Contabilitatea Achizitiilor Si Livrărilor Externe la S.c. Cora Trade Center S.r.l

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ID

Contabilitatea achizițiilor și livrărilor externe la

S.C. Cora Trade Center S.R.L.

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

CONF. UNIV. DR. Sorin DEACONU

ABSOLVENT

Simona-Maria MIHĂUȚ

Alba Iulia

2015

Introducere

Comerțul exterior este una din ramurile principale ale economiei naționale și cuprinde atât operațiile de import cu bunuri și servicii, cât și activitățile de cooperare tehnico-științifică cu străinătatea. Importul și respectiv exportul de bunuri și servicii contribuie la realizarea Produsului Intern Brut, iar raportul dintre aceste componente influențează în sens pozitiv sau negativ creșterea economică generală.

Principalele trăsături economico-financiare care caracterizează activitatea unităților ce practică comerț extererior și care se reflectă direct în contabilitate sunt: caracterul economic al activității; interferența factorului național cu cel internațional a activității; diversitatea și specificitatea activității de comerț exterior; sistemul de finanțare, creditare și decontare a activității.

Caracterul economic al activității de comerț exterior se regăsește în organizarea și conducerea contabilității, iar modelul contabil al acestei activități are la bază planul de conturi destinat tuturor unităților patrimoniale care desfășoară activități economice.

Lucrarea “Contabilitatea achizițiilor și livrărilor externe la S.C. Cora Trade Center Srl” și-a propus să trateze, să examineze, să pună în discuție și să argumenteze o serie de aspecte teoretice și practice ale mecanismelor contabile aplicate de către firma Cora Trade Center Srl în relația cu firmele din alte țări.

S.C. Cora Trade Center S.R.L nu este o firma mare,dar evidența și organizarea societații se realizează intr-un mod profesional având un personal calificat și specializat în realizarea unui comerț intern și extern, eficient.

Fiind o temă amplă, destul de complicată am încercat să abordez aspectele cele mai generale cu privire la tot ceea ce reprezintă comerțul exterior și punerea acestora în practică de către Sc Cora Trade Center.

Lucrarea este structurată pe 3 capitole :

– În capitolul I sunt prezentate o serie de aspecte specifice S.C. CORA TRADE CENTERS.R.L Dintre acestea menționăm: desfășurarea activității la S.C. CORA TRADE CENTER S.R.L. și analiza principalilor indicatori economici utilizați în exprimarea eficienței economice.

-Capitolul al II-lea analizează caracteristicile generale privind activitatea de comerț exterior.

-În capitolul III sunt cuprinse aplicații cu privire la conturile folosite și modul de funcționare al acestora, precum și la sistemul documentelor utilizate în activitatea unității privind importul și exportul de bunuri.

CAPITOLUL IPREZENTAREA GENERALĂ A S.C. CORA TRADE CENTER S.R.L.

I .1. Scurt istoric

Istoria companiei S.C. CoraTrade Center SRL este simplă. S-a născut în 12 decembrie 2005 prin efortul a doi tineri asociați de a comercializa produse obișnuite într-un mod neobișnuit de bine, prin îmbrățișarea de idei noi, scopuri îndrăznețe, planuri încrezătoare precum și pe un spirit antreprenorial responsabil. Aceste valori s-au dovedit a clădi firma, identitatea și succesul rapid în decursul celor aproape 10 ani de existență. Primii pași alături de clienții care au crezut în S.C. Cora Trade Center S.R.L. au fost făcuți de Radu 23 ani și Cosmin 24 ani și o mână de oameni, ajungându-se în prezent la un număr de 49 de angajați, un portofoliu de peste 3000 de parteneri și o cifră de afaceri de 28.022.653 lei. Pasiunea, seriozitatea, interesul și munca în echipă, reprezintă rădăcina tuturor acțiunilor din cadrul companiei, dar și în relația cu clienții, cu partenerii de afaceri au în cadrul societății.

I.1.1.Dreptul comercial

Societatea comercială S.C. CORA TRADE CENTER S.R.L. este societate comercială cu răspundere limitată, cu trei asociati, persoană juridică română și își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile statutului și a normelor juridice aplicabile societăților comerciale cu răspundere limitată.

Durata de funcționare a societății este nedeterminată. Capitalul social a fost la înființare 200 lei. Începând cu anul 2008, după majorarea capitalului social la 10200lei, societatea decide ca activitatea principală a firmei să devină comerț cu ridicata al altor bunuri de uz gospodăresc (caen 4649) obiect de activitate în care aceasta, printr-un plan de investiții, va investi continuu pentru dezvoltarea și consolidarea acesteia pe piață.De asemenea, în martie 2014, societatea hotărește majorarea capitalului la suma de 15000 lei, din acest moment conducerea fiind asigurată alături de domnii Stanciu Cosmin, Bartoș Radu și de domnul Petric Mariel.

În cadrul S.C. CORA TRADE CENTER S.R.L, administratorul și directorul este aceeași persoană, care îndeplinește cumulativ toate drepturile și obligațiile care îi revin, pe lânga cele enumerate mai sus, se pot adăuga și altele, și anume, reprezintă societatea în raport cu alte societăți, cu organele statului și ale justiției, precum și în raporturile cu partenerii contractuali și cu salariații societății. Mandatele celor trei administratori sunt în general pe o perioadă nedeterminată și privesc toate operațiile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului societății.

S.C. CORA TRADE CENTER S.R.L este înregistrată la Oficiul Registrul Comerțului din Alba Iulia sub numărul: J01/1325/2005 și cu codul unic de înregistrare: 18182100, atribut fiscal RO.Sediul social al societății este: Alba Iulia, strada Gării, nr. 4B, județul Alba.

Societatea are punct de lucru la sediul societății și în incinta Centrului comercial Alba Mall, str. Tudor Vladimirescu, nr 50A.

Societatea are ca obiect de activitate principal Comerț cu ridicata al altor bunuri de uz gospodăresc (CAEN 4649), iar ca obiect secundar: comerț cu amănuntul prin standuri chioșcuri și piețe al altor produse (CAEN 4789).

Pentru sediul societății și pentru punctul de lucru societatea are contracte de închiriere, valabile pe termen nelimitat și sunt înregistrate la organele competente, iar hala de depozit fiind proprietatea societății.

I.1.2.Dreptul fiscal

Firma este înregistrată la organele fiscale competente din Alba Iulia, de asemenea este înregistrată în scopuri de TVA și în Registrul Operatorilor Intracomunitari.

Societatea nu are datorii restante la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale, la bugetul local și nici fațăde celelalte instituții publice de stat. De asemenea nu are datorii restante față de angajați.

Din anul 2005 și până în prezent, societatea a fost controlată de organele fiscale competente de 22 de ori,ultimul control fiscal a avut loc în anul 2014, în urma căruia s-a constatat că societatea a respectat legislația aferentă.Societatea nu este implicată în litigii fiscale.

I.2. Diagnosticul resurselor umane

În analiza statistică a resurselor umane se folosește un sistem de indicatori privind, pe de o parte, asigurarea cu resurse umane (numărul de salariați, calificare, structura personalului, mobilitatea, etc.) iarpe de altă parte utilizarea acestora (sub aspectul timpului de muncă utilizat și al eficienței utilizãrii). Fondul de salarii este un indicator a cărui evoluție în timp sau în spațiu este influențată de variația salariului mediu și a numărului de personal.

Personalul este format din oameni capabili,care pun interesul firmei și al clientului pe primul loc,iar nevoile acestuia primează întotdeauna.Se pune foarte mare accent,pe comunicare, spirit de echipă, seriozitate, capacitate de asimilare de noi informații și aptitudini, abordare,mergând după principiul: noi ne distingem principiu care este și sloganul firmei.

Organigarama societății Cora Trade Center S.R.L. arată în felul următor:

Tabelul 1. organigrama S.C. Cora Trade Center S.R.L.

Intreprinderea este condusă de cei trei manageri generali care împreună au în subordine 6 directori executivi: economic, de vânzări, de aprovizionare, de depozit, de logistică și suport IT.Fiecare director executiv are în subordine câteva compartimente cu ajutorul cărora desfășoară activitatea din domeniul de specialitate. Astfel:

» Unul din cei trei manageri este și directorul economic al firmei și are în subordine doi contabili care îndeplinesc serviciul de contabilitate, financiar și analize.

» Directorul de vânzări (head of sales) are în subordine departamentul IT, serviciul comenzi, serviciul vânzări (către revânzători, clienți finali și departamentul vânzări ambalare)

»     Directorul de aprovizionare (head of packaging and purchasing) are în subordine serviciul de aprovizionare produse birotică, papetărie, consumabile, ambalare, tipografice și IT.

»     Directorul de magazie (wharehouse manager) are în subordine serviciul de intrări și ieșiri ale produselor din depozit.

» Directorul de logistică (logistic manager) are în subordine serviciul de livrare și serviciu parc auto

» Directorul IT are în subordine serviciul dezvoltare și întreținere soft,serviciul de baze de date, serviciul web și serviciul de design grafic.

În urma analizei făcute privind resursa umană a societății Cora Trade Center SRL s-au constatat următoarele: numărul mediu de angajați la această societate este de 47 persoane, condițiile de muncă oferite sunt bune.

Structura angajaților în funcție de pregătire:

Firma are 47 de agajați, dintre care 29 cu studii superioare.

Repartiția în funcție de vechime în cadrul firmei:

În cadrul colectivului nu au existat conflicte majore.În ultimii 3 ani fluctuațiile de personal au fost majore, acesta crescând anual.Angajații au salar de bază, la care se adaugă lunar bonificații în funcție de realizări.

Eficiența utilizării potențialului uman:

Productivitatea medie Anuală pe Angajat calculat pe baza cifrei de Afaceri:

-număr mediu de zile lucrate de un salariat – 238

-număr mediu de ore lucrate de un salariat pe zi – 7.5

-număr mediu de salariați- 47

Cifra de afaceri 28.022.653 lei

Productivitatea medie anuală

Wa=28.022.653 /47= 596226

Productivitatea medie lunară

Wal= 49685

Productivitatea medie zilnică

Awaz=2484

Pe baza datelor obținute, punctele forte sunt – personal foarte bine pregătit și flexibil.Acest lucru se datorează și faptului, că selectarea personalului a fost făcută în mod corespunzător prin contractarea firmei Psihoselect firmă specializată în recrutare de personal și resurse umane.

I.3.Diagnosticul tehnic

În cadrul Cora Trade Center SRL structura mijloacelor fixe aflate în dotare este următoarea

Tabel nr.2

Firma are în dotare 14 autoturisme, 2 autoutilitare toate corespunzătoare din punct de vedere al performanțelor și consumurilor specifice cu nevoile firmei.Atât autoutilitarele cât și autoturismele pot fi utilizate în viitor.

