. Contabilitatea Cheltuielilor la Trezoreria Statului

Contabilitatea cheltuielilor la

Trezoreria Statului

CAPITOLUL 1

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND TREZORERIA STATULUI

1.1.REFORMA ÎN SISTEMUL FISCAL DUPĂ 1990

Statul, indiferent de forma sa de organizare, și-a creat întotdeauna un sistem de control ale cărui principale obiective au vizat, în cele mai multe cazuri, activitatea de urmărire și de realizare a obligațiilor financiare ale contribuabililor față de instituțiile sale.

Sistemul fiscal reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente pe care statul le folosește în vederea îndeplinirii funcțiilor sale și sistemul financiar trebuie înțeles ca un complex format din trei componente : legislația fiscală, mecanismul fiscal și aparatul fiscal.

Legislația fiscală deține rolul principal în constituirea sistemului fiscal, cuprinzând ansamblul reglementărilor legislative de natură fiscală.

Mecanismul fiscal cuprinde un ansamlu de metode, tehnici, instrumente și principii pe care trebuie să le îndeplinească sistemul fiscal pentru a fi considerat rațional.

Aparatul fiscal cuprinde totalitatea organismelor specializate ale statului prin care se urmărește aplicarea legislației fiscale, buna funcționare a mecanismului fiscal în vederea asigurării resurselor necesare îndeplinirii funcților statului.

Se desprinde concluzia că sistemul fiscal , ca ansamblu de principii, reguli și modalități de organizare, se materializează în legi sau acte normative , cu putere de lege, emise în scopul de a colecta venituri la buget și a reglementa cheltuirea acestora.

În România, sarcina creării unui sistem fiscal și a unei strategi fiscale revine legislativului ( Parlament ) și executivului ( Guvern ).

Prin reformă , în general, se înțelege transformările cu caracter limitat sau de structură a unei realități pentru a se obține o ameliorare, un progres sau o schimbare în cadrul unei societăți, dar care nu modifică structura de ansamblu a acesteia.

Reforma fiscală presupune modificări semnificative în ceea ce privește sistemul de formare (constituire) și utilizare a resurselor statului, ea trebuind să coducă la întărirea ordinii și disciplinei în domeniul financiar-contabil în măsură să asigure respctarea legalității și a eficacității activității economice.

Reforma în domeniul fiscalității din România a urmărit și va trebui să urmărească în continuare fixarea unor principii, unor reguli , limite și puncte de referință care să sprijine reforma economică în ansamblul  său .

Promovarea unor reforme fiscale viabile și veridice care să se bazeze pe realitatea economică românească este o prioritate logică deoarece sistemul fiscal actual nu este în măsură să asigure cadrul juridico-economic care să sprijine reforma economică în general și progresul economico-social în special.

Cu toate riscurile impuse de reformă, schimbările în domeniul fiscal devin stringente tocmai pentru a nu stânjeni reforma economică și a asigura cadrul general și succesul tranziției.

Sistemul fiscal în România trebuie să îndeplinească două condiții :

să aibă criterii precise

să existe o manifestare de voință din ambele părți, inclusiv voință politică.

Sistemul fiscal trebuie să fie :

unitar;

simplu;

– realizat cu costuri mici ( impunerea impozitul pe salarii se realizează prin stopaj la

sursă ;

cu o strategie clară, concretă și eficientă;

computerizat;

să beneficieze de o structură organizatorică optimă;

să dispună de personal fiscal cu o pregătire de specialitate.

Mecanismul fiscal este privit ca fiind alcătuit dintr-un ansamblu de metode și tehnici pe care statul le folosește pentru realizarea veniturilor bugetare, ritmic și la termene stabilite.

Dacă prin sistemul fiscal , legislativul și executivul crează metodologii pentru un număr ridicat de impozite și taxe, în cadrul administrației ( componentă a aparatului fiscal ) este necesar să se folosească un personal numeros și volum de timp ridicat pentru a așeza și percepe impozitele și taxele datorate de către contribuabili.

Mult mai ușor pentru administrația fiscală este ca numărul acestor impozite și taxe să fie cât mai redus, cu baze de impozitare sigure și clare, cu termene de percepere corelate ritmic cu nivelul veniturilor populației.

Având în vedere că , cel puțin din punct de vedere teoretic în condițiile economiei de piață, statul nu mai poate interveni în sectorul privat al economiei prin metode administrative, el va fi nevoit să utilizeze anumite pârghii economico-financiare prin care să influențeze activitatea agenților economici.

Pârghia importantă prin care statul își face simțită prezența în activitatea agenților economici este sistemul fiscal, mai concret, legislația fiscală. Sistemul de impozitare are rolul determinant în procurarea resurselor necesare funcțiilor statului.

Reforma sistemului fiscal din țara noastră după 1990 a urmărit, în paralel cu alinierea la practicile fiscale din țările dezvoltate, crearea unui sistem fiscal corespunzător cerințelor economiei de piață.

Pentru ca sistemul fiscal să funcționeze în condiții de normalitate este necesar ca informațiile în baza cărora se determină obligațiile față de bugetul statului și alte organisme publice să fie certe, adică să reflecte obiectiv și real activitatea desfășurată. Pentru aceasta , rolul determinant îl are contabilitatea. Ea este cea care trebuie să ofere aparatului fiscal sursele de date necesare calculării corecte a obligațiilor de natură fiscală.

Impozitul este o prelevare pecuniară în virtutea autorității statului , cu titlu definitiv, fără contraprestație directă și imediată pentru acoperirea cheltuielilor publice. Autoritatea abilitată să instituie impozite este statul care își exercită acest prerogativ prin organele puterii centrale, îndeosebi Parlamentul și prin organizațiile Administrației locale.

Există situații în care dreptul de a stabili și percepe venituri asemănătoare impozitelor îl pot avea și unele instituții publice printre care : Camera de Comerț, Camera pentru Industrie, Camera Agricolă și , uneori, Biserica.

Oricare ar fi instituția care instituie impozitul , întotdeauna acționează în virtutea unei autorizări conferite de lege.

Legile privind fiecare tip de impozit în parte sunt întocmite ca proiect de lege de către Guvern, se aprobă de Parlament și apoi sunt puse în execuție de Guvern și de Administrațile fiscale.

Plata impozitelor este obligatorie pentru toate persoanele fizice și juridice care obțin venituri și dețin averi din categoria celor impuse, impozitabile. Efectuarea plății este obligatorie, iar în cazul neplății se poate ajunge până la privarea de libertate.

Impozitele pot fi considerate ca prețuri anticipate pe care contribuabilul le plătește pentru a dobândi dreptul de a pretinde servicii publice în viitor.

Impozitul are trei mari roluri : rol financiar, rol de intervenție în economie, rol social.

Rolul financiar al impozitului este rolul tradițional, adică acela de a procura bani guvernului prin care să-și acopere cheltuielile. Inițial s-a urmărit neutralitatea impozitului , adică plata sa să nu aibă consecințe asupra activităților și situației financiare a contribuabilului. În prezent, acest scop nu mai rămâne decât un deziderat teoretic, deoarece fiscalitatea prin efectele sale aduce modificări în comportamentul subiecților economici.

Ca tendință constatăm creșterea volumului impozitelor în mărime absolută și ca pondere în PIB ( Produs Intern Brut). Acesastă creștere este consecința creșterii numărului de plătitori, diversificarea materiilor impozabile și creșterii cotelor de impozitare.

Rolul de intervenție în economie se manifestă sub formă de pârghie financiară. Impozitele sunt utilizate pentru corectarea mecanismelor pieței, respectiv stimularea unor activități sau, dimpotrivă, lichidarea altora. Ca pârghii, impozitele se utilizează atât în intervenționismul conjunctural, cât și în cel structural, urmărind realizarea stabilizării, distribuției și alocării resurselor.

În general, se utilizează pentru finanțarea atât a investițiilor, cât și a economisirii, respectiv a consumului. Acționarea pârghiei impozitelor are, deci , în vedere creșterea impozitelor pentru anumite categorii de venituri și averi sau, dimpotrivă , practicarea de reduceri, facilități sau avantaje fiscale.

Rolul social prin care se urmărește corectarea discrepanțelor între veniturile cetățenilor. Pentru aceasta se practică scutiri de impozite pentru un anumit nivel al venitului considerat minim vital sau reducerea unor impozite indirecte pentru stimularea consumului sau impunerea excesivă a consumului unor bunuri care trebuie ținut sub control sau pe venituri considerate nelegitime.

Reforma în legislația fiscală s-a concretizat în :

introducerea unor noi reglementări în domeniul impozitării profitului

introducerea TVA-ului ( taxa pe valoarea adăugată )

introducerea unui nou sistem de impozitarer a activităților liberale

introducerea unui nou sistem de impozitare în domeniul salariilor și a altor venituri obținute din muncă

introducerea noului sistem de impozitare a dividendelor

introducerea unui nou mod de abordare a impozitelor locale

introducerea impozitului pe venitul global.

Impunerea veniturilor persoanelor fizice se poate face separat pe fiecare categorie de venituri sau global. Când se face separat, legiuitorul ia în considerare fiecare tip de venit pe surse obținute de către contribuabili. Varianta impunerii separate prezintă o serie de avantaje din mai multe puncte de vedere : permite impunerea diferențiată a veniturilor obținute de o persoană , ține seama de natura veniturilor astfel încât metodele de evaluare pot fi adaptate fiecărui tip de venit.

Din punct de vedere al contribuabilului este o impunere mai lejeră, deoarece sumele impozitate nu sunt afectate de progresivitatea cotelor de impunere.

Din punct de vedere al fiscului însă, impunerea separată are un randament relativ scăzut, implicând cheltuieli destul de mari pentru identificarea tuturor surselor de venit, nu permite cunoașterea situației economice de ansamblu a contribuabilului. Toate aceste motive au condus treptat la abandonarea acestui sistem de impozitare în favoarea impunerii globale.

Impunerea globală a veniturilor înseamnă așezarea unui singur impozit pe ansamblul materiei impozabile, indiferent de sursele din care provin veniturile. Intră în această categorie : salarii, venituri obținute din profesii libere, venituri obținute din cedarea folosinței bunurilor (chirii), venituri financiare (dobânzi, dividende) și orice alt venit din categoria celor prevăzute de lege.

Din venitul brut calculat , legislația permite efectuarea unor deduceri, adică sunt permise scăzăminte privind cheltuielile efectuate în scopul obținerii veniturilor.

Nu sunt incluse în baza de impunere veniturile obținute sub formă de ajutoare sau asistență socială, cum sunt : pensiile, alocațiile, bursele, sumele primite ca despăgubiri din sistemul asigurărilor de bunuri, sumele primite drept compemsații pentru pierderea locului de muncă.

Deși nu sunt permise a se efectua deduceri privind cheltuielile personale ( hrană, îmbrăcăminte ), legislația prevede deduceri personale cu titlu de venit neimpozabil la locul principal de muncă. De asemenea, se pot admite deduceri suplimentare pentru persoane aflate în întreținere.

Avantajul impunerii globale este randamentul fiscal ridicat, posibilitatea cunoașterii situației personale a contribuabilului și oferă posibilitatea unei aplicări mai corecte a echității fiscale, tratându-i pe cei cu venituri egale în mod egal.

În același timp, în statele unde , în locul unui număr ridicat și divers de legi fiscale, fucționează un număr redus, iar perceperea și așezarea se bazează pe o lege fiscală principală, ca , de exemplu, legea impozitului pe venitul global, asigurarea veniturilor bugetare se realizează sigur, ritmic și la termenele stabilite.

Existența legii impozitului pe venitul globnsiderare fiecare tip de venit pe surse obținute de către contribuabili. Varianta impunerii separate prezintă o serie de avantaje din mai multe puncte de vedere : permite impunerea diferențiată a veniturilor obținute de o persoană , ține seama de natura veniturilor astfel încât metodele de evaluare pot fi adaptate fiecărui tip de venit.

Din punct de vedere al contribuabilului este o impunere mai lejeră, deoarece sumele impozitate nu sunt afectate de progresivitatea cotelor de impunere.

Din punct de vedere al fiscului însă, impunerea separată are un randament relativ scăzut, implicând cheltuieli destul de mari pentru identificarea tuturor surselor de venit, nu permite cunoașterea situației economice de ansamblu a contribuabilului. Toate aceste motive au condus treptat la abandonarea acestui sistem de impozitare în favoarea impunerii globale.

Impunerea globală a veniturilor înseamnă așezarea unui singur impozit pe ansamblul materiei impozabile, indiferent de sursele din care provin veniturile. Intră în această categorie : salarii, venituri obținute din profesii libere, venituri obținute din cedarea folosinței bunurilor (chirii), venituri financiare (dobânzi, dividende) și orice alt venit din categoria celor prevăzute de lege.

Din venitul brut calculat , legislația permite efectuarea unor deduceri, adică sunt permise scăzăminte privind cheltuielile efectuate în scopul obținerii veniturilor.

Nu sunt incluse în baza de impunere veniturile obținute sub formă de ajutoare sau asistență socială, cum sunt : pensiile, alocațiile, bursele, sumele primite ca despăgubiri din sistemul asigurărilor de bunuri, sumele primite drept compemsații pentru pierderea locului de muncă.

Deși nu sunt permise a se efectua deduceri privind cheltuielile personale ( hrană, îmbrăcăminte ), legislația prevede deduceri personale cu titlu de venit neimpozabil la locul principal de muncă. De asemenea, se pot admite deduceri suplimentare pentru persoane aflate în întreținere.

Avantajul impunerii globale este randamentul fiscal ridicat, posibilitatea cunoașterii situației personale a contribuabilului și oferă posibilitatea unei aplicări mai corecte a echității fiscale, tratându-i pe cei cu venituri egale în mod egal.

În același timp, în statele unde , în locul unui număr ridicat și divers de legi fiscale, fucționează un număr redus, iar perceperea și așezarea se bazează pe o lege fiscală principală, ca , de exemplu, legea impozitului pe venitul global, asigurarea veniturilor bugetare se realizează sigur, ritmic și la termenele stabilite.

Existența legii impozitului pe venitul global presupune :

angajarea unui număr redus de personal, foarte bine pregătiți profesional

o evidență nominală clară a tuturor contribuabililor plătitori ai impozitului pe venitul global.

Trecerea României de la sistemul fiscal cu un număr ridicat de legi fiscale la aplicarea impozitului pe venitul global, presupune :

schimbarea anului fiscal, lucru care ar avea implicații în fondul problematicii sistemului fiscal, în sensul eficientizării lui ;

să existe întocmite evidențe fiscale nominale și centralizate clare și cu înregistrări la zi ;

să fie întocmite și aplicate proceduri de control.

În România , sistemul se introduce începând cu data de 01.01.2000..

De la apariție, acest mod de impozitare a cunoscut mai multe modificării în metodologia de aplicare. La ora actuală , prin legislația în vigoare se prevăd următoarele :

– impozitul pe venitul anual global reprezintă suma datorată de o persoană fizică pentru veniturile realizate într-un an fiscal ;

– venitul anual global impozabil reprezintă suma veniturilor nete realizate din activități independnte, din salarii, din cedarea folosinței bunurilor, precum și veniturile de aceeași natură realizate în străinătate, din care se scad pierderile fiscale și deducerile personale ;

– deducerile personale reprezintă o sumă neimpozabilă acordată contribuabilului, cuprinzând deducerea personală de bază și deducerile personale suplimentare ;

– categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit : venituri din activitatăți independente, venituri din salarii, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din dividende și dobânzi, venituri din pensii pentru suma ce depășește 5 milioane lei pe lună, alte venituri ;

– nu sunt venituri impozabile : ajutoarele , indemnizațiile acordate de la buget, veniturile sub forma darurilor acordate copiilor minori în limita sumei de 1 milion lei persoană, contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice, sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări , alocația individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă, sumele primite pentru suportarea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului, sumele primite cu titlu de moștenire și donație etc. ;

– perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic

– deducerea personală de bază este fixată la 800.000 lei pe lună ;

deducerea personală suplimentară pentru soția sau soțul , copiii sau alți

membri de familie aflați în întreținere este de 0,5 înmulțit cu deducerea personală de bază.

– veniturile sub formă de dividende distribuite se impun cu o cotă de 5% din suma acestora ;

– veniturile sub formă de dobânzi se impun cu o cotă de 1% din suma acestora

– persoanele care realizează venituri sunt obligate să efectueze în cursul anului plăți anticipate cu titlu de impozit, exceptându-se cazul reținerilor la sursă ;

– plățile anticipate se efectuează în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru ;

– prevedrile acestei ordonanțe intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2002.

Impozitul pe profit

Veniturile societăților pe capital, stabilimentele publice, societățile de persoane beneficiază de un sistem fiscal propriu. De menționat că se impune forma societății și nu caracterul activității. Obiectul impozabil este profitul sau beneficiul societății.

În calculul profitului impozabil se iau în considerare profitul brut, format din diferența dintre veniturile brute și cheltuielile aferente, separat pentru activitatea de exploatare, activitatea financiară și din cea excepțională.Societatea are obligația să întocmească bilanțul fiscal și declarația pentru impozitul pe profit , acestea înaintându-se organelor fiscale.

Din punct de vedere al cotelor de impunere, profitul societății suportă o cotă proporțională, iar dividendele, după caz, cotă proporțională sau cotă progresivă, socotindu-se a fi venituri individuale O dată cu introducerea venitului global s-a abrogat legislația privind impozitul pe dividende, aceste dividende fiind incluse în categoria veniturilor.

Până în anul 1999 , cota procentuală de impozitare a profotului era de 38%. Se aplica , deasemenea, o cotă de 22% adițională asupra părții din profitul impozabil corespunzător ponderii veniturilor din activitatea de baruri de noapte sau jocuri de noroc în volumul total al venitului.

Asupra veniturilor rămase după scăderea cheltuielilor deductibile și a fondului de rezervă, în cazul Băncii Naționale a României , se aplică o cotă de 80%.

Cei care realizau cel puțin 80% din venituri din activități agricole ( din agricultură ) erau impozitați cu o cotă de doar 25%.

Aceste cote s-au modificat. Nivelul actual al cotei de impozitare a prfitului este de 25%. Cota adițională a crescut la 25%. În prezent, orice majorare a capitalului social efectuată prin încorporarea rezervelor, precum și a profitului, se impozitează cu cota de 10%.

Cheltuielile de protocol sunt deductibile fiscal în proporție de 1% , cotă aplicată la diferența dintre totalul veniturilor și cheltuielile aferente la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol înregistrate în contabilitatea plătitorului de impozit pe profit.

Impozitul pe profit se calculează lunar, cumulat de la începutul anului fiscal, iar plata se face trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor, cu excepția Băncii Naționale a României și a societăților bancare care efectuează plăți lunar până la data de 25 a lunii următoare.

Ultimele reglementări cu privire la impozitul pe profit micșorează cota de impozitare a majorării capitalului social efectuată prin încorporarea rezervelor de la cota de 10% la cea de 5%. Cota cheltuielilor de protocol deductibile fiscal este de 2%, în loc de 1% cât era anterior.

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect, adică nu este stabilit nominativ, el vizează calitatea de cumpărător, de consumator. Suportatorul final al acestui impozit este consumatorul final, deoarece acesta nu poate deduce TVA-ul.

