.contabilitatea Cheltuielilor Si A Veniturilor

CUPRINS

CAPITOLUL I

Probleme de bază privind organizarea contabilității cheltuielilor,

Veniturilor și rezultatelor pe exemplul S.N.P. „Petrom” S.A.-Schela Boldești..1

1.1. Caracteristici tehnice, organizatorice și economice ale S.N.P. „PETROM” S.A.-Schela Boldești………………………………………………….1

1.1.1. Regimul juridic, profitul și conținutul activității………………1

1.1.2. Organizarea S.N.P. „PETROM” S.A.-schela Boldești……..5

1.1.3. Organizarea și funcționarea contabilității;

aspecte juridice…………………………………………………7

1.1.4. Indicatorii tehnico-economici…………………………………10

1.2. Momente de evaluare a cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor……13

1.3. Clasificarea cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor

în contabilitatea financiară și în contabilitatea de gestiune……….14

1.4. Obiectivul contabilității cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor…….19

1.5. Principiile contabile generale…………………………………………22

CAPITOLUL II

Organizarea contabilității sintetice și analitice a cheltuielilor, la

S.N.P. „PETROM” S.A.-Schela Boldești…………………………………………23

2.1. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare……………………………25

2.1.1. Contabilitatea cheltuielilor cu materiile prime,

materialele și mărfurile………………………………………..25

2.1.2. Contabilitatea cheltuielilor privind mărfurile……………….31

2.1.3. Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările și serviciile

executate de terți………………………………………………31

2.1.4. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele și

vărsămintele asimilate……………………………………..…36

2.1.5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul…………………..38

2.1.6. Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare………………..43

2.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare………………………………..43

2.2.1. Contabilitatea pierderilor din creanțe

legate de participații…………………………………………..44

2.2.2. Contabilitatea cheltuielilor privind titlurile

de plasament cedate………………………………………….44

2.2.3. Contabilitatea cheltuielilor din diferențe de curs valutar….45

2.2.4. Contabilitatea cheltuielilor privind dobânzile……………….45

2.2.5. Contabilitatea cheltuielilor privind sconturi acordate..……47

2.3. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare……………………………48

2.3.1. Contabilitatea cheltuielilor excepționale privind

operațiile de gestiune…………………………………………48

2.3.2. Contabilitatea cheltuielilor excepționale

privind operațiile de capital…………………………………..49

2.4. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările și provizioanele……….51

2.4.1. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare privind

amortizările și provizioanele………………………………….52

2.4.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare privind

amortizările și provizioanele………………………………….53

2.4.3. Contabilitatea cheltuielilor excepționale privind

amortizările și provizioanele………………………………….54

CAPITOLUL III

Organizarea contabilității sintetice și analitice a veniturilor la

S.N.P. „PETROM” S.A.-Schela Boldești…………………………………………56

3.1. Contabilitatea veniturilor din exploatare…………………………….57

3.1.1. Contabilitatea veniturilor din vânzările de produse,

mărfuri și din prestări servicii………………………………..………58

3.1.2. Contabilitatea veniturilor din producția stocată……………61

3.1.3. Contabilitatea veniturilor din producția imobilizată………..62

3.1.4. Contabilitatea veniturilor din subvenții de exploatare…….62

3.1.5. Contabilitatea altor venituri de exploatare…………………62

3.2. Contabilitatea veniturilor financiare………………………………….63

3.3. Contabilitatea veniturilor extraordinare………………………………64

3.3.1. Contabilitatea veniturilor excepționale din operații

de gestiune…………………………………………………….64

3.3.2. Contabilitatea veniturilor din provizioane…………………..65

CAPITOLUL IV

Organizarea contabilității sintetice și analitice a rezultatelor la

S.N.P. „PETROM” S.A.-Schela Boldești………………………………………..66

4.1. Contabilitatea operațiilor privind determinarea

rezultatului exercițiului……………………………………..………….66

4.1.1. Decontarea cheltuielilor și veniturilor……………………….67

4.2. Calculul și contabilizarea impozitului pe profit………………………69

4.3. Contul de profit și pierdere-instrument esențial de informare

contabilă………………………………………………………………..77

CAPITOLUL V

Organizarea contabilității de gestiune și calculația costurilor

pe exemplul S.N.P. „PETROM” S.A.-Schela Boldești…………………………83

5.1. Procesul tehnologic de producție…………………………………….83

5.2. Obiectivele, funcțiile și rolul contabilității de gestiune……………..86

5.3. Legătura dintre contabilitatea de gestiune și

contabilitatea financiară………………………………………………89

5.4. Organizarea contabilității de gestiune și calculația costurilor…….92

CAPITOLUL VI

Analiza cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor la

S.N.P. „PETROM” S.A.-Schela Boldești………………………………………..96

6.1. Analiza cheltuielilor……………………………………………………96

6.2. Analiza veniturilor………………………………………………………98

CAPITOLUL VII

Controlul financiar de gestiune la

S.N.P. „PETROM” S.A.-Schela Boldești……………………………………….100

7.1. Obiective de control, documente supuse controlului,

constatări și soluții……………………………………………………100

7.2. Acte de control………………………………………………………..109

7.3. Valorificarea controlului în procesul de fundamentare

a deciziilor…………………………………………………………….109

CAPITOLUL VIII

Perfecționarea contabilității cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor

