Contabilitatea Capitalului Propriu

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLODVEI

FACULTATEA CONTABILITATE

CATEDRA CONTABILITATE ȘI AUDIT

Irina VÎNTULEAC

CONTABILITATEA CAPITALULUI PROPRIU

(în baza materialelor Instiruției Medico-Sanitare Publice)

TEZĂ DE LICENȚĂ

Specialitatea 361.1 Contabilitate

Autor:

student gr. CON 131,

învățământ cu frecvență la zi,

Irina VÎNTULEAC

______________________

(semnătura)

Conducător științific:

Dr.,conf.,univ., Anatolie Iachimovschi

_____________________

(semnătura)

CHIȘINĂU, 2016

Declarația pe propria răspundere

Subsemnatul (a),___________________________________________________________

absolvent(ă) al Facultății ”Contabilitate” a Academiei de Studii Economice a Moldovei, specialitatea ”Contabilitate”,

declar pe propria răspundere că teza de licență pe tema _______________________________ __________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ a fost elaborată de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau din străinătate, iar exemplarul prezentat și înregistrat la Catedră corespunde integral cu varianta electronică plasată în Sistemul Anti Plagiat.

De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

fragmentele de text sunt reproduse întocmai și sunt scrise în ghilimele, deținând referința precisă a sursei;

redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conține referința precisă;

rezumarea ideilor altor autori conține referința precisă a originalului.

________________________

Numele Premulele

________________________

Semnătura

CUPRINS

Declarația pe propria răspundere…………………………………………………………………………

INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………..

CAPITOLUL I. COMPONENȚA ȘI EVALUAREA CAPITALULUI PROPRIU…..

1.1 Trecerea în revistă a actelor normative și legislative privind contabilitatea capitalului propriu………………………………………………………………………………………………………………..

1.2 Structura și caracteristica capitalului propriu……………………………………………………..

CAPITOLUL II. CONTABILITATEA CAPITALULUI PROPRIU……………………….

2.1 Contabilitatea capitalului social și suplimentar…………………………………………………………

2.2 Contabilitatea rezervelor………………………………………………………………………………………..

2.3 Contabilitatea profitului nerepartizat (pierderea neacoperită)………………………………………

CAPITOLUL III. RAPORTAREA FINANCIARĂ A FLUXULUI DE CAPITAL…….

3.1 Prezentarea informației privind capitalurile în bilanț………………………………………………

3.2 Situația fluxurilor de capital…………………………………………………………………………………

Concluzii……………………………………………………………………………………………………………….

Bibliogrfie……………………………………………………………………………………………………………..

Anexe…………………………………………………………………………………………………………………..

INTRODUCERE

Actualitatea temei. Unul dintre factorii de producție ce poate fi definit ca o bogăție folosită pentru producție este capitalul. Capitalul, conform contabilității financiare, poate fi definit ca o totalitate de surse de finanțare cu un caracter stabil aflate la dispoziția unei întreprideri financiare. Capitalurile proprii reprezintă dreptul asociațiilor în activele economice, după scăderea datoriilor.

Noțiunea de capital se cuvine de folosit de către societățile comerciale, avînd la bază necesitățile utilizatorilor situațiilor financiare. Capitalul entităților din oricare ramură de activitate este privit sub două aspecte: ca factor de producție și ca contribuții ale fondatorilor. Ca factor de producție- capitalul reprezintă totalitatea bunurilor aflate în posesia întreprinderii folosite pentru a obține alte bunuri și servicii care sunt destinate vînzării sau pentru consumul propriu. Ca contribuții ale fondatorilor entității, capitalul se înscrie în pasivul bilanțului, are o funcție importantă în constituirea și avansarea financiară a entității, deaceea capitalul trebuie să reflecte sursa cea mai importantă de finanțare a unei entități.

Datorită capitalurilor, societățile achiziționează mijloace economice necesare: utilaje, clădiri, stocuri de materii prime și materiale, mijloace de transport, obiecte de inventar, mărfuri.

Capitalurile proprii separă resursele financiare reprezentate prin: contribuțiile fondatorilor, acționarilor sau asociaților în calitatea lor de investitori de capital, autofinanțarea prin capitalizarea profitului, din alte resurse nerambursabile stabilite prin lege.

Mărimea și modul de formare al capitalului propriu este stabilit de următoarele acte normative: Codul Fiscal, Codul Civil, Legea cu privire la Societățile pe Acțiuni , nr. 1134 din 02.04.1997; Legea cu privire la Societățile cu Răspundere Limitată, nr. 135 din 14.06.2007; Standardele Naționale de Contabilitate, SNC „ Imobilizări necorporale și corporale”, SNC „Investiții imobiliare”. În concordanță cu Planul de conturi contabile al activității economico-financiare, capitalul propriu are următoarele componente: capital social, capital suplimentar, capital nevărsat, capital retras, rezerve, profit nerepartizat, capital secundar și rezultatul financiar total.

Sursa inițială de finanțare a patrimoniului întreprinderii o constituie capitalul social și suma este înregistrată în Extrasul din Registrul de Stat al persoanelor juridice.

Emiterea și implementarea strategiilor de a evolua reprezintă soluții optimale pentru realizarea obiectivelor propuse atât în restructurarea capitalului propriu, cât și în dezvoltarea durabilă a societății.

În urma analizării datelor diferitor entități s-a remarcat că capitalul propriu a entităților suportă modificări în majoritatea situațiilor în urma modificărilor conturilor de profit și rezervelor. Modificările capitalului întreprinderii în perioada de gestiune sunt reprezentate într-un set de rapoarte care conțin informații privind poziția financiara – situațiile financiare .

Situațiile financiare au rolul de prezentare a informațiilor necesare în luarea deciziilor economice pentru o gamă mare de utilizatori cum ar fi: fondatorii (acționarii, asociații), creditorii, clienții, salariații, autoritățile publice și publicul.

Cele etalate mai sus, precum și analizele științifice în domeniul acesta, determină actualitatea temei de cercetare în cadrul prezentei teze de licență.

Contabilitatea este nevoită să realizeze necesitățile utilizatorilor de informație contabilă, indiferent de categoria acestor utilizatori, interni sau externi. Utilizatorii acestor informații contabile au capacitatea să adopte decizii motivate la alegerea formelor de alternativă referitoare la utilizarea resurselor reduse în conducerea entității.

În practica economico- financiară o importanță se acordă poziției, dar și situației economico- financiare a entității, atât pentru utilizatorii interni de informații, cît și pentru instituții financiare și alți utilizatori ai informației. În acestă situație, în baza metodelor analizei economico- financiare, se propune un studiu generalizator al principalilor indicatori economici în dinamică, pentru crearea viziunii despre performanțele instituției.

Lucrarea “Contabilitatea capitalului propriu” este destinată aprofundării unor metode ale contabilității capitalului propriu pe baza documentelor a unei Instituții Medico-Sanitare Publice Spital Clinic din Chișinău care a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat la 18.12.2003, cu număr de identificare de stat 1003400540873, cu statut de instituție publică (anexa 1) și activează pe baza regulamentului cu privire la politica de contabilitate proprie (anexa 2). IMSP își are sediul pe adresa MD-2025, str. N. Testemițeanu, mun. Chișinău, Republica Moldova.

Obiectivul principal de activitate a IMSP :

-Activitatea spitalelor de profil larg și a spitalelor specializate;

-Practica medicală;

-Practica stomatologică;

-Alte activități de asistență medicală.

În lucrarea dată sunt caracterizate particularități care sunt caracteristice numai capitalului propriu. În teză a fost analizată modul de evidență contabilă, formare și redistribuirea acestuia pe tipuri.

În Introducere este argumentată actualitatea temei, sînt definite scopul și sarcinile cercetării și caracteristica generală a entității economice.

Primul capitol include reglementarea normativă și legislativă a capitalului propriu, de asemenea structura și caracteristica capitalului propriu.

În cel de-al doilea capitol este prezentată contabilitatea capitalului propriu.

Al treilea capitol cuprinde raportarea financiară a fluxului de capital, divizat în:prezentarea informației privind capitalurile în bilanț și situația fluxului de capital.

În încheiere sunt prezentate generalizări în urma cercetărilor efectuate, cuprinzînd concluziile și recomandări privind perfecționarea contabilității capitalului propriu.

Scopul lucrării este de a prezenta importanța capitalului la înființare unei societăți cît și a face o prezentare detaliată a capitalului și scopul pe care îl are în cadrul unei instituții .

Obiectivele tezei constă în analiza principiilor organizării contabilității și familiarizarea cu modurile de constituire a capitalului propriu.

Pentru efectuarea unei cercetări ce ține de contabilitatea capitalului propriu în situațiile curente au fost recomandate următoarele sarcini:

analizarea actelor legislative și normative ce stabilesc contabilizarea operațiilor legate de capitalul propriu;

studierea destinației conturilor capitalului propriu prin precizarea unor înregistrări contabile;

determinarea componenței capitalului propriu;

examinarea modului de prezentare a capitalului propriu în Rapoartele financiare.