Acest impozit indirect a fost introdus în țara noastră în anul 1992 .

Baza de impozitare o reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, exclusiv TVA-ul.

Până în anul 2000 , se aplicau trei cote de impozitare, repectiv de 22%, 11% și 0%. Începând din 2000 numărul cotelor au scăzut la două, adică una de 19% și una de 0%.

Cota de 19% se aplică pentru :

livrări de bunuri mobile, transferul proprietății bunurilor imobile efectuate de contribuabilii înregistrați ca plătitori de TVA către beneficiari cu sediul sau domiciliul în România, cu excepția celor scutite de TVA ;

importul de bunuri mobile ;

prestări de servicii.

Cota zero se aplică în următoarele cazuri :

exportul de bunuri, transportul și prestări legate de exportul bunurilor ;

transportul internațional de persoane în și din străinătate efectuat de contribuabili autorizați prin curse regulate ;

transferul de mărfuri și persoane în și din porturi, pe calea aerului din România cu nave și aeronave sub pavilion românesc, comandate de beneficiari din străinătate ;

livrările de carburanți destinat utilizării sau încorporării în nave sau aeronave care prestează transporturi internaționale de persoane și de bunuri.

De la data de 1 iunie 2002 a intrat în vigoare noua lege privind taxa pe valoarea adăugată prin care se stabilește că sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată următoarele activități de interes general :

– spitalizare, indiferent de forma de forma de organizare și de titularul dreptului de proprietate, respectiv, spitale, sanatorii, centre de îngrijire medicală și de diagnostic.

– prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către tehnicienii dentari,precum și livrarea de proteze dentare efectuate de tehnicienii dentari și de către stomatologi indiferent de forma de organizare și de titularul dreptului de proprietate.

– prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate de asistența și protecția socială, efectuate de organismele recunoscute ca având caracter social.

– prestări de servicii culturale și livrări de bunuri legate nemijlocit de acestea, efectuate de instituții publice.

– activitățile de cercetare–dezvoltare și inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor, proiectelor și temelor componente ale Programului național de cercetare stiințifică și dezvoltare tehnologică.

– bunurile importate destinate comercializării în regim duty-free, precum și prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentanțelor diplomatice și a personalului acestora.

– bunurile introduse în țară de călători sau de alte persoane fizice , în condițiile și în limitele prevăzute prin hotărâre a Guvernului, potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor fizice.

– de scutiri speciale de la taxa pe valoarea adăugată beneficiază bunurile introduse în țar în zonele libere direct din străinătate , în vederea simplei depozitări a acestora, fără întoocmirea de formalități vamale.

1.2.NECESITATEA ORGANIZĂRII TREZORERIEI STATULUI

Procesul de aplicare a reformei în România în toate domeniile de activitate , pentru trecerea de la economia hipercentralizată la economia de piață , a determinat modificări importante în ceea ce privește organizarea și conducerea procesului bugetar.

Până în anul 1990 , Banca Națională a României avea stabilite prin lege atribuții în legătură cu execuția bugetului de stat , dintre care amintim :

asigurarea încasării veniturilor bugetare de la unitățile de stat și evidența acestora pe capitole , subcapitole , plătitori;

asigurarea plăților de casă pe capitole de cheltuieli, ministere și instituții subordonate acestora;

exercitarea controlului asupra eliberării fondurilor de la bugetul de stat în numerar și din cont pe seama instituțiilor publice pentru acoperirea cheltuielilor aprobate , în limita creditelor bugetare deschise pe destinații de Ministerul Finanțelor Publice;

păstrarea conturilor de disponibilități ale bugetelor locale, instituțiilor publice pentru mijloacele extrabugetare și fondurile cu destinație specială;

asigurarea transmiterii informațiilor către Ministerul Finanțelor Publice privind execuția bugetului de stat, disponibilitățile bugetare locale, ale instituțiilor publice.

Incepând cu anul 1991, Banca Națională a României a renunțat la execuția de casă a bugetului , păstrând numai contul de trezorerie al statului. Activitățile bancare pentru deservirea agenților economici, instituțiilor publice și populației s-au împărțit mai multor bănci comerciale reorganizate din fostele bănci specializate sau prin înființarea altora noi.

Datorită reorganizării activității bancare, în sistemul execuției bugetare au intervenit următoarele modificări:

Banca Comercială Română a preluat cu caracter temporar evidența încasării

veniturilor și a efectuării cheltuielilor bugetare, precum și evidența disponibilităților bugetare locale și ale instituțiilor publice, eliminându-se controlul bancar asupra veniturilor și efectuării cheltuielilor bugetare, așa cum se exercită până în anul 1990 de către Banca Națională.

Banca Română de Dezvoltare și Banca Agricolă efectuează operațiile specifice legate de finanțarea investițiilor sectorului public;

Banca Națională a României, pe baza datelor furnizate de Banca Comercială

Română, asigură raportarea execuției de casă a bugetului de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, a disponibilităților bugetelor locale, instituțiilor publice pentru mijloacele extrabugetare și fondurile cu destinație specială;

Desfășurarea execuției bugetare prin mai multe bănci complică fluxurile

financiare și prelungește termenele de raportare a datelor de execuție, influențând negativ urmărirea execuției și a echilibrului bugetar, creează, în același timp, dificultăți în ceea ce privește controlul asupra operațiunilor de încasări și plăți, iar mijloacele financiare ale sectorului public rămân în sistemul bancar ca resurse de creditare gratuită în timp ce bugetul statului înregistrează deficite;

Prin lege s-au efectuat modificări importante în ceea ce privește execuția bugetară

în sistemul bugetar care a fost reorganizat, eliminându-se centralizarea excesivă printr-un singur buget unic.

Conducerea generală a execuției bugetului public național intră în competența Guvernului României, iar răspunderea ca organ de specialitate în acest domeniu revine Ministerului Finanțelor Publice pentru execuția bugetului de stat, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale pentru execuția bugetului asigurărilor sociale de stat și organelor de specialitate ale administrației publice locale pentru bugetele locale.

Guvernul examinează periodic , împreună cu organele de specialitate , în cursul

anului bugetar, mersul execuției și ia măsuri pentru îmbunătățirea echilibrului bugetar.

Bugetele locale se aprobă de organele alese în condiții de autonomie , cheltuielile

se acoperă din veniturile proprii la nivelul fiecărei localități. În cazul în care sursele proprii de venituri nu asigură acoperirea cheltuielilor, diferența se acordă ca transfer de la bugetul de stat sau din cote și sume defalcate din impozitele de interes general în condițiile prevăzute de lege.

Ministerul Finanțelor Publice a fost autorizat să înființeze trezorerii ale finanțelor publice atât la nivel central cât și în cadrul organelor sale financiare subordonate.

Premisele înființării trezoreriei finanțelor publice în țara noastră au fost:

reorganizarea sistemului bancar cu consecințe asupra execuției finanțelor publice;

schimbarea concepției privind administrarea și utilizarea resurselor financiare publice;

întărirea autonomiei finanțelor publice care prin lege era împuternicită să efectueze execuția de casă a bugetului de stat;

înființarea și funcționarea unor fonduri speciale, în afara bugetului de stat;

diversificarea fondurilor extrabugetare.

Prin înființarea Trezoreriei Finanțelor Publice se intensifică rolul Ministerului Finanțelor Publice în gestionarea banului public, întrucât execuția bugetului public național se realizează prin trezorerie, iar activitatea aparatului financiar teritorial a primit noi valențe care vizau:

stabilirea impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat și bugetelor locale de către toți contribuabilii persoane fizice și juridice;

urmărirea încasării la buget a obligațiilor de la toți contribuabilii – agenți

economici, instituții publice și populație, prin organizarea contabilității sintetice și analitice pe plătitori și stabilirea pe această bază a sumelor încasate, a debitului și rămășițelor de încasat pe fiecare plătitor;

efectuarea cheltuielilor de către instituțiile publice din creditele bugetare

aprobate, mijloacele speciale extrabugetare și fondurile speciale, asigurându-se încadrarea plăților în destinațiile stabilite pe subdiviziunile aprobate prin Legea anuală a bugetului de stat pentru cheltuieli curente și cheltuieli de capital, precum și creșterea răspunderii ordonatorilor de credite în cheltuirea banului public;

perfecționarea sistemului informațional și decizional în ceea ce privește

rapiditatea , relevanța și acuratețea raportărilor privind urmărirea execuției bugetare și a operațiilor de trezorerie, asigurându-se informații zilnice, periodice în legătură cu încasarea veniturilor, efectuarea cheltuielilor, evoluția deficitului bugetar, disponibilitățile din conturile trezoreriei, ceea ce asigură o bază eficientă în vederea luării deciziilor.

În anul 1991 s-a prevăzut organizarea contabilității trezoreriei finanțelor publice în cadrul Ministerului Finanțelor Publice și unităților sale subordonate, care cuprinde:

operațiunile privind execuția de casă a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetelor asigurărilor sociale de stat;

constituirea și utilizarea mijloacelor extrabugetare și a fondurilor cu destinație specială;

gestiunea datoriei publice interne și externe;

alte operațiuni financiare efectuate în contul organelor administrației publice centrale.

Banca Națională a României ține în contabilitatea sa contul curent general al trezoreriei statului, iar direcțiile de trezorerie județene au deschise conturi curente la sucursalele județene ale Băncii Naționale a României, prin care să se încaseze veniturile bugetare și din mijloace speciale și extrabugetare și să efectueze cheltuieli dispuse de către instituțiile publice din fondurile bugetare, precum și din mijloacele speciale extrabugetare, aprobate în condițiile legii.

Soldul contului curent al trezoreriei statului se formează din disponibilitățile trezoreriei centrale și din disponibilitățile trezoreriilor județene. Disponibilitățile aflate în acest cont pot fi utilizate în următoarea ordine pentru:

acoperirea temporară a deficitului curent al bugetului de stat;

acoperirea temporară a golurilor de casă a bugetelor locale ;

acpperirea temporară a deficitului curent al bugetului asigurărilor sociale de stat și a deficitelor temporare ale bugetelor fondurilor speciale;

efectuarea de plasamente financiare pe termen scurt, prin Banca Națională a României.

Banca Națională a României nu percepe comisioane la decontarea operațiunilor prin contul curent general al trezoreriei,dar plătește dobânzi la disponibilitățile din acest cont.

Activitatea trezoreriei finanțelor publice este concepută ca un sistem integrat și răspunde obiectivelor privind realizarea politicii fiscale, urmărirea execuției bugetului da stat, bugetului asigurărilor sociale de stat,bugetelor locale și fondurilor speciale extrabugetare, exercitarea controlului Ministerului Finanțelor Publice asupra cheltuielilor sectorului public, mobilizarea temporară a disponibilităților instituțiilor publice pentru acoperirea deficitului bugetar, asigurarea fluxului informațional necesar cunoașterii execuției, gestionarea datoriei publice interne și externe.

1.3.STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A

TREZORERIEI ORĂȘENEȘTI

Trezoreria orășenească din Sânnnicolau Mare este organizată în cadrul Administrației finanțelor publice a orașului sub titulatura de Serviciul Trezorerie și este subordonată șefului de serviciu și are în structură următoarele compartimente :

compartimentul încasarea și evidența veniturilor ;

compartimentul de vânzare și gestiune a titlurilor de stat și a certificatelor de trezorerie ;

compartimentul administrarea și contabilitatea contului curent al trezoreriei și;

compartimentul casierie ;

compartimentul administrarea conturilor persoanelor fizice și juridice ( agenți economici , medici de familie ).

fig.1.1. Oganigrama trezoreriei orășenești Sânnicolau-Mare

1.4.ATRIBUȚIILE SERVICIULUI ADMINISTRAREA ȘI CONTABILITATEA CONTULUI CURENT AL TREZORERIEI ȘI CELE ALE SERVICIULUI VERIFICAREA ȘI DECONTAREA CHELTUIELILOR INSTITUȚIILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAREA CONTURILOR PERSOANELOR FIZICE ȘI JURIDICE

Serviciului verificarea Și decontarea cheltuielilor instituțiilor publice și administrarea conturilor persoanelor fizice și juridice are următoarele atribuții :

exercită controlul asupra documentelor de plăți prezentate de ordonatorii de credite , asigurând respectarea încadrării plăților în limita creditelor bugetare repartizate pe subdiviziunile clasificației bugetare potrivit prevederilor din bugetele aprobate, precum și în limita disponibilităților aflate în cont;

verifică documentele și deschide pe seama ordonatorilor de credite conturile de cheltuieli și de disponibilități ;

verifică repartizarea creditelor deschise din bugetele locale, cu încadrarea acestora în suma creditelor deschise , precum și în totalul disponibilităților pe fiecare unitate administrativ-teritorială ;

verifică documentele privind finanțarea investițiilor instituțiilor publice din fonduri bugetare sau extrabugetare , asigurând evidențierea acestora pe surse și obiective ;

asigură respectarea reglementărilor cu privire la utilizarea mijloacelor extrabugetare și a fondurilor speciale ;

întocmește jurnalele zilnice de înregistrare a plăților realizate din conturile instituțiilor publice subordonate;

înregistrează în ordine cronologică și sistematică operațiuniile efectuate, înregistrearea făcându-se pe baza documentelor justificative ;

transmite compartimentului administrarea contului curent al trezoreriei toate jurnalele de înregistrare a cheltuielilor împreună cu documentele justificative care au stat la baza înregistrării acestora ;

realizează evidența conturilor de cheltuieli și a celor de disponibilități deschise pe fiecare instituție publică  subordonată;

eliberează extrase de cont împreună cu documentele justificative;

stabilește plafoanele de casă pe instituții ;

realizează graficul lunar pentru plățile îîn numerar ;

întocmește periodic sinteza cheltuielilor, propunând, în același timp, măsuri pentru îmbunătățirea realizării execuției de casă;

verifică operațiunile înregistrate în conturile de cheltuieli cu creditul conturilor Casa și Cont corespondent al trezoreriei la B.N.R.

asigură, la finele anului, închiderea operațunilor în conturile de cheltuieli și disponibilități;

urmărește implementarea în operațiunile trezoreriei a noilor reglementări pe linia execuției de casă la partea de cheltuieli;

preia dosarele juridice în vederea deschiderii conturilor agenților economici care au de încasat sume de la instituții publice pentru livrări de mărfuri, prestări de servicii , executării de lucrări ; regiilor autonome și societăților comerciale care beneficiază de transferuri și subvenții de la buget ; persoanelor fizice autorizate pentru activitatea medicală ;

organizează efectuarea operațiunilor de încasare a veniturilor în conturile 50.69, 50.70, 50.74 și exercită controlul preventiv asupra documentelor preluate ;

organizează efectuarea operațiunilor de plăți din aceste conturi ;

efectuează operațiuni de executare silită asupra conturilor agenților economici ;

asigură corespondența cu titularii de cont ;

asigură decontări interbancare cu borderou de plăți ;

îndosariază și arhivează documentele ce au făcut obiectul activității serviciului;

răspunde de păstrarea și evidența tuturor documentelor ce fac obiectul activității, urmărind circuitul legal al acestora;

organizează perfecționarea continuă a pregătirii profesionale a salariaților din serviciu.

Serviciul administrarea și contabilitatea contului curent al trezoreriei statului are următoarele atribuții:

asigură contabilitatea sintetică și analitică privind execuția de casă a bugetului de stat, bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a mijloacelor extrabugetare și a fondurilor cu destinație specială, prin înregistrarea în conturi sintetice și analitice, în ordine cronologică și sistematică a tuturor operațiunilor de încasări și plăți, pe baza documentelor justificative și a planului de conturi;

administreză contul corespondent al trezoreriei Sânnicolau Mare deschis la Direcția Județeană de Trezorerie;

pregătește și eliberează zilnic extrase de cont pentru conturile de venituri și cheltuieli ale unităților arondate;

întocmește lucrări de execuție de casă operativă și periodică a bugetului de stat, bugetelor locale , bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale și extrabugetare, precum și a contului trezoreriei Sânnicolau Mare ;

asigură efectuarea operațiunilor de decontare internă și cele prin Direcția Județeană de Trezorerie;

întocmește zilnic și lunar balanțe de verificare privind operațiunile derulate prin trezorerie pe care le analizează;

elaborează lucrări de sinteză și analiză privind execuția bugetară pe care le raportează operativ și periodic la Direcția Județeană de Trezorerie;

calculează și înregistrează dobânzile legale la fondurile de disponibilități stabilite legal;

exercită sarcinile specifice legate de operațiunile cu numerar;

urmărește implementarea în operațiunile trezoreriei a noilor reglementări pe linia execuției bugetare de casă;

asigură lucrările de încheiere a execuției financiare la finele anului, precum și întocmirea bilanțului contabil anual;

organizează perfecționarea continuă a pregătirii profesionale;

îndosariază și arhivează toate documentele care au făcut obiectul activității;

îndeplinește orice alte atribuții repartizate de conducerea trezoreriei.

CAPITOLUL 2

EFECTUAREA PLĂȚILOR PRIN TREZORERIE DIN

CREDITE DESCHISE ȘI REPARTIZATE

Ordonatorii de credite pot dispune efectuarea de plăți din creditele bugetare deschise sau repartizate , din conturile lor de la trezorerie, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de venturi și cheltuieli, pe subdiviziunile clasificației bugetare ( capitole, subcapitole, articole și aliniate).

În vederea efectuării cheltuielilor, instituțiile publice au obligația să prezinte trezoreriei statului la care are conturi deschise “ bugetul de venituri și cheltuieli aprobat “ cu repartizarea pe trimestre, a prevederilor de venituri și cheltuieli bugetare.

Instituțiile publice vor dispune efectuarea de plăți din conturile deschise la trezorerie, indiferent de sursa de finanțare a acestora – din bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor cu destinație specială sau venituri extrabugetare – pe baza creditelor bugetare deschise și a disponibilităților bănești în conturi.

Plățile din creditele bugetare deschise sau repartizate , după caz, se efectuează în toate cazurile din inițiativa ordonatorilor de credite care poartă răspunderea asupra utilizării creditelor bugetare în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

Instituțiile publice au obligația să-și dimensioneze lunar plățile pe care le efectuează în numerar prin casieria proprie pe baza prevederilor de cheltuieli corespunzătoare din bugetele proprii , în care scop întocmesc “ Programul privind necesarul de numerar pentru efectuarea plăților prin casieria proprie “ ( tabelul 2.1 ) în două exemplare pe care le prezintă la trezoreria statului la care au conturile deschise, până în data de 25 ale lunii curente pentru necesarul lunii viitoare.

Instituția Școla generală nr.2 Sânnicolau Mare Tabelul 2.1.

PROGRAM

privind necesarul de numerar pentru efectuarea plăților prin casieria proprie, la capitalul/contul 245702 pentru luna martie anul 2002

mii lei

Ordonator de credite Contabil șef

Acest program se întocmește distinct pentru cheltuielile bugetare , pe capitole, iar pentru fondurile speciale și mijloacele extrabugetare pe fiecare cont din care urmează a se ridica sumele respective.

Trezoreria verifică și analizează programul primit în ceea ce privește dimensiunea necesarului de numerar pentru efectuarea plăților , introduc eventualele modificări, după care restituie un exemplar vizat instituției publice respective.

