CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE [630852]

1

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE
CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ID

Lucrare de licență

COORDONATOR/I ȘTIINȚIFIC/I : Conf univ dr.Carmen Mihaela Scorte

ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

2

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE …
PROGRAMUL DE STUDIU …
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT …

Contabilitatea de gestiune
instrument al controlului de
gestiune

COORDONATOR/I ȘTIINȚIFIC/I : Conf univ dr.Carmen Mihaela Scorte

ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

3
Cuprins :
Intoducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 5
Capitolul I. . Informatia și sistemul informational la nivelul entitatii economice ……………………… 5
Sistemul informational economic ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 6
Sistemul informational managerial ………………………….. ………………………….. …………………………. 7
Sistem ul informational in contabilitate ………………………….. ………………………….. ……………………. 8
Sistemul informational al costurilor . ………………………….. ………………………….. …………………….. 10
Capitolul II. Contabilitatea financiară si contabil itatea de gest iune sursa de informatii pentru
controlul de gestiune ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 15
1 Încadrarea juridică . ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 17
2 Viziune la nivelul întreprinderii ………………………….. ………………………….. ………………………… 17
3 Specificul informațional ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 18
4. Obiectivul major ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 18
5.Natura fluxurilor patrimoniale ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 18
6 Fluxul documentelor de înregistrare ………………………….. ………………………….. …………………… 18
7 Clasamentul cheltuielilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 19
8.Obiective ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 19
9 Reguli de p rocedură ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 20
10 Natura informatiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 21
11 Utilizatori. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 22
12 Orizo nt de timp ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 23
Capitolul III.Studiu de caz privin d utilitatea informatiilor furnizate de contabilitatea de gestiune
pentru controlul de gestiune ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 25
Capitolul IV. Controlul de ges tiune și influența asupra performanței entității ……………………….. 39

4
Capitolul V . Concluzii finale si recomandări. ………………………….. ………………………….. ………….. 39
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 39
Anexe (figuri, tabele, poze, etc.) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 39
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 40

5
„… lecțiile vin totdeauna atunci când ești pregătit,
iar dacă ești atent la semne, vei afla mereu
tot ce -ți trebuie pentru pasul următor.”
Paulo Coelho
Intoducere
Contabilitatea, limbajul afacerilor, folosit de multi oameni de afacer i din toat ă lumea
,furnizează informații pentru luarea deciziilor economice în mediul economic unic specific
fiecărei țări .Este un limba j care descrie evenimentele si le transfo rmă in termeni financiari ,in
orice institutie sau organizat ie ce administreaz ă resurse eco nomice .
Sistemul contabil românesc a dobândit legături noi ca urmare a adaptării în economia
noastră a principiil or liberalismului economic. Modificarea structurii proprietății, reorganizarea
entităților românești pe baze comerciale, form area pi eței financiare, apariția unor noi utilizatori
care doresc informații care să le permită evaluarea vulnerabilită ții și profi tabilității entităților,
constituie numai câțiva dintre factorii care au determinat reforma sistemului contabil în
România.1Conform legii contabilitatii nr 82/1991 ,cadru legislativ favorizeaza schimbari notabile
in domeniul doctrine contabile ,prin alinie rea c u Directivele Comunitatii Europene si la
standardele de contabilitatea internat ionala .Deaseme nea tot prin aceleasi legi unită țile
patrimoniale trebuie s ă organizeze obligatoriu contabili tatea de gestiune .
Capitolul I. . Informatia și sistemul inform ational la nivelul entitatii economice
Un sistem este un ansamblu de elemente conectate între ele, care formează un întreg, iar
sistemul informațional este definit ca fiind un „ansamblu de procedee, și mijl oace de co lectare,
prelucrare și transmit ere a informației necesare proc esului de conducere a întreprinderilor,
instituțiilor, ministerelor etc.”2 ,ele vor fi folosite la to ate niveluril e decizionale ale conducerii și

1 Cont abilita te manageriala de Sorin Bri ciu Editura eco nomica Bucures ti 2006 pg 9
2 Ion Coteanu, Luiza Seche, Mir cea Sec he, coordonatori, Academia Român ă, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”,
Dicționarul explicativ al l imbii român e (DEX), Editura Univers En ciclope dic, București, 1998, pag. 99 3.

6
al contrololu i activităț i . Informația este o „comunicare, veste, știre care p une pe cineva la curent
cu o situație”3 și constituie o „reprezenta re simbolică asupra unor entități din realitate”4 .
Odată cu dezv oltarea economiei de piață și sporirea gradului de complexitate a acesteia
relațiile societății trebuie să se dezvolte cores punzător ca arie, conținut și operativitate ,iar
informația economică, să poată furniza elementele necesare luării deciziilor, să po ată re flecta
exact situația patrimonială a entităților și rezultatele economico -financiare. În cadrul
numeroaselor elemente ce consti tuie o entitate economică și sistemul să u managerial ,o
important ă însemnată o au informatiile , ele formea ză sistemul informational , sistem cu un
impact mare asupra funcționării și performantei entit ății economice .5
Sistemul informati onal economic adesea este considerat ca fii nd sistemul informa tional
pentru al manageme ntul si cond ucerea întreprinderii . Informaț ia economică ne ajută să observăm
modul de utilizare a resurselor materiale și umane, să sesizăm și să analiz ăm critic aspectele
pozitive dar și deficiențele exi stenței în vederea luării măsurilor ce se impun. A conduce o
entitate înseamnă, pe de o parte, a cunoaște temeinic activitatea curentă și a interveni cu decizii
operative în dirijarea ei, iar pe de altă parte, prefigurarea ev oluției viitoare și elaborarea de
prognoze care să contureze direcțiile de dezvoltare în perspectivă a respectivei entități.
„A conduce bine o firmă înseamnă a fi stăpân pe viitorul ei, iar a fi stăpân pe viitor înseamnă a
sti să lucrezi cu informația”. M. Jr. Harper

O serie de probleme trebuie concepute și rezolvate într -o nouă optică, între care amintim:
structura și rațional izarea fluxului informațional, reducerea volumulu i de informații, selectarea și
ierarhizarea informației, caracterul previzional al informației, operativit atea informației,
metodologia unitară de culegere și prelucrare a informației și unitatea procesului informațional –
decizional .

3 2 Idem, pag. 491
4 Colectiv de autori a i Catedrei de Economie și P olitici Economice de la Academia de Stu dii Economice din București,
Dicționar de econo mie, Editura Economică, B ucurești, 1 999, pag. 233 -234.
5 Contab ilitate de gestiune ,lect univ dr Ca rmen t Scorte pg 26

