Contabilitate și raportări financiare conforme cu standardele [611573]
Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Contabilitate și raport ări financiare conforme cu
standardele interna ționale
LUCRARE DE DISERTATIE
Coordonator :
Conf.univ.dr.ec. . DRĂGAN CRISTIAN OVIDIU
Absolvent: [anonimizat]
2018
Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Contabilitate și raportări financiare conforme cu standardele
interna ționale
Managementul contabil al decontărilor cu personalul
Coordonator:
Conf.univ.dr.ec. . DRĂGAN CRISTIAN OVIDIU
Absolvent: [anonimizat]
2018
CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND SALARIZAREA
1.1 Notiuni generale privind salarizarea
1.2 Documentele specific e salarizării
1.3 Sistemul de conturi utilizat pentru calculul si decontarea drepturilor salariale
1.4 Contribu ții sociale privind decontarile cu personalul
CAPITOLUL 2. CONTABILITATEA SALARIZĂRII LA SC ELECTRIFICARE CFR SA
2.1 Prezentarea generală a SC Electrificare CFR SA
2.2. Considerații generale cu privire la salarizarea personalului SC Electrificare CFR SA
2.2 Contabilitatea salariilor
2.3 Reflectarea in contabilitate a concediilor de ohihnă
CONCLUZII
BIBLIOGRA FIE
ANEXE
1.1 Considerații generale privind sistemul de salarizare
Conform Codului Muncii actualizat 2018 (Legea nr. 53/2003) art.159, alin.1, “salariul
"reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă
și este confidențial, angajatorul are obligația de a lua măsurile necesare pentru asigurarea
confidențialității”. 1
Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, “salariul” este suma de bani pe care o
prime ște o persoană pentru munca depusă într -o perioadă de timp : săptămână, lună.
Atît în țara noastră, cît și în alte state, în afara termenului de salariu, se mai întrebuințează
și termenii remunerație sau retribuție.
În vechime, una dintre formele timpurii de remunera ție era sarea (cuvânt mo ștenit
din latină : sal, salis, iar în acuzativ salem ).
Cuvântul salariu este un împrumut din latină “salarium” 2: sumă de bani pentru
cumpărarea sării, dată solda ților, slujba șilor; soldă (Pliniu cel Bătrân ); indemniza ție dată
magistra ților; salariu, onorar( Seneca )3, eventual, prin intermediul cuvântului
din franceză salaire :salariu.
Potrivit lui Jean Fourastié 4, originea termenului o găsim într -o „aloca ție în monedă care
permitea solda ților din legiunile romane să cumpere un pic de sare pentru a -și conserva ra ția în
zilele în care ea era abundentă în carne ”.
În opinia lui Nicolae Voiculescu, salariul este unul dintre elementele esențiale ale
contractului de muncă, alături de felul muncii și locul muncii.
Prestarea muncii și salarizarea muncii sunt obligațiile principale ale persoanei încadrate
în muncă, respect iv ale angajatorului, rezultate din încheierea și executarea contractului
individual de muncă. Salariul nu este numai o contrapartidă la munca salariatului, ci și o creanță
alimentară, ca venit esen -țial și unic al marii majorități a salariaților, acesta c onstituind mijlocul
de subzistență pentru angajați și familiile lor, de unde rezultă și caracterul său social.
Salariul reprezintă o importantă componentă a fondului de consum, el repartizându -se
salariaților și membrilor lor de familie pe următoarele căi : salariul în bani, convenit la încheierea
contractului de muncă (salariul de bază, adaosurile și sporurile la acesta), fiind plătit înaintea
oricăror obligații bănești ale unității și neputând fi urmărit sau reținut decât în cazurile și
condițiile prevăzu te de lege; salariul social, de care beneficiază salariații și membrii lor de
familie din fondurile destinate cheltuielilor sociale: învățământul de toate gradele, ocrotirea
sănătății, pensii, asigurări sociale, ajutoare familiale, trimiteri la tratament b alnear și odihnă,
întreținerea creșelor și grădinițelor, cheltuieli cultural -sportive și altele.
Putem face distincția între salariul nominal – reprezentat de suma de bani pe care o
primește efectiv salariatul, și salariul real – constituit din cantitatea de bunuri și servicii pe care o
poate achiziționa angajatul cu salariul nominal. În condițiile devalorizării monedei este deci
posibil ca, în ciuda creșterii salariului nominal, salariul real să scadă, afectând prin aceasta
nivelul de trai al angajaților 5.
1 Codul Muncii actualizat 2018 (Legea nr. 53/2003)
2 Ioan Oprea, Carmen -Gabriela P amfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dic ționar universal al limbii române
3 G. Gu țu, Dicționar latin – român
4 Jean Fourastié (1907 – 1990) a fost un economist francez, cunoscut mai ales prin faptul că a fost la originea
expresiei „ Treizeci glorio și”, care desemna perioada de prosperitate cunoscută de Franța și de cele mai multe state
industrializate de la sfâr șitul celui de Al Doilea Război Mondial până la primul șoc petrolier (1947 – 1973)
5 Nicolae Voiculescu. Dreptul muncii. Reglementări interne și comunitare. Ediția a II -a, completată și revizuită.
București: Wolters Kluwer Romania, 2007, p. 117
Obiectivul prioritar al oricărui sistem de salarizare este de a stabili o structură și un
sistem de plată echitabil pentru toți angajații, în concordanță cu munca lor și cu nivelul de
performanță pe care îl ating. Prin îmbinarea intereselor personale cu interesele întregii societăți,
sistemul de salarizare este principalul instrument ce asigură r ealizarea repartiției după calitatea și
cantitatea muncii, iar nivelul veniturilor realizate prin muncă cresc în raport cu aportul fiecăruia
la înfăptuirea sarcinilor dezvoltării economiei și culturii 6.
Categorii de salariu
În cadrul sistemului de salarizare sunt cuprinse următoarele categorii de salariu:
Salariul de bază , care constituie nu numai partea fixă și principală a salariului, dar ș i un
etalon de referință. În raport cu acesta se calculează diferite alte drepturi ale angajaților,
indemnizații, sporuri, dreptul la pensii, ajutorul de șomaj, burse, dar și obligațiile angajatorului,
precum impozite, contribuții la fondul de șomaj și la cel de asigurări sociale. Salariul se plătește
în bani, cel puțin, o dată pe lună, înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor. În timp
ce salariul de bază este considerat partea fixa a salariului, sporurile și adaosurile constituie partea
variabilă a acestuia.
Prin spor la salariu se înțelege suma plătită unui salariat pentru a -l atrage și menține la
munca ce se desfășoară în anumite situații speciale. Sporurile reprezintă suplimente la salariu.
Cuantumul unui spor se stabilește printr -un procent față de salariul de bază.
Adaosurile reprezintă o parte variabilă a salariului, acordându -se numai în funcție de
performanțele individuale ale fiecărui salariat. Adaosurile au două caracteristici proprii și anume
că ele depind și sunt motivate de re zultatele muncii, fiind menite a le stimula și recompensa în
mod suplimentar.
Indemnizațiile constituie, alături de sporuri și adaosuri, partea variabilă și accesorie a
salariului; sunt întâlnite, de regulă, în sistemul de salarizare a personalului din in stituțiile publice
și reprezintă un drept bănesc pentru unele categorii de personal cu funcții de conducere. Salariul
nominal reprezintă suma de bani pe care salariatul o primește de la unitatea pentru care lucrează
sau prestează munca.
Salariul nominal este cel negociat, luându -se în calcul evoluția prețurilor și tarifelor.
Salariul brut este salariul nominal care include si impozitul. Impozitele sunt cea mai
importantă resursă financiară a statului, sunt plăți care se fac către stat cu titlu definitiv ș i
nerambursabil. Constituie principalul mijloc de procurare a resurselor financiare necesare pentru
acoperirea cheltuielilor publice.
Salariul net este acela pe care îl primește salariatul ca venit din care s -au scăzut
impozitul și alte rețineri prevăzute prin lege. Acesta include prime datorate vechimii și tipului de
activitate.
Salariul real reprezintă cantitatea de bunuri și servicii de consum care poate fi cumpărată
la un moment dat, cu salariul nominal. Pe lângă salariul individual, pentru stimularea salariaților
s-au mai constituit salariul colectiv și salariul social.
Salariul colectiv se acordă tuturor salariaților firmei ca participare la rezultatele sale, la
realizarea profitului. Se acordă numai din profit și poate fi diferențiat în funcție de participarea
salariaților la realizarea profitului. Salariul social se acordă de la buget tuturor celor care au
dreptul la el, în mod egal.
6 Eufemia Vieriu, Dumitru Vieriu, Dreptul muncii, Ed. P ro Universitaria, București, 2010, p. 355.
Salariul social este o sumă pe care societatea, în ansamblul său, o acordă pentru a spori
veniturile unor categorii de salariați sau nesalariați. În timp ce salariul colectiv conduce la
creșterea nivelului de trai al salariatului, salariul social asigură doar nivelul minim de existență.
Salariul minim pe țară garantat este acel salariu fixat prin lege, în urma negocie rilor
sindicate – guvern. El servește ca bază de calcul, de la care se va pleca în stabilirea salariului la
un nivel în măsură să asigure condiții decente de trai, în condiții de stabilitate și creștere
economică. Salariul minim este considerat ca fiind sa lariul suficient pentru satisfacerea
necesităților vitale de alimente, îmbrăcăminte, educa – ție ale salariaților, ținând cont de
dezvoltarea economică și culturală a fiecărei țări. 7
Principiile sistemului de salarizare
Sistemul de salarizare are la bază următoarele principii 8:
a) principiul legalită ții, în sensul că drep turile de natură salarială se stabilesc prin norme
juridice de for ța legii, dar cu încadrare între limite minime și maxime;
b) principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare și
instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceea și
activitate și are aceea și vechime în muncă și în func ție;
c) principiul egalită ții, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare
egală;
d) principiul importan ței sociale a muncii, î n sensul că salarizarea personalului din
sectorul bugetar se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activită ții și
nivelul studiilor;
e) principiul stimulării personalului din sectorul bugetar, în contextul recunoa șterii și
recompensării performan țelor profesionale ob ținute, pe baza criteriilor stabilite potrivit legii și
regulamentelor proprii;
f) principiul ierarhizării, pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluia și domeniu, în
funcție de complexitatea și import anța activită ții desfă șurate;
g) principiul transparen ței mecanismului de stabilire a drepturilor salariale, în sensul
asigurării predictibilită ții salariale pentru personalul din sectorul bugetar;
h) principiul sustenabilită ții financiare, în sensul stabi lirii nivelului de salarizare pentru
personalul bugetar, astfel încât să se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale
bugetului general consolidat, stabilite în condi țiile legii;
i) principiul publicită ții în sensul transparen ței venitu rilor de natură salarială, precum și a
altor drepturi în bani și/sau în natură pentru toate func țiile din sectorul bugetar.
Formele de salarizare
Formele de salarizare reprezintă modalități de evaluare și determinare a muncii
salariaților ș i a rezultatelor acestora, precum și a salariului ce li se cuvine. Prin urmare, acestea
permit stabilirea salariului concret al fiecărei persoane în corelație atât cu salariul său de bază cât
și în funcție de felul în care și -a realizat sarcinile sale cant itative și calitative în producție.
Principalele forme de salarizare sunt următoarele: salarizarea după timpul lucrat,
salarizarea după rezultatele muncii și salarizarea prin cote procentuale.
7 Eufemia Vieriu, Dumitru Vieriu, Dreptul muncii, Ed. Pro Univers itaria, Bu curești, 2010, p. 344 -354
8 Legea -cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
Salarizarea după timpul lucrat în regie.
Salarizarea după tim pul lucrat este cea mai veche și cea mai simplă formă de salarizare.
Ea s-a practicat după apariția monedei, ca mijloc de plată. În cadrul unui astfel de sistem, salariul
se calculează și se plătește în raport cu timpul efectiv în care s -a prestat munca. A stfel, baza de
calcul luată în considerație poate fi ora, ziua, săptămâna sau luna.
La acest tip de salarizare apar următoarele corelații: salariul angajaților pe unitatea de
timp este constant, ceea ce înseamnă că mărimea remunerației nu depinde de produ cția realizată;
creșterea productivității muncii operează, astfel, în favoarea patronului, în timp ce descreș – terea
acesteia îl favorizează pe salariat; în același timp însă, avându -se în vedere faptul că în situația
punerii în practică a unei astfel de s alarizări nu se plătește, de obicei, producția efectiv realizată,
această modalitate de remunerare nu reprezintă pentru angajat un stimulent în vederea sporirii
productivității muncii.
Salarizarea după timpul lucrat este practicată, de regulă, acolo unde rezultatele muncii și
productivitatea muncii nu pot fi comensurate cu precizie sau în locurile unde munca nu poate fi
normată pentru a se stabili cu exactitate timpul normal de executare. Este întâlnită și în locurile
în care se lucrează cu materiale scump e, iar riscul rebuturilor ar depăși eventualele economii de
timp.
Această formă de salarizare se utilizează cu precădere acolo unde calitatea produselor
prezintă o mai mare importanță decât cantitatea lor, salarizarea în regie fiind mai indicată
deoarece a ngajatul lucrează liniștit, atent la calitate, nefiind presat de timp. Salarizarea în regie
prezintă atât avantaje cât și dezavantaje.
Salarizarea în regie este foarte simplă și ușor de aplicat; din punct de vedere administrativ
oferă angajaților mai mult ă siguranță în privința sumei pe care o primesc, deoarece ea nu variază
în proporție directă cu producția. Reduce conflictele determinate de dezacordurile asupra
salariilor, încurajează colaborarea și permite o anumită suplețe în organizarea și executarea
muncii, ușurează acceptarea schimbărilor datorită folosirii acestui procedeu, sporește calitatea
produselor și a serviciilor prestate, nu stimulează suficient angajații pentru creșterea producției și
a productivității muncii, salariile fiind calculate unif orm pe nivelul de calificare, nu pot ține
seama de abilitate, de energie, de inițiativă și de productivitate. Un alt motiv, pentru care se
preferă sistemul de salarizare în regie, constă în teama că introducerea pe scară mai largă a
salarizării în acord ar conduce la creșterea producției și la apariția sau creșterea numărului
șomerilor.
Salarizarea după rezultatele muncii în acord
Salarizarea în acord individual se aplică fiecărui angajat în parte, ținându -se cont de
aportul acestuia la obținerea rezultate lor finale, cea în acord colectiv sau global intervine ori de
câte ori o activitate nu se poate presta decât în colectiv sau în echipă.
