Contabilitatea Cheltuielilor LA Sc Eurom Art Srl

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR LA SC EUROM ART SRL

În țară noastră, odată cu intrarea în 2007 în Uniunea Europeană, legislația a trebuit armonizată în toate domeniile cu legislația din celelalte state ale Uniunii.

Astfel, legislația externă din economie, mai precis Directivele Uniunii Europene, au fost transpuse în legile române. Începând cu 01.01.2008, a intrat în vigoare în Legea 571/2003 –Codul Fiscal, prima Directiva Europeană fiind obligatorie pentru toți contribuabilii care realizează venituri și sunt supuși normelor de impozitare ale Codului Fiscal.

Având în vedere numeroasele modificări legislative, atât în domeniul fiscal, cât și în cel contabil din țară noastră, am ales să prezint și analizez evoluția cheltuielilor la o societatea comercială în ultimii trei ani, având în vedere și criză economică cu care se confruntă întreagă lume, nu numai Europa sau țară noastră.

Contabilitatea unei întreprinderi relevă situația economică a societății, evoluția ei în timp, fiind utilă atât organelor de control, cât mai ales managerului unității (pentru a-și face o imagine clară asupra evoluției societății pe care o administrează), asociaților, investitorilor existenți sau potențiali, cât și altor persoane fizice sau juridice interesate de acea societate. Bilanțul societăților se publică pentru a fi adus la cunoștință publicului larg, în special pe site-ul www.mfinante.ro.Persoanele interesate pot obține mai multe informații despre societate, acționari, istoricul societății de la înființare și până în present, depunând o cerere la Oficiul Național al Registrului Comerțului.De asemenea, aceste informații pot fi foarte necesare viitorilor parteneri de afaceri ai societății, pentru a lua decizii de afaceri în cunoștiință de cauza.

Legea contabilității 82/1991 a fost modificată începând de la 01.01.2015, avându-se în vedere implementarea în legislația națională a Directivei 34/2013.Prin Directiva nr. 34/2013, se abrogă cele două directive pe care le-am avut în vedere în contabilitate în ultimele decenii, respectiv: Directiva nr. 660/1978 și Directiva nr.349/1983 .

Noutățile aduse de această modificare, începând cu 01.01.2015 sunt: – abrogarea sistemului contabil simplificat;

– exercițiul financiar reprezintă perioada pentru care se întocmesc situații financiare anuale și care coincide de regulă cu anul calendaristic; anterior datei de 01.01.2015, persoanele juridice străine care aveau sucursale în România și persoanele juridice străine cu sediul în România puteau să opteze pentru un exercițiu financiar de anul calendaristic;

– începând cu 01.01.2015 orice societatea română poate să utilizeze un exerctiu financiar diferit de anul calendaristic, cu excepția instituțiilor financiare;

– o altă noutate începând cu dată de 01.01.2015 este și faptul că PFA, Întreprinderi Individuale, carea aveau obligativitatea conducerii contabilității în partida simplă, pot să utilizeze și contabilitatea în partida dublă.

Acestea sunt doar unele dintre modificările aduse de implementarea în sistemul contabil românesc a Directivei 34/2013.

O.M.F.P. nr. 1802/2014 a actualizat planul de conturi cuprins în O.M.F.P. nr. 3055/2009 . Având în vedere ilustrarea rezultatelor precedente, voi avea în vedere planul de conturi valabil pânăla la 31.12.2014, conform O.M.F.P. nr. 3055/2009.

Legea 31/1990, cu modificările ulterioare, clasifică societățile comerciale în:

– societate în nume colectiv;

– societate în comandită simplă;

– societate pe acțiuni;

– societate în comandită pe acțiuni

– societate cu răspundere limitată.

Asociații în societățile în nume colectiv și comanditantii răspund solidar și nelimitat pentru obligațiile sociale, spre deosebire de asociații în societățile cu răspundere limitată, în societățile pe acțiuni și comanditari, care răspund doar în limita capitalului social subscris.

Cele mai uzuale societăți în România sunt societățile cu răspundere limitată (S.R.L.) și societățile pe acțiuni (S.A.)

În funcție de cifra de afaceri, socetatile pot fi împărțite în:

– microîntreprinderi;

– întreprinderi mici și mijlocii;

– întreprinderi mari contribuabili.

În funcție de această împărțire, diferă și modul de impozitare al acestora: întreprinderi plătitoare de impozit pe venit microîntreprindere (3% din cifra de afaceri) pentru microntreprinderi sau plătitoare de profit.

Societățile cu răspundere limitată au un capital subscris și vărsat de minim 200 lei. Capitalul social poate fi depus o parte în natură și altă parte în numerar, dar nu în cazul acestui minim de 200 lei. Depunerea unui capital în numerar este obligatorie.

Societățile comerciale sunt constituite prin actul constitutive, care se înregistrează la Oficiul Registrului Comerțului din județul în care se află sediul principal al societății.Societățile comerciale române, pot să-și deschidă sucursale, diliale sau puncte de lucru, atât în aceeași localitate unde au sediul principal, cât și în alte localități. La înființare, numele alocat și rezervat societății este rezervat pentru o anumită regiune sau pentru toată țară.

După formă de proprietate, societățile se clasifică în:

– regii autonome;

– societăți comerciale cu capital integral de stat;

– companii și societăți naționale;

– societăți comerciale cu capital de stat autohton și de stat străin;

– societăți comerciale cu capital de stat și privat autohton și străin;

– societăți comerciale cu capital de stat și privat autohton;

– societăți comerciale reprezentând filiale ale unor SC cu capital de stat de peste 50% inclusiv și SC la care mai multe societăți cu capital de stated peste 50%, dețin între 50% și 100% din capitalul social al acestora;

– Societăți comerciale pe acțiuni;

– societăți comerciale în comandită simplă;

– societăți comerciale în comandită pe acțiuni;

– societăți comerciale în nume colectiv;

– societăți comerciale aparținând organizațiilor și instituțiilor politice și obștești.

