Contabilitate și Informatică de Gestiune Semnătura coordonatorului științific Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Coordonator… [619382]

UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REȘIȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Conf. Univ. Dr. Marius Miloș

Absolvent: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REȘIȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
Contabilitate și Informatică de Gestiune

Semnătura coordonatorului științific

Presiunea fiscal ă în România în
contextul Uniunii Europene

Coordonator științific:
Conf. Univ. Dr. Marius Miloș

Absolvent: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA “EFTIMIE M URGU” REȘIȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

Declarație de asumare a răspunderii

Subsemnatul/a Oxana Zbîrciog absolvent: [anonimizat] “Eftimie Murgu” din Reșița, declar că lucrarea de licență este elaborată exclusiv de
mine , pe baza efortului personal de documentare, cercetare, proiectare și redactare.
În cadrul lucrării precizez sursa tuturor ideilor, datelor și formulărilor care nu îmi aparțin,
conform normelor de cita re a surselor.
Declar că toate afirmațiile din lucrare referitoare la datele și informațiile analizate, la
metodele prin care acestea au fost obținute și la sursele din care le -am obținut sunt adevărate.
Înțeleg că falsificarea datelor și a informațiilor analizate în lucrare constituie fraudă și este
sancționată conform regulamentelor în vigoare.
De asemenea, am luat la cunoștință conținutul Art. 7 și Art. 9 din Metodologia de organizare
și desfășurare a examenelor de finalizare a studiilor de licență și master la Universitatea „Eftimie
Murgu” din Reșița promoțiile 2013 .

Data: Semnătura:
…………………………… ……………………………..

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 3

CUPRINS
(exemplu)
Introducere …………………………………………………………………. 4
Lista notațiilor ………………………………………………………………. 5
Lista figurilor ………………………………………………………………. 6
Lista tabelelor ………………………………………………………………. 7
Capitolul 1. Abordări teoretice …………………………………………….. 5
1.1. Conceptul de model ………………………………………………….. 5
1.2. Teoria modelării interactive ………………………………………….. 10
1.2.1. Obiectivul ………………………………………………………. 10
1.2.2. Modelul ………………………………………………………… 15
1.3. Teoria modelării interactive ………………………………………….. 18
1.4. Teoria modelării interactive ………………………………………….. 28
Capitolul 2. Metoda de cercetare. I nstrumentația ……………………….. 35
2.1. Conceptul de model ………………………………………………….. 5
2.2. Teoria modelării interactive ………………………………………….. 10
2.3. Teoria modelării interactive ………………………………………….. 18
2.4. Teoria modelării interactive …………………… …………………….. 28

Capitolul 3. Text. Text ……………………………………………………………….. 35
3.1. Text ………………………………….…………………………………….. 35
3.2. Text ………………………………………………………….……………….. 10
3.3. Tex t ………………………………………………….……………………….. 18
3.4. Text ………………………………………………….……………………….. 28
……………………………
Concluzii …………………………………………………………………….. 35
Anexe (dacă există) ………………………………………..……………….. 35
Bibliografie ………………………………………………………………….. 35

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 4

INTRODUCERE

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 5

LISTA NOTAȚIILOR (ABREVIERILOR)

A aria transversală
α coeficientul de dilatare liniară

PIB Produsul intern brut

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 6

LISTA FIGURILOR

Fig. 1.1. Modelul internațional al huilei 25
Fig. 1.2. Modelul internațional al huilei 28
Fig. 1.3. Modelul internațional al huilei 35
Fig. 1.4. Modelul internațional al huilei 45
Fig. 2.1. Model ul internațional al huilei 25
Fig. 2.2. Modelul internațional al huilei 28
Fig. 2.3. Modelul internațional al huilei 35
Fig. 2.4. Modelul internațional al huilei 45
Fig. 3.1. Modelul internațional al huilei 25
Fig. 3.2. Modelul internațional al huilei 28
Fig. 3.3. Modelul internațional al huilei 35
Fig. 3.4. Modelul internațional al huilei 45

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 7

LISTA TABELELOR

Tab. 1.1. Modelul internațional al huilei …………………………………….. 25
Tab. 1.2. Modelul in ternațional al huilei …………………………………….. 28
Tab. 1.3. Modelul internațional al huilei …………………………………….. 35
Tab. 1.4. Modelul internațional al huilei …………………………………….. 45
Tab. 2.1. Modelul internațional al huilei 25
Tab. 2.2. Modelul internațional al hu ilei 28
Tab. 2.3. Modelul internațional al huilei 35
Tab. 2.4. Modelul internațional al huilei 45
Tab. 3.1. Modelul internațional al huilei 25
Tab. 3.2. Modelul internațional al huilei 28
Tab. 3.3. Modelul internațional al huilei 35
Tab. 3.4. Modelul internațional al huilei 45

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 8

Capitolul 1
Elemente teoretice privind presiunea fiscală în România
1.1. Explicatii privind sistemul fiscal.
În urma cercetarilor în dicționarului Larrousse, fis calitatea este "totalitatea
impozitelor și taxelor, a reglementărilor de natura fiscal ă precum și a aparatului
fiscal ce vin s ă influențeze direct sau indirect activitatea unui agent economic
denumit contribuabil".
Astfel c ă împreun ă cu fiscalitate este menționată noțiunea de "fisc" definita
ca administrația în sarcina căreia revin calculul, perceperea și urmărirea plății
impozitelor și taxelor datorate statului de catre contribuabil ".
În același timp, este folosit și termenul "fiscal" ce privește fiscul, care
aparține acestuia.
Când vorbim de sistemul fiscal, nu pot fi omise și alte componente
importante ale acestuia, în afara impozitului, de exemplu legislația fiscal ă – are
rolul creeării condițiilor legale și de reglementare a fiscalității care incl ud atât
drepturile și obligațiile autorităților fiscale cât și cele ale contribuabililor și
aparatului fiscal care trebuie s ă pună în practic ă aplicarea legislației fiscale în
interesul sectorului public dar, fără ca să prejudecieze personalitatea și drept urile de
care se bucur ă contribuabilul potrivit legislației fiscale și a celei generale.
În termenii generali al finanțelor publice ale unei țări, fiscalitatea se
definește ca un ansamblu de norme care reglementeaz ă impunerea taxelor
contribuabililor și fundamenteaz ă juridic impozitele și taxele.
Impozitele și taxele sunt stabilite prin acte normative și ele sunt elemente de
baza în fundamentarea și definirea noțiunilor de fiscalitate, fisc, fiscal.
Economia naționala a unei țări care este parte componen tă a economiei
mondiale, cuprinde mai multe feluri de activitați , care sunt desfășurate de persoane
sau grupuri de persoane fizice și juridice care aparțin acestuia, dar la care particip ă
si unii subiecți economici ai altor țări.

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 9

Sistemul fiscal este un rezultat al gândirii , deciziei și acțiunii factorului
uman, în urma evoluției societății civile ce s -a creat inițial pentru a răspunde unor
obiective financiare, la care mai târziu s-au adăugat obiective de natur ă economico –
social ă.
Dacă realizarea obi ectivelor de ansamblu ale sistemului necesit ă existența
deciziilor strategice, realizarea țelului pe termen scurt are ca ținta realizarea
deciziilor tactice.
Impozitul este o realizare a gândirii umane, o metod ă creat ă de om pentru ca
puterea public ă să asigure omului anumite utilități publice. Datorita faptului ca este
un produs intelectual sunt necesare elemente de natur ă economic ă pentru a persista,
elemente ce sunt modificate și combinate dupa anumite reguli în condițiile
respect ării principiil or care stau la baza relațiilor sociale dintre membrii societații .
Noțiunile specifice folosite în teoria fiscal ă sunt extrem de diverse, iar
încercările de a stabili semnificațiile standardizate, au pus în evidență dificultatea
sarcinii de sistematizare și stand ardizare.
Într-o abordare financiar ă, conceptul de fiscalitate este definit ca un "sistem
de percepere a impozitelor" iar într-o abordare juridic ă este definit "sistem de legi
referitoare la fisc la perceperea impozitului".
Apar dou ă elemente de referint ă: impozitul și fiscul.
Impozitul este definit în general prin prisma funcției sale clasice, respectiv
ca o contribuție solicitat ă pentru asigurarea serviciului obligațiilor publice a Statului
și colectivitaților locale, iar fiscul ca administrație oblig ată cu perceperea
impozitelor.
Noțiunea de sistem în teoria fiscal ă a fost folosit mai mult figurativ, f ără a se
încerca o abordare a structurii fiscal e din punct de vedere a teoriei sistemelor.
Studiul sistemelor fiscale necesit ă luarea în considerare a doi parametri:
unul de natur ă spațială iar altul de natur ă temporal ă.
Parametrul spația l are în vedere existența unei mulțimi de teritorii locuite,
organizate din punct de vedere administrativ și politic, într-un stat.

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 10

Fiecărei țări îi corespunde un s istem fiscal cu o structur ă, comportament și
obiective bine determinate.
Luarea în considerare a parametrului spațial corespunde principiului
teritorialității impozitului, care este în concondanță cu suveranitatea fiscala a
Statului de a institui impozit e.
Acesta este influențat de nivelul și structura surselor de venituri, de
necesitățile financiare ale instituției bugetare și de concepțiile etice și politice ale
guvernelor, iar importanța sa consta în mai multe aspecte.
Parametrul timp corespunde pri ncipiului anualității impozitului determinat
de anualitatea exercițiului financiar și a instituției bugetare, corelat cu cazurile de
retroactivitate prevazute de lege.
Sistemul fiscal constituit în Romania dupa revoluție a fost conceput și
organizat pe tr ei componente independente :
a. Impozite, taxe și contribuții ca venituri ale statului
b. Mecanismul fiscal
c. Aparatul fiscal

a) Impozitele, taxele și contribuțiile
Reprezint ă resurse financiare publice ce se constituie și se gestioneaz ă
printr -un sistem unitar de bugete și anume: bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei
statului și bugetele altor instituții publice cu caracter autonom (Parlamentul,
Presedinția Romaniei, Guvernul, ministerele s.a.) în condițiile asigurării echilibrului
financiar.
b) Mecanismul fiscal
Presupune utilizarea de metode de impunere: tehnici și instrumente
specifice, privind formarea veniturilor fiscale ale statului.
Impozitele, taxele și alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc doar prin
lege iar aceast fapt presupune ca întreaga activitate de impunere, de urmărire și de

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 11

percepere a impozitelor și taxelor sa stea în aplicarea și respectarea întocmai a unor
prevederi legale iar o rice abatere voit ă sau nu, ar înseamna încălcare a legii și ar
trebui sancționată .
c) Aparatul fiscal
Eficiența de ansamblu a economiei este dependent ă de modul în care
funcționează aparatul fiscal, iar s tatul îsi îndeplinește rolul său prin sistemul
legislativ și executiv.
Aparatul fiscal este format din Administrațiile Finanțelor Publice, Direcția
de Inspecție Fiscal ă din ANAF, împreun ă cu direcțiile județene de inspecție fiscal ă
și direcția de inspecție fiscal ă din cadrul Direcției Generale de Administ rare a
Marilor Contribuabili.
Pentru ca sistemul fiscal s ă răspundă unor cerințe, el trebuie s ă se
caracterizeze prin anumite trăsături și să îndeplineasc ă anumite funcții , dintre
trăsăturile ce caracterizeaz ă sistemul fiscal amintim: universalitatea impu nerii ;
unitatea impunerii ; echitatea impunerii .
Potrivit universalității , în sfera de cuprindere a impunerii trebui e să se
regăseasca toți plătitorii care obțin sau realizeaz ă același obiect ce intr ă sub
incidența impunerii.
Unitatea impunerii presupune ca așezarea și perceperea impozitelor și
taxelor s ă se fac ă pentru toți plătitorii dupa criteriul de unitare, de exemplu, taxa pe
valoarea adaugat ă se aplica în mod unitar tuturor celor ce intra sub incidența ei (se
aplic ă aceea modalitate de calcul, cu c ote corespunzatoare și se stabilește acel
termen de plat ă).
Potrivit echității, fiecare plătitor contribuie prin plata impozitelor și taxelor,
la realizarea resurselor bugetare în funcție de veniturile salariale.
Astfel, impunerea trebuie s ă fie mai ma re pentru cei ce realizeaza venituri
mai mari și mai mic ă pentru cei cu venituri mai modeste.
Sistemul fiscal se bazeaza pe mai multe functii , acestea sunt:
a. Functia de instrument de mobilizare a resurselor la dispozitia statului