financiare……………………………………………………………….…………111

ANEXE 1-28………………………………………………………………………115

BIBLIOGRAFIE

=== CAPITOLUL IX ===

CAPITOLUL IX

SISTEMUL INFORMATIC PRIVIND CONTABILITATEA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR

9.1. Modelarea conceptuală a datelor

MODELAREA CONCEPTUALĂ A DATELOR este etapa prin care sunt precizate următoarele aspecte:

intrările sistemului informatic

ieșirile sistemului informatic(rapoarte, indicatori sintetici, grafice, ieșiri către alte sisteme)

modelul conceptual de date.

Intrările și ieșirile sistemului

În conceperea și realizarea sistemului informatic, o pondere deosebită o deține atat proiectarea generală cat și proiectarea de detaliu, deoarece acestea definesc atat structura și funcționalitatea noului sistem în raport de obiectivele solicitate,cat și realizarea tehnică a componentelor sistemului în vederea implementării.

Etapa de proiectare generală are ca obiectiv definirea sistemului informatic din punct de vedere structural și funcțional, adică elaborarea concepției logice a sistemului informatic. În acest scop voi stabili componentele sistemului informatic, legăturile dintre ele și funcționalitatea structurii sale în așa fel încat întregul sistem să acționeze ca un tot unitar.

Sistemul informatic va realiza prin funcțiile sale procese de prelucrare omogene, care asigura transformarea intrărilor in ieșiri.

Structura generală de principiu a unui sistem informatic cuprinde un ansamblu de intrări, prelucrări și ieșiri definite în funcție de obiectivele noului sistem. Prin urmare sistemul informatic asigura prelucrarea mulțimii intrărilor sub diverse variante, în vederea obținerii mulțimii ieșirilor după modelul:

Inrările sistemului informatic sunt reprezentate de datele preluate din practica unității și supuse prelucrării. Modificările produse în activitatea unității sunt redate prin intermediul tranzacțiilor externe. Acestea provin din exteriorul sistemului informatic, folosind pentru aceasta procedurile de creare inițiale a colecțiilor de date.

Modificările intervenite în interiorul colecțiilor de date sunt redate prin intermediul tranzacțiilor interne.

În acest mod, prin intermediul tranzacțiilor se realizează o corecție între modificările sistemului informațional și conținutul colecțiilor de date.

Prelucrările sistemului informatic sunt asigurate de un ansamblu omogen de proceduri automate care realizează actualizarea și exploatarea colecțiilor de date ca urmare a tranzacțiilor interne sau externe,în vederea obținerii listelor/situațiilor de ieșire solicitate de unitate.

Ieșirile sistemului informatic constituie rezultatul prelucrării colecțiilor de date care se obțin prin transferarea sau calculul atributelor ca urmare a folosirii procedurilor automate.

Ieșirile sunt grupate în raport de forma și conținutul lor în patru categorii:

indicatori sintetici

liste sau situații de ieșire

grafice, ce redau într-o formă sugestivă indicatorii sintetici în dinamică

indicatori sintetici și analitici stocați pe suporturi magnetice

Ieșirile sistemului informatic sunt foarte necesare în adoptarea deciziilor de către conducerea societății.

Conceperea structurii și funcționalității noului sistem informatic presupune subordonarea proiectări generale unor obiective riguros definite de unitatea beneficiară astfel încat sistemul proiectat să asigure furnizarea ieșirilor solicitate.

In acest context, potrivit principiului abordării sistemice, proiectarea generală este circumscrisă în exclusivitate realizării obiectivelor propuse și se derulează îin mai multe etape, delimitat în funcție de variantele de abordare: INTRĂRI-IEȘIRI., IEȘIRI-INTRĂRI, MIXTĂ.

În vederea realizării proiectării generale am ales varianta de abodare pe baza principiului INTRĂRI-IEȘIRI.

În aceasta viziune, varianta de abordare a proiectării generale presupune parcurgerea următoarelor etape:

definitivarea obiectivelor sistemului informatic

proiectarea ieșirilor sistemului informatic

proiectarea bazei informaționale

formalizarea atributelor de intrare se concretizează în:

adaptarea documentelor de intrare la cerințele noului sistem de calcul electronic

codificarea atributelor

proiectarea structurală și funcțională a sistemului informatic

elaborarea documentației proiectării generale

În vederea realizării sistemului am stabilit ca probleme cheie de rezolvat următoarele:

verificarea sistemului de documente prin care se determină veniturile și cheltuielile

evidența contului de profit și pierdere

înregistrarea în contabilitate a veniturilor și cheltuielilor

Pentru realizarea obiectivelor enumerate anterior am avut în vedere:

evidența unei baze de date în care sunt stocate date intercalate între ele provenind atat din surse interne cat și externe de unde se pot culege date suficiente și necesare pentru realizarea obiectivelor

reorganizarea sistemului informațional al circuitelor documentelor între compartimente în sensul simplificării la maxim

prelucrarea obținerea și difuzarea informațiilor care să aibă capacitatea să satisfacă necesitatea de informație a tuturor compartimentelor interesate

