CONTABILITATEA, AUDITUL ȘI GESTIUNEA AFACERILOR [614813]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
CONTABILITATEA, AUDITUL ȘI GESTIUNEA AFACERILOR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

Disertație

Coordonator
Conf. Univ. Dr. Popa Dorina Nicoleta
Absolvent: [anonimizat]
2020

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
CONTABILITATEA, AUDITUL ȘI GESTIUNEA AFACERILOR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

Dimensiuni ale echilibrului
financiar al firmei

Coordonator
Conf. Univ. Dr. Popa Dorina Nicoleta
Absolvent: [anonimizat]
2020

Cuprins
Introducere……………………………………………………………………………………. …………………….1
Capitolul I. Bilanțul – sursa de informații în analiza echilibrului financiar ………….. 2
I.1 Noțiuni și concepte ………………………………………………………….2
I.2. Construcția bilanțul financiar …………………………………………………………..4
I.3. Construcția bilanțul funcțional ………………………………………………………….5
Capitolul II. Analiza echilibrului pe baza indicatorilor de echilibru ………………………7
II.1. Analiza indicatorilor pe baza bilanțul financiar ……………… ………………..7
II.2. Analiza indicatorilor pe baza bilanțul funcțional ………………………………9
Capitolul III. Analiza echilibrului financiar pe baza ratelor …………………………………11
III.1. Ratele de structură ……………………………………………………………………….11
III.2. Ratele de lichiditate și solvabilitate ………………………………………………..13
III.3. Ratele de gestiune …………………………………………………………………………15
III.4. Ratele de rentabilitate ……………………………………………………………………16
Capitolul IV . Analiza echilibrului financiar pe baza tabloului de finanțare …………..18
IV.1. Construcția tabloul de finanțare ……………………………………………………18
IV.2. Interpretarea tabloului de finanțare ……… ……………………………………….19
Capitolul V. Studiu de caz……………………………………………………………………………….. …21
Concluzii……………………………………………………………….. ………………………………………..
Bibliografie………………………………………………………………………………………………….. ….
Anexe………………………………………………………………………………………………………… …….

1

Introducere
Dimensiuni ale echilibrului financiar al firmei este de fapt o analiza a poziției
financiare, în care se înțelege cercetarea o anumită firmă cu ajutorul bilanțului contabil.
Cercetarea este un proces sistematic de colectare și analiz a a informației pentru îmbunătățirea
înțelegerii noastre asupra unui aspect .
Bilanțul contabil este totalitatea bunurilor corporale și necorporale, ce ne arată situația
firmei la un moment dat.
Eu am ales tema Dimensiuni ale echilibrului financiar al firmei , n-am avut o motivație
specială, cii când am citit prima dată lista cu temele propuse pentru examen, mi -a ținut așa
tare tema pe care am ales, că am hotărât, cu orice preț aș vrea să lucrez cu tema plăcută pentru
mine.
Lucrarea este alcătuită din cinci ca pitole, fiecare capitol conține două sau trei
subcapitole.
Primul capitol le definește bilanțul, și ne arată cum este structurat bilanțul financiar și
funcțional. Următorul trei capitol conține analiza echilibrului financiar pe baza indicatorilor,
pe baza ratelor și pe baza tabloului de finanțare.
Ultimul capitol este studiu de caz, care conține aplicații practice pentru analizarea
echilibrului financiar ale firmei, ne dă o imagine clare despre punctele tari și punctele slabe cu
care posedă entitatea.

2
I. Bilanțul – sursa de informații în analiza echilibrului financiar
I. 1. Noțiuni și concepte
Pe metoda întocmirii bilanțului contabil a ilustrat matematicianul Luca Paciolo, o dată
cu clarificarea ca sistem a contabilității, care se bazează pe înregistrarea în partida dublă.
”Bilanțul1 este un instrument specific metodei contabilității, care evidențiază la un
anumit moment în timp, pe baza principiului dublei reprezentări, în expresie valorică,
echilibrul dintre mijloacele economice și sursele lor de finanțare precum și rezultatele
obținute ca urmare a investirii, consumării și reproducției capitalului. ”
”Bilanțul2 este o noțiune de bază, deosebit de importantă, cu care se operează frecvent
în teoria și practica contabilității. ”
Bilanțul contabil este alcătuit din conturilor anuale, împr eună cu contul de profit și
pierdere, situația fluxurilor de trezorerie, situația modificării capitalurilor proprii și notele
explicative.
Clauza prinipala a bilanțului este că totalul activ trebuie să fie agal cu totalul pasiv, iar
elementele de activ și pasiv este prezentată sub expresie bănească.
Elementele principale ale bilanțului contabil sunt:
 activele: sunt resurse controlate, și se rezultă de către un evenimente trecute, și
de către un eveniment de la care este așteptat generarea beneficii economi ce
viitoare.
 datorii: sunt elementele de pasiv, și reprezintă o obligația a întreprinderii, ce
rezultă din evenimente trecute, după care rezultă a ieșire de resurse pentru
decontarea datorii, care se face în numerar, transfer altor active, sau prestarea
de servicii cu o alte datorii.
 capitaluri proprii: sunt elementele de pasiv, și sunt interesele reziduale al
acționarilor în activele unei întreprinderi.