În continuare vom realiza analiza în dinamică a principalilor inicatori ai activității economico-financiare al IMSP , așadar în tabelul 1 putem urmări modificările petrecute pe perioada de gestiune ai anilor 2014-2015 (anexele 3; 4).

Tabelul 1

Analiza prinicipalilor indicatori ai activității economico-financiare a Instituției Medico-Sanitare Publice pe perioada anilor 2014-2015

În rezultatul analizei principalilor indicatori economico-financiari ai activității instituției medico-sanitare publice putem constata următoarele; că veniturile din vînzări indica o creștere în anul curent față de cel precedent cu 24662062 lei. Acest fapt a condiționat pozitiv asupra sporirii productivității muncii unui salariat, valoarea pozitiva a venitului mai poate fi explicată prin faptul că s-a majorat în 2015 față de 2014 cu 161 de lucrători. Analizînd rezultatele financiare obținute de instituție în perioada dată putem constata că capitalul propriu a înregistrat o scădere în anul curent față de cel precedent cu 8267269 lei, ceea ce reprezintă o tendință negative.De asemenea, putem observa că profitul brut dobîndit în anul de gestiune curent față de cel precedent s-a majorat cu 9352146 lei; iar profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare si profitul net s-a majorat cu 3484594 lei.

În concluzie, observăm că toți indicatorii au cunoscut o evoluție ce caracterizează eficiența Instituției Medico-Sanitare Publice. Această lucrare intenționează să evidențieze importanța contabilității capitalului propriu, ca factor în determinarea profitului înregistrat de către IMSP în urma desfășurării activității sale.

CAPITOLUL I. COMPONENȚA ȘI EVALUAREA CAPITALULUI PROPRIU

1.1 Trecerea în revistă a actelor normative și legislative privind contabilitatea capitalului propriu

Agenții economici în corespundere cu legislația în vigoare sunt obligați să fie prudenți pentru a înlătura dereglările în favoarea desfășurarii normale a activității financiare și de producție. Modul de formare și modificare a capitalului propriu sînt reglementate de prevederile următoarelor acte normative și legislative:

Codul civil nr.1107 din 06.06.2002 stabilește :

Modul de constituire a societăților comerciale ;

Modul și termenul de înregistrare de stat a societăților comerciale;

Modul de formare a capitalului social al societăților comerciale;

Tipurile și perioada de vărsare a aporturilor la capital social al societăților comerciale;

Drepturile și obligațiile membrilor societății comerciale. [1.1]

Codul fiscal nr. 1163 din 24.04.1997, actualizat la 01.09.2015, prevede identificarea creșterii și pierderilor de capital, noțiuni referitoare la activele de capital, de asemenea sunt prevăzute restricțiile cu privire la deducerea pierderilor de capital și redistribuirea (transmiterea) proprietății între soți.[1.2]

Legea privind societățile pe acțiuni nr. 1134 din 02.04.1997, intrată în vigoare la 12.06.1997 reglementează:

Dispozițiile generale de înființare a societății ;

Documentele de înființare a societății ;

Modalitatea de înregistrare a societății și patrimoniul ei ;

Valoarea activelor nete deținute de entitate;

Valoarea capitalului social pentru societățile pe acțiuni de tip închis și pentru cele de tip deschis;

Modalitatea de reprezentare a capitalului social;

Tipurile de aporturi ce pot fi depuse în capitalul social la entitate;

Modalitatea de modificare a capitalului social;

Mărirea și scăderea capitalului social;

Modalitatea de constituire a capitalului de rezervă;

Modalitatea de constituire și scopul utilizării a profitului net al societății;

Modalitate de achitare a dividentelor;

Apariția obligațiilor întreprinderii privind plata dividendelor.[1.3]

Legea nr. 135 din 14.06.2007, privind societățile cu răspundere limitată , data intrării în vigoare 17.11.2007 reglementează constituirea societății, constituirea capitalului social și patrimoniul societății. Prezenta lege prevede modificările capitalului social, obligația societății de micșorare a capitalului social și distribuirea și limitarea distribuirii sau plății profitului net.[1.4]

Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr.845 din 03.01.1992, stabilește antreprenorii care au dreptul îndeplinească activitate de antreprenoriat în RM și stabilește drepturile și obligațiile întreprinderii, precum și formele organizatorice-juridice ale activității de antreprenoriat și divizarea capitalului social.[1.5]

Legea contabilității nr.113 din 27.04.2007, data intrării în vigoare 01.01.2008. Această lege precizează cadrul juridic și regulile de reglementare a contabilității, organizare a contabilității și raportării financiare în RM.[1.6]

SNC “Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”, aprobat prin ordin de Ministerul Finanțelor al RM nr.118 din 06.08.2013 stabilește modul de ținere a contabilității capitalului propriu la entitate și efectele modificărilor estimării contabile.[1.7]

SNC “Stocuri” aprobat prin ordin de Ministerul Finanțelor al RM nr.118 din 06.08.2013 stabilește operațiunile de estimare a valorilor materiale alocate ca aporturi din partea fondatorilor la formarea cotei părți și la modificarea capitalului social.[1.8]

SNC “Prezentarea situațiilor financiare” aprobat prin ordin de Ministerul Finanțelor al RM nr.118 din 06.08.2013, reglementează modul de raportare a soldurilor capitalului propriu în bilanțul contabil și în raportul privind fluxul capitalului propriu.[1.9]

SNC “Imobilizări necorporale și corporale” aprobat prin ordin de Ministerul Finanțelor al RM nr.118 din 06.08.2013, stabilește operațiunile de evaluare și contabilizare a imobilizărilor necorporale referitoare la constituirea și modificarea capitalului social prin intermediul aporturilor de la fondatori sub formă de imobilizări necorporale.[1.10]

SNC “Diferențe de curs valutar și de sumă” aprobat prin ordin de Ministerul Finanțelor al RM nr.118 din 06.08.2013, stabilește operațiunile de modificare a capitalului propriu în urma diferențelor de curs valutar aferente aporturilor în valută străină în capitalul social al entității.[1.11]

SNC “Investiții imobiliare” aprobat prin ordin de Ministerul Finanțelor al RM nr.118 din 06.08.2013, stabilește operațiunile de formare și modificare a capitalului social sub formă de investiții ale altor entități- fondatori ca aport în capitalul social al entității, adică prin schimbul de investiții.[1.12]

SNC “Capital propriu și datorii” ” aprobat prin ordin de Ministerul Finanțelor al RM nr.118 din 06.08.2013, stabilește modul de contabilizare capitalului propriu și a elementelor capitalului propriu și prezentare informațiilor în situațiile financiare.[1.13]

Pe lîngă standardele menționate domeniul de contabilitate la gestiunea capitalului poate să utilizeze și norme prevăzute de standardele internaționale:

Directivele Uniunii Eurpene (Directiva 2006/68/CE din 06.09.2006; a doua directive a consiliului 77/91/CEE din 13.12.1976; planul de acțiuni al Comisiei Europene)

Cadrul general conceptual pentru raportarea finaciară(SIRF);

IAS 19 “Beneficiile angajaților”;

IAS 20 “Contabilitatea subvențiilor guvernamentale și prezentarea informațiilor legate de asistența guvernamentală”.

1.2 Structura și caracteristica capitalului propriu

Constituirea întreprinderii presupune obligatoriu existența unui capital ca sursă de finanțare. Aceasta reprezintă o sursă stabilă și permanentă de formare și finanțare a activului, care exprimă obligația unității patrimoniale față de cei care participă la constituirea capitalului , indiferent că sunt persoane fizice sau juridice.

Capitalurile reflectă resursele care iau parte la efectuarea activității a entității. Datorită lor, entitatea achiziționează mijloacele de producție; utilaje, clădiri, mijloace de transport, stocuri de materii prime și materiale, obiecte de inventar, mărfuri.

Capitalul propriu este suma rămasă în activele entității după micșorarea datoriilor și reprezintă o sursa proprie de finanțare a activelor entității.

Capitalul propriu redă totalitatea surselor proprii de finanțare a activității economico-financiare a entității și poate fi stabillit ca volumul rămas în activele entității după deducerea datoriilor. Indiferent de mărimea și natura societății comerciale el condiționează constituirea juridică a unei societăți.

O entitate are o situație financiara pozitiva când capitalul propriu este mai mare sau egal cu datoriile, adică entitatea are posibilitatea să-și plătească obligațiile față de terți, atît pe parcursul perioadei de gestiune cît și la suprimarea sa.

Egalitatea bilanțieră care stă la baza determinării capitalurilor proprii este următoarea:

Active –Datorii= Capitaluri Proprii.

Capitalul propriu are în componența sa următoarele elemente( figura 1.1):

Figura 1.1. Structura capitalului propriu

Pentru a fi determinat capitalului propriu, din mărimea lui se scad:

1) capitalul nevărsat;

2) capitalul retras;

3) pierderea neacoperită;

4) profitul utilizat al anului de gestiune.[1.13]

Deci rezultă că mărimea capitalului propriu se determină cu ajutorul următoarei relații:

Capital propriu = Capital social + Capital suplimentar + Profit nerepartizat + Rezervele + Capital secundar –Capital nevărsat – Capital retras – Pierdere neacoperită – Profit utilizat .