Prin urmare, în cazul salarizării în funcție de rezultatele muncii, ceea ce se ia în
considerare este, în primul rând, randamentul salariatului, definit ca raportul între producția
efectivă și norma de produc – ție fixată pe baza unei experiențe îndelungate, iar salariul este
calculat pe baza unui salariu pe unitatea de produs. În afară de randament, sunt avute în vedere și
alte criterii pentru stabilirea salariului, cum sunt costurile de producție. Premisele utilizării
salarizării în acord sunt următoarele: capacitatea de acord, aceasta fiind satisfăcută dacă metoda
de lucru este cunoscută dinainte și rezultatul muncii poat e fi exprimat cantitativ; eficiența
acordului, în sensul că acesta este indicat dacă salariații pricepuți, instruiți și antrenați pot realiza
munca într -un mod impecabil. Determinarea salariului în acord comportă două etape: înainte de
toate este stabilit salariul minim garantat pentru o producție normală și imediat după aceea se
fixează sporul de acord, în corelație cu rezultatul muncii. Ambii factori, luați împreună, formează
salariul orar la produc – ție normală în condițiile prestării muncii în acord. Pe ntru activități
comparabile, salarizarea în acord este, de obicei, mai mare decât cea în regie. În cazul acordului
direct, salariul pe bază de tarife pe unitate de produs sau pe lucrare este direct proporțional cu
cantitatea de produse, lucrări sau alte un ități fizice executate. Salarizarea în acord direct se poate
realiza prin două modalități: cu bucata sau pe bază de norme de timp. Salarizarea în acord cu
bucata constă în aceea, că pentru execu – area unei lucrări, piese sau operații, se fixează o normă
de timp și un salariu pe bucată. Acest salariu pe bucată se stabilește pornind de la salariul de
încadrare pe oră. Dacă norma de timp pe bucată este mai mică de o oră, se împarte salariul pe oră
la numărul de bucăți ce revin unei ore. Dacă este mai mare de o oră se înmulțește salariul pe oră
cu timpul respectivei norme de muncă exprimat în ore. Această formă este foarte avantajoasă
pentru că generează sentimentul de echitate, conduce la creșterea productivității muncii, elimină
nevoia de control, deci reduce cheltuielile administrative și se aplică foarte bine pentru munca în
afara unității, la domiciliu. La salarizarea în acord pe baza normei de timp plata angajatului se
face pe baza timpului de muncă normat. El primește salariul de încadrare pe timpul stabil it prin
normă, chiar dacă a efectuat lucrarea într -un timp mai scurt. În concluzie, acest sistem este
avantajos, în special, din punctul de vedere al salariatului. Întreprinderea obține totuși venituri
suplimentare din vânzarea produselor pe piața internă sau, după caz, externă 9.
Plata salariului
Salariul se plătește în bani, cel puțin, o dată pe lună, la data stabilită în contractul
individual de muncă, în contractul colectiv de muncă sau în regul amentul intern.
Salariul poate fi platit si in doua transe, ultima plata purtand numele de lichidare. Aceasta
se poate efectua in luna urmatoarea celei pentru care a fost stabilit salariul. De obicei plata
lichidarii – sau chenzina a doua – se face in peri oada 5 -15 a fiecarei luni, pentru salariul aferent
lunii precedente.
Plata salariului se poate efectua:
– in numerar – de la casieria angajatorului sau prin intermediul unor persoane anume
desemnate;
– prin virament in contul bancar al salariatului; Pentru utilizarea acestui mod de plata este
necesara includerea expresa a acestei posibilitati in contractul colectiv de munca .
– in numerar si in natura; Plata in natura a unei parti din salariu este posibila numai daca
aceasta face obiectul unei clauze expres prevazute in contractul colectiv sau individual de munca
. Pentru salariatii carora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de munca , le
asigura hrana, cazarea sau alte facilitati care pot fi considerate avantaje in natura , suma in bani
cuvenita pentru munca prestata nu va putea fi mai mica decat salariul minim brut pe tara .
Plata salariului nu poate fi efectuata integral in natura.
Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte
documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit
Statele de plată, precum și celelalte documente justificative se păstrează și se arhivează
de către angajator în aceleași condiții și termene ca în cazul actelor conta bile.
Salariul se plătește direct titularului sau persoanei împuternicite de acesta.
9 Eufemia Vieriu, Dumitru Vieriu, op. cit., p. 362 -365.
În caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate până la data decesului sunt
plătite, în ordine, soțului supraviețuitor, copiilor majori ai defunctului sau părinților acestuia.
Dacă nu există nici una dintre aceste categorii de persoane, drepturile salariale sunt plătite altor
moștenitori, în condițiile dreptului comun..
Nicio reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevă zute de
lege.
Reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria
salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr -o hotărâre
judecătorească definitivă și irevocabilă.
Reținerile din salariu cumulate nu pot depăși în fiecare lună jumătate din salariul net.
In cazul unui transfer al unei intreprinderi sau al unei parti din aceasta, salariatii
beneficiaza, in baza Codului Muncii, de protectia drepturilor, care sunt transferate de la cedent la
cesionar.
In cazul in care o companie intra in faliment si un angajat nu isi primeste drepturile
salariale restante, acesta se poate adresa Inspectoratului Teritorial de Munca si instantelor de
judecata pentru recuperarea obligatiilor de la anga jator.
Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea
angajatorului la plata de daune -interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului;
Reglementarea salarizării în Romania
Codul muncii actualizat 2 018 – Legea 53/2003 reglementează salarizarea în cuprinsul
articolelor 159 -174 ale Titlului IV – Salarizarea .
Conform art. 159, alin. (2) din Codul muncii actualizat 2018 , pentru munca prestată în
baza contractului individual de muncă, fiecare salariat ar e dreptul la un salariu exprimat în bani.
Salariul, care cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri (art.
160), se stabilește pentru fiecare salariat în raport cu calificarea, importanța, complexitatea
lucrărilor ce revin postului în care este încadrat, cu pregătirea și competența profesională.
Salariile se stabilesc (art. 162) prin negocieri individuale sau/și colective între angajator și
salariați sau reprezentanți ai acestora.
De asemenea, pe plan intern există și Lege a-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice , care are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem
de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al
statului.
Legea prezin tă sistemul de stabilire a salariilor de bază, soldelor de func ție/salariilor de
funcție, indemniza țiilor de încadrare și indemniza țiilor lunare în sectorul bugetar precum si
ierarhizarea posturilor în vederea stabilirii salariilor de bază, a soldelor de f uncție/salariilor de
funcție și a indemniza țiilor de încadrare, atât între domeniile de activitate, cât și în cadrul
aceluia și domeniu, avand la bază criterii precum:cuno ștințe și experien ță;complexitate,
creativitate și diversitate a activită ților;judecat a și impactul deciziilor; responsabilitate,
coordonare și supervizare;dialog social și comunicare; condi ții de muncă; incompatibilită ți și
regimuri speciale.
Ținând cont de faptul că autorită țile/institu țiile publice centrale au identificat o serie de
neclarități în aplicarea Legii -cadru nr. 153/2017 a fost adoptă Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii -cadru nr. 153/2017 privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice.
1.2 Documentele specifice salarizării
Contractul individual de munca
Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia salariatul, se obligă să
presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul
unei remunerații denumite salariu.
Conform art.119 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, ”angajatorul are obliga ția de a
ține la locul de muncă evidenta orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu eviden țierea
orei de începere și a celei de sfâr șit a programului de lucru, și de a supune controlului
inspectorilor de muncă această eviden ță, ori de câte ori se solicită acest lucru”.
Astfel că angajatorul e liber să aleagă dacă face o condică de prezen ță, un pontaj sau o
foaie colectivă de prezen ță.
Condica de prezență reprezintă doc umentul primar prin care angajații își certifică
prezen ța la programul zilnic, atât la începutul programului, cât și la sfâr șitul programului, cu
consemnarea orei de începere și terminare a programului zilnic. în acelasi scop,condica a fost
înlocuită ăn un ele unități prin cartela magnetică de pontaj.
Pontajul (foaia colectivă de prezen ță) este documentul prin care se tine evidenta timpului
de munca a salariatului, a orelor suplimentare, orelor de noapte, concediu de odihna, concedii
medicale, invoiri si concediu fara salariu, absente nemotivate.
Rapoarte de lucru stau la baza calculării drepturilor cuveni te personalului sub formă de
salarii.
Fluturasul de salariu reprezinta un mijloc de comunicare intre angajat si angajator
privind drepturile si obligatiile banesti. Este un document eliberat, de regula, de catre angajator
inaintea platii salariului, pentru informarea angajatului cu privire la drepturile sale salariale din
luna scadenta.
Furnizarea acestuia nu este obligatorie, dar, desi nu este reglementat prin legile in
vigoare, fluturasul de salariu este extrem de util pentru consolidarea relatiei angajat -angajator.
Insasi existenta unui fluturas de salariu poate sa creasca transparenta, deoarece salariatul nu vede
numai valoarea bruta si neta a salariului, ci si contributiile sociale platite.
Acest document contine informatii cu privire la veniturile sala riatului – salariu,
indemnizatii, sporuri, cat si date cu privire la impozitele pe care le -a platit angajatorul pentru el –
impozitul pe venit respectiv contributii sociale.
Pe fluturasul de salariu este trecut, in primul rand, venitul brut al angajatului.
Pe fluturas sunt trecute, deci, toate componentele salariului brut: salariul de baza – suma
din Contractul Individual de Munca fara sporuri, indemnizatii sau alte adaosuri , salariul net
Sporuri
Prime
Bonusuri
Indemnizatii de concediu
Valoarea orelor suplimentare
Tichete de masa/tichete cadou/tichete de vacanta
Deducere personala (acolo unde este cazul)
Unele companii aleg sa mentioneze pe fluturasul de salariu inclusiv facilitatile de care pot
beneficia angajatii in cadrul companie i: abonamente la clinicile medicale private, acces la sala de
sport, traininguri, evenimente etc.
Neexistand un format standardizat, fluturasul de salariu poate sa contina diferite
informatii de la un angajator la altul. In mod traditional insa, fluturasul de salariu contine, pe
langa date cu privire la salariul net si brut, si date cu privire la cat plateste angajatorul pentru
salariat. Asadar, in acest document sunt trecute impozitul pe salariu – de 10%, dar si date legate
de contributiile sociale, mai ex act:
– Contributia de asigurari sociale (CAS) retinuta de angajator si redirectionata ulterior de la
ANAF la Casa de Pensii – 25%
– Contributia de asigurari sociale de sanatate (CASS) retinuta tot de catre angajator si
redirectionata ulterior de la ANAF ca tre Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate –
10%
Cum fluturasul de salariu nu este obligatoriu, nici continutul sau nu este acelasi in toate
companiile. In functie de profilul firmei, angajatorul poate adauga diverse alte informatii pe care
le considera de interes. Poate fi trecut pe fluturasul de salariu inclusiv un curs platit de companie
si la care au participat salariatii.
De asemenea, pe fluturas se pot trece inclusiv mentiuni cu privire la poprirea pe salariu,
daca este cazul. Pe flutur asul de salariu se pot mentiona si zilele de concediu, dar si tipul de
concediu de care a beneficiat salariatul.
Fluturasul de salariu este emis de angajator inaintea platii salariului, pentru a -l informa pe
salariat in legatura cu suma care urmeaza sa -i fie platita. Daca salariul se plateste in doua transe –
avans si lichidare – fluturasul se emite, de regula, doar la lichidare, insa ramane la alegerea
companiei daca doreste sa emita fluturas si la avans.
Regula generala este ca departamentul care plateste salariile sa emita si fluturasul de
salariu. In functie de companie, salariul poate fi platit de departamentul de Resurse Umane (HR)
sau de departamentul Financiar – Contabil.
Angajatorii nu sunt obligati sa emita fluturasul de salariu, insa el este un do cument foarte
util pentru angajati.
Fluturasul de salariu nu este un document fiscal, el nu face neaparat dovada ca s -au platit
impozitele pentru angajat si nu este necesar in cazul controalelor ITM sau ANAF, deoarece,
conform Codului Muncii, plata salariu lui se dovedeste prin semnarea de catre
angajator/administrator al companiei a statelor de plata si a altor documente justificative ce
demonstreaza efectuarea platii salariului catre angajatul indreptatit.
Fiecare companie poate sa selecteze informatiile p e care le va transmite pe fluturasul de
salariu in functie de necesitatile sale. O varianta utila si accesibila pentru managementul
companiei cu privire la procesul de constituire a fluturasului si de livrare a acestuia catre angajati
este comunicarea flut urasilor prin email, sau prin intermediul unui program care gestioneaza
documentele companiei.
O astfel de varianta este mai eficienta si mai rapida in ceea ce priveste costurile, dar si
securitatea, mai ales, in cadrul companiilor cu un numar mare de anga jati. Desigur, fluturasul de
salariu poate fi transmis si in forma fizica.
Fluturasul de salariu este un document ce contine informatii confidentiale. De aceea, el
este fie transmis prin e -mail, prin intermediul unui program specializat si personalizat pen tru
fiecare angajat, fie inmanat personal salariatului intr -un plic sigilat.
Desi nu este obligatoriu, fluturasul de salariu este foarte util angajatilor. Este un
document informativ prin intermediul caruia un angajat poate vedea foarte clar care sunt
veniturile sale totale, cat plateste angajatorul pentru el, cat din venitul sau brut merge la stat sub
forma de taxe si impozite. Angajatul nu este obligat sa pastreze fluturasul de salariu, deoarece
documentul nu ii va fi solicitat de ANAF sau de angajator.
Fluturasul de salariu poate fi necesar la obtinerea unui credit bancar, insa acest lucru
depinde de institutia bancara si de tipul de credit solicitat. In ultimii ani bancile au inceput sa
comunice direct cu ANAF, astfel incat fluturasul de salariu nu mai este necesar.
In concluzie, fluturasul de salariu este un document a carui emitere ramane la alegerea
angajatorului, insa el este util pentru angajat, deoarece il ajuta sa inteleaga mai bine veniturile
sale. Fara sa fie obligatoriu, el contribuie, totusi, la transparenta datelor, un aspect important in
legatura cu salariatii.
Statul de plata salarii este un document care nu poate lipsi din actele unei societati
comerciale cu angajati. El ser veste atat ca document justificativ de inregistrare in contabilitate,
cat si ca document pentru calculul salariilor, al contributiilor si al altor sume datorate.
Informatiile minime obligatorii pe care statul de plata a salariilor trebuie sa le contina
sunt:
denumirea unitatii, sectiei, serviciului etc.;
denumirea formularului;
intocmit pentru luna, anul;
numele si prenumele salariatului;
venitul brut;
contributia individuala de asigurari sociale;
contributia individuala la bugetul asiguraril or pentru somaj;
contributia pentru asigurari sociale de sanatate;
cheltuieli profesionale;
venitul net;
deducerea personala de baza;
deduceri suplimentare;
venitul baza de calcul;
impozitul calculat si retinut;
salariul net;
emnaturile conducatorului unitatii, a conducatorului compartimentului
financiar -contabil, a persoanei care il intocmeste.
Statul de plata salarii indeplineste urmatoarele functii:
– reprezinta document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor, al
elementelor necesare determinarii obligatiilor fiscale (impozit pe salarii si contributii obligatorii),
al furnizarii informatiilor necesare completarii fiselor fiscale si al reflectarii altor datorii ale
salariatului;
– reprezinta document justificativ de inregistrare in evidenta contabila in partida simpla.
Statul de plata salarii se intocmeste intr -unul sau in doua exemplare, lunar, pe
sectii/servicii/ateliere, pe baza pontajelor , a documentelor de centralizare a salariilor individuale
in cazul persoanelor salarizate in acord, a documentelor cu privire la retineri le legale, a listelor
de avans, concedii de odihna si certificate medicale.