1 A.Gheorghiu, A. Vidrascu, Bazele contabilității, Editura Hyperion București, pag. 31
2 D. M. Robu, Bilanțul contabil, pag. 5

3
Cea mai simplă formă a bilanțului contabil se prezintă astfel:
Figura 1: Bilanțul contabil
Activ Suma (lei) Pasiv Suma (lei)
Denumirea
elementelor de activ Denumirea
elementelor de pasiv
Total Activ Total Pasiv
Sursa: Proiecție realizată de autor
Criterii de clasificare ale bilanțului contabil:
Tabel 1: Criterii de clasificare
După statutul
juridic al firmei Bilanț contabil
inițial Bilanț contabil
curent Bilanț contabil
final
se realizează la
înființarea firmei se realizează pe
parcursul activității se realizează la
încetarea activității
După perioada de
întocmire Bilanț contabil anual Bilanț contabil trimestrial
se realizează la sfârșitul anului se realizează trimestrial
După sfera de
cuprindere Bilanț contabil
primar Bilanț contabil
consolidat Bilanț contabil
centralizat
se realizează la nivelul
întreprinderii totalizează informația
despre câteva firme se realizează la nivelul
economiei naționale
Sursa: Proiecție realizată de autor

4
I. 2. Construcția bilanțul financiar
Bilanțul financiar se realizează în ordinea crescătoare a lchidității activelor, și în
ordinea crescătoare a exigibilității capitaluri proprii și datorii.
Bilanțul financiar se mai numește și bilanțul lichiditate -exigibilitate.
”Bilanț ul financiar3 constituie un suport al analizei financiare tradiționale ce are ca
finalitate descrierea patrimoniului întreprinderii în vederea unei evaluări patrimoniale care
poate interesa atât proprietarii, cât și creditorii. În măsura în care creditorii utilizează un
asemenea studiu este vorba de o analiză financiară externă ”
Cu ajutorul bilanțul financiar putem anal iza lichidității și solvabilității întreprinderii.
Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii care se face față angajamentelor sale, care
aparține de valoarea lichidității a activelor și mărimea angajamentelor. Iar lichiditatea
reprezintă capacit atea întreprinderii care se face față datorii scadente cu active curente.
Elaborarea bilanțului financiar se realizează pe clasificarea elementelor de activ după
lichiditate, și a elementelor de pasiv după exigibilitate.
Dacă vrem să trecem de la bilanț contabil la bilanț financiare, este nevoie două tipuri
de prelucrare.
La prima trecere avem nevoie o serie de prelucrări pentru a putem identifica cât mai
bine a utilizărilor și resurselor semnificative cu care posedă firma la data întocmirii bilanțului.
Al doilea trecere avem nevoie pentru anumite reclasări al posturilor în bilanț pentru a
putem aplica instrumentelor analizei financiare:
 pentru activ: active imobilizate cu lichiditate mai mare de un an, și active
circulante cu lichiditate sub un an
 pentru pasiv: capitaluri permanente cu exigibilitate mai mare de un an, și
datorii pe termen scurt cu exigibilitate sub un an
În scopul elaborării bilanțului financiar avem nevoie de câteva corecțiile asupra
bilanțului contabil, adică:

3 S. Petrescu, Analiza financiară aprofundată, Editura Universitatea Al. I. Cuza, Iași, 2005, pag. 111

5
A. Corecții asupra activu lui:
 eliminarea activelor care nu mai genera fluxuri financiare, cum sunt:
cheltuielile de constituire, cheltuieli de dezvoltare, debitorii din capital
social subscris și nevărsat.
 dezvoltarea fondului comercial prin lichidarea lui din structura activelor
imobilizate și scăderea a capitalurilor proprii
 dezvoltarea cheltuielilor în avans ca creanțe
 corectarea disponibilităților, prin lichidarea avansurilor spre decontare
B. Corecții asupra resurselor:
 dezvoltarea veniturilor în avans ca datorii
 dezvoltarea subvenților participant ale capitalurilor proprii sau
lichidarea lor
 dezvoltarea fondului comercial negativ participant a capitalurilor
proprii
I. 3. Bilanțul funcțional
”Bilanțul funcțional4 reprezintă un alt instrument util pentru analiza financiară,
posturile fiind ordonate într -o logică și o optică diferite de cele după funcțiunea conturilor.”
Bilanțul funcțional are ca obiectiv acordarea funcționării întreprinderii, și se grupează
după stocuri de utilizări și stocuri de resurse.
”Concep ția func țională5 cu privire la agentul economic se îndep ărteaz ă de cea
patrimonial ă de care ține seama contabilitatea, adic ă faptul c ă acesta este persoana juridic ă ce
dispune de un patrimoniu. ”
Bilanțul poate fi conceput într -o optică orizontală, sau într -o optică pool de fonduri.
”Bilan țul func țional6 se bazeaz ă pe principiul continuit ății activit ății, ceea ce înseamn ă
că întreprinderea este într -o situa ție normal ă, adic ă nu este pus ă în stare de lichidare sau de
reducere sensibil ă a activit ății într -un viitor previzibil .”

4 Gh. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu, Analiza economico -financiară , ediția a doua, Editura Economică,
București, 2005, pag. 427
5 D. Popa, Analiza financiară aprofundată, Editura Universității din Oradea, 2012, pag. 56
6 M. Epuran și colab., Contabilitatea financiară în noul sistem contabil , Editura d e Vest, Timi șoara, 1994 vol. 1,
pag.15.

6
Clasificarea posturile bilanțului contabil din punct de vedere funcțional, este suficient
precizarea dependența acestora la unul dintre ciclurile de funcționare, cum sunt:
 ciclul de investiții
 ciclul de exploatare
 ciclul de finanțare
Efectuarea bilanțului funcțional se au în vedere următoarele dezvoltări:
 activele sunt înregistrate la valoarea brută
 bunurile deținute în leasing operațional sunt incluse în active stabile și în surse
stabile
 există diferența între activele ciclice de exp loatare și în afara exploatării, adică:
a active ciclice de axploatare: stocuri și creanțe aferente exploatării
b active ciclice în afara axploatării: creanțe diverse și creanțe fiscale
 tot în mod identic, există diferența între surse ciclice de exploatare și în afara
exploatării:
a surse ciclice de exploatare: obligații către furnizori, datorii către
salariați, datorii fiscale și venituri în avans
b surse ciclice în afara exploatării: datorii legate de imobilizări, datorii
diverse, datorii fiscale, venituri în av ans și dividende de plată
 amortizarea și provizioanele se înregistrează în pasivul bilanțului funcțional

7
II. Analiza echilibrului pe baza indicatorilor de echilibru
II. 1. Analiza indicatorilor pe baza bilanțul financiar
Principalii indicatorii utilizați la analiza echilibrului pe baza bilanțul financiar , sunt:
 fond de rulment financiar (FRF)
 nevoia de fond de rulment (NFR)
 trezoreria netă ( TN)
”Fondul de rulment7 este expresia realizării echilibrului financiar pe termen lung și a
contribuției a cestuia la obținerea unui echilibru pe termen scurt.”
Putem determina fondului de rulment, pornind de la bilanțul financiar, pe baza
elementelor care exprimă utilizările și resursele permanente, și pe baza elementelor care
exprimă nevoile și resursele te mporare.
Metoda de calcul a fondului de rulment financiar este următorul:
𝐹𝑅𝐹 =𝐶𝑃−𝐴𝐼
Unde:
 FRF – fond de rulment financiar
 CP – capital permanent
 AI – active imobilizate nete
În funcție de mărimea înregistrate a mase bilanțiere, vom întâlnii cu urm ătoarele
situații:
 FRF > 0 : este o situație favorabilă pentru întreprindere, determinat prin surse
permanente care acoperă nevoile pe termen lung.
 FRF = 0 : înseamnă că sursele permanente = nevoile permanente. Situația nu
este dificilă, unde durata de încasare a creanțelor este mai mică decât durata de
plata a datoriilor.
 FRF < 0 : sursele permanente nu acoperă nevoile permanente.