La eliberarea sumelor în numerar sau prin virament din conturile instituțiilor publice pentru efectuarea cheltuielilor, organele trezoreriei urmăresc în mod curent :

existența bugetelor de venituri și cheltuieli ale instituțiilor respective, aprobate în condițiile legii cu repartizarea pe trimestre ;

respectarea limitei creditelor bugetare deschise și repartizare;

respectarea destinației creditelor aprobate și repartizate;

existența programului privind necesarul de numerar pentru efectuarea plăților prin casieria proprie.

Plățile pot fi dispuse astfel :

în numerar prin casieria instituției publice, după ridicarea sumelor din cont prin CEC de numerar ;

prin virament din cont în favoarea agenților economici care au livrat mărfuri, au prestat servicii sau executat lucrări, după caz, în baza contractelor sau comenzilor încheiate cu aceștia în condițiile legii în baza OPHT.

prin compensare

Operațunile de plăți se efectuează prin virare, în limita creditelor bugetare deschise și repartizate sau a disponibilităților, după caz, și evidențiate în conturile deschise distinct la trezoreria statului pe bugete, cu desfășurare pe instituții publice.

Instituțiile publice pot ridica din conturile de cheltuieli sau de disponibil deschise la trezoreria statului, sume pentru efectuarea de plăți în numerar, reprezentând drepturi de personal, precum și pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin decontări.

În vederea efectuării plăților dispuse de către ordonatorii de credite prin trezorerie se utilizează în principal următoarele documente :

Cecul pentru eliberarea numerarului din cont ;

Ordinul de plată pentru virarea din cont prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plăți din conturile sale de la trezorerie în favoarea agenților economici, bugetului de stat, bugetelor locale și altele ;

Dispoziția de încasare cu factura anexată întocmită de furnizor pe seama instituției publice, ca urmare a livrării unor mărfuri, energiei electrice, prestării de servicii sau executării de lucrări, pe bază de contracte legal încheiate și confirmate de beneficiar ;

Dispoziția de plată de tip CAS ;

Situații privind regularizările – note contabile.

Documentele de plăți vor fi semnate de către ordonatorul de credite și șeful compartimentului financiar-contabil sau de înlocuitorii lor de drept.

O dată cu documentele de plăți, întocmite cu toate datele prevăzute în formular și semnate de cei în drept, ordonatorii de credite au obligația de a prezenta și documentele cu privire la necesitatea și oportunitatea cheltuielilor propuse pentru care se solicită dispunerea plăților.

Compartimentul decontări din cadrul trezoreriei pe baza documentelor prezentate are datoria să execute controlul financiar preventiv asupra plăților dispuse de ordonatorul de credite urmărind în mod special :

Încadrarea plăților în limita creditelor bugetare deschise sau repartizate , pe capitole și categorii de cheltuieli, stabilind disponibilul de credite la fiecare document de plată pe baza contului 01 “ Credite deschise și repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanțați din bugetul de stat “ din care se scad plățile înregistrate în contul 23 “ Cheltuielile bugetului de stat “ iar rezultatul se compară cu documentele de plăți prezentate . În cazul în care unele documente nu au acoperire în disponibilul de credite bugetare deschise sau repartizate , documentele respective se restituie ordonatorului de credite cu mențiune “ lipsa disponibilului de credite bugetare la capitolul…” pentru care semnează contabilul șef și șeful de compartiment.

Respectarea utilizării creditelor bugetare potrivit destinației stabilite prin buget pe subdiviziunile clasificației bugetare. Se analizează natura și conținutul plăților dispuse comparativ cu profilul instituțiilor , cu conținutul subdiviziunilor clasificației bugetare (capitole, subcapitole, articole și alineate) de la care se suportă plățile respective.

De exemplu : plățile pentru achitarea manualelor și rechizitelor școlare pot apare numai la creditele aprobate unităților de învățământ ; cheltuielile pentru plata donatorilor de sânge pot fi dispuse numai din creditele aprobate instituțiilor sanitare ; cheltuielile cu deplasările pot fi efectuate de toate instituțiile publice cu condiția ca în buget să existe aprobate credite la articolul 13 ; plățile pentru procurarea alimentelor pot fi dispuse numai de unitățile sanitare , unitățile preșcolare cu program prelungit, dacă au credite aprobate cu această destinație ; plățile pentru procurarea medicamentelor și materialelor sanitare la spitale, clinici, dispensare medicale, din creditele aprobate cu această destinație.

Respectarea dispozițiilor legale prin care se autorizează efectuarea cheltuielilor. În acest domeniu se au în vedere :

actele normative de înființare a instituțiilor publice în care trebuie să fie specificată sursa din care este finanțată instituția respectivă , ca de exemplu : bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, mijloacele extrabugetare, fondurile special ;

reglementările în vigoare prin care instituțiile efectuează unele cheltuieli în legătură cu desfășurarea unor acțiuni specifice , procurarea de obiecte de inventar, de artă , executarea de investiții, a lucrărilor de reparații curente și capitale, stabilirea de norme și normative pentru anumite cheltuieli, personal.

În situația în care au loc plăți numai pentru procurarea de materiale, echipamente, bunuri ,organul de control al trezoreriei va examina necesitatea și oportunitatea plăților dispuse avându-se în vedere activitatea instituției publice , gradul de dotare, utilizarea bazei tehnice, stocurile existente, perioda în care se solită efectuarea plăților.

Operațiunile privind plățile efectuate prin trezorerie sunt înregistrate în contabilitatea acesteia în conturi deschise pe instituții publice cât și pe capitole de cheltuieli așa cum au fost aprobate prin Legea bugetului sau prin bugetele locale.

Ordonatorii de credite finanțaț din bugetul de stat, pe bază de documente de plată și justificative corespunzătoare, pot dispune plăți din creditele deschise sau repartizate, pentru efectuarea la instituțiile publice a următoarelor cheltuieli și acțiuni :

salarii ;

deplasări, detașări și transferuri ;

materiale ;

subvenții pentru instituții publice ;

transferuri către bugetele locale ;

burse pentru elevi și studenți ;

alocații și ajutoare pentru copii ;

cheltuieli de capital.

2.1.EFECTUAREA PLĂȚILOR ÎN NUMERAR

Pentru plățile în numerar trezoreria Sânicolau-Mare întocmește pe baza “Programului privind necesarul de numerar “ primit de la instituțiile publice un “Program de asigurare a numerarului în contul de disponibil deschis la o bancă comercială pentru efectuarea de plăți în numerar către instituțiile publice “ după caz , potrivit modelului din tabelul 2.2 care se transmite Direcției de trezorerie Județene până în data de 27 din luna curentă.

Trezoreria Sânnicolau-Mare Tabelul 2.2. PROGRAM

pentru asigurarea numerarului necesar plăților în numerar către instituțiile publice prin contul de disponibil deschis la o bancă comercială pentru

luna februarie mii lei

Director, Șef serviciu ,

Coloana 1 se completează cu sumele eliberate din casieria trezoreriei și din contul de disponibil deschis la o bancă comercială, după caz.

Coloana 6 se completează cu soldul la începutul zilei aflat în contul de disponibil la o bancă comercială (BCR, în cazul nostru ).

În coloana 7 se înscriu încasările din impozite și taxe care se păstrează în casieria proprie sau se depun în contul de disponibil deschis la o bancă comercială, după caz.

Coloana 8 se completează cu sumele care se ridică de la BNR pentru alimentarea casieriei .

Coloana 9 se completează cu sumele care necesită a fi virate de către Direcția Trezoreriei în contul de disponibil deschis la banca comercială.

Pe baza acestui document, fiecare trezorerie operativă întocmește “ Programul pentru asigurarea numerarului în casieria băncii comerciale necesar plăților în numerar către instituțiile publice “ ( tabelul 2.3 ) care este prezentat la începutul lunii băncii comerciale la care are deschis contul de disponibil pentru efectuarea plăților în numerar către instituțiile statului, în vederea asigurării numerarului necesar în casieria băncii .

Trezoreria Sânnicolau-Mare Tabelul 2.3.

PROGRAM

pentru asigurarea numerarului în casieria băncii comerciale necesar plăților în numerar către instituțiile publice pentru luna martie

Când nu mai există suficient disponibil în contul de la bancă se completează o Cerere către Direcția Județeană de Trezorerie prin care se solicită alimentarea contului deschis la BCR Sânnicolau-Mare nr.251100971000182 pentru o anumită dată și cu specificarea sumei care este necesară.

În limita sumelor programate, instituțiile publice completează file de CEC pentru ridicarea sumelor din conturile respective. În fila de cec se menționează natura cheltuielilor pentru care se solicită ridicarea numerarului, care se depune la compartimentul “ Verificarea și decontarea cheltuielilor instituțiilor publice pe bază de bugete și administrarea conturilor persoanelor fizice și juridice “ , care verifică solicitările de numerar în concordanță cu programul aprobat fiecărei instituții, încadrarea în disponibilul de credite bugetare sau disponibilitățile din cont, urmărește întocmirea corectă a filei de CEC. Toate CEC-urile primite într-o zi de la instituțiile publice arondate pentru ridicări de numerar, se trec într-un Borderou ( tabelul nr.2.4 ) care este trimis , la sfârșitul zilei operative, Băncii Comerciale Române împreună cu filele de CEC corespunzătoare. Ridicarea efectivă a numerarului se face a doua zi de către persoana împuternicită de către instituția publică emitentă .

Tabelul 2.4.

BORDEROU

La sfârșitul acestei zile , unitatea bancară restituie cec-urile plătite efectiv trezoreriei Sânnicolaul Mare, acestea având mențiunea Achitat . Aceste cecuri se înregistrează în contabilitate ca plăți de casă , în contul 12 “ Disponibil al trezoreriei la bancă pentru efectuarea de plăți în numerar “.

Cecurile totalizate pe o zi se înregistrează într-un Cec centralizator al trezoreriei Sânnicolau-Mare cu numărul și seria documentului, contul din care s-a făcut plata și suma.

Acest cec centralizator cu documentele însoțitoare se predă sub semnătură compartimentului contabilitate decontări pentru verficare și evidențiere în contabilitate.

După închiderea operațiunilor cu numerar și finalizarea preluării în contabilitatea analitică și sintetică a tuturor operațiunilor de plăți cecul centralizator se predă la compartimentul verificarea și decontarea cheltuielilor instituțiilor publice împreună cu documentele care au făcut obiectul operațiunilor. La nivelul acestui compartiment se procedează la verificarea operațiunilor prin confruntarea documentelor cu operațiunile evidențiate în cecul centralizator , apoi acestuia i se atașează toate documentele zilei și se predau la compartimentul “ Administrarea și contabilitatea contului curent al trezoreriei “ pentru înregistrarea în contabilitate.

Principalele destinații ale plăților prin numerar sunt următoarele :

1. Plăți pentru salarii .

2. Plăți pentru deplasări, detașări și transferări la instituțiile publice

3. Plăți pentru cheltuieli materiale.

4. Plăți privind bursele pentru elevi și studenți.

5. Plăți privind ajutoarele pentru familii cu mulți copii.

6. Plăți privind indemnizațiile pentru nașteri.

7. Plăți privind drepturile asistentului personal pentru copii și adulți cu handicap grav..

Pentru ridicarea numerarului necesar efectuării acestor categorii de plăți de către instituții publice finanțate de la buget , acestea trebuie să prezinte compartimentului Verificarea și decontarea cheltuielilor instituțiilor publice o serie de documente asupra cărora se fac verificările de rigoare.

1. În vederea ridicării sumelor necesare plății salarilor la finele lunii, fiecare instituție publică finanțată de la buget prezintă trezoreriei – serviciul verificarea și decontarea cheltuielilor instituțiilor publice – la termenele stabilite de plată, următoarele documente :

Cecul pentru ridicarea din cont a sumelor nete de plată pentru salarii , indemnizații de asigurări sociale ;

Ordine de plată (3 exemplare), pentru virarea din cont a :

impozitului pe salarii reținut ;

contribuției pentru pensia suplimentară ;

contribuției pentru constituirea fondului de șomaj ;

ratelor pentru chirie, mobilă, popriri rețnute din salarii în contul

unităților creditoare ;

– contribuției de asigurări sociale ;

“ Situația recapitulativă a salariilor pe luna _______ “.

În vederea avizării virării din cont a sumelor pentru plata salariilor, se verifică și analizează :

respectarea numărului de salariați aprobat prin statul de funcțiuni ;

respectarea dispozițiilor legale privind salariile și indemnizațiile de asigurări sociale, precum și a celorlalte drepturi ca : indemnizații de conducere, plata orelor suplimentare, ore de gardă, alte sporuri ;

stabilirea contribuției de asigurări sociale, a contribuției pentru constituirea fondului de șomaj, precum și întocmirea corectă a ordinelor de plată ( în dispoziția de plată pentru contribuția de asigurări sociale se înscriu pe verso elementele de calcul).

După analiza , verificare și introducere în documente a modificărilor rezultate , se procedează astfel :

se vizează cecul ( pe verso în locul rezervat special pentru viză ) pentru suma care urmează a fi ridicată de la bancă a doua zi după prezentarea cecului ;

reține ordinele de plată pentru virarea impozitului pe salarii, contribuției de asigurări sociale, contribuției pentru constituirea fondului de șomaj, sumele reținute în favoarea creditelor pe care le transmite serviciului administrarea și contabilitatea contului curent al trezoreriei pentru înregistrarea și întocmirea formelor de decontare între bănci.

Sumele necesare plății avansului chenzinal se eliberează pe baza cecului prezentat de instituțiile publice, în care pe verso se specifică natura sumei solicitate.

La finele anului, în cazul în care instituțiile publice nu achită salariile până la 31 decembrie, fiind programate în primele zile ale anului următor, sumele aferente chenzinei a doua din luna decembrie, precum și premiile pe anul expirat se virează în contul “ Sume în mandat și sume în depozit “ deschis pe seama instituției publice respective.

Operațiunea de virare se face pe baza ordinului de plată la care se anexează documentele justificative în care se prevăd și calculele privind premiile anuale și după exercitarea controlului prevăzut la plăți pentru salarii.

2. Sumele necesare efectuării plăților pentru deplasări, detașări și transferări se ridică din cont, pe baza cecului de numerar, în care pe verso se specifică în mod distinct suma plăților pentru deplasări, detașări și transferări.

Pentru justificarea necesității plăților de mai sus se prezintă documentele respunzătoare și anume :

situația recapitulativă a plăților pentru deplasări;

ordinul de detașare aprobat de către organele de cheltuieli și calculul sumelor necesare ( se arată temeiul legal );

ordinul de transfer aprobat de către organele în drept și calculul drepturilor pentru transferare (se arată temeiul legal );

ordinul ministrului pentru aprobarea deplasării în străinătate;

nota de fundamentare a cheltuielilor de deplasare în străinătate .

Organul de control al trezoreriei verifică și analizează :

existența disponibilului de credite bugetare;

dacă semnătura de pe ordinele de deplasare este a ordonatorului de credite care angajează instituția;

respectarea dispozițiilor legale cu privire la deplasări și transferări, precum și calculul drepturilor de deplasare.

În cazul în care documentele prezentate îndeplinesc toate condițiile, se avizează cecul pentru ridicarea sumelor necesare de la sucursala BCR.

3. Plățile pentru cheltuieli materiale se efectuează în raport de conținutul și natura plăților dispuse de instituțiile publice , corespunzător cheltuielilor materiale specificate.

Controlul asupra cheltuielilor începe o dată cu prezentarea documentelor de plată la trezorerie și anume cecul pentru ridicarea numerarului din cont în cazul în care cheltuielile materiale urmează a se achita în numerar. Pentru sume până la 5 milioane de lei , instituția publică nu trebuie să prezinte nici o justificare a destinației acestei sume, ci doar ca aceasta să se încadreze în limitele trimestriale aferente cheltuielilor materiale deschise pe seama instituției publice, iar pentru sume ce depășesc această valoare, în vederea admiterii plăților dispuse din creditele bugetare , instituțiile publice au datoria să prezinte trezoreriei documentele justificative corespunzătoare urmărindu-se în mod special :

încadrarea cheltuielilor materiale în specificul de activitate al instituției;

livrările de mărfuri, prestările de servicii și lucrările executate au avut loc pe bază de contracte economice și comenzi;

drepturile cu caracter social sunt stabilite corespunzător reglementărilor legale, calculele sunt corect efectuate ;

mărfurile primite , lucrările executate și prestările de servicii au fost necesare și recepționate conform normelor în vigoare ;

pentru sume mai mari de cinci milioane se anexează și nota justificative ;

reparațiile capitale și curente se execută pe bază de documentații tehnice și au fost angajate prin licitație. Plățile se efectuează în raport de situațiile de lucrări recepționate de organele în drept.

4. Cheltuielile pentru burse sunt prevăzute în bugetele de venituri și cheltuieli ale instituțiilor publice de învățământ , acestea fiind cuprinse în categoria de cheltuieli “Subvenții și transferuri “.

Ordonatorii de credite acordă burse elevilor în conformitate cu prevederile actului normativ și a normelor metodologice prin care sunt stabilite modalitățile de calcul și acordare a burselor.

Sumele necesare plății burselor se eliberează de către trezorerie în limita creditelor bugetare repartizate pe seama instituțiilor de învățământ de către ordonatorii de credite superiori.

Pentru încasarea sumelor necesare plății burselor, unitățile de învățământ prezintă la serviciul verificarea și decontarea cheltuielilor instituțiilor publice din cadrul trezoreriei orășenești cecul pentru ridicări de sume din cont, bursele în Sânnicolau-Mare eliberându-se prin casieria instituției de învățământ respectivă și nu prin intermediul cardurilor , la care anexează nota justificativă.

Serviciul verificarea și decontarea cheltuielilor instituțiilor publice verifică întocmirea corectă a notei justificative, dacă este semnată de persoanele autorizate, existența disponibilului de credite în contul instituției de învățământ. După avizare, la sfârșitul zilei , cecul se transmite băncii comerciale pentru efectuarea eliberării de numerar.

5. În vederea efectuării plăților privind alocația suplimentară pentru familiile cu mulți copii primăria orășenească prezintă trezoreriei de care aparține :

ordin de încasare pe verso-ul căruia se înscrie numele beneficiarului, suma cuvenită și viza Direcției generale a muncii și solidarității sociale ;

cec pentru ridicarea numerarului din cont ;

situație privind plata ajutoarelor pentru familii cu mulți copii ;

Serviciul verificarea și decontarea cheltuielilor instituțiilor publice verifică :

completarea pe verso-ul ordinului de încasare a numărului de beneficiari și sumele cuvenite acestora, grupate după numărul de copii ;

întocmirea corectă a situațiilor privind plata ajutoarelor acordate și semnarea acestora de orga nele în drept ;

existența disponibnilului de credite bugetare în contul Direcției generale a muncii și solidarității sociale județene la subcapitolul 40.19, în limita căruia urmează a se efectua plățile.

6. Plățile privind indemnizațiile pentru nașteri se acordă în valoare de 1 milion la nașterea celui de-al doilea copil , sumă suportată din bugetul local plătite de către primăriile orășenești.

