Contabilitate și Informatică de Gestiunea [308196]

[anonimizat]: [anonimizat],

Lect. univ. dr. Nela ȘTELIAC

2019

[anonimizat]: [anonimizat],

Lector univ. dr. Nela ȘTELIAC

2019

[anonimizat]. Plecând de la ideea că mașina a devenit o [anonimizat], [anonimizat] o diferențiere după nevoile și preferințele fiecăruia. [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat]. Am analizat în mod special evoluția pieței auto în perioada 2015-2018 pe baza unor date statistice publicate într-o [anonimizat]. Pe baza unui chestionar am evidențiat: preferințele în alegerea unui autoturism; criteriul de bază în alegerea unei mașini; mărcile preferate de respondeți; influența stării civile a unei persoane atunci când are de ales între o [anonimizat]; rentablilitatea creditului; metoda cea mai des folosită pentru plata autovehicului.

Cuprins

Introducere 1

1. Istoricul automobilului 2

1.1 Scurt istoric al primelor automobile 2

1.2 Istoria automobilelor românești 6

1.3 Tipuri de automobile existente pe piață 9

2. Politica de promovare a automobilului 19

2.1 [anonimizat] 19

2.2 Publicitatea la TV 22

2.3 Publicitatea în presa scrisă 26

2.4 [anonimizat] 29

3. Piața auto 36

3.1 Evoluția pieței auto din România 36

3.1.1 Piața românească a automobilelor noi 38

3.1.2 Piața românească a [anonimizat] 43

3.2 Cota de piață 48

3.3. [anonimizat]-hand 52

Concluzii 63

Bibliografie 65

Lista tabelelor și figurilor

Tabele:

[anonimizat]. 32

Site-urile cu cele mai mari vânzări de publicitate RATE CARD, …32

Parcul auto din România și numărul de autoturisme înmatriculate, 37

Structura parcului de autoturisme după vechime (ani) la 31. 12. 2017 38

Volumul înmatriculărilor de automobile noi 40

Volumul vehiculelor importate de ocazie 44

Clasamentul importatorilor cu cele mai mari vânzări din România 46

Figuri:

Clasificarea automobilelor pentru transportul persoanelor 9

Clasificarea automobilelor pentru transportul mărfurilor 10

Clasificarea automobilelor după tipul motorului 11

Clasificarea automobilelor după tipul transmisiei 11

Clasificarea automobilelor după tipul propulsie 12

Evoluția parcului auto (2015-2017) 37

Volumul înmatriculărilor de automobile noi 39

Volumul vehiculelor importate de ocazie 44

Criteriile alegerii unei mașini 55

Alegerea unei persoane necăsătorite în ceea ce priveste autoturismul. 55

Alegerea unei persoane căsătorite în ceea ce priveste autoturismul. 56

Alegerea unui autoturims în funcție de vârstă. 56

Părerea respondenților în legătură cu DACIA. 57

Metoda de plată folosită pentru achiziționarea unui autoturism. 58

Pro sau conta creditului bancar pentru achiziționarea unui autoturism nou. 60

Pro sau conta creditului bancar (autoturism second-hand). 60

Capturi de ecran:

Cota de piață din publicitate TV 2018 25

Interfața site-ului www.autovit.ro 33

Interfața site-ului www.cars.ro 34

Interfața site-ului www.dacia.ro 35

Livrări autoturisme autohtone și de import. (anii 2017-2018) 40

Livrări autoturisme autohtone și de import. (anii 2015-2016) 41

Top livrări de autoturisme în funcție de marcă. 42

Top livrări de autoturisme în funcție de modele. 42

Evoluția înmatriculărilor de automobile noi și second hand 51

Platforma iSondaje.ro 52

Vârsta și genul respondenților. 53

Ocupația respondenților. 54

Pro sau conta creditului bancar pentru achiziționarea unui autoturism 59

Perioada de schimbare a unei mașini. 61

Mărcile de mașini preferate. 62

Introducere

În această lucrare mi-am propus să prezint anumite aspecte importante ale pieței auto din România, pornind de la un istoric al primului automobil până la evoluția pieței contemporane. Importanța cunoașterii, a aprofundării și aducerii în discuție a pieței auto din România este esențială pentru orice persoană aflată în ipostaza de a achiziționa o mașină. De asemenea, piața auto joacă un rol important în aprecierea stării economice a României având în vedere ponderea semnificativă a acesteia în realizarea PIB-ului României. Cel mai adesea mulți investitori, multe persoane juridice sau fizice, nu apelează la informații utile și de actualitate atunci când se hotărăsc fie să își achiziționeze un automobil, fie să investească în acest domeniu. Așadar, consider utilă o aprofundare a acestui domeniu, oferindu-i atenția cuvenită deoarece piața auto din România a jucat și încă joacă un rol important, influențând în mod consistent dezvoltarea economică.

Ca metodologie de lucru am folosit sinteza, analiza, comparația și reprezentarea grafică pentru informațiile cuprinse în prezenta lucrare. În elaborarea lucrării am utilizat mai multe surse principale și sigure de informare, cum ar fi: Institutul National de Statistică (INSSE), Asociatia Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Asociatia Producatorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA) și Direcția regim permise de conducere și înmatriculăre a vehiculelor (DRPCIV).

Lucrarea este organizată după cum urmează: Capitolul 1 prezintă un scurt istoric a automobilului; Capitolul 2 descrie politica de promovare a automobilului; iar Capitolul 3 cuprinde informații esențiale cu privire la piața auto, evoluția pieței auto și rezultatele unui chestionar privind alegerea unui autovehicul, nou sau second-hand

Lucrarea se încheie cu concluzii efectuate pe baza cercetărilor realizate.

1. Istoricul automobilului

În cadrul acestui capitol, mi-am propus să prezint un istoric al primelor automobile care au dat naștere unei noi ere cu o importanță majoră, istoria mașinilor românești iar în final doresc să specific tipurile de automobile existente pe piață. Consultând literatura de specialitate, anumite articole, site-uri specifice am sintetizat abordările reprezentative transpunându-le într-o ordine potrivită și bine detaliată.

1.1 Scurt istoric al primelor automobile

Istoria automobilului începe în 1769, odată cu crearea automobilului cu motor cu abur și care putea transporta persoane la bord. În 1806, apar vehiculele dotate cu motoare cu ardere internă care funcționau cu combustibil lichid. În jurul anului 1900, apar și vehiculele cumotor electric. (Eckermann, Erik (2001), "World History of the Automobile")

Automobilul se impune cu rapiditate în țările dezvoltate ca principal mijloc de transport. Industria constructoare de automobile ia un avânt puternic mai ales după cel de-al Doilea Război Mondial. Dacă la începutul secolului XX existau câteva sute de mii, la începutul perioadei postbelice existau pe plan mondial peste 500.000 de automobile, pentru ca în 2007 producția mondială anuală să depășească 70 de milioane de unități.

Inginerul german Karl Benz poate fi numit inventatorul automobilului în accepție modernă, obținând un patent în 1886. Un patent similar obține și americanul George B. Selden în 1879 și încă unul în 1895 pentru diverse îmbunătățiri aduse automobilului său. (George B Selden road-engine, Patent 549,160)

Germanul Nikolaus Otto realizează motorul cu benzină în patru timpi, iar cel similar cu motorină este creația lui Rudolf Diesel. Un alt german, Christian Friedrich Schönbein creează, în 1838, motorul care funcționează cu pila de combustie cu hidrogen. Automobilul electric își datorează apariția maghiarului Ányos Jedlik (unul din inventatorii motorului electric) și francezului Gaston Planté (care a inventat bateria cu acid și cu plumb).

Primele automobile

Vehiculele cu abur

Primul vehicul acționat de abur poate fi considerat cel realizat în jurul anului 1672 de către călugărul iezuit flamand Ferdinand Verbiest. Acesta era un fel de jucărie pentru împăratul Chinei, deci incapabilă să transporte pasageri. (History of the Automobile: origin to 1900, Hergé).

Adevăratele vehicule cu acționare prin forța aburului au apărut în Europa din perioada revoluției industriale, când mașinile încep să joace un rol tot mai important. Francezul Nicolas-Joseph Cugnot realizează, în 1770 și 1771 (după unele surse în 1769), un fel de cărucior propulsat prin forța aburului și destinat să transporte greutăți, invenție care totuși s-a dovedit ineficientă. Ulterior, acest dispozitiv a fost preluat și dezvoltat de forțele armate pentru deplasarea tunurilor. Nici aici nu a avut prea mare succes, pentru că avea o viteză prea mică (maxim 4 km/h) și nu avea prea mare autonomie de deplasare (circa 15 minute). (Société des Ingénieurs de l'Automobile, "Le fardier de Cugnot").

În 1784, englezul William Murdoch realizează un vehicul bazat pe același principiu. Americanul Oliver Evans expune, în 1797, realizarea unui proiect similar. În 1801, Richard Trevithick realizează un fel de locomotivă, numită The Puffing Devil și care putea circula pe drumuri rutiere. Dar problemele ridicate de direcție, supensie și starea drumurilor au făcut ca acest proiect să fie redirijat către domeniul feroviar.

În penultimul deceniu al secolului al XVIII-lea, Ivan Kulibin din Rusia realizează un vehicul similar, dar prevăzut și cu îmbunătățiri ca: volant, frână, cutie de viteze. Din nefericire, interesele guvernului țarist nu au stimulat dezvoltarea acestui vehicul.( "Russian webpage with drawings of Kulibin vehicle designs")

Primul patent american în domeniul autovehiculelor a fost acordat lui Oliver Evans în 1789, dar era vorba despre un fel de vehicul-amfibie care putea să se deplaseze și pe apă, grație unei roți cu palete cu care era înzestrat. Primul autovehicul propriu-zis, care a fost patentat în SUA, a fost vehiculul propulsat prin forța aburilor și realizat de J.W. Carhart în 1871.

În perioada ce a urmat, printre alte realizări similare, putem menționa vehiculele construite de cehul Josef Božek, cel realizat de englezul Walter Hancock și cel realizat de francezul Amédée Bollée. Acesta din urmă realizează în 1873 primul automobil cu 12 locuri (L'Obéissante) și care putea atinge 40 km/h. De asemenea sunt aduse o serie de îmbunătățiri și inovații, cum ar fi: sistemul de frânare, de ghidare a direcției, reglarea vitezei etc.

În România, Dumitru Văsescu a construit în 1880 un automobil cu motor cu aburi, care i-a purtat numele.

Automobilele electrice

În 1828, maghiarul Ányos Jedlik realizează un model primitiv de motor electric și odată cu acesta și un vehicul propulsat electric.

În 1834, fierarul american Thomas Davenport, inventatorul motorului de curent continuu, realizează un vehicul propulsat de acest motor care se deplasa pe un ghidaj circular înzestrat cu conductori electrici de alimentare.

În 1835, olandezii Sibrandus Stratingh și Christopher Becker realizează un automobil electric în miniatură, acționat de baterii nereîncărcabile.

În 1838, scoțianul Robert Davidson construiește o locomotivă electrică ce atinge 6 km/h. Între anii 1832 și 1839, compatriotul său, Robert Anderson realizează un vehicul electric acționat de baterii nereîncărcabile.

În 1899, belgianul Camille Jenatzy depășește 100 km/h cu un vehicul electric denumit Jamais Contente, de formă aerodinamică asemănătoare unui obuz.

Motoarele cu ardere internă

Conform articolului din The History of the Automobile, primele încercări de construire a unor astfel de motoare au fost sortite eșecului, deoarece combustibilii fluizi necesari arderii încă nu apăruseră. Un exemplu ar fi dispozitivul cu cilindru și piston realizat de Christian Huygens și asistentul său, Denis Papin, care poate fi considerat o primă formă a motorului cu ardere internă. (https://www.thoughtco.com/who-invented-the-car-4059932)

În 1807, elvețianul François Isaac de Rivaz realizează un motor cu ardere internă care utiliza un amestec de hidrogen și oxigen și aprinderea se efectua prin scânteie electrică, iar în 1826, englezul Samuel Brown realizează un vehicul similar pe care îl testează pe un deal de lângă Londra. Belgianul Étienne Lenoir testează în 1860 automobilul său, ce consuma hidrogen, deplasându-se cu acesta de la Paris la Joinville-le-Pont, parcurgând 9 km în aproape 3 ore.