Sediul firmei a fost achiziționată în anul 2009, fiind o clădire relativ nouă, într-o zonă ușor accesibilă, iar pentru punctul de lucru din Centrul comercial Alba Mall se plătește chirie lunar pe o perioadă determinată de 3 ani.

Construcția sediului este într-o stare bună, nu necesită reparații majore.

Construcția sediului este în concordanță cu planurile de construcție.

Toate instalațiile din dotare sunt în stare de funcționare.

Puncte forte – servicii competente, de calitate.

I.4. Diagnosticul comercial

Produsele oferite de SC Cora Trade Center SRL fac parte din gama de birotică și papetărie, ambalare, IT și consumabile, service IT, tipografie și articole de lux. Cel mai reprezentativ produs, aflat pe locul 1 în topul celor mai bine vândute este hârtia de copiator destinată folosirii în aplicațiile zilnice pentru scris, copiatoare, faxuri, imprimante.

I.4.1. Analiza concurenței

La nivel local nu există concurenți ai firmei, însă la nivel național principalii concurenți sunt: RTC Proffice Srl, Herlitz Romania Srl, Lecom Birotica Ardeal Srl, Network One Distribution Srl. Diferențierea produselor oferite de această societate constă în oferirea de servicii suplimentare cumpărătorului, garanție extinsă, service post-garanție.

Prețurile concurenței se situează aproximativ la același nivel cu prețurile Cora Trade Center SRL – Diferențele fiind cuprinse în intervalul ±7 %.

I.4.2. Analiza clienților

Clienții acestei firme, sunt formați din clienți interni: – 25 % persoane fizice,75 % persoane juridice și clienți externi: – 100 % persoanee juridice

Termenul de plată acordat de firmă este între 30 și 60 de zile pentru persoanele juridice, care este respectat de aproximativ 80 % din clienți. (Tabel 3)

În general firma acordă atenție deosebită pentru încheierera de contracte cu clienți noi.

I.4.3. Analiza furnizorilor

80 % din furnizorii firmei Cora Trade Center S.R.L. sunt furnizori interni (Herlitz Romania -rechizite, Agressione Group – tipizate, M-Unit Plast-ambalare), iar 20% sunt externi(Vibac SPA- ambalare, Elmo Montegrappa Spa – articole de lux).

Acestea sunt companii de renume mondial din domeniul elementelor de papetărie și ambalare, fiind lideri în domeniu.

Relațiile cu furnizorii sunt bune, un sunt probleme legate de plățile către furnizori, preponderent se face plata avans pentru obținerea discount-urilor.

Faptul că se lucrează cu mulți furnizori are avantajul negocierii strânse a prețurilor și obținerea termenelor de plată prelungite.(Tabel 4)

I.4.4. Analiza produselor

Prețul practicat de această societate este bazat pe de o parte pe comparația concurenței și pe costuri.În general, adaosul comercial practicat de această societate este cuprinsă între valorile 20-30 %.Pentru promovarea produselor în cadrul firmei se folosește reclama (anunțuri, broșuri și pliante), vânzarea en-gros și en-detail, rabaturi.

Promovarea produselor se face prin intermediul punctelor de vanzare unde sunt prezentate toate produsele oferite de firmă, și prin agenții de vânzări, prin cataloage de prezentare, internet.

Firma în momentul actual dispune de 6 agenți de vânzări, fiecare dintre aceștia răspunzând de o anumită zonă geografică.–conceput în așa fel, încât să fie cât mai bine acoperite toate zonele țării.

Se acordă o importanță deosebită contactului direct cu clienții.

Punctele forte la această analiză a firmei sunt – produse de calitate, clienți statornici.

I.5. Indicatori financiari

Datele au fost preluate din Contul de Profit și Pierdere și Bilanțul Prescurtat al SC Cora Trade Center SRL, cu respectarea prevederilor Legii contabilității nr 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al O:M:F:P: nr. 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificările și completările ulterioare.

-venituri totale = 28.136.798 lei

-cheltuieli totale = 26.875.589 lei

-profit brut = 1.261.209 lei

-impozit pe profit/ venit = 181.728 lei

-profit net = 1.079.481 lei. Profitul net în sumă de 1.079.481 lei, s-a propus să rămână nerepartizat.

Pe baza datelor din contul de profit și pierdere și a situației de patrimoniu s-au determinat următorii indicatori economico – financiari, care caracterizează activitatea de ansamblu a societății:

1. Indicatori de lichiditate:

a. Indicatorul lichidității curente = active curente / datorii curente = 9588146/7123501 =1.35

Valoarea recomandabilă acceptabilă – în jurul valorii de 2 oferă garanția acoperirii datoriilor curente din activele curente.

b. Indicatorul lichidității imediate (testul acid) = (active curente-stocuri) / datorii curente =(9588146-2051611)/7123501=1,06

În studiile de specialitate se apreciază că valoarea de 1,06 se situeaza la un nivel satisfăcător.

2. Indicatori de risc:

a)Indicatorul gradului de îndatorare = capital împrumutat/capital propriu*100 =3608519/3708272*100 =97,31% unde : -capital împrumutat=credite (incluzând și creditele pe termen scurt)

b)Indicatorul privind acoperirea dobânzilor = profit înaintea plății dobânzilor și impozitului pe profit / cheltuiala cu dobânda =1260124/115185=10.94

Indicele indică de câte ori societatea poate achita cheltuielile cu dobânda. Cu cât valoarea indicatorului este mai mică,cu atât poziția societății este considerată mai riscantă

3.Indicatori de activitate ( de gestiune )-furnizeaza informații cu privire la : -viteza de intrare sau ieșire a fluxurilor de trezorerie ale societății -capacitatea societății de a controla capitalul circulant și activitățile comerciale de bază ale societății

a. Viteza de rotație a debitelor-clienți = sold mediu clienți / cifra de afaceri*365=6565381/28022653*365=85

Prin acest indice se evidențiază eficacitatea societății în colectarea creanțelor sale. O valoare în creștere poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clienților și,în consecință creanțe mai greu de încasat.

b. Viteza de rotație a creditelor-furnizor = sold mediu furnizori / cifra de afaceri)*365 =3103687/28022653*365=40.42

Prin acest indice se evidențiază numărul de zile de creditare pe care societatea îl obține de la furnizorii săi.

c.Viteza de rotație a activelor imobilizate = cifra de afaceri / active imobilizate=28022653/2252979=12

d.Viteza de rotație a activelor totale = cifra de afaceri / total active=28022653/11341125= 2

4.Indicatori de profitabilitate:

a.Rentabilitatea capitalului angajat = profitul înaintea plății dobânzii și impozitului pe profit / capitalul angajat =1261209/47450 = 26,58 și reprezintă profitul pe care il obține societatea din banii investiți în afacere.

b.Marja brută din vânzări = profitul din exploatare/ cifra de afaceri *100 = 1342285/28022653 *100 = 4,79

Analiza rezultatelor financiare a identificat o serie de aspecte legate de activitatea firmei. Astfel, rata capitalului propriu a avut valori pozitive, mai mari decât 1, deci o situație favorabilă. Activele s-au achiziționat din capitalul propriu, se constată deci, o creștere a capacității de autofinanțare.

Din evoluția gradului de îndatorare care reprezinta 97,31 % se desprinde o dependență financiară a firmei, decredite și împrumuturi rezultând o situație destul de alarmantă.

CAPITOLUL IIASPECTE PRIVIND ACHIZIȚIILE SI LIVRĂRILE EXTERNE

II.1. Considerații privind operațiunile de comerț exterior

În cadrul procesului complex de racordare a economiei naționale la fluxurile economieimondiale, un rol important îl are comerțul exterior, care, în condițiile economiei de piață a devenit unul dintre factorii determinanți ai creșterii economice. În condițiile economiei mondiale actuale,dezvoltarea oricărui stat nu se poate baza exclusiv pe resursele interne și pe rezultatele economiei naționale.Tranzacțiile de comerț exterior sunt o formă a afacerilor internaționale, ce au ca obiect schimbul internațional de mărfuri și ca bază interdependența între țări în sfera comercializării.

Comerțul exterior este o ramură distinctă a unei economii naționale, care cuprindeoperațiunile comerciale sau de cooperare economică și tehnico-științifică în raporturile custrăinătatea privind vânzarea-cumpărarea de mărfuri, lucrări, servicii, licențe, consignația sau depozitul, reprezentarea sau comisionul operațiunile financiare, asigurările, turismul și, în general orice activitate care generează schimburi de bunuri și valori între persoane nerezidente.Conform acestei definiții, deosebim două componente esențiale ale comerțului exterior: operațiuni comerciale internaționale și alianțe și cooperări economice internaționale.

Operațiunile comerciale internaționale reprezintă o formă de interdependență întreîntreprinderi și economiile naționale în sfera comercializării și se concretizează în import și export de bunuri, lucrări și servicii. Tot în această categorie se include și comerțul internațional cu servicii comerciale, numit și comerț invizibil, deoarece cuprinde operațiunile conexe operațiunilor de export–import (asigurări, licențe, transporturi), sau operațiunile comerciale combinate, precum reexportul, compensațiile, switch-ul, operațiunile la bursele de mărfuri etc.Acestea din urmă, reprezintă tehnici utilizate pentru facilitarea schimburilor.

Alianțele și cooperările internaționale reprezintă o formă complexă a relațiilor economicedintre state, ce au ca scop dezvoltarea unei strategii comune, durabile, în domenii diferite de activitate, în funcție de interesele economice ale părților. Principalele forme de alianțe șicooperări internaționale sunt cooperările pe baze contractuale în care pot fi incluse contractele delicență, francizarea, subcontractarea etc.

Principalele instituții și organisme care realizează în România activitățile privind comerțulexterior sunt:

– Departamentul pentru Comerț Exterior,

– Camera de Comerț și industrie a României,

– Centrul Român pentru promovarea Comerțului,

– Autoritatea Națională a Vămilor și

– Banca deExport-Import a României, și anume EXIMBANK. Aceasta a fost înființată în anul 1992 și are caobiectiv principal acordarea de sprijin financiar exportatorilor sau importatorilor români, înscopul creșterii competitivității acestora și acoperirea riscurilor comerciale la niveluricomparabile cu cele oferite de instituții similare din țările dezvoltate.Viziunea strategică a EXIMBANK pentru sprijinirea exportului are în vedere mecanismeși instrumente financiar-bancare care susțin creșterea productivității și competitivității agențiloreconomici, astfel încât produsele românești să poată concura pe piețele internaționale princalitate, tehnicitate și unicitate. Astfel se asigură cadrul dezvoltării unor sectoare de exportsustenabile cu impact de durată asupra dezvoltării economiei naționale și a ocupării forței demuncă.