În vederea efectuării ridicării de numerar de către primării pentru acordarea acestei indemnizații , primăria prezintă trezoreriei locale cecul pentru ridicarea de numerar împreună cu o situație recapitulativă în care se înscrie numărul de beneficiari și suma aferentă.

Pentru aprobarea plății acestei sume , compartimentul de cheltuieli din cadrul trezoreriei orășenești verifică existența disponibilului pentru efectuarea acestei plăți conform prevederilor bugetului de venituri și cheltuieli.

Dacă această condiție este îndeplinită, se acceptă cecul privind ridicarea numerarului și se urmează etapele realizării plății efective.

7. Plățile privind drepturile asistentului personal pentru copii și adulți cu handicap grav (gradul I ) au fost introduse în anul 2000. Sumele sunt finanțate din veniturile bugetului local ,pe seama transferurilor, din sumele defalcate bugetului local din T.V.A.

Pentru eliberarea acestor sume în vederea plății drepturilor îngrijitorilor, se procedează aproximativ ca și în cazul plății salarilor, acești îngrijitori lucrănd cu carte de muncă și li se rețin aceleași contribuții ca și salariaților.

Tabelul 2.5.

JURNALUL DE ÎNREGISTRARE

A OPERAȚIUNILOR DIN DATA DE 15.03.2002

ÎN CREDITUL CONTULUI 10 “CASA”

2.2. EFECTUAREA PLĂȚILOR PRIN VIRAMENT

Efectuarea plăților prin virament dispuse de instituțiile publice care au conturile deschise la trezoreria orășenească către agenții economici pentru livrări de mărfuri, prestări de servicii și executări de lucrări se efectuează pe baza ordinelor de plată depuse la compartimentul “ Verificarea și decontarea cheltuielilor instituțiilor publice și administrarea conturilor persoanelor fizice și juridice “ din cadrul trezoreriei orășenești Sânnicolau-Mare.

Agenții economici care au încasat sume de la instituții publice pentru livrări de mărfuri, prestări de servicii, executări de lucrări au obligația să solicite deschiderea contului de disponibil la trezoreria în raza căreia își au sediul fiscal.

Pe seama agenților economici respectivi se deschide la trezorerie contul 50.69 “ Disponibil al agenților economici “ în care instituțiile publice virează sumele datorate acestora.

Acest serviciu preia zilnic documentele de plată, le verifică , le grupează și le totalizează zilnic pe borderou pe fiecare sediu al trezoreriilor teritoriale unde agenții economici au conturile deschise care se transmit Direcției de Trezorerie Județene.

Operațiunile privind plățile dispuse de instituțiile publice se înregistrează în debitul conturilor de cheltuieli bugetare ( contul 23, 24, 25 ) sau de disponibilități ale instituțiilor publice contul 50 prin creditul contului 61 “ Cont corespondent al trezoreriei “.

Efectuarea plăților prin viramente se face și în cazul vărsării contribuților, obligațiilor instituțiilor publice față de bugetul de stat, cel locale sau cel al asigurărilor sociale de stat.

În acest caz are loc de fapt o trecere a disponibilului dintr-un cont de cheltuieli în unul de venituri.

Plata prin virament se face pe baza ordinului de plată tip hârtie pentru trezorerie. La acesta se anexează documentele justificative ale plății, în funcție de destinația acestor sume. Pe seama lor se realizează controlul preventiv al trezoreriei în legătură cu plățile efectuate.

Principalele destinații ale folosirii viramentelor sunt :

1. Virarea contribuțiilor și obligațiilor în legătură cu salariile .

2. Achitarea contravalorii facturilor către furnizori de către instituțiile publice.

3. Virarea subvenției din contul de cheltuieli bugetare în contul de disponibil al instituției subvenționate.

4. Efectuarea plăților cu privire la investiții.

Fiecare din aceste obiective de plăți are anumite particularități, necesită anumite verificări de către organele trezoreriei.

1. O dată cu prezentarea documentelor la compartimentul verificarea și decontarea cheltuielilor referitoare la ridicarea numerarului necesar efectuării plăților salariale se anexează și ordinele de plată pentru virarea din cont a :

impozitului pe salarii reținut ;

contribuției pentru pensia suplimentară ;

contribuției pentru constituirea fondului de șomaj ;

ratelor pentru chirie, mobilă, popriri reținute din salarii în contul

unităților creditoare ;

– contribuției de asigurări sociale .

Corectitudinea acestora depinde în mare măsură de corectitudinea calculării salarilor, de încadrarea acestora în creditele aprobate.

Se urmărește corectitudinea determinării, înscrierii conturilor de venituri în care se varsă aceste contribuții.

2. Plata furnizorilor se face prin ordine de plată prin care se majorează cheltuielile bugetare ale instituției publice plătitoare, pe capitolele de cheltuieli corespunzătoare , și se creditează contul de disponibil al agentului economic deschis la trezoreria în raza căreia acesta are sediul fiscal.

3. Finanțarea cheltuielilor de funcționare și investiții ale instituțiilor publice se asigură fie integral din bugetul de stat sau bugetele locale, după caz, în funcție de subordonarea acestora, fie prin subvenții acordate de la buget în completarea veniturilor extrabugetare, în cazul în care o parte din cheltuielile instituției sunt acoperite din venituri proprii.

Subvențiile se aprobă distinct în bugetele de venituri și cheltuieli ale ordonatorilor de credite și se acordă pe măsura necesităților de finanțare la instituțiile respective.

În acest scop, ordonatorii de credite examinează situația financiară a instituției subvenționate , avându-se în vedere realizarea veniturilor proprii, efectuarea cheltuielilor în funcție de care se stabilește subvenția care să acopere cheltuielile ce urmează a se efectua pe perioada respectivă. Pe baza analizei se întocmește nota justificativă.

Subvențiile se virează numai la instituțiile care au conturile deschise la trezorerie.

În vederea acordării subvenților se procedează astfel :

Ordonatorul de credite prezintă :

ordinul de plată privind virarea subvenției din contul de cheltuieli bugetare în contul de disponibil al instituției subvenționate, deschis la trezorerie ;

nota de justificare privind acordarea subvenției.

Serviciul verificarea și decontarea cheltuielilor instituțiilor publice verifică :

existența disponibilului de credite la subdiviziunea de la care se efectuează plata ;

elementele de fundamentare din “ Nota de justificare privind acordarea subvențiilor “ comparate cu disponibilul existent în contul instituției subvenționate;

dacă se confirmă necesitatea și oportunitatea subvenției.

După avizarea ordinului de plată , documentul se transmite serviciului administrarea și contabilitatea contului curent al trezoreriei pentru înregistrarea plăților în contul de cheltuieli bugetare al instituției și contul de disponibil al instituției subvenționate.

4. Cheltuielile de capital sunt în amănunt stabilite de către ordonatorii de credite, iar instituțiile benefiare trebuie să prezinte trezoreriei o seamă de documente justificative pentru efectuarea plăților acestora către prestatori.

Finanțarea investițiilor prin trezorerie se efectuează de către ordonatorii de credite astfel :

Ordonatorii principali de credite finanțați din bugetul de stat și fondurile speciale au obligația să repartizeze pentru instituțiile subordonate și activitatea proprie, obiectivele de investiții aprobate în anexa la legea anuală a bugetului de stat.

În același mod vor proceda și ordonatorii principali de credite finanțați din bugetele locale și bugetul asigurărilor sociale de stat.

Direcțiile de Trezorerie Județene vor dispune măsuri pentru aplicarea în bune condiții a normelor metodologice menționate și vor proceda astfel :

plățile pentru investiții vor fi avizate de către organele de trezorerie numai în limita fondurilor aprobate cu această destinație ;

plățile vor fi evidențiate în conturile corespunzătoare surselor de finanțare.

2 Repartizarea investițiilor se efectuează pe baza listei de investiții cu finanțare

integrală sau parțială de la bugetul de stat, pe răspunderea ordonatorilor principali

de credite, cu încadrarea în nivelele aprobate prin lege.

La întocmirea listei de investiții , ordonatorii principali de credite, au în vedere

următoarele precizări :

listele se întocmesc la nivelul cheltuielilor de capital aprobate pe fiecare ordonator de credite , pe capitole de cheltuieli bugetare;

obiectivele vor fi nominalizate cu denumirea completă și cu încadrarea în limitelor surselor de finanțare prevăzute în legea anuală a bugetului de stat ;

investițiile privind “ Alte cheltuieli de investiții “ , se cuprind în lista de investiții, la punctul C, într-o poziție globală;

la “ surse proprii de finanțare “ se înscriu veniturile proprii ale regiilor autonome și societăților comerciale cu capital de stat destinate finanțării investițiilor , precum și veniturile proprii ale instituțiilor publice.

În subsolul listei , ordonatorii de credite vor specifica conturile de disponibilități în care se află păstrate sursele de finanțare , deschise la trezoreria statului.

Listele obiectivelor de investiții se aprobă de ordonatorul de credite , vizate în prealabil de către directorul financiar-contabil.

Excepție de la regulile de mai sus fac cheltuielile de capital pentru constituirea rezervei materiale a statului , pentru care nu se întocmesc liste de investiții.

Finanțarea obiectivelor de investiții aprobate prin lista de investiții se efectuează pe răspunderea ordonatorului de credite și a organelor de control financiar preventiv astfel :

pentru obiectivele de investiții în continuare și noi, cheltuielile cu consolidări imobile, ordonatorii de credite vor transmite trezoreriei cererea de admitere la finanțare , pentru fiecare obiectiv în parte, care se întocmește în dublu exemplar.

După verificare și în cazul îndeplinirii tuturor condițiilor, trezoreria comunică aprobarea admiterii la finanțare a obiectivului de investiții prin transmiterea exemplarului 2 din cererea ordonatorului de credite. Pe baza comunicării admiterii la finanțare, ordonatorii de credite pot dispune efectuarea plăților pentru fiecare obiectiv în parte.

Plățile se efectuează pe baza ordinului de plată , care se prezintă la trezorerie.

finanțarea poziției “ Alte cheltuieli de investiții “ se va efectua pe baza ordinului de plată și a notei de fundamentare.

Poziția “ Alte cheltuieli de investiții “ cuprinde achizițliile de imobile, dotări independente, consolidările de imobile , cheltuieli de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate și a studiilor de fezabilitate aferente obiectivelor de investiții și alte cheltuieli asimilate investițiilor.

În cursul execuției, poziția “ Alte cheltuieli de investiții “ va putea fi modificată de către ordonatorii principali de credite în cazul în care au loc redistribuiri de bunuri cu condiția încadrării în sursele de finanțare aprobate prin lista anexa la legea anuală a bugetului de stat.

Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritățile în realizarea obiectivelor de investiții și repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în listele de investiții asigurând totodată utilizarea rațională a fondurilor cuprinse în proiectul de buget , precum și realizarea obiectivelor de investiții la termenele aprobate.

Admiterea la finanțare a investițiilor instituțiilor publice prin trezoreria statului se face pe baza următoarelor documente : studiul de fezabilitate aprobat potrivit prevederilor legale; acordul prealabil al Ministerului Finanțelor Publice și , după caz , avizul Consiliului interministerial de avizare lucrări publice de interes național și locuințe sociale; contractul de execuție încheiat potrivit prevederilor legale privind achizițiile publice; devizul general al investiției și devizele pe obiecte, corespunzătoare contractului de execuție; autorizație de construire.

Garanțiile de bună execuție se constituie în mod obligatoriu de către contractant, prin una dintre cele două forme : scrisoare de garanție bancară privind cuantumul valoric al garanției de bună execuție, cuantum valoric care se actualizează trimestrial , astfel încât la terminarea lucrărilor să aibă aceeași valoare cu cea rezultată din aplicarea procentului garanției de bună execuție la valoarea totală a lucrărilor real executate; scrisoare de garanție bancară privind garantarea contului garanției de bună execuție, constituit de contractant și alimentat de persoana juridică achizitoare prin rețineri succesive din situațiile de plată lunare în procentul stabilit prin contractul de execuție. Persoana juridică achizitoare poate apela la garanția de bună execuție numai în condițiile în care contractantul refuză să execute din fondurile sale proprii toate remedierile și completările prevăzute în procesul-verbal la terminarea lucrărilor sau cele constatate pe parcursul perioadei garanției de bună execuție, până la recepția finală. Garanția de bună execuție se virează de titularii conturilor de disponibil în conturile deschise la unitățile băncilor comerciale pe seama contractantului.

Investițiile reprezintă cheltuieli de capital în vederea realizării după caz a următoarelor :

proiectarea și executarea obiectivelor noi de investiții, inclusiv instalațiile aferente, de toate categoriile ;

modernizări, transformări, extinderi, consolidări și alte investiții determinate de acțiuni accidentale la contrucții și instalații ;

livrări și montaje de utilaje și echipamente tehnologice în cadrul investițiilor noi, al modernizărilor , al transformărilor și al extinderilor ;

lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrametri, cercetări seismologice și alte activități similare, cu condiția să fie de interes public ;

prestări de servicii care contribuie la realizarea investițiilor cum sunt : consultanța, asistența tehnică și alte asemenea.

Cheltuielile pentru investițiile instituțiilor publice și alte cheltuieli de investiții , care se finanțează conform legii, din bugetul de stat și din bugetelor fondurilor speciale, se cuprind în proiectele acestor bugete pe baza listei de investiții cu desfășurarea acestora pe obiective atât fizic cât și valoric, elaborată de fiecare ordonator principal de credite și anexată la bugetul propriu.

În listele de investiții se nominalizează obiectivele de investiții în continuare precum și obiectivele noi de investiții. În listele de investiții se cuprind într-o poziție globală , sub denumirea de “ alte cheltuieli de investiții “ , achizițiile de imobile, dotările independente, consolidările la imobile, cheltuielile de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate și a studiilor de fezabilitate aferente obiectivelor de investiții.

Cheltuielile de investiții se detaliază și se aprobă de către ordonatorul principal de credite, pe bază de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitate , opotunitate și alți indicatori caracteristici unor asemenea investiții.

Documentațiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiții noi se aprobă, cu acordul prealabil al Ministerului Finanțelor Publice de către :

Guvern – pentru valori mai mari de 110 miliarde lei ;

Ordonatorii principali de credite – pentru valori cuprinse între 15 miliarde lei și 110 miliarde lei ;

ceilalți ordonatori de credite – pentru valori cuprinse între 5 miliarde lei și 15 miliarde lei, cu avizul prealabil al ordonatorului principal de credite.

Documentațiile tehnico-economice aferente obiectivelor noi de investiții ale căror valori nu depășesc 5 miliarde lei se aprobă fără acordul prealabil al Ministerului Finanțelor Publice , de atre ordonatorii de credite , cu avizul prealabil al ordonatorului principal de credite.

Aceste limite valorice privind competențele de aprobare a documentațților tehnico-economice se pot modifica prin legile bugetare anuale în funcție de evoluția prețurilor.

Valoarea obiectivelor de investiții , ale căror documentații tehnico-economice au fost aprobate conform competențelor prevăzute, este confidențială până la adjudecarea execuției lucrărilor, potrivit prevederile legale privind achizițiile publice.

Finanțarea cheltuielilor de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate și a documentațiilor pentru organizarea execuției lucrărilor publice, precum și admiterea la finanțare a obiectivelor de investiții noi se fac potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor Publice.

Admiterea la finanțare a investițiilor instituțiilor publice prin trezoreria statului se face pe baza următoarelor documente :

studiul de fezabilitate aprobat potrivit prevederilor legale ;

acordul prealabil al Ministerului Finanțelor Publice și , după caz , avizul Consiliului interministerial de avizare lucrări publice de interes național și locuințe sociale ;

contractul de execuție încheiat potrivit prevederilor legale privind achizițiile publice ;

devizul general al investiției și devizele pe obiecte, corespunzătoare contractului de execuție ;

autorizația de construire.

Urmărirea execuției investițiilor se face prin diriginții de șantier, care pot fi angajați ai persoanei juridice achizitoare sau prin orice altă persoană fizică sau juridică , cu condiția să fie atestată potrivit legii. În scopul decontării lucrărilor executate, contractanții întocmesc situații de plată, lunare și finale, pe baza prețurilor unitare ferme din devizele ofertei contractate. Diriginții de șantier verifică și confirmă lunar cantitățile executate înscrise în caietele de măsurători.

Tabelul 2.6.

JURNALUL DE ÎNREGISTRARE

A OPERAȚIUNILOR DIN DATA DE 18.03.2002

ÎN CREDITUL CONTULUI 61 “CONT CORESPONDENT AL TREZORERIEI”

2.3. EFECTUAREA PLĂȚILOR PRIN COMPENSARE

Operațiunile de compensare sunt relativ noi în practica activității trezoreriei Compensarea reprezintă stingerea obligațiilor reciproce între o instituție publică și o unitate , un agent economic care are cont deschis la trezoreria de care este arondat ( sau între două instituții publice sau între doi agenți economici , situație neîntâlnită deocamdată în practică).

Instituția publică care intră în procesul de finanțare are cont deschis la trezorerie pentru cheltuieli din bugetul corespunzător, precum și un cont de disponibil 50.09.

Compensarea se realizează în cazul în care o unitate prestează servicii unei instituții publice, care, la rândul ei are anumite creanțe asupra acelui agent economic . Compensarea se realizează la suma maximă comună între datoriile unuia față de celălalt.

Pot apăea două situați :

când se sting doar datorii aferente anului în curs;

când se sting și datorii aferente anilor precedenți .

În primul caz se folosește documentul Proces verbal de compensare , iar în al doilea caz se folosește Ordinul de compensare.

Pentru stingerea obligațiilor din anul curent se completează Procesul verbal de compensare în care se menționează :

instituția publică și agentul economic între care se realizează compensarea ;

numărul, data și valoarea facturilor eliberate de către agentul economic instituției publice și care fac obiectul compensării ;

facturile eliberate de către instituția publică agentului economic și care sunt compensate .

Observație : sumele care intră în compensare trebuie să fie egale.

Dacă obligațiile instituției publice sunt mai mari decât cele ale agentului ecnomic, pentru diferența dintre valoarea datorată și cea compensată, instituția publică întocmește un ordin de plată prin care se stinge această diferență, sumă (cheltuială) care se suportă din bugetul din care este finanțată respectiva instituție publică, din cadrul capitolului de cheltuieli în conformitate cu natura sumei datorate.

Suma eliberată de către instituția publică, se varsă în contul de diponibil al agentului economic deschis la trezoreria în raza căreia își au sediul fiscal.

În cazul stingerii unor obligații aferente mai multor ani, se completează ordin de compensare. Acesta se întocmește în două exemplare. În unul, agentul economic inițiator este instituția publică, iar agentul economic destinatar este agentul cu care aceasta are încheiate contracte , în exemplarul 2 al ordinului de compensare, rolurile acestora se schimbă, adică inițiatorul devine destinatar, iar destinatarul primului ordin de compensare este acum inițiator.

Pe verso-ul fiecărui ordin de compensare se trec elementele de identificare ale facturilor care fac obiectul compensării ( borderoul datoriilor stinse ). Aceste facturi reprezintă datoriile inițiatorului ordinului de compensare către beneficiarul ordinului.

Facturile care fac obiectul compensării trebuie anexate ordinelor de compensare atunci când acestea sunt înmânate serviciului verificarea și decontarea cheltuielilor instituțiilor publice pentru a fi admise la compensare.

