Contabilitatea Activitatii de Comert Si Prestari Servicii la Societatea S.c. Allstar Prod S.r.l

CUPRINS

INTRODUCERE

Realitățile societății moderne ne arată că odată cu dezvoltarea economiei de piață și sporirea gradului de complexitate a acesteia trebuie să se dezvolte corespunzător ca arie, conținut și operativitate informația economică, pentru ca ea să poată furniza elementele necesare luării deciziilor, să poată reflecta exact situația patrimonială a unităților și rezultatele activității economico-financiare.

Informația economică ne ajută să observăm modul de utilizare a resurselor materiale și umane, să sesizăm și să examinăm critic aspectele pozitive dar și deficiențele existente în vederea luării măsurilor ce se impun.

Funcția de bază a oricărui sistem informațional economic – indiferent de gradul de complexitate și de automatizare – este de a vehicula o cantitate rațională de informații, pe baza cărora să se ia decizii economice bine argumentate pe toate treptele organizatorice.

Principala sursă de date a sistemului informațional economic și totodată, una dintre componentele de bază ale acestuia este contabilitatea. Ea este instrumentul principal de cunoaștere, gestiune și control al patrimoniului și al rezultatelor obținute de către agenții economici.

„Informația contabilă este destinată conducătorului de unitate care trebuie să fie principalul beneficiar de informații și care să poată utiliza aceste informații în vederea utilizării corespunzătoare a resurselor și în vederea ajungerii la scopul propus.”

Lucrarea este structurată pe patru capitole prin care am încercat să scot în evidență particularitatea contabilității comerțului ca o componentă principală a stocurilor, atât la modul general, cât și în particular la societatea studiată.

Pentru a putea reflecta particularitățile contabilității activității de comerț și a prestărilor de servicii la societatea respectivă, în primul capitol am prezentat unele noțiuni teoretice cu privire la noțiunea de comerț, în capitolul doi am evidențiat principalele metode de evaluarea a stocurilor existente în societatea studiată, în capitolul trei am abordat noțiuni teoretice cu privire la activitatea prestării de servicii. Iar în capitolul patru, am particularizat aspectele teoretice din primele capitole scoțând în evidență și tratând doar aspectele practice cu care se confruntă societatea studiată.

CAPITOLUL I NOȚIUNI GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE COMERȚ

1.1 Definirea, conținutul și funcțiile comerțului

„Noțiunea de comerț are un conținut complex, determinând o funcție economică ce constă în a cumpăra materii prime sau produse pentru a le revinde în același stadiu fizic, dar în condiții convenabile consumatorilor. În același timp, aceeași noțiune definește profesiunea unui corp de agenți economici care acționează în cadrul pieței, asigurând actele de schimb”.

Sub aspect juridic, noțiunea de comerț definește transferul titlurilor de proprietate asupra materialelor sau serviciilor, precum și prestațiile de servicii realizate între diferitele stadii ale producției sau direct între producător și consumator care, de asemenea, se consideră că reprezintă acte de comerț.

La aspectele prezentate mai sus se mai adaugă faptul că, prin codul comercial care, în realitate, se aplică la toate activitățile economice organizate în scop lucrativ, sunt definite ca acte de comerț actele de producție industrială, de transport, etc.

De-a lungul timpului, activitatea de comerț a cunoscut modificări substanțiale, transformându-se dintr-o simplă intermediere, într-o activitate creatoare de utilități, devenind foarte importantă atât pentru producători, cât și pentru utilizatori. Noțiunea de utilitate, prin caracterul său complex – folos, serviciu, util sau utilizabil – face parte din conținutul activității de comerț, definindu-i locul și rolul său în cadrul unei economii, comerțul reprezentând o fază intermediară esențială între funcția de producție și funcția de consum. În orice societate modernă, producătorii și utilizatorii sunt separați între ei. Printre principalele elemente comensurabile, care separă cele două categorii de parteneri, figurează: amplasarea în spațiu și distanța, necunoașterea reciprocă a mijloacelor financiare și productive de care dispun, disproporțiile dintre cantitățile produse pentru una și aceeași nevoie etc. Într-un asemenea context, comerțul apare ca o funcție ce are în vedere punerea

bunurilor și serviciilor la dispoziția utilizatorilor, în condiții de loc, de timp și de mărime, precum și alte asemenea aspecte care revin acestora. Având în vedere transformările continue intervenite în evoluția societății, conținutul activității de comerț a suferit și el multiple schimbări, crescându-i treptat gradul de complexitate.

Dacă în primele etape ale unui comerț modern acesta putea fi considerat drept “ansamblul operațiunilor care se realizează din momentul în care produsul, sub forma sa utilizabilă, intră în magazinul de desfacere al producătorului sau al ultimului transformator, până în momentul în care consumatorul preia livrarea”, s-a trecut, ulterior, la o interpretare mai largă, comercializarea fiind considerată, în general, ca reprezentând “o punere a produsului la dispoziția consumatorului, prin

cercetarea pe baza studiilor de piață și determinarea nevoilor reale sau latente ale acestuia, precum și prin suscitarea, reliefarea și argumentarea noilor nevoi pe care consumatorul potențial nu le-a sesizat. Acesta însemnă că se adaugă activităților de intermediere a actelor de vânzare și a celor legate de distribuția fizică o serie de noi activități, cum ar fi: cercetarea pieței, informarea populației, educarea consumatorilor, publicitatea, promovarea unei largi game de servicii legate de procesul utilizării produsului, crearea cadrului ambiental necesar actului de vânzare cumpărare și, în

general, tranzacțiile comerciale sau chiar crearea condițiilor adecvate de utilizare, indiferent de natura produselor.

Comețul prin activitatea sa complexă efectuată, efectuează mai multe caracteristici concepute pentru a asigura fluxul normal de producție la locurile de consum în cele mai bune condiții posibile.

Funcția principală a comerțului care caracterizează conținutul însuși activității sale, este achiziționarea de bunuri de la producători sau și transferarea lor la depozite, în scopul de a le pregăti pentru vânzare utilizatorilor finali sau intermediari. În plus, această funcție se delimitează de funcția de producție, stabilindu-se într-un domeniu distinct de activitate sub aspectul premisei de comerț de industrie independentă. Prin vânzarea mărfurilor către consumatori, comerțul realizează sub formă bănească valoarea materializată în mărfuri, valorificând efectiv eforturile investiționale făcute pentru producerea și circulația mărfurilor; vânzarea încheie ciclul pe care îl parcurg mărfurile

și confirmă transferul lor din sfera circulației în sfera consumației, unde, sub forma unor bunuri de întrebuințare sau servicii, vor satisface anumite nevoi de consum.

O a doua funcție a comerțului este stocarea mărfurilor care ia forma unor preocupări permanente de a asigura echilibrul dintre ofertă și cererea de mărfuri în cadrul pieței. Funcția respectivă se datorează locului de intermediar pe care comerțul îl ocupă între producție și consum.

Necesitatea echilibrării producției cu consumul izvorăște din manifestarea unor tendințe diferite, specifice în evoluția acestora și, îndeosebi, din existența posibilităților practice, cotidiene de rupere a echilibrului dintre ele.

Realizarea de către comerț a funcției de stocaj și, prin aceasta, a echilibrului față de consum, presupune, în primul rând, studierea nevoilor de consum, stabilirea direcțiilor în care vor evolua respectivele nevoi.

O a treia funcție importantă a comerțului constă în fracționarea cantităților mari de mărfuri pe care le livrează producția, asortarea loturilor respective, formarea sortimentelor comerciale și asigurarea micilor părți care urmează a fi puse la dispoziția consumatorilor. Se are în vedere, în această situație, o pregătire a mărfurilor pentru vânzare, fiind vorba de o funcție deosebit de importantă atât pentru producție, cât și pentru consumatori.

O altă funcție a comerțului constă în transferul mărfurilor către zonele și punctele cele mai îndepărtate sau mai izolate, pentru a fi vândute consumatorilor. Funcția respectivă are în vedere o judicioasă organizare a mișcării mărfurilor. Fenomenul apare deoarece realizarea finală a mărfurilor are loc, de regulă, în punctele de consum, ceea ce presupune o bună orientare a mărfurilor, manipularea lor atentă și transportul din locul de producție în cel de consum.

O funcție strict specifică comerțului, generată dealtfel de cele tratate anterior, o constituie crearea condițiilor de realizare efectivă a actului de vânzare-cumpărare. Se are în vedere aici faptul că realizarea activității comerciale presupune existența unei baze tehnico-materiale și a unui personal care, împreună, să ofere posibilitatea cumpărătorului de a-și alege și adjudeca produsele de care are nevoie. Pentru realizarea acestei funcții, comerțul trebuie să dispună de o rețea de unități (magazine, automate, puncte mobile de vânzare, depozite pentru comerțul prin corespondență etc.), prin intermediul cărora să fie puse la dispoziția publicului mărfurile necesare și să se organizeze procesul de vânzare. De asemenea, este necesar să aibă la dispoziție un personal specializat, care să asigure derularea respectivului proces.

O ultimă funcție a comerțului, generată de dezvoltarea societății contemporane, o constituie cercetarea doleanțelor utilizatorilor, a sugestiilor acestora, a capacităților de cumpărare, a gradului de instruire, a obiceiurilor de consum, precum și a altor asemenea aspecte care stau atât la baza cererii de mărfuri, cât și la cea a fundamentării politicilor comerciale. Obiectul acestei funcții, ca

de altfel și conținutul său, este foarte complex, ceea ce a determinat atât îmbogățirea și diversificarea arsenalului de metode și tehnici, cât și creșterea responsabilităților comerțului în această sferă de activitate.

Realizarea acestei funcții presupune existența unui personal de înaltă calificare, capabil să absoarbă complexele probleme ale confruntării ofertei cu cererea în cadrul pieței, atât în profil

macroeconomic, cât și în profil microeconomic, la nivelul fiecărei faze de piață sau a fiecărui întreprinzător comercial.

1.2 Noțiuni generale privind stocurile comercializate

În contabilitate stocurile sunt definite ca fiind active circulante deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității; în curs de producție în vederea vânzării în procesul desfășurării norrmale a activității sau sub formă de materii prime,materiale și alte consumabile ce urmează să fie folosite în desfășurarea activității curente,în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii.

În modelul bilanțier din țara noastră, stocurile sunt individualizate prin următoarele categorii: materii prime, mărfuri, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar,animale și păsări, ambalaje, producția în curs de execuție, produse. În cadrul stocurilor se includ și bunurile aflate în custodie pentru prelucrare sau în consignație la terți care se înregistrează distinct în contabilitate pe categorii de stocuri.

Potrivit teoriei generale a sistemelor, stocul reprezintă un „rezervor” de materie necesar pentru a putea combina fluxuri de mărimi (debit, ritm) diferite. Rezultă că rolul stocului este de a compensa intervalul dintre două variabile: intrări și ieșiri. De asemenea, stocurile sunt necesare pentru a se putea utiliza în cât mai mare măsură resursele nestocabile de care dispune o întreprindere, cum sunt capacitatea de producție a unui utilaj sau linii de fabricație, puterea de muncă a oamenilor, sau chiar o anumită cerere de cumpărare formulată de către clientelă.

Ca proces economic complex, gestiunea stocurilor are o sferă largă de cuprindere, aceasta incluzând atât probleme de conducere, dimensionare, de optimizare a amplasării stocurilor în teritoriu, de repartizare a lor pe deținători, de formare și evidență a acestora, cât și probleme de recepție, de depozitare și păstrare, de urmărire și control, de redistribuire și mod de utilizare.

Cu toate că stocurile sunt considerate resurse neactive, este necesar, în mod obiectiv, să se recurgă la constituirea de stocuri (de resurse materiale) bine dimensionate, pentru a se asigura ritmicitatea producției materiale și a consumului.

Obiectivitatea formării de stocuri este justificată de acțiunea mai multor factori care le condiționează existența și nivelul de formare, le stabilizează funcția și scopul constituirii.

Între aceștia amintim:

ˇ contradicția dintre specializarea producției și caracterul nespecializat al cererii;

ˇ diferența spațială dintre producție și consum;

ˇ caracterul sezonier al producției sau al consumului; pentru majoritatea produselor producția este continuă, în timp ce consumul este sezonier; la produsele agricole situația este inversă;

ˇ periodicitatea producției și consumului, a transportului;

ˇ necesitatea condiționării materialelor înaintea intrării lor în consum;

ˇ punerea la adăpost față de dereglările în procesul de aprovizionare-transport sau față de factorii de forță majoră (stare de necesitate, calamități naturale, seisme, caracterul deficitar al resurselor);

ˇ necesitatea executării unor operații specifice pentru a înlesni procesul de livrare sau consum al materialelor (recepție, sortare, marcare, ambalare dezambalare, formarea loturilor de livrare, pregătirea materialelor pentru consum ș.a.m.d.);

ˇ necesitatea eficientizării procesului de transport etc.

inând seama de această dublă influență a procesului de stocare, este necesară găsirea de modele și metode în vederea formării unor stocuri, care prin volum și structură, să asigure desfășurarea normală a activității din economie, dar în condițiile unor stocări minim necesare și a unor cheltuieli cât mai mici.