Odată cu înregistrarea la ONRC, societatea primește un număr de înregistrare și un cod unic de identificare (CUI). Pentru societățile plătitoare de TVA, acest cod CUI este precedat de literele RO în România.

Contabilitatea societăților comerciale cu capital privat diferă de contabilitatea societăților comerciale de stat, care folosesc planul de conturi pentru societăți bugetare, diferențiat și acesta în funcție de ramură de activitate.

Orice societate are voie să desfășoare doar activitățile înscrise în statutul societății și pentru care a fost autorizată. Aceste activități sunt reglementate conform Codului CAEN. Există și excepții, reglementate de legi speciale, cum ar fi cazul SRL-D care se pot constitui doar între maxim 5 întreprinzători debutanți – deci care nu au mai fost asociați în nicio altă societate comercială- și care pot desfășura activități din maxim 5 grupe, anumite activități fiindu-le interzise prin legea specială de înființare a lor, OUG6/2011, cu modificările ulterioare.

Societățile comerciale au personalitate juridical de la dată înmatriculării la ONRC.

Societetile comerciale sunt administrate de unul sau mai mulți administrator, care se constituire într-un Consiliu Director și care, prin Adunări Generale ordinare sau extraordinare, prezintă asociaților situația economică a societății. Este obligatorie această Adunare Generală cel puțin o dată pe an, cu ocazia întocmirii bilanțului societății. În funcție de tipul societății , unele societăți au 1-3 cenzori, iar pentru altele, auditarea sotuatiilor financiare anuale este obligatorie de către auditori autorizați.

Microîntreprinderea este o persoană juridică română care îndeplinește cumulativ următoarele condiții, la dată de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

a) realizează venituri, altele decât cele prevăzute la art. 112^2 alin. (6);

a^1) realizează venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste 80% din veniturile totale;

c) a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 65.000 euro;

d) capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și autoritățile locale.

e) nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii.”

Microîntreprinderile sunt supuse impozitului pe venitul realizat de 3%. Dacă se depășește cifra de afaceri de 65000 euro, acestea devin plătitoare de impozit pe profit. Tot în funcție de cifra de afaceri de 65000 euro (transformată în lei la cursul de la dată aderării la Uniunea Europeană), societățile sunt supuse sitemului de colectare și deducere a TVA. Mai exact, la depășirea acestui plafon, ele devin plătitoare de TVA.

Conform legii contabiitatii, 82/1991, contabilitatea societăților comerciale, dar și a celorlalte entități de pe teritoriul României se ține în moneda națională, iar activele și pasivele înregistrate în alte monede (cum ar fi cazul importurilor din țările non UE sau achizițiilor din statele membre UE) se evidențiază în contabilitate prin transformarea valorii din moneda străină în lei, la cursul BNR din ziua efectuării operațiunii.

Tot conform Legii contabilității, operațiunile economice se înregistrează în contabilitate cronologic, intocmindu-se registrele obligatorii și celelalte registre ce stau la baza întocmirii balanței de verificare. Începând cu anul 2014, balanță de verificare nu mai este obligatoriu să se întocmească lunar, însă trebuie întocmită cel puțin pentru întocmirea Bilanțului contabil. Acesta se întocmește, conform Ordinului Ministrului Finanțelor, semestrial sau anual, în funcție de cifra de afaceri a societății. Înregistrările trebuie să se facă pe baza documentelor justificative, care trebuie să îndeplinească anumite cerințe specificate în lege. Registrele contabile obligatorii conform Legii contabilității sunt: Registrul Jurnal, Registrul Carte-mare și Registrul Inventar.

Evidență mijloacelor bănești existente în casieria unității se ține cu ajutorul Registrului de casă, în lei sau în valută (pentru societățile care sunt autorizate de BNR prin Regulamentul sau, să facă operațiuni cu numerar în valută).

În urmă realizării Bilanțului societății, toți cei interesați pot află informații despre performanțele financiare ale societății, care sunt exprimate prin diferiți indicatori economici.

Tema “CONTABILITATEA CHELTUIELILOR LA SC EUROM ART SRL” a fost aleasă, pentru a vedea cum este influențat profitul societății în funcție de cheltuielile societății, deoarece acestea reprezintă un factor de mare influență în rezultatul exercițiului financiar. Astfel, nu este sufficient că o societate să aibă o cifra de afaceri mare, dacă pentru realizarea aceasteia cheltuielile sunt foarte mari. Voi arată într-un capitol separat cum se calculează profitul societății și rolul pe care îl au cheltuielile în stabilirea acestuia. Toate societățile, indifferent de mărimea lor, au că deziderat realizarea profitului, pe care asociații pot decide cum să-l repartizeze.

Societatea SC EUROROM ART SRL, RO 11360404, J40/30/1999, cu sediul în BUCUREȘTI, STR. ION CÂMPINEANU, NR.11, ET.4, are codul CAEN 2341 -Fabricarea articolelor ceramice pentru uz ornamental și gospodăresc. Totuși, activitatea preponderență desfășurată: COMERCIALIZAREA ARTICOLE DIN IMPORT (icoane placate, icoane cu argint, ceramică, porțelan, cristal bohemia, cristal cu swarowsky, tacâmuri, statuete alabastru etc). Societatea deține 11 magazine amplasate în centre comerciale din diverse orașe ale țării cum ar fi: Buzău (2 magazine), Brăila (2 magazine), Brașov, Galați, Ploiești (2 magazine), Com. Blejoi, Pitești (2 magazine).