7 M. Simionescu, Analiza diagnostic a afacerii – elemente de teorie și practică, 2015, pag. 46

8
”Nevoia de fond de rulment8 reprezint ă activele ciclice ce trebuiesc finan țate din
fondul de rulment, respectiv activele cu lichiditate sub un an care urmeaz ă să fie finan țate din
surse cu exigibilitate mai mare de un an. ”
Finanțarea nevoia de fond de rulment trebuie să fie asigurată de fondul de rulment
aflat la dispoziția firmei.
Metoda de calcul al nevoia de fondului de rul ment este următorul:
𝑁𝐹𝑅 =𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖 +𝐶𝑟𝑒𝑎𝑛 ț𝑒−𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛 𝑠𝑐𝑢𝑟𝑡
Unde:
 NFR – nevoia de fond de rulment
În funcție de mărimea înregistrate a mase bilanțiere, vom întâlnii cu următoarele
situații:
 NFR > 0 : înseamnă că e xistă un fond de rulment pozitiv, care acopere necoile
curente
 NFR < 0 : aceasta situație este favorabilă pentru întreprinderea , sursele de
finanțare sunt suficiente, adică activitatea de investiții poate fi finanțată cu
resursele excedentare.
Trezoreria n etă este acea indicator care analizează în corelație fondul de rulment cu
nevoia de fond de rulment.
Metoda de calcul al trezoreriei nete este următorul:
𝑇𝑁=𝐹𝑅−𝑁𝐹𝑅
Unde:
 TN – trezoreria netă
 FR – fond de rulment
 NFR – nevoia de fond de rulment

8 D. Popa, Analiza financiară aprofundată, Editura Universității din Oradea, 2012, pag. 51

9
În funcție de mărimea înregistrate a mase bilanțiere, vom întâlnii cu următoarele
situații:
 TN > 0 : pozitivă, unde activitatea firmei a emite un excedent monetar
 TN < 0 : negativă, unde întrepriderea trebuie face finanțarea dezechilibrului la
un credit de tr ezorerie
II. 2. Analiza indicatorilor pe baza bilanțul funcțional
Principalii indicatorii utilizați la analiza echilibrului pe baza bilanțul funcțional, sunt:
 fondul de rulment net global
 nevoia de fond de rulment din exploatare
 nevoia de fond de rulment în afara exploatare
 nevoia de fond de rulment
 trezoreria netă
Fondul de rulment net global este o sursă de finanțare stabilă care acopere active
stabile.
Metoda de calcul al fondului de rulment net global este următorul:
𝐹𝑅𝑁𝐺 =𝑅𝑆−𝐴𝑆
Unde:
 FRNG – fond de rulment net global
 RS – resurse stabilite
 AS – active stabilite
În funcție de mărimea înregistrate a mase bilanțiere, vom întâlnii cu următoarele
situații:
 FRNG > 0 : sursele stabile acoperă nevoile investiționale ale întreprinderii,
eliberarea un surplus de resurse care va fi utilizat pentru finanțarea altor nevoi.
 FRNG < 0 : fondul de rulment este denumit insuficiență de fond de rulment
Nevoia de fond de rulment din exploatare este o parte a nevoia de fond de rulment,
care poate fi finanțată pe ba za fondului de rulment net global.

10
Metoda de calcul al nevoia fondului de rulment din exploatare este următorul:
𝑁𝐹𝑅𝐸 =𝐴𝐶𝐸 −𝐷𝐸
Unde:
 NFRE – nevoia de fond de rulment din exploatare
 ACE – active ciclice din exploatare
 DE – resurse ciclice din exploatare
În funcție de mărimea înregistrate a mase bilanțiere, vom întâlnii cu următoarele
situații:
 NFRE > 0 : aceasta situație semnifică un surplus de nevoi temporare în raport
cu surse temporare posibile de mobilizat.
 NFRE < 0 : resursele a depăși val oarea necesarului
Nevoia de fond de rulment din afara exploatării este o parte a nevoia de fond de
rulment, și este constituită din elemente aciclice.
Metoda de calcul al nevoia fondului de rulment din afara exploatării este următorul:
𝑁𝐹𝑅𝐴𝐸 =𝐴𝐶𝐴𝐸 −𝐷𝐴𝐸
Unde:
 NFRAE – nevoia fondului de rulment din afara exploatării
 ACAE – active ciclice din afara exploatării
 DAE – resurse ciclice în afara exploatării
Se calculează nevoia de fond de rulment cu următorul metoda:
𝑁𝐹𝑅 =𝑁𝐹𝑅𝐸 +𝑁𝐹𝑅𝐴𝐸
Trezoreria netă poate fi calculat astfel:
𝑇𝑁=𝐹𝑅𝑁𝐺 −𝑁𝐹𝑅
În practica se întâlnesc două situații:
 TN > 0 : activitatea firmei a emite un surplus monetar
 TN < 0 : când firma face finanțarea dezechilibrului la un credit de trezorerie