Ulterior acesta aduce și unele inovații, cum ar fi carburatorul modificat care permitea și utilizarea petrolului lampant drept combustibil. (Histoire de l'automobile). Americanul George Brayton îmbunătățește acest carburator în 1872 și astfel realizează prima mașină care să funcționeze cu petrol lampant.

În 1862, Alphonse Beau de Rochas introduce ciclul în patru timpi, mărind raportul de compresie și implicit randamentul acestui motor. Din nefericire, din motive financiare, acest proiect nu este transpus în practică. În 1872, Nikolaus Otto aplică inovația lui Rochas și astfel obține ceea ce ulterior va fi denumit motorul Otto. Tot în același an, Nikolaus Otto, Eugen Langen și Gottlieb Daimler pun bazele firmei Gastmotoren Fabrik Deutz AG.

Patru ani mai târziu, Gottlieb Daimler pune la punct acest nou tip de motor, pe care, în 1889, René Panhard și Émile Levassor îl fixează pe o caroserie și astfel obțin un vehicul de călători cu patru locuri.

În 1877, inventatorul german Siegfried Marcus realizează un vehicul dotat cu un motor în patru timpi, invenție trecută neobservată la acea epocă.

Édouard Delamare-Deboutteville, împreună cu asistentul său, realizează un vehicul care avea să îi poarte numele și care a fost patentat și probat în 1884. Acesta utiliza drept combustibil benzină, motiv pentru care carburatorului i s-au adus anumite modificări.

În jurul anului 1870, inventatorul austriac Siegfried Marcus realizează primul vehicul propulsat cu benzină. În 1883, acesta patentează un sistem de aprindere cu magnetou. O altă inovație a acestuia o constituie carburatorul cu perii rotative.

Însă primele motoare moderne cu benzină cu adevărat eficace au fost realizate de Karl Benz, invenție patentată pe 29 ianuarie 1886, pe care a utilizat-o la o mașină cu trei roți. În 1885, Gottlieb Daimler realizează un motor cu ardere internă, care utiliza drept combustibil benzina și în anul următor, împreună cu Wilhelm Maybach, proiectează un automobil care să nu mai semene cu un vehicul tras de cai și prevăzut cu un astfel de motor.

În 1891, prin Paris încep să circule automobilele fabricate de Panhard și Levassor, echipate cu motor de tip Benz. Sunt vândute primele mașini fără cai marca Peugeot sub licența Panhard & Levassor. (Evolution du parc automobile français entre 1970 et 2020).

1.2 Istoria automobilelor românești

Potrivit articolului on-line de pe pagina Ponturi fierbinti, articol scris de Societatea Julimea, decembrie, 2011, istoria automobilului românesc începe cel puțin cu asamblarea primelor piese auto pe teritoriul nostru, pe la începutul sec. XX, acum mai bine de 100 de ani.

Deși primele automobile au început să circule prin Romania încă de la sfârșitul sec. XIX (puțini cunosc faptul că România a fost una dintre primele țări din lume care a introdus automobilele în circulație), în 1909 este dată în folosință la Arad prima uzină auto de pe teritoriul de azi al țării nostre în care se fabricau atât autoturisme cât și piese și componente auto.

Este vorba de uzina MARTA (Magyar Automobil Reszveny Tarsasag Arad), sucursala a firmei mama Westinghouse.

Uzinele MARTA fabricau o varietate de produse automobilistice, de la autobuze și camioane până la autoturisme. În total, 150 de automobile au ieșit pe porțile uzinei din Arad până în 1912 când firma mamă a dat faliment și odată cu ea și sucursala arădeana, aceasta fiind cumpărată de firma Daimler.

Daimler a continuat producția auto de la Arad până spre sfârșitul primului război mondial. După aceea devine Societatea Astra, prima fabrică românească de motoare și vagoane. Până în 1926, aici au continuat să fie fabricate autobuze și camioane, dar și automobile de lux în producție limitată.

În vremea aceea automobilul era ceva rar pe străzile României dar și al țărilor din jur. El era mai mult apanajul claselor înstărite care au și făcut primele importuri auto în țara noastră, la sfârșitul sec. XIX.

Primele automobile care au circulat în România au fost două autoturisme cu aburi fabricate de Gardner Serpollet, aduse în București în 1895 (unul din ele încă se mai păstrează la Muzeul Tehnic din București).

Geniul românesc, care se manifestase în domeniul auto încă de la 1880 prin Dimitrie Vasescu, mai are o sclipire și în 1923 în Germania, unde, inginerul Aurel Persu brevetează primul automobil cu forma aero-dinamică din lume.

În anii `30 au început să fie asamblate în București piese auto și componente fabricate de Ford.

După cel de-al Doilea Război Mondial, s-a simțit nevoia unei fabrici românești de automobile. Așa apare, în 1945, la Reșița primul automobil românesc, Malaxa, după numele celebrului industriaș Nicolae Malaxa, cel care deținea fabrica. Proiectul automobilului a fost, însă, creația inginerului Petre Carp.

Automobilul Malaxa avea 3 cilindri, răcire cu aer și un motor de 30 cp. Consuma 10l benzină/100 km, avea o capacitate de 6 persoane și atingea o viteză maximă de 120km/oră. Pentru acele vremuri, se prezenta onorabil.

Conform revistei „Ingineria Automobilului” România a fost una dintre primele zece țări din lume în care au circulat automobile, acest lucru producându-se înainte ca țara să devină și producătoare de automobile. Dumitru Văsescu (1860-1909) a fost un inginer român pasionat de mecanică. În 1880, la vârsta de 20 de ani, a construit un automobil cu aburi cu care a circulat pe străzile din Paris, unde era student. Mai târziu a adus acest automobil în București.

În 1895 au început să circule două automobile cu aburi produse de Gardner Serpollet, renumită companie franceză producătoare de automobile cu aburi. Unul dintre acestea poate fi văzut la Muzeul Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida din București. O altă „trăsură motorizată” care a circulat în România a fost produsă de compania Peugeot și avea un motor de 4 CP. Aceasta a fost importată în 1889 de către Barbu Bellu din București și vândută șapte ani mai târziu.

Câțiva ani mai târziu, în 1895, trei locuitori ai orașului Craiova au adus în țară trei „trăsuri motorizate” cu motoare de 12 CP de tip Benz. Un an mai târziu, alte trei „trăsuri motorizate” au fost aduse în diverse orașe: un Peugeot în București, un Rochet-Schneider în Tecuci și un triciclu Bollee în Fălticeni.

În 1936 erau 25.876 automobile dintre care peste 73% erau produse de companii americane. La acest procent ridicat a contribuit și fabrica Ford din România, un joint venture din București. Aceasta a început asamblarea modelului Ford 1935 care era echipat cu un motor V8 de 60 CP și avea un număr de șase locuri. Producția a continuat și cu alte modele de Ford.

Relațiile dintre Ford și România au început în 1928 cu o întâlnire în Washington între secretarul de stat Andre Popovici și Henry Ford. Ford a deschis o reprezentanță în România în 1931. La începutul anilor ’30, Ford Anglia, reprezentanța responsabilă cu vânzările în România, a sugerat producția în București Floreasca. În 1936, nou formata Ford Română SAR a început construirea primei linii de asamblare din Europa de Est. Aceasta avea o capacitate anuală de 2.500 de automobile cu șase locuri Ford V8-60 și de vehicule comerciale. Planurile de dezvoltare ambițioase includeau și fabricarea Lincoln Zephyr.

Dacia a luat naștere în 1966 la Colibași (astăzi Mioveni), județul Argeș, având la bază un acord între autoritățile comuniste și producătorul francez de automobile, Renault, ce prevedea asamblarea unui model Renault sub marca Dacia. Construcția Uzinei de Autoturisme Mioveni a început în 1966 și s-a încheiat într-un timp record de doar un an și jumătate.

La 1 iulie 1968, încep testele la cele 217 stații de lucru din uzină, iar în august 1968 se testează primul motopropulsor.

La 20 august 1968 începe producția modelului Dacia 1100, un model sub licența Renault R8; acesta era o berlină cu tracțiune și motor pe spate. Primul automobil ieșit pe poarta fabricii a fost făcut cadou președintelui Republicii Socialiste România de atunci, Nicolae Ceaușescu. Conform contractului, Renault furniza toate părțile componente ale modelului, urmând ca cei de la Dacia să le asambleze. Din 1968 și până în 1972, aproximativ 44.000 de autoturisme Dacia 1100 au fost produse, în 1970 apărând o ușoară modificare estetică la partea frontală. A mai fost produs, deși în număr limitat, modelul 1100S, cu 2 perechi de faruri și un motor mai puternic, folosit de poliție și în cursele de raliu. Puține au mai rămas în stare de funcționare.

După Dacia 1100, a urmat Dacia 1300, care a intrat în producție în august 1969, un model sub licența R12, fiind prezentată la saloanele auto de la București și Paris. Modelul 1300 era o berlină cu 4 uși și tracțiune pe față.

Între anii 1970-1980, Dacia dezvolta o întreagă gamă de modele care va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane și utilitare. Și după anul 1978, Automobile Dacia continua autonom producția de autoturisme derivate din gama Renault 12.

Anul 1995 este marcat de lansarea primului autoturism de concepție 100% românească, Dacia Nova.

În 1998, anul în care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de pe porțile uzinei a ieșit autoturismul cu numărul 2.000.000. În același an, întreprinderea a obținut Certificatului de Atestare a Implementarii Sistemului Calitatii ISO 9001.

1.3 Tipuri de automobile existente pe piață

Automobilele se clasifică după următoarele criterii principale:

destinație (felul transportului);

particularități constructive (tipul motorului, tipul transmisiei, tipul propulsiei);

numărul punților;

capacitate de trecere;

tipul de caroserie.

După destinație:

Automobile pentru transportul persoanelor;

Automobile pentru transportul mărfurilor;

Automobile speciale.

Figura 1. Clasificarea automobilelor pentru transportul persoanelor

Figura 2. Clasificarea automobilelor pentru transportul mărfurilor

Automobile speciale

Automobilele din această categorie efectuează numai anumite transporturi și servicii.

Autocisternă – echipată cu unul sau două recipiente pentru transportul lichidelor;

Autoizotermă;

Autofrigorifică – cu caroserie închisă termoizolantă, pentru transportul bunurilor alterabile;

Automacara – echipată cu o macara pentru ridicarea sarcinilor;

Autosanitară (ambulanță) – dotată cu instalații medicale pentru stabilizarea și transportul bolnavilor;

Autoatelier – amenajat cu utilaje pentru executarea reparațiilor;

Autotractor – pentru tractarea semiremorcilor;

Autostropitoare;

Autoscară;

Autoplug.

După particularitățile constructive

Tipul motorului;

Tipul transmisiei;

Tipul propulsiei.

Figura 3. Clasificarea automobilelor după tipul motorului

Figura 4. Clasificarea automobilelor după tipul transmisiei

Figura 5. Clasificarea automobilelor după tipul propulsie

După numărul punților există:

Automobile cu două punți;

Automobile cu trei punți;

Automobile cu patru punți.

După capacitatea de trecere:

Automobile cu capacitate normală;

Automobile cu capacitate mare.

Dupa tipul de caroserie

Potrivit surselor wikipedia.org și articolul de pe site-ul http://parbriz-lux.md/faq/tipurile-de-caroserii-auto.html, caroseria este o componentă principală a automobilului montată în partea superioară a acestuia ca suport pentru transportul persoanelor, pentru încărcătură sau pentru utilajele de lucru montate pe automobil. În general, caroseria mai are și rolul de a separa încărcătura, utilajele sau persoanele transportate de restul automobilului și de mediul înconjurător, pentru siguranță.