CAP. I Aspecte generale privind cheltuielile

1.1. Cheltuielile – definiții, clasificări și structuri

Având în vedere că această lucrare a urmărit realizările economice din exercițiul 2014, s-a aplicat O.M.F.P. 3055/2009 . Prin acest ordin au fost aprobate Reglementările contabile prevăzute de Directivele Europene a IV-a și a VII-a.

Cheltuielile sunt reprezentate de operațiile economice care afectează patrimoniul societății, în sensul scăderii activului acesteia sau în sensul creșterii pasivului patromoniului.

Cheltuielile reprezintă costurile aferente realizării obiectivului societății.

Conturile de cheltuieli, cuprinse în clasa 6, sunt conturi de activ, care încep prin a se debita. Există și o excepție, contul 609, “Reduceri comerciale primite”, care este cont de pasiv și începe prin a se credita. Toate conturile de cheltuieli, că și cele de venituri, se soldează la sfârșitul perioadei (lunar), prin contul de profit și pierdere, 121. Deci, conturile de cheltuieli, că și cele de venituri, nu prezint sold la sfârșitul perioadei.

Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli:

– a) cheltuieli de exploatare;

– b) cheltuieli financiare;

– c) cheltuieli extraordinare.

Acestea sunt structurate în planul de conturi în clasa 6, pe grupe de conturi:

– 60 “Cheltuieli privind stocurile”;

– 61 “Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți”

– 62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terți”

– 63 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”

– 64 “Cheltuieli cu personalul”

– 65 “Alte cheltuieli de exploatare”

– 66 “ Cheltuieli financiare”

– 67 “ Cheltuieli extraordinare”

– 68 “Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare”

– 69 “Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite”.

Fiecare grupa este defalcată pe conturi sintetite de gradul 1, care pot fi dezvoltate, în funcție de reglementările legale sau de necesități, în conturi sintetice de gradul 2 și conturi analitice .

Din grupa 60 “Cheltuieli privind stocurile” fac parte, următoarele conturi sintetice de gradul 1:

– 601 “ Cheltuieli cu materiile prime”. Acestea se dezvoltă pe următoarele sintetice de gradul 2:

• 6021 “Cheltuieli cu materialele auxiliare”;

• 6022 “Cheltuieli privind combustibilul”

• 6023 “Cheltuieli privind materialele pentru ambalat”

• 6024 “Cheltuieli privind piesele de schimb”

• 6025 “Cheltuieli privind semințele și materialele de plantat”

• 6026 “Cheltuieli privind furajele”

• 6028 “Cheltuieli privind alte materiale consumabile.

– 602 “ Cheltuieli cu materialele consumabile”

– 603 “ Cheltuieli privind materialele de natură obiectelor de inventar”

– 604 “ Cheltuieli privind materialele nestocate”

– 605 “ Cheltuieli privind energia și apă”

– 606 “ Cheltuieli privind animalele și păsările”

– 614 “ Cheltuieli cu studiile și cercetările”.

Grupa 62 “ Cheltuieli cu alte servicii executate de terți”:

– 621 – “Cheltuieli cu colaboratorii”

– 622 – “Cheltuieli privind comisioanele și onorariile”

– 623 – Cheltuieli de protocil, reclamă și publicitate”

– 624 – Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal”

– 625 – “Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări”

– 626 – “ Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”

– 627 – “ Cheltuieli cu serviciile bancare și asiilate”;

– 628 – “ Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți”.

Grupa 63 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” cuprinde un singur cont, contul 635, care are aceeași denumire că și numele grupei.

Grupa 64 “ Cheltuieli cu personalul” cuprinde următoarele conturi:

– 641 “Cheltuieli cu salariile personalului”

– 642 “Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaților”

– 643 “ Cheltuieli cu primele privind participarea personalului la profit”

– 644 “ Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii”

– 645 “ Cheltuieli privind asigurările și protecția socială”. Acest cont sintetic de gradul 1 se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul 2:

• 6451 “Contribuția unității la asigurările sociale”

• 6452 “Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj”

• 6453 “Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”

• 6456 “Contribuția unității la schemele de pensii facultative”

• 6457 “Contribuția unității la primele de asigurare voluntară de sănătate”

• 6458 “Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială”.

Grupa 65 “ Alte cheltuieli de exploatare”:

– 652 “ Cheltuieli cu protecția mediului înconjurător”

– 654 “ Pierderi din ceante și debitori diverși”

– 658 “ Alte cheltuieli de exploatare”. Acest cont se dezvoltă și el pe mai multe conturi sintetice de gradul 2:

• 6581 “Despăgubiri, amenzi și penalități”

• 6582 “Donații și subvenții acordate”

• 6583 “Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital”

• 6588 “Alte cheltuieli de exploatare”.

Grupa 66 “Cheltuieli financiare” cuprinde următoarele conturi:

– 663 “Pierderi din creanțe legate de participații”

– 664 “ Cheltuieli privind investițiile financiare cedate”. Acest cont se defalcă pe următoarele conturi analitice de gradul 2:

• 6641 “Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate”

• 6642 “Pierderi privind investițiile financiare pe termen scurt cedate”.

– 665 “ Cheltuieli din diferențe de curs valutar”.

– 666 “ Cheltuieli privind dobânzile”

– 667 “ Cheltuieli privind sconturile acordate”

– 668 “ Alte cheltuieli financiare”

Grupa 67 “ Cheltuieli extraordinare” cuprinde contul:

– 671 “ Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente extraordinare”

Grupa 68 “ Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare” cuprinde conturile:

– 681 “ Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere”. Acest cont sintetic de gradul 1 se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul 2:

• 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”

• 6812 “Cheltuieli de exploatare privind provizioanele”

• 6813 “Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor”

• 6814 “Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante”.

– 686 “ Cheltuieli financiare privind amortizările și ajustările pentru pierdere de valoare”. Acest cont se dezvoltă la rândul lui în următoarele sintetice de gradul 2:

• 6863 “Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare”

• 6864 “Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante”

• 6868 “Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor”.