11
III. Analiza echil ibrului pe baza ratelor
III. 1. Ratele de structură
Ratele de structur ă se calculează ca raport între un element de activ și totalul activelor.
Principalii ratele sunt:
 rata activelor imobilizate
 rata activelor circulante
 rata stabilității financiare
 rata autonomiei financiare globale
 rata de îndatorare globală
Tabel 2: Ratele de structură
Ratele de structură Simbol Semnificație Mod de calcul
Rata activelor
imobilizate 𝑅𝐴𝐼 Reprezintă
ponderea
elementelor
patrimoniale ce
susține firma în
totalul
patrimoniului.
𝑅𝐴𝐼=𝐴𝐼
𝐴𝑇×100
Unde:
 𝑅𝐴𝐼 – rata activelor
imobilizate
 𝐴𝐼 – active
imobilizate
 𝐴𝑇 – active totale
Rata activelor circulante 𝑅𝐴𝐶 Reprezintă o
măsură a
flexibilității
financiare, care
se distinge
importanța
activelor cu
lichiditate
ridicată. 𝑅𝐴𝐶=𝐴𝐶
𝐴𝑇×100
Unde:
 𝑅𝐴𝐶 – rata acticelor
circulante
 𝐴𝐶 – active circulante
 𝐴𝑇 – active totale

12
Rata stabilității
financiare 𝑅𝑆𝐹 ”Reflectă9
legătura dintre
capitalul
permanent de
care
întreprinderea
dispune în mod
stabil și
patrimoniul
total.”
𝑅𝑆𝐹=𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑚𝑎𝑛𝑒𝑛𝑡
𝑃𝑇
×100
Unde:
 𝑅𝑆𝐹 – rata stabilității
financiare
 𝑃𝑇 – pasiv total

Rata autonomiei
financiare globa le 𝑅𝑆𝐹𝐺 Reprezintă
ponderea
surselor proprii
pe termen lung
în totalul
pasivelor.
𝑅𝑆𝐹𝐺 =𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢
𝑃𝑇×100
Unde:
 𝑅𝑆𝐹𝐺 – rata
autonomiei financiare
globală

Rata de îndatorare
globală 𝑅Î𝐺 Vizează
ponderea
obligațiilor în
patrimoniul
întreprinderii.
𝑅Î𝐺=𝐷𝑇
𝑃𝑇×100
Unde:
 𝑅Î𝐺 – rata de
îndatorare globală
 𝐷𝑇 – datorii totale
 𝑃𝑇− pasiv total

Sursa: Proiecție realizată de autor

9 M. Niculescu, Diagnostic financiar, Volumul 2, Editura Economică, 2003, pag. 268

13
III. 2. Ratele de lichiditate și solvabilitate
Ratele de lichiditate au rolul de a măsura capacitatea de plată a firmei, și solvabilittaea
pe termen scurt. În funcție perspectivele abordării, se distingem două tipuri de lichiditate:
a. lichiditate externă: reprezintă priceperea unui activ, ca sa putea transforma în
bani rapid, cu pierdere minimă de valoare.
b. lichiditate internă: reprezintă priceperea unei întreprindere de a respecta la
scadență obligațiile de plată din activele curente.
Principalele rate de lichiditate și solvabilitate sunt:
 rata lichidității generale
 rata lichidității rapide
 rata lichidității imediate
 rata solvabilității globale
Tabel 3: Ratele de lichiditate și solvabilitate
Ratele de lichiditate și
solvabilitate Simbol Semnificație Mod de calcul
Rata lichidității generale 𝑅𝐿𝐺 Reprezintă
calitatea firmei
de a-și ascunde
obligațiile pe
termen scurt
prin înnoirea
activelor
circulante în
lichidități. 𝑅𝐿𝐺=𝐴𝐶
𝐷𝑡𝑠
Unde:
 𝑅𝐿𝐺 – rata
lichidității
generale
 𝐴𝐶 – active
circulante
 𝐷𝑡𝑠 – datorii pe
termen scurt

Rata lichidității rapide 𝑅𝐿𝐺𝑅 Reprezintă
măsura de
abilități a unei
întreprindere de
a-și respecta 𝑅𝐿𝐺𝑅 =𝐶𝑟+𝐷𝑏
𝐷𝑡𝑠