Cele mai importante tipuri de caroserie sunt:

Caroserie de tip tricorp;

Caroserie de tip bicorp;

Caroserie de tip monovolum.

1. Caroseria tricorp se caracterizează prin compartimente separate: pentru pasageri, pentru încărcături și pentru motor, are o capotă proeminentă și portbagaj. Caroseriile tricorp se referă la caroserii mai puțin universale, din cauza posibilităților reduse de transformare a salonului și a portbagajului. În acest grup se includ caroseriile sedan, coupe, cabriolet, roadster, limuzină, pick-up.

Sedan

Acest tip de caroserie are două sau trei rânduri de scaune, două sau patru uși, de asemenea portbagaj, care este separat de salon. Acest tip de caroserie este cel mai răspândit printre autovehicule. Sedanul este potrivit pentru transportul de pasageri, însă nu este potrivit pentru transportul de încărcături.

Coupe

Principala diferență a coupe-ului de sedan este caroseria cu două uși. Coupe-ul (din franceză „couper” – a tăia) de obicei se construiește pe bază de sedan și are o înclinare sportivă (caroserie mai joasă, motoare puternice). Din start coupe-ul era destinat doar pentru doi pasageri, dar au început să se producă și automobile cu patru locuri, unde locurile din spate erau destinate pentru copii. Mai des, coupe-ul este folosit la automobile sportive.

Cabriolet

Caroserie tricorp decapotabilă și cu geamuri laterale mobile. De regulă, cabrioletele moderne au capotă din pînză sau vinil și sunt dotate cu două uși. Tot mai des cabrioletele se produc cu acoperiș metalic, care se numesc Cabriolet Hardtop.

La prima vedere pare un coupe obișnuit, dar este de ajuns de apăsat butonul necesar și acoperișul metalic se ridică și se pliază perfect în portbagaj, transformînd coupe-ul în cabriolet.

Roadster

Acesta e un tip de caroserie pentru pasageri cu capotă retractabilă, cu două uși laterale și cu unul sau două rînduri de scaune. Al doilea rînd de scaune are locurile strîmtorate. Roadster-ul poate avea hard-top detașabil, care este analogic caroseriei cabriolet, dar diferă prin aceea, că roadster-ul este destinat pentru două persoane și are dimensiuni considerabil mai mici.

Limuzină

Acest tip de caroserie tricorp de tip închis este destinat pentru transportarea pasagerilor.

Limuzina aparține clasei superioare de autoturisme pentru pasageri, are patru sau șase uși laterale și două, trei rânduri de scaune cu paravan de sticlă, care separă habitaclul pentru pasageri de șofer. Cu trei rânduri de scaune în salon, al doilea rând poate fi pliant sau situat cu spatele spre direcția mișcării automobilului.

Pickup

Caroserie de tip mixt (pasager-marfar) cu cabină închisă pentru șofer și pasageri și cu portbagaj deschis. Pick-upul poate avea două, trei sau patru uși laterale, poate avea două rânduri de scaune (2+2 sau 2+3). Portbagajul are oblon rabatabil, topul poate fi dur sau moale. Pick-upul este o modificare a autovehiculelor SUV cu masa de până la 4 tone, capacitate de ridicare pînă la 2,5 tone. La dotarea pickup-ului cu hard-top dur, el se transformă într-un mini furgon și poate transporta nu numai pasageri, dar și diferite încărcături.

2. Caroserii de tip bicorp

Caroseria bicorp este compusă din două volume: compartimentul pentru motor și compartimentul pentru pasageri, unit cu secția marfară, lipsește portbagajul proeminent, iar ușa portbagajului se deschide numai împreună cu luneta și se consideră încă o ușă.

La caroseriile bicorp se referă hatchback-urile, break-urile, de asemenea construite pe baza acestora crossover-urile și SUV-urile. Caroseriile bicorp se evidențiază prin portbagaje încăpătoare (break) și dimensiuni compacte (hatchback din engleză – „ușa din spate”). Însă și break-urile și hatchback-urile dispun de scaunul din spate pliant, ceea ce permite de a mări volumul portbagajului, și în caracteristică totdeauna se indică volumul minim (adică cu scaunele întinse) și maxim (cu scaunele strânse). Diferența esențială a break-ului față de hatchback este volumul mai mic al portbagajului și partea din spate mai scurtă.

Hatchback Break

Universal

Caroserie bicorp cu trei sau cinci uși, cu unul sau două rânduri de scaune, care are secție marfară permanentă, neseparată de salonul de pasageri cu paravan staționar (scaunele din spate sunt pliante). Pasagerii din rândul trei de scaune pot fi așezați sau cu spatele spre direcția de mișcare a automobilului, sau pe scaune separate de-a lungul oblonului caroseriei.

Liftback

Deseori hatchback-ul este confundat cu liftback-ul. La liftback-ul capacul portbagajului are o proeminență mai mică și amintește de sedan, însă se deschide împreună cu luneta. Principalul avantaj a hatchback-ului – este compacitatea și manevrabilitatea, în schimb break-ul întotdeauna cîștigă din punctul de vedere al volumului mai mare a portbagajului. Liftback-urile devin tot mai populare. Deseori acest tip de caroserie este folosit de Volkswagen la mărcile Skoda.

După cum se observă, ușa din spate este aproape perpendiculară cu pămîntul și nu are nici o proeminență. Cu toate avantajele hatchback-urilor (în ele este posibil de transportat încărcături necorespunzătoare gabaritului, mai ales dacă pliem scaunul din spate), un asemenea aspect exterior nu le place la toți, din această cauză liftback-urile și capătă o popularitate tot mai mare.

SUV

Vehicul tot-teren, denumite și jeep. Majoritatea SUV și crossovere în esență sunt break-uri, însă se grupează într-o clasă separată din cauza aspectului, dimensiunilor și a carosabilității (adică posibilitatea de a parcurge drumurile greu accesibile). SUV-ul datorită gărzii la sol mare (cel puțin 200 mm), tracțiunii integrale și prezenței unei caroserii cu cadru întotdeauna este mai înalt decât orice break și majoritatea crossoverelor.

Crossover

Crossoverul cedează foarte des SUV-ului după înălțime. Uneori ele sunt numite SUV-uri pentru oraș, probabil cu aluzia că un astfel de SUV este potrivit numai pentru mersul prin oraș și nu pe adevăratul drum de țară. Aceste automobile sunt ideale pentru rolul de automobil de familie. Garda la sol mare permite de a le folosi pentru o călătorie confortabilă, pentru a merge la picnic, etc.

3. Caroserie de tip monovolum

Caroseria monovolum nu are capotă cu proeminență și portbagaj – motorul și portbagajul se află practic în salon. Monovolumele se mîndresc cu mulțimea de soluții de transformare a saloanelor sale încăpătoare.

La clasa „monovolumelor” se referă cele mai „tinere” tipuri de caroserii: minivanuri, compactvanuri, microvanuri – practic toate autobuzele de diferite dimensiuni. Diferențierea acestor tipuri de caroserii se face după dimensiunile automobilului și după numărul de rânduri de scaune.

Minivan

Caroserie de tip monovolum cu două, trei sau patru uși laterale, poate avea două sau trei rânduri de scaune. De regulă, partea din spate a salonului este construită analogic caroseriei de tip break, avînd mai multe opțiuni de transformare a echipamentului și a scaunelor. Minivanul este capabil să transporte până la 7 persoane și nu necesită permis de conducere de categoria D.

Compactvan

Spre deosebire de minivanuri, compactvanurile reprezintă modele de automobile mai ușoare și mai econome. De regulă, ele sunt produse pe baza unor platforme de autoturisme atribuite la clasa C+. De fapt, compactvanurile reprezintă un analog mai micșorat și ușurat al minivanului. În același timp, în interiorul acestui tip de automobil există o clasificare strictă după numărul de locuri pentru pasageri.

După dimensiunile sale compactvanul se situează între microvan și minivan, lungimea de la 4,2 până la 4,5 metri. Totodată unele compactvanuri pot avea al treilea rând de scaune.

Microvan

Diferențe tot mai puține, iar diversitatea modelelor tot mai mare. Microvanul – reprezintă un hatchback mărit în dimensiuni (în înălțime) cu un salon mai spațios. În microvan lipsește al treilea rând de scaune. Lungimea nu depășește 4,2 metri. Minivolumele micro au apărut relativ recent, dar deja au reușit să cîștige popularitate, pe drumurile noastre ele se întîlnesc tot mai des.

Treptat diferența dintre tipurile de caroserie devine tot mai puțin vizibilă, modele mixte apar cu tot mai multe. Cât face doar sedanul-hatchback Skoda Superb (capacul portbagajului se deschide cu tot cu lunetă și fără ea) sau hatchbackul Honda Civic practic monovolum!

2. Politica de promovare a automobilului

În cadrul acestui capitol, mi-am propus să evidențiez ca subiect principal, publicitatea ca efect pozitiv asupra economiei și asupra consumatorilor. De asemenea, voi trece în revistă tipurile de publicitate eficientă la ora actuală, și nume, trei grupe esențiale: publicitatea televizată, publicitatea în presa scrisă (ziare, reviste, etc.) și, cea mai nouă, dezvoltată și eficientă formă de publicitate, cea din mediul online.

2.1 Mijloace de publicitate, rol și scop

În condițiile actuale ale dinamismului economico – social, prezența cu succes a unei firme pe piață este din ce în ce mai dificilă. Concurența este foarte puternică în marea majoritate a domeniilor de activitate, astfel încât pentru a supraviețui și a se dezvolta, firma trebuie să-și cunoască bine piața pe care acționează. Pentru a realiza acest lucru, firma trebuie să comunice cu piața, trebuie să-și informeze potențialii clienți despre existența ei, despre modalitățiile în care produsele și/sau serviciile pe care le oferă pot intra în posesia acestora. În același timp întreprinderea trebuie să recepționeze informații de la acești potențiali clienți cu privire la rezultatele produse de procesul de comunicare în vederea îmbunătățirii permanente a propriei activități. (https://www.scribd.com/doc/13900752/POLITICA-DE-PROMOVARE)

Având în vedere faptul că politica promoțională a firmei presupune o permanentă și complexă comunicare a acesteia cu piața pe care actionează, comunicare realizată printr-o informare permanentă a cliențiilor potențiali prin intermediul unei diversități de activități promoționale care au drept scop influențarea comportamentului (de cumpărare și consum) al acestora, este clar că ea corespunde doar unei părți a procesului de comunicație al firmei.

Deși publicitatea are mai multe înțelesuri, specialiștii sunt unanimi în a aprecia că ea se referă la folosirea mijloacelor sociale de informare, în scopuri economice. Individual sau în grup, oamenii doresc accesul la informație, atât pentru a obține, cât și pentru a da informații, și eventual pentru a cumpăra sau vinde o mulțime de lucruri.

Și, întrucât, societatea a devenit tot mai complexă, iar sistemul mijloacelor de comunicare în masă a fost îmbogățit, din ce în ce mai multe grupuri folosesc comunicarea în scopuri economice, pentru a cumpăra sau pentru a vinde mărfuri, servicii sau idei. Într-o socieatate modernă este foarte dificil pentru un individ să se descurce, dacă nu a fost cât de cât implicat în activitatea de publicitate, indiferent dacă este sau nu un om de afaceri.

Pentru o mai bună înțelegere a activității și a modului de alcătuire a instituției publicitare, aceasta a fost împărțită în șase componente care se găsesc într-o strânsă interdependență.

1. Prima componentă a acestui sistem este reprezentată de totalitatea celor care trimit mesaje.

2. A doua componentă se constituie din totalitatea celor care recepționează mesajul. Aici trebuie făcută o distincție între numărul total al celor la care a ajuns mesajul și numărul celor vizați de mesaj, cei care ar putea fi interesați de conținutul propriu-zis al mesajului. Acesta, fie că este politic, educațional religios, economic sau de interes general, poate fi obținut dintr-o diversitate de surse, iar de aici și rolul celei de a treia componentă: mass media.