Rolul determinant al stocurilor este evidențiat de faptul că acestea asigură certitudine, siguranță și garanție în alimentarea continuă a producției și ritmicitatea desfacerii rezultatelor acesteia. Altfel spus, procesul de stocare apare ca un regulator al ritmului aprovizionărilor cu cel al producției, iar stocul reprezintă asigură sincronizarea cererilor pentru consum cu momentele de furnizare a resurselor materiale.

Alte motive pentru crearea stocurilor ar putea fi:

ˇ investirea unei părți din capital în stocuri pentru a reduce cheltuielile de organizare;

ˇ capitalul investit în stocuri e ușor de evidențiat;

ˇ asigurarea desfășurării neîntrerupte a procesului de producție;

ˇ asigurarea unor comenzi de aprovizionare la nivelul consumului imediat nu este întotdeauna posibilă și eficientă din punct de vedere economic;

ˇ comenzile onorate de către furnizorii din alte localități nu pot fi introduse imediat în procesul de fabricație;

ˇ anticiparea unei creșteri a prețurilor (exceptând speculațiile) etc.

Deși diferite, procesele de stocare au totuși o serie de caracteristici comune, dintre

care esențială este acumularea unor bunuri în scopul satisfacerii cererii viitoare. O problemă

de teoria stocurilor există doar atunci când cantitatea resurselor poate fi controlată și există cel

puțin o componentă a costului total care scade pe măsură ce cantitatea stocată crește.

Evoluția nivelului stocului este interesantă din două puncte de vedere:

din punctul de vedere al producătorului, care este preocupat de valoarea medie a nivelului stocului, deoarece această valoare permite cunoașterea imobilizării totale a stocului și scopul producătorului va fi reducerea imobilizării la valoarea sa minimă;

din punctul de vedere al beneficiarului, care dorind să fie satisfăcut imediat,

apreciază că trebuie să evite, în măsura posibilităților, rupturile de stoc.

Obiectivul beneficiarului va fi reducerea la minim a riscului de ruptură de stocuri.

Aceste două puncte de vedere sunt contradictorii: riscurile de ruptură de stocuri nu sunt reduse decât dacă imobilizările sunt foarte mari. Este deci necesar să se stabilească un echilibru, obiectivul conducerii stocului constând în căutarea acestui echilibru.

Ca proces economic complex, gestiunea stocurilor are o sferă largă de cuprindere, aceasta

incluzând atât probleme de conducere, dimensionare, de optimizare a amplasării stocurilor în teritoriu, de repartizare a lor pe deținători, de formare și evidență a acestora, cât și problem de recepție, de depozitare și păstrare, de urmărire și control, de redistribuire și mod de utilizare.

Cu toate că stocurile sunt considerate resurse neactive, este necesar, în mod obiectiv, să

se recurgă la constituirea de stocuri (de resurse materiale) bine dimensionate, pentru a se

asigura ritmicitatea producției materiale și a consumului.

1.3 Clasificarea stocurilor

Potrivit OMFP 1802/ 2014, în țara nostră în cateogoria stocurilor se includ:

mărfurile, și anume bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii;

materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor și se regăsesc în produsul finit

integral sau parțial, fie în starea lor inițială, fie transformată;

materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, semințe și materiale de plantat, furaje și alte materiale consumabile), care participă sau ajută la procesul de fabricație sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit;

materialele de natura obiectelor de inventar;

produsele, și anume:

semifabricatele, prin care se înțelege produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într‐o secție (fază de fabricație) și care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secții (faze de fabricație) sau se livrează terților;

produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricație și nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entității, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienților;

rebuturile, materialele recuperabile și deșeurile;

produsele agricole;

f) activele biologice de natura stocurilor;

g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziționate sau fabricate, destinate

produselor vândute și care în mod temporar pot fi păstrate de terți, cu obligația restituirii în condițiile prevăzute în contracte;

h) producția în curs de execuție, reprezentând producția care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum și produsele nesupuse probelor și recepției tehnice sau necompletate în întregime. În cadrul producției în curs de execuție se cuprind, de asemenea, serviciile și studiile în curs de execuție sau neterminate.

În cadrul stocurilor se includ și bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignație la terți, mașinile folosite numai ca material de demonstrație pentru negociere în domeniul automobilelor, cu durată de utilizare de sub un an.

Acestea se înregistrează distinct în contabilitate, pe categorii de stocuri. Dacă materialele de demonstrație au durată de utilizare mai mare de un an, ele reprezintă imobilizări.

Sunt reflectate, de asemenea, distinct în contabilitate, acele stocuri cumpărate, pentru care sau transferat riscurile și beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare (grupa 32 "Stocuri încurs de aprovizionare" din Planul de conturi general).

1.4 Noțiuni generale privind prestarea serviciilor

Prestarea de servicii este definită ca orice operațiune care nu constituie livrare de bunuri, legea utilizează o definiție negativă, în sensul că toate operațiunile economice care nu sunt livrări de bunuri, sunt prestări de servicii: serviciile efective indiferent de natură: transport, reparații, cosmetică etc., închirierile de bunuri (mobile) și contracte de leasing, angajamentul de neconcurență. Constituie prestări de servicii consultanța acordată de ingineri, avocați, contabili, nu și mediatori ori judecători. Nu constituie prestări: serviciile realizate în scop de reclamă, garanția tehnică. Legea a apreciat că angajamentul unui fermier de a întrerupe producția de lapte, nu constituie o prestare de servicii; plasamentele de fonduri de investiții nu constituie prestare de servicii.

Conform Codului fiscal, respectiv articolului 8, persoanele juridice române, sediile permanente din România ale persoanelor juridice străine, dar și unele persoane fizice rezidente, au obligația să declare la autoritatea fiscală, contractele în care sunt beneficiare ale unor prestări de servicii efectuate pe teritoriul României. De asemenea, legea mai prevede că sunt declarate contractele cu prestările de servicii, iar în lipsa contractului se declară situațiile de lucrări, studiile de fezabilitate, rapoartele de lucru sau orice alte documente ce pot rezulta în urma activității prestate de nerezidenți.

În țara noastră sunt supuse declarării serviciile ce se prestează în cadrul activităților de construcții-montaj, supraveghere șantier și consultanță.

Descrierea serviciilor prestate de către societatea SC.ALLSTAR PROD.SRL

În vederea aplicării regulilor referitoare la locul de prestare a serviciilor: o persoană impozabilă care desfășoară și activități sau operațiuni care nu sunt considerate impozabile în conformitate cu art. 126 alin. (1)-(4) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal este considerată persoană impozabilă pentru toate serviciile care i-au fost prestate; o persoană juridică neimpozabilă care este înregistrată în scopuri de TVA este considerată persoană impozabilă.

Conform articolului 133 din Legea nr. 571 privind Codul fiscal publicată în M.O în data de 22 decembrie 2003 pentru serviciile de transport de bunuri care sunt prestate către persoane impozabile se aplică o regulă generală atunci când nu există nici o excepție care prevede că locul prestării serviciilor, este locul unde este stabilit beneficiarul, respectiv persoana impozabilă care primește serviciile. Prin locul unde este stabilită o persoană impozabilă se înțelege locul unde aceasta are sediul activității economice, sau un sediu fix, sau în lipsa lor, domiciliul sau reședința obișnuită. Se aplică o excepție de la această regulă în cazul serviciilor de transport de bunuri efectuate în interiorul României, dacă sunt facturate către o persoană impozabilă stabilită în afara Comunității, în această situație locul prestării fiind considerat a fi în România conform art. 133 alin. (7) din Codul fiscal.

În cazul în care au loc servicii de transport național și prestatorul și beneficiarul sunt persoane stabilite în România, atunci aceste servicii sunt supuse regulii generale menționată mai sus, iar persoana obligată la plata TVA este prestatorul conform articolului 150, din Codul fiscal. Acesta din urmă trebuie să emită factura cu TVA, dacă nu se aplică vreo scutire.

În cazul în care prestatorul este stabilit în România, iar beneficiarul în alt stat și prestează servicii de transport pentru care punctul de plecare și punctul de sosire se află pe teritoriul României, către clienți care sunt stabiliți în alte state membre, serviciile de transport național sunt considerate servicii intracomunitare și conform art 133 alin.(2) din Codul fiscal, nu au locul prestării în România, fiind impozabile în statul membru în care este stabilit beneficiarul. Pentru a aplica regula de la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, clientul trebuie să comunice prestatorului un cod valabil de TVA din alt stat membru și o adresă a sediului activității economice sau a unui sediu fix din Comunitate,condiții care sunt menționate în normele de aplicare a Codului fiscal la pct. 13. Chiar și astfel de servicii, care la prima vedere nu par a se înscrie în sfera operațiunilor intracomunitare,devin operațiuni intracomunitare datorită faptului că sunt prestate către un beneficiar persoană impozabilă stabilit în alt stat membru. Dacă prestatorul român nu este înregistrat în scopuri de TVA, va trebui să solicite înregistrarea conform art. 153 din Codul fiscal înainte de realizarea unui astfel de transport.

Conform legislației în vigoare societatea studiată desfășoară și activități de prestări servicii de reparații, modernizări pentru :

robineți, capete de erupție, capete de coloană;

revizii tehnice la instalațiile de intervenție la sondă;

revizii tehnice la instalațiile de frezat, la clești hidraulici;

reparații prin sudură la piese din aluminiu;

reparații de utilaje: platforme,buldoexcavator, autogredere.

În cazul serviciilor de închiriere, locul de închiriere, cu excepția închirierii pe termen scurt, a unui mijloc de transport unei persoane neimpozabile este locul în care clientul este stabilit, își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită. Prin închiriere se înțeleg inclusiv serviciile de leasing de mijloace de transport. Prin excepție, locul de închiriere a unei ambarcațiuni de agrement unei persoane neimpozabile, cu excepția închirierii pe termen scurt, este locul unde ambarcațiunea de agrement este pusă efectiv la dispoziția clientului, în cazul în care serviciul respectiv este prestat efectiv de către prestator din locul în care este situat sediul activității sale economice sau sediul său fix. Prin termen scurt se înțelege deținerea sau utilizarea continuă a mijlocului de transport pe o perioadă de maximum 30 de zile și, în cazul ambarcațiunilor maritime, pe o perioadă de maximum 90 de zile.

În România, potrivit legislației în vigoare serviciile de închirieri de bunuri mobile corporale,cu excepția mijloacelor de transport reprezintă servicii intangibile, respectiv active identificabile, nemonetare, fără substanță fizică.

CAPITOLUL II METODE DE EVALUARE A STOCURILOR

2.1 Politici de gestiune a stocurilor

În România, potrivit OMFP 1802/2014, politicile contabile cuprind principiile, bazele, conventiile, regulile și practicile specifice aplicate la întocmirea și prezentarea situațiilor financiare anuale, ca de exemplu: alegerea metodei de amortizare, reevaluarea sau păstrarea costului istoric, capitalizarea dobânzii sau recunoașterea ca o cheltuială, metoda de evaluare a stocurilor, contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent etc.

Scopul politicilor contabile de a asigura, prin situațiile financiare anuale, informații inteligibile, relevante și credibile,în sensul că:

– reprezintă fidel poziția, situația și performanța financiară;

– sunt neutre, prudente, complete și conforme cu principiul prevalenței economicului asupra juridicului.

Modificarea politicilor contabile trebuie sa aibă ca obiectiv obținerea de informații mai relevante sau mai credibile referitoare la operațiunile entității, și în acest scop prevederile reglementării contabile pot fi adaptate și dezvoltate la specificul entității, cu condiția respectării principiilor contabile.

Potrivit IAS 2,stocurile trebuie evaluate la cea mai mică valoare dintre cost și valoarea realizabilă netă.

Pentru evaluarea stocurilor sunt utilizate mai multe metode bazate fie pe cost, fie pe mărimea cea mai mică între cost și valoarea de piață.

Evaluarea stocurilor, se realizează, de regulă,la cost dar cu toate acestea valoarea atribuită stocurilor poate fi, în anumite cazuri, prezentată în situațiile financiare la o valoare mai mică decât costul stocurilor, conform principiului prudenței.

Valoarea de piață reprezintă prețul/costul de înlocuire,suma pe care întreprinderea ar trebui să o plătească în prezent pentru același stoc,cumpărat de la furnizorii obișnuiți și în cantitățile obișnuite.

Valoarea realizabilă netă este prețul de vânzare estimat ce ar putea fi obținut pe parcursul desfășurării normale a activității, mai puțin costurile estimate pentru finalizarea bunului și a costurilor necesare vânzării.