Suma cu care agentul economic își achită datoriile față de instituția publică pe seama anulării cu aceeași sumă a creanțelor agentului asupra instituției, reprezintă pentru instituția publică, în același timp , o creștere a cheltuielilor bugetare ( deoarece ea achită o anumită datorie, are loc o cheltuială suportată din bugetul corespunzător ), cât și majorare a disponibilului instituției (deoarece are loc o “ încasare “ a creanțelor sale asupra agentului economic respectiv.

Cel mai adesea , compensările se efectuează între o instituție publică și un prestator de servicii, lucrări pentru această instituție și căreia îi datorează anumite sume . Astfel de instituții sunt : RENEL, CN Apele Române, RomTelecom Această operațiune derulată prin trezorerie este introdusă doar din anul 2001 și încă nu este foarte des întâlnită.la trezoreria din Sânnicolau-Mare .

Exemplu :

Centrul pentru testarea soiurilor are încheiat un contract de prestări servicii cu SC ZOPPAS INDUSTRIES SA a cărui valoare totală se ridică la 1,8 miliarde lei , valoare împărțită în mai multe facturi , conform serviciilor prestate. SC ZOPPAS INDUSTRIES SA are la rândul ei să plătească Centrul pentru testarea soiurilor suma de 200 milioane lei. Pentru această sumă de 200 milioane se realizează operația de compensare, pe baza procesului verbal de compensare, deoarece facturile sunt emise în anul în curs. Această sumă compensată se scade din totalul sumei datorate de Centrul pentru testarea soiurilor SC ZOPPAS INDUSTRIES SA, rămânând cu o datorie de 1,6 miliarde.

CENTRUL PENTRU TESTAREA SOIURILOR

Nr. 23/11.02.2002

Proces verbal de compensare

Încheiat azi 11.02.2002

1. CENTRUL PENTRU TESTAREA SOIURILOR

2. SC ZOPPAS INDUSTRIES SA

Părțile de comun acord hotărăsc stingerea obligațiilor de plată reciproc astfel: 1.Centrul pentru testarea soiurilor achită către SC ZOPPAS INDUSTRIES SA suma de 200.000.000 lei reprezentând contravaloarea facturii nr.1223345/13.01.2002

2. SC ZOPPAS INDUSTRIES SA achită către Centrul pentru testarea soiurulor suma de 200.000.000 reprezentând contravaloarea facturilor :

345234/12.01.2002 56.700.000

567865/23.01.2002 84.900.000

456344/09.02.2002 58.400.000

TOTAL 200.000.000

Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces verbal de compensare care stă la baza operațiunilor în evidența contabilă.

Centrul pentru testarea soiurilor SC ZOPPAS INDUSTRIES SA

Director, Director economic, Director, Contabil șef,

Dacă în procesul de compensare intră facturi emise în anii anteriori , atunci compensarea se realizează pe baza ordinului de compensare. Exemplu :

Operațiunea de compensare

Ordin de compensare

Seria T231244 din data de 22.02.2002

pentru suma 600.000.000

Agentul economic inițiator CENTRUL PENTRU TESTAREA

SOIURILOR

Agentul economic destinatar SC ZOPPAS INDUSTRIES SA

Notă :

pe verso se trec elementele de identificare ale facturilor care fac obiectul compensării

verso-ul

Agentul de compensare

Operațiunea de compensare

Borderoul datoriilor stinse Tabelul 2.7.

pentru justificarea prin ordinul de compensare

din data 22.02.2002

Operațiunea de compensare

Ordin de compensare

Seria T231245 din data de 22.02.2002

pentru suma

Agentul economic inițiator SC ZOPPAS INDUSTRIES SA

Agentul economic destinatar CENTRUL PENTRU TESTAREA

SOIURILOR

Notă :

pe verso se trec elementele de identificare ale facturilor care fac obiectul compensării

verso-ul

Agentul de compensare

Operațiunea de compensare

Borderoul datoriilor stinse Tabelul 2.8.

pentru justificarea prin ordinul de compensare

din data 22.02.2002

CAPITOLUL 3.

ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII LA TREZORERIA

ORĂȘENEASCĂ

3.1.MODUL DE ORGANIZARE A CONTABILITĂȚII

Contabilitatea trezoreriei finanțelor publice se organizează și conduce pe baza Planului de conturi elaborat de Ministerul Finanțelor Publice și a normelor de aplicare a acestuia , cu scopul de a evidenția operațiunile ocazionate de încasarea veniturilor și efectuarea plăților privind execuția bugetului general consolidat al țării.

Planul de conturi cuprinde conturi sintetice de gradul I, de gradul II și de gradul III grupate pe clase.

Planul de conturi specific pentru trezoreria statului cuprinde următoarele clase de conturi :

Clasa 1 – Mijloace bănești și alte valori

Clasa 2 – Venituri și cheltuieli bugetare

Clasa 3 – Disponibil din fonduri cu destinație specială

Clasa 4 – Titluri și certificate de trezorerie

Clasa 5 – Disponibilități și depozite

Clasa 6 – Decontări

Clasa 7 – Venituri și cheltuieli din activitatea de trezorerie

Clasa 8 – Excedente/Deficite

Clasa 9 – Conturi în afara bilanțului

Grupele de conturi au o construcție logică și reflectă într-un mod specific întregul flux de operațiuni care se desfășoară în cadrul trezoreriei.

Cu ajutorul planului de conturi se asigură înregistrarea operațiunilor specifice activității de trezorerie printre care menționăm :

intrările și ieșirile de valori prin contul curent al trezoreriei;

intrările și ieșirile de numerar prin casieria trezoreriei;

încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor bugetare;

constituirea și utilizarea fondurilor cu destinație specială;

disponibilitățile și depozitele instituțiilor publice;

încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor care privesc activitatea proprie a trezoreriei;

deschiderea creditelor pe seama ordonatorilor de credite și repartizarea lor pe instituțiile publice subordonate;

încheierea execuției financiare la finele anului prin stabilirea excedentelor sau deficitelor bugetare.

Operațiunile de încasări și plăți prin trezorerie se înregistrează în mod cronologic și sistematic în conturi sintetice și analitice potrivit funcției contabile a acesora.

Conturile din planul de conturi specific trezoreriei se pot modifica , adapta și îmbunătăți numai de către Direcția Generală a Trezoreriei și Direcția Contabilității publice din cadrul Ministerului Finanțelor Publice , iar funcțiunea conturilor nu este limitativă.

Înregistrarea în contabilitatea trezoreriei a documentelor justificative , legal întocmite , pe baza cărora se fac operațiunile de încasări și plăți prin trezorerie , se realizează cronologic și sistematic , în conturile de activ sau pasiv sintetice , cât și în conturile analitice potrivit metodologiei aprobate de Ministerul Finanțelor Publice. Toate documentele vor fi înregistrate în contabilitatea trezoreriei în ziua în care au fost acceptate la încasare sau plată. Este interzisă amânarea înregistrării documentelor de încasări și plăți efectuate prin trezorerie pentru zilele următoare.

Sistemul de înregistrare în contabilitatea trezoreriei se asigură pe baza următoarelor formulare de evidență :

Jurnalul de înregistrare

Acesta reprezintă documentul contabil de bază , în care sunt înregistrate, cronologic și sistematic, toate operațiunile de încasări și plăți efectuate prin trezorerie. Jurnalul se deschide și se închide zilnic, pentru fiecare cont sintetic de bilanț din Planul de conturi pentru trezorerie , în mod separat pentru operațiile de creditare și cele de debitare, de către compartimentele din trezorerie prin care se fac încasările și plățile supuse înregistrării. Toate documentele care au stat la baza înregistrărilor făcute în jurnal sunt anexate la aceasta și arhivate în compartimentul care l-a întocmit.

La sfârșitul fiecărei zile, în jurnalul de înregistrare se totalizează sumele pe fiecare cont sintetic corespondent , înscriindu-se pe un rând separat, rulajul zilei respective, care se cumulează cu rulajul zilei precedente (înscris pe rând separat) rezultând rulajul cumulat de la începutul anului al contului sintetic respectiv, care se evidențiază pe rând distinct.

Pe baza rulajului zilnic centralizat din jurnalul de înregistrare se întocmește jurnalul sinteză al contului sintetic de bilanț pe baza căruia se fac înregistrările în contabilitatea trezoreriei pe fiecare cont sintetic în parte. După verificare și semnare, de către persoanele în drept, jurnalul sinteză se transmite la contabilitatea trezoreriei spre înregistrare.

Fișa de cont sintetic

Acest formular se întocmește la contabilitatea trezoreriei pentru fiecare cont sintetic în care se înregistrează operațiunile de încasări și plăți pe baza datelor din jurnalele sinteză primite de la compartimentul unde se întocmesc.

Zilnic, pe fișele de cont sintetic se stabilește rulajul , debitor sau creditor , după caz , al contului sintetic, atât pe fiecare zi , cât și cumulat de la începutul anului ( în care se cuprinde și soldul de la începutul anului ).

Pe baza fișelor de cont sintetic, contabilitatea întocmește Balanța de verificare sintetică.

Fișa de cont analitic

Fișa de cont analitic se întocmește la contabilitatea trezoreriei și se deschide petru:

venituri, pe subcapitole în cadrul fiecărui capitol de venit din clasificația bugetară. În cadrul fiecărui subcapitol de venit se deschid fișe de cont analitic pe plătitori.

cheltuieli bugetare, pe capitole ale clasificației bugetare aprobate și categorii de cheltuieli cu desfășurarea acestora pe instituții publice și ordonatori de credite.

fonduri cu destinație specială, distinct pentru veniturile și cheltuielile acestora.

disponibilitățile instituțiilor publice, pe ordonatorii principali de credite cu desfășurarea pe instituții subordonate.

Balanța de verificare ( analitică și sintetică )

Este documentul contabil prin care se asigură și se verifică periodic corectitudinea înregistrărilor efectuate prin conturile sintetice și analitice utilizate în contabilitatea trezoreriei.

Balanța de verificare analitică se întocmește de compartimentele care țin evidența analitică a veniturilor și cheltuielilor bugetare, a fondurilor cu destinație specială, disponibilităților instituțiilor publice.

Balanța de verificare analitică privind cheltuielile bugetare se întocmește zilnic, iar cea privind veniturile bugetare se întocmește periodic și lunar.

Balanța de verificare sintetică se întocmește la contabilitatea trezoreriei pe baza fișelor de cont sintetic. Permanent se procedează la confruntarea conturilor sintetice din balanța sintetică cu conturile din balanța analitică întocmită pentru fiecare cont sintetic. Se verifică rulajele debitoare, cele creditoare și soldul pentru fiecare cont sintetic.

Conturile de gradul I,II și III se deschid în contabilitatea trezoreriei potrivit codurilor și structurii pe clase prevăzute în planul de conturi în vigoare , cât și în funcție de natura operațiunilor specifice înregistrate în contabilitatea trezoreriei.

Conturile analitice de cheltuieli se formează pe baza codurilor contabile din planul de conturi al trezoreriei și subdiviziunile de cheltuieli din clasificația veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat astfel :

codul contului sintetic de cheltuieli din planul de conturi;

codul capitolului de cheltuieli din planul de conturi;

cifra de control;

codul subcapitolului ( numai pentru capitolul “ Alocația de stat și transferuri din bugetul de stat “ , pentru restul capitolelor codul este 00 );

categoria de cheltuieli ;

cod minister – ordonator principal din clasificația în profil departamental;

cod ordonator secundar 01-20;

cod ordonator terțiar 20-100.

Conturile analitice folosite la trezoreria Sânnicolau-Mare , sunt conforme clasificației funcționale și a metodologiei de lucru, precum și a necesităților legate de felul instituțiilor publice care îi aparțin, precum și de categoriile de cheltuielile efectuate de acestea de la începutul anului 2002 .

3.2.CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE APROBATE

Creditul bugetar reprezintă suma aprobată în bugetul de stat, în bugetele locale , în bugetele instituțiilor și activităților extrabugetare, ca limită maximă până la care se pot angaja și efectua cheltuieli în fiecare exercițiu de către ordonatorii de credite.

Deschiderea de credite bugetare reprezintă aprobarea comunicată Trezoreriei statului de către ordonatorul principal de credite, în limita căreia se pot efectua plăți de casă din bugetele respective.

Prin legea bugetară anuală se aprobă creditele bugetare ca limită maximă , care nu poate fi depășită , pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, pe acțiuni social-culturale (învățământ, sănătate, cultură și artă, asistență socială , apărare, ordine publică , siguranță națională, autoritate publică, acțiuni economice), precum și pentru alte acțiuni, ce se finanțează de la bugetul de stat.

Potrivit legii, cheltuielile prevăzute pe capitole și articole de cheltuieli au destinație precisă și limitată, iar cheltuielile de personal se prezintă distinct de cheltuielile materiale.

În cadrul fiecărui capitol de cheltuieli bugetare, prin legea bugetară anuaăă sunt prevăzute și aprobate următoarele categorii principale de cheltuieli :

a) cheltuieli curente :

cheltuieli de personal ;

cheltuieli materiale și servicii ;

subvenții ;

transferuri.

b) cheltuieli de capital

Creditele bugetare aprobate pentru cheltuielile unui exercițiu bugetar, nu pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor aferente altui exercițiu.

De asemenea creditele bugetare, aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală, nu pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite. Totodată, cheltuielile aprobate prin lege la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor aprobate altui capitol.

Alocațiile pentru cheltuielile de personal și de capital, aprobate pentru ordonatorii principali de credite și, în cadrul acestora , pe capitole, nu pot fi majorate și nu pot fi utilizate la alte articole de cheltuieli.

Modificarea în cursul exercițiului bugetar a creditelor bugetare se poate face numai în condițiile prevăzute de Legea finanțelor publice și de Legea bugetului de stat anuală. Legea bugetară anuală poate fi modificată prin legi rectificative, care se prezintă spre aprobare Parlamentului cel mai târziu până la data de 30 noiembrie.

Creditele bugetare pot fi folosite pentru finanțarea cheltuielilor, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de către Ministerul Finanțelor Publice a conturilor deschise pe seama acestora la trezoreria statului sau la unitățile bancare, după caz.

Orice cheltuială din sumele alocate prin bugete se poate aproba de către ordonatorul de credite și efectua numai dacă a fost în prealabil avizată de către conducătorul compartimentului financiar-contabil sau a altor persoane împuternicite cu exercitarea controlului financiar preventiv.

Deschideriea creditelor bugetare aprobate se realizează de către ordonatorii principali de credite care procedează ținând seama de normele metodologice elaborate în acest scop de Ministerul Finanțelor Publice .

Creditele se solicită pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru și în limita prevederilor trimestriale și se prezintă până în ziua de 20 din ultima lună a trimestrului , împreună cu o “ notă de fundamentare “ .Direcția generală de Trezorerie a Statului , după analiză și verificare , aprobă deschiderea creditelor bugetare.

Odată cu cererile pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali de credite prezintă Ministerului Finanțelor Publice o “ Notă justificativă “ precum și “ Dispozițiile bugetare pentru repartizarea creditelor “ pentru :

cheltuieli proprii ;

cheltuielile ordonatorilor de credite secundari din subordine ;

cheltuielile instituțiilor publice direct subordonate ai căror conducători îndeplinesc atribuțiile ordonatorului de credite terțiar.

În acest scop, ordonatorii principali de credite întocmesc documentul “ Dispoziție bugetară pentru repartizarea creditelor” aferente cheltuielilor proprii, precum și pentru instituțiile din subordine în 3 exemplare.

În ceea ce privește creditele repartizate din bugetul de stat, Trezoreria orășenească Sânnicolau-Mare primește , ca și celelalte trezorerii orășenești , de la Direcția județeană de trezorerie dispozițiile bugetare împreună cu borderoul acestor dispoziții , întocmit de direcția județeană de trezorerie în dublu exemplar, pentru instituțiile publice din subordinea sa care sunt finanțate de la bugetul de stat ( Administrația Finanțelor Publice Sânnicolau-Mare).

Trezoreria orășenească verifică Dispozițiile bugetare cu borderoul, semnează de primire exemplarul 2 al acestuia din urmă pe care îl trimite Direcției de trezorererie județeană pentru a confirma primirea dispozițiilor bugetare, iar exemplarul 1 al borderoului îl păstrează.

În cazul în care au fost repartizate credite bugetare de către ministere ordonatorilor secundari de credite ca : Direcția de Sănătate Publică, Inspectoratul Școlar Județean , aceștia au obligația ca în termen de 2 zile să prezinte “ dispoziții bugetare pentru repartizarea creditelor “ la instituțiile din subordine din județul respectiv precum și pentru cheltuielile proprii. Aceste dispoziții se prezintă Direcției de trezorerie județeană care va repartiza creditele respective în conformitate cu metoda prezentată.

Trezoreria orășenească mai poate primi credite bugetare pentru transferuri către bugetele locale repartizate de către Ministerul Finanțelor Publice .

Creditele bugetare deschise din bugetul de stat sunt înregistrate în contabilitatea trezoreriei , pe baza cererilor de deschidere de credite bugetare, a dispozițiilor bugetare de repartizare, cât și a celorlalte documente primare mai sus prezentate.

Contul în care se face înregistrarea acestor credite deschise este contul 01 “ Credite deschise și repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanțați din bugetul de stat “ , cont de activ din afara bilanțului care funcționează în partidă simplă.

Se debitează cu :

prevederile trimestriale de credite pe capitole și subcapitole de cheltuieli conform clasificației bugetare ;

Se creditează cu :

creditele bugetare repartizate pe seama instituțiilor din subordine aflate în județ

ordonatorii secundari de credite

ordonatorii terțiari de credite

cu retragerile de credite deschise de către trezorerie.

Soldul debitor reflectă creditele actualizate în limita cărora se mai pot efectua plăți la finele perioadei.

Tabelul 3.1.

Extras de cont pentru deschideri de credite bugetare

Administrația finanțelor publice Sânnicolau Mare

data 11.01.2002

Cont : 015101024358207

Dacă în cursul execuției bugatare unele credite bugetare deschise trebuie retrase parțial sau total, conform legii, această operațiune se efectuează din inițiativa ordonatorului de credite principal, secundar sau terțiar, după caz, procedându-se astfel :

Ordonatorul principal de credite întocmește “Dispoziția bugetară pentru retragerea creditelor deschise” pe care o prezintă Direcției Contabilității Publice din Ministerul Finanțelor Publice care o înregistrează și transmite către trezoreriile județene teritoriale, până la trezoreria operativă la care instituția publică își are deschis contul de credite bugetare .

Trezoreria la care instituția își are contul deschis , la primirea Dispoziției bugetare pentru retragere, verifică existența disponibilităților de credite și înregistrează reducerea creditelor deschise cu suma înscrisă în doacument .

Ordonatorul de credite principal va comunica din timp unităților (instituții publice ) din subordine valoarea creditelor bugetare care se blochează din creditele deschise, până la transmiterea “ Dispozițiilor bugetare de retragere  “ prin trezorerii.

Potrivit reglementărilor, prin bugete locale se înțeleg bugetele de venituri și cheltuieli ale unităților administrativ-teritoriale (comună, oraș, municipiu, județ).