3. Mijloacele de comunicare în masă au un dublu rol: pe de o parte să asigure mijloacele tehnice de transmitere a mesajelor, iar pe de alta parte, să participe activ la determinarea tipului de mesaj transmis.

4. Agențiile de publicitate, cea de a patra componentă a sistemului de publicitate modern, este în același timp și cea mai tânără. Agențiile îndeplinesc rolul de a crea mesajul publicitar (informativ sau persuasiv) și de a alege mijlocul prin care acesta poate fi prezentat. Importanța acestei componente decurge din dificultatea comunicării cu un public eterogen și impersonal.

5. În condițiile în care diferiți membrii ai societății pot folosi comunicarea de masă în diferite scopuri, scopul unui grup putând fi diametral opus de scopurile altor grupuri, acțiuniile lor pot fi divergente sau chiar conflictuale. De aici necesitatea existenței celei de a cincea componentă a sistemului, reprezentată de agențiile de reglementări și de cele legislative, care au menirea de ai proteja pe oameni de ei înșiși și de a preveni abuzul utilizării puterii mijloacelor de comunicare în masă.

6. Ultima componentă a sistemului, fluxul informațional, este și cel mai greu de definit, deoarece conținutul informațional al fiecărui mesaj este un domeniu complex, dificil de măsurat.

Promovarea, ca expresie a acțiunilor, mijloacelor și metodelor utilizate în orientarea, informarea, atragerea și convingerea clienților să cumpere produsul în scopul satisfacerii dorințelor lor, dar și asigurării rentabilității entității producătoare, este o necesitate pentru înfăptuirea obiectivelor strategice și tactice ale acesteia, pentru înviorarea ciclului de viață al produsului, ca și pentru anihilarea efectelor acțiunilor ce duc la scăderea vânzărilor.

Scopul publicității

Publicitatea o putem defini ca fiind orice formă plătită de prezentare și promovare impersonală a ideilor, bunurilor sau serviciilor prin mijloace de informare în masă (ziare, reviste, programe de radio, de televiziune și Internet) de către un sponsor bine precizat. Multe organizații folosesc publicitatea pentru a transmite unui anumit public mesaje referitoare la acestea, la produsele și serviciile lor sau la modul lor de comportament, cu scopul de a determina un răspuns din partea acestuia. Răspunsul poate fi de natură perceptuală: de exemplu, consumatorul își formează anumite păreri în legătură cu un produs sau o marcă, ori acestea pot fi schimbate de către reclamă. De asemenea, răspuncul poate fi și de natura comportamentală: de exemplu, consumatorul cumpără produsul sau sporește cantitatea cumparată.

Țările Uniunii Europene cheltuiesc anual cu publicitatea aproximativ 45.4 miliarde de euro. Pe măsură ce economiile naționale ale țărilor membre înregistrează creșteri economice, cresc și cheltuielile cu publicitatea.

Sponsorii, cei care susțin financiar acțiunile de publicitate, rămân precauți în privința utilizării optime a bugetului de publicitate, astfel încât să fie atinse obiectivele de comunicare propuse. Organizațiile se ocupă de publicitate în diverse moduri. În cadrul firmelor mici și mijlocii, de acestea se poate ocupa cineva din compartimentul comercial sau de marketing. În marile companii pot exista compartimente specializate, care să aibă drept atribuții stabilirea bugetului publicitar, colaborarea cu agenții de profil și derularea de acțiuni de publicitate prin poștă, expoziții cu vânzare și alte forme de care nu se ocupă agențiile respective. (Stavre, 2004)

Se pot distinge mai multe tipuri de publicitate, în funcție de componentele procesului în cauză. Conform lui Dan Petre și Mihaela Nicola (”Introducere în publicitate”), după grupul-țintă al campaniei publicitare, se pot distinge două tipuri de publicitate: publicitatea pentru consumatorul final și publicitatea pentru organizații.

Publicitatea pentru consumatorul final (publicitatea de produs/serviciu sau de marcă) se adresează direct consumatorului final urmărindu-se stimularea pieței de consum vizată de campania de comunicare. Caracteristica esențială a acestui tip de publicitate constă în utilizarea canalelor de comunicare în masă care se adresează consumatorilor obișnuiți, fiind cea mai răspândită formă de publicitate.

Promovarea se desfășoară în două direcții principale:

1. Promovarea produselor – prin totalitatea mijloacelor și metodelor utilizate în orientarea, informarea potențialilor clienți asupra produselor noi sau îmbunătățite, începând de la ideea de produs nou și până la lansarea lui pe piață, pentru dezvoltarea unei atitudini pozitive față de produs.

2. Promovarea vânzărilor – prin ansamblul acțiunilor și mijloacelor de captare a atenției potențialilor cumpărători, de către punctele de vânzare, în scopul impulsionării vânzărilor. Se realizează prin mai multe tipuri de acțiuni, denumite mijloace sau forme promoționale, cum ar fi: publicitatea, promovarea directă, relații publice, marchandising, promovarea vânzărilor, alte acțiuni.

2.2 Publicitatea la TV

Publicitatea la TV se află sub incidența Legii audiovizualului nr. 504/2002, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002,și OUG nr.25/2013, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 208 din 12 aprilie 2013 și OUG 18/2015 privind stabilirea unor măsuri necesare pentru asigurarea tranziției de la televiziunea analogică terestra la televiziunea digitală terestră și implementarea serviciilor multimedia la nivel național, precum și pentru completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Televiziunea este un mediu publicitar care a cunoscut o dezvoltare explozivă în ultimele decenii, asigurând o combinație unică a sunetului, imaginii și mișcării.

De asemenea, este de menționat faptul că publicitatea prin televiziune trebuie să țină seama de unele restricții specifice.

Mesajele transmise prin intermediul televiziunii ajung la întreaga populație. Acest mediu se caracterizează prin naturalețe, selectivitate geografică, costuri ridicate, viteză mare de transmitere a mesajelor, scăderea eficienței datorită schimbării canalului atunci când se transmite publicitate.

În cele ce urmează voi prezenta câteva informații găsite despre evoluția publicității (în anii 2016 – 2018) care influențează totodată și piața auto.

Paginademedia.ro a estimat câți bani au atras din reclame televiziunile din România anul trecut. Atât canalele generaliste – grupul Pro TV (jumătate din banii de pe piață), Antena 1, Kanal D, dar și posturile de știri: cca. 20 de milioane de euro însumează toate canalele informative (Antena 3, România TV, Digi 24, Realitatea TV, B1).

În estimarea banilor din publicitate, Paginademedia.ro a consultat mai multe surse, înainte de calculul final: Mediafact Book (anuar publicat de agenția Initiative), audiențele posturilor TV, raportul CME (compania care deține Pro TV), discuții cu oameni din industria de televiziune și publicitate.

Pro TV. Un singur canal de televiziune ia aproape jumătate din piață. Estimarea Paginademedia.ro arată încasări din publicitate în 2016 de 110-115 milioane de euro numai pentru Pro TV. Aceasta reprezenta o creștere față de 2015, când erau aproximativ 100 de milioane de euro. De notat și o creștere a prețului publicității pe Pro TV în 2017 (ca, de altfel, și la Antena 1).

Împreună cu celelalte posturi, grupul Pro TV (Pro TV, Pro 2, Pro X, Pro Cinema) atinge cca. 130 de milioane de euro încasări din publicitate, adică aproape jumătate din toată piața TV.

Estimarea se referă la banii din publicitatea clasică – spoturi și nu include veniturile din sponsorizări, proiecte speciale (emisiuni speciale), teleshopping, product placement (intens folosit la emisiuni cu un anumit specific, de exemplu Chefi la cuțite, cu product placement din zona culinară sau Visuri la cheie – construcții și amenajări).

Câți bani au încasat posturile generaliste din publicitate în 2017:

• Pro TV: 110-115 milioane de euro (estimare Paginademedia.ro)

• Antena 1: 57-59 milioane de euro (estimare Paginademedia.ro)

• Kanal D: 20-22 milioane de euro (estimare Paginademedia.ro)

• Prima TV: 7-8 milioane de euro (estimare Paginademedia.ro)

• TVR 1 și TVR 2: 4 milioane de euro (estimare Paginademedia.ro)

Cum s-a împărțit piața de publicitate TV în anul 2018:

Grupul de televiziuni Pro TV (CME România) a avut o cotă de piață de 30,7% din audiența totală furnizată de stațiile TV în anul 2018 pentru clienții publicitari. La rândul său, Intact Media Group deținea o cotă de 23,4%.

Cele cinci televiziuni ale companiei CME în România – Pro TV, Pro Cinema, Pro X, Pro Gold și Pro 2 – au livrat clienților publicitari un volum de audiență ce reprezinta 30,7% din totalul bugetului de audiență furnizat de piața TV (69 de stații).

Intact Media Group, care operează televiziunile Antena 1, Antena 3, Happy Channel, Antena Stars și ZU TV, a avut o cotă de piață de 23,4%.

Reclamele difuzate de Pro TV au înregistrat un volum de audiență de 594.454 GRP’30 pe targetul comerical, în scădere cu 4,5% față de 2017. Dar, Pro TV deține confortabil poziția de lider în topul publicității din România. Circa 26,2% din bugetul de audiență livrat de piața TV a fost furnizat de Pro TV, în cursul anului 2018.

Pe locul secund în topul publicității se află Antena 1, cu un volum de 404.301 GRP’30 pe targetul comerical, în scădere cu 7,2% față de anul precedent. Antena 1 are o cotă de piață de 17,8%.

Captură de ecran nr.1. Cota de piață din publicitate TV 2018

Sursa: Kantar Media, prelucrare Forbes

(https://www.forbes.ro/cum-s-impartit-piata-de-publicitate-tv-anul-2018-132064)

2.3 Publicitatea în presa scrisă

Presa scrisă constituie principalul mediu publicitar sub formă scrisă, care utilizează, în principal, următoarele suporturi:

ziarele;

revistele;

presa gratuita.

Ziarul este cu siguranță cel mai vechi – și continuă să fie cel mai mare și cel mai important mediu de publicitate, care încă mai joacă un rol esențial în planificarea strategiilor de media marketing a tuturor companiilor. (Ziarul Timpul Departamentul Economic Marketing și Publicitate, www.reclame.md/Mass-media)

Prezintă mai multe caracteristici:

Accesibilitatea. Crearea unei machete publicitare pentru ziar este mult mai simplă și mai ieftină decât a unui spot la TV sau radio.

Flexibilitatea. Ziarele oferă o flexibilitate enormă în conținut, proiectare, amplasare și frecvență. În plus, ziarele sunt un mediu de „răspuns rapid” unde poate fi rafinat mesajul sau schimbat toată campania publicitară în doar câteva zile/ore. Anunțurile pot avea aproape orice aspect, cu posibilități nelimitate privind realizarea unor reclame colorate de diverse dimensiuni, privind posibilitatea atașării diferitelor inserturi, cupoane sau materiale promoționale (pliante, calendare, abțibilduri, chiar și mostre de produse).

Eficiența. Reclamele în ziare au capacitatea de a comunica și descrie informații complexe sau detaliate de lungă durată. Majoritatea cititorilor se bazează pe informația din ziare mai mult decât alte medii atunci când fac cumpărături, punctul forte fiind posibilitatea decupării anunțului, însemnării adreselor și telefoanelor și a detaliilor (spre exemplu o hartă sau un traseu) pentru a se ghida mai ușor. Iată de ce publicitatea din ziare nu necesită să fie repetată de multe ori precum la TV sau radio și, respectiv, costurile pentru aceasta fiind mai mici.

Impact. Ziarul oferă cea mai largă rază de acțiune din oricare mediu de informare în masă. O publicitate în cadrul unui ziar cotidian sau săptămânal ajunge la mai mulți adulți decât o publicitate de jumătate de oră de televiziune prime-time. Spre deosebire de vocile care zboară din televizoare și aparatele de radio, cuvintele tipărite în ziare se păstrează, lucru ce oferă posibilitatea de a apela la textul respectiv în orice moment și asigură o încredere mai mare din partea cititorilor.