Reținerea, în situațiile financiare, a celei mai mici valori dintre cost și valoarea relizabilă netă este consecința aplicării:

– principiului prudenței, potrivit căruia în evaluare raționamentul profesional impune păstrarea unui anumit grad de precauție și nu trebuie să se supraevalueze elemenetele de stocuri;

– principiul independenței exercițiului, ce presupune delimitarea la nivelul exercițiului generator a cheltuielilor aferente, inclusiv diminuările de valoare a stocurilor.

Recunoșterea, măsurarea și evaluarea stocurilor este determinarea valorii la care acestea vor fi recunoscute în bilanț și vor influența contul de profit și pierdere, oferind o altenativă acelor tratamente contabile care, prin creșterea și descreșterea valorii stocului, determinate de acestea, ajustează profiturile în concordanță cu ceea ce este avantajos pentru conducere.

Potrivit articolului 12 din Legea contabilității nr.82/1991, contabilitatea stocurilor se ține cantitativ și valoric sau numai valoric, în condițiile stabilite de reglementările legale prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

Un element de activ, respectiv de stoc, nu se recunoaște în bilanț dacă este imposibil ca acesta sa genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere. Recunoașterea unui activ, respectiv a unui element de stoc în bilanț sau în contul de profit și piedere este legată de existența unui cost sau a unei valori ce trebuie determinată credibil. Recunoașterea presupune, în aceste condiții, estimarea unui cost sau a unei valori. Dacă aceste estimări sunt raționale, adică rezonabile, atunci ele nu influențează credibilitatea informațiilor contabile și a situațiilor financiare.

Recunoașterea stocului ca activ, conform definiției date anterior, presupune capacitatea acestora de a genera beneficii economice viitoare, ca urmare a potențialului lor productiv, dar și posibilitatea stabilirii, pentru acestea, a unor valori sau costuri credibile.În cazul stocurilor, beneficiile economice viitoare încorporate pot intra în întreprindere prin utilizarea separată sau împreuna cu alte active pentru prestarea de servicii sau realizarea producției de bunuri destinate vânzării, schimbul cu alte active sau utilizării pentru stingerea unor datorii. Principiile contabile sunt o modalitate de concretizare a obiectivului contabilității, adică furnizează informații utile pentru fundamentarea deciziilor economice și asigură reprezentarea unei imagini fidele.

Realizarea imaginii fidele are la baza o serie de principii: principiul independenței exercițiului,permanenței metodelor, pragul de semnificație, necompensării, prudenței și continuității activității.

Independența exercițiilor implică înregistrarea în contabilitate a operațiilor în momentul în care ele au loc, fara a se ține cont de data decontării, aceasta în condițiile decupării activității la nivelul exercițiului contabil.

Asigurarea independenței exercițiilor contabile, respectiv delimitarea exercițiului curent de exercițiile anterioare și următoare presupune recunoașterea elementelor de stocuri în bilanț, recunoașterea veniturilor și cheltuielilor generate de stocuri ca elemente ale contului de profit și pierdere, corectarea cheltuielior cu veniturile și luarea în considerare a evenimentelor ulterioare închiderii exercitiului.

Permanența metodelor se refera la aceeași clasificare și prezentare a elementelor în situațiile financiare de la un exercițiu la altul, pe considerente de comparabilitate a informațiilor prezentate, implicit a celor legate de stocuri; presupune asigurarea continuității în ceea ce privește aplicarea regulilor și procedeelor contabile, evaluarea activelor, implicit a stocurilor, dar și a conectării cheltuielilor și veniturilor generate de acestea, prezentarea situației patrimoniale a rezultatelor și a notelor în aceeasi structură.

Pragul de semnificație și cumulare presupune ca orice element semnificativ trebuie prezentat separat în situațiile financiare, în timp ce valorile nesemnificative trebuie cumulate cu valorile generate de aceeași natură și funcție.

Necompensarea s-a impus această asociere deoarece în IAS 2 nu se regăsesc situații de compensare, ele făcând obiectul tranzacțiilor cu active imobilizate, inclusiv investiții financiare.

Potrivit principiului necompensării, nu se pot compensa active cu datorii si cheltuieli cu venituri decât în cazurile menționate expres de IAS 1. Respectarea acestui principiu se impune în tranzacțiile cu stocuri, deoarece realizarea compensării fie la nivelul contului de profit și pierdere, fie în bilanț micșorează capacitatea utilizatorilor de informații de a înțelege tranzacțiile realizate și de a evalua viitoarele fluxuri de numerar ale întreprinderii.

Prudența înseamnă includerea unui grad de precauție, în exercitarea raționamentelor, pentru a face estimările cerute în condițiile de incertitudine, astfel încât activele și veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile și cheltuielile să fie subevaluate. În esență prudența constă în contabilizarea oricăror deprecieri, riscuri și pierderi probabile și în necontabilizarea profiturilor, chiar dacă acestea sunt foarte probabile.

Continuitatea sau discontinuitatea activității întreprinderii determină, la nivelul situațiilor financiare, abordări diferite, generate de modificări ale metodelor de evaluare utilizate pentru prezentarea conturilor.

Continuitatea activității este o stare de fapt care conduce la evaluarea bunurilor, și implicit a stocurilor, în funcție de utilitatea lor, presupunând că dimensiunea activității întreprinderii se va menține în aceeași limite, fără o reducere semnificativă într-un viitor previzibil.

În condiții de continuitate se impune evaluarea elementelor de stocuri, cu ocazia inventarierii și închiderii exercițiului, la valori actuale sau de utilitate. În cazul noncontinuității se renunță la aplicarea principiului prudenței, independenței exercițiilor și consecvenței prezentării informațiilor ceea ce presupune evaluarea elementelor de stoc la valori lichidative.

2.2 Evaluare stocurilor la intrarea în societate

La data intrării în entitate, bunurile se evaluează și se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabilește astfel:

a) la cost de achiziție – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;

b) la cost de producție – pentru bunurile produse în entitate;

c) la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării – pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social;

d) la valoarea justă – pentru bunurile obținute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.

În cazurile menționate la lit. c) și d), valoarea de aport și, respectiv, valoarea justă, se substituie costului de achiziție.

Costul de achiziție al bunurilor cuprinde prețul de cumpărare, taxele de import și alte taxe (cu excepția acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autoritățile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare și alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziției bunurilor respective. În costul de achiziție se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obținerea de autorizații și alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective. Cheltuielile de transport sunt incluse în costul de achiziție și atunci când funcția de aprovizionare este externalizată. Reducerile comerciale acordate de furnizor și înscrise pe factura de achiziție ajustează în sensul reducerii costul de achiziție al bunurilor.

Costul de producție sau de prelucrare al stocurilor, precum și costul de producție al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producției, și anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă și alte cheltuieli directe de producție, costul proiectării produselor, precum și cota cheltuielilor indirecte de producție alocată în mod rațional ca fiind legată de fabricația acestora.

Exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit, sunt următoarele:

– pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producție înregistrate peste limitele normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei;

– cheltuielile de depozitare, cu excepția cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producție, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricație.

Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziției și prelucrării, precum și alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma și în locul în care se găsesc, iar in cazul serviciilor, costul stocurilor cuprinde manopera și alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea, precum și regiile corespunzătoare.

Materiile prime și materialele consumabile care sunt în mod constant înlocuite și a căror valoare totală este de o importanță secundară pentru entitate pot fi prezentate la "Active" la o valoare și cantitate fixe, dacă valoarea, cantitatea și structura acestora nu variază în mod semnificativ.

În funcție de specificul activității, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, în activitatea de producție sau metoda prețului cu amănuntul, în comerțul cu amănuntul. Costul standard ia în considerare nivelurile normale ale materialelor și consumabilelor, manoperei, eficienței și capacității de producție. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic și ajustate, dacă este necesar, în funcție de condițiile existente la un moment dat. Diferențele de preț față de costul de achiziție sau de producție trebuie evidențiate distinct în contabilitate, fiind recunoscute în costul activului.

Repartizarea diferențelor de preț asupra valorii bunurilor ieșite și asupra stocurilor se efectuează cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel:

Sold inițial al Diferențe de preț aferente intrărilor

diferențelor de preț + în cursul perioadei, cumulat de la

începutul exercițiului

Coeficient de repartizare = X 100

Soldul inițial al stocurilor Valoarea intrărilor în cursul

la preț de înregistrare + perioadei la preț de înregistrare

cumulat de la începutul anului.

Acest coeficient se înmulțește cu valoarea bunurilor ieșite din gestiune la preț de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieșite.

La sfârșitul perioadei, soldurile conturilor de diferențe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri, la preț de înregistrare, astfel încât aceste conturi să reflecte valoarea stocurilor la costul de achiziție sau costul de producție, după caz.Diferențele de preț se înregistrează proporțional atât asupra valorii bunurilor ieșite, cât și asupra bunurilor rămase în stoc.

Exista totusi si exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit, o parte din acestea vom enumera dupa cum urmeaza:

– pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei;

– cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie.Cheltuielile de depozitare se includ in costul de productie atunci cand sunt necesare pentru a aduce stocurile in locul si in starea care se gasesc;

– regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si locul final;

– costurile de desfacere;

– regia fixa nealocata costului, care se recunoaste drept cheltuiala in perioada in care a aparut. Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitatii normale de productie (activitate).

În comerțul cu amănuntul poate fi utilizată metoda prețului cu amănuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase și cu mișcare rapidă, care au marje similare și pentru care nu este practic să se folosească altă metodă.În această situație, costul bunurilor vândute se calculează prin deducerea valorii marjei brute din prețul de vânzare al stocurilor. Orice modificare a prețului de vânzare presupune recalcularea marjei brute.

2.3 Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii

Contabilitatea stocurilor se ține cantitativ și valoric sau numai valoric prin folosirea următoarelor metode de organizare și contabilitate sintetică a stocurilor, și anume:

a) metoda inventarului permanent – în contabilitate se înregistrează toate operațiunile de intrare și ieșire, ceea ce permite stabilirea și cunoașterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ, cât și valoric;

În cazul folosirii acestei metode, contabilitatea analitică a stocurilor poate fi organizată folosind urmatoarele metode:

– metoda operativ-contabilă sau pe solduri – constă în ținerea evidenței cantitative a bunurilor materiale la locul de depozitare (fișe de magazie și transcrierea acestora în Registrul stocurilor) și a evidenței valorice în contabilitate;

– metoda cantitativ-valorică – constă în ținerea evidenței cantitative pe categorii de bunuri la locul de depozitare, iar în contabilitate, a evidenței cantitative și valorice pe fișe de cont analitic, utilizată și în cadrul companiei Sc.Allstar.Srl pentru contabilitatea analitică a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, produselor finite, produselor reziduale, mărfurilor și ambalajelor; în vederea întocmirii balanței de verificare fiind necesar să se efectueze controlul asupra concordanței stocurilor scriptice din fișele de magazie cu cele din fișele de cont analitice pentru valori materiale;

Cantitățile se înregistrează zilnic în fișele de magazie pe baza documentelor de intrare (factură fiscală, aviz de însoțire, notă de recepție și constatatre de diferențe etc.) și a documentelor de ieșire (bon de consum, fișă limită de consum, aviz de însoțire a mărfii, factură, bon de transfer etc.);

– metoda global – valorică – constă în ținerea evidenței numai valoric, atât la nivelul gestiunii, cât și în contabilitate fiind utilizată cu preponderență în gestiunile de vânzare a mărfurilor cu amănuntul utilizându-se în acest sens fișa de cont pentru operațiuni diverse, fișă de evidență a materialelor de natura obiectelor de inventar în folosință și raportul de gestiune.

b) metoda inventarului intermitent – constă în stabilirea ieșirilor și înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârșitul perioadei, dar și în faptul că intrările de stocuri nu se înregistrează prin conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli.

2.4 Evaluarea stocurilor la întocmirea situațiilor financiare

Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanț la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obține prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere.

Potrivit OMFP 1802/2014 prin valoarea realizabilă netă se înțelege prețul de vânzare estimat care ar putea fi obținut pe parcursul desfășurării normale a activității, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, și costurile estimate necesare vânzării. Practica diminuării valorii stocurilor sub cost, până la valoarea realizabilă netă, este consecventă cu principiul conform căruia activele nu trebuie reflectate în bilanț la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obține prin utilizarea sau vânzarea lor.

De obicei, stocurile sunt diminuate până la valoarea realizabilă netă element cu element. În unele cazuri poate fi mai adecvată gruparea elementele similare sau conexe. Acesta poate fi cazul unor elemente de stoc care aparțin aceleiași game de mărfuri care au scopuri sau utilizări similare, stocuri care sunt produse sau comercializate în aceeași zonă geografică, etc.