Ca fiecare oraș , și Sânnicolau-Mare întocmește bugetul local propriu, în condiții de autonomie, potrivit legii.

Bugetul local este aprobat și administrat de către consiliul local ca autoritate desemnată a administrației publice locale.

Cheltuielile (pățile) bugetare se efectuează numai în limita prevederilor din bugetul local, anual cu repartizarea pe trimestre care se acoperă din veniturile proprii, precum și din sumele defalcate din impozitul pe venit încasat de la bugetul de stat, sume defalcate din T.V.A. și din transferurile din bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetelor locale, în cazul în care resursele proprii de venituri nu asigură finanțarea cheltuielilor propuse în bugetul local de fiecare unitate administrativ-teritorială.

Plățile dispuse de ordonatorii de credite se pot efectua prin trezorerie numai după deschiderea creditelor bugetare, în limita prevederilor din bugetul local aprobat, conform legii.

La nivelul trezoreriei Sânnicolau-Mare sunt repartizate credite din bugetul de stat pentru transferuri pe seama primăriilor comunale arondate, care au conturi deschise la această trezorerie, precum și pe seama primăriei orășenești cu cont deschis aici.

În cursul execuției, în vederea asigurării efectuării cheltuielilor aprobate prin bugetele locale, primăriile pot solicita trezoreriei completarea veniturilor proprii în limita prevederilor privind transferurile aprobate .

În acest scop , primăria ( ordonator principal de credite) solicită în fiecare lună circumsripției-trezorerie acordarea de transferuri din bugetul de stat, prezentând cererea justificativă.. Cererea se examinează de către compartimentul elaborare buget local și dări de seamă din cadrul organului financiar respectiv, după care va comunica trezoreriei suma aprobată drept transfer pentru bugetul local respectiv.

Pe baza comunicării , serviciul verificarea și decontarea cheltuielilor instituțiilor publice verifică existența disponibilului de credite privind transferurile, iar serviciul administrarea și contabilitatea contului curent al trezoreriei întocmește o notă de contabilitate prin care virează din contul de cheltuieli al bugetului de stat ( cont 23 ) subcapitolul “ Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale “ în contul de venituri al bugetului local ( cont 21 ) subcapitolul “ Subvenții primite de bugetele locale “.

În vederea derulării în bune condiții a executării bugetelor locale și efectuării plăților dispuse, la deschiderea creditelor din bugetul local se procedează astfel :

ordonatorii principali de credite ( primarii și președintele Consiliului Județean ) pe baza elementelor proprii determină lunar cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu, având în vedere prevederile de cheltuieli aprobate prin bugetul local , necesarul de cheltuieli, veniturile proprii și transferurile din bugetul de stat pentru echilibrare din care se acoperă plățile respective ;

ordanatorul principal de credite pe baza elementelor menționate determină volumul creditelor bugetare în limita cărora urmează să se efectueze plăți prin trezorerie pe seama surselor aprobate prin bugetul local, atât pentru activitatea proprie , cât și pentru instituțiile publice din subordine. În acest scop, fiecare ordonator principal de credite stabilește necesarul de credite bugetare care urmează a se deschide pentru luna următoare, completând “ Comunicarea de deschidere a creditelor “ (formular tipizat) în 2 exemplare pe care o prezintă până la data de 20 ale fiecărei luni pentru luna următoare, spre analiză și verificare trezoreriilor teritoriale operative, ale administrațiilor financiare de care aparțin .

În cadrul trezoreriilor teritoriale se efectuează analiza și verificarea documentelor prezentate lunar, de ordonatorul principal de credite, urmărindu-se în principal următoarele aspecte :

încadrarea creditelor bugetare deschise pe ansamblul bugetului local în

prevederile bugetelor locale aprobate anual cu defalcarea pe trimestre cu acoperire din veniturile proprii și subvențiile ce urmează a fi alocate de la bugetul de stat în completarea veniturilor proprii pentru luna respectivă ;

încadrarea creditelor deschise pe capitole se încadrează în

prevederile corespunzătoare aprobate prin bugetul local ;

completarea documentelor prezentate cu toate datele cerute de

formular și semnarea lor de către ordonatorul principal de credite și șeful compartimentului financiar-contabil sau înlocuitorii de drept .

După verificare și acceptare, pe baza documentelor, se procedează la înregistrarea în contabilitatea trezoreriei orășenești a operațiunii privind creditele bugetare deschise și repartizate pe fiecare ordonator de credite finanțat din bugetul local cu respectarea normelor metodologice aprobate.

În limita creditelor bugetare deschise, ordonatorul principal de credite repartizează prin “dispoziție bugetară”, creditele bugetare pe seama instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători îndeplinesc atribuțiile ordonatorilor secundari sau terțiari de credite prevăzute de lege.

La nivelul trezoreriei se verifică încadrarea dispozițiilor bugetare prezentate, în suma creditelor deschise pe capitole bugetare înregistrate pe seama unităților administrativ-teritoriale respective, după care se înregistrează în contabilitatea trezoreriei prin contul în afara bilanțului 02 “ Credite deschise și repartizate pe seama ordonatorilor finanțați din bugetele locale “ cu analitice separate pe fiecare instituție publică subordonată ordonatorului principal de credite.

Acest cont este de activ și funcționează astfel :

se debitează cu prevederile lunare de credite bugetare pe capitole și subcapitole de cheltuieli conform clasificației bugetare

se creditează cu repartizarea creditelor bugetare la ordonatori ierarhic inferiori cu retagerile de credite deschise.

Soldul debitor reprezintă creditele actualizate în limita cărora se mai pot efectua plăți la finele zilei.

Tabelul 3.2.

Extras de cont pentru deschideri de credite bugetare

Consiliul Local Sânnicolau Mare

Cont : 025102024358207 data 28.01.2002

La nivelul trezoreriei orășenești Sânnicolau-Mare nu se deschid credite bugetare din bugetul asigurărilor sociale de stat, acesta fiind gestionat la nivelul municipiului Timișoara.

Conturile fondurilor cu destinație specială sunt administrate la nivelul municipiului, iar pentru nevoile orașelor , comunelor se fac transferuri din aceste sume cu o destinație anume , cum ar fi : reparații șosele sprijinirea sistemului energetic.

Evidența creditelor din bugetul asigurărilor sociale de stat se realizează doar la nivelul trezoreriei municipale, trezoreriile orășenești și comunale nelucrând cu conturi de venituri și cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat.

Sumele care reprezintă contribuția agenților economici, care își au sediul fiscal în raza trezoreriilor orășenești, la asigurările sociale se transmit prin dispoziție de plată trezoreriei municipale la nivelul căreia se înregistrează în contul 22 “ Veniturile asigurărilor sociale de stat “, iar la nivelul trezoreriei de care aparține agentul economic, se înregistrează diminuarea corespunzătoare a contului său de disponibilități.

3.3.CONTABILITATEA PLĂȚILOR DE CASĂ

Plățile de casă se realizează prin intermediul Băncii Comerciale Române , în cazul trezoreriei Sânnicolau-Mare, datorită inexistenței casei tezaur.

Între Direcția Județeană de Trezorerie ( DJT ) și Banca Comercială Română ( BCR ) s-a încheiat o convenție în care se specifică următoarele :

DJT și BCR sunt de acord ca trezoreria Sânnicolau-Mare să efectueze plățile în numerar către instituții publice prin filiala BCR, prin contul 251100971000182 “ Disponibil al trezoreriei “ pentru efectuarea de plăți pentru care va transmite și semnăturile autorizate;

CEC-ul pentru ridicarea de numerar se prezintă trezoreriei cu o zi înainte de încasarea lui efectivă de la BCR ;

unitatea bancară , pe baza cecului și verificarea specimenului de semnături, procedează la eliberarea sumelor în numerar ;

plățile în numerar efectuate de unitatea bancară se înregistrează zilnic pentru efectuarea de plăți, după care , la începutul zilei următoare , se eliberează extras de cont de care se anexează cecurile trimise băncii pentru plată ;

trezoreria întocmește un CEC centralizator care repretintă totalul sumelor plătite ;

BCR , pentru aceste servicii de intermediere prestate, percepe comision ( BRD are 0,35%)

Casieria trezoreriei efectuează în timpul zilei operative următoarele tipuri de operații :

încasări de sume reprezentând impozite, taxe ale bugetului de stat, local sau asigurări sociale de sănătate ;

încasări reprezentând neutilizări din sumele ridicate din contul de la BCR de către instituțiile publice ;

plăți privind răscumpărările de certificate de trezorerie ajunse la scadență ;

vănzare certificate de trezorerie către populație.

Răscumpărarea certificatelor de trezorerie ajunse la scadență se realizează prin casieria trezorerie. Neavând tezaur, la sfârșitul fiecărei zile operative, numerarul încasat prin casieria trezoreriei se varsă în contul de disponibil deschis la BCR. Dacă în ziua în care se realizează răscumpărarea certificatelor de trezorerie nu s-a încasat numerar suficient ăn casieria trezoreriei, se completează CEC pentru ridicarea de numerar, care este prezentat băncii care eliberează sumele necesare efectuării operațiunii de răscumpărare.ziua următoare.

Contabilitatea plăților de casă se face de către serviciul contabilitate pe baza datelor primite de la serviciul de cheltuieli și de la serviciul casierie.

Conturile cu ajutorul cărora se ține contabilitatea plăților de casă sunt contul 10 “Casa”, contul 12 “Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăți în numerar” ( în cazul casieriilor fără tezaur cum este trezoreria Sânnicolau-Mare ).

Contul 12 este un cont de activ , funcționează la treoreriile fără casă-tezaur.

Se debitează cu :

sumele prin care Direcția Județeană de treorerie alimentează contul de disponibil al trezoreriei Sânnicolau-Mare, pe baza cererii de alimentare trimisă de către aceasta din urmă, sumă preluată din contul curent al trezoreriei județene de la BNR

Exemplu : Pe baza cererii făcute de trezoreria Sânnicolau Mare, Direcția de trezoreria județeană Timiș, alimentează contul curent al Trezoreriei Sânnicolau de la BCR cu suma de 122 milioane, după următoarea formulă contabilă :

122.000.000 12 “ Disponibil al = 61 “ Cont corespondent al 122.000.000

trezoreriei la bancă” trezoreriei județene la BNR “

sumele depuse de către trezoreria Sânnicolau la bancă, din încasările zilnice , pentru alimentarea contului de disponibil

Exemplu : La sfârșituș zilei se depune suma de 233.670.000 lei în contul trezoreriei deschis la BCR ,preprezentând încasări prin casieria proprie aferente zilei respective.

233.670.000 12 “ Disponibil al trezoreriei la bancă” = 10 “Casa” 233.670.000

Se creditează cu :

cheltuielile efectuate din contul de disponibil de către instituțiile publice din raza acestei trezorerii orășenești, prin debitul conturilor 23 “Cheltuielile bugetului de stat” și 24 ”Cheltuielile bugetelor locale “

Exemplu :Pe baza cec-urilor pentru ridicarea de numerar , se înregistrează cheltuielile privind salariile ale administrației financiare Sânnicolau Mare de 34 milioane lei și cele aferente primăriei Lovrin în sumă de 32 milioane lei.

% = 12 “ Disponibil al trezoreriei la bancă” 66.000.000

34.000.000 23.51.01 “Cheltuielile bugetului

art.10 de stat”

32.000.000 24.51.02 ”Cheltuielile bugetelor locale “

art.10

Soldul contului reprezintă disponibilul trezoreriei orășenești la BCR , disponibil pentru efectuarea plăților în numerar .

Tabelul 3.3.

Jurnal sinteză a operațiunilor în contul

12 “ Disponibil al trezoreriei la bancă pentru efectuarea

de plăți în numerar ” în ziua de 26.02.2002

Contul 10 este un cont de Activ în care se înregistrează mijloacele bănești existente în casierie (sold), precum și încasările și plățile efectuate în numerar prin casieria trezoreriei.

Se debitează cu :

sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei, pe bază de chitanță, foi de vărsământ, reprezentând impozite și taxe bugetare și alte venituri de la agenți economici, instituții publice și contribuabili din Sânnicolau și comunele arondate, prin creditul conturilor : 20 “ Veniturile bugetului de stat”, 21 “ Veniturile bugetelor locale “

Exemplu:Se încasează prin casieria trezoreriei impozite de la populație astfel impozit pe venituri din activitatea independentă în sumă de 23.500.000 lei, aferente bugetului de stat și impozite pe terenuri persoane fizice în sumă de 29.870.000 lei.

53.370.000 10 “Casa”= %

20.06.01.01“ impozit pe venit 23.500.000

activitate independentă”

21.03.02.02 “ impozit pe terenuri “ 29.870.000

sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei reprezentând subscrierea la certificatele de trezorerie prin creditul contului 41 “ Certificate de trezorerie de la populație pentru finanțarea deficitului bugetului de stat”

Exemplu : Se înregistrează vânzarea de certificate de trezorerie cod 1058 în valoare de 342 milioane.

342.000.000 10 “Casa”= 41 “ Certificate de trezorerie 342.000.000

de la populație pentru finanțarea deficitul

bugetului de stat”

sumele încasate în numerar de către instituțiile publice prin casieriile proprii, reprezentând venituri speciale și extrabugetare și depuse la casieria trezoreriei, prin creditul contului 50 “ Disponibil al instituției publice “

Exemplu : Liceul Sânnicolau depune la trezorerie chiriile pe care le-a încasat prin casieria proprie de la cei care au camere închiriate în sediul lor în valoare de 2 milioane lei .

2.000.000 10 “Casa”= 50 “ Disponibil al instituției publice “ 2.000.000

sumele depuse în casieria trezoreriei de instituțiile publice reprezentând fonduri rămase neutilizate din cele ridicate inițial din cont. Această operațiune diminuează totalul plăților de casă din trezorerie ( reconstituirea creditelor ) și crește în mod corespunzător limita de finanțare. Operațiunea este admisă numai dacă privește finanțarea anului curent. În caz contrar sumele se varsă la buget ca venit la capitolul privind restituirile de fonduri din finanțarea bugetară a anilor precedenți (cont 22.05) prin creditul contului 23 “ Cheltuielile bugetului de stat “.

Exemplu : Se depune la trezorerie suma de 2.560.000 reprezentând salarii neridicate de către angajații AFP Sânnicolau .

2.560.000 10 “Casa”= 23.51.01.02 “ Cheltuielile de personal “ 2.560.000

art.10

sumele depuse de instituțiile publice de finanțare locală reprezentând fonduri rămase neutilizate din cele ridicate inițial din cont. Această operațiune diminuează totalul plăților de casă ( reconstituirea creditelor ) și creșe în mod corespunzător limita de finanțare în anul curent, prin creditul contului 24 “ Cheltuielile bugetului local “

Exemplu : Se depune de către primăria Teremia Mare suma de 1 milion reprezentând partea din suma ridicată pentru efectuarea de cheltuielil materiale (rechizite școlare )

1.000.000 10 “Casa”= 24.51.02.20 “ Cheltuielile materiale “ 1.000.000

art.21, alineat 21.01

sumele ridicate din disponibilul de la banca comercială pentru răscumpărarea certificatelor , prin alimentarea casierie cu numerar pentru efectuarea plății

Exemplu: Se ridică de la BCR suma de 67 milioane aferentă răscumpărărilor programate a se realiza în ziua respectivă.

67.000.000 10 “ Casa” = 12” Disponibil al trezoreriei la bancă , 67.000.000

pentru efectuarea de plăți în numerar “

Se creditează cu :

restituirile în numerar prin casierie, pe bază de documente, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, agenților economici, instituțiilor publice și contribuabililor , după caz, reprezentând impozite, taxe și alte venituri necuvenite bugetelor respective, prin debitul conturilor : 20 “ Veniturile bugetului de stat”, 21 “ Veniturile bugetelor locale “, 22 “ Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat “

Exemplu : se restituie prin casieria trezoreriei sumele de 1.340.000 reprezentând impozite pe venituri necuvenite , 3.450.000 reprezentând impozite pe clădiri încasate și necuvenite.

% = 10 “ Casa “ 4.790.000

1.340.000 20 “ Veniturile bugetului de stat”

cap.06.01

3.450.000 21 “ Veniturile bugetelor locale “

cap.03.02

sumele în numerar depuse la bancă din casă (cont 10) pe măsura alimentării contului de disponibil,prin debitul contului 12 “ Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăți în numerar “

Exemplu : La sfârșitul zilei se depun suma de 223.890.000 aferentă încasărilor din ziua respectivă la BCR pentru a majora disponibilul avut la aceasta în vederea realizării plăților viitoare.

223.890.000 12 “ Disponibil al trezoreriei la bancă, = 10 “ Casa “ 223.890.000

pentru efectuarea de plăți în numerar “

sumele plătite în numerar prin trezorerie la data răscumpărării certificatelor de trezorerie de la populație, prin debitul contului 41 “ Certificate de trezorerie de la populație pentru finanțarea bugetului de stat “

Exemplu : Se răscumpără prin casierie certificatele ajunse la scadență în sumă de 144.000.000

144.000.000 41 “ Certificate de trezorerie de la = 10 “ Casa “ 144.000.000

populație pentru finanțarea bugetului de stat “

La sfârșitul zilei operative, contul nu prezintă sold, deoarece toate încasările excedentul încasărilor față de plăți este depus în contul de disponibil de la bancă.

3.4. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

BUGETARE EFECTIVE

Conturile de cheltuieli bugetare care apar la o trezorerie locală sunt : contul 23

“ Cheltuielile bugetului de stat “ , contul 24 “ Cheltuielile bugetului local “ , contul 26 “ Cheltuieli cu destinație specială ale bugetului local “

Contul 23 se desfășoară în conturi analitice deschise pe capitole, subcapitole și categorii de cheltuieli, cât și pe ministere și instituții publice subordonate, conform clasificației bugetului de stat aprobate.

Este un cont cu funcțiune de Activ.

Se debitează cu :

plățile efectuate din contul de disponibil al trezoreriei deschis la bancă ( neexistând casieria tezaur) , pe bază de documente de cheltuieli, prin creditul contului 12 “ Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăți în numerar “

Exemplu :Administrația finanțelor publice ridică suma de 3.000.000 pentru a se efectua o deplasare.

3.000.000 23 “ Cheltuielile bugetului = 12 “ Disponibil al 3.000.000

de stat “ trezoreriei la bancă, pentru

art.13 efectuarea de plăți în numerar “

sumele virate din contul bugetului de stat, în condițiile legii, pe seama fiecărui buget local, prin creditul contului 21 “ Veniturile bugetelor locale”

Exemplu : AFP Sânnicolau varsă bugetului local ,prin ordin de plată, chiria de 1.890.000 lei pe clădirea în care își desfășoară activitatea.