Fidelitatea. Ziarul asigură un devotament publicului-țintă, deoarece cititorii de ziare de obicei citesc același ziar, mai ales luând în considerare faptul că majoritatea publicațiilor naționale distribuie peste 90 la sută din tiraj în bază de abonamente. Această fidelitate puternică este rezultatul unei strânse relații de apreciere din partea unui cititor a ideilor, valorilor, principiilor promovate de un anumit ziar.

Credibilitate. Ziarul adaugă de obicei, credibilitate și legitimitate mărcii căreia i se face publicitate. Pentru mulți cititori, publicitatea într-un ziar este la fel de importantă ca și noutatea. Un sondaj recent arată că mai mult decât în orice alt mediu mass-media, consumatorii cred în publicitatea din ziare. Patruzeci la sută dintre adulții intervievați consideră ziarele mai de încredere, un decalaj mare în comparație cu televiziunea (23%), radioul (18%) sau Internetul (16%).

Anunțurile sunt o parte integrantă și de dorit al conținutului unui ziar – o destinație pentru majoritatea consumatorilor, nu o distracție de evitat. Publicitatea în ziare creează mișcarea mărfurilor, serviciilor, și desigur, definește branduri. Astfel, nu putem pierde ideea că, într-o lume de mii de mesaje zilnice, publicitatea în ziare este un lucru sigur atunci când vine vorba de rezultate producătoare. (http://www.reclame.md/Mass-media/timpul-avantajele-publicitatii-in-ziare.html).

Acțiunile de publicitate prin presă se realizează sub forma anunțului publicitar, bazat pe o afirmație simplă, pe îndemn și pe efectul repetiției asupra cititorului.

Elementele componente ale unui anunț publicitar sunt:

• ilustrația – sporește efectul anunțului prin captarea atenției și prin elemente informative sugestive și explicative ale mesajului propriu – zis;

• textul – poate fi conceput în diverse forme, dintre care cele mai importante sunt: textul informativ, textul prin care se urmărește crearea unui anumit sentiment față de produs, firmă sau marcă și textul pentru publicitate editorială;

• sloganul – este o formulă scurtă (4–8 cuvinte), ușor de reținut și capabilă să atragă atenția, ce include – de obicei – marca produsului sau a firmei.

Eficiența unui anunț publicitar este influențată de mărimea anunțului (in raport cu dimensiunea totală a publicației), de amplasarea sa în pagină și de frecvența apariției.

O revistă, uneori numită și „magazin” (după cuvântul englez magazine), este o publicație imprimată/virtuală cu periodicitate regulată care conține o varietate de articole, fiind adesea ilustrată și având un număr variabil de pagini pare. Revistele sunt finanțate fie prin publicitate, fie prin bugetele instituțiilor private sau de stat. În comparație cu ziarele, revistele cuprind articole, studii, dări de seamă, note din domenii variate sau dintr-o anumită specialitate, și sunt mai puțin axate pe știri privind evenimente de actualitate. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Revistă)

În cazul revistelor, trebuie să se analizeze circulația, precum și costul reclamelor în funcție de mărimea acestora, culorile folosite, poziția în cadrul revistei și frecvența apariției sale. În fiecare țară există reviste de mare circulație. Există, de asemenea o serie de publicații specializate, care permit firmelor să se adreseze unui anumit public (de exemplu, revistele cu profil economic sunt citite de directorii firmelor).

Specialistul va alege acel mijloc publicitar care-i va permite să obțină rezultate optime în privința captării atenției consumatorilor vizați, adică va alege mijlocul publicitar cu cea mai mare selectivitate vizavi de piața-țintă. Apoi, trebuie să se evalueze fiecare revistă, în funcție de anumite criterii, cum ar fi: credibilitatea, statutul, calitatea reproducerii, politica editorială și termenele de solicitare a spațiului de publicitate.

În sfârșit, specialistul stabilește care instrument publicitar este cel mai eficient din punct de vedere al captării atenției destinatarilor, al frecvenței și al impactului, ținând seama de cheltuielile corespunzătoare. Alegerea instrumentelor specifice pentru alte mijloace de informare din categoria tipăriturilor, cum ar fi ziarele, se realizează pe baza aceluiași raționament.(http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/comunicare.php).

2.4 Publicitatea în mediul on-line

Publicitatea online, întâlnită sub numele de publicitate interactivă, marketing online sau publicitate pe internet, este o formă de publicitate în Internet, promovare a unei afaceri, care folosește media online (pagini web, newsletter, e-mail) pentru a transmite mesaje către clientela (audiența) dorită. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Publicitate_online; Relații publice și publicitatea online, Iulian Veghes și Bogdan Grigore, Editura Polirom, Iași, 2003)

Există mai multe forme de promovare a reclamei online, printre care bannerele publicitare, publicitatea contextuală și reclama prin motoare de căutare.

Printre avantajele publicității online se numără țintirea (targetarea) mai bună (ore, zone geografice, număr de afișări pe uitilizator) a clientelei dorite, posibilitatea de a oferi informații mai multe (prin bannere expandabile sau prin atragerea vizitatorului interesat către o pagină web cu mai multe informații) și posibilitatea de a interacționa dinamic cu potențialul client. Cele mai vestite platforme de publicitate online sunt Google AdWords și Microsoft AdCenter (Bing Ads). O campanie de publicitate online optimizată corect poate aduce venituri considerabile, atâta timp cât este centrată pe perioada potrivită de afișare a anunțurilor, orele zilei și zilele săptămânii, preferințele și caracteristicile publicului, varianta de desktop sau mobile etc. Piața de publicitate online a fost estimată pentru anul 2007 în România la 12 milioane de euro, estimându-se pentru anul 2008 o creștere cu aproximativ 40%. (Veghes, 2008)

Datorită specificităților mediilor online acest domeniu a avut, inițial, de întâmpinat reticențe și din cauza faptului că anii de pionerat ai publicității online au decurs fără a se putea stabili o standardizare a modului de lucru. Compania americană Interactive Advertising Bureau a avut meritul de a fi impus primele standarde în acest domeniu.

Internetul, care pur și simplu a eliminat frontierele comunicării, a dat naștere unor noi tipuri de business. Publicitatea online este un exemplu și facilitează folosirea internetului pentru promovarea de produse și servicii consumatorilor. Obiectivele în publicitate online rămân aceleași ca în publicitatea tradițională: branding și/sau vânzare directă, dar diferența consta în penetrarea pieței țintă care este practic nelimitată. (https://inovado.ro/marketing-online/publicitate-online-vs-traditionala/)

Beneficiile majore pentru publicitatea online față de publicitatea tradițională, sunt:

1. Costul redus. Mediul digital este mult înaintea oricărui alt tip de publicitate când se discută despre costuri. Se obține în general un procent excelent pentru ROI (return on investment) deoarece se poate targeta o audiență imensa cu costuri reduse. Și acesta este unul dintre cele mai importante motive pentru care marile companii implementează campanii de publicitate online în detrimentul publicității outdoor, reclamelor în reviste sau târgurilor și expozițiilor.

2. Modalități de targetare eficiente. Dată fiind natura internetului, există posibilitatea setării unei campanii astfel încât să fie targetat acel segment din piața care are cea mai mare intenție de cumpărare (se aplică în promovarea magazinelor online). Se poate face targetare geografică, demografică bazată pe interese și pe istoricul de căutare astfel încât reclama este foarte relevantă pentru utilizatorul de internet.

3. Măsurare. Este unul dintre cei mai importanți factori când vine vorba de publicitate online. În mediul digital există posibilitatea colectării de date precise despre clickuri, pagini vizitate, de câte ori a fost văzută reclama de același utilizator, cum a ajuns utilizatorul pe site și dacă activitatea lui s-a materializat în final cu o vânzare.

4. Versatilitate. Spre deosebire de publicitatea tradițională, campaniile de publicitate online pot fi configurate să fie interactive. De la încorporarea în reclama de jocuri, videouri până la mesaje audio și câmpuri de introducere de date, sunt extrem de multe metode să ținem utilizatorul concentrat și activ.

5. Viteza. Din momentul în care reclama este gata, distanța de la advertiser la consumator este imediat acoperită. Plasarea este imediată și „livrarea” reclamei nu depinde de programul publisherului – este constantă. De asemenea modificarea și/sau înlocuirea reclamei este mult mai rapidă în mediul digital.

Publicitatea pe internet a debutat în forță în 2017.

Consumul de publicitate pe internet a debutat în forță în 2017, cu o creștere de 22%.

În prima parte a anului, volumul brut de publicitate online s-a ridicat la 23,72 milioane de euro (rate card), arată studiul „Monitorizarea Investițiilor în Publicitatea pentru Online” (MIPO), realizat de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT). (https://www.brat.ro)

Același studiu BRAT arată că numărul de afișări pentru reclamele postate pe internet a crescut cu 17%, ajungând la un total de 1,65 miliarde de afișări.

BRAT este organizația industriei de media din România care măsoară audiența presei scrise și a mediului online, auditează tirajele (presa scrisă) și monitorizează investițiile în publicitate (presa scrisă, online, radio și outdoor).

În topul celor mai mari investitori în publicitatea online se află companiile de telecomunicații Orange și Vodafone, fiecare cu bugete ce depășește un milion de euro (rate card).

Astfel, Orange a investit 1,72 milioane euro (rate card), pentru 118,6 milioane de afișări, în timp ce Vodafone a cheltuit 1,18 milioane euro (rate card), pentru 74,93 milioane de afișări. De remarcat că Telekom România, cel de-al treilea mare operator telecom, se află pe locul 19 în topul celor mai mari investitori în perioada analizată, cu un buget de 320.198 euro (rate card).

Rețeaua de magazine Lidl ocupă locul trei în topul general, cu un buget de 833.281 euro (rate card) și 56,8 milioane de vizualizări. Pe locul patru se află lanțul de farmacii și distribuitorul de medicamente Catena, care și-a intensificat substanțial comunicarea pe internet. Catena a consumat un buget de 644.631 euro (rate card), pentru 41,72 milioane de vizualizări.

În top 20 mari clienți online se află și dealerii auto General Motors, Trust Motors și Porsche România.

În topul site-urilor cu cele mai mari vânzări de publicitate se află adevarul.ro (1,48 milioane euro – rate card), stirileprotv.ro (1,1 milioane euro – rate card) și mediafax.ro (983.000 euro – rate card).

Tabel nr 1. Lista cu companii în mediul on-line și impactul produs.

Sursa: Monitorizarea Investițiilor în Publicitatea pentru Online (MIPO) – BRAT; (www.forbes.ro)

Notă: Cifrele de publicitate în euro au fost calculate la tarifele-listă (rate card).

Tabel nr. 2 Site-urile cu cele mai mari vânzări de publicitate RATE CARD,

1 ian. – 25 mar. 2017

Sursa: Monitorizarea Investițiilor în Publicitatea pentru Online (MIPO) – BRAT;

În România, la ora actulă dacă ne referim strict la piața auto, există o mulțime de site-uri, cunoscute și mai puțin cunoscute, de încredere, cu ajutorul cărora putem să achiziționăm diverse autovechicule fie ele noi sau second hand.

Doresc să amintesc doar trei astfel de site-uri și să le prezint pe scurt interfața lor.

Autovit, site-ul www.autovit.ro, este unul dintre cele mai mari site-uri de anunțuri de mașini noi și second hand. Această platformă oferă o varietate de opțiuni la nivelul alegerii unui autovehicul, de la caroserie, marcă, model, motor la multe alte preferințe pe care le avem. Autovit.ro oferă atât persoanelor private cât și societăților posibilitatea de a vinde mașini noi și second-hand, într-un mod rapid și eficient.