2.5 Evaluarea stocurilor la ieșirea din gestiune

La ieșirea din gestiune a stocurilor, acestea se evaluează la costul de intrare în gestiune. În cazul stocurilor și a altor active fungibile (bunuri care nu se pot distinge în mod substanțial unele de altele), acestea se evaluază și înregistrează în contabilitate prin aplicarea următoarelor metode:

metoda primului intrat-primul ieșit (FIFO);

metoda costului ponderat (CMP);

metoda ultimul intrat-primul ieșit (LIFO).

Potrivit metodei "primul intrat‐primul ieșit" (FIFO), bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al lotului următor, în ordine cronologică.

Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecărui element pe

baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei și a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei.

Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepție. Perioada de calcul nu trebuie să

depășească durata medie de stocare.

Potrivit metodei "ultimul intrat‐primul ieșit" (LIFO), bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau costul de producție al lotului anterior, în ordine cronologică. Dar această metodă nu este acceptată de reglementările contabile în vigoare.

„Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvență pentru elemente similare de natura stocurilor și a activelor fungibile de la un exercițiu financiar la altul. Dacă, în situații excepționale, administratorii decid să schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, în notele explicative trebuie să se prezinte următoarele informații: motivul schimbării metodei și efectele asupra rezultatului. O persoană juridică trebuie să utilizeze aceleși metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natură și utilizare similare. Pentru stocurile cu natură sau utilizare diferită, folosirea unor metode diferite de calcul a costului poate fi justificată.”

Mai există și alte metode de evaluare a ieșirilor din stoc cu mar fi: metoda de evaluare a ieșirilor din stoc la un cost apropiat de costurile de achiziție reale de intrare calculat statistic pe baza prețurilor de achiziție reale din perioadele de gestiune anterioare, metoda de evaluarea a ieșirilor din stoc la un cost prestabilit determinat pe baza unor studii tehnice și de previziune a evoluției costurilor de achiziție și metoda de evalaurea a ieșirilor din stoc la valoarea de înlocuire, sau la prețul zilei, recomandată între mișcarea costurilor de achiziție și mișcarea prețurilor de vânzare. În sistemul de contabilitate românesc, toate aceste metode sunt înglobate practic în „metoda evaluării stocurilor în prețri de înregistrare standard” iar tratarea contabilă a diferențelor dintre costul istoric (de achziție sau de producție) face obiectul conturilor de diferențe de preț (care vor fi tratate în paragrafele aferente fiecărei categorii de stocuri).

CAP III STUDIU DE CAZ

3.1 Scurtă prezentare a societății

S.C. ALLSTAR PROD S.R.L., firmă românească, cu capital privat, cu activitate bazată în principal pe producție, a fost înființată în 1994. Datorită percepției dinamicii vieții economice, în 1996 conducerea a înființat o firmă-soră: MURI BENZ OIL.

Cu toate ca obiectul celei de a doua activități este diferit – benzinărie, magazin de piese auto, bar, restaurant, motel, service – există o legătură între aceste două firme: calitatea serviciilor și produselor, competența personalului, înțelegerea problemelor clientului și căutarea satisfacerii acestuia. Toate acestea se împreunează în ceea ce în mediile de afaceri sau pe stradă este cunoscut sub numele de MBO.

O recunoaștere și dovadă a calității oferite este certificarea sistemului de asigurare a activității conform ISO 9001/2008.

Producția reprezintă peste 60% din volumul afacerilor din care sub 5% este destinată exportului. Ponderea principală o au prelucrările mecanice, la momentul actual existând în nomenclator peste 190 de piese și subansamble. Societatea produce piese din oțel carbon, oțeluri inoxidabile sau oțeluri speciale pentru echipamente de extracție și foraj, industria construcțiilor, diverse piese de schimb pentru mașini și utilaje precum și piese și subansamble pentru beneficiari externi. Pe lângă producția de serie preluăm și comenzi curente pentru diverși beneficiari, firme sau persoane fizice. Societatea asigură reparații curente sau capitale pentru echipamente și utilaje din domeniile forajului și extracției, industriei textile, agriculturii, construcțiilor.

La solicitarea clienților există oricând posibilitatea asimilării și execuției de noi piese sau subansamble.

Colectivul compus din specialiști are pregătirea necesară rezolvării oricărei probleme din domeniul prelucrării metalelor si confecțiilor metalice. Prelucrarea pe calculator a desenelor și documentației tehnice aferente asigură exactitatea și viteza de lucru conform cerințelor actuale.

S.C. ALLSTAR PROD SRL are ca obiect principal CAEN 2511– Fabricarea de construcții metalice și părți componenete ale structurilor metalice.

Sediul social al S.C. ALLSTAR PROD S.R.L. este în Târgu-Mureș, str. 8 Martie nr. 36/A, jud. Mureș, având sediu secundar în Cristești, str Principală nr. 801/B, județul Mureș.

Societatea este administrată și reprezentată de 2 asociați Mureșan Florea Mircea și Mureșan Florea Lucia.

3.1.1 Domeniul de activitate al societății

S.C. ALLSTAR PROD SRL are ca obiect principal CAEN 2511– Fabricarea de construcții metalice și părți componenete ale structurilor metalice. Societatea are si alte activități secundare cum ar fi: fabricarea cimentului, varului și a ipsosului; fabricarea produselor din beton pentru construcții, tăierea, fasonarea și finisarea pietrei, producția de metale feroase sub forme primare și de feroaliaje, producția de tuburi, țevi, profile tubular și accesorii pentru acestea din oțel, instalarea mașinilor și echipamentelor industriale, lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, lucrări de construcții a drumurilor și a căilor ferate, lucrări de construcții a proiectelor utilitare, transporturi rutiere de mărfuri și servicii de mutare.

Categoriile de stocuri existente în societate:

– materii prime: tablă, bară rotundă, țeavă rectangular, profile

– materiale auxiliare: garniture inelare metalice, recorduri, role pentru șenile

– materiale consumabile: grund, electrozi

– piese de schimb: bară direcție, bucșă, robineți(cu ac, cu ventil, cu sertar pană, cu sertar expandabil, cu sferă, fluture), piese pentru șenile tractoare (role duble, role simple, role susținere), piese de mare uzură pentru pompe de noroi (supape complete, tijă, piston), coturi, teuri, nipluri, racorduri olandeze, supape pentru compresoare.

– produse finite: ateliere mobile, balustrăzi de inox și oțel, barăci, calorifere gaz,

– mărfuri: flanșe (filetate, cu gât pentru sudare, oarbe, reduse, plate), stâlpi limitare acces, roți dințate, rezervoare pentru stații de asfalt, capete de erupție.

3.1.2 Principalii furnizori și clienți ai firmei

Furnizori

Principalii furnizori ai S.C. ALLSTAR PROD S.R.L. în această perioadă sunt furnizori interni, furnizori de materii prime și materiale folosite în prelucrari mecanice.

• În cadrul societății Allstar fiecare factură primită se completează integral de furnizor (număr de ordine, data emiterii, denumirea, adresa, codul de inregistrare în scopuri de TVA, numele și adresa cumpărătorului precum și codul de înregistrare în scopuri de TVA, adresa exactă unde au fost livrate bunurile, denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, data la care au fost livrate bunurile sau data încasării unui avans, indicarea cotei de TVA sau o mențiune referitoare la prevederile aplicabile – "scutit cu drept de deducere", "scutit fara drept de deducere", "neimpozabil in Romania", "taxare inversa" – numărul și data contractului și o referire la alte facturi sau documente emise anterior atunci cand se emit mai multe documente pentru aceeași operațiune).

• Pentru fiecare furnizor se ține evidența operativă a facturilor primite și a sumelor de plată pe termene scadente conform contractelor încheiate sau a ințelegerilor comerciale reciproce;

• Periodic se stabilește o procedură de verificare a soldurilor conturilor de furnizori prin compararea sumelor din balanță cu situația scriptică din evidențele solicitate și primite de la furnizori; Facturile de achiziții se inregistrează zilnic in Jurnalul de cumpărări, în ordinea datei documentului.

• Facturile de servicii emise de furnizori români, pentru a fi încadrate ca și cheltuieli deductibile ale perioadei la care se referă, trebuie sa aiba la baza:

– contracte de prestări servicii încheiate cu furnizorii; aceste contracte pot fi atașate în fotocopie pentru factura din luna curentă;

– rapoarte, situații de lucrări, devize etc. care să justifice prestarea serviciului de către furnizor.

Facturile de servicii emise de furnizori străini, pentru a fi încadrate ca și cheltuieli deductibile ale perioadei la care se referă, trebuie să aibă la bază:

– contracte de prestări servicii încheiate cu furnizorii; aceste contracte vor fi traduse legalizat în limba romana și atașate în fotocopie pentru factura din luna curenta;

– rapoarte, situații de lucrări, devize etc. care să justifice prestarea serviciului de către furnizor;

– certificat de atestare fiscală a furnizorului pentru a se putea aplica Convenția de evitare a dublei impuneri încheiate cu statul de rezidență al furnizorului respectiv (se va determina dacă pentru acele facturi se rețin sau nu impozite care se plătesc în România, în ce cuantum etc.);

Pentru facturile de prestări servicii emise de furnizori externi sau achiziții intracomunitare trebuie efectuată autofacturarea în ziua a 15-a a lunii următoare celei în care a fost prestat serviciul sau au fost livrate bunurile în cazul în care până la acea data nu se primește factura externă.

Figura 3.1 Ponderea în cifra de afaceri a principalilor furnizori de materii prime și materiale

Principalii clienți ai companiei SC.ALLSTAR.SRL sunt:

Figura 3.2 Ponderea în cifra de afaceri a principalilor clienți ai companiei

În cadrul societății Allstar, pentru fiecare client în parte se ține evidența operativă a facturilor emise și a încasărilor, acestea se înregistrează zilnic în Jurnalul de vânzări, în ordinea datei documentului. Facturile emise în valută( pentru operațiunile premise de lege) au înscris obligatoriu: cursul de facturare, totalul facturii atât în lei cât și în valută.

În cazul vânzărilor pentru care clientul solicită emiterea atât a bonului fiscal cât și a facturii fiscale, factura emisă cu această ocazie se înscrie în jurnalul de vânzări, contravaloarea încasării acesteia fiind cuprinsă în totalul încasărilor zilnice prin casa de marcat;

Facturile de servicii către clienții români au la bază:

– contracte de prestări servicii încheiate cu clienții sau comenzi ferme ale acestora;

– rapoarte, situații de lucrări, devize etc., care să justifice prestarea serviciului către client;

Contractele de prestări servicii către clienții externi:

– se traduc legalizat în limba romana;

– pentru aceste contracte se emite factura fiscală;

– aceste facturi se înscriu în jurnalul de vânzări la data emiterii lor, în coloana de vânzări către strainătate;

– se atașează în fotocopie invoice – urilor în scopul încadrării corecte din punct de vedere al TVA-ului (dac societatea este obligată sau nu să colecteze TVA pentru operațiunile respective).

Creanțele față de clienții pentru care, până la finele lunii, nu au fost întocmite facturile se evidențiază distinct în contabilitate (contul 418 "Clienți – facturi de întocmit"), pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor.

3.1.3 Calculul și analiza principalilor indicatori economico-financiari

Baza pentru calculul acestor indicatori o reprezintă bilanțul și contul de profit și pierdere

Analiza evoluției cifrei de afaceri în perioada 2011-2013

Structura cifrei de afaceri a S.C. ALLSTAR PROD S.R.L. în perioada 2011 – 2013 -lei-

Figura nr.4.3 Structura cifrei de afaceri

Cifra de afaceri este realizată corespunzător cu specificul activității pe elementele sale componente de venituri corespunzând obiectului principal de activitate al firmei, fabricarea de construcții metalice și părți componente.

Figura nr.4.5 Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2011-2013

3.2 Politici contabile aferente stocurilor și serviciilor prestate în cadrul societății

Societatea se bazează pe politici contabile,elaborate în baza Reglementărilor contabile conforme cu Directiva 34 a Comunităților Economice Europene, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor publice nr. 1802/2014.

Politicile contabile se aplică cu respectarea legislației,în general, și a celei care reglementează aspecte financiar-contabile, în mod special. Politicile contabile aprobate respectă conceptele și principiile cuprinse în reglementările contabile aplicabile.

Activele circulante se evaluează la costul de achiziție sau costul de producție, după caz. Ajustările de valoare se fac pentru activele circulante în vederea prezentării acestora la cea mai mică valoare de piață sau, în circumstanțe speciale, la o altă valoare minimă atribuibilă acestora la data bilanțului.In situația în care ajustarea devine total sau parțial fără obiect, întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acea ajustare se reia corespunzător la venituri. Dacă activele circulante fac obiectul ajustărilor de valoare cu caracter excepțional, exclusiv în scop fiscal, suma ajustărilor și motivele pentru care acestea au fost efectuate se prezinta în notele explicative. Serviciile prestate, livrările de mărfuri și produse, cumpărările și alte operațiuni similare efectuate se înregistrează în contabilitatea furnizorilor și clienților. Contabilitatea acestora asigură evidența datoriilor și creanțelor entității în relațiile acesteia cu furnizorii, clienții, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, entitățile afiliate și cele legate prin interese de participare, asociații/acționarii, debitorii și creditorii diverși. Datoriile către furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la care, până la finele lunii, nu s-au primit facturile se evidențiază distinct în contabilitate (contul 408 "Furnizori – facturi nesosite"), pe baza documentelor care atestă primirea bunurilor, respectiv a serviciilor.