Platile realizate in cursul lunii (avans, lichidare, indemnizatie concediu etc.) sunt incluse
in statele de plata salarii , astfel incat acestea sa cuprinda intreaga suma a salariilor calculate si
toate retinerile legale din perioada de decontare.
Pentru conformitatea exactitatii calculelor, statul de plata salarii se semneaza de catre
conducatorul unitatii, conducatorul compartimentului financiar -contabil si al persoanei care il
intocmeste.
Cele doua exemplare ale statului de plata salarii se arhiveaza la compartimentul
financiar -contabil, separat de celelalte acte justificative de plat i si la compartimentul care a
intocmit statul de salarii, dupa caz.
Dovedirea platii salariilor se realizeaza prin semnarea statelor de plata si orice alte
documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariat, conform Codului
Muncii.
Societatile comerciala a u obligatia sa pastreze timp de 50 de ani statele de plata salarii.
ReviSal reprezinta denumirea prescurtata a "registrului general de evidenta a salariatilor",
care cuprinde toate contractele individuale de munca in desfasurare. In aceasta baza de date sunt
inregistrate incheierea, modificarea, suspendarea sau incetarea contract elor de munca.
Toti angajatorii au obligatia de a completa Revisal cu ajutorul aplicatiei informatice
distrbuite gratuit de catre Inspectia Muncii sau prin intermediul a plicatiilor informatice proprii.
Codul Muncii prevede obligatia fiecarui angajator de a infiinta un registru general de
evidenta a salariatilor. Incepad cu data de 1 ianuarie 2011, carnetul de munca a fost inlocuit in
totalitate de registrul general de evidenta a salariatilor – Revisal, reglementat prin Hotararea de
Guvern nr. 161/2006.
Meto dologia de intocmire si completare a REVISAL este reglementata de HG nr.
500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor, modificata prin HG nr. 1.105/2011.
Sunt obligati sa infiinteze, sa completeze si sa transmita Revisal:
– angajatorii, pe rsoane fizice sau juridice ;
– misiunile diplimatice si oficiile consulare ale altor state in Romania, pentru personalul
angajat local, care are cetatenia romana sau resedinta permanenta in Romania.
Angajatorii pot contracta serviciul de completare si trans mitere a registrului prin
incheierea de contracte de prestari servicii cu prestatori inregistrati la inspectoratele teritoriale de
munca, cu obligtia de a informa, in scris, ITM, cu privire la incheierea acestui contract.
Registrul este completat si transm is de catre una sau mai multe persoane nominalizate
prin decizie scrisa de catre angajator.
Registrul se intocmeste in forma electronica. Acesta se completeaza in ordinea angajarii
si cuprinde urmatoarele elemente:
a) elementele de identificare a tuturor salariatilor: numele, prenumele, codul numeric
personal — CNP, cetatenia si tara de provenienta — Uniunea Europeana — UE, non -UE, Spatiul
Economic European — SEE;
b) data angajarii;
c) perioada detasarii si denumirea angajatorului la care se face detasarea;
d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR) sau
altor acte normative;
e) tipul contractului individual de munca;
f) durata normala a timpului de munca si repartizarea acestu ia;
g) salariul de baza lunar brut si sporurile, astfel cum sunt prevazute in contractul
individual de munca;
h) perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia
cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale;
i) data incetarii contractului individual de munca.
Completarea, in registru a elementelor prevazute mai sus, si transmiterea registrului se
fac dupa cum urmeaza:
a) la angajarea fiecarui salariat, elementele prevazute la lit. a) —g) se inregistreaza in
registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariatul in cauza;
b) elementul prevazut la lit. g) se completeaza si pentru contractele individuale de munca
deja inregistrate, in termen de 90 de zi le de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari;
c) elementele prevazute la lit. h) se inregistreaza in registru in termen de maximum 20 de
zile lucratoare de la data suspendarii;
d) elementele prevazute la lit. i) se inregistreaza in registru la da ta incetarii contractului
individual de munca/la data luarii la cunostinta a evenimentului ce a determinat, in conditiile
legii, incetarea contractului individual de munca;
e) pentru salariatii detasati, angajatorul de baza completeaza perioada detasarii s i
denumirea angajatorului la care se face detasarea, anterior inceperii detasarii.
Orice modificare a elementelor prevazute la lit. a), c) —g) se inregistreaza in registru cel
tarziu in ziua lucratoare anterioara implinirii termenului de 20 de zile lucratoa re prevazut la art.
17 alin. (5) din Legea nr. 53/2003.
Exceptie fac situatiile in care modificarile se produc ca urmare a unei hotarari
judecatoresti sau ca efect al unui act normativ cind inregistrarea in registru se face in ziua in care
angajatorul se p rezuma, potrivit legii, ca a luat cunostinta de continutul acestora.
Orice corectie a erorilor survenite in completarea registrului se face la data la care
angajatorul a luat cunostinta de acestea.
Nu se inregistreaza in Revisal urmatoarele elemente:atrib utiile postului , criterile de
evaluare , concediul de odihna , concediile medicale pentru incapacitate temporara de munca , data
la care se plateste salariul , perioada de proba , perioada de preaviz .
Este demn de mentionat ca Inspectia Muncii pune la dispoziti a angajatorilor o versiune
actualizata a aplicatiei Revisal pentru transmiterea registrului de evidenta a salariatilor in format
electronic.
Registrul se transmite la inspectoratul teritorial de munca in format electronic, prin
utilizarea uneia dintre urma toarele modalitati:
a) prin completarea on -line a bazei de date existente pe portalul Inspectiei Muncii;
Transmiterea online se face prin accesarea portalului Reges, la adresa
reges.inspectiamuncii.ro. Pentru a transmite registrul on -line, angajatorul soli cita si obtine
un nume de utilizator si o parola, la sediul inspectoratului teritorial de a munca in raza
caruia isi are sediul.
b) prin e -mail, pe baza de semnatura electronica;
Pentru a transmite registrul prin e -mail, este necesara detinerea unei semnaturi
electronice extinse, bazate pe un certificat calificat.
Registrul se va depune la adresa de e -mail pusa la dispozitie de Inspectia Muncii.
Consultati instructiunile detaliate privind completarea si transmiterea Revisal in
2018>>>
c) prin depunerea la sediul inspectoratului teritorial de munca in format electronic,
insotit de o adresa de inaintare semnata de angajator.
Pentru depunerea la sediu, este necesara stocarea registrulu i pe suport CD sau USB.
Acesta va fi insotit de o adresa de inaintare, semnata si stampilata de catre reprezentantul
legal.
Atentie! Pentru prima depunere a Registrului la sediul ITM, adresa de insotire v fi
insotita si de o copie a cetificatului de inmatr iculare la registrul comertului, o copie a
certificatului de inregistrare fiscala si o copie a actului de identitate.
Evidenta registrelor, respectiv a datelor cuprinse in acestea, transmise de
angajatori/prestatori de servicii, se tine intr -o baza de date organizat a la nivelul Inspectiei
Muncii.
Procedura privind transmiterea registrului in format electronic se stabileste prin
ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale, dupa adoptarea solutiei tehnice a
registrului in format elect ronic si in functie de aceasta.
Angajatorii sau, dupa caz, prestatorii de servicii au obligatia de a completa si
transmite registrul la inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi au
angajatorii sediul sau domiciliul, dupa caz, cel tarziu in z iua lucratoare anterioara inceperii
activitatii de catre primul salariat, cu obligatia completarii acestuia.
Registrul se pastreaza in forma electronica la sediul angajatorului si, dupa caz, la
sediul sucursalei, agentiei, reprezentantei sau al altor aseme nea unitati fara personalitate
juridica, care au delegata comp etenta infiintarii registrului.
Angajatorul are obligatia de a intocmi un dosar personal pentru fiecare dintre
salariati, de a -l pastra in bune conditii la sediu, precum si de a -l prezenta inspe ctorilor de
munca, la solicitarea acestora.
Dosarul personal al salariatului cuprinde cel putin urmatoarele documente: actele
necesare angajarii, contractul individual de munca, actele aditionale si celelalte acte
referitoare la modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale de munca,
acte de studii/certificate de calificare, precum si orice alte documente care certifica
legalitatea si corectit udinea completarii in registru.
La solicitarea scrisa a salariatului sau a unui fost salariat angaj atorul este ob ligat sa
ii elibereze acestuia:
a) copii ale documentelor existente in dosarul personal;
b) copii ale paginilor din registrul electronic care cuprind inscrierile referitoare la
persoana sa si/sau un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata
activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate, astfel cum rezulta din
registrul general de evidenta si din dosarul personal, in termen de cel mult 15 zile de la
data solicitarii.
Documentele sunt eliberate in copie certificata de reprezentantul legal al
angajatorului sau de persoana imputernicita de angajator pentru conformitate cu
originalul.
Registrul electronic si dosarele personale ale fiecarui salariat se vor pastra in
conditii care sa asigure securitatea datelor, precum si pastrarea lor indelungata si
corespunzatoare, cu respectarea prevederilor Legii nr . 677/2001.
Angajatorul raspunde pentru asigurarea acestor conditii, precum si pentru orice
prejudiciu produs salariatului, sau oricarei alte persoane fizice sau juridice, pri n incalcarea
acestor obligatii.
In masura in care, din motive obiective, angajato rul se afla in imposibilitatea de a
elibera documentele prevazute mai sus, salariatul sau fostul salariat poate solicita
inspectoratului teritorial de munca din raza caruia angajatorul isi desfasoara activitatea
eliberarea unei adeverinte din care sa rezul te elementele continute in registru, astfel cum a
fost intocmit si transmis de catre angajator. Inspectoratul teritorial de munca in cauza
elibereaza documentul, in baza registrului electronic transmis de angajator, in termen de
cel mult 15 zile de la data solicitarii.
Nerespectarea de catre angajator a obligatiilor stabilite de lege privind completarea
si transmiterea Revisal constituie contraventi i si se sanctioneaza cu amenzi.
1.2 Documentele specifice salarizării
Contractul individual de munca
Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia salariatul, se obligă să
presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul
unei remunerații denumite salariu.
Conform art.119 din Legea nr.53/ 2003 – Codul muncii, ”angajatorul are obliga ția de a
ține la locul de muncă evidenta orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu eviden țierea
orei de începere și a celei de sfâr șit a programului de lucru, și de a supune controlului
inspectorilo r de muncă această eviden ță, ori de câte ori se solicită acest lucru”.
Astfel că angajatorul e liber să aleagă dacă face o condică de prezen ță, un pontaj sau o
foaie colectivă de prezen ță.
Condica de prezență reprezintă documentul primar prin care angajații își certifică
prezen ța la programul zilnic, atât la î nceputul programului, cât și la sfâr șitul programului, cu
consemnarea orei de începere și terminare a programului zilnic. în acelasi scop,condica a fost
înlocuită ăn unele unități prin cartela magnetică de pontaj.
Pontajul (foaia colectivă de prezen ță) est e documentul prin care se tine evidenta timpului
de munca a salariatului, a orelor suplimentare, orelor de noapte, concediu de odihna, concedii
medicale, invoiri si concediu fara salariu, absente nemotivate.
Rapoarte de lucru stau la baza calculării dreptu rilor cuvenite personalului sub formă de
salarii.
Fluturasul de salariu reprezinta un mijloc de comunicare intre angajat si angajator
privind drepturile si obligatiile banesti. Este un document eliberat, de regula, de catre angajator
inaintea platii salari ului, pentru informarea angajatului cu privire la drepturile sale salariale din
luna scadenta.
Furnizarea acestuia nu este obligatorie, dar, desi nu este reglementat prin legile in
vigoare, fluturasul de salariu este extrem de util pentru consolidarea rela tiei angajat -angajator.
Insasi existenta unui fluturas de salariu poate sa creasca transparenta, deoarece salariatul nu vede
numai valoarea bruta si neta a salariului, ci si contributiile sociale platite.
Acest document contine informatii cu privire la ven iturile salariatului – salariu,
indemnizatii, sporuri, cat si date cu privire la impozitele pe care le -a platit angajatorul pentru el –
impozitul pe venit respectiv contributii sociale.
Pe fluturasul de salariu este trecut, in primul rand, venitul brut al angajatului.
Pe fluturas sunt trecute, deci, toate componentele salariului brut: salariul de baza – suma
din Contractul Individual de Munca fara sporuri, indemnizatii sau alte adaosuri , salariul net
Sporuri
Prime
Bonusuri
Indemnizatii de concediu
Valoarea orelor suplimentare
Tichete de masa/tichete cadou/tichete de vacanta
Deducere personala (acolo unde este cazul)
Unele companii aleg sa mentioneze pe fluturasul de salariu inclusiv facilitatile de care pot
beneficia angajatii in cadrul compan iei: abonamente la clinicile medicale private, acces la sala de
sport, traininguri, evenimente etc.
Neexistand un format standardizat, fluturasul de salariu poate sa contina diferite
informatii de la un angajator la altul. In mod traditional insa, fluturas ul de salariu contine, pe
langa date cu privire la salariul net si brut, si date cu privire la cat plateste angajatorul pentru
salariat. Asadar, in acest document sunt trecute impozitul pe salariu – de 10%, dar si date legate
de contributiile sociale, mai exact:
– Contributia de asigurari sociale (CAS) retinuta de angajator si redirectionata ulterior de la
ANAF la Casa de Pensii – 25%
– Contributia de asigurari sociale de sanatate (CASS) retinuta tot de catre angajator si
redirectionata ulterior de la ANAF catre Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate –
10%
Cum fluturasul de salariu nu este obligatoriu, nici continutul sau nu este acelasi in toate
companiile. In functie de profilul firmei, angajatorul poate adauga diverse alte informatii pe car e
le considera de interes. Poate fi trecut pe fluturasul de salariu inclusiv un curs platit de companie
si la care au participat salariatii.
De asemenea, pe fluturas se pot trece inclusiv mentiuni cu privire la poprirea pe salariu,
daca este cazul. Pe flut urasul de salariu se pot mentiona si zilele de concediu, dar si tipul de
concediu de care a beneficiat salariatul.
Fluturasul de salariu este emis de angajator inaintea platii salariului, pentru a -l informa pe
salariat in legatura cu suma care urmeaza sa -i fie platita. Daca salariul se plateste in doua transe –
avans si lichidare – fluturasul se emite, de regula, doar la lichidare, insa ramane la alegerea
companiei daca doreste sa emita fluturas si la avans.
Regula generala este ca departamentul care plates te salariile sa emita si fluturasul de
salariu. In functie de companie, salariul poate fi platit de departamentul de Resurse Umane (HR)
sau de departamentul Financiar – Contabil.
Angajatorii nu sunt obligati sa emita fluturasul de salariu, insa el este un document foarte
util pentru angajati.
Fluturasul de salariu nu este un document fiscal, el nu face neaparat dovada ca s -au platit
impozitele pentru angajat si nu este necesar in cazul controalelor ITM sau ANAF, deoarece,
conform Codului Muncii, plata salar iului se dovedeste prin semnarea de catre
angajator/administrator al companiei a statelor de plata si a altor documente justificative ce
demonstreaza efectuarea platii salariului catre angajatul indreptatit.
