 2:

6863 „Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare”

6864 „Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante”

6868 „Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor”

6863 = 296 „Ajustări pentru pierderea de

„Cheltuieli financiare privind valoare a imobilizărilor

ajustările pentru pierderea de financiare”

valoare a imobilizărilor financiare”

6864 = 495 „Ajustări pentru deprecierea

„Cheltuieli financiare privind creanțelor – decontări în cadrul

ajustările pentru pierderea de grupului și cu acționarii/asociații”

valoare a activelor circulante”

6868 = 169 „Prime privind rambursarea

„Cheltuieli financiare privind obligațiunilor”

amortizarea primelor de

rambursare a obligațiunilor”

2.5.5 Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit și alte impozite

Impozitul pe profit este o cheltuială fiscală pentru societate.

Cheltuielile cu impozitul pe profit și alte impozite se înregistrează în contabilitate în conturile din grupa 69 „Cheltuielile cu impozitul pe profit și alte impozite”

Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit

Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit se ține cu ajutorul contului 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”, care se debitează cu valoarea impozitului pe profit datorat statului. La sfârșitul exercițiului financiar, se creditează prin trecerea cheltuielilor pe rezultatul exercițiului (contul 121 „Profit sau pierdere”).

691 = 4411 „Impozitul pe profit”

„Cheltuieli cu impozitul pe profit”

Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus

Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe venit se realizează cu ajutorul contului 698 „Cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus”, care se debitează cu valoarea impozitului pe venit a microîntreprinderilor datorat statului precum și cu valoarea altor impozite care nu apar în elementele de mai sus. La sfârșitul exercițiului financiar, se creditează prin trecerea cheltuielilor pe rezultatul exercițiului (contul 121 „Profit sau pierdere”).

698 = 4418 „Impozitul pe venit”

„Cheltuieli cu impozitul pe

venit și cu alte impozite care

nu apar în elementele de mai sus”

2.5.6 Contabilitatea veniturilor din exploatare

Veniturile din exploatare rezultă din activitatea întreprinderi de exploatare.

Contabilitatea veniturilor din exploatare se ține cu ajutorul grupelor de conturi:

70 „Cifra de afaceri netă”

71 „Variația stocurilor”

72 „Venituri din producția de imobilizări”

74 „Venituri din subvenții de exploatare”

75 „ Alte venituri din exploatare”

Contabilitatea cifrei de afaceri netă

Contabilitatea veniturilor din vânzarea produselor finite

Produsele finite sunt acele produse care rezultă în urma procesului de fabricație, după ce au parcurs toate fazele de fabricație, acestea corespund calitativ destinației și urmează a se depozita sau expedia direct clientilor.

Produsele finite sunt realizate în scopul vânzări lor, adică realizări de venituri prin comercializarea lor.

Veniturile din vânzarea produselor finite fac obiectul contului 701 „Venituri din vânzarea produselor finite”, care se creditează cu valoarea prețului de vânzare al produselor finite vândute (prețul de vânzare este egal cu prețul de vânzare negociat al acestora mai fără T.V.A.). La sfârșitul exercițiului financiar se debitează prin trecerea veniturilor pe rezultatul exercițiului (contul 121 „Profit sau pierdere”).

% = 701

411 „Clienți” „Venituri din vânzarea

418 „Clienți – facturi de întocmit” produselor finite”

472 „Venituri înregistrate în avans”

Contabilitatea veniturilor din lucrări executate și servicii prestate

Contabilitatea serviciilor prestate și lucrărilor executate de societatea noastră terților se ține cu ajutorul contului 704 „Venituri din lucrări executate și servicii prestate”. Contul se creditează cu valoarea (tarifului) lucrărilor executate și a serviciilor prestate, la sfârșitul exercițiului financiar se debitează prin trecerea veniturilor pe rezultatul exercițiului (contul 121 „Profit sau pierdere”).

% = 704

411 „Clienți” „Venituri din lucrări

418 „Clienți – facturi de întocmit” executate și servicii prestate”

472 „Venituri înregistrate în avans”

531 „Casa”

Contabilitatea veniturilor din redevențe, locații de gestiune și chirii

Contabilitatea veniturilor cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile este efectuată prin contul 706 „Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii”. Cont care se creditează cu valoarea veniturilor din redevențele, locațiile de gestiune și chiriile, se debitează la sfârșitul exercițiului financiar în corespondență cu contul 121 „Profit sau pierdere”. La sfârșitul perioadei nu prezintă sold.