Grupa 69 “ Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite” cuprinde conturile:

– 691 “ Cheltuieli cu impozitul pe profit”

– 698 “ Cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus”

2.1. Reglementări contabile privind componentele de cheltuieli.

În funcție de felul activității, societatea poate utilizată toate conturile de cheltuieli sau doar o parte dintre acestea, dezvoltate pe sintetice de gradul 2 sau își poate dezvoltă și propriile conturi analitice, pe lângă conturile deja reglementate.

Voi dezvoltă în continuare înregistrarea cheltuielilor în contabilitate, pentru cele mai utilizate conturi de cheltuieli și cele mai des întâlnite operațiuni pentru care se folosesc acestea.

Contul 601 “Cheltuieli cu materiile prime” – cont de activ- se debitează cu: valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, cele lipsa la inventar, pierderile din deprecieri ireversibile și a diferențelor de preț nefavorabile aferente; valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime aprovizionate, în cazul folosirii inventarului intermitent.

Contul 602 “Cheltuieli cu materialele consumabile” (activ) se debitează cu valoarea materialelor consumabile la preț de înregistrare incluse pe cheltuieli, constatate lipsa din gestiune, pierderile din deprecieri ireversibile, a celor aflate la terți și a diferențelor de preț nefavorabile aferente.

Contul 603 “Cheltuieli privind materialele de natură obiectelor de inventar” se utilizează pentru a ține evidență cheltuielilor cu materialele de natură obiectelor de inventar, date în folosință.

Obiectele de inventar au valoarea mai mică decât 2500 lei și pot fi trecute pe cheltuiala integral, imediat la darea în folosință.

Cu ajutorul contului 604 “Cheltuieli cu materialele nestocate” se ține evidență materialelor nestocate aprovizionate de la furnizori sau achitate din avansuri de trezorerie, că de exemplu rechizite, materiale pentru curățenie care nu se stochează, etc.

Contul 607 “Cheltuieli privind mărfurile” se debitează cu valoarea mărfurilor vândute, depreciate ireversibil, constatate lipsa la inventariere, mărfuri aflate la terți, valoarea mărfurilor aprovizionate, în cazul folosirii inventarului intermitent.

Contul 608 “Cheltuieli cu ambalajele” este folosit pentru înregistrarea în debitul sau a valorii ambalajelor aflate în consignație la terți, valoarea la preț de înregistrare a ambalajelor vândute, constatate lipsa la inventar și a diferențelor de preț nefavorabile aferente, valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, degradate, valoarea ambalajelor achiziționate, în cazul inventarului intermitent. Că exemple de ambalaje care se înregistrează în acest cont sunt: paleți, lăzi, navete, sticle (dacă au separat facturată valoarea de conținut), etc.

Pentru cheltuielile executate de terți pentru întreținere și reparații se folosește contul 611 “Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile”.

În debitul contului 612 “Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile” se înregistrează cheltuieli cu spațiile, utilajele, terenurile luate în locație de gestiune sau care au fost închiriate. Cheltuiala se înregistrează atunci când este aferentă peruiadei respective, altfel, se înregistrează în debitul contului 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” și se repartizează în contul 612 pe măsură ce se ajunge în perioada aferentă.

Cu ajutorul contului 613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” se ține evidență cheltuielilor cu asigurările încheiate de societate, fără a fi însă vorba de asigurările sociale obligatorii pe care trebuie să le plătească angajatorul și angajații. Se înregistrează asigurările RCA, CASCO, asigurările pentru stocurile de marfă, etc.

În contul 614 “Cheltuieli cu studiile și cercetările” se ține evidență acestor cheltuieli executate de terți și nu în regie proprie.

În contul 621 “Cheltuieli cu colaboratorii” se înregistrează cheltuielile făcute cu colaboratorii care prestează diverse activități pentru societate cu care există încheiate convenții .

În contul 622 “Cheltuieli cu onorariile” se evidențiază: comisioanele datorate pentru cumpărarea sau vânzarea titlurilor de valoare imobilizate sau a celor de plasament, comisioanele de intermediere, de expertizare, avocațiale, de consiliere, etc.Contul 623 “Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate” este folosit pentru a se tine evidenta acestui tip de cheltuieli. Deoarece cheltuielile de protocol sunt deductibile limitat la calculul profitului impozabil, din practica se recomandă să se țină separat, într-un analitic creat la acest cont, cheltuielile de protocol, iar în alt analitic la acest cont, cheltuielile de reclamă și publicitate. Acestea sunt deductibile dacă sunt dovedite cu contract și alte documente justificative.

În contul 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal” se înregistrează sumele datorate sau achitate pentru transportul de bunuri și cel colectiv de personal. Tebuie însă avut în vedere, că în cazul în care transportul este legat de mărfurile, materiilor prime, materialelor consumabile transportate, acest cost va fi inclus în prețul de achiziție al mărfurilor, materiilor prime sau materialelor aprovizionate și nu în debitul contului 624.

În contul 625 “Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări” se înregistrează cheltuielile cu detașarea, deplasarea sau transferul salariaților, cum ar fi: transport, diurnă, cazare, sume care se acordă pentru instalarea într-o altă localitate, etc.

În contul 626 “Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații” se înregistrează taxele poștale și telecomunicații datorate sau achitate, cum ar fi cele de telefonie, internet, etc.

În contul 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate” se înregistrează valoarea serviciilor bancare plătite, cum ar fi: comisioane de administrare cont, comisioane de analiză credite, comisioane de acordare credite, comisioane administrare carduri sau internet banking, etc.

În contul 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți” se înregistrează sumele datorate sau plătite pentru seviciile executate de terți, cum ar fi: servicii de contabilitate, de întocmire documentații, etc.