II.2. Considerații generale privind exportul de mărfuri

Exportul constituie unul dintre cei mai importanți factori de creștere economică și dedezvoltare a comerțului exterior. După modalitățile de realizare de către societățile de comerțexterior, exportul de mărfuri se împarte în două categorii: export de mărfuri pe cont propriu șiexport de mărfuri în comision, iar după termenul de decontare a mărfurilor exportate distingemexport cu încasare la vedere și export pe credit comercial.

Exportul de mărfuri pe cont propriu reprezintă o modalitate indirectă de realizare aexportului și se caracterizează prin faptul că societățile de comerț exterior cumpără mărfuri de la producătorii din țară, pe care le vând în străinătate în nume propriu și totodată pe contul și pe riscul lor. Ca urmare, rezultatele activității de export sunt reflectate în gestiunea societăților decomerț exterior.Exportul de mărfuri pe cont propriu cu încasare la vedere presupuneachiziționarea și decontarea mărfurilor cu unitățile producătoare, livrarea mărfurilor la extern șitrimiterea facturii spre încasare folosind acreditivul, incasso sau ordinul de plată.

Din punct de vedere juridic, exportul de mărfuri pe cont propriu are la bază contracteferme încheiate de către societățile de comerț exterior atât cu unitățile producătoare, cât și cuunitățile prestatoare de servicii și cu clienții externi. Elementul fundamental al contractului șiobiectul principal al negocierilor în vederea contractării este prețul. Acesta se împarte în douăcategorii: prețuri interne de export și prețuri externe de export. Prețurile interne de export suntexpresia valorii mărfurilor destinate exportului, negociate între unitățile producătoare șisocietățile de comerț exterior, în timp ce prețurile externe de export reprezintă prețurile negociatecu partenerii și cu clienții externi.Atât în cazul exportului, cât și în cazul importului, nivelul și structura prețurilorinternaționale diferă în funcție de condiția de livrare și de modalitatea de decontare. În acest sens, încă din anul 1936, Camera internațională de Comerț de la Paris a publicat reguli cu caracter internațional cunoscute sub denumirea de INCOTERMS (International Comercial Terms). Acestea se referă la interpretarea uniformă a obligațiilor vânzătorului și cumpărătorului privind derularea contractului de vânzare internațională referitor la livrarea mărfurilor, repartiția cheltuielilor, transferul riscurilor și formalitățile documentare privind trecerea mărfurilor de la vânzător la cumpărător. Acestea au fost revizuite pe parcurs.Ultima ediție, datând din anul 2000, cuprinde 13 condiții de livrare, structurate în 4 grupe. Deși nu au un caracter obligatoriu, acesteasunt utilizate pe scară largă în comerțul internațional.

Cele mai utilizate prețuri externe în exportul de mărfuri sunt: FOB (Free on Board) portulromânesc de încărcare, CAF (Cost and Freight) sau CIF (Cost, Insurance and Freight). În funcțiede condițiile de livrare convenite se diferențiază nivelul și structura prețului extern. Astfel, încondiția de livrare FOB portul românesc de încărcare, prețul extern cuprinde doar prețul mărfii.În condiția de livrare CAF, prețul extern cuprinde și transportul pe parcurs extern, iar în condițiade livrare CIF prețul extern cuprinde pe lângă prețul mărfii și transportul extern și asigurarea peparcurs extern. În toate cazurile, la prețurile de mai sus se mai pot adăuga diverse comisioane,cote de service sau dobânzi.

Din punct de vedere financiar, decontarea mărfurilor care fac obiectul exportului pe contpropriu se face pe fluxul circulației lor:la cumpărare, societățile de comerț exterior achităunităților producătoare contravaloarea mărfurilor în monedă națională din fonduri proprii sau din Credite Bancare, iar la livrarea la extern acestea achită serviciile externe (transport, asigurare,comisioane de intermediere etc.) Unităților prestatoare în valută, care se transformă în lei la cursulde schimb al zilei, calculându-se diferențe de curs valutar. La decontarea cu clienții externi societățile de comerț exterior încasează mărfurile vândute în valută, care se transformă în lei lacursul de schimb al zilei, calculându-se și în acest caz, pentru fiecare operație de încasare, diferențe de curs valutar.

Din punct de vedere contabil, societățile de comerț exterior reflectă în contabilitate atâtcheltuielile și veniturile din comercializarea mărfurilor la extern pe cont propriu, cât și altecheltuieli generate de derularea exportului.

II.2.1. Considerații generale privind livrările intracomunitare

Se consideră achiziție intracomunitară de bunuri obținerea dreptului de a dispune, ca șiun proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinația indicată de cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contulfurnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare altransportului sau de expediere a bunurilor.Este asimilat cu livrarea intracomunitară cu platătransferul de către o persoană impozabilă de bunuri aparținând activității sale economice dinRomânia într-un alt stat membru.Locul achiziției intracomunitare de bunuri, este locul în carese încheie expedierea sau transportul bunurilor.

Începând cu data de 1 august 2010, s-a înființat în cadrul Agenției Naționale de

Administrare Fiscală, Registrul operatorilor intracomunitari,care cuprinde toate persoaneleimpozabile și persoanele juridice neimpozabile care efectuează operațiuni intracomunitare.Aceste operațiuni se declară în decontul de TVA, precum și în declarația recapitulativă 390 în luna în care s-a emis factura, dar nu mai târziu de cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care s-a efectuat livrarea bunurilor.

O livrare intracomunitară de bunuri din Romania către un alt stat membru UE este scutită de TVA, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

♦ Bunurile sunt transportate din Romania către un alt stat membru UE;

♦ Furnizorul este persoană impozabilă, înregistrată normal în scopuri de TVA în Romania (excepție în cazul mijloacelor de transport noi);

♦ Cumpărătorul este înregistrat în scopuri de TVA în alt stat membru UE (deține un cod valid de TVA) și comunică acest cod de TVA furnizorului pentru a-l înscrie în factură.

Obligațiile de Raportare sunt:

▪ Să emită o factură (autofactura în cazul transferului) în care să menționeze codul de înregistrare în scopuri de TVA al cumpărătorului (sau propriul cod de TVA din alt SM, în cazul transferului) și o mențiune referitoare la prevederile aplicabile relevante pentru scutire;

▪ Să raporteze operațiunea în rubrica aferentă livrărilor intracomunitare de bunuri scutite de TVA din decontul de TVA;

▪ Să înscrie operațiunea în Declarația recapitulativă privind livrările și achizițiile intracomunitare de bunuri. Această declarație se depune pentru fiecare lună/trimestru calendaristic si trebuie să cuprindă toate livrările intracomunitare scutite efectuate în acea lună/trimestru.

Pentru livrări intracomunitare se emite factură fară TVA cu mențiunea „scutit cu drept de deducere”.

Factura (invoice) se întocmește în limba română sau în orice limbă oficială a statelor membre ale Uniunii Europene, urmând ca la solicitarea organelor de control să fie tradusă în limba română. Pentru înregistrarea în jurnalele de vânzări, baza impozabilă va fi convertită în lei utilizând cursul de schimb valutar comunicat de B.N.R. de la data emiterii facturii sau cursul valutar comunicat de banca prin care se realizează tranzacția, conform art. 139^1 alin. (2) Cod fiscal

Declararea incorectă sau incompletă a livrărilor sau a achizițiilor intracomunitare debunuri, în declarația 390 reprezintă contravenție conform Codului de Procedură fiscală și se sancționează cu 2% din valoarea tranzacției declarată eronat sau nedeclarată. Amenda se reduce cu 50% în situația în care persoana impozabilă corectează declarația recapitulativă până la termenul legal de depunere a următoarei declarații recapitulative.

II.3. Considerații generale privind importul de mărfuri

Importul de mărfuri pe cont propriu reprezintă o modalitate indirectă de realizare aimportului și se caracterizează prin faptul că societățile de comerț exterior cumpără mărfuri de lafurnizorii externi pentru a le revinde pe piața internă în nume propriu și totodată pe contul și periscul lor. Prin urmare, rezultatele activității de import sunt reflectate în gestiunea societăților decomerț exterior.

Din punct de vedere juridic, importul de mărfuri pe cont propriu are la bază contracteferme încheiate de către societățile de comerț exterior atât cu furnizorii externi, cât și cu unitățileprestatoare de servicii și cu clienții interni.Prețurile externe de import sunt prețurile negociatecu partenerii externi, cu furnizorii externi și cu unitățile prestatoare de servicii. Cele mai utilizatesunt, ca și în cazul exportului de mărfuri prețul extern FOB, prețul extern CFR (CAF) și prețulextern CIF. Prețurile interne de import cuantifică cheltuielile efectuate cu importul de mărfuri șisunt cuprinse în valoarea de vamă a mărfurilor importate. La negocierea prețului de vânzare laintern, societățile de comerț exterior au în vedere valoarea în vamă în valută sau costul deachiziție în valută transformate în lei la cursul din data negocierii cu clienții interni sau data vânzării la intern și marja importatorului.Din punct de vedere financiar, decontarea mărfurilor care fac obiectul importului pe contpropriu se face în ordinea fluxului circulației mărfurilor:societățile de comerț exterior achităfurnizorii externi, furnizorii prestatori de servicii pe parcurs extern, taxele datorate în vamă,furnizorii prestatori de servicii pe parcurs intern, iar apoi își recuperează sumele cheltuite și îșirealizează profitul scontat prin încasarea de la clienții interni a mărfurilor din import livrateacestora. Plata furnizorilor externi de mărfuri și de servicii externe prestate se face prin acreditivdocumentar, care se transformă în lei la cursul de schimb al zilei, calculându-se diferențe de cursvalutar.

Fundamentul juridic al operațiunilor de import-export îl constituie contractul de vânzareinternațională de bunuri sau servicii. Potrivit Convenției Națiunilor Unite asupra contractelor internaționale de mărfuri (Viena, 1980), criteriul pentru a determina caracterul internațional al vânzării îl constituie faptul că părțile contractului își au sediul în țări diferite. Contractul de vânzare internațională de mărfuri, este acordul de voință între doi parteneri având sediile în țări diferite, prin care una dintre părți se obligă să transfere asupra celeilalte părți proprietatea unuibun al său contra unui preț.Elementele contractului sunt: părțile contractului, obiectulcontractului, ambalajul și marcarea, termenul de livrare, prețul contractual, condițiile de livrare, controlul și recepția mărfii, modul de efectuare al transportului, întocmirea și transmitereadocumentelor aferente tranzacției etc. Documentele tranzacției comerciale internaționale sereferă, în principal, la transport, plata facturii, calitatea mărfii, asigurare, originea mărfii, etc.