% = 706

411 „Clienți” „Venituri din redevențe, locații

418 „Clienți – facturi de întocmit” de gestiune și chirii”

472 „Venituri înregistrate în avans”

512 „Conturi curente la banci ”

531 „Casa”

Contabilitatea veniturilor din vânzarea mărfurilor

Veniturile din vânzarea mărfurilor fac obiectul contului 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”, care se creditează cu valoarea prețului de vânzare a mărfurilor vândute. La sfârșitul exercițiului financiar, la fel ca toate conturile de venituri se debitează prin trecerea veniturilor pe rezultatul exercițiului (contul 121 „Profit sau pierdere”).

% = 707

411 „Clienți” „Venituri din vânzarea

418 „Clienți – facturi de întocmit” mărfurilor”

531 „Casa”

Contabilitatea veniturilor din producția de imobilizări

Contabilitatea veniturilor din producția de imobilizări necorporale

Imobilizările necorporale sunt acele bunuri care nu îmbracă formă materială, sunt intangibile, cu alte cuvinte imobilizările necorporale sunt valori nemateriale reprezentate practic printr-un document juridic sau comercial.

Veniturile din producția de imobilizări necorporale apar atunci când unitatea realizează prin forțe proprii (în regie proprie) imobilizări necorporale pentru nevoile proprii.

Contabilitatea acestor bunuri se realizează cu ajutorul contului 721 „Venituri din producția de imobilizări necorporale”, care se debitează cu valoarea costului producției de imobilizări necorporale realizată în regie proprie, cum ar fi proiecte de cercetare și dezvoltare, concesiuni, brevete, licențe și alte drepturi și valori similare, în curs de fabricație sau terminată. La sfârșitul exercițiului financiar se debitează prin trecerea veniturilor pe rezultatul exercițiului (contul 121 „Profit sau pierdere”).

% = 721

203 „Cheltuieli de dezvoltare” „Venituri din producția de

205 „Concesiuni, brevete, licențe, imobilizări necorporale”

mărci comerciale, drepturi și active

similare”

208 „Alte imobilizări necorporale”

233 „Imobilizări necorporale în curs

de execuție”

Contabilitatea veniturilor din producția de imobilizări corporale

Imobilizările corporale sunt bunuri materiale de folosință îndelungată în activitatea societăți.

Veniturile din producția de imobilizări corporale apar atuci când societatea obține în regie proprie imobilizări corporale pe care le folosește în activitatea economică a societății.

Contabilitatea acestor venituri se ține cu ajutorul contului 722 „Venituri din producția de imobilizări corporale”, care se debitează cu valoarea costului de producție al imobilizărilor corporale recepționate sau în curs de execuție (în regie proprie). La sfârșitul exercițiului financiar se debitează prin trecerea veniturilor pe rezultatul exercițiului (contul 121 „Profit sau pierdere”).

% = 722

211 „Terenuri și amenajări de terenuri” „Venituri din producția de

212 „Construcții” imobilizări corporale”

213 „Instalații tehnice, mijloace de

transport, animale și plantații”

Contabilitatea veniturilor din subvenții de exploatare

Contabilitatea veniturilor din subvenții de exploatare se ține cu ajutorul contului 741 „Venituri din subvenții de exploatare”. Cont care se detaliază în sintetice de gradul 2 pentru a ține mai bine evidența subvențiilor:

7411 „Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri”

7412 „Venituri din subvenții de exploatare pentru materii prime și materiale consumabile”

7413 „Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli externe”

7414 „Venituri din subvenții de exploatare pentru plata personalului”

7415 „Venituri din subvenții de exploatare pentru asigurări și protecție socială”

7416 „Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare”

7417 „Venituri din subvenții de exploatare aferente altor venituri”

7418 „Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda datorată”

Aceste conturi se debitează cu valoarea subvențiilor de exploatare primite pentru acoperirea pierderilor și a diferențelor de preț. La sfârșitul exercițiului financiar se debitează prin trecerea veniturilor pe rezultatul exercițiului (contul 121 „Profit sau pierdere”).