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 12

Prin intermediul imp ozitelor si taxelor statul isi asigura resursele banesti
mobilizate la dispozitia bugetului de stat.
Pentru aceasta trebuie construite o serie de canale fiscale prin care statul sa
isi asigure alimentarea fondurilor sale centralizate care au legatura di recta cu
bugetul de stat, iar intrucat fondurile extrabugetare se constituie in afara bugetului,
preiau o parte din sarcinile bugetului de stat.
b. Functia stimulativa a sistemului fiscal
Statul este interesat ca activitatea economica sa se dezvolte co ntinuu si sa se
desfasoare cu eficienta pentru ca statul isi procura veniturile pentru buget in marea
lor majoritate de la agentii economici. Stimularea se realizeaza si prin sistemul
fiscal, prin largirea activitatii aparatului financiar din economie.
c. Functia sociala a sistemului fiscal
Prin sistemul fiscal trebuie sa se indeplineasca o functie de protectie sociala
a anumitor categorii de cetateni, pe de o parte prin facilitati de impunere, iar pe de
alta parte, prin stimularea agentilor economici sa foloseasca forta de munca cu
randament scazut.
Functia sociala a sistemului fiscal roman este mai redusa fata de tarile
dezvoltate, in Romania aceasta functie actioneaza in directia unor facilitati cum ar
fi, acordarea unor reduceri de impozit pe salari i sau in anumite conditii, reduceri
suplimentare, etc.
d. Functia de control al sistemului fiscal
Statul nu mai poate interveni in economie prin masuri administrative ci
numai prin anumite parghii economice sau financiare.
Sistemul fiscal, pe de o part e, furnizeaza aceste parghii iar pe de alta parte
asigura mecanismul de functionare a lor, punand la dispozitia aparatului fiscal
parghii ce pot fi utilizate in controlul exercitat de stat asupra agentilor economici.
Este vorba de controlul exercitat de stat printr -o serie de parghii financiare
sau fiscale prin intermediul carora se penetreaza in activitatea agentilor economici
pana la cele mai mici detalii.

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 13

Prin taxa pe valoarea adaugata se controleaza intreaga cifra de afaceri
mergand pe firul proble melor pana la documentul primar ce vizeaza vanzarea
produselor sau aprovizionarea cu materii prime si materiale.
Verificarea se face numai din punct de vedere al indeplinirii functiilor
fiscale dar exista posibilitatea ca prin functia de control sa se fa ca radiografii
complete asupra intregii activitati a agentilor economici.
Fundamentul sistemului fiscal il detin impozitele si taxele legiferate.

Functiile impozitului sunt:
a. Functia de finantare a cheltuielilor publice
Nivelul prelevarilor oblig atorii este in mare parte legat de suma cheltuielilor
publice, deoarece ele sunt sursa esentiala de finantare, dar ele nu reprezinta unica
sursa, existenta deficitelor publice necesita recurgerea la alte mijloace de finantare,
precum indatorarea sau creatia monetara.
Examinarea prelevarilor obligatorii si partea deficitelor publice in PIB in
fiecare tara si urmarirea dobanzilor platite in cazul rambursarii datoriei, reprezinta
functia totala exercitata de catre stat pentru a -si finanta cheltuielile sale.
Suma cheltuielilor publice raportate la PIB reflecta partajarea sarcinilor intre
sectorul public si sectorul privat, iar pentru un mare numar de bunuri si de servicii,
aceasta rezulta dintr -o alegere a societatii.
Suma cheltuielilor publice si a preleva rilor obligatori i nete, permite o
finantare privata importanta a productiei anumitor bunuri, precum educatie, sanatate
si protectie sociala.

b. Functia de redistribuire
Se pot distinge doua reguli de echitate:
1. Una, consensuala, ce exprima in mod si mplu faptul ca sarcina
impozitului trebuie sa fie in mod echitabil repartizata.

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 14

2. O alta, mai conflictuala, ce atribuie impozitului un rol de corectie a
repartitiei veniturilor primare in scopul de a o face mai echitabila.
Definitia acestei functii dep inde deci de opinia cu privire la caracterul just
sau injust al repartitiei ce decurge din mecanismul pietei si acela al drepturilor de
proprietate.
c. Functia de corectare a dezechilibrelor
Aceasta functie este justificata prin ipoteza conform careia f unctionarea
spontana a pietei nu permite realizarea optimului colectiv, fiscalitatea poate fi deci
utilizata pentru corectarea esecurilor pietei, de exemplu prin internalizarea efectelor
interne, aceasta analiza este o analiza microeconomica.
Ea poate, de asemenea, sa contribuie la realizarea echilibrelor globale in
cazul unei politici bugetare keynesiste, in acest caz analiza efectelor sale sunt la o
criza macroeconomica.

1.1.1. Principiile impunerii
Impunerea reprezinta un complex de masuri si operat iuni efectuate in baza
legii care au drept scop final stabilirea impozitului ce revine in sarcina unei
persoane fizice sau juridice.
Impunerea are atat o latura de natura politica cat si una de ordin tehnic,
concretizata in metodele si tehnicile utilizat e pentru determinarea marimii obiectului
impozabil si a cuantumului impozitului.
a. Principii de echitate fiscala
Ca notiune, echitatea inseamna dreptate sociala in materie de impozite.
Pentru a putea fi vorba de echitate fiscala este necesar a impunerea
diferentiata a veniturilor si a averii in functie de puterea contributiva a subiectului
impozitului si scutirea de la plata impozitului a persoanelor cu venituri mici, adica
stabilirea unui minim neimpozabil.
Respectarea echitatii fiscale presupune inde plinirea cumulativa a multor
conditii, respectiv :

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 15

– Stabilirea minimului neimpozabil , adica legiferarea scutirii de impozit a
unui venit minim care sa permita satisfacerea nevoilor strict necesare. Minimul
neimpozabil poate fi stabilit ca atare in cazul impozitelor directe, mai ales la
impozitele pe venit, neavand aplicabilitate in materie de impozite indirecte;
– Sarcina fiscala sa fie stabilita in functie de puterea contributiei fiecarui
platitor , adica cu luarea in considerare a marimii venitului aver ii care face obiectul
impunerii, precum si a situatiei personale a acestuia (singur, casatorit, numarul
persoanelor aflate in intretinere, etc.);
– Impunerea sa fie generala , adica sa cuprinda toate categoriile sociale,
respectiv toate persoanele care realizeaza venituri sau care poseda un anumit gen de
avere, cu exceptia persoanelor ale caror venituri se situeaza sub un anumit nivel
(minimul neimpozabil).
Impunerea in cote procentuale poate fi intalnita sub forma impunerii in cote
proportionale, cote pro gresive si in cote regresive.
Dintre sistemele de impunere utilizate in practica fiscala internationala cel
care permite in mai mare masura respectarea cerintelor echitatii fiscale este sistemul
bazat pe utilizarea, cotelor progresive , compuse.
b. Princ ipii de politica financiara
La introducerea unui impozit se cere ca acesta sa indeplineasca si unele
cerinte de ordin financiar, astfel acesta trebuie sa aiba un randament fiscal ridicat, sa
fie stabil si elastic.
Pentru ca un impozit sa aiba un randamen t fiscal ridicat, se cer a fi
indeplinite mai multe conditii, respectiv:
– impozitul sa aiba un caracter universal , adica sa fie platit de toate
persoanele (fizice sau juridice) care obtin venituri din aceeasi sursa, poseda acelasi
gen de avere sau isi achizitioneaza aceeasi categorie de bunuri.
– universalitatea impozitului presupune ca intreaga materie impozabila
apartinand unei persoane sa fie supusa impozitarii .

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 16

Sa nu existe posibilitati de sustragere de la impunere, pe cai licite sau ilicite,
a une i parti din materia impozabila.
Volumul cheltuielilor privind stabilirea materiei impozabile, calcularea si
perceperea impozitelor, sa fie cat mai redus e posibil.
Un impozit este considerat stabil , atunci cand randamentul sau ramane
constant de -a lungul intregului ciclu economic, altfel spus randamentul unui impozit
nu trebuie neaparat sa sporeasca o data cu cresterea volumului productiei si a
veniturilor in perioadele favorabile ale ciclului economic si nici sa scada in
perioadele de criza si depresiune ale ciclului economic.
Elasticitatea impozitului presupune ca acesta sa poata fi adaptat in
permanenta necesitatilor de venituri ale statului.
Astfel, daca se inregistreaza o crestere a cheltuielilor bugetare este necesar
ca impozitul sa poata fi majorat in mod corespunzator si binenteles si invers.
Dupa opinia noastra, un sistem fiscal trebuie apreciat de fiecare data prin
prisma tuturor consecintelor sale pe plan economic, financiar si social si nu doar in
functie de numarul si tipul impozitelor utiliz ate.
c. Principii de politica economica
Incurajarea dezvoltarii unei ramuri sau subramuri economice poate fi
realizata si prin masuri de ordin fiscal, de exemplu, stabilirea unor taxe vamale
ridicate la import, reducerea sau scutirea de la plata impozite lor indirecte a
marfurilor autohtone, micsorarea impozitelor directe stabilite in sarcina
intreprinzatorilor care isi plaseaza capitalurile in ramura si subramura respectiva,
facilitarea amortizarii accelerate a capitalului din domeniu ceea ce va conduce l a
reducerea profitului impozabil al societatilor de capital din ramura sau subramura
respectiva, etc.
Extinderea relatiilor comerciale cu strainatatea poate fi stimulata prin masuri
fiscale constand in restituirea partiala sau integrala a impozitelor indi recte aferente
marfurilor exportate, reducerea nivelului taxelor vamale percepute de catre stat la

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 17

importul anumitor marfuri utilizate pentru fabricarea de produse destinate
exportului, etc.
Impozitele pot fi folosit e concomitent cu alte instrumente pent ru redresarea
situatiei economice, cum ar fi pentru stimularea investitiilor particulare, de
exemplu, i n unele tari a fost adoptata masura reducerii impozitului aferent profitului
investit in masini, utilaje si alte echipamente active.
Este intalnita si opinia privind scutirea de impozit a sumelor investite de
persoanele cu venituri medii pentru a determina implicarea intr -o masura sporita a
clasei mijlocii in procesele investitionale, ceea ce ar contribui si la fluidizarea
circulatiei capitalului in econ omie, iar in vederea combaterii inflatiei se recurge
frecvent si la masura majorarii impozitelor.
d. Principii social – politice
Prin politica fiscala promovata de unele state se urmareste si realizarea unor
obiective de ordin social -politic, astfel part idul de guvernamant urmareste ca
politica fiscala pe care o promoveaza sa fie in concordanta cu interesele categoriilor
si grupurilor sociale pe care le reprezinta, iar u neori prin intermediul masurilor cu
caracter fiscal, partidul de guvernamant incearca sa-si mentina influenta in randurile
unor categorii sociale in perioada din preajma alegerilor.
Este cunoscuta, de asemenea, practica acordarii unor facilitati fiscale
contribuabililor cu venituri reduse si celor care au un anumit numar de persoane in
intretinere.

1.2. Elementele tehnice ale impozitelor
Modul practic în care un anumit impozit are valențe de pârghie financiară își
găsește reflectare în modul în care el este instituit. Pentru a înțelege acest aspect se
pune problema cunoașterii elemente lor specifice fiecărui impozit, în parte,
cunoașterea elementelor tehnice.
Concretizarea și individualizarea fiecărui impozit are o mare importanță,
atât pentru organele fiscale, cât și pentru contribuabilii în sarcina cărora se instituie.

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 18

În acest scop , se folosesc următoarele elemente tehnice:
 subiectul impozitului sau contribuabilul;
 suportatorul impozitului;
 obiectul impozitului;
 sursa impozitului;
 unitatea de impunere;
 cota impozitului;
 asieta fiscală;
 termenul de plată.