Elementele ce constituie capitalul prorpiu a entității sunt caracterizate mai jos:

Capitalul social reflectă valoarea aporturilor fondatorilor entității depuse în patrimoniul societății economice pentru asigurarea activității sociale a entității.

Aporturile în capitalul social pot fi sub formă de:

mijloace bănești;

hîrtii de valoare;

investiții;

imobilizări necorporale și corporale

alte bunuri care au valoare bănească.[1.13]

Capitalul social reflectă valoarea totală a aporturilor fondatorilor la capitalul entității.

Conform art. 112 alin (1) din Codul Civil, capitalul social stabilește prețul minim a activelor ce trebuie detinute de entitatea . Modalitatea de formare și modificare a capitalului social depinde de forma și tipul activității entității, conform art. 106 alin. 2 din Codul Civil pot fi înființate sub formă de SRL și SA, ele fiind cele mai răspîndite forme ale activității de întreprinzător.

Fondatorii sînt nevoiți să aloce minimum 40% din mărimea capitalului social, la înființarea întreprinderii, iar restul 60% trebuie să fie plătite pe perioada a 6 luni.

Mărimea capitalului social se stabilește de fondatorii entității, dar nu poate fi mai mic decît:

5 400 lei pentru S.R.L.;

20 000 lei pentru S.A.

Pe parcursul activității entității mărimea capitalului social se modifică, crește sau se reduce. Aceste modificări se cuvine să fie adoptate de adunarea fondatorilor și introduse în documentele de constituire.

Modul de formare și modificare a capitalului social este reglemetat de Codul Civil al Republicii Moldova, Legea privind societățile pe acțiuni nr.1134 din 2 aprilie 1997 , Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135 din 14 iunie 2007 , Legea cu privire la antreprenoriat și întreprindere nr. 845 din 3 ianuarie 1992 și documentele de constituire a întreprinderii(contractul de constituire și statutul), SNC “Capital propriu și datorii” , SNC “Stocuri” , SNC “Imobilizări necorporale și corporale” , SNC “Diferența de curs valutar și de sumă”.

În prezent sînt stabilite următoarele sume minime ale capitalului social:

Pentru SRL limitată -300 salarii lunare minime ( punctul 69 din regulamentul societăților economice prin Hotărîrea Guvernului nr.500 din 10.09.1991 );

Pentru SA de tip deschis – 20 000 lei, iar pentru SA de tip închis – 10 000 ( art. 40 alin. (2) din legea privind societățile pe acțiuni ).

Capitalul suplimentar este legat de formarea și modificarea capitalului social. Concomitent capitalul social este constituit din cote ce aparțin unor fondatori anumiți, iar capitalul suplimentar nu se divizeză în cote și aparține în întregime tuturor fondatorilor întreprinderii.

Capitalul suplimentar este destinat pentru stabilirea diferențelor de curs valutar în urma operațiilor de circulație a capitalului în valută străină.

Capitalul suplimentar poate fi constituit la executarea următoarelor operațiuni economice:

Achitarea cotelor de capital social al întreprinderii la valoarea ce diferă de cea nominală;

Revînzarea cotelor dobîndite anterior la un preț ce diferă de valoarea nominală;

Anularea cotelor dobîndite anterior la un preț ce diferă de valoarea nominal;

Depunerea aporturilor la capital social în valută străină;

Achitarea capitalului nevărsat în valută străină.[1.13]

Mărimea capitalului social se micșorează odata cu mărimea capitalului nevărsat și capitalul retras.

Capitalul nevărsat constituie datoriile fondatorilor aferente contribuțiilor la capitalul social. Aceste datorii apar la înființarea entitățății atunci cînd momentul de înregistrare a entității nu coincide cu momentul depunerii aporturilor la capitalul social sau fondatorii nu depun contribuții în mărimea integrală prevăzută de actele de constituire.

În calitate de document justificativ pentru reflecatrea capitalului nevărsat servește nota contabilă întocmită în baza documentelor primare privind formarea capitalului social.

Capitalul retras apare în cazul în care societatea pe acțiuni răscumpără sau procură acțiunile proprii puse anterior, iar societatea cu răspundere limitată -părțile sociale de la asociații săi. Capitalul retras al entităților apare în urma operațiunilor economice care sînt executate cu diverse scopuri.

Operațiuni date pot fi realizate în următoarele scopuri:

pentru a micșora capitalul social în urma anulării acțiunilor răscumpărate de la acționari;

pentru utilizarea acțiunilor răscumpărate la plata dividendelor acționarilor întreprinderii;

pentru revînzarea acțiunilor răscumpărate la un preț mai mare decît cel de procurare;

pentru a preveni anumite tentative din partea concurenților de a obține o influență notabilă sau chiar de a obține pachetul de control a întreprinderii.

majorarea normei profitului la o acțiune și a creșterii cursului acțiunilor.[2.1]

Acțiunile retrase nu reflectă activele entității și nu da dreptul la vot, pentru aceste acțiuni nu se plătesc dividende.

Constituirea și modificarea capitalului retras este reprezentat în contabilitate în baza documentelor justificative , precum :

dispoziția de casă;

dispoziția de plată;

procesul-verbal de primire-predare a imobilizărilor;

facturi de expediție sau facturi fiscale;

documentul Camerei Înregistrării de stat cu privire la înregistrarea modificării capitalului social prin anularea acțiunilor.[2.1]

Rezervele sunt reprezentate de sumele prestate de entitate cu scopul de acoperire a pierderilor ce rezultă din activitatea entității. Entitatea are dreptul , în unele cazuri chiar este obligată prin lege să formeze rezerve pentru a acoperi pierderile și a altor scopuri stabilite de lege și de fondatorii entității în urma activității ei economico-financiară.

Rezervele entității fac parte din structura capitalului propriu și se divizează în trei categorii:

capital de rezervă;

rezerve statutare;

alte rezerve (figura 1.2).

Figura 1.2 Divizarea rezervelor

 Constituirea rezervelor se noteaza ca reducerea profitului sau altor surse aprobate de legislație și sporirea rezervelor. Utilizarea rezervelor se contabilizează ca reducerea rezervelor și majorarea componentelor capitalului propriu sau datoriilor entității.

În componența capitalului propriu al entității se include profitul net (pierdere netă) al anului de gestiune și profitul nerepartizat al anilor precedenți.

Profitul net (pierderea netă) al perioadei de gestiune reflectă rezultatul financiar al perioadei de gestiune după impozitare. Entitatea obține profit net atunci cînd veniturile entității depășesc cheltuielile.[2.1]

Profitul net al entității este constituit din:

corecții ale rezultatelor anilor precedenți;

profit nerepartizat (pierdere neacoperită) a anilor precedenți;

profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune;

profit utilizat al anului de gestiune;

rezultatul din tranziția la noile reglementărti contabile.[1.14]

Profitul net (pierdere netă ) al perioadei de gestiune se formează la sfîrșitul anului după plata impozitelor și altor plăți obligatorii potrivit art. 47 alin. 2 din Legea privind societății pe acțiuni și închiderea conturilor de venituri și cheltuieli.[1.3]

Capitalul secundar al entității reprezintă un element a capitalului propriu și cuprinde fondurile entității și subvențiile entităților cu proprietate publică.

Diferențele din reevaluarea activelor sau fondurile se produc în rezultatul reevaluării imobilizărilor corporale, mijloacelor fixe și a investițiilor financiare.

Conform modului de constituire financiară și rolul pe care le dobîndesc, capitalurile permanente se deosebesc în capitaluri proprii, provizioane pentru cheltuieli și datorii pe termen lung. Capitalurile proprii redau echivalentul valoric al fondurilor investite și pentru care întreprinderea nu trebuie să dea echivalent în bunuri sau servicii unei terțe persoane.

În perspectiva finanțării activităților de valorificare și dezvoltare, o entitate își poate primi fondurile din diverse surse. Astfel, la crearea entității sursa primară de finanțare o reprezintă aportul în natura sau în numerar al investitorilor. Ulterior, entitatea poate atrage disponibilități bănește și alte active prin crearea unui profit, emiterea și vînzarea de noi titluri de proprietate, precum și prin emiterea și vînzarea de titluri de credit pe termen lung, contractarea unor credite.

Modalitatea de determinare a fondurilor este stabilită de prevederile SNC “Imobilizărilor necorporale și corporale”, SNC “Investiții imobliare”.

Al doilea element al capitalului secundar o constituie subvențiile entităților cu proprietate publică, ce prezintă un ajutor de stat acordat entității ca tranmiteri de resurse în schimbul respectării condițiilor referitoare la activitatea operațională. Ajutoarele pot fi acordate sub forma de granturi, donații, alocații, asistență financiară sau tehnică, prime.[2.1]

Acestea pot fi recepționate în formă de mijloace bănești, imobilizări necorporale și corporale și investiții.

Situațiile acordării ajutoarelor de stat pot fi: realizarea de către entitate a locurilor noi de muncă, păstrarea prețurilor garantate de stat, atunci cînd prețurile formate în mod independent nu izbutesc să acopere cheltuielile executate de entitate.