Captură de ecran nr. 2. Interfața site-ului www.autovit.ro

Cars.ro, site-ul www.cars.ro este o platformă mai puțin cunoscută, dar totuși, de folos atunci când se dorește căutarea unei mașini din mai multe surse. Pe acest site se pot posta anunțuri auto gratuite. Pe cars.ro se pot vinde sau cumpăra mașini noi sau second hand. Se pot alege modelul, marca sau recomandări în funcție de bugetul disponibil.

Captură de ecran nr.3. Interfața site-ului www.cars.ro

Site-ul www.dacia.ro oferă posibilitatea de alegere a unei mașini noi în raport cu anumite opțiuni. Există multe variante de modele Dacia, foarte convenabile, la prețuri accesibile. Se pot selecta un anumit model, culoarea preferată, o variantă standard sau una personalizată. Există posibilitatea de a efectua și un Test Drive la cea mai apropiată filială sau sucursală.

Captură de ecran nr. 4. Interfața site-ului www.dacia.ro

3. Piața auto

În acest ultimul capitol voi insera câteva statistici ale pieței auto, voi trece în revistă tendințele actuale ale parcului auto, voi prezenta și o comparație statistică între autoturismele noi și cele second-hand, iar în ultimul subcapitol voi prezenta un sondaj efectuat de mine în legătură cu preferințele persoanelor în alegerea unui autoturims.

3.1 Evoluția pieței auto din România

Parcul auto, reprezintă totalitatea automobilelor înmatriculate la un moment dat și se referă atât la automobile de proveniență autohtonă cât și din import cu diverse caracteristici tehnice și de poluare.

Parcul auto național din România a ajuns, la finele anului 2017, la peste 7,635 milioane de unități, în creștere cu 8,91% față de anul precedent, potrivit datelor Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), consultate de AGERPRES.

Statistica de specialitate arată că, din cele 7.635.775 de autovehicule înregistrate la nivel național, 1.320.230 erau înmatriculate în București.

La nivel național, din totalul celor 7.635.775 de autovehicule care circulau pe drumurile naționale la finele anului trecut, 5,996 de milioane erau autoturisme, în creștere cu 9,5%, comparativ cu sfârșitul anului 2016, când au fost înregistrate 5,47 milioane de exemplare.

Potrivit DRPCIV, la finele lui 2017, pe drumurile din România circulau 3.715.483 de autovehicule cu motoare pe benzină, respectiv 3.501.491 de mașini diesel.

În tabelul de mai jos este prezentată evoluția parcului auto în perioada 2015 – 2017, comparația fiind făcută între parcul auto total și autoturismele înmatriculate în acești ani.

Tabel nr. 3. Parcul auto din România și numărul de autoturisme înmatriculate,

anii 2015 – 2017

Surse de date: http://www.drpciv.mai.gov.ro/ și http://www.insse.ro/

Figura nr.6. Evoluția parcului auto (2015-2017)

Surse de date: http://www.drpciv.mai.gov.ro/ și http://www.insse.ro/

Se poate observa, conform tabelului nr. 3, o evoluție pozitivă de la un an la altul, atât în cazul parcului auto total, cât și în cazul autoturismelor. În anul 2016 se constată o creștere cu 6% față de anul 2015, iar în urmatorul an, 2017, creșterea este de aproximativ 9% față de anul 2016.

În cazul autoturismelor, se poate observa o creștere semnificativă cu 16% pe toată perioada analizată, 2015 – 2017.

Tabel nr. 4. Structura parcului de autoturisme după vechime (ani) la 31. 12. 2017

Surse de date: http://www.drpciv.mai.gov.ro/ și http://www.insse.ro/

Potrivit tabelului de mai sus, cel mai mare număr de autoturisme aparține grupei cu vechimea de peste 10 ani, urmată de grupa cu vechime cuprinsă între 6-10 ani, respectiv 2-5, apoi grupa cu vechimea sub 2 ani.

3.1.1 Piața românească a automobilelor noi

Odată cu aderarea României la UE și cu eliminarea barierelor vamale prin libera circulație a mărfurilor, achiziționarea automobilelor din Uniunea Europeană a devenit extrem de simplă. Pe piața românească se găsesc o varietate de mărci, modele, brand-uri care satisfac cele mai exigente preferințe. Creșterea economică de după anul 2000, mărirea veniturilor populației, aderarea la Uniunea Europeană, care a stimulat călătoriile și cunoașterea, au contribuit la creșterea și diversificarea cererii generale, în mod deosebit a celei de automobile pe piața românească.

Volumul înmatriculărilor de automobile noi în perioada 2015 – 2018 este prezentată în Tabelul de mai jos, numărul 5.

În această perioadă analizată, 2015-2018, se poate observa o creștere constantă a înmatriculărilor de automobile noi, aceasta datorându-se creșterii salarilor, scăderea prețurilor automobilelor, ieșirii din criza economico-financiară.

Se constată o creștere a înmatriculărilor cu aproximativ 57% pe toată perioada analizată. În primul an crește cu 18%, apoi cu 9%, iar în ultimul an cu 21%.

Tabelul nr. 5. Volumul înmatriculărilor de automobile noi

Sursa: www.insse.ro

Figura nr. 7. Volumul înmatriculărilor de automobile noi

Sursa: www.insse.ro

Prezentare Buletin Statistic Auto APIA

Buletinul cuprinde informații statistice detaliate privind producția, exportul, importul și vânzările de autovehicule noi pe piața din România.(www.apia.ro/publicatii/buletin-statistic/)

Informațiile sunt prezentate pe categorii de autovehicule:

autoturisme;

vehicule comerciale ușoare (sub 3.5t GVW);

vehicule comerciale între 3.5-6t GVW;

vehicule comerciale între 6-16t GVW;

vehicule comerciale grele (peste 16t GVW);

minibuze (sub 22 locuri) și autobuze (peste 22 locuri).

Captură de ecran nr.5. Livrări autoturisme autohtone și de import. (anii 2017-2018)

Sursa: www.apia.ro

Captură de ecran nr. 6. Livrări autoturisme autohtone și de import. (anii 2015-2016)

Sursa: www.apia.ro

În capturi de ecran de mai sus se poate observa evoluția favorabilă atât a livrărilor de autoturisme autohtone cât și la nivelul importurilor.

În cazul livrărilor de autoturisme autohtone, aceste livrări cresc cu 37% în intervalul de timp 2017-2018, iar în intervalul 2015-2016, cresc cu 4,5%.

În cazul livrărilor de autoturisme import, se poate constata o creștere cu 15,2% în perioada 2017 – 2018, în timp ce în perioada 2015 – 2016, aceste livrări cresc cu 22,8%.

Captură de ecran nr. 7. Top livrări de autoturisme în funcție de marcă.

Sursa: Sursa: www.apia.ro

Captură de ecran nr. 8. Top livrări de autoturisme în funcție de modele.

Sursa: www.apia.ro

Din captura de ecran numărul 7 se poate observa că marca de autoturism Dacia (cu un procent de 32,4%), este pe primul loc ca autoturism vândut în România, urmată de marca de autoturism Volkswagen (9,2%), pe poziția a treia fiind marca de autoturism Skoda cu un procent de livrare de 8,3%.

Acest lucru se poate datora faptului că, autoturimsul Dacia, fiind fabricată în România și având prețuri reduse în comparație cu celelalte mărci de autoturisme, se vinde mult mai ușor și este chiar apreciată în rândul românilor de pretutindeni.

Din captura de ecran numărul 8, observăm că modelul principal și preferat de români este Dacia Logan în proporție de 13,4%, iar pe locul doi se clasează modelul Duster cu un procent de 8,2%.

Statisticile APIA arată că în intervalul ianuarie – noiembrie 2018 vânzările de mașini noi au crecut cu 22,5% față de aceeași perioadă din 2017, până la 145.208 unități. De asemenea, vânzările de vehicule comerciale au crescut și ele cu 10,8%, până la 23.407 unități (16.188 de vehicule comerciale sub 3,5 tone și 7.219 vehicule comerciale peste 3,5 tone). În primele 11 luni ale anul 2018 au fost comercializate și 2.730 de autobuze, în total fiind vândute în România 171.345 de vehicule (+20,4%).

3.1.2 Piața românească a automobilelor second-hand

Automobilele rulate sunt atractive datorită prețului mai redus comparativ cu aceleași modele de automobile noi. Cumpărătorii s-au îndreptat spre automobile rulate provenite din import, numărul acestora crescând semnificativ. Importurile de automobile din Uniunea Europeană au devenit semnificative ca urmare a liberalizării circulației mărfurilor în urma aderării României. Ponderea automobilelor rulate în ansamblul înmatricularilor a crescut permanent.

Tabel nr. 6. Volumul vehiculelor importate de ocazie

Sursa: www.insse.ro

Dat fiind faptul că cei mai mulți români consideră prețul ca fiind un criteriu important în alegerea unui automobil, conform tabelului de mai sus, se poate observa o creștere a înmatriculărior la nivelul celor trei ani, 2015-2017 (o creștere cu 88% din 2015 până în anul 2017), pentru ca însă, în anul 2018 să aibă loc o scădere cu 7,55%.

Figura nr. 8. Volumul vehiculelor importate de ocazie

Sursa: www.insse.ro

În continuare voi prezenta situația celor mai mari importatori, cu cele mai mari venituri din România în anii 2016 – 2018.

Luând în calcul datele furnizate de Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), mai exacte decât cele ale APIA, putem observa că liderul autoritar al comerțului cu mașini noi din România este Renault Commercial Roumanie. Această companie, importator al mărcilor Nissan și Renault, dar și distribuitor al vehiculelor Dacia, a vândut în primele trei luni ale acestui an 7.704 autoturisme, cu 19% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Al doilea mare importator este Porsche Romania – firma care gestionează destinele mărcilor Audi, Porsche, Seat, Skoda și Volkswagen – cu vânzări totale de 4.624 de unități, în creștere cu 32%. Poziția a treia în clasamentul vânzărilor grupate pe importatori și reprezentanțe este deținută de Ford România CNV, companie care a raportat comercializarea a 2.129 de unități, corespunzător unei creșteri cu 63% față de perioada similară din 2016.

Clasamentul importatorilor în funcție de numărul de modele vândute este continuat de Țiriac Auto – importatorul brandurilor Hyundai, Jaguar, Land Rover și Mitsubishi – cu 1.114 unități și de Opel Southeast Europe cu 1.093 unități. Aceste două companii sunt urmate, în ordine, de Mercedes-Benz România, Toyota România, KIA România, Trust Motors și BMW Vertriebs. Cea mai mare creștere din acest Top 10 al importatorilor și reprezentanțelor este cea aferentă importatorului Kia (+73%), în timp ce singura firmă din Top 10 care a înregistrat un recul este Trust Motors (-18%), importatorul Citroen și Peugeot.

Tabel nr. 7. Clasamentul importatorilor cu cele mai mari vânzări din România

(Autor: Robert Stan 4 mai 2017)

(https://www.capital.ro/cei-mai-puternici-importatori.html)

În articolul de pe site-ul Profit.ro se menționează că Brandul german Volkswagen rămânea în continuare liderul pieței auto din România în anul 2017, cu 82.628 de unități înmatriculate după primele șapte luni, cu 67,8% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut, peste 93% fiind mașini uzate, în timp ce Dacia conducea detașat pe segmentul automobilelor noi, potrivit datelor publicate de către Direcția Regim Permise Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).

După Volkswagen, cele mai multe înmatriculări le-au înregistrat Opel (40.005 unități, plus 40% față de ianuarie-iulie 2016), Ford (34.392 unități, +58,7%), BMW (27.295 unități, +94,9%) și Audi (26.698 de unități, +97,9%), scrie News.ro.

În schimb, Dacia conducea autoritar segmentul mașinilor noi, cu 14.531 de unități după primele șapte luni, în creștere cu 9,6% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Brandul românesc este urmat de Volkswagen (5.693 unități, +53%), Ford (4.860 unități, +46,8%), Skoda (4.857 unități, +13,9%) și Renault (3.994 unități, +11,7%). (Profit.ro scris 10 aug 2017)

Conform cu articolul on-line de pe site-ul https://www.capital.ro (Autor: Bogdan Biszok 27 iulie 2018), alianța Renault-Nissan și-a menținut pentru al doilea an consecutiv titlul de cel mai mare cel mai mare producător mondial în funcție de vânzări, în primul semestru din 2018, depășind rivalele Volkswagen și Toyota.