II.3.1. Considerații generale privind achizițiile intracomunitare

Se consideră achiziție intracomunitară de bunuri obținerea dreptului de a dispune, ca și unproprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinația indicată decumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contulfurnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare altransportului sau de expediere a bunurilor.

Locul achiziției intracomunitare, se consideră a fi locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor. În cazul în care cumpăratorul îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA valabil, emis de autoritățile unui stat membru, altul decât cel în care are loc achiziția intracomunitară, locul achiziției intracomunitare de bunuri se consideră în statul membru care a emis codul de înregistrare înscopuri de TVA.Aceste prevederi nu se pot aplica în cazul în care cumpărătorul face dovada căachiziția intracomunitară a fost supusă la plata taxei pe valoarea adaugată în statul membru încare are loc achiziția intracomunitară.

Așadar, locul unei achiziții intracomunitare de bunuri se consideră a fi în statul membru UE unde se gasesc bunurile în momentul în care se încheie transportul.

Rețeaua de sigurantă: se aplică în cazul în care clientul comunică un cod valabil de TVA din alt SM, decât cel în care se termină transportul, locul achiziției intracomunitare fiind în SM al UE care a emis codul de înregistrare în scopuri de TVA pe care beneficiarul îl comunica furnizorului pentru a-l înscrie pe factură.

Achiziția intracomunitară trebuie declarată în SM unde se încheie transportul, chiar dacă se aplică rețeaua de siguranță, urmând ca în SM din care s-a transmis codul de TVA, baza impozabilă să fie redusă corespunzator.

Locul impozitării este în Romania, atât pentru achizițiile intracomunitare pentru care transportul se încheie în Romania, cât și pentru achizițiile intracomunitare pentru care beneficiarul comunică un cod de înregistrare în scopuri de TVA din Romania (chiar dacă transportul se încheie în alt SM).

O achiziție intracomunitară este impozabilă în Romania dacă:

♦ Este o operațiune efectuată cu plata de către o persoană impozabilă acționând ca atare sau o persoana juridică neimpozabilă, înregistrată în scopuri de TVA în Romania (înregistrat normal sau numai pentru achiziții intracomunitare – referitor la achizițiile efectuate de G3);

♦ Corespunde unei livrări intracomunitare realizate de un vânzător, persoană impozabilă, care acționează ca atare și care nu efectuează o livrare cu instalare, o vânzare la distanță și nu este considerată întreprindere mică în Statul său Membru.

O achiziție intracomunitară este neimpozabilă în Romania dacă:

♦ Achizițiile intracomunitare sunt altele decât mijloace de transport noi sau produse accizabile, efectuate de persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA;

♦ Bunurile care fac obiectul achizitiei au fost taxate în SM de origine conform unui regim special al marjei profitului pentru opere de artă, antichități, obiecte de colecție si bunuri second-hand și acest regim este menționat ca atare pe factură.Unele achiziții intracomunitare de bunuri sunt scutite de TVA, cum ar fi:achizițiile intracomunitare de bunuri a căror livrare sau al căror import în Romania ar fi, în orice situatie, scutite de taxă.

Așadar, la verificarea documentelor primite atunci când facem o achiziție cel mai important este să fie trecut corect codul de TVA pentru ambele firme.Validitatea codului de TVA al partenerului se poate verifica pe adresa urmatoarehttp://ec.europa.eu/taxation_customs/vies/vatResponse.html

Celelalte elemente care trebuie verificate sunt: data facturii, descrierea produselor sau serviciilor achiziționate, datele complete ale partenerilor, etc. Pentru achizițiile intracomunitare facturile ar trebui în general emise de partener cu TVA 0 , urmând ca înregistrarea să fie cu taxare inversă.

În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achiziția.În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.Prin excepție, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii sau, după caz, la data emiterii autofacturii , dacă factura sau autofactura este emisă înainte de cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.

În cazul în care nu s-a primit factura de achiziții intracomunitare până în 15 a lunii următoare, persoana impozabilă va emite o autofactură pentru fiecare transfer pe care l-a efectuat în alt stat membru și pentru fiecare achiziție intracomunitară efectuată în România.

Sunt asimilate unei achiziții intracomunitare cu plată următoarele:

a) utilizarea în România, de către o persoană impozabilă, în scopul desfășurării activității

economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană, în numele acesteia, din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achiziționate, dobândite ori importate de către aceasta, în scopul desfășurării activității economice proprii, dacă transportul sau expedierea acestor bunuri,în cazul în care ar fi fost efectuat dinRomânia în alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru.

b) preluarea de către forțele armatei române, pentru uzul acestora sau pentru personalul

civil din cadrul forțelor armate, de bunuri pe care le-au dobândit în alt stat membru, care este parte a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la data de 4 aprilie 1949, și la a căror achiziție nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel stat membru, în situația în care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutirea prevăzută la art. 142 din Codul Fiscal.

II.3.2. Operațiunile Triunghiulare

O operațiune triunghiulară reprezintă o vânzare de la un agent economic din Statul Membru 1 (SM1) către un agent economic din Statul Membru 2 (SM2), care revinde aceste bunuri mai departe catre un agent economic în Statul Membru 3 (SM3), iar bunurile sunt transportate direct din SM1 către SM3.

În principiu, datele inițiale ale unei operațiuni triunghiulare sunt:

Sunt implicați trei agenți economici înregistrați în scopuri de TVA în trei State Membre diferite;Se încheie două tranzactii; Are loc un singur transport.

Cazul 1 – situația în care nu se pot aplica măsuri de simplificare pentru operațiuni triunghiulare:

Livrarea efectuată de A către Breprezintă o livrare fără transport, care are loc acolo unde bunurile sunt puse la dispoziția cumpărătorului, adică în SM1. Livrarea este astfel impozabilă în SM1.

A are obligația să factureze TVA din SM1 pe factura emisă către B pentru această tranzacție.

Livrarea efectuată de B către Ceste livrare intracomunitară cu transport care are loc în SM1, respectiv acolo unde începe transportul. În principiu, aceasta livrare este impozabilă în SM1, dar este scutită de TVA, deoarece bunurile sunt transportate din SM1 către alt Stat Membru și către o persoană obligată la plata TVA pentru achizițiile sale intracomunitare în SM3.

C efectuează o achiziție intracomunitară în Statul Membru 3, pentru care, în principiu, trebuie să plătească TVA în statul respectiv.

Obligații de raportare:

B este obligat să se înregistreze în scopuri de TVA în SM1.

Decontul de TVA al lui A în SM1

A va raporta aceasta tranzacție în decontul său de TVA ca pe o livrare locală pentru care A este persoana obligată la plata TVA în SM1.

Decontul de TVA și declarația recapitulativă ale lui B în SM1

-B va raporta în decontul său de TVA:

-o achiziție locală pentru care a achitat TVA către A, TVA pe care B este îndreptățit să -l deducă;

-o livrare intracomunitară scutită de TVA către C.

-B va raporta această livrare către C în Declarația recapitulativădin SM1.

Decontul de TVA și declarația recapitulativț ale lui C în SM3

Fiind persoană obligată la plata TVA pentru achiziția intracomunitară realizată în SM3, C va raporta această achiziție în decontul său de TVA.

C va raporta această achiziție intracomunitară în Declarația recapitulativă, dacă Romania este SM3 (majoritatea Statelor Membre nu depun declarații recapitulative pentru achiziții intracomunitare).

Cazul 2 – situația în care sunt aplicabile măsurile de simplificare

Măsurile de simplificare sunt aplicabile doar în cazul când transportul este efectuat pe relația dintre A si B.

Obligații de raportare:

Decontul de TVA și declarțtia recapitulativă ale lui A din SM1

A va raporta această livrare către B în decontul său de TVA ca pe o livrare intracomunitară scutită. A va înscrie în factura emisă către B codul de înregistrare în scopuri de TVA al lui B din SM2. De asemenea, A va raporta această livrare către B în Declarația recapitulativă menționând codul de înregistrare în scopuri de TVA al lui B din SM2.

Decontul de TVA și declarația recapitulativă ale lui B în SM2

Se consideră că B (cumpărătorul revânzător) nu efectueaza nici o achiziție intracomunitară în SM2 (nu se aplică rețeaua de siguranță), dacă urmatoarele conditii sunt îndeplinite:

B emite o factură către C fără TVA cu o referință la articolul relevant al Directivei 112 (sau Directiva a 6-a) sau al legislației locale privind simplificarea pentru operațiuni triunghiulare;

B trebuie să includă livrarea către C în Declarația Recapitulativă din SM2, menționând codul de înregistrare în scopuri de TVA al lui C din SM3 și codul T pentru evidențierea unei operațiuni triunghiulare;

B nu este obligat să se înregistreze în scopuri de TVA în SM3 pentru achiziția intracomunitară, ci, prin aplicarea măsurilor de simplificare, C va fi cel care declară achiziția efectuată ca achiziție intracomunitară a bunurilor în SM3.

Decontul de TVA si declarația recapitulativă ale lui C în SM3

C va înregistra achiziția de la B în decontul său de TVA din SM3 la rubrica achiziții intracomunitare și va raporta această achiziție în Declarația recapitulativă în SM3 (acesta este cazul Romaniei).

II.4. Regimul vamal al exportului și importului de bunuri

Regimul vamal cuprinde totalitatea normelor ce se aplică în cadrul procedurii de vămuire,în funcție de scopul operațiunii comerciale și în funcție de destinația mărfurilor. În practicainternațională, regimurile vamale sunt de două tipuri: definitive și suspensive. Regimul definitive sau comun, se aplică automat, în conformitate cu legea vamală și privește toate mărfurile deexport și de import, iar cele suspensive au ca efect suspendarea plății anumitor taxe vamale sau aaplicării unor măsuri de control

Codul Vamal al României se aplică în mod uniform pe întreg teritoriul României, asupratuturor bunurilor introduse sau scoase din țară de către toate persoanele fizice sau juridice.Regimul vamal de export constă în scoaterea definitivă a mărfurilor românești de pe teritoriulRomâniei, atât mărfuri produse în țară, cât și mărfuri importate anterior, cu excepția celor caresunt supuse unor măsuri de prohibiție sau de restricție în cadrul politicii comerciale.Potrivit Codului vamal, la trecerea frontierei de stat, mărfurile, mijloacele de transport sauorice alte bunuri sunt supuse vămuirii de către autoritățile vamale și rămân sub supravegherepână la acordarea liberului de vamă. Liberul de vamă pentru export se acordă cu condiția camărfurile în cauză să părăsească teritoriul vamal al României în aceeași stare în care acestea seaflau în momentul acceptării declarației de export.