Fiecare companie poate sa selecteze informatiile pe care le va transmite pe fluturasul de
salariu in functie de necesitatile sale. O varianta utila si accesibila pentru managementul
companiei cu privire la procesul de constituire a fluturasului si de livrare a acestuia catre angajati
este comunicarea fl uturasilor prin email, sau prin intermediul unui program care gestioneaza
documentele companiei.
O astfel de varianta este mai eficienta si mai rapida in ceea ce priveste costurile, dar si
securitatea, mai ales, in cadrul companiilor cu un numar mare de an gajati. Desigur, fluturasul de
salariu poate fi transmis si in forma fizica.
Fluturasul de salariu este un document ce contine informatii confidentiale. De aceea, el
este fie transmis prin e -mail, prin intermediul unui program specializat si personalizat p entru
fiecare angajat, fie inmanat personal salariatului intr -un plic sigilat.
Desi nu este obligatoriu, fluturasul de salariu este foarte util angajatilor. Este un
document informativ prin intermediul caruia un angajat poate vedea foarte clar care sunt
veniturile sale totale, cat plateste angajatorul pentru el, cat din venitul sau brut merge la stat sub
forma de taxe si impozite. Angajatul nu este obligat sa pastreze fluturasul de salariu, deoarece
documentul nu ii va fi solicitat de ANAF sau de angajator.
Fluturasul de salariu poate fi necesar la obtinerea unui credit bancar, insa acest lucru
depinde de institutia bancara si de tipul de credit solicitat. In ult imii ani bancile au inceput sa
comunice direct cu ANAF, astfel incat fluturasul de salariu nu mai este necesar.
In concluzie, fluturasul de salariu este un document a carui emitere ramane la alegerea
angajatorului, insa el este util pentru angajat, deoarec e il ajuta sa inteleaga mai bine veniturile
sale. Fara sa fie obligatoriu, el contribuie, totusi, la transparenta datelor, un aspect important in
legatura cu salariatii.
Statul de plata salarii este un document care nu poate lipsi din actele unei societat i
comerciale cu angajati. El serveste atat ca document justificativ de inregistrare in contabilitate,
cat si ca document pentru calculul salariilor, al contributiilor si al altor sume datorate.
Informatiile minime obligatorii pe care statul de plata a sal ariilor trebuie sa le contina
sunt:
denumirea unitatii, sectiei, serviciului etc.;
denumirea formularului;
intocmit pentru luna, anul;
numele si prenumele salariatului;
venitul brut;
contributia individuala de asigurari sociale;
contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj;
contributia pentru asigurari sociale de sanatate;
cheltuieli profesionale;
venitul net;
deducerea personala de baza;
deduceri suplimentare;
venitul baza de calcul;
impozitul calcul at si retinut;
salariul net;
emnaturile conducatorului unitatii, a conducatorului compartimentului
financiar -contabil, a persoanei care il intocmeste.
Statul de plata salarii indeplineste urmatoarele functii:
– reprezinta document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor, al
elementelor necesare determinarii obligatiilor fiscale (impozit pe salarii si contributii obligatorii),
al furnizarii informatiilor necesare completarii fiselor fiscale si al reflectarii altor datorii ale
salariatului;
– reprezinta document justificativ de inregistrare in evidenta contabila in partida simpla.
Statul de plata salarii se intocmeste intr -unul sau in doua exemplare, lunar, pe
sectii/servicii/ateliere, pe baza pontajelor , a documentelor de centralizare a salariilor individuale
in cazul persoanelor salarizate in acord, a documentelor cu privire la retineri le legale, a listelor
de avans, concedii de odihna si certificate medicale.
Platile realizate in cursul lunii (avans, lichidare, indemnizatie concediu etc.) sunt incluse
in statele de plata salarii , astfel incat acestea sa cuprinda intreaga suma a salariilor calculate si
toate retinerile legale din perioada de decontare.
Pentru conformitatea exactitatii calculelor, statul de plata salarii se semneaza de catre
conducatorul unitatii, conducatorul compartimentului financiar -contabil si al persoanei care il
intocmeste.
Cele doua exemplare ale statului de plata salarii se arhiveaza la compartimentul
financiar -contabil, separat de celelalte acte justificative de plat i si la compartimentul care a
intocmit statul de salarii, dupa caz.
Dovedirea platii salariilor se realizeaza prin semnarea statelor de plata si orice alte
documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariat, conform Codului
Muncii.
Societatile comerciala a u obligatia sa pastreze timp de 50 de ani statele de plata salarii.
ReviSal reprezinta denumirea prescurtata a "registrului general de evidenta a salariatilor",
care cuprinde toate contractele individuale de munca in desfasurare. I n aceasta baza de date sunt
inregistrate incheierea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractelor de munca.
Toti angajatorii au obligatia de a completa Revisal cu ajutorul aplicatiei informatice
distrbuite gratuit de catre Inspectia Muncii sau prin intermediul a plicatiilor informatice proprii.
Codul Muncii prevede obligatia fiecarui angajator de a infiinta un registru general de
evidenta a salariatilor. Incepad cu data de 1 ianuarie 2011, carnetul de munca a fost inlocuit in
totalitate de registrul g eneral de evidenta a salariatilor – Revisal, reglementat prin Hotararea de
Guvern nr. 161/2006.
Metodologia de intocmire si completare a REVISAL este reglementata de HG nr.
500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor, modificata prin HG n r. 1.105/2011.
Sunt obligati sa infiinteze, sa completeze si sa transmita Revisal:
– angajatorii, persoane fizice sau juridice ;
– misiunile di plimatice si oficiile consulare ale altor state in Romania, pentru personalul
angajat local, care are cetatenia romana sau resedinta permanenta in Romania.
Angajatorii pot contracta serviciul de completare si transmitere a registrului prin
incheierea de co ntracte de prestari servicii cu prestatori inregistrati la inspectoratele teritoriale de
munca, cu obligtia de a informa, in scris, ITM, cu privire la incheierea acestui contract.
Registrul este completat si transmis de catre una sau mai multe persoane nom inalizate
prin decizie scrisa de catre angajator.
Registrul se intocmeste in forma electronica. Acesta se completeaza in ordinea angajarii
si cuprinde urmatoarele elemente:
a) elementele de identificare a tuturor salariatilor: numele, prenumele, codul numeric
personal — CNP, cetatenia si tara de provenienta — Uniunea Europeana — UE, non -UE, Spatiul
Economic European — SEE;
b) data angajarii;
c) perioada detasarii si denumirea angajatorului la care se face detasarea;
d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR) sau
altor acte normative;
e) tipul contractului individual de munca;
f) durata normala a timpului de munca si repartizarea acestu ia;
g) salariul de baza lunar brut si sporurile, astfel cum sunt prevazute in contractul
individual de munca;
h) perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia
cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale;
i) data incetarii contractului individual de munca.
Completarea, in registru a elementelor prevazute mai sus, si transmiterea registrului se
fac dupa cum urmeaza:
a) la angajarea fiecarui salariat, elementele prevazute la lit. a) —g) se inregistreaza in
regist ru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariatul in cauza;
b) elementul prevazut la lit. g) se completeaza si pentru contractele individuale de munca
deja inregistrate, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vig oare a prezentei hotarari;
c) elementele prevazute la lit. h) se inregistreaza in registru in termen de maximum 20 de
zile lucratoare de la data suspendarii;
d) elementele prevazute la lit. i) se inregistreaza in registru la data incetarii contractului
individual de munca/la data luarii la cunostinta a evenimentului ce a determinat, in conditiile
legii, incetarea contractului individual de munca;
e) pentru salariatii detasati, angajatorul de baza completeaza perioada detasarii si
denumirea angajatorului la care se face detasarea, anterior inceperii detasarii.
Orice modificare a elementelor prevazute la lit. a), c) —g) se inregistreaza in registru cel
tarziu in ziua lucratoare anterioara implinirii termenului de 20 de zile lucratoare prevazut la art.
17 alin. (5) din Legea nr. 53/2003.
Exceptie fac situatiile in care modificarile se produc ca urmare a unei hotarari
judecatoresti sau ca efect al unui act normativ cind inregistrarea in registru se face in ziua in care
angajatorul se prezuma, potrivit legii, ca a luat cunostinta de continutul acestora.
Orice corectie a erorilor survenite in completarea registrului se face la data la care
angajatorul a luat cunostinta de acestea.
Nu se inregistreaza in Revisal urmatoarele elemente:atributiile postului , criterile de
evaluare , concediul de odihna , concediile medicale pentru incapacitate temporara de munca , data
la care se plateste salariul , perioada de proba , perioada de preaviz .
Este demn de mentionat ca Inspectia Muncii pune la dispozitia angajatorilor o versiune
actualizata a aplicatiei Revisal pentru transmiterea registrului de evidenta a salariatilor in format
electronic.
Registrul se transmite la inspectoratul teritorial de munca in format electronic, prin
utilizarea uneia dintre urmatoarele modalitati:
a) prin completarea on -line a bazei de date existente pe portalul Inspectiei Muncii;
Transmiterea online se face prin accesarea portalului Reges, la adresa
reges.inspectiamuncii.ro. Pentru a transmite registrul on -line, angajatorul solicita si obtine
un nu me de utilizator si o parola, la sediul inspectoratului teritorial de a munca in raza
caruia isi are sediul.
b) prin e -mail, pe baza de semnatura electronica;
Pentru a transmite registrul prin e -mail, este necesara detinerea unei semnaturi
electronice extinse, bazate pe un certificat calificat.
Registrul se va depune la adresa de e -mail pusa la dispozitie de Inspectia Muncii.
Consultati instructiunile detaliate privind completarea si transmiterea Revisal in
2018>>>
c) prin depunerea la sediul inspectoratului teritorial de munca in format electronic,
insotit de o adresa de inaintare semnata de angajator.
Pentru depunerea la sediu, este necesara stocarea registrulu i pe suport CD sau USB.
Acesta va fi insotit de o adresa de inaintare, semnata si stampilata de catre reprezentantul
legal.
Atentie! Pentru prima depunere a Registrului la sediul ITM, adresa de insotire v fi
insotita si de o copie a cetificatului de inmatr iculare la registrul comertului, o copie a
certificatului de inregistrare fiscala si o copie a actului de identitate.
Evidenta registrelor, respectiv a datelor cuprinse in acestea, transmise de
angajatori/prestatori de servicii, se tine intr -o baza de date organizat a la nivelul Inspectiei
Muncii.
Procedura privind transmiterea registrului in format electronic se stabileste prin
ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale, dupa adoptarea solutiei tehnice a
registrului in format elect ronic si in functie de aceasta.
Angajatorii sau, dupa caz, prestatorii de servicii au obligatia de a completa si
transmite registrul la inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi au
angajatorii sediul sau domiciliul, dupa caz, cel tarziu in z iua lucratoare anterioara inceperii
activitatii de catre primul salariat, cu obligatia completarii acestuia.
Registrul se pastreaza in forma electronica la sediul angajatorului si, dupa caz, la
sediul sucursalei, agentiei, reprezentantei sau al altor aseme nea unitati fara personalitate
juridica, care au delegata comp etenta infiintarii registrului.
Angajatorul are obligatia de a intocmi un dosar personal pentru fiecare dintre
salariati, de a -l pastra in bune conditii la sediu, precum si de a -l prezenta inspe ctorilor de
munca, la solicitarea acestora.
Dosarul personal al salariatului cuprinde cel putin urmatoarele documente: actele
necesare angajarii, contractul individual de munca, actele aditionale si celelalte acte
referitoare la modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale de munca,
acte de studii/certificate de calificare, precum si orice alte documente care certifica
legalitatea si corectit udinea completarii in registru.
La solicitarea scrisa a salariatului sau a unui fost salariat angaj atorul este ob ligat sa
ii elibereze acestuia:
a) copii ale documentelor existente in dosarul personal;
b) copii ale paginilor din registrul electronic care cuprind inscrierile referitoare la
persoana sa si/sau un document care sa ateste activitatea desfasu rata de acesta, durata
activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate, astfel cum rezulta din
registrul general de evidenta si din dosarul personal, in termen de cel mult 15 zile de la
data solicitarii.
Documentele sunt eliberate i n copie certificata de reprezentantul legal al
angajatorului sau de persoana imputernicita de angajator pen tru conformitate cu
originalul.
Registrul electronic si dosarele personale ale fiecarui salariat se vor pastra in
conditii care sa asigure securitate a datelor, precum si pastrarea lor indelungata si
corespunzatoare, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001.
Angajatorul raspunde pentru asigurarea acestor conditii, precum si pentru orice
prejudiciu produs salariatului, sau oricarei alte persoane fi zice sau juridice, pri n incalcarea
acestor obligatii.
In masura in care, din motive obiective, angajatorul se afla in imposibilitatea de a
elibera documentele prevazute mai sus, salariatul sau fostul salariat poate solicita
inspectoratului teritorial de mu nca din raza caruia angajatorul isi desfasoara activitatea
eliberarea unei adeverinte din care sa rezulte elementele continute in registru, astfel cum a
fost intocmit si transmis de catre angajator. Inspectoratul teritorial de munca in cauza
elibereaza doc umentul, in baza registrului electronic transmis de angajator, in termen de
cel mult 15 zile de la data solicitarii.
Nerespectarea de catre angajator a obligatiilor stabilite de lege privind completarea
si transmiterea Revisal constituie contraventi i si se sanctioneaza cu amenzi.
https://www.tititudorancea.com/
1.3 Sistemul de conturi utilizat pentru calculul și decontarea drepturilor salariale
Conturile utilizate pentru înregistrarea și decontarea drepturilor salariale fac parte din
grupa 42 Personal și conturi asimilate , grupa 43 Asigurari sociale, protectie sociala și conturi
asimilate și grupa 64 Cheltuieli cu personalul
GRUPA 42 . Personal și conturi asimilate
Din aceasta grupa fac parte urmatoarele conturi sintetice de gradul I și II:
421. Personal – salarii datorate (P)
423. Personal – ajutoare materiale datorate (P)
424. Prime reprezentând participarea personalului la profit*16) (P)
425. Avansuri acordate personalului (A)
426. Dr epturi de personal neridicate (P)
427. Rețineri din salarii datorate terților (P)
428. Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul
4281. Alte datorii în legătură cu personalul (P)
4282. Alte creanțe în legătură cu personalul (A)
Contul 421 Personal – salarii datorate
Cu ajutorul acestui cont se ține evidenta decontarilor cu personalul pentru drepturile
salariale cuvenite acestuia În bani sau În natura, inclusiv a sporurilor, adaosurilor, premiilor din
fondul de salarii.
Contul 4 21 Personal – salarii datorate este un cont de pasiv.
În creditul contului 421 Personal – salarii datorate se înreg istreaza:
– salariile și alte drepturi cuvenite personalului (641).
În debitul contului 421 Personal – salarii datorate se înreg istreaza:
– retineri din salarii reprezentand avansuri acordate personalului, sume opozabile
salariatilor datorate tertilor, contributia pentru asigurari sociale, contributia pentru ajutorul de
somaj, garantii, impozitul pe salarii, precum și alte retineri datorate ( 425, 427, 431, 437, 428,
444);
– valoarea la pret de înreg istrare a produselor acordate salariatilor ca plata În natura,
potrivit legii (345);
– drepturi de personal neridicate (426);
– salariile nete achitate personalului (512, 531).