Unde:
 𝑅𝐿𝐺𝑅 – rata

14
obligațiile
scadente.
lichidității rapide
 𝐶𝑟 – creanțe
 𝐷𝑏 –
disponibilități
bănești

Rata lichidității imediate 𝑅𝐿𝐺𝐼 Măsoară
calitatea firmei
de rambursare a
datoriilor,
utilizând
disponibilitățiile.
𝑅𝐿𝐺𝐼=𝐷𝑏
𝐷𝑡𝑠
Unde:
 𝑅𝐿𝐺𝐼 – rata
lichiditîții
imediate
 𝐷𝑏 –
disponibilități
bănești
 𝐷𝑡𝑠 – datorii pe
termen scurt

Rata solvabilității globale 𝑅𝑆𝐺 Reprezintă ca
măsurarea
datoriilor totale
sunt învelite de
către activele
totale în cazul
falimentului.
𝑅𝑆𝐺=𝐴𝑡
𝐷𝑡
Unde:
 𝑅𝑆𝐺 – rata
solvabilității
globale
 𝐴𝑡 – active totale
 𝐷𝑡 – datorii totale

Sursa: Proiecție realizată de autor

15
III. 3. Ratele de gestiune
”Ratele de gestiune10, cunoscute și sub denumirea de rate de rota ție, m ăsoară viteza de
transformare a activelor în lichidit ăți, cât și cea de reînnoire a datoriilor. ”
Ratele de gestiune a evalua gradul de eficacitate cu care întreprinderea utiliz ează
resursele pe care le are.
Principalele rate de gestiune sunt:
 durata de rotație a stocurilor
 durata de încasare a clienților
 durata de plata a furnizorilor
Tabel 4: Ratele de gestiune
Ratele de
gestiune Simbol Semnificație Mod de calcul
Durata de rotație
a stocurilor 𝐷𝑆𝑇 Rata aceasta arată
că de câte ori se
trec stocurile
materiale prin
fazele
aprovizionare, și
durata în zile.
𝐷𝑆𝑇=𝑆
𝐶𝐴×𝑇
Unde:
 𝐷𝑆𝑇 – durata
de rotație a
stocurilor
 𝑆 – stocuri
 𝐶𝐴 – cifra de
afaceri
 𝑇 – numărul
de zile pe o
perioada de un
an

Durata de
încasare a
clienților 𝐷𝐶𝐿 Rata aceasta ne
arată că firma în
câte zile își 𝐷𝐶𝐿=𝐶𝑙
𝐶𝐴×𝑇
Unde:
 𝐷𝐶𝐿 – durata

10 D. Popa, Analiza financiară aprofundată, Editura Universității din Oradea, 2012, pag. 150

16
încasează
contravaloarea
mărfurilor. de încasare a
clienților
 𝐶𝑙 – clienți

Durata de plata a
furnizorilor 𝐷𝐹𝑍 Rata aceasta ne
arată că firma în
câte zile își
plătească datoriile
față de furnizori.
𝐷𝐹𝑍=𝐹𝑍
𝐶𝐴×𝑇
Unde:
 𝐷𝐹𝑍 – durata
de plata a
furnizorilor
 𝐹𝑍 – furnizori

Sursa: Proiecție realizată de autor
III. 4. Ratele de rentabilitate
Ratele de rentabilitate sunt făcute într -o manieră prin raportarea unui rezultat la un flux
de activitate, sau la un stoc.
Principalele ratele de rentabilitate sunt:
 rata de rentabilitate economic ă
 rata de rentabilitate financiară
 rata de rentabilitate a veniturilor totale
Tabel 5: Ratele de rentabilitate
Ratele de
rentabilitate Simbol Semnificație Mod de calcul
Rata de
rentabilitate
economină 𝑅𝑒 Reprezintă
performanțele
utilizării capitatului
investit, și a
activului total pe
care folosim pentru
obținerea
performanțelor. 𝑅𝑒=𝑃𝑏
𝐴𝑡×100
Unde:
 𝑅𝑒 – rata de
rentabilitate
economică
 𝑃𝑏 – profit brut
 𝐴𝑡 – activ total

17

Rata de
rentabilitate
financiară Rf Reprezintă
capacitatea firmei
de a elibera priftul
net din capitaluri
proprii, care
prezintă un
indicator prin
prisma prin care
deținătorii de
capital apreciază
eficiența
investitoriilor.
𝑅𝑓=𝑃𝑛
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢×100
Unde:
 Rf – rata de
rentabilitate
financiară
 Pn – profit net