Valoarea în vamă reprezintă acea valoare care constituie baza de calcul a taxelor vamaleprevăzute de tariful vamal și cuprinde prețul net al mărfurilor, cheltuielile de transport aferentemărfurilor importate până la frontiera română, cheltuielile de încărcare, de desfacere, demanipulare, costul asigurării pe parcurs extern etc. Această valoare, se determină și se declară decătre importator, acesta fiind obligat să depună la biroul vamal împreună cu documenteleprevăzute de reglementările vamale, o declarație (DVI) în vederea acceptării regimului vamal deimport. Aceasta cuprinde date referitoare la elemente de identificare a celor doi parteneri,numărul și data emiterii facturii externe, a documentelor de transport și a poliței de asigurare,prețul net al mărfii, cheltuielile de transport, condiția de livrare, valuta contractuală și cursul deschimb, punctul vamal de intrare al mărfii pe teritoriul României și metoda de evaluare folosită.

CMR, denumit și scrisoare de trăsură CMR, reglementează transportul mărfurilor de oricefel, cu autocamioane.Se folosește când locul de încărcare și locul de descărcare sunt în țări diferite.CMR reprezintă deci, confirmarea într-un document scris, a contractului de transport. Este de regulă redactată în trei exemplare de către expeditor este semnată de cărăuș și expeditor, care, împreună cu destinatarul, reprezintă părțile contractului de transport.

Documentele însoțitoare ale scrisorii de trăsură sunt factura externă, certificatul de calitate al mărfii, certificatul de origine și licența de import sau de export, după caz.

În cadrul Uniunii Europene, foaia de parcurs tip UE înlocuiește scrisoarea CMR când

transportul este supus tarifării obligatorii sau tarifării de referință. Foaia de transport, o

concretizare a contractului de transport, este un document întocmit de transportator în cinciexemplare, semnate de încărcător și de cărăuș.

Atunci când determinarea definitivă a valorii învamă nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica mărfurile din vamă, lacerere, cu condiția să constituie o garanție bănească sau bancară, acceptată de autoritateavamală.În cazul în care, în termen de 30 de zile de la ridicarea mărfii, importatorul nu prezintă documente concludente privind determinarea valorii în vamă, autoritatea vamală procedează laexecutarea garanției, operațiunea de vămuire fiind considerată încheiată.

La export, valoarea vamală este liberă de taxe la punctul de ieșire al mărfii de peteritoriul național, incluzând dacă este cazul, cheltuielile de transport până la frontieră.Regimul vamal de import constă în intrarea în țară a mărfurilor străine și introducerea acestora încircuitul economic. Procedura de vămuire și de încasare a datoriei vamale aferentă taxelor vamalede import, precum și aplicarea măsurilor de politică comercială este realizată de către autoritateavamală.

Taxele vamale de import se determină pe baza Tarifului vamal de import al României șise percep asupra bunurilor și serviciilor importate, atunci când acestea trec granițele vamale alețării importatoare.

Comisionul vamal constituie un venit al Direcției Generale a Vămilor în scopul dezvoltării punctelor de control pentru trecerea frontierei și se calculează prin aplicarea unei cote procentuale, de regula 0,5 %, la valoarea în vamă a mărfurilor importate vămuite. Taxa vamală reprezintă impozitul perceput de către stat în momentul trecerii mărfurilor peste granițele vamale ale țării respective și se calculează pentru toate mărfurile prevăzute în tariful vamal de import, provenite din țarile în care se practică acest regim de impozitare. Taxa vamală este exprimată în procente și se aplică la valoarea în vamă transformată în lei la cursul din declarațiavamală.

II.5. Considerații generale privind schimburile comerciale intracomunitare

Comunitatea are ca misiune, prin instituirea unei piețe comune și prin apropierea treptatăa politicilor economice ale statelor membre, să promoveze o dezvoltare armonioasă a activităților economice, o creștere durabilă și echilibrată, o stabilitate crescândă, o creștere accelerată anivelului de trai și relații mai strânse între statele pe care le reunește.În acest scop, au fostdesființate barierele vamale între țările Uniunii Europene, având drept efect eliminareaobstacolelor în calea liberei circulații a mărfurilor, serviciilor, persoanelor și a capitalurilor.Dispar noțiunile de export și import în relația dintre statele membre, fiind înlocuite de noțiuninoi: livrare intracomunitară și achiziție intracomunitară.

Indiferent dacă sunt exportate sau importate, bunurile nu întâmpină la frontiere nici unobstacol stabilit de stat, deoarece Comunitatea se întemeiază pe o uniune vamală care cuprinde ansamblul schimburilor de mărfuri și care, implică interzicerea în relațiile dintre statele membre,a taxelor vamale la import și export și a oricăror taxe cu efect echivalent, precum și adoptareaunui tarif vamal comun în relațiile cu țările terțe.Alături de suprimarea taxelor vamale și ataxelor cu efect echivalent și de instituire a tarifului vamal comun, realizarea pieței unice apresupus de asemenea și interzicerea, între statele membre, a restricțiilor cantitative și a măsurilorcu efect echivalent.

Astfel, controlul vamal asupra mișcării bunurilor dispare, iar comercianții nu mai suntobligați să completeze declarația vamală pentru aceste bunuri. Din acest motiv, a fost creat sistemul statistic Intrastat. Acest sistem a devenit funcțional începând cu 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană.

Obligația furnizării de date statistice Intrastat revine tuturor operatorilor economici careîndeplinesc simultan următoarele condiții: sunt înregistrați în scopuri de taxă pe valoare adaugată,realizează schimburi de bunuri cu alte state membre ala Uniunii Europene, valoarea totală anualăa schimburilor de bunuri cu alte state membre ale Uniunii Europene pentru fiecare dintre celedouă fluxuri, introduceri respectiv expedieri, depășeste pragul valoric Intrastat stabilit pentrufiecare an.Aceste obligații se stabilesc de către Institutul Național de Statistică, pe bazadeclarațiilor statistice Intrastat din anul precedent, a informațiilor din deconturile de TVA și adeclarațiilor recapitulative furnizate de Ministerul Finanțelor. Toate bunurile care sosesc peteritoriul României din alte state membre ale Uniunii Europene sau părăsesc acest teritoriu având ca destinație alte state membre ale Uniunii Europene trebuie declarate în Declarația statistic Intrastat. Declarația Intrastat referitoare la SC Cora Trade Center SRL, este prezentată în Anexa nr 5.

Există două categorii de operatori: operatorii economici care în anul anterior au depășitpragurile valorice stabilite pentru anul în curs vor transmite declarația Intrastat pentru toate lunile anului, în timp ce operatorii economici care depășesc pragurile valorice în cursul anului, transmit declarația Intrastat începând cu luna în care au fost depășite pragurile valorice. Informațiile privind pragurile valorice INTRASTAT se publică anual, în Monitorul Oficial al României, la sfârșitul anului anterior celui pentru care pragurile valorice sunt învigoare.Pentru anul2015, pragurile stabilite pentru introduceri intracomunitare sunt de 500.000RON, iar pentru expedieri intracomunitare de 900.000 RON. Dacă declarația statistică Intrastaturmărește mișcarea fizică a mărfurilor, decontul de TVA și declarația recapitulativă VIESurmăresc fluxul financiar și al facturilor. Sistemul informatic VIES (VAT Information ExchangeSystem), asigură schimbul de informații cu statele membre ale Uniunii Europene privind taxa pevaloarea adăugată. Acest sistem cuprinde o bază de date online care include pe toți plătitorii de

TVA din Uniunea Europeană, ce permite verificarea valabilității datelor de identificare alepersoanelor plătitoare de TVA din celelalte state membre UE.

Societățile care efectuează achiziții și livrări intracomunitare au obligația înregistrăiiîn registrul operatorilor intracomunitari.Fiecare persoană impozabilă înregistrată în scopuride TVA, trebuie să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 inclusiv a luniiurmătoare unui trimestru calendaristic, o declarație recapitulativă privind livrările sau achizițiileintracomunitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finanțelor Publice. Persoaneleimpozabile înregistrate în scopuri de TVA vor depune declarația recapitulativă numai întrimestrul de raportare în care ia naștere exigibilitatea taxei pentru livrările/achizițiileintracomunitare, precum și pentru livrările și achizițiile în cadrul unei operațiuni triunghiulareefectuate.

În declarația rectificativă VIES 390, se rectifică tranzacții declarate în orice perioadă deraportare anterioară, completându-se toate rubricile formularului cu datele valabile la momentul declarării, indiferent dacă acestea au mai fost declarate. Această declarație se mai folosește șipentru reducerea bazei de impozitare a achizițiilor intracomunitare, în situația prevăzută de lege.

II.6. Regimul TVA al operațiunilor de comerț exterior

Spre deosebire de export, care potrivit Codului fiscal este scutit de taxă pe valoare

adăugată, importul de bunuri este o operațiune ce intră în sfera de aplicare a acestei taxe. Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrareaaceluiași bun.

Faptul generator și exigibilitatea intervin, de regulă, la data livrării bunurilor sau la dataprestării serviciilor, cu excepțiile prevăzute de lege. Pentru bunurile importate supuse taxelorvamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politicicomune, faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la careintervin faptul generator și exigibilitatea respectivelor taxe comunitare.Dacă bunurile importatenu sunt supuse taxelor comunitare prevăzute anterior, faptul generator și exigibilitatea taxei pevaloarea adaugată intervin la data la care ar interveni faptul generator și exigibilitatea acelor taxecomunitare dacă bunurile importate ar fi fost supuse unor astfel de taxe. În cazul în care, laimport, bunurile sunt plasate într-un regim vamal special, faptul generator și exigibilitatea taxeiintervin la data la care acestea încetează a mai fi plasate într-un astfel de regim.

Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituită din valoarea în vamă abunurilor, stabilită conform legislației vamale în vigoare, la care se adaugă orice taxe, impozite,comisioane și alte taxe datorate în afara României, precum și cele datorate ca urmare a importuluibunurilor în România, cu excepția taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi percepută. Bazade impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele și cheltuielile de ambalare,transport și asigurare, care intervin până la primul loc de destinație a bunurilor în România, înmăsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare.

Primul loc de destinație a bunurilor îl reprezintă destinația indicată în documentul detransport sau în orice alt document însoțitor al bunurilor, când acestea intră în România, sau, înabsența unor astfel de documente, primul loc de descărcare a bunurilor în România.Baza deimpozitare pentru importul de bunuri nu cuprinde elemente precum rabaturi, remize, sconturi saualte reduceri de preț, sumele reprezentând daune-interese, dobânzi, valoarea ambalajelor carecirculă între furnizorii de marfă și clienți, prin schimb, fără facturare.