1.890.000 23 “ Cheltuielile bugetului = 21 “Veniturile bugetelor 1.890.000

de stat “ locale”

art.01 cap.05.02

plățile dispuse de ordonatorii de credite (prin ordine de plată ), în baza creditelor deschise sau repartizate în vederea achitării obligațiilor față de furnizori și creditori care au conturi deschise la bănci, prin creditul contului 61 “ Cont corespondent al trezoreriei “

Exemplu : Se achită prin ordin de plată suma de 4.670.000 lei reprezentând contravaloarea unei imprimante furnizate de S.C. FITTA S.R.L care are cont deschis la BRD

4.670.000 23 “ Cheltuielile bugetului = 61 “ Cont corespondent al 4.670.000

de stat “ trezoreriei“

art.25

sumele constituite în depozit reprezentând drepturi de salarii și alte drepturi cuvenite personalului instituțiilor publice , care se vor achita în anul următor ( exclusiv impozitul pe venitul din salarii, CAS aferent, care se varsă la buget în contul bugetelor respective până la finele anului ), prin creditul conturilor : 50.05 “ Disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit ale ministerelor și instituțiilor subordonate “, 50.06 “ Disponibilități pentru sume de mandat și sume în depozit ale instituțiilor de subordonare locală “

23.000.000 23 “ Cheltuielile bugetului = %

de stat “ 50.05 “ Disponibil pentru sume

art.10 de mandat și sume în depozit ale

ministerelor și instituțiilor

subordonate “ 15.000.000

50.06 “Disponibilități pentru

sume de mandat și sume în

depozit ale instituțiilor de

subordonare locală “ 8.000.000

Se creditează cu :

sumele depuse în casieria trezoreriei de instituțiile publice, rămase neutilizate din cele ridicate din cont. Prin această operațiune se diminuează totalul plăților de casă și crește corespunzător limita de finanțare. Operațiunea este permisă numai dacă privește anul curent, în caz contrar, sumele se varsă la buget ca venit la capitolul 22.05 “Restituiri de fonduri din finanțarea bugetară a anilor precedenți, prin debitul contului 10 “Casa”

Exemplu : Se depune la trezorerie suma de 2.500.000 reprezentând cheltuieli materiale neefectuate de către AFP Sânnicolau .

2.500.000 10 “Casa”= 23.51.01.20 “ Cheltuielile de personal “ 2.500.000

art.24

sumele recuperate de către instituțiile publice , de la furnizori și creditori care au conturi deschise la bănci, ca urmare a intervențiilor efectuate cu privire la respectarea prețurilor și a altor reglementări, prin debitul contului 61 “ Cont corespondent al trezoreriei “

Exemplu : Se recuperează suma de 300.000 de la furnizorul SC FITTA SRL .

300.000 61 “ Cont corespondent “ = 23 “ Cheltuielile bugetului 300.000

al trezoreriei “ de stat “

art.24

Soldul contului 23 este debitor și evidențiază cheltuielile efectuate de instituțiile publice în cursul exercițiului bugetar, iar la finele anului se închide.

Contul 24 “Cheltuielile bugetului local “

Principalele categorii de cheltuieli care au apărut în primul trimestru la bugetul local al trezoreriei Sânnicolau-Mare.

AUTORITĂȚI PUBLICE – ct. 24510200 + cod fiscal instituție publică

cheltuieli de personal ( ct.24510102 + cod fiscal )

cheltuieli materiale și servicii ( ct.24510120 + cod fiscal )

cheltuieli de capital (ct. 24510200 + cod fiscal )

ÎNVĂȚĂMÂNT – ct. 24570200 + cod fiscal instituție publică

cheltuieli personale ( ct.24570202 + cod fiscal )

cheltuieli materiale și servicii ( ct. 24570220 + cod fiscal )

transferuri ( ct. 24570238 + cod fiscal )

cheltuieli de capital ( ct. 24570270 + cod fiscal )

CULTURĂ ȘI RELIGIE – ct.24590200 + cod fiscal instituție publică

cheltuieli de personal ( ct. 24590202 + cod fiscal )

cheltuieli materiale și servicii ( ct. 24590220 + cod fiscal )

cheltuieli de capital ( ct. 24570270 + cod fiscal )

ASISTENȚĂ SOCIALĂ – ct. 24600200 + cod fiscal instituție publică

transferuri ( ct. 24600238 + cod fiscal )

SERVICIUL DEZVOLTARE PUBLICĂ ȘI LOCUINȚE – ct.24630200 + cod fiscal

instituție publică

cheltuieli materiale și servicii ( ct. 24630220 + cod fiscal )

subvenții ( ct. 24630234 + cod fiscal )

cheltuieli de capital ( ct. 24630270 + cod fiscal )

AGRICULTURĂ ȘI SILVICULTURĂ – ct. 24670200 + cod fiscal instituție publică

cheltuieli de personal ( ct. 24670202 + cod fiscal )

TRANSPORT ȘI COMUNICAȚII – ct. 24680200 + cod fiscal instituție publică

subvenții ( ct. 24680234 + cod fiscal )

ALTE ACȚIUNI – ct. 24720200 + cod fiscal instituție publică

cheltuieli materiale și servicii ( ct. 24720220 + cod fiscal ).

Este un cont cu funcțiune de Activ.

Se debitează cu :

sumele eliberate pe bază de CEC din contul trezoreriei la bancă , pe seama instituțiilor publice de subordonare locală, în vederea efectuării de plăți prin casieriile proprii, prin creditul contului 12 “ Disponibil al trezoreriei la bancă pentru efectuarea de plăți în numerar”

Exemplu :Pe baza cec-urilor pentru ridicarea de numerar , se înregistrează cheltuielile privind salariile aferente primăriei Lovrin în sumă de 15 milioane lei.

15.000.000 24.51.02 ”Cheltuielile = 12 “ Disponibil al 15.000.000

bugetelor locale “ trezoreriei la bancă”

art.10

sumele virate trezoreriei din conturile de cheltuieli bugetare de către instituțiile publice finanțate din bugetul local, dispuse de ordonatorii de credite, reprezentând impozite ( pe veniturile din salarii și altele ) și contribuții la asigurările sociale, la bugetul respectiv, prin creditul conturilor : 20 “ Veniturile bugetului de stat “, 21 “Veniturile bugetelor locale stat” .

Exemplu : Școala generală nr.1 virează prin ordine de plată impozitele datorate pentru salariile plătite.

1.788.000 24 “ Cheltuielile = %

bugetului local “ 20.06.01 “ Veniturile bugetului de stat “ 678.000

art. 10 21.03 “ Veniturile bugetelor locale “ 312.000

plățile dispuse prin trezorerie de ordonatorii de credite, din contul de cheltuieli ale instituțiilor publice finanțate din bugetele locale, în contul furnizorilor și creditorilor cu conturi deschise la trezoreria Sânnicolau, reprezentând cheltuieli pentru aprovizionarea cu mărfuri, prestări de servicii sau executări de lucrări , în limita creditelor bugetare deschise sau repartizate, prin creditul contului 50.69 “Disponibilul agenților economici “

Exemplu : Se achită prin ordin de plată suma de 4.670.000 lei reprezentând contravaloarea unei imprimante furnizate de S.C. FITTA S.R.L care are cont deschis la trezorerie.

4.670.000 24 “ Cheltuielile bugetului = 50.69 “ Disponibil agenți 4.670.000

art.25 local “ economici“

partea prelevată și virată din excedentul bugetului local în contul special de disponibil pentru constituirea fondului de rulment, potrivit reglementărilor în vigoare, prin creditul conturilor : 50.05 “ Disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit ale ministerelor și instituțiilor subordonate “, 50.06 “ Disponibilități pentru sume de mandat și sume în depozit ale instituțiilor de subordonare locală “

43.000.000 24 “ Cheltuielile bugetului = %

local “ 50.05 “ Disponibil pentru sume 20.000.000

art.98.01 de mandat și sume în depozit ale

alineat 04 ministerelor și instituțiilor

subordonate “

50.06 “Disponibilități pentru 23.000.000

sume de mandat și sume în

depozit ale instituțiilor de

subordonare locală “

Se creditează cu :

sumele depuse în casieria trezoreriei de către instituțiile publice de subordonare locală , reprezentând sume rămase neutilizate din cele ridicate din cont, prin această operațiune se diminuează totalul plăților de casă și crește în mod corespunzător limita de finanțare în anul curent, prin debitul contului 10 “ Casa “

Exemplu : Se depune suma de 3.000.000 reprezentând sume din transferuri neutilizate ( burse neridicate )

3.000.000 10 “Casa” = 24.57.02.38 “ Cheltuielile bugetului local “ 3.000.000

art.40.02

sumele recuperate de instituțiile publice de subordonare locală, de la furnizori și creditori, ca urmare a intervențiilor efectuate cu privire la respectarea prețurilor și altor reglementări, prin debitul contului 61 “ Cont corespondent al trezoreriei “

Exemplu : Se recuperează suma de 1.500.000 de la furnizorul SC IULIUS SRL .

1.500.000 61 “ Cont corespondent “ = 24 “ Cheltuielile bugetului 1.500.000

al trezoreriei “ art.24 local“

Soldul contului 24 este debitor și evidențiază cheltuielile efectuate în cursul anului de instituțiile publice de subordonare locală, iar la finele anului se închide.

Contul 26 “ Cheltuieli cu destinație specială ale bugetelor locale” – cont de activ.

Se debitează cu :

sumele eliberate pe baza cecurilor pentru efectuarea de cheltuieli din veniturile cu destinație specială alocate din bugetul de stat prin intermediul băncii comerciale în sumă de 23.000.000 prin creditul contului 12

23.000.000 26.96.02“Cheltuieli cu =12“Disponibil al trezoreriei la 23.000.000

destinație specială ale bugetelor locale” bancă pentru efectuarea plăților “

cu sumele dispuse de către ordonatorii de credite în contul furnizorilor de mărfuri , prin creditul contului 50.69

Exemplu : Se plătește un furnizor în valoare de 4.500.000 pe baza cheltuielilor din donații.

4.500.000 26.96.02“Cheltuieli din sponsorizări“=50.69“Dispo- 4.500.000

nibilul agenților economici”

cu plățile efectuate creditorilor care au deschise conturi la băncile comerciale , prin creditul contului 61.

Exemplu : Se achită prin ordin de plată suma de 8.670.000 lei reprezentând contravaloarea unei imprimante furnizate de S.C. BARTA S.R.L care are cont deschis la BCR

48.670.000 26“ Cheltuielile cu = 61“ Cont corespondent al 48.670.000

destinație specială“ trezoreriei“

art. 96.02.07

Se creditează cu :

sumele neutilizate de către instituțiile publice din cele ridicate , prin debitul contului 10

Exemplu : Se depune suma de 3.000.000 reprezentând sume din transferuri neutilizate ( burse neridicate )

3.000.000 10 “Casa” = 26“ Cheltuielile bugetului local “ 3.000.000

art.96.02

cu sume recuperate de la furnizori și creditori reprezentând reconstituirea plăților de casă, prin debitul conturilor 61, 50.69.

Exemplu : Se recuperează suma de 3.400.000 de la furnizorul SC JURA SRL .

3.400.000 61 “ Cont corespondent “ = 26 “ Cheltuielile cu 3.400.000

al trezoreriei “ destinație specială ale bugetului local“

art.96.06.08

Soldul contului evidențiază cheltuielile efectuate din fondurile cu destinație specială la finele perioadei, la sfârșitul anului se soldează.

3.4.1.CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CURENTE

Cheltuieli de personal

Exemple:

a. În luna martie 2002 se înregistreazǎ ridicarea de numerar pe baza cecului de numerar pentru efectuarea plǎților privind achitarea salarilor de cǎtre Primăria Lovrin în sumǎ de 32.114.240 lei ( restul de plată )

24.51.02.02.4527403“ Cheltuieli de personal “ = 12 “Disponibil ” 32.114.240

art.10 Primăria Lovrin

Pentru efectuarea acestei plăți , primăria trebuie să dispună de credite bugetare pentru acest capitol de cheltuieli ( 02 – de personal ) și , de asemenea, sumele trebuie să se încadreze în limite legale. De aceea se prezintă trezoreriei Situația recapitulativă a salariilor pe luna martie . (tabelul 3.4.)

Pentru plata impozitului pe salarii , contribuției pentru sănătate, ajutor de șomaj , pensie suplimentară, rate și propriri, contribuția angajatorului la asigurările sociale și la constituirea fondului pentru șomaj se completează de către primăria Lovrin ordine de plată pentru virarea sumelor în conturile corespunzătoare .

Tabelul 3.4.

Situația recapitulativă privind plata salariilor

pe luna martie

Suma totală a contribuțiilor care trebuie virate este de 28.312.000 lei.

Pentru a se aproba ridicarea numerarului necesar plății salarilor, se verifică dacă primăria dispune de suma totală a restului de plată și a contribuțiilor ce trebuie depuse, adică de o sumă de 60.426.240 lei.

b. În data de 14.03.2002 Grup școlar agricol Sânandrei ridică în numerar de la BCR 58 milioane de lei pentru plata salariilor aferente cadrelor didactice.

58.000.000 24.57.02.02.“Cheltuieli de personal“=12“Disponibil la BCR” 58.000.000

art.10 4605587 Grup școlar agricol

c. Se înregistreazǎ sumele depuse de cǎtre Spitalul orășenesc Sânnicolau Mare reprezentând fondurile rǎmase neutilizate din drepturile de personal din ridicǎrile din cont de 2 milioane.

2.000.000 10 “Casa” = 24.58.02.02.“ Cheltuieli da personal “ 2.000.000

art.10 4483765 Spitalul orășenesc

d. Școala generală nr.1 Sânnicolau Mare ridică numerar în valoare de 4,8 milioane lei pentru efectuarea unei deplasări.

4.800.000 24.54.02.02. “ Cheltuieli de personal “ = 12 “BCR” 4.800.000

art.13, alineat 13.01 4250786

2. Cheltuieli materiale și servicii

Exemple:

a. Se înregistreazǎ ridicările în numerar de 3,3 milioane lei dispuse de cǎtre Școala agricolă pentru plata furnizorului SC Andronic SA reprezentând cheltuieli pentru prestarea unor servicii reprezentând reparații curente.

3.300.000 24.58.01.20”Cheltuieli =12“Disponibil la BCR” 3.300.000

art.27 543877 materiale “

b. Primăria Sânnicolau Mare ridică în numerar 12.300.000 milioane lei reprezentând contravaloarea materialelor pentru curățenie cumpărate.

12300000 24.51.02.20.” materiale ” = 12 “Disponibil la BCR” 12300000

art.24, alineat 24.06

Pentru valori mai mari de 5 milioane , se anexează o notă justificativă a acestor cheltuieli , în care se prezintă destinația acestora.

Către,

Trezoreria Sânnicoalu Mare

Prin prezenta vă facem cunoscut că în data de 23.02.2002 solicităm ridicarea sumei de 12300000, fiindu-ne necesară pentru materiale pentru curățenie.

3. Cheltuieli pentru subvenții și transferuri

Exemple :

a. Se înregistrează subvenția acordată din bugetul local Școlii agricole în sumă de 20 milioane lei.

20000000 24.57.02.34 = 50.10.3452346 20000000

art.35, alineat 35.01

b. Se înregistrează subvenția acordată Regiei autonome de transport din bugetul local în valoare de 30 milioane lei.

30000000 24.68.02.34 = 50.10 30000000

art.35, alineat 35.01

c Liceul teoretic Sânnicolau ridică numerar pentru plata burselor către elevi prin casieria proprie în sumă de 23.000.000 lei

23.000.000 24.57.02.38 “ transferuri “ = 12 “ Disponibil la BCR” 23.000.000

art.40, alineat 40.02

3.4.2.CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DE CAPITAL

Trezoreria statului, printr-un angajat căruia i s-a atribuit această sarcină, întocmește pentru fiecare instituție ( regie autonomă și societate comercială ) un dosar distinct pentru finanțarea investițiilor ,care cuprinde : listele de investiții, cererea de admitere la finanțare, comunicarea dispunerii la plată , note de fundamentare, fișa plăților pentru fiecare obiectiv de investiții în parte.

Exemplu :

a. Primăria Teremia Mare face cerere de admitere la finanțare în care se solicită finanțarea dotării cu o centrală telefonică în valoare de 12 milioane.

Primăria Teremia Mare

Nr.23/23.02.2002

Cerere de admitere la finanțare a investițiilor

Trezoreria Statului Sânnicolau Mare

Prin prezenta vă comunicăm că în lista obiectivelor de investiții ce se finanțează ăn exercițiul bugetar pe anul 2002 depusă la Dvs. sub nr.34/02.01.2002 s-a aprobat la poziția Dotări independente executarea și finanțarea obiectivului :

Menționăm pe răspunderea proprie că, în prealabil au fost îndeplinite toate condițiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare care se referă la existența și aprobarea studiului de fezabilitate , acordurile Ministerului Finanțelor publice și Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării teritoriului, contractul de realizare a obiectivului stabilit pe bază de licitație , s-a obținut autorizația de construcție , iar documentația tehnică a fost aprobată conform dispozițiilor legale.

mii lei

Având în vedere că sunt întrunite condițiile legale pentru începerea execuției, vă rugăm a ne comunica acordul Dvs. privind admiterea la finanțare a obiectivului centrală telefonică.

Trezoreria Statului Sânnicolau Mare

Se admite FINANȚAREA obiectivului centrală telefonică începând cu data de 24.02.2002 pentru valoarea de 12.000.000 din contul 24.51.02.70

O condiție pentru achiziționarea bunurilor care apar la poziția dotări independente este dovada că s-a realizat o selecție a ofertelor pentru ca achiziția să se facă la cel mai mic preț posibil. Trebuie să se analizeze cel puțin 3 oferte ale aceluiași tip de produs prezentate de fimele comercializante ale acestora . Pe baza acestor oferte se încheie un proces-verbal care se prezintă trezoreriei atunci când se realizează plata bunului achiziționat.

PROCES – VERBAL

DE SELECȚIE A OFERTELOR

Încheiat azi, 24 februarie 2002, la sediul Primăriei Teremia Mare cu ocazia analizei ofertelor ce cuprind achiziționarea a unei centrale telefonice prevăzute în lista de investiții la poziția alte cheltuieli de investiții capitolul dotări independente..

1. Comisia de selecție a fost constituită din următorii :

Președinte : Vițelan Mihai

Membri : Babescu Sorina

Codrean Florin

Obiectul analizei a fost constituit din selecția ofertelor ce cuprin achiziționarea a centrală telefonică

2. Firmele ofertante au fost următoarele :

SC Livdorady SRL

SC Tehnic B SRL

SC Vitomax SRL

3. Având în vedre caracteristicile tehnice, comisia a hotărât nominalizarea firmei SC Vitomax SRL pentru achiziție.

Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal.

Pentru realizarea plății efective a acestui bun achiziționat se completează o cerere către trezoreria în raza căruia își are sediul fiscal instituția publică.

Primăria Teremia Mare

Nr.3 Data 22.02.2002

Către,

Trezoreria Statului Sânnicolau Mare

În baza cererii de admitere la finanțare a obiectivului centrală telefonică comunicată de Dvs. cu nr. din 2002 dispunem efectuarea plății prin ordinul de plată nr.67 în sumă de 12.000.000 lei care reprezintă :

factura nr.232312/12.01.2002 pentru procurarea de utilaje,

materiale în sumă de 12.000.000 lei.

Răspundem de cele de mai sus.

Trezoreria statului Sânnicolau Mare

Acceptat plata în sumă de 12.000.000 din contul 24.51.02.70.675434

Înregistrarea în contabilitatea trezoreriei a efectuării acestei plăți acceptate se realizează astfel :

24.51.02.70“Cheltuieli de capital“= 61“Cont corespondent al trezoreriei” 12.000.000

art.72

CAPITOLUL 4.