Subvențiile entităților cu proprietate publică, inclusiv cele nebănești, se estimeaza la valoarea de intrare doar în momentul în care va constata siguranța întemeiată :

a) entitatea va indeplini condițiile de acordare a acestora;

b) subvențiile vor fi recepționate.

După trecerea la sistemul contabil actual s-a modificat și structura capitalului propriu. Ca exemplu, din el fiind excluse încasările și finanțările cu destinație specială, fiind înserate un șir de elemente noi.

CAPITOLUL II. CONTABILITATEA CAPITALULUI PROPRIU

2.1 Contabilitatea capitalului social și suplimentar

Capitalul social stabilește suma minimă a activelor pe care trebuie sa le dețină întreprinderea.

Evidența analitică a capitalului social se ține pe fiecare fondator, fie persoane fizice sau juridice.

De exemplu. Într-o societate cu răspundere limitată (S.R.L.) evidența analitică a capitalului social se ține în registrul asociaților în care sunt reflectate: numele de familie a asociaților, datele de identitate , sediul, data de înregistrare în S.R.L. , valoarea părții sociale, informații privind achitarea sau neachitarea părții sociale, înscrieri privind tranferul părții sociale și alte informații necesare.

Pentru evidența sintetică a capitalului social este destinat contul 311 “Capital social”, care este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează mijloacele alocate în capitalul social, iar în debitul contului mijloacele retrase de către fondatori din capitalul social.[2.1]

Indiferent de operațiunile economice ce au loc la entitate soldul creditor al contului 311 “Capital social ” este necesar să coincidă cu suma capitalului social ce este indicată în documentele de înființare ale entității la aceeași dată.[2.1]

Capitalul social reprezintă valoarea aporturilor fondatorilor întreprinderii (acționarilor, asociaților) la patrimoniul acesteia depuse în contul achitării acțiunilor (cotelor, părților sociale) pentru asigurarea activității statutare a întreprinderii.[2.1]

Pe parcursul activității entității mărimea capitalului social se modifică, se majorează sau se micșorează. Aceste modificări trebuie să fie adoptate de adunarea fondatorilor și introduse în documentele de constituire.

Majorările de capital social se efectueză prin:

mărirea proporțională a părților sociale din contul profitului net al societății sau din mijloacele capitalului de rezervă sau alte surse;

vărsarea aporturilor suplimentare de către asociați sau de către terții care au devenit asociați.[1.4]

Reducerea capitalului social se contabilizează ca diminurea lui concomitent cu:

Diminuarea capitalului nevărsat, dacă fondatorii nu au depus integral aporturile subscrise în termenele stabilite de legislația în vigoare;

Diminuarea pierderilor anilor precedenți ale întreprinderii la acoperirea acestora;

Diminuarea capitalului retras la anularea părților sociale achiziționate, răscumpărate sau dobîndite anterior;

Majorarea datoriilor față de proprietari la restituire acestora unor fracțiuni din părțile sociale.[1.13]

Formarea capitalului social al entității este reflectat în contabilitate după înregistrarea de stat a entității în baza documentelor justificative:

Contractul de constituire;

Statutul întreprinderii;

Certificatul de înregistrare a întreprinderii;

Dispoziția de încasare;

Dispoziția de plată;

Proces-verbal de primire-predare;

Extrasul din registrul deținătorilor hîrtiilor de valoare;

Factura de expediție sau factura fiscală.[2.1]

Reprezentarea formării capitalului în contabilitate se realizează numai după înregistrarea de stat a entității. Conform Legii privind societățile cu răspundere limitată nr. 135 din 14.06.2007, înregistrarea capitalului în contabilitate se execută după înregistrarea de stat a entității, deoarece în art. 9 al acestei legi se menționează că societatea se consideră înființată și dobîndește personalitate juridică de la data înregistrării de stat. Aporturile în capitalulu social pot fi plasate pînă la înregistrarea de stat și după înregistrarea de stat a entității.[1.4]

Operațiunile economice de formare și de modificare a capitalului social poate produce erori precum: diferența dintre prețul nominal al acțiunii și prețul de piață, diferența de curs valutar din cauza necoincidenței cursului valutar din ziua constituirii capitalului cu cursul valutar în ziua plății, vînzarea acțiunilor retrase la un curs ce se diferențiază de valoarea nominală.

Aceste abateri se reflect în componența capitalului suplimentar al entității. Pentru capitalul suplimentar este destinat contul 312 “Capital suplimentar ”. În creditul acestui cont se trec majorarea capitalului suplimentar, iar în debitul acestui cont micșorarea lui.

Capitalul suplimentar, după proveniența sa, este legat de formarea și modificarea capitalului social. Totodata capitalul social este compus din cote ce aparțin unor proprietari anumiți, iar capitalul suplimentar nu se divizeză în cote și aparține în întregime tuturor proprietarilor întreprinderii . Capitalul suplimentar se formează la efectuarea multiplelor operațiuni economice, cum sunt:

Achitarea cotelor de capital social al întreprinderii la valoarea ce diferă de cea nominală;

Revînzarea cotelor dobîndite anterior la un preț ce diferă de valoarea nominală;

Anularea cotelor dobîndite anterior la un preț ce diferă de valoarea nominal;

Depunerea aporturilor la capital social în valută străină;

Achitarea capitalului nevărsat în valută străină.[2.1]

Formarea cаpitаlului sociаl se contаbilizează în mărimeа indicаtă în аctele de constituire ale întreprinderii sаu în alte documente prevăzute de legislație. Lа dаtа înregistrării de stat a întreprinderii se contabilizează mărirea coexistenta a capitalului nevărsat și a capitalului social. Primireа contribuțiilor fondаtorilor în cаpitаlul sociаl se contаbilizeаză ca mărirea activelor respective și scăderea capitalului nevărsat. Dacă valoarea efectivă a аctivelor primite sau urmează a fi primite ca aporturi în capital social depășește mărimea nominală a aporturilor fondatorilor, diferența se contabilizează conform cu deciziei autoritatii de conducere împuternicita al entitatii ca capital suplimentar daca diferența respective nu urmează a fi returnata fondatorilor.[1.13]

Conform prevederilor art. 113, alin. 1 al Codului Civil aportul la capitalul social al entității poate fi sub formă de numerar și sub formă de bunuri aflate în circuit civil. Cerințele date sunt stabilite în totalitate și în Legea privind societățile cu răspundere limitată, art. 22, alin. 3.

Formarea capitalului social în situația depunerii contribuțiilor bănești se reflectă în contabilitate cu ajutorul următoarelor formule contabile:

• la valoarea nominală a aporturilor la capitalul social achitate de către fondatori:

Debit contul 242 „ Cont curent în valută națională "

Debit contul 243 „Cont curent în valută străină"

Credit contul 311 „ Capital social".

• la valoarea nominală a aporturilor la capitalul social neachitate de către fondatori:

Debit contul 313 „Capital nevărsat"

Credit contul 311 „Capital social".[2.1]

De exemplu. Conform hotărîrii fondatorilor capitalul social a fost stabilit în mărime de 65574669,60 lei , însă nu a fost alocat pînă la înregistrarea Instituției Medico-Sanitare Publice. Deci înregistrăm capitalul nevărsat și întocmim formula contabilă ( anexa 1 ):

Debit contul 313 „Capital nevărsat” ;

Credit contul 311 „Capital social” .

La achitarea datoriilor fondatorilor privind aporturile în capitalul social se întocmesc formulele contabile:

La valoarea efectivă a aporturilor la capitalul social( fără TVA):

Debit contul 111 „Imobilizări necorporale în curs de execuție”,

Debit contul 112 „Imobilizări necorporale”,

Debit contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execuție”,

Debit contul 123 „Mijloace fixe”,

Debit contul 141 „Investiții financiare pe termen lung în părți neafiliate”,

Debit contul 142 „Investiții financiare pe termen lung în părți afiliate”,

Debit contul 211 „Materialele”,

Debit contul 217 „Mărfuri”,

Debit contul 251 „Investiții financiare curente cu părți neafiliate”,

Debit contul 252 „Investiții financiare curente cu părți afiliate”,

Debit contul 241 „Casa”,

Debit contul 242 „Conturi curente în valută națională”,

Debit contul 243 „Conturi curente în valută străină”,

Credit contul 313 „Capital nevărsat”. [2.1]

Se înregitrează valoarea reală a acțiunilor depuse de către fondatori în contul achitării datoriilor privind aporturilor în capital social.

Capitalul social al întreprinderii se formează din aporturile fondatorilor exprimate în lei potrivit art. 112 alin. (2) din Codul civil.[1.1]

Capitalul social se varsă complet în cel mult 6 luni de la data înregistrării entității conform art. 112 alin. (3) din Codul civil.[1.1]

În calitate de aporturi la capitalul social pot fi utilizate mijloacele bănești potrivit art. 113 alin. (1) din Codul civil sau orice bunuri aflate în circuitul civil potrivit art. 114 alin. (1) din Codul civil.[1.1]

Aporturile nebănești (mijloace fixe, materiale, mărfuri, titluri de valoare ) se trec la valoarea de intrare ce conține valoarea lor scontată în actele de constituire și cheltuielile de transport, montaj, instalare, înregistrare de stat.