Tranzacțiile intracomunitare sunt supuse taxei pe valoarea adăugată prin sistemul taxăriiinverse, care constă în transferul obligației de plată a taxei pe valoarea adăugată de la furnizor laclient. Astfel, taxarea inversă se aplică în țara de destinație, clientul urmând să înregistreze taxape valoarea adăugată atât ca taxă deductibilă, cât și ca taxă colectată. Acest mecanism al taxăriiinverse este concis, simplu, ușor de aplicat și avantajos din punct de vedere al fluxurilor denumerar.

Această procedură a fost impusă datorită semnalelor alarmante primite din partea

mediului de afaceri, precum și din partea organelor fiscale teritoriale, care au solicitat înnumeroase rânduri măsuri legislative pentru combaterea evaziunii fiscale. Astfel,operațiunile rămân impozabile, dar taxa pe valoarea adăugată nu mai este efectiv plătită între companiile caresunt înregistrate ca plătitoare de TVA.

În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la carear interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se faceachiziția, iar exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisă factura către persoana careefectuează achiziția, pentru întreaga contravaloare a livrării de bunuri, dar nu mai târziu de acincisprezecea zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator. Sunt scutite de taxăpe valoarea adăugată achiziția intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este în oricesituație scutită de taxă în interiorul țării, achiziția intracomunitară de bunuri al căror import înRomânia este în orice situație scutit de taxă, achiziția intracomunitară de bunuri pentru carepersoana care cumpără bunurile în orice situație ar avea dreptul la rambursarea integrală a taxeicare s-ar datora, dacă respectiva achiziție nu ar fi scutită. Pentru achizițiile intracomunitare debunuri baza de impozitare se stabilește pe baza acelorași elemente utilizate pentru determinareabazei de impozitare în cazul livrării acelorași bunuri în interiorul țării.

Persoanele juridice române care efectuează o achiziție intracomunitară au obligația de acomunica furnizorului codul de înregistrare în scopuri de TVA, situație în care furnizorul vafactura fără TVA, de a plăti TVA-ul în România prin aplicarea taxării inverse și de a înscrieTVA-ul românesc în factura primită de la furnizorul din alt stat membru.

În cazul livrărilor intracomunitare, sunt scutiți de la plata TVA acei agenți economici careîndeplinesc cumulativ două condiții: dovada că mărfurile au părăsit teritoriul statului membru, iarcumpărătorul comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA emis în statulmembru de destinație. În situația neîndeplinirii cumulative a celor două condiții, furnizorul esteobligat să colecteze TVA similar unei operațiuni interne.

Sunt scutite de taxă pe valoare adăugată: livrările intracomunitare de bunuri către opersoană care îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuitde autoritățile fiscale din alt stat membru (cu excepția livrărilor intracomunitare efectuate de oîntreprindere mică, altele decât livrările de mijloace de transport noi și livrările care au fostsupuse regimului special pentu bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecție șiantichități) și livrările intracomunitare de mijloace de transport noi către un cumpărător care nu îicomunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, etc.

II.7. Modalități de plată internaționale

Acreditivul documentareste modalitatea de plată cea mai utilizată pentru stingereaobligațiilor care decurg din tranzacțiile comerciale și reprezintă angajamentul ferm asumat decătre o bancă, la ordinul și în contul clientului său (importatorul), de a plăti o sumă de baniexportatorului prin intermediul altei bănci, la termenele stabilite de importator, contra remiteriidocumentelor care atestă faptul că marfa a fost livrată. Acest mecanism de derulare a plăților estereglementat printr-un set de norme intitulate „Reguli și uzanțe uniforme referitoare la acreditiveledocumentare”, elaborat de Camera Internațională de Comerț de la Paris. Este o tehnică de platăutilizată pe scară largă în tranzacțiile comerciale internaționale deoarece prezintă numeroaseavantaje: un risc foarte redus de neplată a mărfurilor livrate având în vedere angajamentul unei bănci, implicarea băncilor în verificarea documentelor de livrare, derularea plăților este supusă unor reguli recunoscute pe plan internațional, adaptabilitatea la specificul diferitelor categorii de operațiuni comerciale internaționale, etc. Acreditivul documentar prezintă însă și o serie de inconveniente, în special pentru importator: caracterul complex al acestei tehnici, bazată peproceduri stricte, costul relativ ridicat, durata de operare relativ ridicată, etc.

În derularea unui acreditiv documentar sunt implicate mai multe părți: coordonatorul/solicitantul acreditivului, beneficiarul acreditivului, banca emitentă, banca notificatoare, banca corespondentă, banca confirmatoare și banca nominalizată. Documentele necesare în executarea acreditivului sunt: factura comercială, documentele de transport, documentul de recepție calitativă a mărfii, certificatul de origine a mărfii, polița de asigurare, licența de import, licența de export, etc.

Acreditivul documentar cuprinde o serie de clauze: denumirea și sediul băncii emitentedin străinătate care deschide acreditivul, denumirea și sediul băncii notificatoare, denumirea șisediul ordonatorului, denumirea și sediul beneficiarului, natura acreditivului, modul de utilizare șivaloarea acestuia, termenele intermediare și finale de valabilitate, denumirea mărfii cu precizareacaracteristicilor de calitate, ambalaj, preț, condiția de livrare și termenul de livrare a mărfii,documentele necesare pentru deschiderea acreditivului, comisioanele și cheltuielile ce revinordonatorului și beneficiarului de acreditiv documentar.Această modalitate de plată presupune mai multe etape. După încheierea contractului devânzare-cumpărare internațională, importatorul cere băncii sale să deschidă un acreditiv înfavoarea exportatorului, și anume societății Sc Cora Trade Center Srl. Banca emitentă transmite textulacreditivului documentar la banca corespondentă din România. După ce este confirmat, bancacorespondentă, sau notificatoare avizează deschiderea acreditivului și transmite un exemplar

exportatorului. După ce exportatorul expediază mărfurile și prezintă documentele băncii

notificatoare, acesta verifică dacă sunt întocmite conform cu termenii și condițiile stabilite încontract, după care remite documentele pentru plata băncii emitente. Banca emitentă verifică, larândul ei documentele și apoi le eliberează clientului său contra plată.Aceste etape fiindparcurse, importatorul poate vămui și recepționa marfa.

Băncile implicate în derularea acreditivului documentar se ocupă numai de modul deîntocmire a documentelor, nu și de mărfurile sau serviciile la care acestea se referă. Prin urmare,obținerea plății depinde de întocmirea corectă a documentelor și de credibilitatea băncii care vaefectua plata. În caz contrar, pot apărea situații nefavorabile cum ar fi întârzierea mărfii sauexpirarea termenului de valabilitate a acreditivului etc.

Această modalitate internațională de plată conferă siguranță tuturor părților implicate întranzacție, deoarece plata se efectuează numai după ce se dovedește că furnizorul a respectat în totalitate condițiile prevăzute în acreditiv. Acreditivul documentar poate fi revocabil sau irevocabil, confirmat sau neconfirmat de către banca corespondentă, transferabil, subsidiar, cu plata amânată, etc. S.C. Cora Trade Center SS.R.L utilizează acreditivul la vedere deoarece acesta permite efectuarea plății imediat ce documentele au fost prezentate și verificate.

II.8. Obligația depunerii declarației 390 (declarația recapitulativă)

Declarația recapitulativă se depune lunar până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unei luni calendaristice.

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA depun declarația recapitulativă numai pentru lunile calendaristice în care ia naștere exigibilitatea taxei pentru:

Declarația 390 cuprinde următoarele informații:

-Suma totală a livrărilor intracomunitare de bunuri scutite de la plata taxei, pe fiecare compărător, pentru care exigibilitatea taxei a luat naștere în trimestrul calendaristic respectiv, inclusiv sumele din facturile pentru încasări de avansuri parțiale pentru livrări intracomunitare de bunuri scutite;

-Suma totală a livrărilor de bunuri efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare, efectuate în statul membru de sosire a bunurilor expediate sau transportate, pe fiecare beneficiar al livrării ulterioare care are desemnată un cod T, și pentru care exigibilitatea taxei ia naștere în trimestrul calendaristic, respectiv, inclusiv sumele din facturile pentru încasări și avansuri parțiale pentru livrările de bunurile efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare

-Suma totală a achizițiilor intracomunitare de bunuri, pe fiecare furnizor, pentru care persoana impozabilă care depune declarația este obligată la plata taxei și pentru care exigibilitatea taxei intervine în trimestrul calendaristic respectiv, inclusiv sumele din facturile primite pentru plăți de avansuri parțiale pentru achiziții intracomunitare de bunuri.

-Suma totală achizițiilor de bunuri efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare,pentru care furnizorul a desemnat persoana impozabilă, beneficiară drept persoana obligată la plata taxei, inclusiv sumele din facturile primite pentru plăți de avansuri parțiale pentru achiziții intracomunitare de bunuri.

Declarațiile recapitulative se depun numai pentru perioadele pentru care ia naștere exigibilitatea taxei pentru astfel de operațiuni.

Verificarea declarațiilor recapitulative de către organul fiscal competent vizează următoarele elemente:

Corectitudinea codului de înregistrare în scopuri de TVA al persoanei impozabile care realizează operațiuni intracomunitare, prin verificarea datelor de identificare din declarație cu cele existente în Registrul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA;integralitatea codurilor de înregistrare în scopuri de TVA ale operatorilor străini înscriși în declarație: înscrierea corectă a codului de țară, precum și a numărului de caractere al codului;corelarea totalului sumelor aferente livrărilor/achizițiilor intracomunitare din declarația recapitulativă cu cele înscrise în rândurile corespunzatoare din decontul de TVA sau decontul special de TVA, dupa caz, astfel:

Îndeplinirea obligației de depunere a declarației recapitulative, prin încrucișarea informațiilor referitoare la persoanele impozabile care au declarat livrări/achiziții în deconturile de TVA și deconturile speciale de TVA depuse, cu informațiile referitoare la persoanele impozabile care au depus declarații recapitulative.

II.9. Obligația de a raporta date statistice pentru sistemul Intrastat

Declarația statistică Intrastat este obligatorie potrivit prevederilor legale naționale și europene în vigoare, pentru schimburile de bunuri dintre România și celelalte state membre ale Uniunii Europene. Din punct de vedere statistic, bunurile care sosesc pe teritoriul național al României din alte state membre UE sunt denumite introduceri, iar bunurile care părăsesc teritoriul național al României către alte state membre UE sunt denumite expedieri.

Decontul de TVA și declarația recapitulativă privind livrările / achizițiile intracomunitare de bunuri (formular 390 – VIES) conțin informații deosebit de importante pentru sistemul Intrastat.