7
Volumul de informații aflat în curs de transfer între două entități active din cadrul unui
sistem inform ațional reprezintă un flux informațional; orice astfel de flux se caracterizează prin
direcție, sens și conținut. Direcția fl uxului informațional este r eprezentată de canalul
informațional, respectiv mediul de comunicare existent în mod potențial între dou ă stații
informaționale, sensul fluxului informațional indică orientarea lui de la entitatea -sursă către
entitatea -receptoare , iar conținutul poate fi r eprezentat de mesaje, indicatori sau documente
vehiculate .
Sistemul informatic , informatia în contabilitate financiară oferă entitati economice
informații financiar e și contabile pe care se bazează formularea p olitic ilor, dezvoltarea planuril or
de afaceri și controlul activități i în cadrul organizației Pentru a satisface nevoile necesare ,
cond iții pentru a beneficia de un sistem fiabil de informaț ii financiare,trebuie respectate condițiile
care asigură echitat ea și viabil itatea informațiilor(realitate, versatilitate, conci siune, capacitate de
sinteză, oportunitate, operabilitate, precizie și siguranța, eficiența, securitatea etc.) și elimină
defici ențele majore ale sistemului în România exploatare (distorsiune, filtrare și redundanță a
informațiilor).
Sistemul informat ional managerial oferă conducerii entit ătii economice sa aibă o imagine
asupra întregii entită ți, sa facă legătura între celelalte sectoare marketing ,productie sau personal
,desemenea poate să asigu re planificarea si realizarea proiectelor necesare bunei desfășurări a l
activitati . Managerul trebuie să fie capabil să definească tipul de informație pe care îl solicită și
de care are nevoie, iar sistemul informațional al entității trebuie să fie capabi l să-i furnizeze
informația dorită , dar uneori lucrurile nu stau tocmai așa , managerul fiind obligat de împrejurări
să utilizeze informația disponibilă, care provine de la surse dispo nibile 6. Peter Drucker evidenția:
„managerul nu va fi niciodată capabil să preia toate faptele de care are n evoie. Cele mai multe
decizii sunt bazate pe cunoștințe incomplete – atât din cauză că informa ția nu este disponibilă, cât
și pentru că aceasta cos tă prea mult, în timp sau bani. Nu este nimic mai perfid sau mai dureros ,
mai comun, decât prezumția de a aștepta fundamentarea precisă a decizi ilor, bazată pe informație
grosieră și incompletă”

6 Contab ilitate manageria la de Sorin Briciu Edi tura eco nomi ca Bucuresti 2006 pg 13

8
Performa nțele oricărui sistem economic depind de calitatea deciziilor și de viteza
cu care se iau măsuri pentru a elimina cauzele în acest context. Pentru deciziile de înaltă calitate ,
procesul decizional treb uie să fie bine întemeiat. Luăm decizii în fiecare zi. Unele sunt simple,
dar altele nu sunt la fel de simple, totuși toate aceste decizii au ceva în comun: o decizie
proces7
Rolul și importanța informațiilor contabile în luarea deciziilor

Cunoasterea tu turor corelațiilor importante permite luarea de m ăsuri operative ,corecte
si pertinente de întărire a ca pacită ții entității de a acționa 8 împotriva unor factori din interior sau
exterio r ,care pot interveni pe parcursul activități i.
Sistemul informational in contabilitate Contabilitatea este un sistem de transmitere de
informa ții ,descr ie evenime nte si le determină in termeni financiari sau monetar i din orice
entitate care administre ază resurse economice Fiecare entitate economica , organiza ție are nevoie
de contabilitate pentru a ad ministra ,iar pentru a administra e a are nevoie de info rmatii asupra
consecintelor posibile ,Contabilitatea este o sursă de privil egiată a unor asemene a informatii
luâand în considerare acel aspect al resurselor pe care administratorii le alocă prin deciziile lor ,ce
pot avea valoare masurabil ă în termini mone tari9 Unele informatii vizează fluxurile externe ale
întreprinderii pentru a putea satisfice nevoile de informare ale ter ților ,pentru a efectua analize în
timp sau pentru a calcula indicatori macroeconomici .Altele flux urile interne pentru analiza si
controlul proce selor de transformare a resurselor .Astfel separarea celor două categorii de
informa ții contabile genereaz ă cele două laturi ale contabilit ății :

7 The Im portance of Accounting Information in Decision Making Ionuț Spătărelu University o f Craiova pg 3
8 Contabili tate de gestiune ,lect univ dr Carme nt Scorte pg 27
9 Contabili tate si control d e gestiune de Mihail Epuran ,Valer ia Bă băită ,Ed Economica p g 15

9
– Contabilitatea financiară ce ofer ă informa țiile destinate în principal partenerilo r externi ai
întreprinderi pentru a lua decizii privind alocarea resur selor,
– Contabilitatea de gesti une oferă informa ții care privesc gestiunea internă a
întreprinderii ,criteriile după care își calculeaza costurile și asigură m ăsurarea
performanțelor interne .10
În condițiile actuale ale economiei de piață, entitatile econo mice subliniază importa nța
complementarită ții între manag ement, decizia și sistemul de informații, depin zând de acuratețea
și fiabilitatea a informațiilor furnizate de sistemul financiar contabi l, fundamental componente ale
fluxurilor informaționale, necesare pentru utilizatorii interni și exter ni ai economi ei.
Cu toate avantajele pe care le prezintă contabilitatea, se poate aprecia că nu este adaptată
pentru a răspunde noilor nevoi de i nformații născute din complexitatea structurilor economice și
juridice contemporane. Ea este destinată :
– descrierii trecutului , chiar dacă, în evaluarea anumitor valori, se ține cont de perspectivele
întreprinderii pe termen scurt și mediu (deprecieri de s tocuri, amortizare degresivă etc.).
– tratarea operațiilor trecute în vederea determină rii unui rezultat fără a se analiza modul și
condițiile în care a fost obținut.
Deoarece nu intră în sfera de preocu pare ea nu c larifică natura și calitatea produselor
,performantele tehnice ale capacită ților de productie ,productivitatea muncii .De ac eea
contabilitatea răm âne o baz ă indispensabilă , dar limitată ca instrument de gestiune . Toate
proiectele viitoare, toate previziunile necesită o analiză a trecutului, p e care contabilitatea o
va permite, dar niciodată nu va putea atenționa asupra a ceea ce se poate face. Acest aspect
explică necesitatea cercetării și dezvoltării unor instrumente complementare, cum ar fi
statistica, econometri a.11
Conducerea î ntreprinderii consideră contabilitatea ca instrument de gestiune,
acționarii vor să c unoască dacă își pot menține încrederea în plasamentele lor, băncile vor să
aprecieze rentabilitatea întreprinderii și riscurile posibile în cazul menținerii și dezvoltări i

10 Contabilitate si control de gestiune de Mihail Epuran ,Valeria Bă băită ,Ed Economi ca pg 16
11 CONTABILITATEA Ș I SOCIE TATE A CUNOAȘTERII dr.Mihail D IMIT RIU pg 85

10
acestora, statul dorește să cunoască suma impozitelor și taxelor pe care unitatea l e datorează;
creditorii, vor să știe dacă solvabilitatea pe termen scurt a unei unități permite continuarea
fără riscuri a livrărilor lor.Pentru a fi valorificate corespun zător, informațiile rezultate din
contabilitate trebuie să aibă următoarele caracteri stici: 12
a. ) Fiabilitatea informației contabile dă posibilitatea comparabilității, element esențial în
luarea deciz iilor de către utilizatorii externi .
b.) Calitatea infor mației este o altă caracteristică a unei informații, care trebuie să răspundă
înainte de toate scopurilor interne și externe ale întreprinderii
Când utilizăm datele primare în prelucrare nu putem vorbi de o creștere a calității
informației contabile (dacă sunt respectate principiile de bază ale contabilității), valențele
informaționale ră mânând constante, dar se poate vorbi de o mai bună ut ilizare a acestora în
sistem. Din acest considerente, sunt necesare eforturi permanente pentru perfecționarea
suportul ui teoretic și practic utilizat în evidența contabilă („soft” și „hard”), adaptarea c orectă a
acestora la condițiile ș i necesitățile impus e la nivel microeconomic. În acest sens, propunem un
model posibil de integrare a informației contabile în sistemul in formațional actual la nivel
microeconomic.13
Congres al profesiei contabile din Români a editia XII -a , Mesajul Președintelui Accountancy
Europe, Edelfried Schneider sună cam a șa : Calculatoarele ne vor ajuta să analizăm cantități
mari de date, o activ itate repetitivă automatizată, și vor facilita comunicarea cu clienții noștri
însă fac torul uman rămâ ne esențial. Profesia noastră nu este doar despre numere, este despre
construirea încrederii în societate, furnizarea de raționament profesional dincolo de expertiza
tehnică și promovarea de principii etice puternice lucruri pe care calculat oarele nu le pot face
fără noi. Haideți să îmbrățișăm schimbarea și să folosim tehnologia drept un instrument pentru
a furniza servicii mai bune clienților noștri .
Sistemul informational al costurilor Cont abilitatea de gestiune ia parte la furnizar ea
informaț iilor privind elementele constitutive ale costurilor și rezultatelor ,ceea ce reprezintă