% = 741

445 „Subvenții” „Venituri din subvenții de

512 „Conturi curente la bănci” exploatare”

Contabilitatea altor venituri din exploatare

Veniturile obținute în urma activității de exploatare și care nu se încadrează în nici un cont de mai sus de venituri din exploatare se înregistrează în contul 758 „Alte venituri din exploatare” care se detaliază pe sintetice de gradul 2:

7581 „Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități”

7582 „Venituri din donații și subvenții primite”

7583 „Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital”

7584 „Venituri din subvenții pentru investiții”

7588 „Alte venituri din exploatare”

Aceste conturi se debitează cu valoarea amenzilor, despăgubirilor și penalităților datorate terților, valoarea bunurilor primite gratuit, valarea imobilizărilor corporale și necorporale vândute (la preț de vânzare), valoarea datoriilor. La sfârșitul exercițiului financiar, la fel ca toate conturile de venituri se debitează prin trecerea veniturilor pe rezultatul exercițiului (contul 121 „Profit sau pierdere”).

% = 758

131 „Subvenții guvernamentale „Alte venituri din exploatare”

pentru investiții”

301 „Materii prime”

302 „Materiale consumabile”

303 „Materiale de natura

obiectelor de inventar”

2.5.7 Contabilitatea veniturilor financiare

Veniturile financiare sunt obținute din activitatea financiară a societăți.

Contabilitatea veniturilor financiare se ține cu ajutorul conturilor din grupa 76 „Venituri financiare”

Imobilizările financiare se referă la deținerea de titluri de participare, interese de participare și alte titluri imobilizate.

Contabilitatea veniturilor din imobilizări financiare se ține cu ajutorul contului 761 „Venituri din imobilizări financiare”, care se detaliază pe sintetice de gradul 2:

7611 „Venituri din acțiuni deținute la entitățile afiliate

7613 „Venituri din interese de participare”

% = 7611 451 „Decontări între entitățile afiliate” „Venituri din acțiuni

453 „Decontări privind interesele de deținute la entitățile afiliate

participare”

Contabilitatea veniturilor din investiții financiare pe termen scurt se realizează cu ajutorul contului 762 „Venituri din investiții financiare pe termen scurt”, care se creditează cu valoarea dividendelor de încasat aferente investițiilor financiare pe termen scurt. La sfârșitul exercițiului financiar se debitează prin trecerea veniturilor pe rezultatul exercițiului (contul 121 „Profit sau pierdere”).

% = 762 451 „Decontări între entitățile afiliate” „Venituri din investiții

453 „Decontări privind interesele de financiare pe termen scurt”

participare”

461 „Debitori diverși”

512 „Conturi curente la banci”

Creanțele imobilizate sunt valori date temporar altor persoane juridice sau fizice în scopul obțineri unor venituri financiare sub formă de dobândă.

% = 763

2672 „Dobânda aferenta sumelor „Venituri din creanțe

datorate de entitatile afiliate” imobilizate”

2674 „Dobânda aferentă creanțelor

legate de interesele de participare”

2676 „Dobânda aferentă împrumuturilor

acordate pe termen lung”

2679 „Dobânzi aferente altor

creanțe imobilizate”

512 „Conturi curente la banci”

Diferențele de curs valutar favorabile se înregistrează în creditul contului 765 „Venituri din diferențe de curs valutar”, care la sfârșitul exercițiului financiar se debitează prin trecerea veniturilor pe rezultatul exercițiului (contul 121 „Profit sau pierdere”).

% = 765

161 „Împrumuturi din emisiuni „Venituri din diferențe

de obligațiuni” de curs valutar”

162 „Credite bancare pe termen lung”

166 „Datorii care privesc imobilizările

financiare”

167 „Alte împrumuturi și datorii

asimilate”

Contabilitatea veniturilor din dobânzi

Veniturile cu dobânzile fac obiectul contului 766 „Venituri din dobânzile”, care se creditează cu valoarea dobânzi pe care trebuie să o încaseze (în urma contractării unui împrumut). La sfârșitul exercițiului financiar se creditează prin trecerea veniturilor pe rezultatul exercițiului (contul 121 „Profit sau pierdere”).