Soldul contului r eprezinta drepturile salariale datorate.
Contul 423 Personal – ajutoare materiale datorate
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența ajutoarelor de boală pentru incapacitate
temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces și a altor ajutoare
acordate.
Contul 423 Personal – ajutoare materiale datorate este un cont de pasiv.
În creditul contului 423 Personal – ajutoare materiale datorate se înregistrează:
– ajutoarele materiale suportate potrivit legii, precum și alte ajutoare acordate (431, 645).
În debitul contului 423 Personal – ajutoare materiale datorate se înregistrează:
– ajutoare materiale achitate (512, 531);
– reținerile reprezentând avansuri acordate, sume datorate unității sau terților, contribuția
pentru asigurări sociale, contribuția pentru asigurări de sănătate și pentru ajutorul de șomaj și
impozitul datorat (425, 427, 428, 431, 437, 444);
– ajutoare materiale neridicate (426).
Soldul contului reprezintă ajutoare materiale datorate.
Contul 424 Prime reprezentând participarea personalului la profit
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența primelor acordate personalului din profitul
realizat, potrivit prevederilor legale, reprezentând participarea acestora la profit.
Contul 424 Prime reprezentâ nd participarea personalului la profit este un cont de pasiv.
În creditul contului 424 Prime reprezentând participarea personalului la profit se
înregistrează:
– valoarea primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii
(643).
În debitul contului 424 Prime reprezentând participarea personalului la profit se
înregistrează:
– rețineri reprezentând avansuri, sume datorate unității și terților, precum și alte reț ineri
datorate (427, 428, 444);
– sumele ac hitate personalului (51 2, 531);
– sumele neridicate de personal (426).
Soldul contului reprezintă primele acordate din profit, datorate.
Contul 425 Avansuri acordate personalului
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența avansurilor acordate personalului.
Contul 425 Avansuri ac ordate personalului este un cont de activ.
În debitul contului 425 Avansuri acordate personalului se înregistrează:
– avansurile achitate personalului (512, 531).
În creditul contului 425 Avansuri acordate personalului se înregistrează:
– sumele reținute p e statele de salarii sau de ajutoare materiale, reprezentând avansuri
acordate (421, 423).
Soldul contului reprezintă avansurile acordate.
Contul 426 Drepturi de personal neridicate
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența drepturilor de personal neridic ate în termenul
legal.
Contul 426 Drepturi de personal neridicate este un cont de pasiv.
În creditul contului 426 Drepturi de personal neridicate se înregistrează:
– sumele datorate personalului, reprezentând salarii, sporuri, adaosuri, ajutoare de boală,
prime și alte drepturi, neridicate în termen (421, 423, 424).
În debitul contului 426 Drepturi de personal neridicate se înregistrează:
– sumele achitate personal ului (512, 531);
– drepturile de personal neridicate, prescrise potrivit legii (758).
Soldul contului reprezintă drepturi de personal neridicate.
Contul 427 Rețineri din salarii datorate terților
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența reținerilor și popririlor din salarii, datorate
terților.
Contul 427 Rețineri din salarii datorate terț ilor este un cont de pasiv.
În creditul contului 427 Rețineri din salarii datorate terților se înregistrează:
– sumele reținute personalului, datorate terților, reprezentând chirii, cumpărări cu plata în
rate și alte obligații față de terți (421, 423, 424) .
În debitul contului 427 Rețineri din salarii datorate terților se înregistrează:
– sumele achitate terților, reprezentând rețineri sau popriri (512, 531).
Soldul contului reprezintă sumele reținute, datorate terților.
Contul 428 Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența altor datorii și creanțe în legătură cu personalul.
Contul 428 Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul este un cont bifuncțional.
În creditul contului 428 Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul se înregistrează:
– sumele reținute personalul ui reprezentând garanții (421);
– sumele datorate personalului, pentru care nu s -au întocmit state de plată, determinate de
activitatea exercițiului care urmează să se închidă, inclus iv indemnizațiile pentru concediile de
odihnă neefectuate până la închidere a exercițiului financiar (641);
– sumele datorate personalului sub formă de ajuto are (438);
– sumele încasate sau reținute personalului pentru sumele datorate de acesta (531, 512,
421, 423, 424).
În debitul contului 428 Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul se înregistrează:
– sumele achitate personalului, evidențiate anterior c a datorie față de acesta (531);
– sumele datorate de personal, reprezentâ nd chirii, avansuri nejustificate, salarii, ajutoare
de boală, sporuri și adaosuri necuvenite, imputații și alte debite, precum și sumele achitate de
unitate acestuia (706, 708 , 758, 4427, 438, 512, 531);
– sumele restituite gestionarilor reprezentând gara nțiile și dobânda aferentă (531);
– cota-parte din valoarea echipamentului de lucru sup ortată de personal (758, 4427);
– valoarea biletelor de tratament și odihnă, a tichetelor și biletelor de călătorie și a altor
valori acordate personalului (532);
– sume reprezentând avansuri nejustificate sau nedecontate până la data bilanțului (542).
Soldul creditor al contului reprezintă sumele cuvenite personalului, iar soldul debitor,
sumele datorate de personal.
Contul 4281 Alte datorii În legatura cu persona lul este un cont de pasiv.
Soldul lui reprezinta sumele cuvenite personalului.
Contul 4282 Alte creante În legatura cu personalul este un cont de activ.
Soldul lui reprezinta sumele datorate de personal.
GRUPA 43 Asigurari sociale, protectia s ociala și conturi asimilate
Din aceasta grupa fac parte urmatoarele conturi sintetice de gradul I și II:
431. Asigurări sociale
4311. Contribuția unității la asigurările sociale (P)
4312. Contribuția personalului la asigurările sociale (P)
4313. Contribuț ia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (P)
4314. Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate (P)
4315. Contribuția de asigurări sociale (P)
4316. Contribuția de asigurări sociale de sănătate (P)
4318. Alte contribuții pe ntru asigurările sociale de sănătate (P)
436. Contribu ția asiguratorie pentru muncă
437. Ajutor de șomaj
4371. Contribuția unității la fondul de șomaj (P)
4372. Contribuția personalului la fondul de șomaj (P)
438. Alte datorii și creanțe sociale
4381. Alte datorii sociale (P)
4382. Alte creanțe sociale (A)
Contul 431 Asigurări sociale
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor privind contribuția angajatorului și a
personalului la asigurările sociale și a contribuției pentru asigurări le sociale de sănătate.
Contul 431 Asigurări sociale este un cont de pasiv.
În creditul contului 431 Asigurări sociale se înregistrează:
– contribuția angajatorului la asigurările sociale (645);
– contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de săn ătate (645);
– sume reprezentând alte drepturi de asigurări sociale, potrivit legii (645);
– contribuția personalului la asigurări sociale (421, 423);
– contribuția personalului pentru asigurări sociale de sănătate (421, 423).
În debitul contului 431 Asigu rări sociale se înregistrează:
– sumele virate asigurărilor sociale și asigurărilor sociale de sănătate (512);
– sumele datorate personalului, ce se suportă din asigurări sociale (423);
– sume reprezentând datorii privind asigurările sociale, prescrise, sc utite sau anulate,
potrivit legii (758).
Soldul contului reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale.
Contul 437 Ajutor de șomaj
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor privind ajutorul de șomaj, datorat de
angajator, precum și de personal, potrivit legii.
Contul 437 Ajutor de șomaj este un cont de pasiv.
În creditul contului 437 Ajutor de șomaj se înregistrează:
– sumele datorate de angajator pentru constituirea fondului de șomaj (645);
– sumele datorate de personal pentru cons tituirea fondului de șomaj (421, 423).
În debitul contului 437 Ajutor de șomaj se înregistrează:
– sumele virate reprezentând contribuția unității și a personalului pentru constituirea
fondului de șomaj (512);
– sume reprezentând datorii privind ajutorul d e șomaj, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii
(758).
Soldul contului reprezintă ajutorul de șomaj datorat.
Contul 436 Contribu ția asiguratorie pentru muncă
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor privind contribu ția asiguratorie
pentru muncă datorată de angajator, potrivit legii.
Contul 436 Contribu ția asiguratorie pentru muncă este un cont de pasiv.
În creditul contului 436 Contribu ția asiguratorie pentru muncă se înregistrează:
– sumele datorate de angajator ca și contribu ție asiguratorie pentru muncă (642);
În debitul contului 436 Contribu ția asiguratorie pentru muncă se înregistrează:
– sumele virate reprezentând contribuția asiguratorie pentru muncă datorată de angajator
(544);
– sume reprezentând datoriile privind contri buția asiguratorie pentru muncă prescrise,
scutite sau anulate, potrivit legii (758).
Soldul contului reprezintă sumele datorate de angajator ca și contribu ție asiguratorie
pentru muncă.
Contul 438 Alte datorii și creanțe sociale
Cu aju torul acestui cont se ține evidența contribuției unității la fondurile de pensii
facultative, primele de asigurare voluntară de sănătate și asigurările de viață, a datoriilor de
achitat sau a creanțelor de încasat în contul asigurărilor sociale, precum și a plății acestora.
Contul 438 Alte datorii și creanțe sociale este un cont bifuncțional.
În creditul contului 438 Alte datorii și creanțe sociale se înregistrează:
– contribuția unității la fondurile de pensii facultative (645);
– contribuția unității la p rimele de asigurare voluntară de sănătate (645);
– contribuția unității la asigurările de viață (645);
– sumele reprezentând ajutoare achitate în plus personalului (428);
– sume restituite de la buget reprezentând vărsăminte efectuate în plus în relația cu bugetul
asigurărilor sociale (512).
În debitul contului 438 Alte datorii și creanțe sociale se înregistrează:
– sumele datorate personalului sub formă de ajutoare (428);
– sumele virate reprezentând contribuția unității la fondurile de pensii facultative (512);
– sumele virate reprezentând contribuția unității la primele de asigurare voluntară de sănătate
(512);
– sumele virate reprezentând contribuția unității la asigurările de viață (512);
– sumele virate asigurărilor sociale reflectate ca alte datorii ( 512);
– sume reprezentând alte datorii privind asigurările sociale, prescrise, scutite sau anulate, potrivit
legii (758).
Soldul creditor al contului reprezintă sumele ce urmează a fi plătite pentru contribuția
unității la fondurile de pensii facultative, primele de asigurare voluntară de sănătate și asigurările
de viață, precum și sumele datorate bugetului asigurărilor sociale, iar soldul debitor, sumele ce
urmează a se încasa de la bugetul asigurărilor sociale.
GRUPA 64 . Cheltuieli cu personalul
Din ace asta grupa fac parte urmatoarele conturi sintetice de gradul I și II:
641. Cheltuieli cu salariile personalului
642. Cheltuieli cu avantajele în natură și tichetele acordate salariaților
6421. Cheltuieli cu avantajele în natură acordate salariaților
6422. Cheltuieli cu tichetele acordate salariaților
643. Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii
644. Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit
645. Cheltuieli privind asigu rările ș i protecția social
6451. Cheltuieli privind contribuția uni tății la asigurările sociale
6452. Cheltuieli privind contribuția un ității pentru ajutorul de șomaj
6453. Cheltuieli privind contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
6455. C heltuieli privind contribuția u nității la asigurările de viață
6456. Cheltuieli privind contribuția unității la fondurile de pensii facultative
6457. Cheltuieli privind contribuția unității la primele de asigurare voluntară de sănătate
6458. Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială
646. Cheltuieli privind contribu ția asiguratorie pentru muncă
Contul 641 Cheltuieli cu salariile personalului
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu salariile personalului.
În debitul contului 641 Cheltuieli cu salariile personalului se înregistrează:
– valoarea salariilor și a altor dreptu ri cuvenite personalului (421);
– drepturi de personal pentru care nu s -au întocmit statele de plată, aferente exercițiului
încheiat (428 ).
Contul 642 Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaților
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu tichetele de masă acordate
salariaților.
În debitul contului 642 Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaților se
înregi strează:
– valoarea tichetelor de masă acordate salariaților (532).
Contul 643 Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu primele reprezentând participarea
personalului la profit, acordate potrivit legii.
În debitul contului 643 Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la
profit se înregistrează:
– valoarea primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate acestora
(424).
Contul 644 Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu remunerarea în instrumente de
capitaluri proprii.
În debitul contului 644 Cheltuieli cu remunerarea î n instrumente de capitaluri proprii se
înregistrează:
– valoarea instrumentelor de capitaluri proprii acordate angajaților (106).
Contul 645 Cheltuieli privind asigurările și protecția socială
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor privin d asigurările și protecția
socială.
În debitul contului 645 Cheltuieli privind asigurările și protecția socială se înregistrează:
– sumele acordate personalului, potrivit legii, pentru protecția socială (423);
– contribuția unității la asigurăril e sociale și de sănătate (431);
– contribuția unității la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj (437);
– contribuția unității la fonduri le de pensii facultative (438);
– contribuția unității la primele de asigura re voluntară de sănătate (438);
– contribuția unității la asigurările de viață (438).
Un alt cont utilizat pentru înregistrarea operațiilor privind salariile, asigurările și protecția
socială este contul Contul 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor
Cu ajutorul acestui cont se ține evidenț a impozitelor pe veniturile de natura salariilor și a
altor drepturi similare, datorate bugetului statului.
Contul 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor este un cont de pasiv.
În creditul contului 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor se înregistrează:
– sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura salariilor, reținut din drepturile
bănești cuvenite personalului, potrivit legii (421, 423, 424);
– sumele reprezentând impozitul datorat de către colaboratorii unității pentru plățile ef ectuate
către aceștia (401).
În debitul contului 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor se înregistrează:
– sumele virate la bugetul statului reprezentând impozitul pe veniturile de natura salariilor
și a altor drepturi similare (512);
– sumele rep rezentând impozitul pe venituri de natura salariilor, anulate potrivit legii (758).
Soldul contului reprezintă sumele datorate bugetului statului.
https://www.tititudorancea.com/
1.3 Sistemul de conturi utilizat pentru calculul și decontarea drepturilor salariale
Conturile utilizate pentru înregistrarea și decontarea drepturilor salariale fac parte din
grupa 42 Personal și conturi asimilate , grupa 43 Asigurari sociale, pro tectie sociala și conturi
asimilate și grupa 64 Cheltuieli cu personalul
GRUPA 42 . Personal și conturi asimilate
Din aceasta grupa fac parte urmatoarele conturi sintetice de gradul I și II:
421. Personal – salarii datorate (P)
423. Personal – ajutoare materiale datorate (P)
424. Prime reprezentând participarea personalului la profit*16) (P)
425. Avansuri acordate personalului (A)
426. Drepturi de personal neridicate (P)
427. Rețineri din salarii datorate terților (P)
428. Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul
4281. Alte datorii în legătură cu personalul (P)
4282. Alte creanțe în legătură cu personalul (A)
Contul 421 Personal – salarii datorate
Cu ajutorul acestui cont se ține evidenta decontarilor cu per sonalul pentru drepturile
salariale cuvenite acestuia În bani sau În natura, inclusiv a sporurilor, adaosurilor, premiilor din
fondul de salarii.
Contul 421 Personal – salarii datorate este un cont de pasiv.