12 CONTABILIT ATEA ȘI SOCIETATE A CUNOAȘTER II dr.Mihail DIMITRIU pg 83
13 CONTABILI TATEA ȘI SOCIET ATEA CUNOAȘTERII dr.Mihail DIMITRIU pg 83

11
interes deosebit pentru managerii unităților patrimon iale.Obtinerea informatiilor impune impune
efortu ri financia te însemnate pentru creearea si dez voltarea sistemelor informationale propri i.În
cadrul acestor sisteme informațio nale un loc importan t îl ocupă cont abilitatea în general si cea de
gestiune in principal. 14
Contabilitatea de gestiune are rolul d e a furniza eleme ntele destinate de a facilita luarea
deciziilor și a cărei obiective esențiale sunt următoarele :
– cunoasterea costurilor diferitelor funcții asumate de întreprindere
– determinarea bazelor de evaluare a elementelor pa trimoniale
– explicarea rez ultatelor c alcul ând costurile produserlor
– stabilirea previziunilor de cheltuie li și venituri
– constat area realiz ărilor și explicarea abaterilor ce rezultă 15
Cunoasterea costului de produ cție constitu ie o sursa informational ă accesibilă fiecărui
manager de entitate sau organizatie economic ă deoarece va observa :
1. Eficienta activitat ii economice ,dacă e atins obiectivul urmărit
2. Locuri ge neratoare de costu ri,atrăgând după sine raspundere ierarhic ă a compartimentelor
Cunoașterea costurilor reprezintă un factor dec isiv pentru luarea deciziilor sau a
planifi cării activități viitoare. Înregistrarea și analiza datelor privind costurile anterioare ale
activității sunt doar o parte a contabilității costurilor. Managerii sunt , de asemenea, îngrijorați
costurile care vor a părea în viitor, nivelul lor care constitui e baza pentru aprovizionare și
deciziile de producție, precum și politicile de stabilire a prețurilor.
Un factor care nu trebuie neglijat este eficiența sistemului informational al costurilor . Deci,
dacă inform ațiile oferite nu s unt utile pentru sprijin ul decizional, nici pentru control sau
pentru planificarea, atunci care este valoarea sa? Pentru a nu ajunge la astfel de situații,
sistemul trebuie îndepline ască următoarele cerințe:

14 Contabilitatea de gestiune în ind ustri e conf univ dr Dumbravă P., Atanasi u P. pg 6
15 Contabilitate si control de ge stiune de Mihail epur an ,Valeria Baita , Corina Grosu pg 18

12
• este sistemul potrivit pen tru organizație în ceea ce privește maniera producerea de bunuri și
/ sau furnizarea de servicii?
• rapoartele, raspunsurile la intrebari, analiza contin relevante informații pentru scopul
propus?
• aceste ieșiri apar la intervale regulate și suficient de mici pentru a le asigura eficacitate?
• sunt aceste rapoarte, declarații, analize, răspunsuri la întrebările adresate acei oameni
responsabili pentru luarea deciziilor?
• informațiile prezentate sunt relevante și suficient de detaliate și precise în scopul vizat?
Conform acestor cerințe, rezultă că fiecare sistem inf ormatic al costuril or va fi unic , pentru c ă va
trebui să corespundă cerințelor anumitor organizații.16
În general, contabilitatea de gestiune acoperă un domeniu de aplicare mai larg decât
calculul costurilor ,incluzâ nd procesul de formare ,analiz ă și control al costurilor precum și
organizarea acestui proces . Cu toate acestea, o cerință de bază pentru contabil itatea de gestiune
este existența unui sistem solid de informare a costurilor, capabil sa furnizeze date de baz ă.
Dincolo de aceste considerente, trebuie remarcat faptul că atât întreaga contabilitate de gestiune,
cât și sistemul de informați onal al costurilor sunt direcționate către furnizarea de informații,
adesea cu un grad înalt de detaliu, în susținerea planificării , con trolului, fundamentării deciziei,
concentrându -se pe costul produsului , a activităților și funcțiilor.

Prin urmare, comtabilitatea de gestiune este profund implicat ă în procesul decizional.17

O parte impor tantă a evaluării alternativelor în timpul procesului decizional este cea legate de
evaluarea riscului și incertitudinii. Incertitudinea este întotdeauna prezentă, precum și cea a
acesteia consecințe, deoarece întregul proces decizional se referă la viitor . Deciziile în temeiul
condițiile de incert itudine reprezintă u n factor crucial pentru o importanță maxim ă în
management. Pentru de exemplu, se poate întâmpla ca, înlocuind o submulțime a unei mașini în
timp ce fabricând -o cu o unitate reproiectată, costul echipamentului poate fi ușor.
Un bun manag er trebuie să știe cum să acționeze prompt în condițiile incertitudine și pentru
aceasta are nevoie de un model de decizie.

16 THE IMPORTANCE OF T HE COST INFORMA TION IN MAKING DECISIONS Gheorghe Lepădatu

17 THE I MPORTANCE OF THE CO ST INFORMAT ION IN MAKING DECISIONS Gheorghe Lepădatu

13
Practic, un astfel de model este alcătuit dintr -un suport de formulare a deciziilor, baza t adesea pe
tehnici cantitative . Modelul de decizie include următoarele elemente:
• un criteriu de selecție (funcție obiectivă), care poate fi obiectiv cuantificate. De obicei, acest
obiectiv este reprezentat de reducerea costurilor;
• un set de decizii al ternative din care poate fi ati ns scopul;
• un set de decizii relevante care pot afecta rezultatele. Aceste evenimente, luate împreună,
trebuie să fie exhaustive (pentru a acoperi toate situațiile posibile), luate individual, ele
trebuie să fie dezbinate;
• un set de probabilități, de p rezentare a evenimentelor relevante;
• un set de rezultate posibile, care măsoară, în funcție de funcția obiectivă, consecințele așteptate
ale diferitelor combinații de acțiuni și evenimente posibile. Fiecare un astfel de re zultat depinde
de un anumit even iment și de o acțiune specifică18