% = 766

451 „Decontări între entitățile afiliate” „Venituri din dobânzile”

453 „Decontări privind interesele de

participare”

472 „Venituri înregistrate în avans”

461 „Debitori diverși”

5121 „Conturi la banci în lei”

5124 „Conturi la banci în valută”

5311 „Casa în lei”

5314 „Casa în valută”

5187 „Dobânzi de încasat”

Veniturile din sconturile primite se înregistrează în contul 767 „Venituri din sconturile obținute”, care se creditează cu valoarea sconturilor obținute de la furnizori și alți creditori. La sfârșitul exercițiului financiar se debitează prin trecerea veniturilor pe rezultatul exercițiului (contul 121 „Profit sau pierdere”).

% = 767

401 „Furnizori” „Venituri din

404 „Furnizori de imobilizări” sconturile obținute”

462 „Creditori diverși”

512 „Conturi curente la banci”

2.5.8 Contabilitatea veniturilor extraordinare

Veniturile extraordinare rezultă din activitatea societății extraordinară.

Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutorul contului 771 „Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele similare”, care se creditează cu valoarea subvențiilor primite sau de primit din compensațiile pentru cheltuieli sau pierderi din calamități naturale sau alte acțiuni cu caracter extraordinar. La sfârșitul exercițiului financiar, la fel ca toate conturile de venituri se debitează prin trecerea veniturilor pe rezultatul exercițiului (contul 121 „Profit sau pierdere”).

% = 771

5121 „Conturi la banci în lei” „Venituri din subvenții pentru

5311 „Casa în lei” evenimente extraordinare și altele

445 „Subvenții” similare”

2.5.9 Contabilitatea veniturilor din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare

Contabilitatea veniturilor din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare se ține cu ajutorul conturilor din grupa 78 „Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare”

Veniturile din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare fac obiectul contului 781 „Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare”. Cont care se detaliază pe conturi sintetice de gradul 2:

7812 „Venituri din provizioane”

7813 „Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor”

7814 „Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante”

7815 „Venituri din fondul comercial negativ”

Contul 781 „Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare” se creditează cu valoarea provizioanelor anulate sau diminuate,sumele reprezentând anularea sau diminuarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale și corporale, sumele ajustărilor pentru deprecierea stocurilor și producției în curs de execuție anulate sau diminuate, sumele reprezentând anularea sau diminuarea creanțelor – clienți și debitorii diverși. La sfârșitul exercițiului financiar, la fel ca toate conturile de venituri se debitează prin trecerea veniturilor pe rezultatul exercițiului (contul 121 „Profit sau pierdere”).

Veniturile financiare din ajustări pentru pierderea de valoare se înregistrează în contul 786 „Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare”, care se detaliază pe conturi de gradul 2:

7863 „Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare”

7864 „Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante”

La sfârșitul lunii conturile de cheltuieli se închid prin contul 121 „Profit sau pierdere”, astfel ele nu au sold final la sfârșitul perioadei.

121 = %

„Profit sau pierdere” 601 „Cheltuieli cu materiile prime”

602 „Cheltuieli cu materialele

consumabile”

603 „Cheltuieli privind materialele de

natura obiectelor de inventar”

604 „Cheltuieli privind materialele

nestocate”

La sfârșitul lunii conturile de venituri se închid prin contul 121 „Profit sau pierdere”, astfel ele nu au sold final la sfârșitul perioadei.

% = 121

701 „Venituri din vânzarea „Profit sau pierdere”

produselor finite”

702 „Venituri din vânzarea

semifabricatelor”

% = 121

705 „Venituri din studii și cercetări” „Profit sau pierdere”

706 „Venituri din redevențe, locații

de gestiune și chirii”

CAP III Concluzii și propuneri

Este important pentru orice director, asociați / acționari să desfasoare o activitate cât mai profitabilă, să obțină un profit maxim.