Creanțele față de clienții pentru care, până la finele lunii, nu au fost întocmite facturile se evidențiază distinct în contabilitate (contul 418 "Clienti – facturi de întocmit"), pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor.

În baza contabilității de angajamente, entitatea va evidenția în contabilitate toate veniturile și cheltuielile, respectiv creanțele și datoriile rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale.

În conturile de furnizori și clienți se evidențiază distinct datoriile, respectiv creanțele din penalități stabilite conform clauzelor contractuale, despăgubiri datorate pentru contracte întrerupte înainte de termen și alte elemente de natură similară.

Tot în politicile contabile ale firmei se precizează faptul că la ieșirea din gestiune a activelor și a altor active fungibile se înregistrează în contabilitate prin aplicarea metodei FIFO : potrivit acestei metode ("primul intrat – primul ieșit"), bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al lotului următor, în ordine cronologică. Dacă valoarea prezentată în bilanț, rezultată după aplicarea metodei specificată anterior, diferă în mod semnificativ, la data bilanțului, de valoarea determinată pe baza ultimei valori de piață cunoscute înainte de data bilanțului, valoarea acestei diferențe trebuie prezentată în notele explicative ca total pe categorie de active.

Metoda aleasă va fi aplicată cu consecvență pentru elemente similare de natura stocurilor și a activelor fungibile de la un exercițiu financiar la altul. Dacă, în situații excepționale, administratorii decid să modifice metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, în notele explicative se vor prezenta următoarele informații:

• motivul modificării metodei;

• efectele sale asupra rezultatului.

Entitatea va utiliza aceeași metodă de determinare a costului pentru toate stocurile care au natură și utilizare similare. Pentru stocurile cu natură sau utilizare diferită, folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificată.

3.3 Înregistrări contabile privind activitatea de comerț a societății

3.3.1 Contabilitatea mărfurilor existente în stoc

Exemplu privind achiziționarea mărfurilor

Achiziționare mărfuri de la furnizorul SC.UPET.SA conform facturii din data de 12.10.2014:

% = 401 „Furnizori” 713,5

371 „Mărfuri” 575,45

4426 „TVA deductibilă” 138,10

Achitarea furnizorului din contul disponibil la bancă:

5121 „ Conturi la bănci în lei” = 401 „Furnizori” 713,5

Vânzarea mărfurilor

În data de 14.10.2014 a avut loc vânzarea acestor mărfuri către clientul SC.GESERCO.SRL pe baza facturii nr.2541 :

4111 „Clienți” = % 713,5

707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 575,45

4427 „TVA colectată” 138,10

Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute:

607 „Cheltuieli privind mărfurile” = 371 „Mărfuri” 575,45

Achiziție mărfuri din import

Societatea ALLSTAR PROD a achiziționat în data de 18.04.2015 de la societatea RG Industrie & Maschinen-Handel din Germania un ciocan pneumatic S 86 în valoare de 6000 €.

În cazul acestor achiziții din comunitate, prima operațiune desfășurată de societate este verificarea pe site-ul VIES dacă furnizorul are cod valid de TVA.

Acest site este un mijloc electronic de transmitere a informațiilor referitoare la înregistrarea TVA al societăților înregistrate în Uniunea Europeană. Datorită faptului că Legislația UE prevede că, în cazul în care bunurile sau serviciile sunt achiziționate în cadrul UE, TVA-ul trebuie să fie plătită numai în statul membru în care domiciliază cumpărătorul, furnizorii aveau nevoie de o modalitate ușoară de a valida numerele de TVA prezentate de cumpărător,această validare se realizează cu ajutorul site-ului VIES.

După ce a fost verificat codul de TVA al societății RG Industrie (DE 283340395), a avut loc recepția mărfii aplicându-se taxarea inversă, respectiv se înregistrează atât pe TVA deductibilă cât și pe TVA colectată, conform notei de recepție din data de 18.04.2015:

Cursul de schimb în data de 18.04.2015 a fost de 4,411 lei/€

Înregistrarea recepției pe baza notei de recepției nr.1439 (Anexa nr. 1) la costul de achiziției al mărfii a fost de: 6000€ × 4,411 lei/€ = 26466,00 lei

371 „Mărfuri” = 408 „Furnizori-facturi nesosite” 26466,00

Ulterior,după primirea facturii a avut loc înregistrarea în contabilitate acesteia: Factura nr.170 din data de 18.04.2015 (Anexa nr.1):

408 „Furnizori-facturi nesosite” = % 26598,33

401 „Furnizori” 26466,00

447 „Fonduri speciale-taxe și vărs. asimilate” 132,33

Cocomitent s-a evidențiat taxarea inversă corespunzător achiziției intracomunitare cu formula contabilă:

4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” 6386,6

În România conform legislației în vigoare pentru aplicarea taxării inverse, societatea trebuie să fie înregistrată la registrul operatorilor intracomunitari.

Cheltuielile efectuate privind transportul intracomunitar au fost incluse în costul achiziției de către furnizorul german regăsindu-se în factura emisă de către acesta în data de 18.04.2015.

Lângă factura, în cazul importurilor la societatea ALLSTAR se atașează obligatoriu CMR. Acesta reprezintă o scrisoare de trasură întocmită în trei exemplare originale,semnate de expeditor și de transportator, aceste semnături putând fi imprimate sau înlocuite prin ștampilele expeditorului dacă legislația țării în care este întocmită scrisoare permite acest lucru. Primul exemplar se remite expeditorului, al doilea însoțește marfa, iar al treilea se reține de transportator, acesta reprezintă dovada faptului că produsele au ajuns la destinație.

În data de 20.04.2015 când a avut loc plata furnizorului cursul valutar a fost de 1 € = 4,4345 lei, înregistrându-se cheltuieli din diferențe de curs valutar:

% = 5124 „Conturi la bănci în valută” 26.607

401 „Furnizori” 26.466

665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar” 141

La finele fiecărei luni creanțele și datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză; diferențele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar după caz.

În data de 21.04.2015 societatea a vândut ciocanul pneumatic în valoare de 26466 achiziționat anterior către societatea SC.CARSPEED.SRL aplicându-se un adaos comercial de 20%. Evidențiere adaos comercial: 20% × 26466 = 5293,2 lei

371 „Mărfuri” = 378 „Diferențe de preț la mărfuri” 5293,2

Vânzarea propriu-zisă:

4111„Clienți” = % 39.381,40

707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 31.759,2

4427 „TVA colectată” 7622,20

În data de 21.04.2015 a avut loc descărcarea gestiunii de mărfurile vândute:

607 „Cheltuieli privind mărfurile” = 371 „Mărfuri” 26.466,00

3.3.2 Contabilitatea mărfurilor în consignație

Comerțul în consignație are ca scop preluarea de la persoane fizice și juridice a unor mărfuri în vederea vânzării. La primirea bunurilor în consignație în cadrul societății, mărfurile sunt însoțite de avizul de însoțire a mărfii care va purta mențiunea „pentru vânzare în regim de consignație”. Apoi societatea va face încărcarea în gestiune cu mărfurile primite spre vânzare pe baza facturii primite de la deponent, lunar după ce marfa a a fost vândută.

Începând cu luna martie, datorită planului de extindere și dezvoltare a societății, societatea Allstar a început să dețină mărfuri în consignație, respectiv piese de schimb deoarece astfel i se permite să ofere un nivel de servicii mai bun (având mărfurile disponibile imediat), să economisească în cazul taxelor de transport de urgență și să se asigure de faptul că, clienții nu vor achiziționa piesele de schimb de la concurență. Beneficiile financiare în cazul deținerii de mărfuri în consignație sunt calculate în procent de 10% în funcție de numărul de zile de reținere a mărfurilor. Mărfurile deținute de către societate în regim de consignație sunt: roți dințate și stâlpi de susținere pentru stații de asfalt.

Societatea ALLSTAR PROD a primit în consignație pe baza bonului de primire în consignație în data de 16.03.2015 mărfuri în valoare de 1300 lei practicând un comision de 10 %, conform contractului existent între cele două părți.

Calculul prețului de vânzare:

Valoare mărfii primite: 1300 lei

Comision 10%: 130 lei

Valoare totală a mărfii: 1430

TVA 24 %: 343,2 lei

Valoare totală: 1773,2 lei

În factura întocmită de către SC.SUDOMETAL.SA sunt prezentate următoarele:

Preț de vânzare: 1300 lei

TVA: 312 lei

Total factură: 1612 lei.

S-au înregistrat mărfurile primite în consignație la preț de vânzare în debitul contului extrabilanțier 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie” 1612;

S-a încasat contravaloarea mărfurilor vândute:

5311 „Casa în lei” = % 1773,2

707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 1430 4427 „TVA colectată” 343,2

S-a primit factura de la SC.SUDOMETAL.SA:

% = 401 „Furnizori” 1612

371 „Mărfuri” 1300

4426 „TVA deductibilă” 312

S-a înregistrat adaosul comercial și TVA neexigibilă:

371 „Mărfuri” = % 473,2

378 „Diferențe de preț la mărfuri” 130

4428 „TVA neexigibilă” 343,2

e) Concomitent s-a descărcat gestiunea din contul extrabilanțier în creditul acestuia: 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie” 1612

f) S-a descărcat gestiunea de mărfurile vândute:

% = 371 „Mărfuri” 1430

607 „Cheltuieli privind mărfurile” 1300

378 „Diferențe de preț la mărfuri” 130

g) S-a plătit factura către SC.SUDOMETAL.SA

401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 1612

h) Exigibilitate TVA:

4427 „TVA colectată” = % 343,2

4426 „TVA deductibilă” 312

4423 „TVA de plată” 31,2

S-a plătit TVA datorată bugetului statului:

4423 „TVA de plată” = 5311 „Casa în lei” 31,2

3.3.3 Contabilitatea reducerilor comerciale acordate

Potrivit OMFP 1802,în cazul reducerilor comerciale acordate se procedează astfel:

– dacă vânzarea de produse și acordarea reducerii comerciale sunt tratate pe aceeași factură se reduc veniturile din vânzare;

– dacă reducerile comerciale au fost acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, acestea se evidențiză distinct în contabilitate, respectiv în contul 709 „Reduceri comerciale acordate”, pe seama conturilor de terți.

Exemplu: Societatea SC.ALLSTAR PROD.SRL a vândut în data de 12.02.2015 societății SC.SUTECH.SRL 10 de role de buldozer pentru șenile, acestea reprezentând pentru societate produse finite având un cost de producție efectiv, reducerea comercială a fost acordată ulterior în data de 20.03.2015.

În data de 18.03.2015 pe baza facturii nr. 10541 societatea SC. ALLSTAR PROD.SRL a vândut mărfuri, respectiv robineți cu ac în valoare de 530 de lei către societatea SC. SUTECH.SRL:

4111 „Clienți” = % 657,2

707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 530

4427 „TVA colectată” 127,2

Ulterior acestei operațiuni a avut loc scoaterea din gestiune a mărfurilor vândute:

607 „Cheltuieli privind mărfurile” = 371 „Mărfuri” 530

În data de 20.03.2015 societatea acordă clientului SC.SUTECH.SRL o reducere comercială de 10% aplicată la factura inițială nr.10541:

% = 4111 „Clienți” 65,7

709 „Reduceri comerciale acordate” 53

4427 „TVA colectată” 12,7

Încasarea creanței de la client a avut loc în data de 20.03.2015 în casieriia unității:

5311„Casa în lei” = 4111 „Clienți” 591,5

3.4 Înregistrări contabile privind activitatea de prestări servicii

Top-managementul S.C. ALLSTAR PROD S.R.L. a stabilit și implementat procedura de Aprovizionare – Recepție, prin care se asigură conformitatea produsului sau serviciului aprovizionat cu cerințele specificate, inclusiv cu cele legale și de reglementare. Metodele și tipul controlului utilizate pentru verificarea produsului sau serviciului aprovizionat depinde de efectul produsului (serviciului) aprovizionat asupra produselor finale oferite clienților.

Furnizorii sunt evaluați și selectați conform criteriilor de selecție și pe baza abilității lor de a furniza produsele (produsele) conform cerințelor specificate. La termenul stabilit pe baza procedurii interne sau ori de câte ori este necesar furnizorul va fi reevaluat.

În figura de mai jos se pot observa etapele recepției stocurilor.