Costul de producție nu este mărime dată și nu are un caracter constant.E l este influențat de
o multitudine de factori, factori pe care sistemul informational al costurilor trebuie să îi ref lecte
,cum ar fi:volumul produc ției; structura producției; prețurile factorilor de producție (mijloace
fixe, materii prime, materiale, combustibil, energie, obiecte de inventar, forța de munca etc.);
calitatea și caracteristicile produselor; modificarea regimuril or de amortizare aprobate nivelul
calitativ al f orței de muncă și al echipamentelor tehnice de producâie; organizarea producției etc ,
Prin optimizarea folosirii acestor factori costul de producție poate fi redus.19
În timp ce în econ omia naturală scopul activității economice era satisfacerea diferitelor
necesități cu ajutorul unor mijloace variate, în economia de piață, în care calculul economic a
devenit un calcul bănesc, scopul bine determinat al oricărei activități economice îl rep rezintă
obținerea de profit, fapt pentru ca re vechile metode de activitat e, bazate pe obiceiuri si tradiții, au
fost înlocuite cu metodele exacte ale gospodăririi raționale a mijloacelor economice. În esență,

18 THE I MPORTANCE O F TH E COST IN FORMATION IN M AKING DE CISIONS Gheorghe L epădatu

19 THE I MPORTAN CE OF THE COST IN FORMATION IN MA KING DECISIONS Gheorghe Lepădatu

14
preocuparea oricărui agent economic este de a -și acoperi costurile de producție și de a ob ține un
profit cât mai mare.20
În 1970, A.I.C.P.A. a statuat că rolul contabilității constă în a “furniza informații cantitative,
preponderent de natură financiară, referitoare la entități economice ”. In acest sens contabilitatea
reprezintă un siste m informațional care cuantifică, prelucrează și transmite informații financiare
despre o entitate economică. Aceste informații permit utilizatorilor să opteze în mod rațional între
consumurile alternative ale resurselor rare în procesul desfășurării activ ităților de producție și
comercial e”.
Conform acestei defini ții, contabilitatea face legătura dintre activitățile economice și
factorii decizionali. Într -o primă etapă, contabilitatea măsoară activitățile economice, î nregistrând
datele ce o privesc pent ru o utilizare viitoare. În a doua etapă, date le sunt stocate c ât timp este
necesar, iar apoi prelucrate pentru a deveni informații utile. În a treia etapă, informațiile sunt
comunicate, prin intermediul raportărilor, fa ctorilor de decizie. S -ar putea spu ne că datele brute
ce privesc activitățile economice reprezintă un input în sistemul contabil, iar informația prelucrată,
utilă pentru factorii de decizie, reprezintă output -ul.21

20 https://c uttingcost.wordpress.com/ category/cu m-sa-si-cum-sa-nu-reducem -costuril e/
21 Obiectivele ,rolul conta bilit[atii de gestiune de c onf un iv dr Sgărdea Florinel M note de c urs 2013 pg 3

15

Figura 1. Flux ul datelor si informatiilor i ntr-un sistem contabil de gestiune
Având în vedere continua perf ecționare a proce selor de produc ție bazate pe procesul tehnic și
tehnologic este impetuos necesar o inovare în modelarea sistemelor informaționale ale costur ilor
capabilă să facă față procesului de modernizare a producție i 22
Capitolul II . Contabilitatea fi nanciară si co ntabilitatea de gestiune sursa de informatii
pentru controlul de gestiune
Realizarea ob iectivelor fixate de organizarea economic ă necesită atât cunoasterea si
urmarirea situatiei patrimoniului si a r ezulta tului financiar global ca sintez ă a activitatii proprii
desfasurate si a relatiilor lor externe cu alte unitati patrimoniale, cu diferite institutii publice cât si
cunoasterea, control ul si ana liza activitatii int erne, a activitatii de exploatare ca urmare a
numeroaselor operatii de miscare si transformare la care sunt supuse elementele patrimoniale in
interiorul unitatii respective. Corespu nzator acestor doua componente ale activitatii economic o-

22 THE I MPORTANC E OF THE COST I NFO RMATION IN MAKING DECISIONS Gheorghe Lepăd atu
Date brute ce intra in
sistem : consumuri de
materii, materia le,
energie, fo rta de
munca, ta xe aferen te
salariilor , alte imp ozite
si taxe ale afa cerii. Date prel ucrate ce ies din
sistem:
– informatii privind
cheltui elile de
prod uctie;
– informatii privind
productivitatea;
– informatii p rivind
profitab ilitatea
Siste mul contabil
de gestiune

Sistem de ana liza
economic o-
financia ra
Calcul de indica tori
Formul area d e optiuni si
ipoteze
Prezentarea de solutii
mana geriale optime

16
financiare ale int reprinderii s -au conturat si dezvolta t si in cadrul contabilitatii doua categorii de
preocupari: contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune23
Contabilitatea financiara inregistreaza pe baza de reglementari ofic iale operatiile economico –
financiare de majporare sau diminuare a patrim oniului generate de relatiile extern si operatiile
interne pentru stabilirea rezultatului financiar si pentru intocmirea lucrarilor contabile de sinteza,
care, de regula, se public ă24
Organizarea separată contabilit ăți de gestiune și a contab ilității f inanciare nu trebuie
percepută ca o secționare a c ontabilită ții între prinderii cele două sisteme sunt intercor elate 25.
Indiferent însă de deosebirile dintre cele doua contabilit ăti, ele au si elemente comune din cel
putin doua puncte de vedere:
– ambele folosesc aceleasi procedee si principii ale metodei contabilitatii
– informatiile furnizate de ambele contabilitati stau la baza adoptarii deciziilor de catre
organele de conducere
Deosebirile dintre contabilitat ea de gestiune si contabilitatea financiara constau in
urmatoarele:
Nr
crt Criterii de
comparatie Contabilitatea financiara Contabilitatea financiara
1 Incadrarea juridica Obliga torie Facultati va
2 Viziune la nive lul
întreprinderii Globala Detalilată
3 Specificul
informational Sistem de comunicare
financiară externă Sistem informational de
gestiune internă
4 Obiectivul major Imagine fidelă,legală si
reglementată Mijloc de su praveghere ăi
pilotaj ( t ablou de bo rd)
5 Natura fluxurilor
patrimoniale Externe Interne
6 Fluxul documentelor
de înregistrare Externe Externe si interne
7 Clasamentul
cheltuielilor Natura acestora Destinatia acestora
8 Obiective Financiare Economi ce

23 Obiectivele ,rol ul contabil it[atii de gestiune de c onf univ dr Sgărdea Florinel M note de curs 2013 pg 3
24 Obiectivele ,rolul contabil it[atii de gestiune de c onf un iv dr Sgărdea Florinel M note de c urs 2013 pg 14
25 Contabilitate de gestiune ,lect univ dr Carmen t Scorte pg 20

17
9 Reguli de procedură Rigide si normative Simpe si evolutiv e
10 Natura informatiei Precisă ,certificată,formală Rapidă,pertinentă,seminificativă
11 Utilizatori Terti si administratire Toate categoriile de
responsabili
12 Orizont de timp Trecut Preze nt si viitor
26