În afară de elementele tehnice prezentate, actul legal de instituire a unui
impozit trebuie să mai cuprindă:
• autoritatea și beneficiarul impozitului;
• facilități fiscale acordate;
• sancțiunile aplicabile și căile de contestație.
Subiectul impozitului sau contribuabilul este persoana fizică sau juridică
obligată prin lege la plata impozitului, de obicei subiectul impozitului este, sau ar
trebui să fie, și cel ce suportă plata lui. Dacă această incidență, subiect/ suportator se
verifică, impozitele respectiv e sunt impozite directe.
Suportatorul impozitului este persoana fizică sau juridică din ale cărei
venituri sau avere se suportă efectiv impozitul, acest element este important în
legătură cu distincția fundamentală dintre impozitele directe și cele indi recte, așa
după cum explicam la subiectul impozitului.
Materia impozabilă (obiectul impozitului) este bunul, venitul sau activitatea
pentru care se datorează impozitele directe, precum și vânzarea – cumpărarea,
valorificarea sau punerea în circulație a u nor produse, bunuri și servicii în cazul
impozitelor indirecte.
Materia impozabilă, pentru a fi supusă impunerii, trebuie să fie măsurată și
evaluată și de aceea prin lege trebuie precizată în mod expres unitatea de impunere.

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 19

Sursa impozitului indică î n ce anume se plătește impozitul, din venit sau din
avere, iar ca sursă a impozitului, veniturile apar sub forma salariului, a profitului, a
dividendului sau a rentei, în timp ce averea se prezintă sub forma de capital sau de
bunuri mobile sau imobile.
La impozitele pe venit, obiectul coincide în toate cazurile cu sursa.
Unitatea de impunere este reprezentată de unitatea în care se exprimă
mărimea obiectului impozabil, aceasta are fie o expresie monetară, in cazul
impozitelor pe venit, fie diverse expre sii fizice naturale (m2, hectar, etc.) în cazul
impozitelor pe avere.
Cota impozitului este mărimea impozitului, stabilită pentru fiecare unitate
de impunere, care poate să fie o sumă fixă sau o cotă procentuală stabilite
proportional, progresiv sau regr esiv în raport cu materia impozabilă sau capacitatea
contributiva a subiectului impozitului.
Cotele procentuale pot fi proporționale progresive sau regresive.
Asieta fiscală dă expresie modului de așezare a impozitului și cuprinde
totalitatea operațiun ilor realizate de organele fiscale pentru identificarea subiecților
impozabili, stabilirea mărimii materiei impozabile și a cuantumului impozitelor
datorate statului.
Termenul de plată precizează data până la care impozitul trebuie plătit.
Acest termen a re caracter imperativ, astfel că în cazul nerespectării sale sunt
percepute majorări de întârziere. Periodicitatea de încasare a impozitelor este foarte
diferită de la un impozit la altul, fapt ce i nfluențează volumul impozitului datorat si
periodicitatea realizării veniturilor.
Sunt impozite care se încasează zilnic, altele se încasează la intervale
regulate de timp iar pentru altele nu sunt stabilite termene de plata ci momentele în
care se achită (ex. accize l).
Autoritatea și beneficiarul impozitului este puterea publică îndreptățita să
instituie impozitul la care se adaugă organele care așează și percep în mod efectiv
impozitul.

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 20

Facilitățile fiscale se refera la existenta unor prevederi, respectiv a unor
exonerări pentru anumite categorii de subiec ți, unele perioade de scutire, unele
reduceri de impozite sau unele restituiri de impozite după caz.
Sancțiunile aplicabile au în vedere întărirea responsabilității contribuabililor
în ceea ce privește stabilirea corecta a obligațiilor fiscale și plata a cestora în
favoarea beneficiarului.
Căile de contestație se refera la posibilitatea pe care o au contribuabilii de a
se adresa cu plângeri, întâmpinări sau contestații organelor Ministerului Finanțelor.

1.3. Definitia presiunii fiscale
Viitorul oricar ui stat modern este de neconceput fara un sistem fiscal
performant prin randament si suportabilitatea din partea contribuabililor.
Sistemul fiscal este, de obicei, rezultatul aparitiei si inmultirii trebuintelor
publice ale comunitatilor umane, de aceea finantele unui stat sunt in stransa legatura
cu situatia lui politica, sociala si economica, iar intre regimul politic si finante
existand o puternica interdependenta.
Politica fiscala a statului reprezinta o anumita conceptie a acestuia, precum
si un ans amblu de masuri si actiuni privind rolul impozitelor si sistemul veniturilor
bugetare, tipurile de impozite, perceperea si modul de folosire a lor ca instrument de
stimulare a cresterii economice, dar si felul in care este gandita eficacitatea fiscala
in tara respectiva.
Impozitele si taxele asimilate pe de o parte si veniturile pe de alta parte sunt
cele doua coordonate principale care stimuleaza creatia, munca si civilizatia.
Filosofia economica imbratisata de tot mai multe guverne presupunea
renuntar ea la conceptiile keynesiste, conceptii care nu -si dovedisera viabilitatea in
rezolvarea crizelor aparute.
Presiunea fiscala este definita ca raport ul dintre veniturile si impozitele ce
trebuie achitate, iar in absenta impozitelor societatea nu poate exi sta.

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 21

Impozitele sunt statuate prin Constitutie, iar necesitatea lor este demonstrata
de realitatea istorica si indiferent de termenul utilizat, respectiv: impunere, povara
fiscala, coeficient fiscal, presiune fiscala, rata prelevarilor obligatorii, etc, ideea
generala este aceea a obligatiei fata de stat cu consecinta diminuarii veniturilor
particulare.
Presiunea fiscala, in sens strict, se refera la raportul dintre marimea
impozitelor incasate si produsul intern brut, iar r ata presiunii fiscale sau rat a
prelevarilor obligatorii este raportul dintre totalul impozitelor si contributiilor
sociale, efectiv incasate de administratia publica si produsul intern brut.
Rata presiunii fiscale este un indicator de masurare a acelei parti din
veniturile provenite din productie care trece printr -un proces obligatoriu de
distribuire publica.
Definitia clasica a impozitului spune ca acesta este o contributie obligatorie,
neconditionata si fara contraprestatie la suportarea sarcinii publice.
In legatura cu impozitu l sunt de remarcat urmatoarele aspecte :
– impozitul nu este un scop in sine, acesta urmareste asigurarea satisfacerii
sarcinii publice, adica participarea tuturor cetatenilor la cheltuielile publice;
– prin impozite se realizeaza si o redistribuire a veniturilor cetatenilor intre
diferitele paturi ale populatiei;
– scopul initial al impozitului il reprezinta procurarea de resurse pentru
autoritatea publica, dar in cele mai multe cazuri i s e asociaza si unul aflat dincolo de
sfera financiara si anum e faptul ca este folosit de stat pentru a -si asigura interventia
in viata social -economica;
– ca regula generala, impozitul este o contributie obligatorie neconditionat a,
iar contribuabilul nu poate pretinde prestarea unui serviciu de catre autoritatea
publica;
– impozitul nu are o destinatie speciala;
Asociat e impozitelor exista s i taxele, acestea sunt instituite prin lege si au nu
doar un caracter obligatoriu ci si obiective precizate, colectandu -se in anumite

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 22

scopuri precise, iar in cadrul taxelor exi sta si taxe obligatorii doar daca populatia
solicita un serviciu si presupun o contraprestatie, adica sunt conditionate, exemplu
ar fi unele taxe notariale.
Este vorba aici de taxele administrative despre care am vorbit anterior si
care sunt percepute de autoritatea publica pentru un presupus serviciu.
Aceste taxe se percep in folosul unui anumit serviciu al statului si tendinta
este de a stabili marimea acestor taxe mult mai mare decat costul contraprestatiei.
Presiunea fiscala si gradul de fiscalitat e reprezinta o modalitate de
dimensionare a incidentelor impozitelor, dar exprima si intensitatea cu care sunt
prelevate venituri de la persoane fizice si juridice, ori de la nivelul intregii societati
prin intermediul impozitarii.
Presiunea fiscala poate fi utilizata atat pentru impozitele indirecte, cat si
pentru totalitatea prelevarilor la buget efectuate prin intermediul impozitarii.
Concret, presiunea fiscala reprezinta proporti a din venituri, la care in mod
nevoit si obligatoriu, contribuabilii re nunta in favoarea statului la unele sume, sub
forma impozitelor, varsand aceste valori in cadrul exigibilitatii lor la bugetul de stat,
bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si fondurile publice.
Problema presiunii fiscale la noi, este mai actuala ca oricand, datorita
faptului ca ne aflam in faza modernizarii sistemului fiscal romanesc, iar in prezent
economia tarii noastre resimte lipsa capitalurilor disponibile a fi investit e, ceea ce
impune practicarea unei politici fiscale deosebite si nu in ultimul rand datorita
situatiei actuale precare a economiei romanesti, veniturile realizate de totalitatea
categoriilor de contribuabili fiind inadecvate pentru a fi grevate de o fiscalitate prea
mare fara a da nastere la urmari nedorite.
In literat ura de specialitate termenul de “presiune fiscala” mai este intalnit
sub forma altor termene precum “coeficient fiscal”, ”tensiunea fiscala” tocmai
pentru a evita conotatiile negative pe care le poarta cuvantul presiune, dar si acestea
exprima totusi aceea si idee, a obligatiei fata de stat prin intermediul impozitului .

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 23

Fiscalitatea a contribuit si continua sa reprezinte un obstacol major in
investitiile corporatiilor multinationale, iar p resiunea fiscala, respectiv ceea ce
creeaza o serie de distorsiuni c u preponderenta in comportamentul de piata al
investitorilor straini, fiind cea care marcheaza in mod proeminent structura si
obiectivele economico – financiare specifice acestei categorii de operatori .
Problema presiunii fiscale in privinta investitiilor corporatiilor
multinationale reprezinta unul din criteriile fundamentale in abordarea mediului
unei anumite economii receptoare si aceasta intrucat capitalul strain necesita un
tratament cu totul special in ansamblul reglementarilor cu caracter fiscal .
Din aceasta perspectiva, teoria fondurilor fiscale ocupa din ce in ce mai
multe pozitii definitorii in orientarea directiilor de analiza a evolutiei economico –
sociale de fiecare potential stat gazda, ea referinduse cu preponderenta la
satisfacerea urmatoar elor obiective majore ale unei societati:
– stabilirea unui nivel constant si optim al ratelor de impunere fiscala asupra
investitorilor autohtoni si straini , in scopul asigurarii unei dezvoltari durabile a
economiei nationale;
– disparitia impozitului p e veniturile contribuabililor individuali si inlocuirea
cu un complex de prelevari obligatorii menite sa reduca presiunea fiscala asupra
salariatilor si totodata sa contribuie in buna masura la sustinerea protectiei sociale;
Presiunea fiscala la nivelul c orporatiilor multinationale e abordata in doua
directii principale, respectiv :
– efectul fiscalitatii asupra valorii adaugate sau profiturilor brute
previzionate a fi acumulate de corporatiile multinationale in urma cooperarii cu
anumiti parteneri locali;
– contributia impozitelor indirecte in evolutia volumului vanzarilor si
competivitatii (prin intermediul pretului) previzionate a fi atinse pe respectiva piata
gazda.
Pentru atingerea obiectivului de integrare in Uniunea Europeana, Romania a
trebuit sa acorde prioritate schemelor de dezvoltare care ii vor permite depasirea cat

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 24

mai rapida a actualei crize si relansarea din temelii a economiei nationale (scenariu l
restructurant).
Scenariul restructurant presupune reducerea presiunii pentru cresterea
neco relata cu rezultatele economice a veniturilor nominale, in baza unui angajament
social adecvat cu sindicatele si asociatiile patronale .