Modalitatea de constituire a valorii de intrare a aporturilor nebănești sunt stabilite de prevederile SNC “Stocuri”, SNC “Imobilizări necorporale și corporale”, SNC “Investiții imobiliare”.

Conform Regulamentului societăților economice punctul 100, capitalul social al entității poate fi majorat numai după plata integrală de către asociați (acționari) a sumei fixate în actele de constituire.

Modificarea capitalului social se desfasoara prin majorarea sau micșorarea lui la valoarea nominală, în conformitatea cu legislația în vigoare. Documentele justificative pentru trecerea modificărilor capitalului social în contabilitate servesc:

a) extrasul din procesul verbal al adunării organului împuternicit;

b) statutul întreprinderii;

c) decizia de înregistrare a modificărilor capitalului social eliberat de Oficiul Teritorial al Camerei de înregistrare de stat.

Dacă capitalul social a fost majorat pe seama aporturilor depuse de asociați, în contabilitate se fac aceleași înregistrări contabile, ca și în cazul depunerii aporturilor fondatorilor în contul achitării capitalului social la crearea întreprinderii .

Hotărîrea cu privire la creșterea capitalului social în SA se adoptă de adunarea generală a fondatorilor fiind prevăzută de art. 42 alin. (2) din Legea privind societățile pe acțiuni.[1.3]

În cazul sporirii capitalului social aportul în natură se varsă în perioada stabilită de adunarea generală a fondatorilor, dar nu mai tîrziu de 60 de zile de la adoptarea hotărîrii de sporire a capitalului social potrivit art. 114 alin. (5) din Codul civil.[1.1]

Capitalul social al SRL poate fi majorat din contul:

mijloacelor proprii ale societății;

aporturilor suplimentare ale fondatorilor;

aporturilor suplimentare ale anumitor asociați sau din contul aporturilor

persoanelor terțe.[1.4]

Capitalul social al SA conform art. 43 din Legea privind societățile pe acțiuni poate fi majorat prin mărit valorii nominale a acțiunilor plasate sau prin plasarea de acțiuni ale emisiunii suplimentare.[1.3]

Instituția Medico-Sanitară Publică își efectuează activitatea sa necomercială pe baza autofinanțării,de non-profit, în conformitate cu legislația în vigoare (anexa 2).

IMSP este o instituție medico-sanitară publică de nivel național și beneficiază de toate drepturile ce rees din calitatea de persoana juridică de drept public, are conturi proprii în bancă, inclusiv și valutare, dispune de ștampilă și formular cu antet.

În contabilitate evidența capitalului propriu se ține conform Legii contabilității nr.113 din 27.04.2007, SNC , precum și a altor acte normative ce reglementează contabilitatea capitalului propriu. La IMSP evidența sintetică a capitalului propriu este destinată clasa a 3-a de conturi. El este compus din capital social și suplimentar, rezerve, profit (pierderea) nerepartizat a perioadei de gestiune curente și precedente, capitalul secundar și rezultatul financiar total.

La IMSP nu au avut loc mișcări de capital, unica operație întocmită în acest aspect a fost însuși constituirea capitalului social,de aceea următoarele formule contabile sunt prezentate prin exemple convenționale.

l. Se reflectă majorarea capitalului social pe seama unor elemente distincte ale capitalului propriu:

Debit contul 322 „Rezerve statutare”,

Debit contul 323 „Alte rezerve”,

Debit contul 312 „Capital suplimentar”,

Debit contul 332 „Profit nerepartizat ( pierdere neacoperită ) al anilor precedenți”,

Debit contul 333 „Profit net ( pierdere netă ) al perioadei de gestiune”,

Credit contul 311 „Capital social”.

2. Procurarea Electrocardiograf cu 6 canale CARDIMAX FX-7202 de la furnizorii din străinătate:

Debit contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execuție", subcotul 1213 „Imobilizări corporale pînă la punerea în utilizare" – (27840 lei);

Credit contul 521 "Datorii comerciale curete", subcontul 5212 "Datorii comercial în străinătate"- (27840) lei;

3. Corectarea operației precedente prin care se reflectă procurarea Electrocardiograf cu 6 canale CARDIMAX FX-7202 de către fondatori:

Debit contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execuție", subcontul 1213 “Imobilizări corporale pînă la punerea în utilizare"- 27840 lei;

Credit contul 536 "Datorii față de proprietari", subcontul 5362 "Datorii privind alte operațiuni" – 27840 lei;

4. Decontarea datoriei față de fondatori privind aporturile suplimentare depuse de cadrul procurării Electrocardiograf cu 6 canale CARDIMAX FX-7202 vărsate în capitalul social:

Debit contul 536 "Datorii față de proprietari", sub contul 5372 „Datorii privind alte operațiuni"-27840 lei;

Credit contul 311 "Capital social" -27840lei.

Prezenta formulă contabilă este întocmită după înregistrarea de stat a modificărilor instituite în actele de constituire a instituției .

Se înregistrează depunerea activelor și altor mijloace bănești de către fondatori în contul majorării aporturilor în capitalul social a entității.

Debit contul 534 „Datorii față de buget”- 28451,20 lei;

Credit contul 311 „ Capital social ” -28451,20 lei.

Se înregistrează trecerea în cont TVA, referitoare la aporturi nebănești, depuse de către proprietari, cu excepția mijloacelor fixe, care sunt scutite de TVA la plata lor în capitalul social.

După executarea modificărilor în actele de constituire a entității:

Debit contul 536 „Datorii față de proprietari”-27840 lei;

Credit contul 311 „Capital social”-27840 lei.

Se înregistrează cresterea capitalului social executată în baza aporturilor suplimentare prestate de către fondatori.

La majorarea capitalului social din sursele proprii ale entității:

Debit contul 321 „Capital de rezervă”,

Debit contul 322 „Rezerve statutare”,

Debit contul 323 „Alte rezerve”,

-Se înregistrează suma din contul rezervelor prevăzute de legislație, de statut și de alte rezerve;

Debit contul 332 „Profit nerepartizat ( pierdere netă ) al perioadei de gestiune”,

-Se înregistrează suma din contul profitului nerepartizat al anilor precedenți;

Credit contul 311 „Capital social”.

-Se înregistrează la suma totală a majorării capitalului social din surse proprii a entității.

Societățile pe acțiuni privatizate parțial sau integral care au acumulat datorii față de stat, de exemplu: impozite, taxe, penalități, amenzi și alte plăți spre transferare în buget , precum și credite acordate sub garanția statului achită aceste datorii contra acțiuni din emisiunea suplimentară.[1.15]

După înregistrarea emisiunii suplimentare în Comisia Națională a Valorilor Mobiliare și modificării capitalului social al societății pe acțiuni în Camera Înregistrării de Stat în contabilitate se reflectă următoarele formule contabile.[1.15]

La valoarea nominală a acțiunilor emise pentru convertirea creditelor:

Debit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”,

Credit contul 311 „Capital social”.

La valoarea nominală a acțiunilor emise pentru convertirea impozitelor , taxelor, penalităților:

Debit contul 534 „Datorii față de buget” ,

Credit contul 311 „Capital social”.

La suma cu care valoarea reală a acțiunilor depășește valoarea lor nominală:

Debit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”,

Debit contul 534 „Datorii față de buget”,

Credit contul 312 „Capital suplimentar”.

La suma cu care valoarea nominală a acțiunilor depășește valoarea lor reală:

Debit contul 312 „Capital suplimetar”,

Credit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”,

Credit contul 534 „Datorii față de buget”.

Micșorarea capitalului social la fel ca și majorarea lui se efectuează prin diferite metode, doar dacă este respectată legislația în vigoare. De exemplu, capitalul social se micșorează prin:

Micșorarea valorii nominale a acțiunilor plasate;

Dobîndirea acțiunilor proprii de societatea pe acțiuni de la acționari cu anularea ulterioară.

Micșorarea valorii nominale acțiunilor societății pe acțiuni, ca și micșorarea valorii părților sociale ale asociaților societății cu răspundere limitată, se efectuează, de obicei, în scopul acoperirii pierderilor întreprinderii .

În aceste cazuri se întocmește următoarea formulă contabilă:

Debit contul 311 „Capital social”,

Credit contul 332 „Profit nerepartizat ( pierdere neacoperită) al anilor precedenți”.

De exemplu, această operațiune economică este efectuată atunci cînd valoarea activelor nete a societăților pe acțiuni la finele anului este mai mică decît mărimea capitalului social. În cazul acesta adunarea generală, în conformitate cu cerințele legislației, poate lua hotărîrea cu privire la diminuarea capitalului social.