Datele operatorilor economici obligați să furnizeze informații statistice sunt verificate pe baza valorilor comerțului intra-comunitar declarate în deconturile de TVA și declarațiile recapitulative privind livrările / achizițiile intracomunitare de bunuri (formular 390 – VIES) depuse la Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

Instituțiile publice (spitale, unități școlare, instituții de cult etc) care completează decontul special de TVA și care achiziționează bunuri din alte state membre UE a căror valoare anuală este superioară pragului statistic sunt, de asemenea, obligate să transmită declarația statistică Intrastat către Institutul Național de Statistică (INS). Menționăm că fluxul de informații dintre Ministerul Finanțelor Publice și Institutul Național de Statistică (INS) se desfășoară într-o singură direcție; INS primește date de la MFP, însă datele statistice la nivel de operator economic nu sunt transmise la MFP sub nicio formă.

Sistemul statistic Intrastat se bazează în mare măsură pe datele fiscale (datele TVA și VIES). Este important ca operatorii economici să înțeleagă că această legătură între sistemul Intrastat și sistemul fiscal (datele TVA și VIES) nu înseamnă că datele Intrastat și datele TVA/VIES trebuie să fie identice.

Metodologiile aplicate acestor tipuri de declarații (Intrastat și TVA/VIES) sunt diferite, astfel încât datele declarate în cele două sisteme nu sunt întotdeauna identice.

În acest capitol sunt explicate diferențele și similitudinile dintre datele Intrastat și datele fiscale (TVA și VIES).

Când se face referire la comparația Intrastat – TVA/VIES, avem în vedere numai acele informații din decontul de TVA și declarația recapitulativă privind livrările / achizițiile intracomunitare de bunuri (formular 390 – VIES) referitoare la comerțul intra-comunitar cu bunuri, numai acestea urmând a fi comparate cu datele din declarația Intrastat.

Diferitelor tipuri de vânzări le sunt aplicate reguli de TVA diferite.

INS nu este autorizat să aplice legislația TVA în România.

În România, pentru anul 2015, operatorii economici obligați să completeze și să transmită la INS Declarația statistică Intrastat sunt cei care au realizat un volum al expedierilor intracomunitare de bunuri mai mare de 900.000 lei și/sau un volum al introducerilor intracomunitare de bunuri mai mare de 500.000 lei.

Prin urmare,

• Un operator economic ale cărui introduceri intracomunitare de bunuri sunt egale sau mai mari de 500.000 Lei este obligat să declare pentru fluxul „introduceri”.

• Un operator economic ale cărui expedieri intracomunitare de bunuri sunt egale sau mai mari de 900.000 Lei este obligat să declare pentru fluxul „expedieri”. Un operator economic poate avea obligația de a declara pentru sistemul Intrastat pentru ambele fluxuri sau numai pentru unul din fluxuri, în funcție de nivelul valoric al schimburilor sale intracomunitare.

Conform Legii nr. 422/2006, termenul legal de transmitere a Declarațiilor statistice Intrastat este de 15 zile calendaristice de la expirarea lunii de referință.

Dacă operatorii economici nu sunt obligați să transmită declarația Intrastat de la începutul anului, aceștia trebuie să își monitorizeze schimburile de bunuri cu statele membre UE iar în cazul în care, la sfârșitul unei anumite luni din anul de referință, valoarea cumulată a schimburilor intracomunitare de bunuri de la 1 ianuarie a anului respectiv, pentru introduceri și/sau pentru expedieri depășește pragul statistic Intrastat, trebuie să înștiințeze Institutul Național de Statistică prin completarea și transmiterea “Chestionarului pentru furnizorii de informații statistice Intrastat” disponibil pe site-ul www.intrastat.ro, apoi trebuie să transmită declarația Intrastat aferentă lunii în care nivelul pragului Intrastat a fost atins. Din acest moment, declarația Intrastat se va transmite lunar la Institutul Național de Statistică pentru restul anului calendaristic, precum și pentru întregul an următor celui în care pragul statistic de excludere a fost depășit.

II.10. Legătura dintre sistemul statistic Intrastat și sistemul fiscal (datele TVA/VIES)

Așa cum am menționat anterior, sistemul statistic Intrastat se află în strânsă legătură cu sistemul fiscal. Această legătură are la bază faptul că datele TVA și VIES sunt utilizate în sistemul Intrastat pentru următoarele scopuri:

• Identificarea operatorilor economici responsabili pentru transmiterea declarațiilor Intrastat (denumiți furnizori de date statistice – FIS);

• Verificarea completitudinii datelor furnizate în declarația Intrastat;

• Stabilirea pragurilor statistice anuale pentru sistemul statistic Intrastat;

• Verificarea calității datelor furnizate în declarațiile Intrastat.

• Estimarea datelor pentru operatorii economici non-respondenți și sub pragurile statistice.

MFP furnizează către INS informațiile necesare pentru monitorizarea operatorilor de comerț intra-comunitar și pentru verificarea datelor statistice colectate.

Operatorii economici obligați să transmită declarația Intrastat sunt identificați pe baza valorilor declarate în deconturile de TVA și declarațiile recapitulative privind livrările / achizițiile intracomunitare de bunuri (formular 390 – VIES) pentru schimburile intracomunitare de bunuri. Astfel, prin utilizarea datelor TVA și VIES în comparație cu datele raportate în declarațiile Intrastat, INS poate identifica operatorii economici cu activitate de comerț intra-comunitar de bunuri, volumul acestui tip de comerț și dacă operatorii economici care trebuie să transmită declarația Intrastat își îndeplinesc obligația de raportare sau nu.

În funcție de natura tranzacțiilor derulate, datele din declarația Intrastat pot diferi față de datele din decontul de TVA / declarația recapitulativă privind livrările / achizițiile intracomunitare de bunuri (formular 390 – VIES).

De exemplu, introducerile de bunuri în scopul prelucrării pe bază de contract trebuie raportate pentru Intrastat, dar nu trebuie declarate pentru declarația recapitulativă privind livrările / achizițiile intracomunitare de bunuri (formular 390 – VIES), nici pentru decontul de TVA. Expedierile de bunuri după prelucrare pe bază de contract trebuie raportate pentru Intrastat la valoarea totală, în timp ce pentru declarația recapitulativă privind livrările / achizițiile intracomunitare de bunuri (formular 390 – VIES) și pentru decontul de TVA operatorii economici trebuie să declare numai costul activității de prelucrare (manopera) la rubricile „Servicii” ale acestora.

Cine declară pentru Intrastat?

Cazul 1: Există 2 părți contractante: locatorul / furnizorul extern (UE) și locatarul / utilizatorul bunurilor (RO). În acest caz, locatarul / utilizatorul bunurilor trebuie să întocmească și să transmită la INS declarația statistică Intrastat, conform prevederilor legale în vigoare. Aceste tranzacții vor fi incluse în declarația Intrastat folosind codul de natura tranzacției 1.4. „Leasing financiar”, la valoarea totală a contractului de leasing.

Cazul 2: Există 3 părți implicate: furnizorul extern al bunului (UE), compania de leasing (RO) și utilizatorul bunurilor (RO). În acest caz, compania de leasing trebuie să întocmească și să transmită la INS declarația statistică Intrastat, conform prevederilor legale în vigoare. Aceste tranzacții vor fi incluse în declarația Intrastat folosind codul de natura tranzacției 1.1. „Achiziție / vânzare definitivă”, la valoarea totală a contractului de leasing.

Cazul 3: Există 4 părți implicate: furnizorul extern al bunului (UE), compania de leasing (RO), utilizatorul bunurilor (RO) și un alt operator economic care deține un depozit în România și care primește efectiv bunurile de la furnizorul extern înainte ca acestea să fie livrate utilizatorului final (de exemplu, un dealer etc.). În acest caz, firma care primește / recepționează efectiv bunurile are obligația să întocmească și să transmită la INS declarația statistică Intrastat, conform prevederilor legale în vigoare. Aceste tranzacții vor fi incluse în declarația Intrastat folosind codul de natura tranzacției 1.1. „Achiziție / vânzare definitivă”, la valoarea totală a contractului de leasing.

CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA ȘI ANALIZAOPERAȚIUNILOR DE COMERȚ EXTERIOR LA S.C. CORA TRADE CENTER S.R.L.

III.1. Organizarea contabilității privind activitatea de comerț exterior la S.C. Cora Trade Center S.R.L.

În acest capitol vom studia principalele operațiuni contabile ce se înregistrează în

contabilitatea societății S.C. Cora Trade Center S.R.L. în luna aprilie 2015.

În importul de mărfuri pe cont propriu, societățile de comerțexterior acționează pe piețele externe și în continuare pe piața internă în numele, pe contul și periscul lor, rezultatele financiare reflectându-se în gestiunea societății importatoare. În decursul anului 2015 nu s-a înregistrat nici o livrare în afara granițelor țării noastre, iar în anul 2014 au avut loc 3 livrări intracomunitare dintre care am analizat livrarea către firma Newgest S.R.L. – Italia din luna decembrie.

Relațiile economice ale societăților de comerț exterior cu unitățile producătoare suntreglementate prin contracte de vânzare cumpărare.Contractele economice încheiate cu unitățile prestatoare de servicii, se referă la serviciile externe,precum asigurarea și transportul extern, ce urmează să fie prestate pentru toate tipurile de operațiide import sau de export și modul de decontare a serviciilor prestate. Elementul esențial alcontractului este prețul de vânzare al mărfurilor, negociat în diferite condiții de livrare.

Documentele care stau la baza înregistrării în contabilitate a stocurilor și a decontării

mărfurilor vândute sunt: factura externă, declarația vamală de import, factura unității prestatoarede servicii, fișa de calcul a importului, ordinul de plată, cererea de deschidere a acreditivului,extrasul de cont, etc. Relațiile financiare ale societăților de comerț exterior, au ca obiectdecontarea cu partenerii săi, care se efectuează în ordinea fluxului circulației mărfii astfel:societatea importatoare achită furnizorul extern și furnizorul prestator de servicii pe parcursextern, cum ar fi asigurarea și transportul extern, și taxele datorate în vamă.

Evidența stocurilor și a mișcării mărfurilor se realizează după metoda inventaruluipermanent. S.C. Cora Trade Center S.R.L. a implementat un program de gestiune a stocurilor foarte bine pus lapunct, cu ajutorul căruia se ține evidența intrărilor și ieșirilor de mărfuri aflate în gestiune.

Evidența mărfurilor se ține pe fiecare stoc în parte, acestea fiind înregistrate printr-un cod pentrua fi identificate mai ușor.

III.2.Reflectarea în contabilitate a operațiunilor de comerț exterior la S.C. Cora Trade Center S.R.L.