Figura 3.6

3.4.1 Contabilitatea materiilor prime

În procesul de achiziție în cadrul societății se crează automat o înregistrare info atunci când se comandă un material sau se actualizează o ofertă de preț de la un furnizor, prin urmare o astfel de înregistrare leagă un material de un furnizor, iar acesta poate fi procurat de la mai mulți furnizori. Această înregistrare conține informații specifice furnizorului și combinații de material, de exemplu: o înregistrare info poate conține numărul scrisorilor de reamintire care să fie trimise unui furnizor în scopuri de expediere și unitate de măsura pentru a comanda de la furnizorul respectiv, reflectând și modificările de preț efectuate pentru material.

Principalele prime achiziționate de către societatea SC.ALLSTAR PROD.SRL sunt:

– tablă;

– bară rotundă;

– țeavă rectangulară;

– profile.

Exemplu de achiziție materii prime:

În data de 13.03.2015 societatea SC.ALLSTAR PROD.SRL a comandat 1250 de kg bară rotundă pe baza comenzii de aprovizionare nr.102 din data de 13.03.2015 de la societatea SC.MAIRON GALAȚI.SA . În cazul intrărilor de materii prime au loc mai multe operațiuni, pe baza ofertei de preț acceptate se întocmește comanda de aprovizionare (Anexa nr. 2).

Recepția materiilor prime se efectuează de către gestionar, produsele intră în societate însoțite de aviz și factură (Anexa 3): 301,,Materii prime" = 408 ,,Furnizori-facturi nesosite" 3587,5

Apoi factura însoțită de nota de recepție(Anexa 4 ) s-a înregistrat la contabilitate:

% = 401 ,,Furnizori" 4448,5

408 ,,Furnizori-facturi nesosite" 3587,5

4426 ,,TVA deductibilă" 861

Nota de recepție și constatare diferențe a fost întocmită de către gestionar la intrarea în gestiunea unității a materiilor prime pe baza facturii.

Evidența mișcărilor de materii prime precum și a altor stocuri se înregistrează în fișa de magazie care se întocmește de către gestionar într-un exemplar separat pentru fiecare fel de material. Aceasta este ordonată pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetică,astfel se poate stabili stocul existent după fiecare operațiune înregistrată și obligatoriu zilnic. (Anexa 4).

Apoi la scadența stabilită are loc plata furnizorului prin conturi la bănci:

401 ,,Furnizori" = 5121 „Conturi la bănci în lei” 4448,5

La darea in consum a materiilor prime se va completa borderoul de dare în consum a acestora și de înregistrare pe cheltuială; darea în consum poate să coincidă sau nu cu data achiziționării materiilor prime;

Ieșirea din gestiune a materialelor se face pe baza de bon de consum cu menționarea lucrării – semnat și ștampilat de către persoana responsabilă;

Exemplu de dare în consum:

În data de 30.04.2015 pe baza bonului de consum nr. 9081 (Anexa nr.5) a avut loc o ieșire de materiale consumabile: 6,25 m de bară rotundă 180 mm la prețul unitar de 574 lei/m

601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 3587,5

Reduceri comerciale primite în cazul materiilor prime conform Ordinului 1802

Conform Ordinului 1802 în cazul reducerilor comerciale primite se procedează astfel:

când reducerile comerciale acordate de furnizor și înscrise pe factura de achiziție ajustează în sensul reducerii costul de achiziție al bunurilor. În acest caz achiziția de produse și primirea reducerii comerciale sunt tratate împreună, reducerile comerciale primite ulterior facturării ajustează, de asemenea,costul de achiziție al bunurilor;

Exemplu:

În data de 24.03.2015 societatea a achiziționat materii prime, 55 bucăți de tablă aluminiu, la prețul de 20,51 lei/buc (1128,05 lei) de la furnizorul SC. MELINDA IMPEX STEEL SA, la care ulterior, a primit o reducere comercială în valoare de 5% conform facturii nr. 1892. Potrivit noilor reglementări contabile ale Ordinului 1802 datorită faptului că materiile prime încă se află în gestiunea societății la data primirii reducerii, aceasta se înregistrează diminuând costul de achiziție al materiilor prime.

Recepție materii prime pe baza facturii nr. 1892 din data de 24.03.2015 :

301 „Materii prime” = 408 „Furnizori-facturi nesosite” 1071,65

Înregistrarea materiilor prime în contabilitate:

Cost de achiziție: 1128,05 – 5% x 1128,05 = 1128,05-56,4 = 1071,65

% = 401 „Furnizori” 1328,8

408 „Furnizori-facturi nesosite” 1071,65

A deductibilă” 257,2

Plata furnzorului din contul de disponibil la bănci a avut loc în data de 27.03.2015:

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 1328,8

3.4.2 Contabilitatea materialelor consumabile

Principalele materiale consumabile achiziționate de către societate necesare desfășurării activității de prestări servcii sunt:

garniture inelare metalice;

recorduri;

role pentru șenile;

grund;

electrozi;

sârmă.

Exemplu de achiziție materiale consumabile:

În data de 20.01.2015 societatea SC.ALLSTAR PROD.SRL a efectuat o comandă de aprovizionare materiale consumabile, respectiv 15 kg de sârmă G3SI la prețul unitar de 4,8 lei/ kg. (Comanda nr. 142) (Anexa nr. 6) către societatea SC.ELTA INDUSTRIES.SRL.

În aceeași dată a avut loc achiziționarea materialelor consumabile pe baza facturii nr. 21783, recepția efectuându-se de către gestionarul societății:

3028 „Alte materiale consumabile” = 408 „Furnizori-facturi nesosite” 72

Ulterior a avut loc înregistrarea în contabilitate a materialelor pe baza facturii (Anexa nr.7):

% = 401 „Furnizori” 83,28

408 „Furnizori-facturi nesosite” 72

4426 „TVA deductibilă” 17,28

În data de 23.01.2015 a avut loc plata furnizorului din contul de disponibil la bancă:

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 83,28.

Materiale consumabile constatate lipsă la inventar:

În data de 14.09.2014 s-a achiziționat un stoc de materiale respectiv, 18 garnituri inelare metalice la prețul de 36,43 lei/ buc de la furnizorul UPET SA, pe baza facturii nr.365/14.01.2015.

3028 „Alte materiale consumabile” = 408 „Furnizori-facturi nesosite” 655,74

Înregistrarea în contabilitate a facturii:

% = 401 „Furnizori” 813,11

408 „Furnizori-facturi nesosite” 655,74

4426 „TVA deductibilă” 157,37

Plata furnizorului prin bancă:

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 813,11

În data de 16.01 s-au dat în consum 5 bucăți de garnituri pe baza bonului de consum:

6028 „Chelt. privind alte materiale consumabile” = 3028 „Alte materiale consumabile” 182,15

În data de 29.01.2015 cu ocazia inventarierii, pe baza procesului verbal nr.32 din data de 29.01.2015 s-a constatat lipsă la inventar materiale consumabile, respectiv 7 garnituri inelare metalice la prețul de 36,43 lei/buc, această lipsă s-a imputat gestionarului la prețul de 255 de lei, sumă încasată în numerar la casieria unității.

Înregistrare lipsă la inventar:

6028„Cheltuieli privind alte materiale consumabile”=3028 „Alte materiale consumabile” 255

S-a imputat lipsa constatată gestionarului:

4282 „Alte creanțe în leg cu personalul” = % 316,2

7581 „Ven.din desp, amenzi și penalit.” 255

4427 „TVA colectată” 61,2

Încasare în numerar:

5311 „Casa în lei” = 4282 „Alte creanțe în legătură cu personalul” 316,2.

În ceea ce privește reducerile comerciale în cadrul materialelor consumabile achiziționate de către societate se procedează conform Ordinului 1802 după cum urmează:

Exemplu: În data de 24.11.2014 societatea a achiziționat 22 de pachete electrozi la prețul unitar de 65,45 lei/pachet de la furnizorul SC.SUDOMETAL.SRL conform facturii nr. 1268. În data de 25.11.2014 societatea consumă integral materialele consumabile achiziționate anterior conform bonului de consum. În data 28.11.2014 societatea a primit o factură de la societatea SUDOMETAL reprezentând o reducere comercială de 10% aplicată la factura inițială.

Achiziție electrozi ( materiale consumabile):

3028 „Alte materiale consumabile” = 408 „Furnizori-facturi nesosite” 1440

Înregistrarea facturii la contabilitate:

% = 401 „Furnizori” 1785.6

408 „Furnizori-facturi nesosite” 1440

4426 „TVA deductibilă” 345.6

25.11.2014 consum materiale consumabile:

6024 „Cheltuieli privind alte materiale consumabile” = 3028 „Alte materiale consumabile” 1440

28.11.2014 Înregistrare factură reducere comercială:

401 „Furnizori” = % 178,5

609 „Reduceri comerciale primite” 144

4426 „TVA deductibilă” 34,5

03.12.2014 a avut loc plata furnizorului prin conturi la bănci:

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 1607,1

Ieșiri de materiale consumabile:

În decursul lunii martie în cadrul societății au avut loc următoarele mișcări de materiale consumabile (sârmă G3SI) , conform fișei de magazie:

– 19.03 intrări 300 kg;

– 20.03 ieșire 75 kg;

– 21.03 ieșire 30 kg;

– 23.03 ieșire 60 kg;

– 24.03 ieșire 30 kg;

– 25.03 ieșire 30 kg;

– 26.03 ieșire 75 kg;

– 26.03 intrare 285 kg;

– 31.03 ieșire 150 kg.

Evaluarea materialelor consumabile prin metoda FIFO (primul intrat, primul ieșit):

Monografii contabile efectuate:

Achiziție materiale consumabile de la societatea SC.ELTA INDUSTRIES.SRL pe baza

facturii nr. 21783 din data de 19.03.2015

3028 „Alte materiale consumabile” = 408 „Furnizori-facturi nesosite” 1443

În data de 20.03.2015 pe baza bonului de consum a au fost date în consum 75 kg sârmă:

6028„Chelt. privind alte materiale consumabile” = 3028„Alte materiale consumabile” 360,75

În cazul celorlalte ieșiri de materiale s-a folosit aceeași înregistrare pe baza bonurilor de consum din datele respective, astfel în data de 26.03.2015 societatea a epuizat stocul de materiale. În aceeași zi are loc o achiziție de 285 kg de materiale consumabile la prețul unitar de 4,81 lei/kg:

3028 „Alte material consumabile” = 408 „Furnizori-facturi nesosite” 1370,85

În data de 31.03.2015 s-au dat în consum 150 kg de material consumabile pe baza bonului de consum:

6028„Chelt privind alte materiale consumabile” = 3028 „Alte materiale consumabile” 721,5.

Potrivit metodei FIFO, la sfârșitul lunii martie în cadrul companiei exista un stoc de materiale consumabile, respective sârmă, de 135 kg la prețul unitar de 4,81 lei/kg, având o valoare de 649,35 lei.

În cazul în care societatea ar fi utilizat metoda costului mediu ponderat, ieșirile de materiale consumabile s-ar fi evaluat astfel:

CMP 19.03.2015 = 300 X 4,81 / 300 = 4,81

Ieșirile din data de 20.03. până în data de 26.03. au fost evaluate la costul mediu ponderat de 4,81 lei/kg având o valoare totală de 1443 lei

În data de 26.03.2015 a avut loc o nouă intrare de materiale consumabile de 285 kg la prețul unitar de 4,81 lei/kg.

CMP 26.03 = 285 X 4,81/285 = 4,81 lei/kg

Ieșirea din data de 31.03 de 150 de kg a fost evaluată la costul de 4,81 având o valoare totală de 721,5 lei.

Stocul final de materiale al societății potrivit acestei metode ar fi fost de:

135 kg X 4,81 = 649,35

Valoarea ieșirilor: 721,5+1443 = 2164,5.

Potrivit celor calculate mai sus, indiferent de metoda de evaluare folosită, chiar dacă metoda costului ponderat este diferită de metoda FIFO, datorită faptului că materialele intrate în societate au același preț unitar și valoarea ieșirilor precum și a stocului final sunt aceleași.

3.4.3 Contabilitatea pieselor de schimb

Principalele piese de schimb achiziționate de către societate necesare prestărilor de servicii executate sunt:

bară direcție;

bucșă;

robineți(cu ac, cu ventil, cu sertar pană, cu sertar expandabil, cu sferă, fluture);

piese pentru șenile tractoare (role duble, role simple, role susținere);

piese de mare uzură pentru pompe de noroi (supape complete, tijă, piston);

coturi;

teuri, nipluri, racorduri olandeze, supape pentru compresoare.