Deosebirile dintre contabilitatea de gestiune si contabilitatea financiara constau in
urmatoarele:
1.- Încadrarea juridică – contabilitatea financiar ă este obligatorie din punctul de vedere al
legislatiei juridice si financiare, pentru a prezenta per iodic situatia p atrimoniu lui intreprinderii,
necesit ând un volum mare de munc ă pentru culegerea si prelucrarea informa țiilor intr -o form ă
acceptabil ă si cu un mare grad de acurate țe, spre deosebire contabilitatea de gestiune si calculatia
costurilor este opera țional ă din punctul d e vedere al organiz ării, ceea ce impune un volum mai
27mic de munc ă ocazionat de culegerea si pr elucrarea informatiilor, acestea reducandu -se doar la
cele strict necesare managerilor, iar costul culegerii si prelucrarii lor nu trebuie sa depaseasca
valoarea informa țiilor respective .
2-Viziune la nivelul întreprinderi i – în timp ce raport ările conta bilitatii financiare se
refer ă la ăntreaga intreprindere în ansamblul ei , o viziune glob ală, raport ările contabilitatii de
gestiune si c alcula ției costurilor se r eferă la părțile component e ale întreprinderii: sectii, centre de
responsabilitate, activitati, produse etc ,adic ă o viziune detailată la nivelul întreprinderii

26 Conta bilitate de gestiune de lect univ dr Carmen t Scorte pg 2 0
27 Obiectivele ,rolul contabili t[atii de gestiune de c onf univ dr Sgărdea Florinel M note de curs 2013

18
3-Specificul infor mațional – in timp ce utilizatorii i nformatiilor furnizate de contabilitatea
financiara nu se v ăd, manageri i întreprinderilor nu îi cunosc personal pe creditorii, debitorii,
actionarii si alte persoane externe c e utilizeaza informatiile financiar -contabile, utilizatorii
informat iilor furnizate de contabilitatea de gestiune si cal culatia costurilor sunt manageri i
unitatilor respective împreuna cu colaboratorii care particip ă la analiza informatiilor în cauz ă.
4. Obiectivul major -Contabilitatea financiara înregistreaza pe baza de reglementari oficiale
operatiile economico -financiare de maj orare sau diminuare a patrim oniului generate de relatiile
extern si operatiile interne pentru stabilirea rezultatului financiar si pentru intocmirea lucrarilor
contabile de sinteza, care, de regula, se public ă. Contabilitatea de gestiune si calculati a costurilor
înregistreaza informatiile necesare aprecierii mersului activitatii interne de e xploatare, controlului
riguros si sistematic asupra modului de utilizare a factorilor de productie in diverse
compartimente: sectii, ateliere, sectoare ale unitati i in cauza, furnizeaz ă operativ conducerii
informatiile necesare pent ru adoptarea deciziilor pe linia conducerii laturii valorice a procesului
de productie
5.Natura fluxurilor patrimoniale
In timp ce informatiile furniza te de contabilitatea financiara tre buie sa fie in conco rdanta cu
reglementarile fi nanci ar-contabile in viguare pentru ca utiliza torii externi sa fie sig uri de
realitatea si exactitatea informatiilor respective, informatiile f urnizate de contabilitatea de
gestiune si calculatia costurilor po t sa difere de la o intreprindere la alta atat din p unctul de vedere
al continutului cat si d in punctul de vedere al formei de prezenta re, intrucat contabilitatea de
gestiune si calculatia c osturilor s e poate organiza in raport de cerintele fiecarui manage r, avand
caracter pr agmatic.
6.-Fluxul documentelor de înregistrare
In timp ce scopul contab ilitatii finaciare este elaborarea documentelor financiar contabile pen tru
utilizatorii exter ni, scopul contabilitatii de gesti une si calculatiei costurilor es te de a furniz a
informatii necesare realizarii functiilor managerilor (previziune, decizie, contr ol)

19
7.Clasa mentul cheltuielilor
Cheltuielile p erioadei sunt reflectate în contabilitatea financiară ,si costurile produselor
,lucrărilor și serviciilor reflectate in contabilita tea de ges tiune .In timp ce contabilitatea financiară
furnizeaz ă o list ă cu cheltuielile fără a indica și cauza apariției lor, indiferent de leg ile economice
cărora le sunt supuse, respectiv finalitățile cărora ar trebui să le fie raportate , in contabilitatea de
gestiune si calculatia costurilor problema proceselor de delimitare a cheltuielilor se face pe
purtatori si pe sectoare. În practi ca economica, aceasta delimitare este infaptuit ă în actualul stadiu
de dezvoltare de contabilitatea de gestiune iar in contabilitatea financiara se delimiteaza dupa
natura lor.28

8.Obiective
În contabilitatea fi nanciară obiectivele sunt de natura fina nciară ea inregistreaza pe baza de
reglementari oficiale operatiile economico -financiare de maj orare sau diminuare a patrim oniului

28 Obiectivele ,rolul contabili t[atii de gestiune de c onf univ dr Sgărdea Florinel M note de curs 2013

20
generate de relatiile extern si operatiile interne pentru stabil irea rezultatului financiar si pentru
intocmirea lucrarilor con tabile de sinteza .
Iar contabilitatea de gestiune contabilitatea de gestiune permite , pe baz a costurilor de
productie , analiza activitatii interne a intreprinderii pe sectii, sectoare, at eliere, locuri de
cheltuieli, ce ntre de responsabilitate
– permite sa se aprecieze productivitatea tehnica a diferitilo r factori de productie , ea permite sa se
determine contributia la rezultatul total al diferitelor produse sau grupe de produse fabricate de
unitate, permite calculul rentabilitatii pe produsele fabri cate de unitate, permite aprecierea
rentabilitatii capita lurilor angajate sau de angajat, permite fixarea preturilor de vanzare ale
produselor fabricate .
– Informatiile furnizate de contabilita tea de gestiune si calculatia costurilor stau la baza adoptarii
deciziilor pe termen scurt si mediu, facilitand calculul costurilor prestabilite, a bugetului de
costuri, compararea efectivului cu prevederile, determinarea si analizarea29
9.Reguli de procedu ră
Contabilitatea financiară î și realizează sar cinile ce der ivă din obiectul ei prin intermediul
metodei contabilitătii financiare ea fiind definită ca totalitatea principiilor și procedeelor folosite
de contabilitate pentru reflectarea și controlul tu turor elementelor .La ni vel national n ormele și
reglementarile con tabile specifice anumitor domenii de activitate se elaboreaza si se emit de
institutiile cu atributii in acest sens ,cu avizul Ministerului Financtelor publice .30
În contabili tatea de gestiune observarea și consemnarea datelor despre obiectele și
fenomene le studiate este un procedeu general al cunoașterii ,el constă în stabilirea și delimitarea
proceselor și fenomenelor , în consemnarea acestora în documentele justificative care reprezintă
princi palul instrument în realizarea acestui procedeu. Principiile ap licării acestui procedeu nu
diferă de aplicarea lui în contabilitatea financiară, diferențele constau doar în faptul că în timp ce
în contabilitatea financiară se folosesc documente justificati ve tipizate și netipizate în care sunt
consemnate relațiile uni tății patrimoniale cu mediul exterior, în contabilitatea managerială se

29 Obiectivele ,rolul contabili t[atii de gestiune de c onf univ dr Sgărdea Florinel M note de curs 2013
30 Contabilitate fina nciară Ed Universit ății Oradea 2011 de M ariana Farcas pg 9 -10

21
folosesc documente justificative tipizate și netipizate cu care sunt consemnate relațiile
intrapatrimoniale, mișcările in terne ale elementelor patrimoniale.31
10 Natura informatiei
In timp ce informatiile furniza te de cont abilitatea financiara trebuie sa fie in concordanta cu
reglementarile fi nanci ar-contabile in viguare pentru ca utilizatorii externi sa fie sig uri de
realitatea si exactitatea informatiilor respective, informatiile f urnizate de contabilitatea de
gestiune si calculatia costurilor pot sa difere de la o intreprindere la alta atat din p unctul de vedere
al continutului cat si din punctul de vedere al formei de prezenta re, intrucat contabilitatea de
gestiune s i calculatia c osturilor s e poate organiza in raport de cerintele fiecarui manager, avand
caracter pragmatic.