Rata de
rentabilitate a
venitur ilor totale Rv Reprezintă eficiența
activităților firmei,
formulând profitul
brut ce revine
veniturilor totale.
𝑅𝑣=𝑃𝑏
𝑉𝑡×100
Unde:
 Rv – rata de
rentabilități a
veniturilor
totale
 Pb – profit brut
 Vt – venituri
totale

Sursa: Proiecție realizată de autor

18
IV. Analiza echilibrului financiar pe baza tabloului de finanțare
IV. 1. Construcția tabloului de finanțare
Tabloul de finanțare poartă denumirea și tabloul de utilizări și resurse, care analizează
intrărilor și ieșirilor de numerar din trezoreria firmei.
”Se stabileș te în principal pe baza a dou ă bilanț uri succesive ș i explic ă legătura între
partea de sus și partea de jos a bilanț ului, prin in termediul variaț iei fondului de rulment11.”
Prima parte a tabloului a exprimă realizarea echilibrului structural între elementele
stabile bilanțiere, iar a doua parta a exprimă utilizarea fondului de rulment între ele mentele
ciclice ale bilanțului, și al echilibrului monetar.
Ecuația cu care putem explica tabloul de finanțare, este următoarea:
∆𝐹𝑅=∆𝑁𝐹𝑅 +∆𝑇𝑁
Există două etape pentru elaborarea tabloului de finanțare:
 stabilirea variației fondului de rulment, pentru modificarea structurii
capitalurilor și activelor
 stabilirea variației trezoreriei nete, pentru modificarea nevoi a de fond de
rulment, cu variația fondului de rulment
În elaborarea unui tablou de finanțare se face diferența între fluxurile patrimoniale,
financiare și monetare.
Obiectul tabloului de finanțare este prezentarea fluxurilor de financiare, până când
fluxur ile monetare fac obiectul tabloului fluxurilor de trezorerie. Construcția tabloului de
finanțare se fac începând de la două bilanțuri succesive și contul de profit și pierdere al unei
firme.
Prezentarea două bilanțuri succesive putem determina variațiile pozitive și negative.
Prin gruparea acestor variații, o să ne întâlnim cu patru tipuri de modificări:
1. unele posturi de pasiv au exprimat o creștere, adică sunt considerate resurse
2. unele posturi de activ au exprimat o creștere, adică sunt considerate utiliz ări de
fonduri

11 D. Tagaduan, Gestiunea financiară a întreprinderii, 2006, pag. 101

19
3. alte posturi de pasiv au exprimat o diminuări, adică sunt considerate resurse
4. alte posturi de activ au exprimat o diminuări, adică suns considerate utilizări de
fonduri
Preluarea datelor din contul de profit și pierdere, în construcția tablo ul de finanțare se
folosește capacitatea de autofinanțar, asta înseamnă surplusului financiar eliberat de
activitatea rentabilă a firmei. Calculul ei se poate face prin metoda directă sau indirectă.
Tabel 6 : Structura tabloului de finanțare
NEVOI (UTILIZĂRI) RESURSE
Dividende distribuite
Achiziții de imobilizări
Restituiri de capitaluri proprii
Rambursarea datoriilor pe termen lung Vânzarea de active imobilizate
Aport nou în numerar
Împrumuturi noi pe termen mediu și lung
I. TOTAL NEVOI STABILE I. TOTAL RESURSE DURABILE
∆FRNG (creștere) ∆FRNG (reducere)
Creșeterea stocurilor
Creșterea crențelor
Creșterea datoriilor pe termen surt Reducerea stocurilor
Reducerea crențelor
Reducerea datoriilor pe termen surt
II. TOTAL NEVOI CICLICE II. TOTAL RESURSE CICLICE
∆FRNG (reducere) ∆FRNG (creștere)
III. TOTAL NEVOI (I+II) III. TOTAL RESURSE (I+II)
∆TN (creștere) ∆TN (reducere)
Total general Total general
Sursa: Proiecție realizate de autor

IV.2. Interpretarea tabloului de finanțare
Apare capacitatea de autofinanțare ca o o sursă stabilă, și accepta finanțarea
investițiilor, rambursarea împrumuturilor și plata dividendelor. Plata dividendelor este o
destinație definitivă în partea de sus a bilanțului, însă dividende neplătite se apare în fo ndul de
rulment, pentru finanțarea ciclului de exploatare.
Dacă capacitatea de autofinanțare nu este satisfăcător, atunci firma va solicita noi surse
externe, care sunt: aport nou de capital, cesiuni de active, împrumuturi financiare.