În această lucrarea am încercat să prezint aspecte teoretice cât și practice privind contabilitatea cheltuielilor și a veniturilor. Pentru partea practică am analizat operațiile realizate de S.C. MITELI COM S.R.L. în cursul lunii august, precum și „Contul de profit și pierdere”, „Balanța de verificare” și „Bilanțul” pe anii 2007 și 2008.

Eficiența resurselor consumate precum și eficiența în ansamblu a veniturilor privită prin prisma capacității lor de a degaja profit este reletiv satisfăcătoare atât pe ansamblul firmei cât și la nivelul activității de exploatare.

În ceea ce privește evoluția cheltuielilor și a veniturilor pe parcursul a celor doi ani (2007 și 2008) ponderea cea mai mare o au cheltuielile și veniturile provenite din activitatea de exploatare. Veniturile din exploatare reprezintă 99,99% în 2007 și 97,58% în 2008 din veniturile totale, iar cheltuielile din exploatare reprezintă 95,71% în 2007 și 94,47% în 2008 din totalul cheltuielilor. Veniturile și cheltuielile financiare având o pondere foarte mică din totalul veniturilor și a cheltuielilor. Astfel veniturile financiare în anul 2007 sunt de 0,01%, aproape inegzistente în timp ce cheltuielile financiare în acelas an au o pondere de 3,55%, fiind mai mari decât veniturile și astfel avem pierdere din activitatea financiară. În anul 2008 veniturile financiare cresc ajungând la 2,41% din totalul veniturilor dar și cheltuielile financiare cresc la 5,34% din totalul cheltuielilor dar tot cu pierdere se termină și în acest an activitatea financiară, dar se diminuează deficitul.

Cheltuielile și veniturile extraordinare lipsesc deoarece societatea analizată nu are activitate extraordinară.

Societatea analizată înregistrează profit la sfârșitul anului datorită activități financiare, mai mare în anul 2007 iar în anul 2008 profitul scade mai mult de jumatate față de profitul din 2007.

Din punct de vedere legal societatea nu prezintă probleme deosebite care să se reflecte ulterior asupra activităților, de aici rezultă că afacerea este organizată și funcționează conform cu reglementările și normele în vigoare.

S.C.MITELI COM S.R.L. are prețuri avantajoase pentru produsele comercializate ceea ce o face sa își menține competitivitatea pe piață.

Datorită contractelor încheiate cu fabricile din apropiere societatea are o piață de desfacere sigură, nu stă cu produsele pe stoc dar are si o rețea de distribuție proprie adică ajunge si la consumatorul final.

Piața pe care își desfășoară activitatea societatea este într-o continuă expansiune fapt ce determină apariția unor noi concurenți.

Datorită instabilității legislative, legile modificându-se de la un an la altul, investitorii români nu pot să-și construiască „Bugete de venituri și cheltuieli” și „Plan de afacere”.

De asemenea un impediment în desfășurare eficientă a activității economice îl reprezintă birocrația, prin faptul că pentru aceleași impozite trebuie să întocmim foarte multe situații. De exemplu: pentru impozitele pe salarii trebuie să întocmim situații la Camera de muncă, la Casa de sanatate, la Administrația Financiară Județeană.

Soluțiile pentru aceste neajunsuri fiind: să se ajungă la o stabilitate legislativă cât mai repede si să diminueze numărul situațiilor de întocmit .

BIBLIOGRAFIE

Matiș D. și „Bazele contabilității aspecte colaboratorii teoretice și practice”, Editura Alma

Mater, 2008

Matiș D. și „Bazele contabilității de la practică colaboratorii la teorie”, Editura Alma Mater, 2007

**** „Standardele internaționale de

raportare financiară (I.F.R.Ss)

incluzând standardele internaționale

de contabilitate (I.A.Ss) și

interpretările lor la 1 ianuarie 2008”

Editura CECCAR, 2008

**** „Codul fiscal” actualizat până la 1

ianuarie 2009, Editura Monitorul

Oficial, București, 2009

**** Legea contabilității nr.82/1991,

republicată, M.Of. nr. 48/14.01.2005

**** Legea 31/1990 privind societățile

comerciale – actualizare ianuarie

2007

**** www.conta.ro

**** www.infoeuropa.ro

**** www.mfinante.ro

**** www.mie.ro