31 Suport de curs Contabilitate manageriala Fac Babes Bolyai Cluj Napoca pg 23

22
11 Utilizatori .
Contabilitatea financiară oferă informații publice, necesare utilizatoril or externi, respectiv:
asociați; acționari; clienți și f urnizori; organel e financiare și de credit; administrația de stat;
organele fiscale; necesităților de agregare a soldurilor intermediare de gestiune în sistemul
conturilor naționale inclusiv gestionar ilor ce se fac responsabili pentru alocarea resurselor.
Furnizarea inform ațiilor publice constituie expresia transparenței activității unităților
patrimoniale, a lizibilității lor de către utilizatorii extern ai informațiilor contabilității, pentr u cei
interesați de bonitatea economico -financiară a unității, pe ntru a iniția afa ceri cu aceasta.
Organizarea și conducerea unei contabilități financiare, relativ unitare, care să asigure
oferirea acestor informații oficiale este impusă prin reglem entări normative emanate de la
organismele naționale cu atribuții în dom eniul normări contabili tati
Furnizarea informațiilor publice constituie atributul principal și scopul declarat al organizării
și conducerii contabilității financiare. Ea are ca obiect înregistrarea cronologică și sistematică a
fluxurilor reale financiare ș i monetare ale unităților patrimoniale cu exteriorul, precum și
întocmirea situațiilor anuale ale întreprinderii: a) bilanțul; b) contul de profit și pierdere; c)
situația modif icării capitalurilor proprii; d)situația fluxurilor de trezorerie; e) note expl icative 32
Contabilitatea de gestiune oferă informații confidențiale, care servesc gestionarilor ,
executivului, din interesul entității economice, care urmăresc procesul de transformare a
resurselor în rezultat, în urma căruia trebuie realizat s urplusul ce asigură creșterea fără consumul
altor resurse
Informațiile furnizate de către contabilitatea de gestiun e sunt sistematizate, de regulă în
documente și analize d estinate uzului intern, decidenților, gestionarilor de la diferite nivele
organizatorice, devenind un instrument de modelare a personalului entității. Numai pe baza
acestor informații este posibilă l uarea în timp oportun a deciziilor ce permit adaptabilita tea
entității economice la condițiile pieței concurențiale, la contracararea factorilor perturbanți
endogeni și exogeni a fiecărei unități patrimoniale

32 O.M.F.P. nr. 2374/2007 publicat în M.Of. 25bis/ianuarie 2008.

23
Această contabilitate asigură informații privind gestiunea internă a unității, destinația
consum ului de resurse, modalitățile de calcul ale costurilor, performanțele realizate de dec upajele
entității până la nivelul obiectelor de evidență și de calc ul al costurilor, respectiv, până la nivel de
produs, lucrare, serviciu, acțiune, prestație turistică, etc
12 Orizont de tim p
In timp ce raport ările di n contabilitatea fin anciar ă se fac la perioade mai in delungate de timp
(anual), cele d in contabilitatea de gestiune si calculatia costur ilor se fac la perioade mai scurte
(luna, decada, saptamana sau chiar z ilnic).
Obiectiv ele contabilitat ății financiar e sunt:
– furnizeze dimensi uni ale patrimoniului î ntreprinderii la anumite perioade de timp, devenind
astfe l un instrument indispe nsabil în relaț iile juridice;
– să evidențieze variațiile de natură și valoare pe parcursul unei perioade date a elementelor
constitutive de patrimoniu ș i, dacă este posibil, s ă faciliteze găsirea explicațiilo r și comensurarea
acesto ra pentru a -i preciza a mploarea. În ac eastă direcție, c ontabilitatea financiară este un
instrument pre țios de gestiune și analiză financiară.
– să aibă drept finalitate obține rea unui rezultat perio dic împreună cu diferitele sale c omponente
semnificative (solduri intermediare d e gestiune);
Contabilitatea fina nciară este, deci, indispensabilă, dar este foa rte formalizată și detaliile
de interpretare a informațiilor sunt prea lun gi și, deci, inadaptate la constrângerile ce apasă de
regulă, asupra unor hotărâ ri referitoare la gesti une. Contabili tatea financiară n u surprinde decât
aspectele monetare, ignorând rolul parametrilor fizici (de exemplu, creșterea volumului
achizițiilor es te oare datorată crește rii cantităților cumpărate sau a unei creșteri a prețuril or de
achiziție; și ace astă creștere a prețurilor este ea datorată unei îmbunătățiri a calității sau u nei
simple hotărâri din partea furnizorului).
Utilitatea contabilității de gestiune se regăsește pe de o parte în suplețea în util izare
(rapiditatea prelu crării informațiilor ) iar pe de altă parte în o autono mie aproape totală în raport

24
cu legislația, mai ales în raport cu legislația fiscală, autonomie care favorizează principi ul viziunii
economice a supra viziunii juridice.
Aceste c aracteristici răspund ex igențelor misiunilor pe care trebuie să le îndeplineasc ă
contabilitatea de gestiune, și anume:
– să pe rmită evaluarea funcționării diferitelor servicii și centre de activitate ale
întreprinderii dat orită, de exemplu, calculului cost urilor pe funcțiuni sau pe activitate de
explo atare, sau pe c entru de responsa bilitate, formularea unei aprecieri a productivi tății tehnice a
diferiților factori de producție (capital tehnic sau uman , consum material);
să permită formularea unei aprecieri a rentabilității capita lurilor angajate sau ca re urmează să f ie
angajate; ea t rebuie să permită, de altfel, formularea unei ap recieri la politica fixării prețurilor de
vânzare;
-să permită calculul costurilor prestabilite , la fundamentarea bugetelor de ch eltuieli și de
producți e; compararea sistemati că a cifrelor d e plan și a celor realizate, și interpretarea abaterilor
constant e constituie caracteristicile unei gestiuni voluntariste moderne.
Contab ilitatea de gestiune es te deci, un ajutor indispensabil î n definirea unei strate gii de
dezvoltare a pol iticii comercia le.
-din punctul de vedere al continutului, al structurii informa tiilor – in timp ce informatiile
furnizate de contabilitatea financ iara se construieste in jurul ecuat iei active = obligat ii + capital
propriu, in contabilitatea de gestiune si calcu latia costurilor exista trei feluri de subcontabilitati,
fiecare cu obiect ivele ei:
-contabilitatea costur ilor totale – care inregi streaza resur sele utilizate in real izare a unei
activita ti, producerii de luc rari si servicii care constau din chelt uieli directe si indirect e, precum si
costurile totale ale oricarei activi tati din sfera mangementului
-contabilitatea centrelor de responsabilit ate – care furni zeaza informatii despre cheltu ielile,
veniturile si activele fiecarui centru, tata cele normate/buge tate cat si cele e fective ca prin
comp aratie sa se determine gradul de performan ta al managerului.