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 25

Capitolul II
Comparatii privind presiunea fisca la in statele membre UE si Romania
2.1. Fiscalit atea prin impozitarea directa
Definitia presiunii fiscale intr -o forma simplista este data de raportul dintre
impozite si produsul intern brut, cu toate acestea se considera totusi adesea, ca acest
raport desi exprima „un indicator sumar al presiunii fisc ale dintr -o tara, este un
factor de scalare folositor si un semnal pentru preferinta tarilor in ceea ce priveste
dimensiunea sectorului public".
Deficientele acestui indicator trebuie avute in vedere atunci cand se
analizeaza presiunea fiscala in Uniunea Europeana, dar r ealizarea paralelelor intre
presiunea fiscala a tarilor membre a Uniunii Europene si aprecierea nivelului
presiunii fiscale la nivelul Uniunii Europene, se confrunta de asemenea cu
numeroase dificultati, determinate de faptul ca veniturile fiscale nu sunt pe de -a
intregul valabile de la o tara la alta.
Între începutul anilor 1970 și sfârșitul anilor 1990, presiunea fiscală totală, în
procent de PIB a crescut în Uniunea Europeană, in medie rata de creștere a fost de
o jumătate de procent punct pe an în timpul anilor 1970, dar c reșterea din sarcina
fiscală totală a încetinit în anii 1980, cu o creștere anuală medie de mai puțin de o
zecime de punct procentual pe an, i ar apoi a crescut din nou în 1990, la un raport
anual de 0,3 % .
Totalul impozitelor din PIB în Europa a ajuns, la rândul său, în scădere cu 0,2
%, în medie pe an, pe ansamblu raportul taxei de acum este la același nivel ca acum
zece ani.
 Atunci când privim evoluția fiecărei țări, mai multe excepții ies în evidență,
in primul rând , unele țări au fost un succes deosebit pentru stabilizarea totală
a fiscalității la PIB fie din anii 1970, in cazul Irland ei și Regatul ui Unit la
nivel ul aproximativ de 35%, sau din anii 1980, Germania (la aproximativ
40%), Belgia, Luxemburg, și Olanda (toate la aproximativ 45%), iar in al
doilea rând, nivelul impozitelor în economie a crescut dramatic, cu circa 10

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 26

% în Finlanda, Grecia, Italia, Portugalia și Spania, în anii 1980 și 1990, de la
niveluri relativ scăzute.
Când are loc o tranzac ție intracomunitară, trec între trei și șase luni până când
statul membru în care trebuie plătit TVA -ul primește informații despre tranzacție,
fapt pentru care s e propune reducerea acestei perioade la una cuprinsă între o lună și
două luni, permițându -se astfel identificarea mult mai rapidă a fraudelor.
În acest scop, Comisia propune:
 Armonizarea și reducerea la o lună a perioadei în care persoanele care trebuie
să plătească TVA trebuie să declare tranzacțiile intracomunitare care implică
livrarea de bunuri sau de servicii în interiorul Comunității;
 Reducerea de la trei luni la o lună a perioadei pentru transmiterea acestei
informații între statele membre;
 Colectarea lunară de informații privind achizițiile intracomunitare de bunuri
sau servicii unde cumpă rătorul trebuie să plătească TVA -ul pentru a facilita
verificarea informațiilor oferite de furnizori. Cumpărătorii sau clienții care
efectuează tranzacții mai mari de 200 000 euro pe an calendaristic vor fi
obligați să își prezinte lunar declarațiile de TV A, pragul acesta a fost stabilit
pentru a se evita impunerea unor obligații suplimentare întreprinderilor care
efectuează numai ocazional sau pentru sume mici achiziții intracomunitare,
ținându -se cont de sumele semnificative pentru fraudă;
 Simplificarea procedurilor de prezentare a declarațiilor privind tranzacțiile
intracomunitare în statele membre în care aceste proceduri sunt anormal de
complexe, pentru a reduce costul pe care aceste proceduri îl implică din
partea întreprinderilor.
Comisia acordă o importanță deosebită suprimării regulilor de impozitare
discriminatorii din statele membre pentru a facilita demersurile cetățenilor care
doresc să își exercite dreptul de a se angaja în mod liber într -o activitate
transnațională.

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 27

Statele membre nu pot f ace discriminări pe baza naționalității și nici nu pot
limita în mod nejustificat exercitarea celor patru libertăți fundamentale garantate
prin tratatele UE, iar un stat membru poate aplica unei situații transnaționale un
tratament diferit față de tratamen tul aplicat unei situații interne doar dacă acest lucru
se justifică printr -o diferență în situația contribuabililor.
Comisia încurajează cetățenii să îi aducă la cunoștință aspectele din legislația
fiscală a statelor membre ale UE care ar putea fi incomp atibile cu legislația
europeană, toți cetățenii pot utiliza punctele de contact de pe portalul Europa ta, in
plus toți cetățenii UE au dreptul de a depune o plângere la Comisia Europeană în
legătură cu orice practică a unui stat membru UE considerată incom patibilă cu
legislația europeană.
La rândul său, Comisia intenționează să își sporească eforturile pentru:
 a asigura o mai mare transparență și a furniza mai multe informații cetățenilor
cu privire la rezultatele plângerilor referitoare la legislația fisc ală a statelor
membre și la procedurile în încălcarea legislației demarate în domeniul fiscal;
 a monitoriza legislația fiscală a statelor membre și a cere în mod sistematic
acestora rectificarea incompatibilităților cu legislația europeană într -un
anumit t ermen;
 a monitoriza implementarea de către statele membre a hotărârilor din
domeniul fiscal ale Curții de Justiție și a asigura implementarea lor și în
statele membre care nu au făcut obiectul hotărârii;
 a garanta că serviciile de consiliere a cetățenilor UE dispun de informațiile,
formarea și documentația necesare pentru a răspunde plângerilor cetățenilor
referitoare la obstacolele fiscale transnaționale .
Focalizare asupra contribuabilului este legată de obiectivul general al
Comisiei de a se asigura că politica fiscală susține mai larg obiectivele politicilor
UE, cum se optează în "Strategia Europei 2020" pentru o creștere durabilă în UE și
în piața unică, iar c reșterea coordonării politicii fiscale ar ajuta statele membre
pentru a îndeplini aceste obiect ive.

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 28

Comunica tul "Înlăturarea obstacolelor transfrontaliere fiscale pentru cetățenii
UE", descrie cele mai grave probleme fiscale cu care cetățenii UE se confruntă în
situații transfrontaliere , cum ar fi discriminarea , dubla impozitare , dificultăți în
solicitarea de rambursare a impozitului și dificultăți în obținerea de informații
privind normele fiscale straine.
Unele acțiuni de combatere a acestor ineficiențe și obstacole fiscale au fost
realizat e în cadrul companiei fiscale , TVA , accize , și zonele de taxa auto, precum si
pentru combate rea evaziunii fiscal e prin directiva de impozitare a economiilor și
prin intermediul directivelor de acordarea de asistență reciprocă între administrațiile
fiscale .
Comisia a devenit mai pro-activ a în luarea de măsuri legale în cazul în care
statele membre , nu au normele fiscale naționale sau practicile în conformitate cu
tratatul .
Eliminarea obstacolelor fiscale în domeniul serviciilor financiare a câștigat o
importanță , ca parte a dezvoltării și punerii în aplicare a Comisiei de politica a
serviciilor financiare .
Comisia Europeană a adoptat o recomandare la 19 octombrie 2009 , care
descrie modul în care statele membre UE ar putea face mai ușoara pentru
investitorii rezidenți în statele membre ale UE solicita rea scuti rii impozitului pe
plățile de dividende , dobânzi și alte venituri, titluri de valoare primite de la alte state
membre .
Barierele fiscale au fost reduse datorită armonizării parțiale a cotelor
naționale de TVA, iar impozitele pe veniturile obținute din in vestiții au făcut
obiectul unui acord încheiat între statele membre ale Uniunii Europene și alte țări
terțe (printre care și Elveția).

2.1.1. Acorduri între UE și cinci țări europene
La 2 iunie 2004, Consiliul a adoptat o decizie privind semnarea și î ncheierea
unui acord între CE și Elveția, acordul a fost semnat la 26 octombrie 2004, cu

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 29

următoarele elemente -cheie, ce sunt de asemenea, baza pentru acorduri le cu
Andorra, Liechtenstein, Monaco și SanMarino:
– un impozit sau reținere la sursă, cu retenți e de repartizare a veniturilor, la
aceleași rate aplicate de către Luxemburg sau Austria în timpul perioadei de
tranziție de directivă;
– opțiune a pentru contribuabil de a permite prezentarea de venit pentru statul
membru de reședință în scopuri fiscale c a o alternativă la menținerea sau reținerea la
sursă;
– o dispoziție pentru schimbul de informații la cerere, în cazurile de fraudă
fiscală;

b.
Impozitare pensiilor
Comisia este hotărâtă să elimine toate obstacolele fiscale de la o piață unică a
pensiilor ocupaționale (pensii al doilea pilon ), de la intrarea în vigoare a Fondului
de pensii directivă la 23 septembrie 2005 , presiunea asupra acestor obstacole a
determinat creșterea impozitarii pensiilor ocupaționale în Uniunea Europ eană.
Majoritatea statelor membre au fiscalitatea pensiilor ocupaționale în
conformitate cu sistemul EET sau principiul ETT.
Aceasta înseamnă că:
 contribuțiile atâta a angajator ilor cât și a angajatilor sunt deductibile fiscal;
 rezultatele din investiț ii ale fondului de pensii sunt de obicei scutite (acestea
sunt impozitate numai în Danemarca , Italia și Suedia );
 beneficiile sunt impozitate .
Comisia sprijină acest sistem de impozitare , deoarece contribuțiile la
fondurile de pensii diminua u capacitatea unei persoane de a plăti impozite și
încurajează cetățenii pentru a economisi pentru bătrânețe, iar in plus acesta va ajuta
statele membre , deoarece acestea vor colecta venituri fiscale mai mult e la un

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 30

moment pentru cazul în care mai multe persoane în vârs tă vor apela la stat pentru
îngrijire, exemplu cazul sporului demografic negativ.
Cu toate acestea , multe state membre nu au permis deducerea fiscală pentru
contribuțiile de pensii plătite fondurilor de pensii în alte state membre, acest fapt
sigilat efectiv concurenta piețelor de pensii din alte state membre și a creat
obstacole majore la fondurile pan-europene și libera circulație a lucrătorilor .
Comisia a emis într-o primă etapă, la 19 aprilie 2001 , o comunicare privind
eliminarea obstacolelor fiscale din calea furnizării transfrontaliere de pensii
ocupaționale, deoarece in baza din Tratatul ui CE și a jurisprudenței Curții Europene
de Justiție din Luxemburg (CEJ), Comisia a concluzionat faptul că, statelor membre
nu li sa permis să restrângă libertatea de a presta servicii și libera circulație a
lucrătorilor, datorita refuzul ui deductibilitatății fiscale pentru contribuțiile de pensii
plătite fondurilor de pensii în alte state membre.
Comunicarea din aprilie 2003 a dezvoltat de asemenea idei cu privire la
schimbul de informații și eliminarea dublei impuneri.

Impozitarea veniturilor din titluri de valoare
Impozitare dividendelor, dobânzilor și altor venituri din titlurile de valoare
primite de persoane fizice nu este armonizat a la nivelul Uniunii Euro pene și nici
Comisia Europeană nu intenționează să il armonizeze.
Cu toate acestea, statele membre nu pot restricționa libera circulație a
capitalurilor în cadrul Uniunii Europene , acest lucru înseamnă că venit ul valorilor
mobiliare dintr -un alt stat membru, primit de acționari individuali nu pot fi supuse
unei impozitări mai mari decât dividendele interne în statul membru de reședință.
În mod similar, valori le mobiliare, venituri le plătite persoanelor fizice într-un
alt stat membru nu pot fi supuse unei impozitări mai mari decât dividendele interne.

Convențiil e pentru evitarea dublei impuneri

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 31

Ca parte a strategiei sale generale de abordare a problemelor transfrontaliere
fiscale cu care se confruntă persoane le fizice și de funcționare a afaceri lor în cadrul
pieței interne, Comisia are în vedere în prezent îndeaproape posibilele conflicte
între Tratatul CE și tratatele bilaterale privind dubla impozitare pe care le are
incheiate cu statele membre și cu alte ță ri terțe.
În ceea ce privește impozitarea societăților comerciale, Comisia este în proces
de evaluare a diferitelor opțiuni pentru combaterea problemelor stabilite în cadrul
Comisiei din 2001, studiu privind fiscalitatea întreprinderilor, probleme le includ
situatia egalității de tratament al rezidenților UE și aplicarea tratatelor bilaterale în
situațiile în care mai mult de două țări sunt implicate (situații triunghiulare).
În iunie 2005, Comisia a prezentat într -un document de lucru o analiză juridic
generală de probleme legate de tratatele fiscale, în special consecințele hotărârilor
anumitor Curții de Justiție (CEJ) în acest domeniu, împreună cu posibile le soluții,
cum ar fi crearea unei versiuni UE din Convenția -model a OCDE "tratatele
bilaterale fi scale se bazează sau un sistem multilateral fiscal tratatul ui UE”.
Aceste aspecte au fost discutate cu statele membre într -o intrunire care a avut
loc la Bruxelles în iulie 2005, mai mulți experți în această chestiune a u contribuit la
discutii, iar a cordurile privind dubla impozitare ale statelor membre vor continua să
fie supuse revizuirii de către CEJ.