Contul 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” se debitează cu: prorata din TVA deductibilă devenită nedeductibilă, TVA colectată aferentă bunurilor și serviciilor folosite în scop, ajustările de TVA în favoarea statului pentru stocurile aflate în gestiune în cazul în care societății i se retrage codul de înregistrare că plătitor de TVA, impozite și taxe datorate bugetului local ( impozit pe clădiri și terenuri), datorii și vărsăminte efectuate pentru diverse fonduri speciale conform normelor legale.

Contul 641 “Cheltuieli cu salariile personalului” evidențiază sumele datorate salariaților conform statelor de plata și sumele înregistrate la sfârșitul exercițiului financiar reprezentând drepturi de personal, pentru care nu s-au întocmit state de plata.

În contul 642 “Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaților” se ține evidență acestor tichete acordate.

În debitul contului 644 “Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii” se înregistrează valoarea instrumentelor de capitaluri proprii acordate angajaților.

În debitul contului 645 “Cheltuieli privind asigurările și protecția socială” se înregistrează, separat în conturi sintetice de gradul 2, pentru salariații unității, contribuția unității la asigurările sociale, la asigurările sociale de sănătate, la asigurările de șomaj, la schemele faculttive de pensii, la primele de asigurare voluntară de sănătate, sumele acordate salariaților pentru protecția socială.

Contul 654 “ Pierderi din creanțe și debitori diverși” se debitează cu sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scoaterii din evidență a clienților incerți sau a debitorilor. Acest lucru se poate face doar după ce s-au luat toate măsurile legale de recuperare a acestor debite.

Contul 658 “Alte cheltuieli de exploatare” se debitează cu: amenzile și penalitățile datorate sau plătite către terți sau bugetul statului sau asigurărilor sociale (acestea din urmă fiind nedeductibile la calculul impozitului pe profit), donațiile acordate, cheltuieli efectuate în avans aferente exercițiului în curs, valoarea neamortizată a imobilizărilor cedate sau scoase din evidență, valoarea imobilizărilor în curs scoase din evidență, sume prescrise, scutite sau anulate conform legislației.

Contul 664 “Cheltuieli privind investițiile financiare cedate” se debitează cu: valoarea imobilizărilor financiare scoase din activ, pierderea reprezentând diferența dintre valoarea contabila a investițiilor financiare pe termen scurt și prețul lor de cesiune.

În contul 665 “Cheltuieli din diferențe de curs valutar” se înregistrează: diferențe nefavorabile de curs valutar în urmă încasărilor creanțelor în valută, diferențe nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor plătite sau încasate, a reevaluării creanțelor în valută, rezultate în urmă achitării datoriilor în valută, rezultate în urmă evaluării datoriilor în valută, diferențe nefavorabile rezultate din reevaluarea la sfârșitul lunii a disponibilităților în devize.

În debitul contului 666 “Cheltuieli privind dobânzile” se înregistrează: dobânzile datorate pentru impumuturile și datoriile asimilate, pentru ratele de leasing, valoarea dobânzilor aferente plăților în rate, dobânzile plătite pentru creditele acordate de bănci, dobânzile acordate asociaților pentru împrumuturile acordate societății, valoarea dobânzilor pentru ceditele pe termen scurt.

Contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate” se folosește pentru a contabiliza: sconturile acordate clienților, debitorilor sau reținute de bănci.

În contul 671 “Cheltuieli privind calamitățile” și alte evenimente extraordinare” se înregistrează: valoarea pierderilor din calamități, din exproprieri de active.

În contul 681 “Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere” se înregistrează: amortizarea imobilizărilor, valoarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor, valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor și a producției în curs de execuție, valoarea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor neincasabile și a clienților rău platnici.

În contul 686 “Cheltuieli financiare privind amortizările și ajustările pentru pierdere de valoare” se înregistrează: valoarea primelor de rambursare a obligațiunilor, amortizate; valoarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a investițiilor pe termen scurt.

În contul 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” se contabilizează impozitul calculat în timpul execitiului financiar.

În contul 698 “Cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus” se contabilizează impozitul pe venitul microîntreprinderilor.

1.3. Clasificarea cheltuielilor pe baza contului de profit și pierdere.

Fiecare cheltuiala este definită în funcție de tipul ei. Pentru realizarea contului de profit și pierderi din Situațiile financiare anuale, veniturile și cheltuielile trebuie recunoscute în exercițiul în care au fost efectuate, în intereseul desfășurării activității societății.

Cheltuielile sunt recunoscute în Contul de profit și pierdere atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare, aferente reducerii valorii unor active sau creșterii unei datorii. Acestea sunt recunoscute pe baza asocierii directe între costurile implicate și obținerea elementelor de venit.

Cheltuielile sunt recunoscute în Contul de profit și pierdere și pe baza alocării sistematice și raționale, atunci când se așteaptă beneficii viitoare în decursul mai multor perioade contabile. Acesta este cazul cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe, a cheltuielilor cu imobilizările necorporale, care se alocă pe durata stabilită conform normelor legale de amortizare.

O cheltuiala este recunoscută în Contul de profit și pierdere imediat, atunci când un cost nu generează beneficii economice viitoare, ci în acel exercițiu financiar.

O cheltuiala este recunoscută în Contul de profit și pierdere imediat, atunci când un cost nu generează beneficii economice viitoare, ci în acel exercițiu financiar.

O cheltuiala este recunoscută în Contul de profit și pierdere și în acele situații în care apare o datorie fără recunoaserea unui activ, cum ar fi cazul în care datoria apare că urmare a acordării de garanții pentru produsele vândute sau serviciile executate.

O cheltuiala este recunoscută în Contul de profit și pierdere și în cazul în care se constituie provizioane în exercițiul financiar respectiv.

Cheltuielile unității reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:

– consumul de de stocuri, lucrări executate și servicii prestate de care beneficiază unitatea;

– cheltuieli cu personalul;

– executarea unor obligații legale sau contractuale;

– cheltuieli cu amortizările și cu provizioanele constituite.