În creditul contului 421 Personal – salarii dat orate se înreg istreaza:
– salariile și alte drepturi cuvenite personalului (641).
În debitul contului 421 Personal – salarii datorate se înreg istreaza:
– retineri din salarii reprezentand avansuri acordate personalului, sume opozabile
salariatilor datora te tertilor, contributia pentru asigurari sociale, contributia pentru ajutorul de
somaj, garantii, impozitul pe salarii, precum și alte retineri datorate (425, 427, 431, 437, 428,
444);
– valoarea la pret de înreg istrare a produselor acordate salariatilor ca plata În natura,
potrivit legii (345);
– drepturi de personal neridicate (426);
– salariile nete achitate personalului (512, 531).
Soldul contului reprezinta drepturile salariale datorate.
Contul 423 Personal – ajutoare materiale datorate
Cu ajutor ul acestui cont se ține evidența ajutoarelor de boală pentru incapacitate
temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces și a altor ajutoare
acordate.
Contul 423 Personal – ajutoare materiale datorate este un cont de pasiv.
În creditul contului 423 Personal – ajutoare materiale datorate se înregistrează:
– ajutoarele materiale suportate potrivit legii, precum și alte ajutoare acordate (431, 645).
În debitul contului 423 Personal – ajutoare materiale datorate se înregistrează :
– ajutoare materiale achitate (512, 531);
– reținerile reprezentând avansuri acordate, sume datorate unității sau terților, contribuția
pentru asigurări sociale, contribuția pentru asigurări de sănătate și pentru ajutorul de șomaj și
impozitul datorat (425, 427, 428, 431, 437, 444);
– ajutoare materiale neridicate (426).
Soldul contului reprezintă ajutoare materiale datorate.
Contul 424 Prime reprezentând participarea personalului la profit
Cu ajutorul acestui cont se ține evidenț a primelor acordate personalului din profitul
realizat, potrivit prevederilor legale, reprezentând participarea acestora la profit.
Contul 424 Prime reprezentând participarea personalului la profit este un cont de pasiv.
În creditul contului 424 Prime repr ezentând participarea personalului la profit se
înregistrează:
– valoarea primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii
(643).
În debitul contului 424 Prime reprezentând participarea personalului la profit se
înregistre ază:
– rețineri reprezentând avansuri, sume datorate unității și terților, precum și alte reț ineri
datorate (427, 428, 444);
– sumele ac hitate personalului (512, 531);
– sumele neridicate de personal (426).
Soldul contului reprezintă primele acordate din p rofit, datorate.
Contul 425 Avansuri acordate personalului
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența avansurilor acordate personalului.
Contul 425 Avansuri acordate personalului este un cont de activ.
În debitul contului 425 Avansuri acordate personalului se înregistrează:
– avansurile achitate personalului (512, 531).
În creditul contului 425 Avansuri acordate personalului se înregistrează:
– sumele reținute pe statele de salarii sau de ajutoare materia le, reprezentând avansuri
acordate (421, 423).
Soldul contului reprezintă avansurile acordate.
Contul 426 Drepturi de personal neridicate
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența drepturilor de personal neridicate în termenul
legal.
Contul 426 Drepturi d e personal neridicate este un cont de pasiv.
În creditul contului 426 Drepturi de personal neridicate se înregistrează:
– sumele datorate personalului, reprezentând salarii, sporuri, adaosuri, ajutoare de boală,
prime și alte drepturi, neridicate în termen (421, 423, 424).
În debitul contului 426 Drepturi de personal neridicate se înregistrează:
– sumele achitate personal ului (512, 531);
– drepturile de personal neridicate, prescrise potrivit legii (758).
Soldul contului reprezintă drepturi de personal neri dicate.
Contul 427 Rețineri din salarii datorate terților
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența reținerilor și popririlor din salarii, datorate
terților.
Contul 427 Rețineri din salarii datorate terților este un cont de pasiv.
În creditul contului 427 Rețineri din salarii datorate terților se înregistrează:
– sumele reținute personalului, datorate terților, reprezentând chirii, cumpărări cu plata în
rate și alte obligații față de terți (421, 423, 424).
În debitul contului 427 Rețineri din salarii dator ate terților se înregistrează:
– sumele achitate terților, reprezentând rețineri sau popriri (512, 531).
Soldul contului reprezintă sumele reținute, datorate terților.
Contul 428 Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența altor datorii și creanțe în legătură cu personalul.
Contul 428 Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul este un cont bifuncțional.
În creditul contului 428 Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul se înregistrează:
– sumele reținute personalul ui reprezentând garanții (421);
– sumele datorate personalului, pentru care nu s -au întocmit state de plată, determinate de
activitatea exercițiului care urmează să se închidă, inclusiv indemnizațiile pentru c oncediile de
odihnă neefectuate până la închidere a exercițiului financiar (641);
– sumele datorate personalului sub formă de ajuto are (438);
– sumele încasate sau reținute personalului pentru sumele datorate de acesta (531, 512,
421, 423, 424).
În debitul contului 428 Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul se înregistrează:
– sumele achitate personalului, evidențiate anterior c a datorie față de acesta (531);
– sumele datorate de personal, reprezentând chirii, avansuri nejustificate, salarii, ajut oare
de boală, sporuri și adaosuri necuvenite, imputații și alte debite, precum și sumele achitate de
unitate acestuia (706, 708 , 758, 4427, 438, 512, 531);
– sumele restituite gestionarilor reprezentând garanț iile și dobânda aferentă (531);
– cota-parte din valoarea echipamentului de lucru sup ortată de personal (758, 4427);
– valoarea biletelor de tratament și odihnă, a tichetelor și biletelor de călătorie și a altor
valori acordate personalului (532);
– sume reprezentând avansuri nejustifica te sau nedecontate până la data bilanțului (542).
Soldul creditor al contului reprezintă sumele cuvenite personalului, iar soldul debitor,
sumele datorate de personal.
Contul 4281 Alte datorii În legatura cu personalul este un cont de pasiv.
Soldul lui re prezinta sumele cuvenite personalului.
Contul 4282 Alte creante În legatura cu personalul este un cont de activ.
Soldul lui reprezinta sumele datorate de personal.
GRUPA 43 Asigurari sociale, protectia sociala și conturi asimilate
Din aceasta grupa fac parte urmatoarele conturi sintetice de gradul I și II:
431. Asigurări sociale
4311. Contribuția unității la asigurările sociale (P)
4312. Contribuția personalului la asigurările sociale (P)
4313. Contribuț ia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (P)
4314. Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate (P)
4315. Contribuția de asigurări sociale (P)
4316. Contribuția de asigurări sociale de sănătate (P)
4318. Alte contribuții pe ntru asigurările sociale de sănătate (P)
436. Contribu ția asiguratorie pentru muncă
437. Ajutor de șomaj
4371. Contribuția unității la fondul de șomaj (P)
4372. Contribuția personalului la fondul de șomaj (P)
438. Alte datorii și creanțe sociale
4381. Alte datorii sociale (P)
4382. Alte creanțe sociale (A)
Contul 431 Asigurări sociale
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor privind contribuția angajatorului și a
personalului la asigurările sociale și a contribuției pentru asigurările sociale de sănătate.
Contul 431 Asigurări sociale este un cont de pasiv.
În creditul contului 431 Asigurări sociale se înregistrează:
– contribuția angajatorului la asigurările sociale (645);
– contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănă tate (645);
– sume reprezentând alte drepturi de asigurări sociale, potrivit legii (645);
– contribuția personalului la asigurări sociale (421, 423);
– contribuția personalului pentru asigurări sociale de sănătate (421, 423).
În debitul contului 431 Asigur ări sociale se înregistrează:
– sumele virate asigurărilor sociale și asigurărilor sociale de sănătate (512);
– sumele datorate personalului, ce se suportă din asigurări sociale (423);
– sume reprezentând datorii privind asigurările sociale, prescrise, scu tite sau anulate,
potrivit legii (758).
Soldul contului reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale.
Contul 437 Ajutor de șomaj
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor privind ajutorul de șomaj, datorat de
angajator, precum și de person al, potrivit legii.
Contul 437 Ajutor de șomaj este un cont de pasiv.
În creditul contului 437 Ajutor de șomaj se înregistrează:
– sumele datorate de angajator pentru constituirea fondului de șomaj (645);
– sumele datorate de personal pentru constituirea f ondului de șomaj (421, 423).
În debitul contului 437 Ajutor de șomaj se înregistrează:
– sumele virate reprezentând contribuția unității și a personalului pentru constituirea
fondului de șomaj (512);
– sume reprezentând datorii privind ajutorul de șomaj, p rescrise, scutite sau anulate, potrivit legii
(758).
Soldul contului reprezintă ajutorul de șomaj datorat.
Contul 436 Contribu ția asiguratorie pentru muncă
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor privind contribu ția asiguratorie
pentru muncă datorată de angajator, potrivit legii.
Contul 436 Contribu ția asiguratorie pentru muncă este un cont de pasiv.
În creditul contului 436 Contribu ția asiguratorie pentru muncă se înregistrează:
– sumele datorate de angajator c a și contribu ție asiguratorie pentru muncă (642);
În debitul contului 436 Contribu ția asiguratorie pentru muncă se înregistrează:
– sumele virate reprezentând contribuția asiguratorie pentru muncă datorată de angajator
(544);
– sume reprezentând datoriil e privind contribu ția asiguratorie pentru muncă prescrise,
scutite sau anulate, potrivit legii (758).
Soldul contului reprezintă sumele datorate de angajator ca și contribu ție asiguratorie
pentru muncă.
Contul 438 Alte datorii și creanțe sociale
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența contribuției unității la fondurile de pensii
facultative, primele de asigurare voluntară de sănătate și asigurările de viață, a datoriilor de
achitat sau a creanțelor de încasat în contul asigurărilor sociale, prec um și a plății acestora.
Contul 438 Alte datorii și creanțe sociale este un cont bifuncțional.
În creditul contului 438 Alte datorii și creanțe sociale se înregistrează:
– contribuția unității la fondurile de pensii facultative (645);
– contribuția unități i la primele de asigurare voluntară de sănătate (645);
– contribuția unității la asigurările de viață (645);
– sumele reprezentând ajutoare achitate în plus personalului (428);
– sume restituite de la buget reprezentând vărsăminte efectuate în plus în rela ția cu bugetul
asigurărilor sociale (512).
În debitul contului 438 Alte datorii și creanțe sociale se înregistrează:
– sumele datorate personalului sub formă de ajutoare (428);
– sumele virate reprezentând contribuția unității la fondurile de pensii facult ative (512);
– sumele virate reprezentând contribuția unității la primele de asigurare voluntară de sănătate
(512);
– sumele virate reprezentând contribuția unității la asigurările de viață (512);
– sumele virate asigurărilor sociale reflectate ca alte dat orii (512);
– sume reprezentând alte datorii privind asigurările sociale, prescrise, scutite sau anulate, potrivit
legii (758).
Soldul creditor al contului reprezintă sumele ce urmează a fi plătite pentru contribuția
unității la fondurile de pensii faculta tive, primele de asigurare voluntară de sănătate și asigurările
de viață, precum și sumele datorate bugetului asigurărilor sociale, iar soldul debitor, sumele ce
urmează a se încasa de la bugetul asigurărilor sociale.
GRUPA 64 . Cheltuieli cu personalul
Din aceasta grupa fac parte urmatoarele conturi sintetice de gradul I și II:
641. Cheltuieli cu salariile personalului
642. Cheltuieli cu avantajele în natură și tichetele acordate salariaților
6421. Cheltuieli cu avantajele în natură acordate salariaților
6422. Cheltuieli cu tichetele acordate salariaților
643. Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii
644. Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit
645. Cheltuieli privind asigu rările ș i protecția social
6451. Cheltuieli privind contribuția uni tății la asigurările sociale
6452. Cheltuieli privind contribuția un ității pentru ajutorul de șomaj
6453. Cheltuieli privind contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
6455. C heltuieli privind contribuția u nității la asigurările de viață
6456. Cheltuieli privind contribuția unității la fondurile de pensii facultative
6457. Cheltuieli privind contribuția unității la primele de asigurare voluntară de sănătate
6458. Alte cheltuiel i privind asigurările și protecția socială
646. Cheltuieli privind contribu ția asiguratorie pentru muncă
Contul 641 Cheltuieli cu salariile personalului
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu salariile personalului.
În debitul contului 641 Cheltuieli cu salariile personalului se înregistrează:
– valoarea salariilor și a altor dreptu ri cuvenite personalului (421);
– drepturi de personal pentru care nu s -au întocmit statele de plată, aferente exercițiului
încheiat (428).
Contul 642 Chelt uieli cu tichetele de masă acordate salariaților
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu tichetele de masă acordate
salariaților.
În debitul contului 642 Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaților se
înregistrează:
– valoarea tichetelor de masă acordate salariaților (532).
Contul 643 Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu primele reprezentând participarea
personalului la profit, aco rdate potrivit legii.
În debitul contului 643 Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la
profit se înregistrează:
– valoarea primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate acestora
(424).
Contul 644 Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu remunerarea în instrumente de
capitaluri proprii.
În debitul contului 644 Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii se
înregistrează:
– valoarea instrumentelor de capitaluri proprii acordate angajaților (106).
Contul 645 Cheltuieli privind asigurările și protecția socială
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor privind asigurările și protecția
socială.
În debitul contului 645 Cheltuieli privind asigurările și protecția socială se înregistrează:
– sumele acordate personalului, potrivit legii, pentru protecția socială (423);
– contribuția unității la asigurăril e sociale și de sănătate (431);
– contribuția unit ății la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj (437);
– contribuția unității la fonduri le de pensii facultative (438);
– contribuția unității la primele de asigura re voluntară de sănătate (438);
– contribuția unității la asigurările de viață (438).
Un alt cont utilizat pentru înregistrarea operațiilor privind salariile, asigurările și protecția
socială este contul Contul 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența impozitelor pe veniturile de natura sa lariilor și a
altor drepturi similare, datorate bugetului statului.
Contul 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor este un cont de pasiv.
În creditul contului 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor se înregistrează:
– sumele reprezentând imp ozitul pe venituri de natura salariilor, reținut din drepturile
bănești cuvenite personalului, potrivit legii (421, 423, 424);
– sumele reprezentând impozitul datorat de către colaboratorii unității pentru plățile efectuate
către aceștia (401).
În debitul contului 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor se înregistrează:
– sumele virate la bugetul statului reprezentând impozitul pe veniturile de natura salariilor
și a altor drepturi similare (512);
– sumele reprezentând impozitul pe venituri de natur a salariilor, anulate potrivit legii (758).
Soldul contului reprezintă sumele datorate bugetului statului.
1.4 Contribu ții sociale privind decontările cu personalul
Încep ând cu venituril e aferente lunii ianuarie 2018, cotele de impozitare, cotele
contributiilor de asigurari sociale obligatorii, potrivit OUG nr. 79/2017 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial nr. 885 din
10 noiembrie 2017, HG nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara
garantat in plata, publicata in Monitorul Oficial nr. 950 din 29 noiembrie 2017, sunt:
1. Impozitul pe venit
Cota de impozit este 10% pentru determinarea impozitului pe veniturile din salarii si
asimilat e salariilor (inclusiv zilieri).