În primele șase luni din acel an, alianța a vândut pe plan global 5,54 milioane de vehicule, în creștere cu 5% față de perioada similară din 2017. Grupul german Volkswagen AG a livrat 5,52 milioane de unități, în timp ce compania niponă Toyota a vândut 5,21 milioane de vehicule.

În luna aceea, Renault a anunțat că în primul semestru a vândut un număr record de 2,067 milioane de vehicule la nivel mondial, în creștere cu 9,8% în ritm anual, grație revenirii piețelor din Rusia și America Latină precum și unei cereri solide în Europa.

Grupul a precizat că mărcile Renault și Dacia au stabilit fiecare un record de vânzări semestrial, 1,378 milioane pentru marca Renault și 378.095 vehicule vândute la nivel global pentru marca Dacia.

De asemenea, livrările Mitsubishi pe plan global au urcat cu 24,8% în primele șase luni din acest an (la 616.650 vehicule), în timp ce Nissan a raportat un declin al vânzărilor de 1,4% (2,85 milioane de vehicule).

Importurile second hand au dominat piața auto din România, în 2018

Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) a dat publicității cifrele referitoare la înmatricularile înregistrate anul trecut, în anul 2018, în țara noastră. Înmatricularile de autoturisme noi au păstrat un trend pozitiv, în timp ce importurile second hand au scazut în 2018. În ciuda acestor tendințe, importurile de mașini de ocazie au dominat în continuare piața.

Înmatriculările de autoturisme noi în România au atins în 2018 un volum de 130.919 unități, în creștere cu 23% față de 2017. În ceea ce privește autoturismele second hand înmatriculate pentru prima oară în România, volumul acestora a fost pe întreg anul 2018 la un nivel de 473.616 unități, ceea ce reprezintă o scădere cu aproape 9% față de 2017.

Dacia continua să fie lider detașat la automobilele noi, podiumul fiind unul tradițional pentru ultimii ani, cu Skoda si Volkswagen pe următoarele locuri. La importuri de ocazie, Volkswagen continua să fie, de departe, marca preferată a românilor, într-un top condus, în general, de branduri germane.

Chiar dacă înmatriculările de automobile la mâna a doua aduse în România au scăzul în anul 2018, această categorie a continuat să domine piața, fiind de trei ori mai mare decât cea a mașinilor noi.

Top 5 mărci de autoturisme noi în România, 2018:

Dacia 36.873 unități (+23,02% fata de 2017)

Skoda 11.148 unități (+ 22,32%)

Renault 10.629 unități (+ 37,72%)

Volkswagen 10.060 unități (+3,19%)

Ford 9.681 unități (+ 18,93%)

Top 5 mărci de autoturisme second hand import în România, 2018:

Volkswagen 119.260 unități (-12,67% fata de 2017)

Opel 48.960 unități (-23,5%)

Ford 42.800 unități (-16,11%)

BMW 45.988 unități (-0,8%)

Audi 44.659 unități (-4,58%)

Sursa: comunicat de presă ACAROM

3.2 Cota de piață

Cota de piață reprezintă ponderea pe care fiecare marcă de automobile o are în total automobile.

Analizând cotele de piață în România, se constată că la mașinile noi Dacia rămâne lider detașat, câștigând cota de piață în 2018, pe locurile următoare fiind Volkswagen, Skoda și Ford. (DRPCIV)

Top 5 mărci și număr de mașini noi înmatriculate

Dacia ocupă primul loc în preferințele românilor, cu 47.026 unități vândute și o cotă de piață de 32,4%.

Volkswagen (13.636 unități și 9,4% cotă de piață),

Skoda (12.425 unități și 8,6% cotă de piață),

Renault (11.547 unități și 8% cotă de piață)

Ford (8.597 unități și 5,9% cotă de piață).

În ceea ce privește top-ul modelelor cumpărate de români, avea în primele 11 luni din 2018, Dacia Logan cel mai mare volum de vânzări, respectiv 19.558 unități, fiind urmată de Dacia Duster cu 12.029 unități, Dacia Sandero (9.440), Renault Clio (5.210) și Skoda Octavia (5.049).

Autoturismele echipate cu motoare pe benzină au avut pondere de 61,9% din total, cu 10,4% mai mult comparativ aceeași perioadă din 2017 (51,5%). Dar și vânzările de mașini electrice și hibride au crescut. Românii au cumpărat 847 de autoturisme 100% electrice, cu 124,1% mai multe decât în primele 11 luni din 2017, și 3.169 de hibride (+60,1%).

Aproape o treime (29.437 de unități) din cele 145.208 de automobile noi vândute în România în intervalul ianuarie – noiembrie 2018 au fost cu tracțiune integrală. Topul este condus, evident, de Dacia, cu o pondere 18,6% din totalul modelelor comercializate sub această marcă. Dar ”bătălia procentuală 4×4 vs. tracțiune pe o singură punte” era condusă de BMW, cu o pondere de 81,1%, urmat de Mercedes cu 76,1%, Volvo cu 74,5%, Audi cu 63,5% și Suzuki cu 58,4%. (DRPCIV)

În timp ce piața mașinilor noi a atins cel mai bun nivel din ultimii zece ani, în primele nouă luni din 2018, numărul automobilelor second-hand înregistrate pentru prima dată în România a scăzut ușor. Însă, piața second a fost de peste trei ori mai mare.

Top-ul automobilelor second

Românii au o sensibilitate aparte pentru Volkswagen, când vine vorba de modele la mâna a doua, înmatriculând 87.160 de unități în primele nouă luni ale anului 2018, cota de piață fiind de aproximativ 18.4%.

Locul doi este ocupat la mare distanță de Opel, cu 36.718 unități cu o cotă de piață de aproximativ 8%.

Pe locurile trei și patru se află branduri premium, BMW (33.483 unități) și Audi (32.526 unități), cu o cotă de piață de aproximativ 7%, respectiv 6.86%, conform DRPCIV.

Preferințele românilor în ceea ce privește mărcile și modelele second sunt întărite și de statisticile platformei online a celului mai mare târg auto din regiune, Autovit.

Astfel, topul celor mai căutate mașini de pe Autovit.ro în primele nouă luni ale anului 2018 este:

Volkswagen, cu peste 12 milioane de accesări;

BMW, cu peste 11 milioane de accesări;

Audi, cu peste 10 milioane de accesări;

Mercedez-Benz, cu 6,8 milioane de accesări;

Ford, cu 3,8 milioane de accesări.

La capitolul modele:

Volkswagen Passat a generat cel mai mare interes (2,7 milioane de accesări);

Volkswagen Golf (2,4 milioane de accesări);

Audi A4 (2,4 milioane de accesări);

BMW Seria 3 (2,3 milioane de accesări);

BMW Seria 5 (1,9 milioane de accesări).

Cel mai căutat segment de preț este cel între 5.000 și 10.000 de euro. (https://newsweek.ro, DRPCIV, www.autovit.ro).

Piața auto din România a înregistrat cea mai mare creștere procentuală din Uniunea Europeană în primele șase luni din 2018, + 33,46%, fiind urmată în „Topul creșterilor“ de Ungaria (+29%) și de Lituania (+24,6%). Vorbind cifric, însă, România se află abia pe locul 18 în UE, cu cele 60.068 de automobile înregistrate. Spre comparație însă, în Ungaria, țară care are aproape jumătate din populația României, au fost înmatriculate 70.733 unități, în același interval.

„Topul țărilor europene“ este condus de Germania, cu un volum de 1.839.031 autoturisme noi înmatriculate (+2.9%), urmată de Marea Britanie, cu 1.313.994 autoturisme (-6.3%), și de Franța, cu 1.188.150 unități (+4.7%). Per total, piața auto UE a crescut cu 2,9%, până la 8.449.247 unități, conform datelor ACEA.

Evoluția înmatriculărilor de automobile noi și second hand în primul semestru:

Mașini noi Mașini SH Reîmatriculări

Captură de ecran nr. 9. Evoluția înmatriculărilor de automobile noi și second hand

Sursa: https://newsweek.ro; DRPCIV

3.3. Chestionar privind preferințele în alegerea unui autoturism, nou sau second-hand

În acest subcapitol mi-am propus să prezint rezultatele unui sondaj realizat de mine cu ajutorul platformei online http://www.isondaje.ro/. Acest sondaj se referă la studiul privind preferințele cumpărătorilor de autoturisme.

Sondajul acesta a fost realizat în cadrul unui proiect desfășurat la facultate, la disciplina „Introducere în metodologia cercetării”, Universitatea Babeș Bolyai – Extensia Sighet. Perioada de chestionare a fost cuprinsă între 23 noiembrie 2017 – 26 noiembrie 2017. În realizarea studiului am folosit un eșantion de 133 de persoane de vârste diferite, care au avut opinii și idei diverse și variate în privința achiziționării unui autoturism. Majoritatea persoanelor chestionate a fost din Sighetu – Marmației iar o mică parte au constituit-o persoanele din zonele aflate în apropierea orașului.

Captură de ecran nr. 10. Platforma iSondaje.ro

Sursa: www.isondaje.ro

Prin acest studiu, realizat cu ajutorul sondajului, am dorit să scot în evidență preferințele persoanelor chestionate privind: mărcile alese/pe care le-ar alege, modalitățile de plată folosite/pe care le-ar folosi, criteriile în funcție de care aleg/ar alege un autoturism (inclusiv în funcție de vârsta fiecărui respondet), tipul de autoturism pe care l-a ales/l-ar alege (nou sau second-hand).

Totodată, am dorit să aflu dacă a fi singur sau a avea familie influențează deciziile în achiziționarea unei mașini noi sau second-hand, care ar fi criteriile după care se alege un autoturism, ce autoturism ar alege în funcție de vârsta fiecărui respondet.

Captură de ecran nr. 11. Vârsta și genul respondenților.

Sursa: www.isondaje.ro

Putem observa, din captura de ecran de mai sus, că cele mai multe persoane care au răspuns la acest chestionar au fost cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani (113 persoane), urmate de cele din grupa de vârstă de 31-50 de ani (19 persoane) și doar o singură persoană cu vârsta mai mare de 50 de ani.

De asemena se poate observa că mai mult de 50% din persoanele chestionate au fost de gen feminin, fiind mai receptive la acest chestionar decât cei de gen masculin. Procentele pentru cele două genuri au fost de 55.6 % la femei și 44.4% la bărbați.

La acest sondaj, au participat în cea mai mare parte cei care aveau statutul de angat (46.6%) și de student (32.3%), așa cum se poate observa în captura de ecran de mai jos.

Captură de ecran nr. 12. Ocupația respondenților.

Sursa: www.isondaje.ro

La întrebarea „Dețineți un autoturism și ce fel de autoturism este cel pe care l-ați achiziționat/dețineți?”, 81 de persoane au răspuns că au achiziționat o mașină second-hand, 19 persoane au răspuns că au o mașină nouă și 33 de persoane care au participat la acest sondaj nu au răspuns că nu dețin nicio mașină.

Cel mai important criteriu în achiziționarea unei mașini, reieșit în urma acestui studiu, este prețul. Cel de-al doilea criteriu este vechimea mașinii, urmat de marca și tipul de motor. Așadar conchidem că prețul, atât în studii de specialitate, cât și în sondaje realizate, prețul joacă un rol important în alegerea unei mașini, fiind un factor decizional în privința multor persoane.

Figura nr. 9. Criteriile alegerii unei mașini

Tot din acest studiu, se remarcă faptul că starea civilă (persoană singură, necăsătorită sau cu familie), influențează decizia alegerii unei mașini. Astfel, din figurile de mai jos se poate observa că persoanele necăsătorite tind, într-o oarecare măsură, să aleagă o mașină second-hand iar cele cu familie, tind să aleagă o mașină nouă deoarece prezintă o siguranță mai mare.