20
Dovada corectitudinea structurii financiare a firmei este creșterea fondului de rulment,
și creșterea resurselor în raport cu nevoile permanente.
Dovada unui dezechilibru financiar este scăderea fondului de rulment, adică nevoi
permanente sunt finanțate cu resurse. Aceasta îm prejurare împreună cu creșterea nevoii de
fond de rulment, a orienta la un dezechilibru al trezoreriei, la creșterea riscului de faliment al
firmei.

21
V. Studiu de caz
Studiu de caz este bazată pe analiza datelor din situații financiare ale companiei
TeraP last S.A., pe perioada 2017, 2018 și 2019 , utilizându -se informații prezentate în bilanțul
firmei, și contul de profit și pierdere, pe care am descărcat de pe BVB.ro. Cu informatiile
prezentate in bilant am întocmit bilanțul financiar și funcțional, am analizat achilibrului pe
baza indicatorilor fondului de rulment, nevoia de fond de rulment și trezoreria netă. După
indicatorii urmează analiza echilibrului financiar pe ba za ratelor de structură, de lichiditate și
solvabilitate, de gestiune și de rentabilitate. Ultimul punct este analiza pe baza tabloului de
finanțare.

Sursa: https://www.teraplast.ro/

Compania TeraP last S.A . s-a înființat în anul 1896, când meșterul Schuster Walter a
construit primul uzină pentru confecționarea plăci de ceramice, la Bistrița. Numele TeraPlast
s-a născut în anul 1990, prin împărțirea Întreprinderii de Materiale de Construcții din Bistrița.
În 1992 a început producerea de lambriuri din PVC, iar în 2001 s -a produs prima dată țevilor
multistrat și profile PVC pentru tâmplărie.
TeraPlast S. A. este cel mai mare confecționator de PVC din România, și peste 36
milioane de euro a învestit în ultimii an i. Obiectul de activitate este fabricarea plăci, folii,
tuburi și profile din materiale plastic. Compania sunt alcătuit un număr mediu de salariați de
318, și se privește un Capital social de 85.691.097 milioane de lei.

22
Bibliografie
1. Bogdan Victoria – ”Bazele contabilității contemporane”, Editura Universității din
Oradea, 2005
2. Duca Ioana, Gherghina Rodica – ”Gestiunea financiară a întreprinderii”, Editura
Universitară București, 2012
3. Maria Berheci – ”Valorificarea raportărilor financiar. Sinteze contabile: teorie,
analize, studii de caz.” Editura CECCAR, București, 2010
4. Maria Niculescu – ”Diagnostic global strategic ”, Volumul 2, Editura Economică,
București, 2003
5. Mihail Epuran, Valeria Băbăiță, Corina Grosu – ”Contabilitatea financiară în noul
sistem contabil”, Volumul 1, Editura de Vest Timișoara, 1994
6. Robu Vasile, Anghel Ion, Șerban Elena -Claudia – ”Analiza economico -financiară a
firmei”, Editura Economică, București, 2014
7. Silvia Petrescu – ”Analiza financiară aprofundată. Concepte -Metode -Studii de caz”,
Editura Sedcom Libriș, Iași, 2005
8. Gabriel Năstase – ”Gestiunea financiară a întreprinderii”, Note de curs, Universitatea
Creștină ”Dimitrie Cantemir”, 2010 -2011
9. Popa Dorina – ”Analiză financiară aprofundată”, Note de curs, Universitatea din
Oradea , 2012
10. Diana Tagaduan – ”Gestiunea financiară a întreprinderii”, 2006
11. Mircea Simionscu – ”Analiza diagnostic a afacerii”, 2015
12. Doina Maria Robu – ”Bilanțul contabil”, Biblioteca digitală ASE
13. Nicolae Georgescu, Vasile Robu – ”Aaliza economico -financiară”, B iblioteca digitală
ASE
14. Radu Stroe – ”Gestiunea financiară a întreprinderii. Note de curs și aplicații”,
Biblioteca digitală ASE
15. https://www.academia.edu/31023701/ANAL IZ%C4%82_ECONOMICO –
_FINANCIAR%C4%82
16. http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=
trp
17. http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/analiza -bilantului -a4947/
18. https://conspecte.com/Bazele -Contabilitatii/bilantul -contabil -procedeu -de-baza-al-
contabilitatii.html
19. https://www.gp -tax.ro/blog/bilant -contabil/ce -este-bilantul -contab il/

23
20. https://www.rasfoiesc.com/business/economie/Analiza -echilibrului -financiar36.php
21. https://www.stiucum.com/economie/economie -generala/Tabloul -de-
finantare61421.php
22. https://www.teraplast.ro/