Exemplu de achiziție piese de schimb:

În data de 17.04.2015 societatea SC.ALLSTAR PROD.SRL a efectuat o comandă de aprovizionare în urma ofertei primite de la societatea SC.ROTHER RO.SRL cu următoarele piese de schimb:

După efectuarea comenzii a avut loc recepția pieselor de schimb efectuată de gestionarul societății pe baza notei de recepție din data de 17.04.2015 (Anexa nr.8):

3024 „Piese de schimb” = 408 „Furnizori-facturi nesosite” 2200

Apoi pe baza facturii nr.10286 din data de 17.04.2015 a avut loc înregistrarea în contabilitate Anexa nr.9):

% = 401 „Furnizori” 2728,00

408 „Furnizori-facturi nesosite” 2200,00

4426 „TVA deductibilă” 528,00

Ieșiri piese de schimb:

În data de 02.04.2015 a avut loc achiziționarea cu piese de schimb, respectiv o bară direcție la valoarea de 690 lei care ulterior a fost dată în consum pe baz bonului de consum nr. 5676/02.04.2015:

3024 „Piese de schimb” = 408 „Furnizori-facturi nesosite” 690

Apoi în 17.04.2015 au mai avut loc două achiziții de piese de schimb. Astfel conform fișei de magazie a societății în decursul lunii aprilie au avut loc următoarele modificări:

Conform metodei FIFO la sfârșitul lunii aprilie în cadrul societății au rămas două piese de schimb la valoarea de 540 lei.

Reduceri primite în cazul achiziționării pieselor de schimb:

Potrivit Ordinului 1802 privind reducerile primite în cazul achiziționărilor se procedează în felul următor:

Când reducerile comerciale primite ulterior facturării corectează costul stocurilor la care se referă,dacă acestea mai sunt în gestiune. Dacă stocurile pentru care au fost primite reducerile ulterioare nu mai sunt în gestiune, acestea se evidențiază distinct în contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite"),pe seama conturilor de terți.

Exemple:

În data de 17.04.2015 societatea SC.ALLSTAR PROD.SRL a achiziționat piese de schimb, respectiv bară direcție în valoare de 2200 lei.

3024 „Piese de schimb” = 408 „Furnizori facturi nesosite” 2200

Înregistrarea în contabilitate a pieselor de schimb conform facturii nr. 10286 din data de 17.04.2015:

% = 401 „Furnizori” 2728

408 „Furnizori facturi-nesosite” 2200

4426 „TVA deductibilă” 528

În data de 20.04.2015 piesele de schimb achiziționate anterior au fost date în consum pe baza bonului de consum nr.354/20.04.2015:

6024 „Cheltuieli privind piesele de schimb” = 3024 „Piese de schimb” 2200

În data de 23.04.2015 societatea a primit o factură de la furnizorul SC. ROTHER RO.SRL reprezentând o reducere comercială de 10% aplicată la factura inițială:

401 „Furnizori” = % 272,8

609 „Reduceri comerciale primite” 220

4426 „TVA deductibilă” 52,8

În data de 24.04.2015 a avut loc plata furnizorului din contul de disponibil bănesc

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 2455,2

3.4.4 Contabilitatea materialelor de natura obiectelor de inventor

Exemplu privind achiziționarea obiectelor de inventar:

În data de 17.04.2015 societatea SC.ALLSTAR PROD.SRL a comandat de la societatea SC.ALTEX ROMANIA.SRL un radio cd auto în valoare de 225,73 lei (comanda nr.1438).

În aceeași dată a avut loc recepția acestuia în cadrul materialelor de natura obiectelor de inventar (Anexa nr.11):

303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” = 408 „Furnizori-facturi nesosite” 225,73

Următoarea opeațiune a fost înregistrarea în contabilitate a facturii nr.2099 din data de 17.04.2015 (Anexa nr.10):

% = 401 „Furnzori” 279,90

408 „Furnizori-facturi nesosite” 225,73

4426 „TVA deductibilă” 54,17

Ieșiri materiale de natura obiectelor de inventar:

În data de 07.05.2015 pe baza bonului de consum individual cu text control s-a dat în consum radio-ul CD AUTO achiziționat anterior pe baza facturii nr. 2060 din data de 17.04.2015.

603 „Ch. privind mat.de natura ob. de inventar” = 303 „Mat.de natura ob.de inventar” 225,75.

3.4 Înregistrări privind activitatea de prestări servicii

Această societate prestează următoarele servicii:

Reparații, modernizări pentru robineți, capete de erupție, capete de coloană;

Modernizări și revizii tehnice la instalațiile de intervenție la sondă, la instalații de frezat, la clești hidraulici;

Reparații prin sudură la piese din aluminiu;

Închirieri utilaje;

Desfășoară și activități de transport marfă intern și internațional, deținând o flotă proprie de peste 50 de unități autovehicule.

Prestarea serviciilor de reparații

În urma studierii contractelor stabilite între compania Allstar și clienții acesteia, am constat faptul că în cazul executării serviciilor de reparații au loc următoarele operațiuni:

Înregistrarea comenzii primită de la client;

Facturarea comenzii de prestări servicii;

Piesele de schimb necesare efectuării reparațiilor efectuate de către societate sunt achiziționate de către clienți, societatea urmând să factureze doar manopera aferentă reparațiilor efectuate.

În data de 13.05.2015 societatea SC.ALLSTAR PROD.SRL a primit o

comandă de aprovizionare (nr. 661) pentru repararea unei platforme rabatabile Videle seria RSCHPLR1128, nr. inventar 70283300 de la clientul SC.DESPA.SRL

În data de 14.05.2015 a fost înregistrată la contabilitate factura numărul 289 privind reparațiile platformei rabatabile în valoare totală de 20.896,69 lei. ( Anexa nr.15):

4111 „ Clienți” = % 20.896,69

704 „Venituri din servicii prestate” 16.852,17

4427 „TVA colectată” 4.044,52

Încasarea sumei datorate de către clientul SC.Despa.SRL a avut loc în data de 20.05.2015 prin contul bancar deschis la banca Transilvania:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „Clienți” 20.896,69

În data de 29.04.2015 societatea Allstar a primit o comandă (PRO 08200.240415) de la clientul S.N.G.N. ROMGAZ.SA pentru reparații operative prevenitor hidraulic Cameron seria 110673621, nr. inventar 241928 pe baza contractului subsecvent nr.13 (8200/24.04.2015).

Conform clauzelor contractuale repararea celor 6 HR la prețul unitar de 25 lei de prevenitor hidraulic a avut loc la locația prestatorului, adresa de livrare fiind Șoseaua Sibiului nr. 5, Mediaș, jud. Sibiu.

În data de 07.05.2015 a avut loc facturarea comenzii primite (Factura nr. 270), având scadența în data de 06.06.2015 (Anexa nr.16):

4111 „Clienți” = % 186

704 „Venituri din servicii prestate” 150

4427 „TVA colectată” 36

După efectuarea lucrărilor a avut loc încasarea sumei datorate de către client, în contul bancar:

5121 „ Conturi la bănci în lei” = 4111 „Clienți” 186

În data de 10.03.2015 SC.Allstar a primit o comandă de la societatea SC..DRUMURI ȘI PODURI.SRL pentru repararea unor utilaje și mașini defecte.

Facturarea a avut loc în data de 29.05.2015 înregistrându-se următoarele utilaje și mașini reparate (Anexa nr. 17):

Buldoexcavator 0700018 preț reparație: 1386 lei;

DPM finisor 0500003 preț unitar 480 lei;

Freză mică DPM nr. 8 la prețul de 630 lei;

Autogreder O&K la prețul de 1092 lei;

Autovehicul MS 58 MBO la prețul de 588 lei;

Excavator Terex schaef 54 la prețul de 210 lei;

Finisor acostament nr.40 la prețul de 336 lei;

Autovehicul MS 27 MBO la prețul de 210 lei;

Buldoexcavator JCB la prețul de 588 lei;

Excavator la prețul de 168 lei.

4111 „Clienți” = % 7053,12

704 „Venituri din servicii prestate” 5688

4427 „TVA colectată” 1365,12

În urma exemplelor studiate la societatea ALLSTAR am constatat faptul că reparațiile de utilaje și mașini au loc pe baza unor contracte de prestări servicii stabilite între societăți, care diferă de la un client la altul în funcție de clauzele stabilite între cele două părți.

Prestarea serviciilor de transport

Societeatea ALLSTAR desfășoară activități de transport atât intern cât și internațional deținând o flotă proprie de 50 de unități autovehicule, acestea fiind achiziționate prin achiziție directă de către societate.

În cazul serviciilor de transport intern, în funcție de necesitățile clienților societatea transportă produsele pe baza unor comenzi de aprovizionare efectuate de către respectivii clienți.

Aceste servicii de transport se facturează în contabilitate la prețul unitar/km în conformitate cu clauzele contractuale stabilite între cele două părți.

În data de 01.05.2015 societatea Allstar a pimit o comandă de aprovizionare de la societatea SC.MURI BENZ OIL.SRL pentru servicii de transport intern 7601 km la prețul unitar de 4 lei/km.

În data de 29.05.2015 a fost înregistrată la contabilitate factura nr. 104 aferentă comenzii primite la începutul lunii (Anexa nr.14):

411 „Clienți” = % 37700,96

704 „Venituri din servicii prestate” 30404

4427 „TVA colectată” 7296,96

În cazul acestui tip de serviciu în factură s-a evidențiat și datele șoferului care a efectuat transportul precum și numărul de înmatriculare al camionului și al remorcii.

Societatea desfășoară și activități de prestări servicii privind transportul pe plan extern, având încheiate contracte de prestări servicii transport cu un număr de 3 clienți din Germania. După caz, pe baza comenzilor de transport deschise se efectuează transportul ținând cont de ruta de parcurs km și prețul/km.

În cazul serviciilor de transport extern, potrivit legislației în vigoare, în cadrul companiei există două modalități de înregistrare:

Dacă serviciile de transport intracomunitar prestate de către compania Allstar

la comanda unei firme producătoare de bunuri, reprezentând locul de sosire al bunurilor, locul taxării cu TVA a transportului intracomunitar este Romania. Allstar având obligația să emită clientului factura cu TVA.

În data de 27.05.2015 societatea Allstar a primit o comandă de aprovizionare servicii transport de la clientul extern SC.KARL HEINZ DIETRICH INT EXPED.SRL, adresa de livrare fiind în România, în factură s-a precizat numele delegatului și numărul de înmatriculare a camionului.

În data de 29.05.2015 a fost întocmită factura la contabilitate, inclusiv TVA (Anexa nr.12):

4111 „Clienți” = % 8264,91

704 „Venituri din servicii prestate” 6665,25

4427 „TVA colectată” 1599,66

Creanța va fi încasată în contul bancar, data scadentă fiind 28.06.2015.

Dacă serviciile de transport intracomunitar prestate de către societatea Allstar

la comanda unei firme producătoare de bunuri, persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA și stabilită într-un stat membru al Uniunii Europene atunci aceasta din urmă comunică societății Allstar codul de înregistrare în scopuri de TVA din statul membru de sosire a bunurilor.

În data de 28.05.2015 societatea Allstar a primit din partea societății STARK INT.TRANSPORT comanda nr.15 cu privire la transport servicii respectiv 839 km la prețul unitar de 1,06 €/km.

În data de 30.05.2015 a fost întocmită factura nr.301 privind prestarea de servicii :

4111 „Clienți” = 704 „Venituri din prestare de servicii” 889

În cazul serviciilor de transport, șoferilor le este acordat, la plecarea în cursă, un avans spre decontare și diurnă, iar la întoarcere se face decontarea pe baza documentelor prezentate de către aceștia, respectiv: taxe de parcare, carburant achiziționat, taxe de drum, eventuale reparații efectuate, spălat mașină, etc.

Prestarea serviciilor de închiriere

În cadrul societății activitatea de prestări servicii de închiriere reprezintă o activitate ocazională desfășurată de societate având o pondere în cifra de afaceri de 0,30 %.

Societatea Allstar prestează servicii de închiriere utilaje pe teritoriul țării noastre, în contractul încheiat între părți se stabilește perioada de închiriere preucum și prețul unitar al acestora.

În data de 04.05.2015 societatea Allstar primește o comandă de aprovizionare de la societatea Drumuri și Poduri Mureș.SRL pentru închirierea a 4 macarale din localitatea Măgherani și 7 macarale din localitatea Gornești la prețul unitar de închiriere de 400 lei perioada de închiriere a fost de 3 luni.

În data de 28.05.2015 a fost întocmită la contabilitate factura nr.1151000017 cu privire la utilajele închiriate (Anexa nr.18):

411 „Clienți” = % 5456

706 „Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii” 4400

4427 „TVA colectată” 1056

Încasarea sumei datorate de către clientul SC.Drumuri și Poduri.SRL va avea loc la scadență în data de 28.06.2015.

3.5 Programul informatic utilizat de societate

„Ca urmare a globalizării economice, a revoluției din tehnologia informației, a tuturor transformărilor din ultimele decenii, nevoile oamenilor au evoluat: am trecut, succesiv, prin societatea industrială, societatea informațională, acum încercând să răzbatem prin societatea cunoașterii. Dacă înainte ne mulțumeam cu a deține informația, acum ne dorim să o utilizăm eficient. Deoarece explozia tehnologică este demult de nestăpânit, un loc important în universul digital din ziua de astăzi îl ocupă fluxurile de documente electronice și, implicit, comunicarea digitală, ca metodă de schimb de documente. La momentul actual, există tehnici, metode și servicii de comunicare digitală, dar pentru administrațiile locale trebuie identificate/dezvoltate/create elemente digitale potrivite și necesare.”