Impozitul lunar se determină astfel:
a) la locul unde se află func ția de bază, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul
determinată ca diferen ță între venitul net din salarii calculat prin deducerea din ven itul brut a
contribu țiilor sociale obligatorii aferente unei luni, precum și, după caz, a contribu ției individuale
la bugetul de stat datorată potrivit legii, și următoarele:
– deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
– cotiza ția sindicală plă tită în luna respectivă;
– contribu țiile la fondurile de pensii suportate de angaja ți, astfel încât la nivelul anului să
nu se depă șească echivalentul în lei al sumei de 400 euro;
– primele de asigurare voluntară de sănătate;
Deducerea personala acordata p entru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de
baza, pentru venitul lunar brut de pana la 1.950 lei inclusiv, este:
-pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere – 510 lei,
-pentru contribuabilii care au o persoana in intretiner e – 670 lei,
-pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere – 830 lei,
pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere – 990 lei,
-pentru contribuabilii care au patru sau mai multe per soane in intretinere -1310 lei.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.951
lei si 3.600 lei, inclusive, deducerile personale sunt degresive si și se stabilesc potrivit
următorului tabel:
Venit lunar brut Persoane aflate în î ntreținere
de la -. la fără 1 pers. 2 pers. 3 pers. 4 și peste
4 pers.
1 1950 510 670 830 990 1310
1951 2000 495 655 815 975 1295
2001 2050 480 640 800 960 1280
2051 2100 465 625 785 945 1265
2101 2150 450 610 770 930 1250
2151 2200 435 595 755 915 1235
2201 2250 420 580 740 900 1220
2251 2300 405 565 725 885 1205
2301 2350 390 550 710 870 1190
2351 2400 375 535 695 855 1175
2401 2450 360 520 680 840 1160
2451 2500 345 505 665 825 1145
2501 2550 330 490 650 810 1130
2551 2600 315 475 635 795 1115
2601 2650 300 460 620 780 1100
2651 2700 285 445 605 765 1085
2701 2750 270 430 590 750 1070
2751 2800 255 415 575 735 1055
2801 2850 240 400 560 720 1040
2851 2900 225 385 545 705 1025
2901 2950 210 370 530 690 1010
2951 3000 195 355 515 675 995
3001 3050 180 340 500 660 980
3051 3100 165 325 485 645 965
3101 3150 150 310 470 630 950
3151 3200 135 295 455 615 935
3201 3250 120 280 440 600 920
3251 3300 105 265 425 585 905
3301 3350 90 250 410 570 890
3351 3400 75 235 395 555 875
3401 3450 60 220 380 540 860
3451 3500 45 205 365 525 845
3501 3550 30 190 350 510 830
3551 3600 15 175 335 495 815
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu
se acorda deducerea personala .
Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii si alti membri de familie pana la gradul
al doilea inclusiv, ale carei venitur i impozabile si neimpoza bile, nu depasesc 510 lei lunar .
b) pentru veniturile ob ținute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei
de calcul determinate ca diferen ță între venitul brut și contribu țiile sociale obligatorii aferente
unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice
interna ționale la care România este parte, precum și, după caz, a contribu ției individuale la
bugetul de stat datorate potrivit le gii, pe fiecare loc de realizare a acestora.
În cazul veniturilor din salarii și/sau al diferen țelor de venituri din salarii stabilite pentru
perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează și se re ține la data efectuării plă ții, în
conformita te cu reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate în afara func ției de
bază la data plă ții, și se plăte ște până la data de 25 a lunii următoare celei în care s -au plătit.
În cazul veniturilor reprezentând salarii/solde, diferen țe de salar ii/solde, dobânzi acordate
în legătură cu acestea, precum și actualizarea lor cu indicele de infla ție, stabilite în baza unor
hotărâri judecătore ști rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătore ști definitive și
executorii, impozitul se calculează și se re ține la data efectuării plă ții, în conformitate cu
reglementările legale în vigoare la data plă ții pentru veniturile realizate în afara func ției de bază,
și se plăte ște până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite.
Plătitorul e ste obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din
salarii, pentru fiecare contribuabil.
Pentru veniturile platite incepand cu data de 1 ianuarie 2018 impozitul retinut la sursa pe
veniturile din drepturi de proprietate intelect uala, din arendarea bunurilor agricole, precum si in
cazul veniturilor obtinute de persoanele fizice in cadrul unei asocieri fara personalitate juridica
cu contribuabil potrivit titlurilor II sau III, se declara prin completarea si depunerea formularului
D100 Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat.
Cota de impozit pe veniturile din proprietate intelectuala, pentru care platitori de venituri
au obligatia retinerii la sursa a impozitului este 7% pentru plati anicipate, aplicata la venitul , iar
pentru stabilirea impozitului final 10%, asupra venitului brut diminuat cu cheltuielile determinate
prin aplicarea cotei forfetar e de 40% asupra venitului brut.
Cota de impozit pe veniturile din arenda este 10%, calculat ă prin retinere la sursa de ca tre
platitorii de venituri, asupra venitului net, obtinut prin deducerea din venitul brut a chetuielilor
determinate prin aplicarea cot ei de 40% asupra venitului brut .
Incepand cu veniturile aferente lunii ianuarie 2018, platitorii de venituri cu regim de
retinere la sursa a impozitelor au obligatia sa depuna o declaratie privind calcularea si retinerea
impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, D205, la organul fiscal competent, pana in ultima
zi a luni februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat, cu exceptia platitorilor de venituri
din salarii si asimilate salariilor, care au oblig atia depunerii declaratiei D112 .
In anul 2019, declaratia D 205 se depune pentru anul 2018, de platitorii de venituri cu
regim de retinere la sursa a impozitelo r, fara a cuprinde impozitul pe veniturile din salarii si
asimilate salariilor.
2. Contribuț ia de asigurari sociale
Cota contribu ției de asigurari sociale datorată de catre persoanele fizice care realizeaza
venituri din salarii sau asimilate salariilor este 25%.
Baza lunară de calcul al contribu ției de asigurări sociale, în cazul persoanelor fizice care
realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, o re prezintă câ știgul brut realizat din salarii
și venituri asimilate salari ilor, în țară și în alte state.
Pentru persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate
acestora, baza lunară de calcul pentru contribu ția de asigurări sociale o reprezintă suma
câștigurilor brute realizate de persoanele fizice care ob țin venituri din salarii sau asimilate
salariilor asupra cărora se datorează contribu ția, pentru activitatea desfă șurată în condi ții
deosebite, speciale sau în alte condi ții de muncă.
Contribuția de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care ob țin venituri din
salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau
cu timp partial nu poate fi mai mică decât nivelul co ntribu ției de asigurări sociale calculate prin
aplicarea cotei de 25% asupra salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care
se datorează contribu ția de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună
în care con tractul a fost activ.
Prevederile nu se aplică în cazul persoanelor fizice aflate în una dintre următoarele
situa ții:
a) sunt elevi sau studen ți, cu vârsta până la 26 de ani, afla ți într -o formă de școlarizare;
b) sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă d e până la 18 de ani;
c) sunt persoane cu dizabilită ți sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se
recunoa ște posibilitatea de a lucra mai pu țin de 8 ore pe zi;
d) au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă î n sistemul public de pensii, cu
excep ția pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor
legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul
public de pensii cu pensi a stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public
de pensii;
e) realizează în cursul aceleia și luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a
două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de cal cul cumulată aferentă
acestora este cel pu țin egală cu salariul de bază minim brut pe țară.
Se excepteaza de la plata contributiei de asigurari sociale veniturile din salarii si asimilate
salariilor realizate de catre persoanele fizice asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale, din
activitati pentru care exista obligatia asigurarii in aceste sisteme potrivit legii.
Pe veniturile din proprietate intelectuala, pentru care platitori de venituri au obligatia
retinerii la sursa a impozitului, nu se mai datoreaza contributia de asigurari sociale.
Cotele de contributii de asigurari sociale datorata de catre persoanele fizice și juridice
care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora sunt:
a) in cazul conditiilor deosebite de munca 4%.
b) in cazul conditiilor speciale de munca 8%.
3. Contributia de asigurari sociale de sanatate
Cota de contributie i de asigurari sociale de sanatate datorata de catre persoanele fizice
care au calitatea de angajati sau pentru care exista obligatia platii este 10%.
Baza de calcul a contributiei de asigurari sociale de sanatate datorata de catre persoanele
fizice care ob tin venituri din salarii sau asimilate salariilor, in baza unui contract de munca cu
norma intreaga sau cu timp partial, nu poate fi mai mica decat salariul de baza minim brut pe tara
in vigoare in luna pentru care se datoreaza contributia de asigurari soc iale de sanatate,
corespunzator numarului de zile in care contractul a fost activ (nu a fost suspendat.
Nu se mai datoreaza contributie de asigurari sociale de sanatate pentru indemnizatiile de
incapacitate temporara de munca, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli
profesionale , fiind incluse in categoria persoanelor fizice exceptate de la plata contributiei d e
asigurari sociale de sanatate.
Platitorii de venituri nu au obligatia calcularii si retinerii contributiilor sociale de
sanatate, ince pand cu 1 ianuarie 2018, pentru veniturile cu regim de retinere la sursa a
impozitului pe venit, obtinute din drepturi de proprietate intelectuala, arenda , asocieri cu
persoane juridice .
Persoanele care prin insumarea venitului net din activitati independ ente, venitului brut
din asociere cu o persoana juridica contribuabil, venitul net sau norma de venit, dupa caz, din
cedarea folosintei bunurilor, venitul/castigul din investitii, venitul net sau norma de venit, dupa
caz, din activitati agricole, venitul b rut/venit impozabil din alte surse, realizeaza venituri anuale
cumulate, in anul fiscal precedent, cel putin egale cu 12 salarii de baza minime brute pe tara din
una sau mai multe surse de venituri si nu sunt exceptate de la plata contributiei de asigurari
sociale de sanatate, datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate si depun anual la
organul fiscal competent, pana la 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabileste
contributia, declaratia cu privire la incadrarea veniturilor realizate in plafon .
4. Contributia asiguratorie pentru munca
Contribuabilii obliga ți la plata contribu ției asiguratorii pentru muncă sunt:
a) persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora,
pentru cetă țenii români, cet ățeni ai altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, domiciliul sau
reședința în România;
b) persoanele fizice cetă țeni români, cetă țenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care
au, domiciliul sau re ședința în România, și care realizează în R omânia venituri din salarii sau
asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub inciden ța legisla ției europene
aplicabile în domeniul securită ții sociale.
Contribu ția asiguratorie pentru muncă se datorează pentru veniturile din salarii și
asimilate salariilor, acordate de către contribuabilii prevăzu ți la lit. a), respectiv realizate de către
persoanele fizice prevăzute la lit. b).
Cota contributiei asiguratorie pentru munca datorata de catre angajatori sau persoane
asimilate acestora este 2,25.
Baza lunară de calcul al contribu ției asiguratorii pentru muncă o reprezintă suma
câștigurilor brute realizate din salarii și venituri asimilate salariilor, în țară și în străinătate.
Declararea și plata se fac lunar sau trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare celei
pentru care se plătesc veniturile, respectiv a lunii următoare trimestrului pentru care se plătesc
veniturile.
Angajatorii depun formularul 112 – Declara ție privind obliga țiile de plată a contribu țiilor
sociale, impoz itului pe venit și eviden ța nominală a persoanelor asigurate.
Banii colecta ți din această taxă se distribuie astfel: 15% la fondul de garantare pentru
plata crean țelor salariale, 20 la sută la bugetul asigurărilor pentru șomaj, 5% la sistemul de
asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, 40% la fondul na țional unic de
asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale și 20% la bugetul de stat.
5. Contributia pentru persoane cu handicap neincadrate
Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel
putin 50 de angajati , au obligatia de a angaja persoane cu handicap într -un procent de cel
putin 4% din numarul total de angajati .
Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, pu blice sau private, care nu
angajează persoane cu handicap plătesc lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul
de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în
care nu au angajat persoane cu handicap. 10
6. Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată
Începâ nd cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe țară garantat în
plată, , sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabile ște la 1.900
lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul
2018, reprezentând 11,40 lei/or ă11.
Majorarea salariului minim brut de la 1.450 lei la 1.900 lei reprezintă o creștere de
31,03% față de anul 2017 și este influențată de transferul contribuțiilor de la angajator la
angajat, care reprezintă 22,75%.
7. Castigul salarial mediu brut pe anul 2018
Conform art. 15 din Legea nr. 3/2018 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2018
publicata in Monitorul Oficial nr. 5 din 03/01/2018 castigul salarial mediu brut utilizat la
fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2018 este de 4.162 lei.
Castigul salarial mediu brut serveste, la stabilirea bazei de calcul a CAS in c azul
concediilor medicale precum si la plafonarea venitului lunar pentru care se asigura facultativ
persoanele fizice autorizate in sistemul asigurarilor pentru somaj.
Baza de calcul al CAS in cazul concediilor medicale
10 Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 20
11 Hotărârii Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului minim brut pe țară garantat în plată
In perioada in care persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii sau asimilate
salariilor beneficiaza de concedii medicale si de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate,
baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate bu getului asigurarilor sociale de
stat este suma reprezentand 35% din castigul salarial mediu brut, corespunzator numarului zilelor
lucratoare din concediul medical.
Astfel, baza de calcul va fi 35% x 4.162 lei = 1.457 lei, corespunzator numarului zilelor
lucratoare din concediul medical
Contributia pentru asigurare pentru somaj pentru persoanele fizice autorizate
Desi nu au obligatia asigurarii, persoanele fizice autorizate se pot asigura facultativ in
sistemul asigurarilor pentru somaj prin incheierea unu i contract de asigurare pentru somaj si prin
plata in temeiul acestui contract de asigurare a contributiei la bugetul asigurarilor pentru somaj.
Cota contributiei este egala cu cota de 20% care revine bugetului asigurarilor pentru somaj din
cota contributi ei asiguratorie pentru munca de 2,25%.
Cota se aplica asupra venitului lunar declarat in contractul de asigurare pentru somaj iar
contribu?ia se plateste lunar de catre persoanele asigurate in baza contractului de asigurare
pentru somaj.
Venitul lunar pent ru care se asigura facultativ persoanele fizice autorizate nu poate fi mai
mic decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, stabilit potrivit legii, si mai mare
decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut, stabilit potrivit l egii, in vigoare in luna
pentru care se plateste contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj 4.162 lei x 5 = 20.810 lei).
8. Cuantumul ajutorului de deces
Pentru anul 2018 cuantumul ajutorului de deces se stabileste, in cazul:
-asiguratului sau pens ionarului 4.162 lei
-unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului 2.081 lei, potrivit art. 16 din
Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2018.
1.4 Contribu ții sociale privind decontările cu personalul
Încep ând cu venituril e aferente lunii ianuarie 2018, cotele de impozitare, cotele
contributiilor de asigurari sociale obligatorii, potrivit OUG nr. 79/2017 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial nr. 885 din
10 noiembrie 2017, HG nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara
garantat in plata, publicata in Monitorul Oficial nr. 950 din 29 noiembrie 2017, sunt:
4. Impozitul pe venit
Cota de impozit este 10% pentru determinarea impozitului pe veniturile din salarii si
asimilat e salariilor (inclusiv zilieri).