Pe baza contului de profit și pierdere, contabilitatea cheltuielilor se împarte pe feluri de cheltuieli:

– a) cheltuieli de exploatare;

– b) cheltuieli financiare;

– c) cheltuieli extraordinare.

1.4. Aspecte privind impozitul pe profit

În funcție de cifra de afaceri și de alte criterii prevăzute în Codul fiscal, astfel cum am mai arătat în această lucrare, societățile sunt împărțite în: microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii și mari întreprinzători.

Microîntreprinderile sunt impozitate cu 3% impozit pe venit (cifra de afaceri), fără a fi importante cheltuielile pentru stabilirea impozitului. Totuși, profitul societății se determina că diferența între veniturile și cheltuielile aferente realizării acestor venituri, minus impozitul pe venit microîntreprindere.

În ceea ce privește impozitul pe profit acesta se calculează aplicând procentul de 16% la profitul brut al societății. Impozitul pe profit se contabilizează în contul 691, iar prin scăderea acestuia din profitul brut, se obține profitul net al societății.

Profitul brut al societății se calculeză astfel:

Profitul brut = Venituri totale – Cheltuieli totale + Cheltuieli nedeductibile – Venituri neimpozabile.

Impozitul pe profit se declara și se plătește trimestrial, iar la sfârșitul anului se face regularizarea pentru întreg anul, calculându-se impozitul aferent exercițiului financiar precedent . Din profitul brut obținut în exercițiul financiar precedent, se scad pierderile fiscale din ultimii 5 ani, iar la suma rămasă se aplică impozitul de 16%. Acesta reprezintă impozitul total de plata pentru acel an și se regularizează, plătindu-se diferența calculată în plus sau se solicită diferența de impozit plătită în plus în cursul anului și declarată în declarațiile trimestriale D100.

Trebuie reținut faptul că pierderea fiscală este diferită de pierderea contabila, cea fiscală fiind conform reglementărilor Codului Fiscal .

Exemple de venituri neimpozabile:

– dividendele primite de la o persoană juridică română sau de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situată într-un stat terț cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă persoană juridică română care primește dividendele deține, la persoană juridică română sau la persoană juridică străină din statul terț, la dată înregistrării acestora potrivit reglementărilor contabile, pe o perioada neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;

– diferențele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate că urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dețin titluri de participare;

– veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere;

– veniturile din impozitul pe profit amânat determinat și înregistrat de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară;

– veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cucare România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la data vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deține pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare, etc.

Referitor la cheltuieli nedeductibile, acestea pot fi integral nedeductibile sau doar parțial. Pentru a fi deductibile, cheltuielile trebuie să fie aferente respectivului exercițiu financiar și realizate în scopul obținerii de venituri.

Exemple de cheltuieli deductibile parțial:

– cheltuielile de protocol, care sunt deductibile în limita a 2% aplicată asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol și cheltuielile cu impozitul pe profit;

– deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil, în proporție de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru activități de cercetare-dezvoltare;

– cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului;

– cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;

– cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei, iar dacă gradul de îndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobânzile și cu pierderea netă din diferențele de curs valutar, aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare, sunt nedeductibile;

– rezervă legală este deductibilă în limita a 20% din capitalul social;

– cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;

– cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaților sub formă unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reținere la sursă;

– cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcții de conducere și de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat.

Acestea sunt doar o parte din cheltuielile deductibile limitat stabilite de Codul fiscal valabil în anul 2014.

Societățile care desfășoară activități de natură barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive sunt obligate la plata unui imozit minim de 5% din aceste venituri, în cazul în care profitul realizat este mai mic decât 5% din venituri.

Începând cu 01.07.2014, profitul reinvestit în ehipamente tehnologice (grupa 2.1 din Catalogul mijloacelor fixe) a fost scutit de impozit pe profit.

Cheltuieli nedeductibile sunt:

– cheltuielile cu impozitul pe profit;

– dobânzile, penalitățile, majorările, amenzile datorate către autoritățile române;

– cheltuielile privind bunurile de natură stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum și taxa pe valoarea adăugată aferent;

– cheltuielile care au fost înregistrate în contabilitate fără a avea la baza un document justificativ;

– cheltuielile înregistrate în evidență contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost suspendat în baza ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Acestea sunt o parte din cheltuielile nedeductibile care intră în calculul impozitului pe profit.

Impozitul pe profit se calculează ținând cont de toate reglementările Codului Fiscal în vigoare la dată efectuării operațiunii economice.

Profitul economic net se repartizează după aprobarea Bilanțului și Contului de profit și pierdere al exercițiului financiar pentru acoperirea pierderilor fiscale din ultimii 5 ani existente sau se repartizează că dividende pentru asociați, după plata impozitului pe dividende de 16% din valoarea dividendelor distribuite și plătite. În cazul în care dividendele se repartizează către asociați, dar dn lipsa de lichidități, nu se și plătesc în totalitate către aceștia, impozitul aferent tuturor dividendelor distibuite se achita până la sfârșitul anului în care distribuirea lor a fost aprobată.

CAP II – Studiu de caz privind contabilitatea cheltuielilor la SC EUROROM ART SRL

2.1. Prezentarea SC EUROROM ART SRL

Societatea SC EUROROM ART SRL a desfășurat în anul 2014 activitate de comerț en-gros și en-detail pri magazinele și spațiile proprii sau închiriate, aflate în mai multe orașe din țară. Deși obiectul principal de activitate al societății era producția de obiecte din ceramică, în anul precedent nu a desfășurat o astfel de activitate. Societatea are un capital social subscris și vărsat de 700 lei. Societatea are active imobilizate în valoare de 1.070.497 lei și active circulante în valoare de 7.596.823 lei. Capitalurile totale ale societății au fost în anul 2014 în valoare de 1.091.713 lei.