La micșorarea capitalului social se formează următoarele formule contabile :

Debit contul 311 „Capital social”,

-la suma totală a micșorării capitalului social;

Credit contul 312 „Capital suplimentar”,

-la suma acoperirii insuficienței capitalului suplimentar;

Credit contul 315 „Capital retras”,

-la reducerea capitalului social prin anularea acțiunilor anterioare retrase;

Credit contul 321 „Capital de rezervă”,

Credit contul 322 „Rezerve statutare”,

Credit contul 323 „Alte rezerve”,

-la formarea rezervelor din contul capitalului social;

Credit contul 332 „Profit nerepartizat( pierdere netă) al perioadei de gestiune”,

-la acoperirea pierderilor anilor precedenți din contul capitalului social;

Credit contul 536 „Datorii față de proprietari”.

-în scopul întoarcerii fondatorilor sumei reducerii a valorii nominale.

Operațiunile economice de formare și de modificare a capitalului social poate produce devieri cum ar fi: diferența dintre prețul nominal al acțiunii și prețul de piață, diferența de curs valutar din motivul necoincidenței cursului valutar din ziua formării capitalului cu cursul valutar în ziua plătii, vînzarea acțiunilor retrase la un curs ce se deosebeste de valoarea nominală. Aceste abateri se reflect în componența capitalului suplimentar al entității. Pentru capitalul suplimentar este destinat contul 312 “Capital suplimentar ”. În creditul acestui cont se înregistrează majorarea capitalului suplimentar, iar în debitul acestui cont micșorarea lui. Soldul acestui cont poate fi creditor -se înregistrează în Bilanțul contabil și Raportul privind fluxul capitalului propriu cu cifre obișnuite (fără paranteze) sau debitor – se reflectă în rapoartele financiare menționate cu cifre negative (în paranteze).

La IMSP capitalul suplimentar nu a fost înregistrat ,deaceea se apelează la un exemplu convențional. Admitem că în cadrul unei instituții au fost emise 1000 de acțiuni cu valoarea nominală de 20 de lei o acțiune, plata acțiunilor este executată prin transferarea mijloacelor bănești în contul bancar provizoriu. După înregistrarea de stat a instituției se întocmește formula contabilă:

Debit contul 242 “Conturi curente în monedă națională”- 25000 lei

Credit contul 311 “Capital social”- 20000 lei

Credit contul 312 “Capital suplimentar” -5000 lei.

Capitalul suplimentar se formează la efectuarea următoarelor operațiuni:

Achitarea cotelor în capitalul social al întreprinderii, la crearea acesteia, la valoarea ce diferă de cea nominală ;

Debit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”,

Debit contul 243 „Conturi curente în valută străină”,

Debit contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execuție”,

Debit contul 123 „Mijloace fixe”,

Debit contul 211 „Materiale”,

Debit contul 217 „Mărfuri”,

Credit contul 312 „Capital suplimentar”.

Achitarea cotelor în capitalul social al întreprinderii la majorarea acestuia, la valoarea ce diferă de cea nominală;

Debit contul 312 „Capital suplimentar”,

Credit contul 311 „Capital social”.

Revînzarea cotelor răscumpărate anterior la un preț ce diferă de valoarea de răscumpărare;

Debit contul 312 „Capital suplimentar”,

Credit contul 315 „Capital retras”.

Anularea acțiunilor răscumpărate anterior la un preț ce diferă de valoarea nominală;

Debit contul 315 „Capital retras”,

Credit contul 312 „Capital suplimentar”.

Diferențele de curs apărute la depunerea aporturilor în valută străină;

Debit contul 243 „Conturi curente în valută străină”,

Credit contul 312 „Capital suplimentar”.

Cаpitаlul suplimentаr în contаbilitаte se reflectă în următoarele cazuri.

La plаsаreа аcțiunilor la preț ce depășește vаloarea nominală se întocmește formula contabilă:

Debit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”;

Credit contul 312 „Capital suplimentar”.

La depunerea aporturilor în capitalul social în valută străină pot apărea diferențe de curs valutar de la:

data încheierii contractului de constituire a întreprinderii și data depunerii inițiale a valutei;

data înregistrării întreprinderii și data depunerii valutei.

Dacă la momentul plasării nemijlocite de fondatorii nerezidenți a aporturilor de capital social în comparație cu data încheierii contractului de constituire s-a creat o diferență de curs valutar , atunci se reflectează în contabilitate astfel:

Pentru diferența de curs favorabilă aferentă mijloacelor depuse se întocmesc formulele contabile :

Debit contul 243 „Conturi curente în valută străină”,sau

Debit contul 313 „Capital nevărsat”,

Credit contul 312 „Capital suplimentar”, subcontul 3122 „Diferențe din anularea sau înstrăinarea părților sociale retrase”.

Pentru diferența de curs nefavorabilă aferentă mijloacelor depuse se întocmesc următoarele formule contabile:

Debit contul 312 „Capital suplimentar” , subcontul 3122 „Diferența din anularea sa înstrăinarea părților sociale retrase”,

Credit contul 311 „Capital social”, sau Credit contul 313 „Capital nevărsat”.[2.2]

Exemplu.

IMSP nu are rulaj pe acest cont de aceea ne propunem un exemplu convențional: admitem, conform contractului de constituire a Spitalului Clinic Municipal de Urgență asociții depun în capitalul social 30 000 dolari S.U.A., ceea ce la cursul stabilit de B.N.M. la data încheierii contractului alcătuiește 588 000 lei (30 000 x 19,60).

Până la momentul înregistrării spitalului asociții au transferat în contul valutar al lui 15 000 dolari (cursul oficial la data depunerii a alcătuit 19,80 lei pentru 1 dolar S.U.A.). La data achitării datoriilor fondatorilor privind cotele în capitalul social în sumă de 20 000 dolari cursul stabilit de B.N.M. a constituit 19,40 lei pentru 1 dolar S.U.A.

1. Reflectarea valorii aporturilor valutare depuse până la înregistrarea întreprinderii (15 000×19,60 lei);

Debit contul 243 “Conturi curente în valută străină”- 294 000 lei

Credit contul 311 “Capital social”-294 000 lei

2. Reflectarea diferenței de curs favorabile aferente mijloacelor depuse [(19,80-19,60) x 15 000];

Debit contul 243 “Conturi curente în valută străină” -3000 lei

Credit contul 312 “Capital suplimentar” -3000 lei

3. Reflectarea valorii aporturilor valutare nedepuse la momentul înregistrării întreprinderii (20 000 x 19,60);

Debit contul 313 “Capital nevărsat”- 392 000 lei

Credit contul 311 “Capital social” -392 000 lei

4. Reflectarea valorii aporturilor valutare depuse după înregistrarea întreprinderii (20 000×19,40);

Debit contul 243 “Conturi curente în valută străină”- 388 000 lei

Credit contul 313 “Capital nevărsat” -388 000 lei

5. Reflectarea diferenței de curs nefavorabile aferente mijloacelor depuse [(19,60-19,40) x20 000];

Debit contul 312 “Capital suplimentar” -4 000 lei

Credit contul 313 “Capital nevărsat” – 4 000 lei.

2.2 Contabilitatea rezervelor

În componența capitalului propriu a entitatii o mare importanță o are constituirea rezervelor, care sunt abordate ca o măsură de prudență pentru eliminarea dereglărilor în desfășurarea normală a activității financiare și de producție.

Rezervele se împart în:

1) capital de rezervă – constituirea e stabilită de lege.

Exemplu: SA sînt obligate să creeze rezerve în mărime de cel puțin 15% din suma capitalului social inițial, fondurile de investiții – 30% din suma capitalului social, băncile comerciale – 25% din suma mijloacelor atrase de la clienți. Volumul rezervelor sunt indicate in actele de constituire;[2.1]

2) rezerve statutare – creare lor, mărime și scop sînt prevăzute de statutul entității.

Rezervele scontate de statut în cazul SA se formează din repartizari anuale din profitul net pîna la atingerea mărimii scontate de statutul societății. Volumul defalcărilor se alege de adunarea generala a fondatorilor. Capitalul de rezerva trebuie să fie amplasate în active cu lichiditate înaltă, care ar asigura utilizarea lui în orice moment.[2.1]

Exemplu: Entitatea poate să creeze rezerve pentru evolutia socială și a producției, stimularea lucrătorilor.[2.1]

3) alte rezerve – a căror creare și mărime nu e prevăzută în statut, dar ele sînt constituite conform deciziei adunării generale a fondatorilor sau a adunării de conducere a entității.

Rezervele se utilizează pentru:

majorarea capitalului social;

acoperirea pierderilor;

achitarea dividendelor.

Evidența analitică a rezervelor se ține pe fiecare tip de rezerve, cu reflectarea surselor de reprezentare și direcții de utilizare. Pentru evidența sintetică sînt destinate conturile de pasiv 321 “Capital de rezervă”, 322 “Rezerve statutare”, 323 “Alte rezerve”. În creditul acestor conturi sunt reflectate formarea rezervelor, iar în debit – utilizarea lor. Soldurile conturilor sînt creditoare și reflectă mărimea rezervelor existente.[2.1]

Formarea rezervelor în contabilitate este reprezentat în debitul contului sursei respective și în creditul contului de evidență a rezervelor. Astfel, la suma repartizării din profit în rezervele entității se întocmește formula contabilă:

Debit contul 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți”

Debit contul 334„Profit utilizat al periodei de gestiune”,

Credit contul 321 „Capital de rezervă " sau Credit contul 322 „Rezerve statutare”, sau Credit contul 323 „Alte rezerve”.