25
Contabilitatea de gestiune este un concept mai larg în sensul că uti lizează contabilitatea
financ iară, contabi litatea costur ilor, co ntabilita tea fiscală și alte inform ații pentru a ajuta la lu area
deciziilor manage riale. De exemplu, estimările și prognoz ele despre astfel de lucruri, cum ar fi
macroeconomia, cota de piață e tc., fac parte din contabilit atea de gesti une. Aceasta a jută
managementul să ia deci zii privi nd cum părarea sau fabricarea un ui produs, adău gând sa u
renunțând la linii de produse, evaluân d performanța .33
Capitolul III.Studiu de caz pr ivind util itatea info rmatiilor furn izate de contabilitatea de
gestiune pentr u controlul de gestiune
Între anii 1970 -1973 pe plan național s -a pus un mare accent pe valo rificarea superioa ră a
cărnii de porc și pe intensific area exportur ilor de produs e între care un l oc aparte î l constituia
Salamul de Sibiu. În acest sens, deși exis tau în țară fabrici de prod ucere a Salamului de Sibiu,
totuși s -a simțit nevoia construirii și în partea de ve st a un ei asemenea fabrici.
Fabrica de p reparate crud -uscate d in Salont a a fost in fiintata in anul 1976. Aroma placuta,
gustul bun, rezul tate in urma unui proces de maturare de durata, au adus renume fabricii ,
denumita generic ”F abrica de Salam Si biu Sal onta”. In timp aceste p repara te au primit
recunoastere p e piata interna s i externa ( contracte cu tari ca: Germania, Austria, Rusia).
După e venimentele din 1989, pe fondul de declin a înt regii economii, producția se reduce foarte
mult, ajungându -se în 1990 la o producție de 3 tone pe zi, cauza prin cipală fiind l ipsa ma teriei
prime.
Legea creării Societăților Comerciale are infl uențe și asupra secției de Salam Sibiu, care
se desprinde de s ocietatea mamă – Industri a Cărnii Bihor și ră mâne, deși nu pent ru mult ă vreme,
de sine stătăto are. Astfel în ian uarie 1991 dev ine Soc ietate Com ercială pe acțiuni, fiind
înregistrată la Registrul Comerțului cu următorul obiect de activitate:

33 https://www.quo ra.co m/Wha t-is-the-relationship -between -financia l-and-management -accounting -to-cost-
accounting

26

27

– producerea ș i comercializarea cărnii și a prepa ratelor crude – uscate de ti p SIBIU .

28

Pe lan ga sectia de c rud uscate , mai exist ă o sectie de preparat e fiert af umate in care se fac
specialitati si sala muri fierte afu mate .Ca sortimentatie in se ctia d e crud uscate se produc 12
sortimente crud uscat e .In fabrica productia se face pe baza unor forecast -uri de v anzari prim ite
de la servic iul de m arketing .Productia se regleaza si in functi e de stocuri in caz c ă exista
discrepante intre ce s -a prognostic at si ce s-a vândut In conti nuare voi prezenta pr oductia lunii
ianuarie ,ava nd in v edere ca termenul de realizar e pana la pr odus finit este diferi t pe gama de
crud us cate.Vom stabili product ia lunii ianuari e dupa forec astul de mai jos ,astfel :

29
In prim ul rand vom p relua stocul de productie neterminat a si anume :
S.Sibiu 73356 kg la v aloarea de 1.302.731 ( C 1-12-17)
S.Carpat i 9391 kg la v aloarea de 123.395 lei (C 2-12-17)
921 = 933 1.426.126 l ei
L C1-1217 1.302.731
L C2-1217 123.395

711=3 31 1.426.126 lei + chelt indirecte repartizate ?
In cursul lunii se elibe reaza pe baza bonurilo r de consum 85 ,86,87 Etchete , pungi perfo rate ,cutii
de ca rton i n valoare de ,pentru L C1-1217 18.714 lei
L C2-1217 2.735 lei

6021=3021 21.44 9 lei
In contab ilitatea de g estiune

% =901 21.449
921
L C1-1217 18.714
L C2-1217 2.735
Deci pr oducti a lunii ia nuarie va fi :

30

Pentru ac easta product ie avem nevoie de urma toarea mate rie prima :
Pulpa 4 D refrige rata 45.000,0 0
Piept porc refriger at 12.000 ,00
Carne vita umpluturi 12.000,0 0
Slanina impor t 32.000,00
CPL IMP 27.000,00

Avand in vedere ca avem pe st oc unele materii prime ,s-a achiziti onat doar pulpa 4 D refrige rata
si piept porc refrigerat in ca ntitatile de mai sus si sla nina din import doar 10 to.
• Achiziti e materie prima de la Sc Carnipr od pe baza fact uri 356 ,357,358 Pulpa 4 D, 45 to la
un pret de 9.9 lei /kg si piept p orc 12 to la un pret de 6.95 lei /kg Tva 19% ,plata se face din
contul ba ncar ,
% = 401 629.391 lei
301 528.900
4426 100.491

401=5121 629.391 lei
• Achizitie import Slanin a cu fact 5 6 10.01.2018 l a un pret de 0. 65 euro /k g in urmato arele
conditii
Curs valuta r 4.4 l ei/euro
Valoarea externa FOB 6500 x 4.4 lei/euro =28600
Transpo rt extern 1000 eur o x 4.4 lei /e uro = 4400
Valoarea exter na CI F 7500 x4.4 lei/euro =33.000 lei
Taxa v amala = 10% x 33.000 lei = 3300 l ei
Comision vamal 0.5%x 330 00lei = 165 lei

31
Cost de achizi tie in vama =36 465 lei
TVA 19% 364 65 x 19% =6928.35 lei
Curs valutar la data plati furnizo rului =4.41 le i /euro
Receptia materiei p rime
301= % 36.465 lei
401.1 28.600
401.2 4.400
446 3.300
447 165
Platile efectuate in vama
% = 5121 10393.35
446 3300
447 165
4426 6928.35

Plata furnizorului e xtern si a pr estato rului de servici i de tran sport ,conf orm ord inelor de plata
emise
Valoarea in lei la data p lati 7500 x 4.41=33.075 lei
Valoarea in lei la data f acturarii 7.500 x 4.4 =33.000 lei
Diferenta de curs va lutar nefavorabila 75 lei

% = 5124 33.075 lei
401.1 28.60 0
401.2 4.400
665 75
Astfel, co stul de achizit ie al mate riilor prim e, in valoare de 140.200 le i, cupr inde:
– pret de achizitie, st abilit la dat a receptiei, i n valoar e de 2860 0lei;
– cheltuieli de transport -aprovizionare, in v aloare de 4400 lei
– taxele vamale, i n valoare d e 3.465lei.
36465 lei;10000= 3.65 lei/kg
TVA platita in vama i n suma de 6.928.35 lei nu e ste incl usa in co stul de ach izitie intruca t
aceasta taxa este recupe rabila .