Societatea Allstar utlizează pentru gestionarea stocurilor programul SAP (Sistemul aplicațiilor și produselor). Acest program german este foarte complex fiind de mare ajutor în servicii de afaceri, soluții tehnologice, în arii precum: contabilitate, managementul relațiilor cu clienții, lanțuri de furnizare și aprovizionare, servicii bancare, asigurări, infrastructură IT, servicii software.

SAP este liderul recunoscut în soluții software colaborative în afaceri pentru toate industriile și toate piețele semnificative fiind cea mai mare companie de software pentru afaceri și al treilea producător independent de software la nivel mondial datorită inovării și dezvoltării. În țara noastră acesta se află pe primul loc în clasamentul furnizorilor de aplicații de afaceri, cu ajutorul platformei tehnologice de aplicații și integrare, aplicațiile software SAP permit companiilor din întreaga lume să își îmbunătățească relațiile cu clienții și partenerii să își eficientizeze activitatea și să obțină avantaje semnificative în cadrul întregii organizații.

În contabilitatea financiară acest program are următoarele funcții în cadrul societății:

Monitorizează în timp real operațiunile permițând obținerea de informații exacte și la timp;

Gestionează operațiunile de plată și încasare uniforme și obținerea unui flux de numerar optimizat;

Prezintă instrumente eficace pentru măsurarea și optimizarea performanțelor în vederea creșterii productivității;

Se află în conformitate cu cerințele de raportare a Uniunii Europene și cu cerințele de reglementare locale;

În contabilitatea de gestiune prezintă următoarele beneficii:

Eficacitate extinsă a proceselor de afaceri;

Suport pentru procesele de luare de decizii care rezultă din informațiile exacte și complete despre rata de contabilitate și costuri;

Un control mai strict al costurilor.

În cadrul execuției, aporvizionării și a logisticii:

Economii de costuri esențiale pentru toate categoriile de cheltuieli prin automatizarea sarcinilor de rutină, cum ar fi determinarea automată a surselor, convertirea referatelor de necesitate în comenzi de achiziție;

Productivitae extinsă în toate mișcările de intrări și ieșiri de bunuri din entitate.

În planificarea și execuția proceselor de producție:

Anticiparea necesarului de materiale, utilaje și forță de muncă în concordanță cu planul de vânzări;

Reducerea costurilor cu stocurile de materiale;

Planificarea utilizării optime a capacității de producție;

Reducerea timpului de onorare a comenzilor.

În cadrul vânzării și distribuției:

Un număr mai mare de comenzi de vânzare și costuri administrative mai reduse prin automatizarea gestiunii comenzilor de vânzări și utilizarea unor procese optimizate profitabile;

Un grad de satisfacție ridicat al clienților, prin oferirea de informații exacte și la timp;

Productivitate maximă și vânzări extinse.

În cadrul funcțiilor analitice:

Decizii mai bine informate cu acțiuni corective mai rapide;

O performanță de afaceri mai bună ca rezultat al acțiunilor bazată pe strategie;

O reacție mai rapidă la condițiile de afaceri în schmbare;

Avantaj competitiv ridicat.

În cadrul gestionării complete a materialelor și a proceselor de aprovizionare a stocurilor SAP oferă companiei procese de afaceri, de aprovizionare și logistică pentru cicluti complete de afaceri de la referat de necesitate, la facturare și plata furnizorilor. Soluția ajută la optimizarea fluxului fizic al materialelor, inclusiv a stocurilor aflate în custodie.Pachetul suportă următoarele procese:referat de necesitate, prelucrare comandă de achiziție, contracte și prelucrare livrări, confirmare recepție materiale, verificare facturi, managementul inventarului, gestiunea stocurilor inclusiv preluările de stoc și mișcările efectuate.

În cadrul vânzării și distribuției produselor SAP asigură echipei de vânzări cele mai bune instrumente pentru a reduce ciclul de vânzare, pentru a crește veniturile și pentru a maximiza productivitatea. În acest sens, programul acoperă următoarele procese de vânzare și distribuție: gestiune comenzi de vânzări, livrări și expedieri, gyestiune ciclu de fabricare, gestiune credite precum și gestiunea încasărilor și a plăților.

În cadrul proceselor de producție a apărut o noutate a programului prin extinderea scopului soluției cu funcționalități și procese preconfigurate specifice planificării activităților de producție. Beneficiind de aceeași integrare nativă, în timp real cu celelalte procese , gestiunea proceselor de producție oferă posibilitatea de a planifica, controla, și menține parametrii de profitabilitate, previzibilitate a livrărilor și calitate care se diferențiază de competiție.

Fluxul de procese din planificarea producției a programului SAP în cadrul companiei Allstar are următoarea structură:

Crearea materialului (Logistics→Materials→Management→Material Master→ Material→ Create din meniul SAP Acces);

Creare factură pentru materiale ( Se creează câte o factură pentru fiecare material în parte alegându-se din meniul SAP următorul drum: Logistics→Production→Master Data→Bills of material→Bill of material→Material Bom→Create);

Stabilire flux operațional(Logistics→Production→Master data →Routings→Standard routings→Create);

Calculul costului de producție ( Accounting→ Controlling→ Product cost controlling→ Product cost planning→ Material costing→ Cost estimate with quantity structure→ Create) ;

Devize de materiale;

Comanda de producție ( Logistics→ Production→ Production control→ Order→ Create→ With material);

Lista cu ieșirile de materiale pentru producție (Logistics→ Materials Management→ Inventory management→ Goods movements);

Confirmarea comenzii de producție (Logistics→ Production→ Production control→ Confirmation→ Enter→ For order);

Devize de stocare pentru producție (Logistics→ Production→ MRP→ Evaluations→ Stock list).

Meniul SAP Easy Acces este format din următoarele componente:

Logistică;

Contabilitate și costuri;

Resurse umane;

Planificarea producției.

Operațiunile care au loc în cadrul programului SAP pentru un flux de piese de schimb sau obiecte de inventar sunt următoarele:

Se realizează o comandă de aprovizionare;

În momentul primirii stocurilor se întocmește nota de recepție;

Se întocmește nota contabilă pe baza notei de recepție întocmite anterior pentru stocurile intrate în gestiune;

Are loc înregistrarea financiară a stocurilor intrate în gestiune prin întocmirea facturii la contabilitate;

Se întocmește nota contabila la departamentul financiar-contabil a intrării în gestiune;

Se completează fișa de magazie pentru stocurile respective;

Se dau în consum stocurile pe baza unui bon de consum;

Ultima etapă este scoaterea din gestiune a stocurilor date în consum.

Înregistrarea de transfer într-un singur pas loc depozitare la loc depozitare

În cadrul societății pentru a înregistra un astfel de transfer o primă etapă este înregistrarea locului de depozitare, apoi înregistrarea bonului de material și a explicațiilor care se aplică documentului ca unui întreg. Dacă un anumit stoc de material necesită să fie gestionat separate, tipul stocului este identificat în categoria stocuri speciale.Următoare etapă este introducerea motivului mișcării după care va fi generată ieșirea doar dacă este permisă pentru tipul de mișcare.(se poate face o referință la o rezervare sau comandă de aprovizionare).

În depozitul destinatar se primesc bunurile pe baza unui cod al acestora, se introduce în baza de date cantitatea materialului de mișcat care este convertită automat în unitatea de măsură a stocului.

Dacă materialul transferat este gestionat pe loturi atunci se va introduce și numărul lotului căruia acesta este atribuit.

Transferul de la un deposit la altul în cadrul aceleiași unități logistice nu generează documente contabile, de aceea la procedura într-un pas transferul se poate efectua din și în toate tipurile de stocuri (utlizare nerestricționată, control, calitate, blocaj).

Tipurile de mișcări aferente acestei proceduri în cadrul societății ALLSTAR sunt:

311 Înregistrare transfer loc depozitare: utilizare nerestricționată la utilizare nerestricționată;

321 înregistrare transfer control calitate la nerestricționat: control calitate la utilizare nerestricționată;

323 înregistrare transfer calitate în cadrul unității logistice: control calitate la control calitate;

325 înregistrare transfer stoc blocat la stoc blocat;

343 înregistrare transfer stoc blocat la stoc cu utilizare fără restricție;

349 înregistrare transfer stoc blocat la stoc în control calitate.

Dacă gestiunea de loturi este activată din registrul de materiale, se poate introduce lotul de furnizori. Dacă este definit un profil de număr de serie în registrul de materiale, acestea trebuie introduce și înregistrate.

Înregistrarea de transfer material la material (MP-MF)

În cadrul societății SC.ALLSTAR PROD.SRL acet transfer este necesar pentru „a muta” stocurile de la un material la altul determinând diminuarea stocului materialului intrat și creșterea materialului ieșit din proces. Nu se poate transfera un material la alt material daca nu are aceeași unitate de măsură.

În prima fază se înregistrează în sistem transferul de material. Acesta verifică dacă data de înregistrare introdusă este admisă prin intermediul perioadei de înregistrare premise. Se introduce unitatea logistică care primește bunurile, de intrare și depozitul care primește bunurile. Apoi se introduce codul materialelor de intrare precum și cel de ieșire și cantitatea materialului de mișcat.

Spre deosebire de procedura anterioară, această procedură generează documente contabile. La această procedură, transferul se poate efectua din și în tip stoc de utilizare nerestricționată, dacă gestiunea de loturi este activată din registrul de materiale se poate introduce lotul de furnizori și numărul de serie.

CONCLUZII

Compania SC.ALLSTAR PROD.SRL are mai multe obiecte de activitate pe lângă obiectul principal, cel de fabricare a construcțiilor metalice și părți component beneficiind de un număr destul de mare de clienți.

Comparând rezultatetele exercițiilor economice din ultima perioadă, din analiza situațiilor financiare întocmite de societate, am constatat faptul că deși acesta este în scădere față de perioada anterioară este foarte mare, respective aproximativ 1.875.228 € în condițiile a unui număr de 203 angajați.

Politicile contabile ale societății au fost actualizate conform Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 1802 din 2014, respectându-se modificările aduse de acest Ordin în cazul reducerilor comerciale.

În general, în societate nu se constată lipsuri mari în procesul de inventariere, iar în cazul constatărilor unor lipsuri, acestea se impută gestionarului la costul de achiziție.

Din cifra de afaceri a societăți cea mai mare pondere o au veniturile din activități diverse (28%), după care urmează veniturile din lucrările executate și serviciile prestate de societate în procent de 23% din care majoritatea se realizează pe baza prestărilor de servicii de reparații și transport, serviciile de închiriere fiind doar o activitate ocazională.

Societatea achiziționează rareori mărfuri din Germania, având 3 clienți cu care are încheiate contracte de prestări servicii de transport respectând legislația în vigoare, iar în ce privește decontarea cheltuielilor efectuate pe parcursul deplasării acestea sunt efectuate la întoarcerea șoferilor pe baza prezentării unor documente care să ateste cheltuielile respective.

Am constatat faptul că societatea este într-o continuă tehnologizare și modernizare a procesului de producție prin achiziționarea de utilaje și echipamente care sporesc gradul de automatizare, cu implicații importante pe linia reducerii costurilor de producție și implicit creșterea productivității muncii.

BIBLIOGRAFIE

Mihai Ristea, „Contabilitatea societății comerciale”, Editura Universitară, București, 2002;

A. Dayan „ Manuel de la distribution” , Les Editions d’Organisation, Paris, 1987;

Prof.univ.dr.Dumitru PATRICHE, Prof.univ.dr.Ion STANESCU; Prof.univ.dr.Mihai GRIGORESCU; Asist.univ.dr.Mihai FELEA; Lect.univ.dr.Sorin TOMA; Asist.univ.dr.NelaPOPESCU „Bazele comețului”, 2004;

Atanasiu Pop, Contabilitate financiară românească, editura Intelcredo, Cluj-Napoca 2002;

Prof. dr.I Kerbalek, „Economia întreprinderii”, editura Gruber, 2004;

CECCAR,Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate-IAS 2 Stocuri, Horia Cristea, editura CECCAR,București,2004.

Ramona Neag, „Contabilitate financiară II” Note de curs Universitatea Petru Maior, 2010;

Ioan Rus, Călin-Adrian Comes, Informatizarea fluxurilor de documente în admninistrația locală, Universitatea Petru Maior, Tîrgu Mureș, 2009.

Legea contabilității nr. 82/1991, republicată și modificată;

OMFP nr.1802 din 29 decembrie 2014;

Legea nr. 571 din 2003, privind Codul fiscal publicată în Monitorul Oficial ;