Figura nr. 10. Alegerea unei persoane necăsătorite în ceea ce priveste autoturismul.

Figura nr. 11. Alegerea unei persoane căsătorite în ceea ce priveste autoturismul.

În încercarea de a afla concret alegerea unei persoane în ceea ce privește tipul de mașină (nouă sau second-hand), am apelat la o întrebare directă: ”Dacă ați dispune de suma de 8.000 euro, pentru ce mașină ați opta?”. Răspunsurile au fost prelucrate în Excel (grupate pe grupe de vârstă) pentru a observa modul de gândire și de alegere pe diferite etape ale vieții.

Figura nr. 12. Alegerea unui autoturims în funcție de vârstă.

Așadar, după cum putem observa din acest grafic, cele mai multe persoane din grupa de vârstă 18-30 de ani și care ar dispune de o sumă de 8.000 Euro, preferă o mașină second-hand. Același lucru se poate spune și în cazul grupui de vârstă cuprins între 31 și 50 de ani. Persoana de peste 50 a răspuns ca ar alege o mașină nouă.

Acest studiu ne demonstrează încă o dată că mașinile second-hand au o mai mare putere în ceea ce privește forța de cumpărare, decât mașinile noi, fiind din ce în ce mai mult preferate și alese de multe persoane, indiferent de vârsta pe care o au sau de bugetul disponibil.

În continuarea studiului efectuat, am pus accent pe o mașină nouă autohtonă renumită, Dacia, întrebările următoare privind această marcă de mașină realizată de țara noastră.

La întrebarea: „Credeți că o mașină străină second-hand este mai bună decât o mașină nouă marca Dacia?”, cei mai mulți respondenți ai acestui chestionar, au răspuns categoric (da), iar în număr de 29 de persoane au preferat să răspundă cu „nu știu”, fiind nehotărâte sau abținându-se de la un răspuns pro sau contra.

Figura nr. 13. Părerea respondenților în legătură cu DACIA.

La următoarea întrebare adresată respondenților, se remarcă interesul lor față de economia țării și dezvoltarea industriei. Așa cum se poate sesiza din graficul de mai jos, la întrebarea adresată: „Ați cumpăra un autoturism nou marca Dacia doar pentru a contribui la dezvoltarea industriei și economiei țării?”, cei mai mulți, în procent de 45.1%, au răspuns că „nu s-au gândit” la această posibilitate. 39.8% (53 de persoane) au răspuns că „nu, nu doresc”. Doar 20 de persoane din cele chestionate au răspuns afirmativ acestei întrebări, fiind în ipostaza de a cumpăra unul dintre modelele de mașină Dacia doar ca să contribuie la economia țării.

În continuare m-am axat pe metodele de plată folosite în achiziționarea unui autoturism nou. Din cele două variante de răspuns disponibile, leasing și cash, cei mai mulți preferă metoda cu plată directă, cash, procentul fiind de 72.9% din totalul respondenților, restul de 27.1% considerând că metoda leasingului ar fi una dintre variantele pentru care ar opta atunci când vine vorba de a achiziționa o mașină nouă.

Figura nr. 14. Metoda de plată folosită pentru achiziționarea unui autoturism.

Dacă ne referim, însă, la creditul bancar pentru achiziția unei mașini noi, cele mai multe persoane au răspuns cu NU, nu este o idee bună să iei un credit bancar doar pentru a achiziționa o mașină nouă. Cealaltă „tabără” (15.8%), au răspuns DA la acestă întrebare, considerând că, creditul bancar este o soluție pentru achiziționarea unui autoturism. La fel stau lucrurile și în cazul mașinilor second-hand, majoritatea susținând că nu este necesar să luăm un credit de la bancă pentru achiziționarea unei mașini, mai ales second-hand, deoarece nu prezintă un grad mare de siguranță, nefiind o investiție prea bună. Răspunsurile le putem constata în captura de ecran de mai jos și în graficul corespondent.

Captură de ecran nr. 13. Pro sau conta creditului bancar pentru achiziționarea unui autoturism nou și second-hand.

Sursa: www.isondaje.ro

Figura nr. 15. Pro sau conta creditului bancar pentru achiziționarea unui autoturism nou.

Figura nr. 16. Pro sau conta creditului bancar pentru achiziționarea unui autoturism second-hand.

Captură de ecran 14. Perioada de schimbare a unei mașini.

Sursa: www.isondaje.ro

O ultimă întrebare adresată respondenților a fost despre perioada de schimbare a unei mașini. 109 persoane din 133, au răspuns că ar trebui să fie schimbată după 5 ani deoarece nivelul de degradare a unei mașini nu este atât de ridicat și se poate folosi 5 ani dacă se respectă un comportament adecvat conform standardelor. 24 de persoane au precizat faptul că se poate schimba o mașină și în mai puțin de 5 ani, existând mai mulți factori de luat în seamă.

În acest studiu am cuprins și mărcile de mașini preferate de către respondenți iar topul acestor mărci este:

Audi

BMW

Volkswagen

Mercedes

Volvo

Se poate observa că Audi este liderul ales de respondenți, din cei 133 de persoane, cota de 32.3% o reprezintă Audi, câstigând detașat în fața celorlalte mărci.

Captură de ecran nr. 15. Mărcile de mașini preferate.

Sursa: www.isondaje.ro

Concluzii

În această lucrare am abordat evoluția pieței auto din România (a cunoscut o evoluție pozitivă), piață aflată încă în plină dezvoltare.

Studiind evoluția pieței de mașini noi și second-hand, am sesizat că a avut loc o creștere constantă a înmatriculărilor de automobile noi, crescând cu 57% pe toată perioada analizată (2015-2018). În cazul mașinilor second-hand, chiar dacă înmatriculările de automobile la mâna a doua aduse în România au scăzul în anul 2018, se observă dominarea în continuare a pieței totale, aceasta fiind de trei ori mai mare decât cea a mașinilor noi.

Dacia continua să fie lider detașat la automobilele noi, fiind preferată în continuare de români, podiumul fiind unul tradițional pentru ultimii ani, cu Skoda și Volkswagen pe următoarele locuri.

La mașini second-hand, Volkswagen continuă să fie, de departe, marca preferată a românilor, într-un top condus, în general, de branduri germane.

În ceea ce privește top-ul modelelor cumpărate de români, Dacia Logan este în fruntea clasamentului, având un volum de vînzări de 19.558 unități, fiind urmată de Dacia Duster cu 12.029 unități, Dacia Sandero (9.440). (statistica rezultatelor fiind reglementată în luna noimebrie 2018)

Conform statisticii, în intervalul ianuarie – aprilie 2018, cele mai multe solicitări noi au vizat mărcile: Dacia – cu 9.477 unități (+28.17%), Ford (2.948 exemplare – majorare de 7,67%), Renault (2.244 exemplare și o creștere de 8,93%) și Opel (2.153 unități – creștere de 53,13%).

De asemenea, numai la nivelul lunii aprilie, au fost înmatriculate în România 11.148 de vehicule noi, echivalentul unei creșteri de 14,03% față de același interval din 2017. Tot în acest interval de referință, în funcție de numărul unităților înmatriculate, pe primul loc s-a situat Dacia – cu 1.770 de unități, mai mult cu 11,11% față de aprilie, anul trecut), urmată de Skoda (749 unități, +13,31%), Volkswagen (738 unități, +26,15%), Ford (679 unități, +12,97%) și Renault (521 unități, +2,96%).

La acest capitol, cele mai multe înmatriculări s-au înregistrat pentru Volkswagen (39.953 exemplare, -9,66%), Opel (17.345 unități, -18,21%), BMW (14.760 unități, +1,79%), Ford (14.591 unități, -12,61%), Audi (14.569 unități, -1,09%), Mercedes-Benz (7.993 unități, -4,21%), Skoda (6.961 unități, +4,93%) și Renault (6.782 unități, -9,53%).

Referitor la chestionar, se remarcă faptul că starea civilă (persoană singură, necăsătorită sau cu familie), influențează decizia alegerii unei mașini, cei cu famillie orientâdu-se spre o mașină nouă, considerând că aceasta conferă mai multă siguranță și confort.

Din răspunsurile sincere și directe ale persoanelor chestionate se constată faptul că, chiar dacă ar dispune de o sumă de 8.000 Euro, ei ar opta tot pentru o mașină second-hand, refuzând astfel o mașină nouă, marca Dacia.

Metoda de plată cea mai frecventă, atunci când ne referim la achiziția unei mașini, este plata cash. În general, respondenții evită să apeleze la vreun credit bancar sau la leasing pentru plata unui autoturism achiziționat.

Concluzia finală este aceea că, mașina a jucat și încă joacă un rol important în viața noastră și în dezvoltarea economiei, piața auto fiind într-o dezvoltare continuă și sigură. Indiferent de tipul de mașină ales, nou sau second-hand, mașina ne va aduce beneficii și în viitor.

Bibliografie

Eckermann, Erik (2001), World History of the Automobile, Society of Automotive Engineers

Oniciu L. (coordonator), Conversia electrochimică a energiei, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977

Petcu Marian, Istorie ilustrată a publicității românești, Editura Tritonic, 2002

Petre, D. și Nicola, M., Introducere în publicitate, Editura comunicare.ro, Bucuresti, 2004

Stavre, I., Reconstrucția societății românești prin audiovizual, București, Editura Nemira, 2004,

Veghes Iulian, Publicitatea online, curs Universitatea Bucuresti, 2008

Veghes Iulian, Bogdan Grigore, Relații publice și publicitatea online, Editura Polirom, Iași, 2003

Ziarul Timpul Departamentul Economic Marketing și Publicitate

*** Asociatia Constructorilor de Automobile din România, ACAROM, http://www.acarom.ro

*** Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile din Români, http://www.apia.ro

*** Institutul National de Statistica, http://www.insse.ro

***Legea audiovizualului nr. 504/2002, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002

***OUG nr.25/2013, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 208 din12 aprilie 2013

***OUG 18/2015 privind stabilirea unor masuri necesare pentru asigurarea tranzitiei de la televiziunea analogica terestra la televiziunea digitala terestra si implementarea serviciilor multimedia la nivel national, precum si pentru completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002

https://www.agerpres.ro

Acasă

https://www.autovit.ro

https://www.brat.ro

https://www.cars.ro

https://www.capital.ro/cei-mai-puternici-importatori.html

https://www.dacia.ro

Istoria Automobilului in Romania

https:// www.drpciv.ro

https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_automobilului

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tipuri_de_caroserii_auto

https://ro.wikipedia.org/wiki/Automobile_Dacia_S.A.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Automobil

https://ro.wikipedia.org/wiki/Publicitate

https://ro.wikipedia.org/wiki/Revistă

https://ro.wikipedia.org/wiki/Publicitate_online

https://ro.wikipedia.org/wiki/Caroserie#Clasificarea_caroseriilor

https://www.4tuning.ro/old-school-cars/primele-automobile-din-romania-istoria-masinilor-din-tara-noastra-22141.html

https://www.economica.net/

Cum s-a împărțit piața de publicitate TV în anul 2018

Publicitatea pe internet a debutat în forță în 2017

http://www.ingineria-automobilului.ro/reviste.php

https://inovado.ro/marketing-online/publicitate-online-vs-traditionala/

http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/comunicare/Publicitatea-ca-proces-de-comu82552.php

www.newsweek.ro

Istoria automobilului romanesc

http://parbriz-lux.md/faq/tipurile-de-caroserii-auto.html

http://www.reclame.md/Mass-media/timpul-avantajele-publicitatii-in-ziare.html

www.reclame.md/Mass-media

http://www.rasfoiesc.com/hobby/diverse/jurnalism/Continutul-si-trasaturile-comu31.php#_ftnref3

www.scribd.com

Importurile second hand au dominat piata auto din Romania, in 2018