2.2. Operațiunile contabile privind cheltuielile, veniturile și rezultatul exercițiului la sc.EUROROM ART SRL. în luna decembrie 2014.

Precizez că deși prezint cheltuielile și veniturile din luna decombrie 2014, rezultatul exercițiului se calculează pentru cheltuielile și veniturile totale, prezentate cumulat de la începutul anului și până la 31.12.2014.

Prin urmare, cheltuielile totale în decembrie 2014 au fost de 336771, iar veniturile totale au fost de 335016, adică s-au îregistrat pierderi de 1755 lei. La acestea se adună cheltuielile nedeductibile de 20 lei și cheltuielile de protocol 50 lei, deci o pierdere aferentă lunii decembrie în valoare de 1825 lei.

Însă, calculul profitului/pierderii se face luând în considerare, așa cum am mai precizat în cuprinsul acestei lucrări, veniturile și cheltuielile totale din întreg anul 2014.

Conform Bilanțului încheiat pentru anul 2014, veniturile totale realizate în acel an, au fost de 5979393 lei, iar cheltuielile totale au fost de 5902748 lei, obținându-se un profit brut de 76645 lei. Impozitul pe profit aferent anului 2014 a fost de 21211 lei, contabilizate în contul 691, iar profitul net a fost de 55434 lei. Ultimele date au fost preluate din Bilanțul publicat pe site-ul ANAF.

CAP III – Analiza cheltuielilor la SC EUROROM ART in perioada 2012, 2013, 2014.

3.1. Indicatori de rentabilitate.

Pentru analiza cheltuielilor și determinarea indicatorilor de rentabilitate, am folosit datele publicate în Bilanțurile societății aferente anilor 2012, 2013, 2014.

Prezint mai jos cheltuielile totale aferente acestor ani:

2012: cheltuieli totale = 3533073 lei

2013: cheltuieli totale = 5048361 lei

2014: cheltuieli totale = 5902748 lei

Indicatori:

Indicatori de lichiditate:

Indicatorul lichidității curente = Active curente / Datorii curente

Tabel 1

Grafic. 1

Indicatorul lichiditatii imediate ( indicatorul test acid) = (Active curente – Stocuri) / Datorii curente

Tabel 2

Grafic 2

Indicatorul de lichiditate se recomanda sa fie in jur de 2 si indica garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

Se observa din cel de-al doilea tabel ca acest indicator a scazut in fiecare an, ceea ce indica dificultati din ce in ce mai mari in acoperirea rapida a datoriilor curente.

Indicatori de risc:

Indicatorul gradului de indatorare = (Capital imprumutat / Capital propriu) * 100

Tabel 3

Din această analiză rezultă că în toți acești ultimi 3 ani analizați, societatea nu este îndatorată. Capitalul împrumutat reflectă creditele peste un an, ceea ce înseamnă că nu există astfel de credite.

Viteza de rotație a stocurilor (rulajul stocurilor) aproximează de câte ori stocul a fost rulat pe parcursul exercițiului financiar.

Viteza de rotație = Costul vânzării /Stocul mediu

Tabel 4

Grafic 3

Se observă o creștere a vitezei de rotație a stocurilor, ceea ce înseamnă o vânzare mai rapidă a produselor societății, cu posibilități mai mari de rulare a banilor și obținere de venituri.

Viteză de rotație a activelor imobilizate – evaluează eficacitatea activelor imobilizate

Viteză de rotație a activelor imobilizate = Cifra de afaceri / Active imobilizate

Tabel 5.

Grafic 5

Se observa o mai buna utilizare a activelor circulante in ultimii 2 ani fata de 2012, ceea ce inseamna o utilizare mai buna a resurselor pentru obtinerea de profit.

Viteza de rotație a activelor totale = Cifra de afaceri / Total active

Tabel 6.

Grafic 6

Si din acest tabel se observa ca viteza de rotatie a activelor totale a crescut in ultimii 3 ani, ceea ce inseamna o mai buna utilizare a acestora, deci societatea a mobilizat o parte mult mai mare din activele sale in realizarea de venituri.

Indicatori de profitabilitate, care indică eficientă persoanei juridice în realizarea de profit din resursele disponibile.

Rentabilitatea capitalului angajat care reprezintă profitul obținut de societate din capitalul investit în afacere.

Rentabilitatea capitalului angajat = profitul înaintea plății dobânzii și a impozitului pe profit / Capitalul angajat

Tabel 7

Grafic 7

Indicatori financiari:

Indicatorul fond de rulment reflectă echilibrul pe termen lung al societății și poate fi fond de rulment propriu și fond de rulment străin.

Fondul de rulment propriu = Capital propriu – Active imobilizate

Tabel 8

Grafic 8

Cu ajutorul acestui indicator se poate observa dacă societatea poate să acopere anumite plăti ce apar pe parcursul derulării activității, din resursele sale sau din cele atrase. Deci, cel mai mare fond de rulment a fost în anul 2013.Un fond de rulment prea mare poate să indice însă și existența unor resurse nefolosite, ceea ce nu este profitabil din punct de vedere economic. De aceea, acest indicator trebuie analizat împreună cu indicatorul numit Nevoia de fond de rulment, pe care îl prezint în continuare.

Nevoia de fond de rulment reprezintă un indicator de echilibru, care se calculează că diferența între nevoile temporare și resursele temporare

NFR = (Stocuri + Creanțe) – Datorii de exploatare

Tabel 9

Grafic 9

Nevoia de fond de rulment negativ indică un surplus de resurse temporare sau necesități temporare mai mici decât sursele temporare posibile de mobilizat. Se consideră o situație favorabilă, dacă este rezultatul accelerării activelor circulante și al creșterii scadenței datoriilor.