Caz 1

Societatea Cora Trade Center S.R.L a efectuat o achiziție extracomunitară în baza facturii nr.421603 din 31.03.2015 de la Mps Metal Plastic San- Turcia în valoare totală de 8742 € eur (la cursul negociat conform DVI de 1 € = 4,4459 ron, total 38.866,05 Ron) reprezentând contravaloare a cutii cleme metalice și role de bandă pentru ambalat . Societatea înregistrează în evidența contabilă în baza NIR/2445 din 09.04.2015 în valoare totală de 39034,05 lei factura de mai sus împreună cu alte facturi ale aceluiași furnizor.

Menționăm faptul că transportul a fost efectuat sub regim vamal prin Giorgio Caruso Srl așa cum reiese din CMR .

Achiziția extracomunitară a fost evidențiată în Declarația 300 aferentă lunii aprilie 2015 la rd.18,1 și rd.20 în sumă de 39.034,05 lei cu o TVA de 9.327 lei incluzând în această valoare și valoarea de servicii în sumă de 208,32 lei. (anexa 4)

Înregistrearea achiziției de la furnizor extracomunitar

evidențierea plății de Tva în vamă `DVI`

încărcarea în gestiune ` NIR`

Asocierea serviciilor vamale

Plata serviciilor vamale

Plata invoice-ului

Evidențierea in jurnalul de achiziții

Caz 2

Societatea Cora Trade Center S.R.L a efectuat o livrare intracomunitară în baza facturii nr.506 din 15.12.2014 la Newgest SRL– Italia în valoare totală de 1073,84 reprezentând contravaloare a 1000 de brichete personalizate.

Menționam faptul că transportul s-a plătit de către client la destinație.

Livrarea intracomunitară a fost evidențiată în Decontul de Tva 300 aferenta lunii decembrie 2014 la rd.9 în sumă de 866lei cu TVA de 207,84 lei.(anexa 5)

Înregistrarea livrării intracomunitare:

venituri din livrarea mărfurilor

înregistrarea Tva

scăderea din gestiune

încasarea facturii

Evidentierea în jurnalul de vânzări

Caz 3

Societatea Cora Trade Center S.R.L a efectuat o achiziție intracomunitară în baza facturii nr.FSU 0020 din 20.04.2015 de la Amex Stionery Sp Z.O.O. – Polonia în valoare totală de 992,70 € eur (la cursul valutar de 1 € = 4,411 ron, total 4378,79 Ron) reprezentând contravaloare a table magnetice cu ramă din lemn. Societatea înregistrează în evidența contabilă în baza NIR/2504din 20.04.2015 valoarea totală de 4.378,79 lei.

Menționăm faptul că transportul a fost efectuat de Bicu Trans Srl așa cum reiese din CMR , acesta nefiind inclus în costul produsului importat, iar plata se va efectua la 60 de zile conform contractului de vânzare – cumpărare.

Achiziția intracomunitară a fost evidențiată în Declarația 300 aferentă lunii aprilie 2015 la rd.5 și 18 in suma de 4378,79lei cu o TVA de 1050,96 lei (anexa 4), în declarația 390 , cod 5,(anexa 3) declarația statistică intrastat nr12 și 13.(anexa 6)

înregistrarea facturii cu mărfuri de la furnizorul Amex Stationery sp z.o.o.

evidențierea TVA

Încărcarea mărfii în gestiune NIR

Caz 4

Societatea Cora Trade Center S.R.L a efectuat o achiziție intracomunitară în baza facturii nr. CV 841 din 30.04.2015 de la Elmo & Montegrappa SpA – Italia în valoare totală de 1432 € eur (la cursul valutar de 1 € = 4,4031 ron, total 6305,24 Ron) reprezentând contravaloare a butoni din oțel. Societatea înregistrează marfa în evidența contabilă în baza NIR/2606 din 30.04.2015 în valoare totală de 6305,24 lei.

Menționăm faptul că transportul a fost efectuat de Cora Trade Center Srl .

Achiziția intracomunitară a fost evidențiată în Declarația 300 aferentă lunii aprilie 2015 la rd.5 și 18 în suma de 6305,24 lei cu o TVA de 1513,27 lei, (anexa 4) în declarația 390 (anexa 3), cod 10 și 11, declarația statistică intrastat nr6, 7 și 8(anexa 6).

înregistrarea facturii cu mărfuri +transport de la furnizorul Elmo & Montegrappa SpA

evidențierea TVA

Încărcarea mărfii în gestiune NIR

plata facturii

Caz 5

Societatea Cora Trade Center S.R.L a efectuat o achiziție intracomunitară în baza facturii nr. 655856552 din 24.04.2015 de la Adobe Systems Software – Irlanda în valoare totală de 69,99 € eur (la cursul valutar de 1 € = 4,4177 ron, total 309,19 Ron) reprezentând contravaloare a servicii informatice.

Achiziția intracomunitară a fost evidențiată în Declarația 300 aferentă lunii aprilie 2015 la rd.20 în sumă de 309,19 lei cu o TVA de 72,44 lei (anexa 4), în declarația 390 , (anexa 3) cod 2 .

înregistrarea facturii pentru serviciul informati c

plata facturii

CONCLUZII

Acest ultim capitol al lucrării este menit să creeze o imagine de ansamblu a operațiunilorde comerț exterior concretizate în import și export de bunuri, achiziții și livrări intracomunitare.

Acest sector a devenit o componentă indispensabilă a economiei mondiale, având un rolsemnificativ în dezvoltarea acesteia.

În cadrul lucrării am evidențiat caracterul complex și diversificat al operațiunilor de comerț exterior, cu referire la exportul și importul de bunuri pe cont propriu cu plata la vedere și la achizițiile și livrările intracomunitare. De asemenea, am abordat regimul taxei pe valoarea adăugată, care, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană a suferit schimbări majore, în special în domeniul fiscal, în sensul că tranzacțiile intracomunitare sunt supuse TVA prin sistemul taxării inverse.

Regimul vamal a suferit la rândul său modificări importante. Desființarea barierelorvamale a determinat presiuni noi asupra importatorilor și exportatorilor români, sub aspectul adaptării la cerințele pieței unice. Noțiunile de import și export au fost înlocuite de noțiunile achiziție și livrare intracomunitară. Adoptarea unui tarif vamal comun a determinat libera circulație a mărfurilor. Astfel, indiferent dacă sunt importate sau exportate, mărfurile nu întâmpină la frontieră nici un obstacol stabilit de stat.

Aceste schimbări determină o serie de avantaje. În primul rând, populația beneficiază de o varietate mare de produse care nu se obțin în țară, la prețuri mai scăzute, importate fără taxe, deoarece importurile determină o ofertă mai bogată de produse, iar concurența dintre produsele importate și cele autohtone conduc la scăderea prețurilor, la îmbunătățirea calității și la sporirea productivității muncii sociale. Pe de altă parte, veniturile din exporturi permit efectuarea de investiții îninfrastructură, determinând creșterea nivelului de trai și a securității sociale. Pe lângă faptul că stimulează creșterea economică și contribuie la ridicarea nivelului de viață al populației, comerțul exterior stimulează activitatea companiilor străine de a investi în țara noastră.

În condițiile economiei de piață analiza economico-financiară are un rol deosebit deimportant în viața unei întreprinderi, fiind metoda obiectivă de evaluare și prezentare a societății din punct de vedere economic și financiar. Pe de altă parte, ea constituie un instrument pentrumanagementul firmei, întrucât oferă soluții pentru remedierea dezechilibrelor apărute, precum șipentru îmbunătățirea activității de ansamblu a firmei. Efectuarea unei analize diagnostic estenecesară nu numai atunci când societatea întâmpină dificultăți, ci și atunci când din punct de vedere economic și financiar este sănătoasă și dorește sporirea performanțelor sau atingerea unor obiective propuse.

Pentru promovarea comerțului exterior la S.C. Cora Trade Center S.R.L. voi aduce următoarele propuneri: atragerea investițiilor, prospectarea pieței și achiziționarea bunurilor cerute pe piață precum și crearea unui climat investițional potrivit.

BIBLIOGRAFIE

1. Bălună R., Goagără D., Ionescu I.,Contabilitatea comerțului exterior, Ed. Universitaria,

Craiova, 2007

2. Belu Mihaela, Joldeș Cosmin, Marinaș Laura, Sistemul vamal, Ed. Economică, 2003

3. Cernușca L., Achizițiile și livrările intracomunitare, Revista Gestiunea și contabilitatea firmei, Nr. 8, 2007

4. Dincă Marius, Dincă Gheorghița, Botiș Sorina, Finanțe, monedă și credit, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2006

5. Fântână R. Sorin, Expertiza mărfurilor de import-export, Ed. Pro Universitaria, București, 2010

6. Lepădatu,V.Gheorghe.,Contabilitatea operațiunilor de comerț exterior, Ed.Pro Universitaria, București, 2010

7.Paraschivescu M.D., Lepădatu Ghe. (coordonator), Contabilitatea activităților de comerț exterior, Ed.Pro Universitaria, București 2009

8.Paxino Octav Dan, Politica valutară și managementul riscurilor în tranzacțiile internaționale, Ed. Economică, 2003

9.Popa Ioan, Tehnica operațiunilor de comerț exterior, Ed. Economică, București, 2008

10.Toma Constantin C., Contabilitatea în comerțul exterior, Ed. Sedcom Libris, Iași,2005

11.Vișan D., Contabilitatea în comerțul exterior, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2005

12.Codul vamal, Legea 86/2006

13.Codul fiscal, Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările și completările

ulterioare

14.Legea nr. 82/1991, Legea contabilității

15.OMFP 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele

europene

16. Ordonanța 54/15.06.2010, publicată în Monitorul Oficial

17. Ordinul INS nr. 567/ 2014, publicat în Monitorul Oficial

18. Ordonanța nr4/2015 , publicată în Monitorul Oficial nr 74/2015 din 28 ianuarie 2015 privind oblig. plății Tva la achizițiile intracomunitare

19. Ordonanța nr 15/ 2012, publicată în Monitorul Oficial nr 621 din 29 august 2012 privind exigibilitatea

20. www.insse.ro

21.www.intrastat.ro

22. www.brd.ro

23. www.finantepublice.ro

24.www.ceccarbucuresti.ro

ANEXE

Anexa 1.Tabel rulaj clienți

Anexa 2 Tabel rulaj furnizori

Anexa 3 Declarația recapitulativă 390 VIES privind livrările/achizițiile intracomunitare

Anexa 4 Declarația decont de Tva 300

Anexa 5 Declarația 394

Anexa 6 Declarația statistic intrastate

Anexa 7 Invoice Mps Metal Plastic San

Anexa 8 Invoice Newgest SRL

Anexa 9 Invoice Amex Stionery Sp Z.O.O

Anexa 10 Invoice Elmo & Montegrappa SpA

Anexa 11 Invoice la Adobe Systems Software