Utilizarea rezervelor se înregistrează prin formula:

Debit conturile 321 “Capital de rezervă”, 322 “Rezerve statutre”, 323 “Alte rezerve” – la suma totală a rezervelor utilizate

Credit contul 311 “Capitl social” – la suma rezervelor utilizate pentru majorarea capitalului social,

Credit conturile 332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți” – la suma rezervelor utilizate pentru acoperirea pierderilor neacoperite a anilor precedenți,

Credit contul 536 “Datorii față de proprietari” – la suma rezervelor utilizate pentru achitarea dividendelor pe acțiuni privilegiate.

2.3 Contabilitatea profitului nerepartizat (pierderea neacoperită).

În structura capitalului propriu al entității se include corecții ale rezultatelor anilor precedenți și profitul net (pierderea netă) al anului de gestiune, deasemenea și profitul nerepartizat al anilor precedenți.Profitul net (pierderea netă) reflecta rezultatul financiar al perioadei de gestiune după impozitare. Entitatea obține profit net atunci cînd veniturile entității depășesc cheltuielile. În caz contrar entitatea obține pierdere netă.[2.1]

La contabilizarea și impozitarea rezultatelor financiare și a repartizării profitului, în afară de actele normative cu caracter general, este necesar a se conduce de:

♦ Legea privind societățile pe acțiuni nr. 1134 din 02.04.1997;

♦ Regulamentul societăților economice din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 500 din 10.09.1991;

♦ S.N.C. «Cheltuielile», aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013;

♦ S.N.C. «Venituri», aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013.

În contabilitatea financiară rezultatele anilor precedenți se trec la majorarea (diminuarea) valorii activelor, sumelor creanțelor și datoriilor aferente anilor precedenți. Astfel de ajustări se efectuează numai cu condiția că există documentele care confirmă procurarea activelor, apariția creanțelor și datoriilor în anii precedenți.

La descoperirea rezultatelor anilor precedenți entitatea poate să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit corectată în modul stabilit în art. 188 din Codul fiscal. Dacă în urma corectării erorilor entitatea înregistrează sume privind impozitul pe venit plătite în plus, aceasta poate cere rambursarea sumelor menționate pe parcursul a 6 ani din momentul apariției lor prevăzute în art. 266 din Codul fiscal. În cazul reducerii obligațiilor fiscale și încălcării termenelor de stingere a acestora față de întreprindere pot fi aplicate sancțiunile respective.

Pentru generalizarea informației privind rezultatele financiare ale anilor precedenți, aflate în anul de gestiune curent este destinat contul 331 “Corecții ale rezultatelor anilor precedenți”. Diferențele sub formă de profit al anilor precedenți sunt reprezentate în creditul acestui cont , iar diferențele sub formă de pierderi ale anilor precedenți sunt reprezentate în debit. Soldul acestui cont poate fi creditor și debitor. Soldul creditor poate fi în cazul stabilirii profitului anilor precedenți care se trec în bilanț cu semnul plus, soldul debitor poate fi în cazul stabilirii pierderilor anilor precedenți și se trec în pasivul bilanțului cu semnul minus, iar la sfîrșitul anului de gestiune se închide.

Profitul net (pierderea netă) se determină în contul 351 “Rezultat financiar total”.

La încheierea anului de gestiune în contul curet se înregistrează:

1. în debit – cheltuielile suportate pe parcursul anului;

2. în credit – veniturile entitătii pe parcursul anului.[2.1]

La IMSP au fost întocmite următoarele formule contabile aferente înregistrării veniturilor

Raportarea veniturilor acumulate la sfîrșitul perioadei de gestiune( anexa 5):

Debit contul 611 “Venituri din vînzări” -310927674 lei

Credit contul 351 “Rezultatul financiar total”- 310927674 lei

Raportarea veniturilor operaționale accumulate la sfîrșitul perioadei de gestiune (anexa 6)

Debit contul 612 “Alte venituri din activitatea operațională”-51242182,85 lei

Credit contul 351 “Rezultatul financiar total”- 51242182,85 lei.

Închidere conturilor veniturilor din activitatea cu active imobilizate (anexa 7)

Debit contul 621 “Venituri din operațiuni cu active imobilizări”- 81393,34 lei

Credit contul 351 “Rezultatul financiar total”-81393,34 lei.

Trecerea la sfîrșitul anului de gestiune a veniturilor din activitatea financiară acumulate la rezultatul financiar(anexa 8)

Debit contul 622 “Venituri financiare”-48206,61 lei

Credit contul 351 “Rezultatul financiar total”-48206,61 lei.

La înregistrarea cheltuielilor s-au întocmit formulele:

Trecerea costul vînzărilor la rezultatul financiar total(anexa 9)

Debit contul 351“Rezultatul financiar total”-345722491,92 lei,

Credit contul 711 “Costul vînzărilor”-345722491,92 lei

Trecerea rulajului debitor de la sfîrșitul trimestrului la rezultatul financiar total(anexa 10)

Debit contul 351“Rezultatul financiar total”-16280150,92 lei

Credit contul 713 “Cheltuieli administrative” – 16280150,92 lei

Trecerea altor cheltuieli operaționale la rezultatul financiar total(anexa 11)

Debit contul 351“Rezultatul financiar total”-1828111,02 lei

Credit contul 714 “Alte cheltuieli din activitatea operațională” -1828111,02 lei

Trecerea cheltuielilor ale activității investiționale la rezultatul financiar total(anexa 12)

Debit contul 351“Rezultatul financiar total”-41084,20 lei

Credit contul 721 “Cheltuieli cu active imbilizate” -41084,20 lei

Trecerea cheltuielilor le activității financiare la rezultatul financiar total(anexa 13)

Debit contul 351“Rezultatul financiar total”-1369619,97 lei

Credit contul 722 “Chltuieli financiare” -1369619,97 lei

După reflectarea cheltuielilor aferente impozitului pe venit, suma diferenței dintre rulajele debitor și creditor reprezinta rezultatul financiar net. În cazul acesta se întocmesc formule contabile(anexa 14):

• la suma profitului net:

Debit contul 351 „Rezultat financiar total"-2942001,23 lei

Credit contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune"-2942001,23 lei;

• la suma pierderii nete:

Debit contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune"-2942001,23 lei

Credit contul 351 „Rezultat financiar total"-2942001,23 lei.

Suma profitului net (pierderii nete) dobîndite este reflectată în rîndul 160 “Profit net (pierdere netă)” al perioadei de gestiune în “Nota informativă privind veniturile și cheltuielile clasificate după natură” și în rîndul 360 “Profit net (Pierdere netă) a perioadei de gestiune” în “Bilanțului contabil”.[1.9]

Contul 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) a anilor precedenți” este destinat prezentării informației aferente existenței și mișcării profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) a anilor precedenți.

Acest cont este un cont de pasiv, în creditul lui este reprezentată informația despre profitul nerepartizat al anilor precedenți și acoperirea pierderilor anilor precedenți, iar în debit sunt reprezentate pierderile neacoperite ale perioadelor de gestiune precedente și utilizarea profitului anilor precedenți. Soldul acestui cont poate fi creditor și debitor. Soldul este creditor atunci cînd existența profitului nerepartizat al perioadelor de gestiune precedente la entitate se reflectă în bilanțul contabil al entității economice cu semnul plus sau debitor cînd există pierderi neacoperite ale perioadelor de gestiune precedente și se reflectă în bilanțul contabil cu semnul minus.[2.2]

Pentru generalizarea informației despre utilizarea profitului anului de gestiune curent este destinat contul 334 "Profit utilizat al anului de gestiune".

Contul 334 "Profit utilizat al anului de gestiune" este un cont de activ. În debitul acestui cont este generalizată informația despre sumele dividendelor plătite în avans și a utilizării profitului anului de gestiune curent în alte scopuri, iar în credit se reflectă trecerea în cont a acestora în cazul decontării definitive la sfîrșitul anului. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă suma dividendelor plătite în avans fondatorilor și utilizarea profitului anului de gestiune în alte scopuri la finele anului de gestiune și se reflectă în bilanțul contabil cu semnul minus.[2.1]

2.3 Contabilitatea situațiilor financiare.

Situațiile financiare sunt un set de rapoarte ce conțin informații despre poziția financiară, performanța financiară, modificarea capitalului propriu și fluxulurilor de numerar ale entității pe o perioadă de gestiune, conform S.N.C. „Prezentarea situațiilor financiare”. Situațiile financiare se întocmesc și se prezintă anual. Ele au scopul de a prezenta informații utile pentru luarea deciziilor economice pentru utilizatori cum ar fi: fondatorii, creditorii, clienții, salariații, autoritățile publice și publicul. Pentru a realizare acest scop situațiile financiare oferă informații despre:[2.1]

Active;

Capital propriu;

Datorii;

Venituri și cheltuieli;

Fluxuri de numerar .