Prin realizarea unui sistem informatic privind contabilitatea veniturilor și cheltuielilor se pot obține următoarele performanțe:

o evidență clară a veniturilor și cheltuielilor și respectiv a contului de profit și pierdere

reducerea substanțială a timpului necesar realizării calculelor și furnizării rapoartelor necesare

simplificarea circuitelor documentelor primare din cadrul firmei eliminandu-se în acest fel punctele de aglomerare și paralelismul (folosirea rețelei de calculatoare )

aspectul ordonat și usor de utilizat al datelor de ieșire

micșorarea timpului de calcul pentru efectuarea de operații și evitarea raportărilor

2. Modelul conceptual al datelor (MCD)

Modelul conceptual al datelor MCD este o metoda abstractă de reprezentare a tipurilor de date, a legăturilor dintre acestea, adinamicii acestor legături și a constrangerilor aferente prin intermediul unor concepte specifice cum ar fi: tip de entitate, tip de relatie, tip de proprietate, cardinalitate, constrangeri de integritate funcțională, cheie primară și altele.

Formalismul utilizat la nivelul MCD descries prin intermediul conceptelor fundamentale entitate-relatie are o recunoaștere internațională. Acest formalism folosește trei concepte fundamentale:

tip entitate

tip relație

tip proprietate ( atribut)

prin intermediul carora se realizează abstactizarea descrierii datelor folosite

9.2. Modelarea logică a datelor

Modelarea logică a datelor permite utilizatorului să vadă baza de date ca o colecție de tabele (relatii).

Dicționarul atirbutelor redă într-o formă sintetizată concisă și neambiguă, nucleul bazei informaționale determinat în proiectarea generalăcare urmează a fi stocat în baza de date în așa fel încat fiecare tip de atribut să fie definit în mod unic.

Modelul logic se realizează prin:

transformarea MCD, exprimat în formalismul entitate-relatie, în MLD exprimat în formalismul logic adaptat strict unui sistem de gestiune a bazelor de date

optimizarea generală pentru realizarea MLD optimizat privit ca sursă de obținere a modelului fizic de date, deci a schemei bazei de date

Modelul relațional are următoarele componente:

structura relațională a datelor- datele sunt organizate sub forma unor tabele de date numite relații. Asocierile dintre relații se realizează prin intermediul atributelor de legătură, denumite chei primare și chei externe.

Relația este conceptul centra al modelului și poate fi definită ca un tabel bidimensional de date in care coloanele se numesc atribute, iar liniile se numesc înregistrări/tupluri/realizări

Atributul este reprezentat de numele asociat unei coloane, stabilit în raport cu semantica datelor din respective coloană

elemente de algebră relațională- conțin în principal operatorii modelului operațional ce descriu operațiile care se pot aplica asupra relațiilor în vederea realizării funcțiilor esențiale de prelucrare a unei baze de date relaționale: creare, consultare, modificare, inserare și ștergere.

Algebra relațională- se prezintă ca un ansamblu de operațiuni formale aplicabile uneia sau mai multor relații pentru a se obține noi relații în funcție de anumite condiții și criterii.

c. restricții de integritate ale modelului relațional- definesc cerințele pe care trebuie să le îndeplinească datele unei baze de date relaționale pentru a fi coerente și corecte în raport cu realitatea financiar-contabilă pe care o reflectă.

9.3. Modelarea fizică a datelor

Modelul fizic al datelor se obține prin reprezentarea MLD într-un limbaj de descriere a datelor asociat strict unui SGBD. Practic, un SGBD va utiliza acest MFD pentru operații de creare, actualizare, exploatare, listare, reorganizare, salvare, restaurare, protecție.

Rezultă că un MFD este asociat unui SGBD care are următoarele obiective referitoare la date:

Neredundanța datelor

Coerența datelor

Partajarea datelor

Securitatea datelor

SGBD are o serie de obiective organizatorice dintre care menționez următoarele:

asigurarea unui control riguros asupra datelor

optimizarea accesului la date

optimizarea mediilor informatice

rezolvarea conflictelor intre diversele puncte de vedere ale utilizatorilor

utilizarea unui administrator al datelor

existența unui administrator al bazei de date

Arhitectura unui SGBD rațional asigură organizarea datelor stocate sub formă de tabele. În continuare, un asemenea sistem permite definirea unei scheme relaționale care asigura conversia logic-fizic prin descrierea datelor din diferitele tabele, precum și indecșii de acces la aceste tabele

Alături de aceste tabele și de index există și alte structuri complementare prin care se asigură integral regulile de elaborare a diferitelor vederi asupra BD.