Recomandarea privind scutirea de impozit reținut la sursă
Inițiativa cea mai recentă a Comisiei Europene a fost de a adopta o
recomandare la 19 octo mbrie 2011 , care descrie modul în care statele membre UE
ar putea face mai ușoara pentru investitorii rezidenți în statele membre ale UE
solicita rea scutirii impozitului pe venit reținut la sursă in titluri de valoare primite de
la alte state membre .
Impo zitele reținute la sursă în statele membre aplică valorile mobiliare pe
venit plătite investitorilor nerezidenți care sunt adesea reduse în cadrul statelor
membre "convenții bilaterale pentru evitarea dublei impuneri , atunci când cele două

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 32

țări partenere tratat implicate sunt de acord cu privire la drepturile de partajare a
impozitarii”, in anumite circumstanțe , unele state membre, pot chiar în mod
unilateral să reducă impozitele reținute la sursă sau sa aplice scutiri pe venit
valorilor mobiliare plătite investitorilor străini .

Impozitarea dividendelor primite
Comisia a emis o comunicare în 2004, care urmărește să ofere orientări
pentru statele membre ale UE cu privire la modul sistemelelor de impozitare a
dividendelor primite de persoane le fizice comp atibile cu Tratatul CE.
Comunicarea invită statele membre să coopereze pentru a face rapid cu
această problemă, preciza nd faptul , dacă statele membre nu ar putea conveni asupra
soluții coordonate, Comisia ar fi obligată să inițieze o acțiune în justiție î mpotriva
acelor state membre ale căror norme de impozitare dividende nu sunt conforme cu
tratatul.
Statele membre aplică diferite sisteme de impozitare a veniturilor din
dividende în mâinile acționarilor individuali, iar p entru dividendele interne
majorit atea statelor membre evita prevenirea sau reducerea dublei impuneri
economice (care rezultă din perceperea impozitului pe profit și impozitul pe venit,
pe venitul din aceleași dividende) prin aplicarea unui sistem de imputare.

Accizele la alcool, tutun ș i energie
Anumite reguli privind ratele si structurile accizelor aplicate la alcool și
băuturi alcoolice au fost stabilite în scopul de a asigura o abordare comună între
statele membre până la finalizarea pieței interne la 1 ianuarie 1993, fiind stabilit e în
legislația comunitară.
Directiva 92/83/CEE a Consiliului, care se ocupa cu structurile accizelor la
alcool și băuturi alcoolice, definește categoriile de alcool și băuturi alcoolice, care
sunt supuse accizelor, precum și baza pe care se calculează acciza.

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 33

Categorii precum bere, vin, băuturilor fermentate, altele decât bere și vin (de
exemplu, cidru de mere și pere), produse intermediare (de exemplu, port și sherry)
și alcool etilic (de exemplu băuturi spirtoase), de asemenea, include prevederi
speciale referitoare, de exemplu, la mici fabrici de bere și distilerii, anumite produse
și regiuni geografice.
Pentru termenul "alcool etilic", alcoolul care nu este neapărat conceput ca o
băutură, de exemplu, alcool destinat pentru scopuri industriale, în producția de
produse alimentare, medicamente și așa mai departe, directiva prevede scutiri de
accize, sub rezerva normelor, pentru aceste scopuri speciale pe principiul general că
accizele se datorează numai pe alcoolul destinat consumului uman ca o băutură.
Ratele și structurile sistemului accizelor aplicabile la alcool și băuturi
alcoolice este stabilită în legislația comunitară.

Alte taxe – Impozitarea autoturismelor
În prezent există puțin a legislație c omunitara , sau de armonizare a
dispozițiilor naționale fiscale, aplicate de către statele membre în domeniul
impozitării autovehiculelor de pasageri, câteva prevederi din legislația în vigoare
acoperă, în principal, aspectele transfrontaliere de impozitare auto.
Comisia de autoturisme vine cu propunerea fiscal a ce conține trei elemente:
* Eliminarea taxelor de înmatriculare a autovehiculelor pe o perioadă de
tranziție de cinci până la zece ani.
* Un sistem prin care un stat mem bru ar fi obligat să ramburseze o parte a
taxei de înmatriculare, până la abolirea ei, în cazul în care un autoturism este
înmatriculat în tr-un stat membru si este ulterior exportat în alt stat membru.
* Introducerea unui element CO2 în baza de impozitar e a taxelor anuale
privind circulația și taxele de înmatriculare.

2.1.2 Analiza comparativa a structurii sistemelor fiscale din tarile
membre ale Uniunii Europene

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 34

Proprietatea privată a câștigat o reală importanță în toate țările membre, pe de
altă parte ar trebui să se constate că unele dintre țările membre au plecat de la
regimul comunist la începutul anilor 1990.
In perioada mentionata, s -a axat pe dreptul de utilizare, mai degrabă decât pe
dreptul de proprietate, prin urmare, în această perioadă pr oprietatea privată a scăzut
cât mai puțin sau deloc, dar după prăbușirea regimului comunist restituirea de
proprietăți imobiliare expropriate a fost pus pe ordinea de zi.
În acest context, în Polonia restituirea nu este la scară largă sau
compensatoare, cu toate acestea, procesul de privatizare de teren în proprietatea
statului există.
Restituirea proprietăților imobiliare este pusa în aplicare în Letonia,
Republica Cehă, Slovacia și Slovenia, cu condiția ca persoana trebuie să fie cetățean
din țară menț ionată, iar i n Ungaria a fost adoptată mai degrabă politica de
compensare decât restituirea la scară largă a proprietății.
Ca urmare, achiziționarea bunurilor imobile de oameni a fost permisă în toate
țările membre, cu toate acestea dimensiunea de apli care s-a schimbat de la o țară la
alta si anume, în timp ce toate proprietățile imobiliare în unele țări se află în
proprietate privată (de exemplu, 95% Luxemburg), in altele proprietat ile privat e au
un rol minor (de exemplu, 33% Grecia).
La sfârșitul an ului 2010 a avut loc o reducere semnificativă a veniturilor de la
Guvernul Central la bugetele locale, dinn volumul general al veniturilor, aceste țări,
precum Marea Britanie, Italia, Spania, Danemarca, Portugalia și Franța, au nivelul
acestor venituri pes te 40%, în Finlanda și Suedia se ridică la aproximativ 20% din
volumul total al veniturilor în bugetele locale guvernelor.
Astfel, grupul de țări UE, inclusiv Marea Britanie, Italia și Portugalia au
nivelul veniturilor de transfer de peste 46%, care indi că o dependența ridicată de
veniturile din bugetul guvernului central și un nivel ridicat de centralizare a
finanțelor publice.

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 35

Sistemele de finanțare a autonomiei locale din aceste țări sunt centralizate, în
timp ce în Suedia, Finlanda, Danemarca și Fran ța, în cazul în care veniturile la
bugetele guvernelor locale depășește 50%, sistemele de finanțarea a autonomiei
locale pot fi considerate ca descentralizate.
Cel mai înalt nivel de dependență financiare cu privire la transferurile de la
bugetul guvernu lui central este în Albania (96% din volumul total al veniturilor în
bugetele de guvernele locale).
Lituania, România, Republica Slovacă, Slovenia poate fi clasificate ca fiind
mai mult țări financiar autonome (aproximativ 20%).
De exemplu, în Marea B ritanie cota de venituri de capital în totalul
veniturilor bugetului local ajunge la aproximativ 10%, în timp ce în Suedia,
Finlanda de Danemarca ( sisteme descentralizate), această cifră este considerabil mai
mica, cea mai mare parte, peste 70% din venitur ile curente la buget sunt realizate de
guvernele locale din venituri fiscale.
Suedia și Danemarca au cea mai mare cifra a veniturilor fiscale în totalul
veniturilor actuale de la bugetele locale, peste 80%, în timp ce Marea Britanie are
cel mai mic, apro ximativ 52%.
O mare parte din veniturile fiscale la bugetele administrațiilor locale se
acumuleaza prin impozite pe venit, profit și de capital câștigurile în Suedia (100%),
Danemarca (94%), în Franța și Spania această cifră ridică la aproximativ 20%, iar
creșteri semnificative în veniturile bugetare sunt atribuite la impozitul pe
proprietate.
Fără a intra în probleme legate de fezabilitatea de politici care realocă
impozitare a, se poate deduce în primul rând că printre țările care au nevoie de
politic i expansioniste pentru a stimula creșterea economică sunt cele supuse în
special la politicile monetare restrictive, si ar fi stimul ate mai mult să își continuie
politicile fiscale expansioniste sau chiar politicile inflaționiste concepute pentru a le
contracara.

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 36

Țările de Jos, Portugalia, Finlanda, Germania, Italia și Austria sunt țări care
ar putea necesita politici fiscale expansioniste, dintre acestea, Germania și Austria,
cu experiență politică monetară restrictivă, în perioada anului 1999 -2002, în t imp ce
celelalte au beneficiat condiții deosebite din punct de vedere monetare.

2.1.3. Presiunea fiscală în Austria
Tinand cont de politicile neschimbate și luând în considerare îmbătrânirea
populației, datoria Austriei este proiectată să crească o par te din PIB pana în 2050,
potrivit previziunilor OCDE, deși această creștere este mai puțin accentuată decât în
majoritatea celorlalte țări OCDE, ea implică o nevoie de măsuri suplimentare care
vizează consolidarea fiscală.
Guvernul a făcut eforturi lăudab ile în ceea ce privește costurile de pensii și de
îmbunătățirea a cost -eficienței în administrația publică, a făcut un prim pas
important în reforma sistemului de sănătate și își propune realizarea unui buget
echilibrat pe parcursul ciclului economic.
Acest lucru necesită în continuare eforturile de consolidare fiscală, structura
de impozitare ar trebui să fie, de asemenea, îmbunătăți ta pentru a promova în
continuare creștere economică și ocuparea forței de muncă și să distribuie puncte de
creștere econom ică mai echitabil e.
Reforma relațiilor fiscale federale, oferă mai multă responsabilitate în ceea ce
prives te cheltuielile pentru toate agențiile sectorului public și armonizează o mai
bună finanțare și o mai mare responsabilitate a cheltuielilor la toat e nivelurile de
guvernare, poate promova, de asemenea, o mai bună guvernare și solidaritate la
nivelul sectorului public.

2.1.4. Presiunea fiscală în Grecia
În Noiembrie 2010 Grecia și Elveția au semnat la 04 noiembrie 2010 un
acord revizuit de dubla im pozitare, DTA, în zona de impozite pe venit și pe capital,
tratatul în materie fiscală conține dispoziții privind schimbul de informații în

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 37

conformitate cu modelul OCDE, iar n oul protocol precizează scutirea de taxa
reținută la sursă pentru plățile de divi dende pentru regimuril e de prestații și
organisme publice.
Sursa cotei de impozitare a plăților de dobânzi se reduce de la 10% la 7%,
TVA -ul va crește de la rata actuală de 21% la 23%, in plus, Grecia va crește cu 10%
accizele la alcool, tutun si combusti bili.
Downgrade prezintă creșterea îngrijorar ii cu privire la nivelul ridicat a
datoriilor din Grecia și poate conduce la pierderi semnificative pentru investitorii în
titlurile stat ului grec.
In martie 2011 Ministrul de finante grec Yannis Papathana ssiou a prezentat
un nou plan cu scopul de a stimula creșterea economică, de a promova stabilitatea
finanțelor publice și de a sprijini veniturile grupurilor sociale slab e.
Potrivit noilor măsuri contribuabilii bogati vor plăti o taxă suplimentară în
funcție de venituri, taxa va fi de 1.000 euro pentru venituri de 60.000 euro – 80.000
de euro, 2.000 euro pentru venituri de 80.000 de euro – 100.000 euro, 3.000 euro
pentru venituri de 100.000 de euro – 150.000 euro și 5.000 euro pentru venituri
peste 150.00 0 euro, iar d ividendele plătite de companii grecești, incluzând plățile
către non -rezidenți, sunt supuse impozitului cu reținere la sursă de 10%.
Persoane le fizice, care desfășoară activități independente vor trebui sa
plateasca 10% impozit pe venit care este în prezent scutit de impozit, in august 2012
ministru de finanțe a anunțat că în Grecia rata impozitului pe venit va fi redus la
25% în următorii 3 ani.
E22
2.1.5. Presiunea fiscală în Franța
În Franța, rata impozitului pe profit este de 33,33%, o rată specifică de 15%
se aplică asupra profiturilor companiilor mici pana la 38.120 euro, o suprataxă este
aplicat a la marile companii, supratax a este calculată după cum urmează: (impozitul
pe profit la 33,33% -763.000 euro) x 3%.
Cele mai multe dintre câștigurile de capital sunt incluse în venitul impozabil.