Impozitul lunar se determină astfel:
a) la locul unde se află func ția de bază, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul
determinată ca diferen ță între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a
contribu țiilor sociale obligatorii aferente unei luni, precum și, după caz, a contribu ției individuale
la bugetul de stat datorată potrivit legii, și următoarele:
– deducerea pers onală acordată pentru luna respectivă;
– cotiza ția sindicală plătită în luna respectivă;
– contribu țiile la fondurile de pensii suportate de angaja ți, astfel încât la nivelul anului să
nu se depă șească echivalentul în lei al sumei de 400 euro;
– primele de asigurare voluntară de sănătate;
Deducerea personala acordata pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de
baza, pentru venitul lunar brut de pana la 1.950 lei inclusiv, este:
-pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere – 510 lei,
-pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere – 670 lei,
-pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere – 830 lei,
pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere – 990 lei,
-pentru contribuabilii care au patr u sau mai multe per soane in intretinere -1310 lei.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.951
lei si 3.600 lei, inclusive, deducerile personale sunt degresive si și se stabilesc potrivit
următorului tabel:
Venit lunar brut Persoane aflate în între ținere
de la -. la fără 1 pers. 2 pers. 3 pers. 4 și peste
4 pers.
1 1950 510 670 830 990 1310
1951 2000 495 655 815 975 1295
2001 2050 480 640 800 960 1280
2051 2100 465 625 785 945 1265
2101 2150 450 610 770 930 1250
2151 2200 435 595 755 915 1235
2201 2250 420 580 740 900 1220
2251 2300 405 565 725 885 1205
2301 2350 390 550 710 870 1190
2351 2400 375 535 695 855 1175
2401 2450 360 520 680 840 1160
2451 2500 345 505 665 825 1145
2501 2550 330 490 650 810 1130
2551 2600 315 475 635 795 1115
2601 2650 300 460 620 780 1100
2651 2700 285 445 605 765 1085
2701 2750 270 430 590 750 1070
2751 2800 255 415 575 735 1055
2801 2850 240 400 560 720 1040
2851 2900 225 385 545 705 1025
2901 2950 210 370 530 690 1010
2951 3000 195 355 515 675 995
3001 3050 180 340 500 660 980
3051 3100 165 325 485 645 965
3101 3150 150 310 470 630 950
3151 3200 135 295 455 615 935
3201 3250 120 280 440 600 920
3251 3300 105 265 425 585 905
3301 3350 90 250 410 570 890
3351 3400 75 235 395 555 875
3401 3450 60 220 380 540 860
3451 3500 45 205 365 525 845
3501 3550 30 190 350 510 830
3551 3600 15 175 335 495 815
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu
se acorda deducerea personala .
Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii si alti membri de familie pana la gradul
al doilea inclusiv, ale carei venitur i impozabile si neimpoza bile, nu depasesc 510 lei lunar .
b) pentru veniturile ob ținute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei
de calcul determinate ca diferen ță între venitul brut și contribu țiile sociale obligatorii aferente
unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice
interna ționale la care România este parte, precum și, după caz, a contribu ției individuale la
bugetul de stat datorate potrivit le gii, pe fiecare loc de realizare a acestora.
În cazul veniturilor din salarii și/sau al diferen țelor de venituri din salarii stabilite pentru
perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează și se re ține la data efectuării plă ții, în
conformita te cu reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate în afara func ției de
bază la data plă ții, și se plăte ște până la data de 25 a lunii următoare celei în care s -au plătit.
În cazul veniturilor reprezentând salarii/solde, diferen țe de salar ii/solde, dobânzi acordate
în legătură cu acestea, precum și actualizarea lor cu indicele de infla ție, stabilite în baza unor
hotărâri judecătore ști rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătore ști definitive și
executorii, impozitul se calculează și se re ține la data efectuării plă ții, în conformitate cu
reglementările legale în vigoare la data plă ții pentru veniturile realizate în afara func ției de bază,
și se plăte ște până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite.
Plătitorul e ste obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din
salarii, pentru fiecare contribuabil.
Pentru veniturile platite incepand cu data de 1 ianuarie 2018 impozitul retinut la sursa pe
veniturile din drepturi de proprietate intelect uala, din arendarea bunurilor agricole, precum si in
cazul veniturilor obtinute de persoanele fizice in cadrul unei asocieri fara personalitate juridica
cu contribuabil potrivit titlurilor II sau III, se declara prin completarea si depunerea formularului
D100 Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat.
Cota de impozit pe veniturile din proprietate intelectuala, pentru care platitori de venituri
au obligatia retinerii la sursa a impozitului este 7% pentru plati anicipate, aplicata la venitul , iar
pentru stabilirea impozitului final 10%, asupra venitului brut diminuat cu cheltuielile determinate
prin aplicarea cotei forfetar e de 40% asupra venitului brut.
Cota de impozit pe veniturile din arenda este 10%, calculat ă prin retinere la sursa de ca tre
platitorii de venituri, asupra venitului net, obtinut prin deducerea din venitul brut a chetuielilor
determinate prin aplicarea cot ei de 40% asupra venitului brut .
Incepand cu veniturile aferente lunii ianuarie 2018, platitorii de venituri cu regim de
retinere la sursa a impozitelor au obligatia sa depuna o declaratie privind calcularea si retinerea
impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, D205, la organul fiscal competent, pana in ultima
zi a luni februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat, cu exceptia platitorilor de venituri
din salarii si asimilate salariilor, care au oblig atia depunerii declaratiei D112 .
In anul 2019, declaratia D 205 se depune pentru anul 2018, de platitorii de venituri cu
regim de retinere la sursa a impozitelo r, fara a cuprinde impozitul pe veniturile din salarii si
asimilate salariilor.
5. Contribuț ia de asigurari sociale
Cota contribu ției de asigurari sociale datorată de catre persoanele fizice care realizeaza
venituri din salarii sau asimilate salariilor este 25%.
Baza lunară de calcul al contribu ției de asigurări sociale, în cazul persoanelor fizice care
realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, o reprezintă câ știgul brut realizat din salarii
și venituri asimilate salari ilor, în țară și în alte state.
Pentru persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate
acestora, baza lunară de calcul pentru contribu ția de asigurări sociale o reprezintă suma
câștigurilor brute realizate de persoan ele fizice care ob țin venituri din salarii sau asimilate
salariilor asupra cărora se datorează contribu ția, pentru activitatea desfă șurată în condi ții
deosebite, speciale sau în alte condi ții de muncă.
Contribuția de asigurări sociale datorată de către pe rsoanele fizice care ob țin venituri din
salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau
cu timp partial nu poate fi mai mică decât nivelul contribu ției de asigurări sociale calculate prin
aplicarea cotei de 25% asupra salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care
se datorează contribu ția de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună
în care contractul a fost activ.
Prevederile nu se aplică în cazul persoanel or fizice aflate în una dintre următoarele
situa ții:
a) sunt elevi sau studen ți, cu vârsta până la 26 de ani, afla ți într -o formă de școlarizare;
b) sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 de ani;
c) sunt persoane cu dizabilită ți sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se
recunoa ște posibilitatea de a lucra mai pu țin de 8 ore pe zi;
d) au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu
excep ția pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor
legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul
public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public
de pen sii;
e) realizează în cursul aceleia și luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a
două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă
acestora este cel pu țin egală cu salariul de bază minim brut pe țară.
Se excepteaza de la plata contributiei de asigurari sociale veniturile din salarii si asimilate
salariilor realizate de catre persoanele fizice asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale, din
activitati pentru care exista obligatia asigurar ii in aceste sisteme potrivit legii.
Pe veniturile din proprietate intelectuala, pentru care platitori de venituri au obligatia
retinerii la sursa a impozitului, nu se mai datoreaza contributia de asigurari sociale.
Cotele de contributii de asigurari soc iale datorata de catre persoanele fizice și juridice
care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora sunt:
a) in cazul conditiilor deosebite de munca 4%.
b) in cazul conditiilor speciale de munca 8%.
6. Contributia de asigurari sociale de s anatate
Cota de contributie i de asigurari sociale de sanatate datorata de catre persoanele fizice
care au calitatea de angajati sau pentru care exista obligatia platii este 10%.
Baza de calcul a contributiei de asigurari sociale de sanatate datorata de catre persoanele
fizice care obtin venituri din salarii sau asimilate salariilor, in baza unui contract de munca cu
norma intreaga sau cu timp partial, nu poate fi mai mica decat sa lariul de baza minim brut pe tara
in vigoare in luna pentru care se datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate,
corespunzator numarului de zile in care contractul a fost activ (nu a fost suspendat.
Nu se mai datoreaza contributie de asigurari sociale de sanatate pentru indemnizatiile de
incapacitate temporara de munca, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli
profesionale , fiind incluse in categoria persoanelor fizice exceptate de la plata contributiei d e
asigurari sociale de sanatate .
Platitorii de venituri nu au obligatia calcularii si retinerii contributiilor sociale de
sanatate, incepand cu 1 ianuarie 2018, pentru veniturile cu regim de retinere la sursa a
impozitului pe venit, obtinute din drepturi de proprietate intelectuala, ar enda , asocieri cu
persoane juridice .
Persoanele care prin insumarea venitului net din activitati independente, venitului brut
din asociere cu o persoana juridica contribuabil, venitul net sau norma de venit, dupa caz, din
cedarea folosintei bunurilor, ven itul/castigul din investitii, venitul net sau norma de venit, dupa
caz, din activitati agricole, venitul brut/venit impozabil din alte surse, realizeaza venituri anuale
cumulate, in anul fiscal precedent, cel putin egale cu 12 salarii de baza minime brute pe tara din
una sau mai multe surse de venituri si nu sunt exceptate de la plata contributiei de asigurari
sociale de sanatate, datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate si depun anual la
organul fiscal competent, pana la 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabileste
contributia, declaratia cu privire la incadrarea veniturilor realizate in plafon .
9. Contributia asiguratorie pentru munca
Contribuabilii obliga ți la plata contribu ției asiguratorii pentru muncă sunt:
a) persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora,
pentru cetă țenii români, cetă țeni ai altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, domiciliul sau
reședința în România;
b) persoanele fizice cetă țeni români, cetă țenii al tor state sau apatrizii, pe perioada în care
au, domiciliul sau re ședința în România, și care realizează în România venituri din salarii sau
asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub inciden ța legisla ției europene
aplicabile în dome niul securită ții sociale.
Contribu ția asiguratorie pentru muncă se datorează pentru veniturile din salarii și
asimilate salariilor, acordate de către contribuabilii prevăzu ți la lit. a), respectiv realizate de către
persoanele fizice prevăzute la lit. b).
Cota contributiei asiguratorie pentru munca datorata de catre angajatori sau persoane
asimilate acestora este 2,25.
Baza lunară de calcul al contribu ției asiguratorii pentru muncă o reprezintă suma
câștigurilor brute realizate din salarii și venituri asim ilate salariilor, în țară și în străinătate.
Declararea și plata se fac lunar sau trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare celei
pentru care se plătesc veniturile, respectiv a lunii următoare trimestrului pentru care se plătesc
veniturile.
Angajatorii depun formularul 112 – Declara ție privind obliga țiile de plată a contribu țiilor
sociale, impozitului pe venit și eviden ța nominală a persoanelor asigurate.
Banii colecta ți din această taxă se distribuie astfel: 15% la fondul de garantare pentru
plata crean țelor salariale, 20 la sută la bugetul asigurărilor pentru șomaj, 5% la sistemul de
asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, 40% la fondul na țional unic de
asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale și 20% la bugetul de stat.
10. Contributia pentru persoane cu handicap neincadrate
Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel
putin 50 de angajati , au obligatia de a angaja persoane cu handicap într -un procent de ce l
putin 4% din numarul total de angajati .
Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu
angajează persoane cu handicap plătesc lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul
de bază minim brut pe țară ga rantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în
care nu au angajat persoane cu handicap. 12
11. Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată
Începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe țară garantat în
plată, , sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabile ște la 1.900
lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul
2018, reprezentând 11,40 lei/or ă13.
Majorarea salariului minim brut de la 1.450 lei la 1.900 lei reprezintă o creștere de
31,03% față de anul 2017 și este influențată de transferul contribuțiilor de la angajator la
angajat, care reprezintă 22,75%.
12. Castigul salarial mediu brut pe anul 2018
Conform art. 15 din Legea nr. 3/2018 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2018
publicata in Monitorul Oficial nr. 5 din 03/01/2018 castigul salarial mediu brut utilizat la
fundamentarea bugetului asig urarilor sociale de stat pe anul 2018 este de 4.162 lei.
12 Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,
republicată în Monitorul Oficial al Româ niei, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 20
13 Hotărârii Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului minim brut pe țară garantat î n plată
Castigul salarial mediu brut serveste, la stabilirea bazei de calcul a CAS in cazul
concediilor medicale precum si la plafonarea venitului lunar pentru care se asigura facultativ
persoanele fizice au torizate in sistemul asigurarilor pentru somaj.
Baza de calcul al CAS in cazul concediilor medicale
In perioada in care persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii sau asimilate
salariilor beneficiaza de concedii medicale si de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate,
baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate bu getului asigurarilor sociale de
stat este suma reprezentand 35% din castigul salarial mediu brut, corespunzator numarului zilelor
lucratoare din concediul medical.
Astfel, baza de calcul va fi 35% x 4.162 lei = 1.457 lei, corespunzator numarului zilelor
lucratoare din concediul medical
Contributia pentru asigurare pentru somaj pentru persoanele fizice autorizate
Desi nu au obligatia asigurarii, persoanele fizice autorizate se pot asigura facultativ in
sistemul asigurarilor pentru somaj prin incheierea unui contract de asigurare pentru somaj si prin
plata in temeiul acestui contract de asigurare a contributiei la bugetul asigurarilor pentru somaj.
Cota contributiei este egala cu cota de 20% care revine bugetului asigurarilor pentru somaj din
cota contributiei asiguratorie pentru munca de 2,25%.
Cota se aplica asupra venitului lunar declarat in contractul de asigurare pentru somaj iar
contribu?ia se plateste lunar de catre persoanele asigurate in baza contractului de asigurare
pentru somaj.
Venitul lunar pentru care se asigura facultativ persoanele fizice autorizate nu poate fi mai
mic decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, stabilit potrivit legii, si mai mare
decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut, s tabilit potrivit legii, in vigoare in luna
pentru care se plateste contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj 4.162 lei x 5 = 20.810 lei).
13. Cuantumul ajutorului de deces
Pentru anul 2018 cuantumul ajutorului de deces se stabileste, in cazul:
-asiguratului sau pensionarului 4.162 lei
-unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului 2.081 lei, potrivit art. 16 din
Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2018.
14. În perioada 1 ianuarie – 1 iulie 2018 valoarea punctului de pensie este de 1.000 lei .
15. În perioada 1 ianuarie – 1 iulie 2018 valoarea punctului de pensie este de 1.000 lei .
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitate și raportări financiare conforme cu standardele [611573] (ID: 611573)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.