Trezoreria netă = Fondul de rulment – Nevoia de fond de rulment

Tabel 10

Grafic 10

Trezoreria netă pozitivă reprezintă rezultatul întregului echilibru financiar al societății. Dacă trezoreria netă e pozitivă, atunci excedentul de finanțare se va regăsi sub formă disponibilităților bănești în conturi bancare și în casă, deci compania va genera fluxuri pozitive de numerar din operațiunile efectuate.3.2. Indicatori privind cheltuielile pe ultimii 3 ani la Sc.EUROROM ART SRL

Cheltuielile totale in ultimii trei ani au fost:

2014: cheltuieli totale = 5902748 lei

2013: cheltuieli totale = 5048361 lei

2012: cheltuieli totale = 3533073 lei

Grafic 11

Se observă că cheltuielile totale au crescut în ultimii 3 ani, din morivele pe care le-am prezentat și în concluzii și care se pot observă și pe structura cheltuielilor prezentată mai jos.

Cheltuielile din acești ani au următoarea structura:

2014: Cheltuieli din exploatare = 5.845.176 lei

2013: Cheltuieli din exploatare = 4.866.193 lei

2012: Cheltuieli din exloatare = 3.334.476 lei

Grafic 12

Astfel cum am prezentat și în concluzii, creșterea cea mai mare o au cheltuielile de exploatare, a căror pondere în total cheltuieli a crescut continuu în ultimii 3 ani, din cauza creșterii prețurilor la carburanți, materii prime, material, mărfuri, energie și apă, etc.

2014: Cheltuieli financiare = 57.572 lei

2013: Cheltuieli financiare = 182.168 lei

2012: Cheltuieli financiare = 198.598 lei

Grafic 13

Se observă că în anul anul 2014, cheltuielile financiare au scăzut foarte mult față de cele din 2013, în 201, în acești ani având cheltuieli mai mari cu diferențe de curs valutar și dobânzi. Și în 2013, aceste cheltuieli au scăzut față de anul 2012.Este explicabil, deoarece au scăzut cheltuielile cu dobânzile.

2014: Cheltuieli extraordinare = 0 lei

2013: Cheltuieli extraordinare = 0 lei

2012: Cheltuieli extraordinare = 0 lei

Voi reprezenta mai jos ponderea fiecărui tip de cheltuieli în cheltuielile totale ale activității societății din ultimii 3 ani, conform datelor preluate din Contul de profit și pierdere.

Grafic 14

După cum se observă, în toți acești ani, ponderea cea mai mare a cheltuielilor au avut-o cheltuielile de exploatare în cheltuielile totale, ceea ce este firesc în orice societate comercială.

Pornind de la această observație, voi analiză, pentru fiecare an în parte și ponderea fiecărui tip de cheltuiala de exploatare în cheltuielile totale de exploatare din acel an.

Tabel 11.

Grafic 15

După cum se observă din analiză acestor date, rezultă că toate aceste cheltuieli au crescut de-a lungul celor 3 ani analizați.Acest lucru s-a petrecut în contextul creșterii profitului în 2014 față de 2013, însă ambele valori ale profitului înregistrat sunt mult sub valoarea profitului anului 2012.

Cap. IV. CONCLUZII

Din analiză situațiilor financiare ale societății EUROROM ART SRL pe ultimii 3 ani, am observat că societatea a avut profit în toți acești ani, deși se vede o scădere drastică a profitului în anii 2013-2014 față de anul 2012.

Având în vedere faptul că cifra de afaceri a crescut constant în acești ani, coroborat cu observația referitoare la scăderea profitului unității, se poate concluziona că scăderea profitabilității societății analizate este cauzată de creșterea cheltuielilor.

Acest lucru este cauzat de faptul că, în ultimii ani, cheltuielile cu energia, apă, materialele și mărfurile au crescut constant, precum și faptului că au crescut cheltuielile cu salariile, acestea având o pondere destul de mare în cheltuielile oricărei societăți comerciale, mai ales cheltuielile cu contribuțiile sociale aferente obligatorii.

Totuși, din analiză indicatorilor economice s-a observat că societatea a rămas o societate rentabilă, care poate să-și susțină activitatea având suficiente lichidități.

Din toate aspectele prezentate, concluzionez că societatea va putea să-și continue activitatea în condiții de profitabilitate, fără însă a mă putea pronunță dacă deocamdată ar mai putea să se extindă. Afirm acest lucru în condițiile actuale legislative, fără a putea știi dacă eventuale modificări ale legislației fiscale din România i-ar putea avantaja sau, dimpotrivă, cum s-a întâmplat în cele mai multe cazuri în ultimii ani, le-ar crea probleme

Consider că pentru a previzionă viitorul unei unități economice, această ar trebui să-și planifice și desfășoare activitatea pe un interval de câțiva ani, într-un climat de stabilitate economică și fiscală, fără fluctuații majore ale monedei naționale față de principalele valute și fără modificări legislative fecvente, care fac imposibilă respectarea planului de afaceri și a Bugetului de Venituri și Cheltuieli întocmite de societate.

Activitatea firmelor în general, deci și a celei analizate, este influențată de climatul socio-economic național, dar și la nivel global, precum și de climatul politic existent în zona (zona, țară, continent, etc.), acești factori geo-politici influențând major atât deciziile manageriale, dar și deciziile populației de a-și îndrepta atenția spre un anumit tip de cumpărături, precum și puterea de cumpărare pe care populația o are.

Un alt factor important în desfășurarea activității firmei în viitor este dat de competitivitatea să în raport cu alte firme concurente în ceea ce privesc prețul și calitatea produselor vândute și cu numărul acestora.

Prin urmare, chiar dacă în acest moment este o firma profitabilă, viitorul societății este dat de o serie de factori atât interni, dar mai ales externi, al căror efect poate fi contracarat – mă refer mai ales la factorii negative- în mare parte de un management de calitate al societății.