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 38

Există o excepție importantă, deoarece nu există o derogare pentru câștigurile
obținute din vânzarea acțiunilor deținute pentru cel puțin 2 ani, dividendele sunt
impozabile la aproximativ 1,7% numai în cazul în care participația depășește 5%,
impozite le Withhlolding cu privire la dividendele sunt în mare măsură reduse cu
tratatele semnate de Franța, in cele mai multe cazuri, impozitul zero reț inut la sursă
se aplică la dividende, dobânzi, redevențele plătite de rezidenții UE.
Persoanele fizice plătesc impozite pe profit la cote progresive între 0 și 40%,
venitului impozabil este împărțit în acțiuni 2 sau mai multe, în raport cu
dimensiunea fa miliei.
Tab.1. Taxele pentru toate tipurile de acțiune.
Taxă % EURO
0% Până la 5 687 Euro
5,5% De la 5 687 Euro to 11 344 Euro
14% De la 11 344 Euro to 25 195 Euro
30% De la 25 195 Euro to 67 546 Euro
40% Peste 67 546 Euro

2.1.6. Implicațiile pres iunii fiscale în țările UE
Diferențele între elasticitatea cererii și a ofertei de forță de muncă și capital
sugerează că o taxă impusă în mod egal pe forț a de muncă și veniturile din capital
va reduce stocul de capital cu mai mult decât cantitatea de mun că furnizate, o astfel
de impozitare este mai mult pentru denaturarea comportamentului economic decât o
taxă impusă în principal pe venitul forței de muncă.
Aceasta sugerează un avantaj economic de la renunțarea la impozitul pe așa –
numitul venit pe scară largă, care este de fapt impozit ul pe venit folosit pentru
formarea de economi i și de capital mai mult decât venitul folosit pentru consum,
pentru diverse taxe care sunt de economisire -consum -neutru.
Un argument con tra reformei sistemului fiscal (trecerea la un impozit de
economisire -consum -neutru) este că, în cazul în care munca este cu adevărat foarte

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 39

inelastică, reduceri le ratei de impozitare ar fi prea puțin e pentru a stimula
participarea forței de muncă și orele lucrate și -ar fi limitată numai la beneficii
economice.
O aprovizionare foarte inelastică a forței de muncă ar însemna, de asemenea,
că există o reducere relativ mică în ocuparea forței de muncă din impozitele pe
venituri din muncă, la toate nivelurile, ceea ce ar face astfel ca taxele să fie relativ o
non-denaturare a activității economice.
Limita maximă de impozitare în UE este axată pe trei tipuri de impozite:
impozitele corporative, impozitele individuale și tax a pe valoarea adăugată (TVA),
unele ț ări au rate mai scăzute a impozitului pe profit pentru companiile mai mici.
Cota impozitului pe venit este rata de top de impozitare, cele mai multe
jurisdictii au rată mai scăzută a taxelor pentru un nivel scăzut de venituri.
Experienta europeana a ult imilor 25 ani arata ca au existat 12 ajustari fiscale
de amploare, chiar de pana la 11% din PIB, cel putin 5 ani de actiuni ferme se
impun a fi necesare in acest efort de ajustare, chiar daca tinta este atinsa, economiile
in cauza sunt in continuare intr -o situatie instabila .

2.2. Impozitul indirect in Romania. Prezentare generală
2.2.1 Impozitele, evoluția și rolul acestora în țările cu economie de piață.
În economia tarilor moderne, statul strange impozite atât pentru
subventionarea cheltuielilor, cat și pentru îndeplinirea triplului lor rol de stabilizare,
distribuire și alocare.
Teoriile date impozitelor sunt foarte multe, în functie de coneptiile despre
impozite care au fost elaborate în decursul vremii si în functie de atitudinea
autorilor cu privire la impozite.
Cele mai caracteristice definiții ale impozitelor sunt:
“Impozitul reprezintă o formă de prelevare silită la dispozitia statului, fără
contraprestație directă și cu titlu nerambursabil, a unei parti din veniturile sau
avereau nei per soane fizice și/sau juridice, în vederea acoperirii unor necesități

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 40

publice ” (Ioan Talpoș, Finanțele României, Vol. I, Editura Sedona, Timișoara 1995,
pag. 137).
“Impozitul reprezintă prestație pecuniară, pretinsă pe cale de autoritate, cu
titlu definitiv și fără contraprestație, în vederea acoperirii cheltuielilor publice .”
(Gaston Jeze).
„Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părți din veniturile și/sau
averea persoanelor fizice și juridice la dispoziția statului în vederea acoperirii
cheltu ielilor publice. Această prelevare se face în mod obligatoriu, cu titlu definitiv
(nerambursabil) și fără contraprestație directă din partea statului ” (Iulian Văcărel,
Gh. D. Bistriceanu și colectiv, „Finanțe Publice” ed. a IV -a, Editura Didactică și
Pedag ogică RA, București 2004, pag. 358.)
Impozitul are caracter universal ca o consecință a suveranității statului și el
este o instituție de drept publică fără de care nu se poate concepe existența statului,
făcând parte organică din el.
În evoluția modernă a impozitelor, instituirea acestora cu consimțământul
contribuabililor a fost subordonată competiției parlamentare, ca organe legislative
cu caracter reprezentativ de a reglementa impozitele și celelalte venituri necesare
acoperirii cheltuielilor publice. Plata impozitului are caracter obligatoriu pentru
toate persoanele fizice și juridice care realizează venit dintr -o anumită sursă sau
care posedă un anumit gen de avere, dreptul de a instituii impozite îl are statul, care
îl exercită prin organele puterii centrale (Parlamentul) și ale administrației locale de
stat.
Rolul impozitului se manifestă pe plan financiar, economic și social, definit
de o etapă de dezvoltare a economiei de alta.
Rolul cel mai important al impozitelor se manifestă pe plan financia r, în
sensul că impozitele reprezintă mijlocul principal de procurare a resurselor
bănești necesare acoperirii cheltuielilor publice.

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 41

În țările dezvoltate din punct de vedere economic, prin intermediul
impozitelor și taxelor se procură între 80 – 90% din totalul resurselor financiare
publice.

2.3. Fiscalitatea prin contributia la asigurarile sociale
Implementarea unui sistem de contribuții sociale nediferențiat între salariați și
persoanele fizice autorizate (PFA si PFI), așa cum este solicitat de anumiți lideri de
opinie și analiști, va avea ca efect descurajarea spiritului antreprenorial.
A pune acum semnul egal între veniturile acestora și cele salariale ar
reprezenta practic o încălcare a obligațiilor asumate de statul român, în programul
său de convergență, față de Comunitatea Europeană, dar și o penalizare a celor care
produc valoare și constituie capitalul uman pe care se bazează dezvoltarea tarii.
Liber profesionismul este asociat indisolubil societății moderne, tendința in
SUA și in Europa este către activitatea independentă, către antreprenoriat, către
expertiză si valoare adaugată, adusă de specialiști independenți care preferă sa fie
loiali propriilor lor competențe si nu unor angajatori, această diferență se dorește a
fi micșorată în viitor prin implementarea unor politici specifice.
Statele membre au fost invatate să susțină și să stimuleze inițiativa privată
exercitată inclusiv prin intermediul Persoanelor Fizice Autorizat e (“PFA”) sau
Persoanelor Fizice Independent e (“PFI”).
Fiscalitatea reprezintă un argument și in ceea ce privește alegerea formei de
organizare pentru cei care au inițiative antreprenoriale, dacă in cazul PFA există și
alternativa organizării ca persoană juridică, în cazul profesiilor liberale acea stă
alternativă este limitată conform legilor de functionare a anumitor profesii liberale
(ex. notari, avocați, executori judecătorești, practicieni în insolvență, consultanți
fiscali, evaluatori, medici etc.).

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 42

Prin comparație cu salariații, activitatea u nei PFI poate fi efectuată doar in
urma atestării calificării acesteia de către organismele profesionale de resort, de cele
mai multe ori, PFI este obligată să platească în plus taxe și cotizații de afiliere la
organizații profesionale fără de care nu -și pot desfășura activitatea.
În majoritatea statelor, atât din Europa Centrală si de Est (CEE), cât și din
Europa de Vest, activitățile independente sunt impozitate cu cote mici sau
contribuțiile de asigurări sociale datorate de persoane fizice autorizate s unt
plafonate, astfel: Slovenia (6%), Lituania (9%), Ungaria (15,5% -plafon max 2500
euro), Cipru (2,60%), Germania -asigurare voluntară, Finlanda (2,52%), Danemarca
(8,00%), Irlanda (sub 1.400 nu se contribuie, 8% aplicat la plafon maxim de 6.250
euro, pentru un venit mai mare de plafon, diferența de la plafon 5%), Marea Britanie
(8% sau 9%), Olanda (26,92% -nivelul maxim de contribuție lunar de 734 euro),
Franța (28,65% -nivelul maxim de contribuție lunar de 827 euro).
În privința contribuțiilor la asigu rările sociale datorate de angajat, majoritatea
statelor atât din zona CEE, Letonia (9%), Cehia (11,00% -nivel maxim de
contribuție datorat lunar 609 euro), Bulgaria (12,10% – nivel maxim de contributie
datorat lunar 121 euro), Polonia (13,71%), Slovacia ( 13,40% -nivel maxim de
contributie datorat lunar 333 euro), Ungaria (17% -nivel maxim de contributie
datorat lunar 251 euro), cât si din Europa de Vest, Spania (6,35% -nivel maxim de
contribuție datoratlunar 201 euro), Suedia (7% – nivel maxim decontribuți e datorat,
lunar 235 euro), Danemarca (8%), Finlanda (8,94%), MareaBritanie (12%),
Portugalia (11%), Belgia (13,07%), aplica plafoane maxime pentru aceste
contribuții, iar cele care nu plafonează contribuția, aplică in general cote reduse de
contribuții.
Se constată că România are printre cele mai mari cote de contribuții la
asigurările sociale (16,5%) plătite atât de PFA/ PFI, cât și de angajați, atât din
rândul statelor CEE, cât și din cele ale Europei de Vest, ca o concluzie, munca este
masiv supraimpoz itată în România.

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 43

Contribuțiile de asigurări sociale in România, neplafonate, ne plasează pe
locul întâi în CEE în materie de magnitudine a contribuției și a costului pentru
angajator și pe un loc fruntaș in comparație cu alte țări din Europa.
Acest fapt este în general perceput ca o “amendă” aplicată muncii iar
contribuția nu se regăsește în contraprestația socială, cu alte cuvinte beneficii le
primite sunt limitate in prezent și viito r, de cei ce contribuie efectiv si nu își găsesc
justificare în procent ul neplafonat de contribuție, contribuțiile ar trebui sa fie
plafonate la un nivel rezonabil în așa fel încât să se atingă atât conceptul de
solidaritate socială, dar și acela de asigurare pentru batrânețe.
Asimilarea veniturilor profesiilor liberale cu cele salariale în privința
contribuțiilor sociale în cazul în care nu va exista o plafonare a acestor contribuții,
va fi percepută ca un abuz asupra noțiunii de solidaritate și va periclita încrederea
acestei categorii de specialiști în contractul social, deși în cea mai mare parte acești
contribuabili au propriile sisteme de asigurare socială.
Este evident ca propunerea de a colecta asigurări sociale neplafonate de la
PFA/ PFI are menirea de a compensa un deficit bugetar prezent și nu ține cont că va
naște datorii viitoare către această categorie care înțelege aceste contribuții ca pe o
asigurare.
Criza financiară globală a relevat nesustenabilitatea modelului social
european actual, in timp modelul social european a fost abuzat din motive populiste
și po liticianiste iar efectele nu au făcut decât să sporească îngrijorarea specialiștilor
în legătură cu problemele grave de îmbătrânire demografică si implicit de asigurare
a forței de muncă dar și de susținere a sistemelor de pensii cu care se va confrunta
comunitatea în viitor.
În ceea ce privește sistemul de pensii din România,trebuie să acceptăm faptul
că actualul sistem, în care contribuțiile salariaților de azi sunt destinate acoperirii
drepturilor constituite în timp ale salariaților de ieri, actualment e pensionari, și -a
atins optimul în toamna anului 2008, iar r educerea dramatică a numărului de
salariați, transferarea către bugetul de pensii a unui număr mare de beneficiari de