In con tabilitatea de gestiun e :
924=901 75 lei ( dif erenta de cursv alutar )

Pulpa si p ieptul de porc se transeaza si se obtine urmatoarele produse

32

Deseamen ea Sc Darimex livreaza membrane Cutisin 65 necesar comenzii 1 in cantitate de 1100 0
m liniar la un pret de 0.6 lei/ml.S e achita cu bilet la ordi n .
% =401 7854
3021 6600
4426 1254

401= 403 7854lei
403= 5121 7854 lei

Se elibereaza din depo zit materii prime si au xiliare pentru comanda 1 ( S.Sibiu ) 533.521 lei
materii prime cu bonul consum 66,73, 81 si 76110 materii auxil iare cu bonurile de consu m
67,74 ,82 si pt comanda 2 ( S.Carpat i) mate rii prime in valoare de 87623 lei cu bonu rile de
consum 69 ,76 ,84 mate rii auxilia re in valoar e de 19763 lei cu bonurile d e consum 70,77, 78
.Deasemenea s-a eliberat pe ba za bonului de consum si un dezinfect ant de inmuie re a
membranelor in valoare de120 lei

601= 301 621.144 le i
6021=3021 95.873 le i
6028=3028 120 lei

In contabilitatea de gesti une
921=901 533.521 lei C1
921=901 87.623 lei C2

% = 901 95993 lei
921

33
C1 76110
C2 19763
923 1 20

• Se dau in cons um echipamente de protectie : in valoare de 1350 l ei pt sect de produ ctie in
valoare de 900 lei si sectorul a uxiliar 450 lei
603=303 13 50 lei
In contabilit atea de gestiu ne
% = 901 1350
923 900
922 450
Se inre gistrea za factur a de energie electri ca de la Sc Electrica Trans ilvania Nord in v aloare de
47251 lei ,iar conform c ontoarelor pe sec tii :
Pentru sectia de pro ductie 38.250 lei
Sectorul auxiliar 4080 le i
Sectoru l administr ative 4921 lei
% = 401 56.228 ,69
605 47. 251
4426 8.977.69

34
In contabili tatea de ge stiune
% = 901 47.251 lei
923 40.250
922 4.080
924 2.921
Se achita prin banca la Sc Protan ,valoare a factu rilor de neutralizare a deseu rilor .Factur ile sunt in
valoarea d e 4629 le i ,tva 19%
% =401 5508,51 le i
628 4629
4426 879.51
In contabilitatea de gestiune
923 =901 4629 lei

Se achita taxe veterina re la DS V Bihor in valoar e de 1073 lei aceste taxe nu include tva
635=4 46 1073 le i
In contabilita tea de gest iune
924 =901 1073 lei

Se inregistre aza factur a de gaz de S Salgaz SA in valoare d e 23.746 lei tva 19% si se emite bilet
la ordin
% =401 28257. 74 lei
605 23746
4426 4511.74 l ei
401= 403 7854 lei
403= 5121 7854 lei

In contabil itatea de gesti une
% =901 23746 lei
923 21811 lei
922 1212
924 723

35
Salariile lunii ianu arie au f ost de 210 275 lei ,din c are pentru
comanda 1 144 256 lei
comanda 2 16131
Salarii ind irecte sectie 11015
Salarii sectia auxiliara 8102
Salarii adm inistratie 30771

641=421 2 10.275 lei
646=436 4731.188 (CAM 2.25%)
In contabili tatea de gesti une
%= 901 210275 +473 1.2
921
C1 144256 3245.76
C2 16131 362.95
923 1101 5 247.8 4
922 8102 182.30
924 30771 692.35

Se ac hita la Nova SRL servicii d e epu rare in v aloare de 3360 ,tva 19% ,se achita di n contul
bancar
% =401 3998.4
628 3360
4426 638.4
401=51 21 3998.4
In contabilitat ea de gesti une
924=901 3360
Pe baza notelor contabile ,se inregistreaza amor tizarea m ijloacelor fi xe astfel :
Amortizare cladir i sectia de productie 20000 lei
Amo rtizare utilaje din sectia de productie 2 5620 lei
Amortizare mijloc de transport 11186 lei
Amortizare utilaj sec tia auxiliara 5 000 lei

36
Amo tizare calcu latoare administrati ve 380
6811= % 62186
2812 20000
2814 380
2813 41806
In contabilitatea de gesti une
% =901 62186
923 45620
924 11566
922 5000

Din producti a in curs de ex ecutie d e la ince putul lunii se obtin 38 366 kg S.Sibiu , 4591 kg
S.Carpati la un cost prestabilit de 26 lei /kg l a S.S ibiu,18 le i /kg S.Carpati
345=711 1.080.154 lei
931=902 1.080.154
C1-12 C1 997.516
C2-12 C2 82638

Cheltuielile s ectorului au xiliar se r eapartizeaza in p roportie de 85% asupra productiei si 15 % la
sect administrati v
Rd 922 : 19026
85% 16172.1 lei
15% 2853.9
% = 922 19026
923 16172 .1
924 2853.9

37
Se repartize aza cheltui elile indirecte de prod uctie asupra celo r 2 comenzi pe baza coeficientului
unic de repa rtizar e ,luandu -se ca baza de repartizar e salariil e directe pe cele 2 comenzi
Rd 923 =140.765 lei
K923 =CTR / ∑ BRi
i=1
K923= 140.765 /(144256 +36131)=140765/180 387=0.78
921 = 923 140 765
C1 112519.68
C2 28245.32
Din tota lul chelt adm inistrative 70% nu influenteaza produc tua ,de ci este o cheltuiala a perioa dei
si se sup orta direct di n rez ultat ,iar 4 0% se repar tizeaza asupra celor do ua comen zi pe baz a
coeficientulu i de repartizare
Rd 92 4= 5403 5 -> 54035 *70% 37824.5
54035 *30% 16210.5
K924 =16210 .5( 144256+16 131) =16210.5 /160387 =0.101
901=924 37824.5
C1 0.101*144256 =14569.856
C2 16210.5 -14569.856 =1640.644
921 = 924 16210.5
C1 14569. 856
C2 1640.644
Valoar ea producti ei net erminate stabilita pr in meto da inventarului este la sf ex ercitiului in
valoare de :
C1 8842 22
C2 153766
933 = 921 1.037.988
C1 884.222
C2 153.766

38
331=711 1.037.988
Valoare a pr oductie neterminate ramasa di n luna trec uta este:
933 = 921 684.494 .4
C1-12 621.422.4
C2 -12 63.072
Se calculeaz a costul ef ectiv al produselor fi nite
902 = 921 1.447. 575
C1-12 700.023
C2 -12 63.058

Se determina si se inregistre aza dif erentele de pret
348 = 711
903 = 902
C1-12 -297493
C2 -12 -19580

901=% 763078
903
C1 -297493
C2 -19508
931
C1 997615
C2 82638

Sfc 901= SF 933 C1-12+SF93 3C2-12+SF 933C1+ SF933C2

39

Producti e
realizata Cheltuieli
indirect e Cost/kg
Oct.07 170.390,00 322.9 45,56 1,895332
Nov.07 145.536 ,00 366.477,76 2,518124
Dec.07 111.183,00 367.61 3,13 3,306379
Jan.08 125.844,00 352.732,56 2,802935
Feb.08 92.672,00 371.693,37 4,010849
Mar.08 124.408,00 382.596,62 3,075 338
Apr.08 109.9 70,95 369.3 71,54 3,35881
May.08 90.420,00 361.433, 75 3,997277
Jun.08 132.533,00 353.344,44 2,666 087
Jul.08 113.837,00 360.750,36 3,1690 08
Aug.08 135.404, 00 378.223,94 2,793 3
Sep. 08 148.028, 00 377.637,70 2,551123

Capi tolul IV. Con trolul d e gestiun e și influe nța asu pra performanței entității

Capi tolul V . Co ncluzii finale si recomandări.

Bibliografie
Anex e (figur i, tabele, poze, etc.)

40

Bibliografie