În funcție de criteriile stabilite de Legea contabilității și necesitățile informaționale a utilizatorilor entitatea poate întocmi:

Situații financiare complete;

Situații financiare simplificate.

Situațiile financiare complete cuprind:

Bilanțul;

Situația de profit și pierdere;

Situația modificărilor capitalului propriu;

Situația fluxurilor de numerar;

Notele la situația financiară.[11]

Situațiile financiare simplificate cuprind:

Bilanțul;

Situația de prfit și pierdere;

Nota explicativă.[11]

Situațiile financiare se întocmesc conform următoarelor principii de bază:

continuitatea activității – prevede întocmirea situațiilor financiare pornind de la ipoteza că entitatea își va continua în mod normal funcționarea cel puțin pe o perioadă de 12 luni din data raportării fără intenția sau necesitatea de a-și lichida sau reduce în mod semnificativ activitatea. În cazul în care situațiile financiare nu se întocmesc conform principiului continuității activității trebuie prezentată baza de întocmire a situațiilor financiare și motivul pentru care entitatea nu poate să-și continue activitatea;

contabilitatea de angajamente – impune recunoașterea elementelor situațiilor financiare, cu excepția elementelor situației fluxurilor de numerar, pe măsura apariției acestora, indiferent de momentul încasării/plății de numerar sau compensării în altă formă;

separarea patrimoniului și datoriilor – prevede prezentarea în situațiile financiare doar a informațiilor despre patrimoniul și datoriile entității, care trebuie contabilizate separat de patrimoniul și datoriile proprietarilor și ale altor entități;

necompensarea – constă în prezentarea distinctă în situațiile financiare a activelor și datoriilor, veniturilor și cheltuielilor. Compensarea reciprocă a activelor și datoriilor sau a veniturilor și cheltuielilor nu se admite, cu excepția cazurilor în care compensarea este permisă de Standardele Naționale de Contabilitate;

consecvența prezentării – prevede menținerea modului de prezentare și de clasificare a elementelor în situațiile financiare de la o perioadă de gestiune la alta, cu excepția cazurilor cînd:

a) în urma unei modificări semnificative în natura activității entității sau în urma unei analize a indicatorilor situațiilor financiare, este mai relevantă o altă prezentare sau clasificare a elementelor situațiilor financiare ținînd cont de metodele și procedeele politicilor contabile elaborate conform SNC "Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare";

b) în Standardele Naționale de Contabilitate a fost modificat modul de prezentare a elementelor situațiilor financiare.[12]

Informațiile din situațiile financiare trebuie să crespundă următoarelor caracteristici calitative, după care s-a condus și IMSP :

inteligibilitatea – informațiile trebuie clasificate, caracterizate și prezentate în mod clar și concis;

relevanța – informațiile trebuie să fie importante pentru utilizatori și să-i ajute pe aceștia să evalueze evenimentele trecute, prezente sau viitoare, să confirme sau să corecteze evaluările lor anterioare;

credibilitatea – informațiile trebuie să fie complete, neutre și fără erori semnificative;

comparabilitatea – situațiile financiare trebuie să conțină informații comparative aferente perioadei precedente pentru toate elementele raportate ale perioadei de gestiune curente, dacă Standardele Naționale de Contabilitate nu permit altfel.[13]

Pentru ca informațiile din situațiile financiare să corespundă caracteristicilor calitative menționate mai sus, este necesar:

să se stabilească un echilibru între caracteristicile calitative ale informațiilor financiare;

informațiile să fie oportune pentru luarea deciziilor de către utilizatori;

beneficiile provenite din utilizarea informațiilor să depășească costul obținerii acestora.[13]

În situațiile financiare la IMSP sunt prezentate informațiile următoare despre modificările capitalului propriu:

capitalul social;

corecțiile ale rezultatelor anilor precedenți;

profit nerepartizat ( pierderea neacoperită ) al anilor precedenți;

profit net ( pierderea netă ) al perioadei de gestiune;

subvențiile entităților cu proprietate publică.

La IMSP observăm în Bilanțul Contabil următoarele informații privind capitalul social și suplimentar, în rîndul 320 soldul la începutul perioadei de gestiune și la sfîrșitul perioadei este același de 65574670 lei ( anexa ).

În perioada anului 2015 Instituției Medico-Sanitare Publice i s-au alocat mijloace bănești la începutul perioadei de gestiune în valoare de 65574670 lei, înregistrate în contabilitate la contul 311 „Capital social”.

Analiza contului 311 în baza registrului-order al contului 311 (anexa ).

Reflectarea capitalului social alocat pentru Centrul de chirurgie a inimii din cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice:

Debit contul 313 „Capital nevărsat” -3542768,82 lei

Credit contul 311 „Capital social” -3542768,82 lei

Rulaj debitor: 0 lei

Rulaj creditor: 3542768,82 lei

Sold final : 3542768,82 lei.

Reflectarea valorii capitalului social alocate pentru Instituția Medico-Sanitară Publică:

Debit contul 313 „Capital nevărsat” -62031900,78 lei

Credit contul 311 „Capital social” -62031900,78 lei

Rulaj debitor: 0 lei

Rulaj creditor: 62031900,78 lei

Sold final: 62031900,78.

Reflectarea valorii capitalului social total alocate la Instituția Medico-Sanitară Publică:

Debit contul 313 „Capital nevărsat” – 65574670 lei

Credit contul 311 „Capital social” -65574670 lei

Rulaj debitor: 0 lei

Rulaj creditor: 65574670 lei

Sold final : 65574670 lei.

BIBLIOGRAFIE

I.ACTE LEGISLATIVE ȘI NORMATIVE

1.1. Codul Civil nr. 1107 din 06.06.2002. Monitorul Oficial Nr. 82-86 din 22.06.2002

1.2 Codul fiscal nr. 1163 din 24.04.1997, actualizat la 01.09.2015. Monitorul Oficial Nr. ed. Spec din 25.03.2005

1.3 Legea privind societățile pe acțiuni nr. 1134 din 02.04.1997,intrată în vigoare la 12.06.1997. Monitorul Oficial Nr. 38-39  art. Nr : 332 din 12.06.1997

1.4 Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135 din 14.06.2002. Monitorul Oficial Nr.127-130 din 17.08.2007

1.5 Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi Nr. 845 din 03.01.1992; Monitorul Parlamentului, nr.2, art. Nr.33 din 28.02.1994

1.6 Legea Contabilității Nr. 113 din din 27.04.2007, intrată în vigoare la 01.01.2008. Monitorul Oficial nr. 27-34 art. Nr. 61 din 07.02.2014

1.7 SNC “Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”, aprobat prin ordin de Ministerul Finanțelor al RM nr.118 din 06.08.2013. Monitorul Oficial 177-181/1224 din 16.08.2013

1.8 SNC “Stocuri” aprobat prin ordin de Ministerul Finanțelor al RM nr.118 din 06.08.2013. Monitorul Oficial 177-181/1224, 16.08.2013

1.9 SNC “Prezentarea situațiilor financiare” aprobat prin ordin de Ministerul Finanțelor al RM nr.118 din 06.08.2013. Monitorul Oficial 177-181/1224, 16.08.2013

1.10 SNC “Imobilizări necorporale și corporale” aprobat prin ordin de Ministerul Finanțelor al RM nr.118 din 06.08.2013. Monitorul Oficial 177-181/1224, 16.08.2013

1.11 SNC “Diferențe de curs valutar și de sumă” aprobat prin ordin de Ministerul Finanțelor al RM nr.118 din 06.08.2013. Monitorul Oficial 177-181/1224, 16.08.2013

1.12 SNC “Investiții imobiliare” aprobat prin ordin de Ministerul Finanțelor al RM nr.118 din 06.08.2013. Monitorul Oficial 177-181/1224, 16.08.2013

1.13 SNC “Capital propriu și datorii” ” aprobat prin ordin de Ministerul Finanțelor al RM nr.118 din 06.08.2013. Monitorul Oficial 177-181/1224, 16.08.2013

1.14 Planul general de conturi contabile. Monitorul Oficial nr.233-237/1534 din 22.10.2013, Monitorul Oficial nr.177-181/1225 din 16.08.2013

1.15 Hotărîrea Guvernului nr.95 cu privire la aprobarea Regulamentului privind pregătirea procesului de convertire în acțiuni a datoriilor față de stat din 31.01.2005. Monitorul Oficial nr 24-25 din 11.02.2005

II. MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE, BROȘURI

2.1. A Nederiță Contabilitatea financiară / – Chișinău: ACAP, 2003. – 440p.

2.2. A Nederiță Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și codului fiscal . – Chișinău: Contabilitate și audit, 2007. -640p.

2.5. Ghidul Contabilului / Chișinău: Editura „Viva-Editor" S.R.L., 2007. 535p.

2.6. E. Needles, Jr. Henry R. Anderson, Belverd, Principiile de bază ale contabilității, ediția V / – Chișinău: Editura ARC, 2005

2.7. N Feleagă, Liliana Malciu Politici și opțiuni contabile / – București: Editura economică, 2002

ANEXE

.