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 44

pensii speciale, reducerea colectărilor precum și numărul mare al recentelor
pensionări anticipate fac ca sustenabilitatea sistemului de pensii să fie pusă la grea
încercare si sistemul de pensii trebuie reformat din temelii.
Reforma sistemului de pensii și de sănătate presupune renunțarea la principiul
“solidarității între genera ții”, devenit nefuncționabil la scară europeană și înlocuirea
acestuia cu principiul “beneficierii de sumele economisite de -a lungul vieții”,
asigurarea pensiei prin redistribuire va fi înlocuită prin asigurarea pensiei prin
acumulare.
Fondurile de pensii și de sănătate vor fi de natură contributivă voluntară sau
prin efectul legii, vor fi reconstruite ca fonduri în întregime independente de bugetul
de stat și aflate în gestiunea unor instituții de tip financiar, independente de puterea
politică, ele vor trebui multiplicate prin plasamente sigure, asigurându -se finanțarea
celor două destinații fără sincope.
Sistemul stabilit pentru pensii va fi aplicat și în ceea ce privește politicile în
domeniul sănătății, reforma sistemului de pensii și de sănătate, pe lângă cele doua
consecințe de o importanță deosebita, respectiv scoaterea sistemului de pensii de
sub incidența arbitrariului politic și pe cel de sănătate de sub incidenta risipei și a
marii corupții, precum și asigurarea de resurse interne pentru finanța rea investițiilor
și a deficitelor are și rolul de a scoate la iveală munca la negru, prin introducerea
unor sisteme de deductibilități din impozitul pe venit și impozitul pe profit, pentru
primele plătite către fondurile private de pensii și asigurări pri vate de sănătate.

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 45

Capito lul III
Studiu de caz
3.1. Studierea companiilor de stat din Romania si a reusitelor lor
financiare din anul 2015
Un risc potențial pe termen mediu la adresa sustenabilității fiscal -bugetare
este repreze ntat de acumularea de pierderi și de arierate în sectorul întreprinderilor
și companiilor în care statul este acționar majoritar, deoarece, în cazul în care
acestea nu vor reuși să își eficientizeze activitatea, Guvernul va fi obligat în final să
intervină cu resurse publice, ceea ce poate conduce la o deteriorare a situației
finanțelor publice, respectiv creșterea deficitului bugetar.
La finalul anului 2015, un număr de 1.143 de companii cu capital majoritar
de stat au raportat situații financiare la Mini sterul Finanțelor Publice, majoritatea
fiind organizate ca societăți comerciale și regii autonome (informații suplimentare
cu privire la evoluția numărului și tipului de companii de stat se regăsesc în Tabelul
1), înregistrând venituri totale de circa 48,5 7 miliarde lei. (ec.europa.eu/eurostar –
statitici europene pg. 1. )
Cu toate că au crescut cu peste 4 miliarde lei față de valoarea înregistrată în
anul 2014, veniturile totale ale companiilor de stat sunt cu mult sub valoarea
maximă obținută în 2011 (58, 51 miliarde lei).
Deși contribuția acestor companii la ansamblul veniturilor din economie era
de doar 4,09% în 2015 (4% în anul 2014), iar valoarea adăugată produsă se situează
la 10,24% din total (9,85% în anul 2014), plățile restante acumulate de aceste a
reprezentau 18,28% din totalul arieratelor înregistrate la nivelul întregii economii,

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 46

insă, acest nivel reprezintă minimul perioadei 2007 -2015, fiind cu circa 2,36 pp (sau
cu 11,5%) mai redus decât în anul 2014 și respectiv cu 17,26 pp (sau cu circa
48,5%) inferior maximului perioadei atins în anul 2009.
În termeni nominali arieratele companiile de stat s -au diminuat cu 12,9% față
de anul 2014 și respectiv cu circa 38,3% față de anul 2009, în timp ce plățile
restante înregistrate de firmele private s -au majorat față de anul 2014 cu 1,46%,
fiind însă cu 4,2% mai reduse decât maximul înregistrat în anul 2013, practic,
companiile de stat și -au redus arieratele într -un ritm alert în perioada post -criză în
timp ce firmele private au cunoscut o majorare semnif icativă a acestora în intervalul
2009 -2013, evoluție urmată de o ușoară diminuare în intervalul 2014 –
2015. (ec.europa.eu/eurostar – statitici europene pg. 3. )
Numărul de salariați din companiile de stat a cunoscut în perioada 2007 -2015
o diminuare continuă până la un nivel de circa 291 mii persoane, respectiv cu 6 mii
(sau cu 2%) mai redus comparativ cu anul anterior și cu circa 115 mii persoane mai
mic decât în anul 2007 (sau cu 28,32%) în condițiile în care valoarea adăugată brută
creată în aceste compani i a crescut în termeni nominali cu 5,81% față de anul 2014
și respectiv cu 40,1% comparativ cu anul 2007.
În ceea ce privește profitabilitatea companiilor de stat, apreciată prin prisma
nivelului profitului brut obținut, aceasta se situează aparent la ma ximul perioadei,
indicatorul atingând în anul 2015 un nivel de 4.890 mil ioane lei, insă această
evoluție trebuie analizată obligatoriu în contextul situației speciale înregistrate de
S.C. Oltchim S.A, astfel, această companie a înregistrat un profit net de 2.329,78
milioane lei, reprezentând 47,64% din profitul brut total înregistrat de
întreprinderile de stat.
Analiza cu privire la profitabilitatea companiilor de stat poate fi extinsă prin
excluderea din cifrele totale a primelor 5 companii din perspectiv a nivelului
profitului brut obținut în condițiile în care unui număr mic de companii îi sunt
atribuibile profituri însemnate care influențează semnificativ rezultatele agregate,
astfel dacă eliminăm influența celor mai performante cinci companii de stat în

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 47

funcție de profit, se poate remarca o adâncire a rezultatului global negativ al
întreprinderilor de stat în anul 2015 față de 2014, de la -957 milioane lei la -1.527
milioane l ei. (www.consiliulfiscal.ro – informatii recente. pg.1. )
Este de reținut faptul că profitul primelor cinci companii de stat în anul 2015
se ridică la 3.311,29 mil ioane lei, sub profitul companiilor din Top 5 în 2014 (3.724
milioane lei), se remarca însă profitabilitatea înregistrată d e companiile S.N.G.N.
Romgaz S.A, S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A, S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaș și
C.N.A.D.N.R. S.A, aflate în Top 5 în funcție de profitul obținut în ultimii trei ani
(2013 -2015).
Astfel, se remarcă o influență decisivă a companiilor di n Top 5 asupra
performanței agregate a companiilor de stat, iar în acest context, pentru a analiza
mai riguros evoluția performanței financiare a întregului sector al companiilor de
stat în analiza de față vor fi prezentați indicatorii specifici, atât la n ivel agregat, cât
și eliminând influența Top 5. (www.consiliulfiscal.ro – informatii recente. pg.5. )
Începând cu anul 2000, ponderea plăților restante în economie s -a diminuat
considerabil, de la 35,4% din PI B în anul 2000 la 13,4% din PIB în anul 2008
(respectiv, o reducere în valoare nominală în sumă de 41,7 m iliarde lei), însă criza
financiară declanșată în anul 2008 a determinat creșterea acestora până la un maxim
de 20,4% din PIB în anul 2011, mult sub va lorile foarte ridicate de la începutul
anilor 2000, iar arieratele companiilor de stat și ale companiilor private exprimate
ca procent din PIB s -au diminuat practic continuu începând cu anul 2012 (19,6%
din PIB), ajungând la un nivel de 16,3% din PIB în an ul 2015.
Sectorul companiilor de stat a înregistrat o diminuare continuă și consistentă
a arieratelor începând din anul 2009, respectiv de la 6,7% din PIB la 3,0% din PIB
în anul 2015, pe fondul măsurilor convenite în cadrul celor două acorduri privind
balanța de plăți încheiate cu instituțiile financiare internaționale (CE, FMI și BM) în
perioada 2011 -2015.
Aceste măsuri care au vizat încadrarea arieratelor în țintele indicative
trimestriale au inclus transferuri bugetare, plasarea întreprinderilor de stat în

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 48

lichidare voluntară sau insolvență, convertirea arieratelor în acțiuni, in sectorul
privat ponderea plăților restante a înregistrat o valoare maximă în anul 2002
(20,9%), iar în perioada 2003 -2008 aceasta s -a diminuat semnificativ, până la 10,1
% din PIB în anul 2008. (www.consiliulfiscal.ro – informatii recente. pg.8. )
Efectele crizei economico -financiare au determinat o acumulare a arieratelor
în perioada 2009 -2011 (de la 12,2% din PIB la 15,7% din PIB), din anul 2012
înregistrându -se diminuarea ponderii acestora până la un nivel de 13,3% din PIB la
finele anului 2015.
Analizând evoluția ponderii arieratelor în cifra de afaceri, se constată
atingerea unui punct de maxim în anul 2009, odată cu decl anșarea crizei financiare,
când ponderea arieratelor companiilor de stat în cifra de afaceri a înregistrat un salt
semnificativ, de peste 100 % (de la 31,1 % în anul 2008 la 68,9%), iar cea a
firmelor private de la 5,9% la 8 % în aceeași perioadă.
După o reducere spectaculoasă a ponderii arieratelor în cifra de afaceri în
perioada 2010 -2011 (cu 23,3 pp), companiile de stat au fost pe un trend ascendent
începând din anul 2012 până în anul 2014 când au atins o pondere de 55,7% din
cifra de afaceri (comparat iv cu 45,6% în 2011), înregistrând apoi în anul 2015 o
reducere semnificativă (de 11 pp, până la 44,6%), sub nivelul din anul
2011.( ec.europa.eu/eurosta – Statistici europene. pg. 10. )
Cea mai mare parte a arieratelor companiilor de stat în anul 2015 au fost către
bugetul general consolidat (48% din total arierate, iar din acestea 55% sunt către
bugetul de asigurări sociale), urmate de arieratele către furnizori (cu o pondere de
36% din total arierate, din care 74% plăți întârziate mai mult de 1 an de zil e) în timp
ce companiile private au acumulat arierate în cea mai mare parte către furnizori
(50% din total arierate, din care 61% plăți întârziate mai mult de 1 an de zile) și
respectiv o pondere de 22% a arieratelor către bugetul general consolidat.
Totalul datoriilor restante ale companiilor de stat către bugetul general
consolidat au însumat 10,1 miliarde lei (1,4% din PIB) în decembrie 2015, din care
5,6 miliarde lei către bugetele de asigurări sociale (0,8% din PIB), in general

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 49

companiile de stat nu își plătesc la timp datoriile către bugetul general consolidat (în
special față de bugetele de asigurări sociale) și către alte companii de stat.
(ec.europa.eu/eurosta –Comisia europeana Statistici A -Z . pg. 10. )
Furnizorii au ocupat locul al doilea în r ândul creditorilor companiilor de stat
în anul 2015, suma datorată către aceștia fiind de 7,7 miliarde lei (1,1% din PIB),
comparativ cu anul precedent, la nivelul anului 2015 s -a înregistrat scăderea
semnificativă a valorii arieratelor companiilor de stat către furnizori (cu 13,7%) și o
ușoară reducere a celor către bugetul general consolidat (cu 1%).
Anul 2015 a marcat o evoluție nefavorabilă a performanței financiare
agregate a companiilor de stat (profiturile provenind din anularea unei părți a
datori ilor S.C. Oltchim S.A. au fost excluse), considerând indicatorul rata
rezultatului din exploatare, care măsoară rentabilitatea activității de bază prin
raportarea câștigurilor înainte de plata dobânzilor și a impozitului pe profit la
veniturile totale, niv elul acestuia s -a diminuat cu 3,16 pp comparativ cu anul 2014
până la 5,42%, menținându -se însă superior celui înregistrat de companiile private
(4,92%), această evoluție a fost determinată în principal de reducerea câștigurilor
din exploatare cu circa 31 %, în timp ce veniturile totale au avansat cu aproximativ
9,2%. (www.consiliulfiscal.ro -informatii recente. Raportul anual al consiliului
fiscal -pg 3. )
În ceea ce privește capacitatea companiilor de stat de a-și acoperi datoriile cu
activele de care dispun, reflectată de gradul de solvabilitate, aceasta a evoluat
favorabil, ponderea datoriilor în total active reducându -se la 28,92% în anul 2015,
de la 30,89% în anul precedent, pe fondul reducerii datoriilor t otale, nivelul fiind
totodată semnificativ inferior celui de 68,03% înregistrat de firmele private, insă și
acestea din urmă și -au micșorat gradul de îndatorare în ultimul an fața de anul 2014
când înregistrau un grad de solvabilitate de 75,69%.
Rezultat ul este influențat însă și de distribuția neuniformă a gradului de
îndatorare de la nivelul companiilor de stat, între care se regăsesc firme foarte mari
cu un grad foarte redus de îndatorare.