PROGRAM INFORMATIC DE

PRELUCRARE AUTOMATĂ A DATELOR

4.1.SCHEMĂ BLOC DE PRELUCRARE A

PROGRAMULUI TREZOR

Documente de intrare Baza de date (fișiere) Ieșiri

auxiliare permanente

fig.4.1.Schema bloc a programului Trezor

4.2.CONȚINUTUL BAZEI DE DATE

Fișierele utilizate de programul TREZOR sunt numeroase și se pot împărți pe categorii astfel :

1. Fișiere auxiliare utilizate pentru validarea prelucrării datelor:

PLNCON , NOMIND ; NOMCLI , NOMCON, NOMOP .

2. Fișiere permanente pentru date :

MISCZI , MISFINAL , CONTANL , CONTSIN, PRIMIVG, PRIMSIN, DESANL, DESCUM, DESANLF.

3. Fișiere de manevră.

În continuare prezentăm structura principalelor fișiere ale programului pentru trezoreriile operative TREZOR.

Fișierul PLNCON conține conturile din planul de conturi al trezoreriei care intră în componența conturilor analitice și coduri utilizate în raportări de situații.

Structura și semnificația câmpurilor fișierului este următoarea :

Codgru C1 = cod de grup, având următoarea codificare :

1 – planul de conturi

3 – raportări operative

4 – denumiri ministere

5 – denumiri primării

Codcon C6 = cod cu semnificații diferite , în funcție de grupă :

grupa 1 , contul , în conformitate cu planul de conturi al trezoreriei

grupele 3-5, rând din formularele de raportare

Tipcon C1 = tipul contului : a (activ), b (bifuncțional), e (extrabilanțier), p (pasiv)

Nrrd C1 = numărul de rânduri de text necesare pentru preluarea denumirii

complete, dacă acesta depășește 54 de caractere.

Texts C30 = conține denumirea scurtă pe 30 de caractere a codului respectiv,

utilizate în editările de tip ecran și mai rar la imprimantă.

Textl C54 = denumirea completă a codului respectiv, utilizate în general pentru

editări pe imprimantă.

Fișierul NOMIND conține indicatorii din clasificația bugetară, care intră în componenta conturilor analitice, precum și indicatorii care se utilizează în raportare (contul de execuție al bugetelor sau alte raportări), dar care nu intră în componența conturilor analitice.

Structura fișierului este următoarea :

codpar C1 – cod partiție ;

codind C10 – conține codul de indicator din clasificație ;

detanl C1 – dacă indicatorul respectiv intră în structura unui cont analitic sau nu ;

texts C30 – text scurt pentru indicatori utilizați în diverse editări

textl C54 – text lung utilizat în raportări.

Fișierul NOMOIS la o trezorerie operativă conține o singură înregistrare cu codul OIS (operațiuni între sedii ) al trezoreriei respective.

Fișierul NOMCLI conține toți clienții trezoreriei clasificați după codul lor fiscal , precum și după o serie de alte atribute cum ar fi : forma de proprietate, cod primărie, felul ordonatorului de credite, sursa de finanțare, localitatea.

Structura fișierului este următoarea :

Codfis C10 – codul fiscal al agentului economic sau instituției publice

Foprop C2 – forma de proprietate

Codmin C2 – cod minister ( obligatoriu de completat pentru toate instituțiile de subordonare stat, pentru celelalte se completează 00 )

Codpri C3 – cod primărie (obligatoriu de completat pentru toate codurile fiscale )

Fojur C3 – forma juridică : srl, snc, sca, sa, ra

Tipord C1 – felul ordonatorului de credite : principal, secundar, terțiar.

Surfin C2 – sursa de finanțare (bs,bl,ia,fs,as)

Codpst C6 – cod poștal corespunzător localității

Texts C30 – un text scurt semnificativ al denumirii clientului respectiv

Denum C60 – denumirea clientului respectiv în întregime

Loca C30 – localitatea ( obligatoriu de completat, se utilizează în extrasele de cont)

Adresa C40 – adresa clientului.

Fișierul NOMCON conține conturile analitice cu care se lucrează în trezoreria respectivă. Numai asupra conturilor aflate în acest fișier se pot efectua operațiuni contabile.

Structura fișierului este următoarea :

Codcon C26 – contul analitic

Codpln C6 – codul de cont din structura contului analitic

Codind C10 – codul de indicator din structura codului analitic

Codcli C10 – codul de client din structura codului analitic

Texts C30 – este textul scurt al clientului

Fișierul este utilizat în preluare pentru controlul conturilor analitice, completarea contului sintetic, afișarea denumirii clientului, editări.

Fișierul MISCZI înregistrează mișcările zilnice care apar prin prelucrarea documentelor prezentatete la ghișeu.

Structura fișierului este următoarea :

Dataz C8 – data de înregistrare a operațiunii

Nrdoc C10 – numărul documentului de pe care se înregistrează operațiunea

Datadoc C8 – data documentului

Datap C8 – data băncii ( de pe ștampila băncii )

Cont C26 – contul în care se efectuează operațiunea

Contcors C26 – contul corespondent din formula contabilă

Prim C3 – cod primărie

Oiscont C7 – codul de OIS aferent contului

Oiscontc C7 – codul de ois aferent contului corespondent

Sumad N17.2 – suma debitoare

Sumac N17.2 – suma creditoare

Fișierul CONTANL realizează înregistrarea în conturile analitice a operațiunilor din ziua curentă, realizând, deasemenea , cumularea rulajului zilei cu soldul precedent pentru obținerea soldului final.

Structura acestui fișier este următoarea :

Cont C26 – cont analitic

ISI C1 – D sau C după cum soldul inițial este debitor sau creditor

Soldi N 17.2 – sold inițial

RCDebit N17.2 – rulaj cumulat debitor

RCCredit N17.2 – rulaj cumulat creditor

RZDebit N17.2 – rulaj zi debitor

RZCredit N17.2 – rulaj zi creditor

ISP C1 – D sau C – tip sold precedent

Soldp N17.2 – sold precedent

ISF C1 – D sau C – tip sold final

Soldf N17.2 – soldul final

Fișierul CONTSIN realizează înregistrarea operațiilor în conturile sintetice, date care vor fi utilizate pentru editarea balanței zilnice și lunare și a raportărilor privind :semidecada, bilanțul.

Structura acestui fișier este :

Cont C16 – cont sintetic

Contp C6 – contul din planul de conturi

Codind C10 – cod de indicator

SIDebit N17.2 – soldul inițial debitor

SICredit N17.2 – soldul inițial creditor

RCDebit N17.2 – rulaj cumulat debitor

RCCredit N17.2 – rulaj cumulat creditor

RZDebit N17.2 – rulaj zi debitor

RZCredit N17.2 – rulaj zi creditor

SPDebit N17.2 – sold precedent debitor

SPCredit N17.2 – sold precedent creditor

SFDebit N17.2 – sold final debitor

SFCredit N17.2 – sold final creditor

Fișierul PRIMSIN se utilizează pentru controlul disponibilităților fiecărei primării și pentru editarea bugetului local al acesteia.

Structura fișierului este :

Codpri C3 – codul primăriei existent în PLNCON

Codcont C6 – contul existent în PLNCON

Codind C10 – indicatorul , existent în NOMIND

SPDebit N17.2 – soldul precedent debitor (rulaj cumulat precedent debitor )

SPCredit N17.2 – sold precedent creditor ( rulaj cumulat precedent creditor )

RCDebit N17.2 – sold final debitor ( rulaj cumulat debitor )

RCCredit N17.2 – sold final creditor ( rulaj cumulat creditor )

Sumdesc N14 – total deschideri de credite

Fișierul DESANL este folosit la crearea , actualizarea și vizualizarea informațiilor privitoare la deschiderile de credite și dispozițiile bugetare de repartizare asociate. În trezoreriile operative se lucrează numai la nivelul deschiderii globale.

Structura acestuia este următoarea :

Cont C26 – contul de deschidere (01,02 sau 03 +indicator + codfiscal )

OIST – OIS-ul trezoreriei operative sau județene, în funcție de tipul documentului

Prim C3 – cod primărie

Dataz C8 – data zilei de preluare

Docg C5 – număr document deschidere de credite

Docr C5 – număr document al dispoziției de repartizare

Datad C8 – data din document

Trim C1 – trimestrul la care se face deschiderea

Tip C2 – tipul documentului – deschidere, ds sau retragere , rt

Tips C1 – tipul sumei (1 pentru suma globală de deschidere și 2 pentru defalcare

Suma N14 – suma operației

Fișierul DESCUM este fișierul centalizator al deschiderilor de credite, el conține rulajul cumulat al creditelor deschise de la începutul anului curent.

Structura fișierului :

Cont C26 – contul de deschidere

OIST C7 – ois-ul trezoreriei

Tips C1 – tipul sumei

Suma N14 – suma.

Fișierul PRIMIVG conține rulajele cumulate pentru impozitul pe venitul global pe primării.

Fișierul MISFINAL se utilizează la sfârșitul zilei și în el se preiau toate datele, mișcările din fișierul MISCZI.

Fișierul DESANLF este utilizat la sfârșitul zilei pentru preluarea din DESANL a datelor înregistrate în acea zi.

4.3.RAPOARTE DE IEȘIRE

Rapoartele de ieșire se crează prin apelarea programelor de editare. Rapoartele sunt implementate în fișiere text , iar în aceste formulare predefinite se face editarea situațiilor în funcție de necesitățile fiecărei unități de trezorerie.

Principalele rapoarte care se obțin sunt :

balanța sintetică zilnică sau lunară

jurnalele conturilor

extrase de cont

execuția bugetelor pe primării

conturile de execuție a bugetelor

Pentru obținerea balanței se centralizează datele din fișierul CONTSIN . Centralizarea se face pe subcapitole, titluri, capitole și conturi, făcându-se și un total de balanță pe toate conturile.

Fișierul CONTSIN se parcurge secvențial ordonat și se face centralizarea în felul următor :

pentru același cont (Contp) și același indicator (Codind) se face suma pentru următoarele câmpuri : SIDebit, SICredit, SPDebit, SPCredit, RZDebit, RZCredit, SFDebit , SFCredit, RCCRedit, RCDebit și se scrie câte o înregistrare în BALANZI. Denumirile indicatorilor se iau din NOMIND,iar denumirile conturilor din PLNCON.

se face în același mod centralizarea pentru același cont (Contp) și același caspitol (primele patru caractere din CODIND).

în final, programul asigură un total pentru toate conturile.

Pe baza fișierului MISCZI se realizează jurnale de sinteză pentru conturi sintetice care oferă o imagine a operațiunilor zilnice efectuate în debitul și creditul contului respectiv prin conturile corespondente.

Se realizează și totalul debitului și creditului contului în cauză. Fișierul de listat este Jursin.txt.

Se poate realiza câte un jurnal pentru fiecare cont ( cod cont prin planul de conturi) prezent în fișierul de mișcare , creindu-se câte un total pentru :

total subcapitole ( unde este cazul) ;

total capitol ( însumarea conturilor analitice pentru același capitol ) ;

total cont ( însumarea totaluri capitole ) pe debit și pe credit.

În jurnal este înscris fiecare cont din fișierul de mișcare ( MISCZI ), cu toate informațiile preluate în mișcarea respectivă.

Fișierul de listat la imprimantă este Jurcon.txt.

Se poate asigura editarea pe imprimantă pentru toate conturile, a extraselor de cont .Se utilizează fișierul MISCZI pentru mișcări, iar , pentru solduri și rulaje, fișierul CONTANL. În urma rulării se obțin fișierele text :

extrase. txt – pentru conturile obișnuite;

extrasp1.txt și extrasp2.txt – pentru primării ( pe surse sau pe clienți );

Se pot edita extrasele de cont pentru deschideri de credite utilizând fișierele DESANL, DESCUM, NOMCLI și NOMCON.Fișierul de listat se numește Manexd.txt

Editarea pentru un client sau pentru toți clienții a datelor din fișierul CONTANL se realizează ultilizând fișierul NOMCON pentru clienți și CONTANL pentru informațiile privind rulajele și soldurile conturilor clienților. Se obține fișierul Sitcli.txt care se listează.

Se poate asigura editarea contului de execuție pentru bugetul local al fiecărei primării folosind informațiile din fișierul PRIMSIN . Se editează fișierul text bugpriml.txt. Situația de editare cuprinde și deschiderile de credite aferente.

În vederea editării veniturilor și cheltuielilor fondurilor speciale pentru bugetul local al fiecărei primării se folosesc informațiile din fișierul PRIMSIN. În vederea editării se preiau conturile de venituri și cheltuieli pentru fondurile speciale din bugetul local al fiecărei primării aparținând de trezoreria respectivă. Se editează fișierul text bugprimf.txt ( anexa 2 ). Situația de editare cuprinde și deschiderile de credite aferente.

Se asigură și editarea contului de execuție pentru bugetul de stat la nuivelul fiecărei primării folosind informațiile din fișierul CONTANL. Se calculează conturile 20 și 23 la nivelul fiecărei primării aparținând de trezoreria respectivă., iar datele rezultate sunt editate în fișierul text bugprims.txt.

Situația de editare cuprinde și deschiderile de credite aferente.

Pentru realizarea fișelor de cont pentru toate conturile de încasări și plăți se utilizează fișierul MISFINAL. Pentru realizarea fișelor de cont la imprimantă se utilizează fișiere de tip .txt care se șterg la început de execuție și deci trebuie listate înainte de o nouă rulare a programului. Pentru realizarea fișelor de cont se folosește fișierul MISFINAL și fișierul CONTANL ce conține rulajul cumulat la zi al fiecărui cont în parte.

Editarea contului de execuție pentru bugetul de stat, bugetele locale și bugetul asigurărilor sociale se realizează preluând datele din fișierul CONTSIN și CONTANL care se prelucrează agregându-le pe capitole și ministere și apoi se editează contul de execuție.Se obțin fișiere de tip text : bugas, bugloc ( anexa1), bugstat (anexa 3) care pot fi listate.

4.4.CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Trezoreria joacă un rol foarte important în efectuarea operațiunilor financiare și bănești , bugetare și extrabugetare ale sectorului public și contabilitatea acestora.Ea urmărește asigurarea echilibrului permanent dintre încasările generatoare de lichidități și plățile exigibile, dintre veniturile publice acestea concurând la asigurarea echilibrului monetar și a echilibrului general al economiei.

În cadrul trezoreriilor operative un rol important îl deține compartimentul verificare și decontare a cheltuielilor instituțiilor publice. Acesta ține evidența cheltuielilor efectuate de fiecare instituție publică arondată și , așa cum îi spune și numele, verifică legalitatea operațiunilor derulate prin intermediul ei.

S-a încercat introducerea unor modalități de decontare care să ușureze volumul de documente care apar în relațiile dintre instituțiile publice și agenții economici. Una dintre acestea este efectuarea plăților prin compensare. Prin acest procedeu se reduc numărul de ordine de plată întocmite, prin introducerea mai multor facturi în același proces de compensare, dar este necesară o atenție sporită la întocmirea ordinelor de compensare.

Pentru realizarea contabilității cheltuielilor în bune condiții , având în vedere volumul mare de operații derulate , este nevoie de un personal foarte bine pregătit. Pentru ușurarea muncii acestora , trezoreriile au fost echipate cu tehnică de calcul și calculatoare “performante “ folosite inclusiv pentru evidența cheltuielilor.

Programul folosit este complex, dar rulează sub un program mult prea depășit (FoxPro 2.0 ), iar interfața cu utilizatorii ( personalul trezoreriei ) nu este foarte “prietenoasă”.

Din studiul practic și teoria efectuată cu privire la contabilitatea cheltuielilor au rezultat următoarele propuneri pe care considerăm să le facem :

Crearea tezaurului la nivelul Trezoreriei Sânnicolau Mare pentru ușurarea procesului de efectuare a plăților, renunțându-se la cooperarea cu BCR, astfel statul fiind scutit de plata comisionului către această bancă.

Datorită întârzierilor în ceea ce privește deschiderea de credie, opiniem că benefiarii acestora ar trebui să aibă întocmită documentația necesară efectuării plăților de către trezorerie cu câteva zile înainte de data la care se dorește ridicarea numerarului.

Având în vedere volumul mare de mijloace financiare antrenate în operațiunile legate de capital, considerăm că este necesară existența unui personal cu calificare tehnică superioară, la instituțiile publice care desfășoară astfel de cheltuieli, care să-și pună amprenta asupra derulării legale și cât mai eficiente a operațiunilor.

Consiliile locale care nu au persoane cu specializare în cadrul serviciului de control și evidența cheltuielilor, ar trebui să solicite viza unui organ tehnic care să fie angajat al administrației financiare respective.

Exercitarea unui control mai mare la ordonatorii de credite pentru utilizarea mai eficientă a resurselor financiare.

Extinderea dotării cu sisteme informatice de calcul și utilizarea unor programe mai performante , cu interfețe mai “prietenoase” pentru ușurarea înțelegerii și utilizării lor.

Anexa 1

Trezoreria Sânnicolau Mare

BILANȚ CONTABIL AL TREZORERIEI STATULUI

întocmit la data de 31.03.2002

– mii lei –

Anexa 2

Trezoreria Sânnicolau Mare

EXECUȚIA DE CASĂ

A BUGETULUI LOCAL

la data de 31/03/2002

mii lei –

Anexa 3

Trezoreria Sânnicolau Mare

EXECUȚIA DE CASĂ A

FONDURILOR SPECIALE

la data de 31.03.2002

mii lei –

Anexa 4

Trezoreria Sânnicolau Mare

EXECUȚIA DE CASĂ A

BUGETULUI DE STAT

la data de 31.03.2002

– mii lei –

Anexa 5

Trezoreria Sânnicolau Mare

CONTUL DE EXECUȚIE

a cheltuielilor BUGETULUI DE STAT

în profil economic la data de 31.03.2002

– mii lei –

BIBLIOGRAFIE

1. Drehuță E. – Trezoreria finanțelor publice, Editura Agora, Bacău,

1994.

2. Popovici D., Popovici F. – Buget și trezorerie, Editura Mirton , Timișoara, 2001

3. Șoșdean A. – Contabilitatea instituțiilor publice , Editura Mirton,

Timișoara,2001.

4. Ungureanu M.A. – Organizarea și conducerea trezoreriei finanțelor

publice, Editura Couphys, Râmnicu Vâlcea , 1996.

5. XXX – N.M. nr.5318/1992 privind organizarea și funcționarea

trezoreriilor finanțelor publice

6. XXX – H.G.R.nr.78/1992 publicată în M.O. nr. 30/1992

privind organizarea și funcționarea trezoreriei

finanțelor publice

7. XXX – Legea finanțelor publice , nr.72/1996, M.O.

nr.152/1996

8. XXX – O.G.R. nr. 97/1998 , publicată în M.O. 321/1997

privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin

trezoreria statului

9. XXX – Legea privind finanțele publice locale, nr.189/1998,

M.O. 404/1998.

10.XXX – Tribuna economică , colecție 2000-2002

11. XXX – Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001,

publicată în M.O. nr.784/2001, în vigoare începând cu

data de 1 ianuarie 2002