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 50

Înrăutățirea poziției operaționale a companiilor de stat este vizibilă și la
nivelul marjei de profit care s -a micșorat semnificativ de la 5,4% în 2014 la 2,47%
în 2015, mai mult, marja de profit în cazul companiilor de stat este inferioară celei
înregistrată de companiile private (2,73% în anul 2015, în creștere cu 1,14 pp față
de anul anterior). (www.consiliulfiscal.ro – informatii recente. Raportul anual al
Consiliului fiscal – pg.6 )
Excluzând Top 5 companii, marja de profit înregistrează valori negative pe
toată p erioada analizată, ajungând la 5,93% în anul 2015, respectiv o înrăutățire cu
1,97 pp față de anul precedent, însă o îmbunătățire cu 2,68 pp comparativ cu anul
2012, diferențele dintre rata rezultatului din exploatare și marja de profit se explică
prin fap tul că indicatorul din urmă ia în calcul rezultatul financiar și cel
extraordinar.
Astfel, ca urmare a influenței negative a cheltuielilor cu dobânzile asupra
rezultatului net, în toată perioada analizată, marja profitului înregistrează valori mai
scăzut e comparativ cu rata rezultatului din exploatare.
Profitul brut la 1.000 de angajați este un indicator ce măsoară profitul mediu
generat de fiecare 1.000 de salariați ai companiei, reprezentând o măsură a
eficienței acesteia în ceea ce privește utilizare a angajaților proprii pentru
maximizarea profitului, indicatorul a cunoscut o diminuare în anul 2015 comparativ
cu anul precedent în cazul companiilor de stat, profitul brut la 1.000 de salariați
consemnând în anul 2015 o valoare de 8,65 mii lei, inferioar ă așadar celei din anul
precedent cu 28%.
De asemenea, nivelul profitului brut la 1.000 de salariați aferent sectorului
companiilor de stat este cu circa 30% mai scăzut decât în mediul privat în anul
2015, evoluția companiilor de stat este însă, avantaja tă de profitul consemnat de
cele mai performante cinci companii, în anul 2015 acestea înregistrând un profit
brut de 4.088 mil ioane lei, în timp ce celelalte companii de stat înregistrează
pierderi de 1.527,7 mil ioane lei. (www.consiliulfiscal.ro – informatii recente.
Opiniile Consiliului fiscal din anul 2015 – pg. 2 )

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 51

Rentabilitatea financiară sau a capitalurilor proprii (ROE) și rentabilitatea
economică sau a activelor (ROA) sunt unii dintre cei mai conclude nți indicatori de
rentabilitate ai unei companii, ROE măsurând eficiența utilizării capitalului propriu,
din punct de vedere al profitului obținut, iar ROA eficiența utilizării activelor,
relativ la aceeași referință, așadar ROE arată câți lei aduce sub fo rmă de profit un
leu investit în capitalul propriu de către acționari, iar ROA indică câți lei generează
profit un leu investit în active.
În anul 2015, la nivelul companiilor de stat s -a consemnat o deteriorare atât în
ceea ce privește ROE, cât și ROA, acestea situându -se la jumătatea nivelului
consemnat în anul 2014, pe fondul unui dinamici nefavorabile a profitului net
comparativ cu anul precedent, companiile de stat înregistrând un profit net total de
1.200 mil ioane lei în anul 2015 comparativ cu anul 2014 când acest indicator a
consemnat o valoare de 2.401,3 mil ioane lei (-1.201,3 mil ioane lei, respectiv -50%).
Rentabilitatea capitalurilor proprii în ceea ce privește companiile de stat a
atins un nivel de 0,98%, inferior celui înregistrat în anul 201 4, de 2,12% ( -54%), în
timp ce rentabilitatea activelor a fost cu 0,69%, mai mică decât nivelul consemnat în
anul precedent, de 1,46% ( -53%), această evoluție fiind influențată în sens pozitiv
de profitul Top 5 companii de stat, excluzând influența acestor a evoluția celor doi
indicatori cunoaște de asemenea o deteriorare în anul 2015 comparativ cu anul
2014, înregistrându -se un nivel de -2,65% în cazul ROE față de -1,94% în anul
2014, respectiv -1,68% în cazul ROA față de -1,16% în anul anterior.
La nivel ul companiilor private, rentabilitatea capitalurilor proprii a crescut
semnificativ, acest indicator atingând o valoare de 8,8%, comparativ cu 4,8% în
anul precedent, pe când rentabilitatea activelor s -a situat la un nivel semnificativ
superior celui din a nul 2014 (2,8% comparativ cu 1,2%), în condițiile unui nivel al
profitului net de 33.459,1 mil ioane lei în 2015, comparativ cu 17.020,2 mil ioane lei
în 2014 (+16.439 milioane lei , respectiv +96,6%).
(www.consi liulfiscal.ro – informatii recente. Opiniile Consiliului fiscal din anul
2015 pg. -4.)

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 52

Rata de acoperire a cheltuielilor cu dobânzile este un indicator de
solvabilitate care măsoară capacitatea unei companii de a realiza plata dobânzilor
aferente datoriei acumulate, in esență, acest indicator arată de câte ori o companie ar
putea plăti dobânzile datorate cu câștigurile sale disponibile, indicatorul se
calculează prin raportarea veniturilor obținute de companie înainte de plata
dobânzilor și impozitelor (EB IT) la suma dobânzilor aferente datoriilor exigibile pe
parcursul unei perioade de un an.
O rată de acoperire a dobânzii sub 1 indică faptul că societatea nu generează
suficiente venituri pentru a acoperi cheltuielile cu dobânzile și va trebui să își
utilizeze rezervele pentru a acoperi obligațiile, atât companiile de stat cât și cele
private au înregistrat în anul 2015 o creștere semnificativă a ratei de acoperire a
cheltuielilor cu dobânzile, aceasta atingând maximul ultimilor ani, surclasând chiar
și perioada 2007 -2008 de boom economic.
Nivelul indicatorului aferent companiilor de stat a consemnat un salt
considerabil, de la 3,23 la 13,1, fiind de 4 ori mai mare comparativ cu cel înregistrat
în anul 2014, în principal pe seama creșterii semnificative a ajustărilor privind
provizioanele (+294%), dar și a majorării cu 31% a rezultatului din exploatare și a
scăderii cu 23% a cheltuielilor privind dobânzile ca urmare a reducerii ratelor
nominale de dobândă. ( www.consiliulfiscal.ro – informatii recente. Opiniile
Consiliului fiscal din anul 2015 – pg. 8 )
Poziția companiilor private din perspectiva capacității de onorare a
cheltuielilor cu dobânzile este mai bună în raport cu cea a companiilor de stat,
acestea au înregistrat o creștere de o amploare mai scăzută (de la 2,97 la 5,10), dar
mai sustenabilă a acestui indicator în condițiile atât a majorării profitabilității, cât și
a diminuării cheltuielilor cu dobânzile.
Rata lichidității curente este un indicator care măsoară capacitatea unei
companii de a -și plăti obligațiile pe baza activelor pe termen scurt din bilanț, cu cât
este mai mare acest raport, cu atât compania are o capacitate mai mare de a -și plăti
obligațiile, iar un raport sub 1 poate indica faptul că societatea în cauză ar putea fi în

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 53

imposibilitatea de a -și plăti datoriile în cazul în care acestea sunt exigibile în acel
moment.
Pe de altă parte o rată a lichidității ridicate (peste 3), nu implică neapărat
faptul că societatea este într -o situați e excepțională din punct de vedere al
lichidității, in funcție de modul în care sunt alocate activele societății, o valoare
ridicată a lichidității curente poate sugera că această societate nu utilizează activele
sau capitalul într -un mod eficient sau nu a trage finanțări, in termeni de lichiditate
companiile de stat au fost afectate semnificativ de criza financiară, în perioada
2009 -2014 rata de lichiditate a acestora fiind semnificativ inferioară atât celei din
sectorul privat, cât și pragului de 100%, sug erând un deficit al activelor curente față
de datoriile curente.
În schimb, în anul 2015 rata lichidității companiilor de stat a crescut
semnificativ și se situează la un nivel superior celei aferente companiilor private și
chiar celei înregistrate în an ii de boom economic, ambele categorii de companii
înregistrând un nivel care poate fi apreciat drept adecvat. ( www.consiliulfiscal.ro –
informatii recente. Conformarea la plata taxelor si impozitelor din Roman ia. pg. 5 )
Ca rezultat al îmbunătățirii performanței financiare, companiile de stat au fost
caracterizate de o capacitate mai mare de a face investiții noi, perioada 2014 -2015
consemnând o stabilizare a ratei investițiilor noi în jurul valorii de 4%, inf erioară
însă celei din mediul privat care se plasează la circa 6%, mai mult companiile
private au continuat să investească și în perioada imediat următoare crizei,
volatilitatea acestui indicator fiind mult mai scăzută comparativ cu cea a
întreprinderilor de stat.
Chiar dacă decalajul față de companiile private s -a redus, nevoia de investiții
este mai pronunțată la nivelul companiilor de stat, având în vedere și reducerea
gradului de îndatorare în cazul companiilor de stat, se poate aprecia că finanțarea
investițiilor noi a avut loc preponderent din surse proprii.
În perioada 2013 -2015, la nivel agregat companiile de stat și -au îmbunătățit
vizibil performanța financiară, acest lucru fiind observabil la nivelul cvasi -totalității

Presiunea fiscal ă în România în contextul Uniunii Europene Oxana Zbîrciog 54

indicatorilor economico -financiari, dacă ne referim strict la anul 2015 comparativ
cu anul 2014 se poate constata o deteriorare la nivelul indicatorilor de profitabilitate
și o îmbunătățire la nivelul lichidității și al disciplinei financiare.
Totuși, este foarte important de men ționat faptul că nivelul de performanță
financiară nu este uniform distribuit la nivelul companiilor de stat, existând unele
companii deosebit de profitabile și care au evoluat pozitiv în ultimii ani, dar și
numeroase companii cu problemele atât prin prism a arieratelor, cât și a
profitabilității. ( www.consiliulfiscal.ro – informatii recente. Conformarea la plata
taxelor si impozitelor din Romania. pg. 7 )
Impactul companiilor de stat asupra soldului bugetar în standarde europene
bazate pe angajamente (ESA10) poate reprezenta o presiune suplimentară asupra
țintelor de deficit bugetar asumate de către Guvern, în conformitate cu criteriile de
la Maastricht (sub 3% din PIB în termeni ESA10) și Compactul fiscal (def icit
structural sub 1% din PIB).
Impactul asupra bugetului în standarde ESA10 se manifestă:
(i) prin emiterea de garanții de stat (de asemenea, obiectul normelor UE privind
ajutoarele de stat) și, mai ales,
(ii) prin reclasificarea unor întreprinderi de stat în c adrul administrației publice.
Conform metodologiei Eurostat pentru contabilitatea de angajamente
(ESA10) mai multe întreprinderi de stat au fost reclasificate în sectorul
administrației public e, cele 168 de companii de stat consolidate în sectorul
admini strației publice centrale au avut o influență pozitivă asupra soldului general
consolidat în standarde ESA10 în perioada 2012 -2015, excepție făcând anul 2012.
În ceea ce privește companiile de stat consolidate în sectorul administrației
publice locale, a cestea au avut în anul 2015 o contribuție pozitivă asupra soldului
general consolidat în standarde ESA10, în condițiile unor contribuții negative în
perioada 2012 -2014. (www.consiliulfiscal.ro – informatii rec ente. Conformarea la
plata taxelor si impozitelor din Romania. pg. 10 )