Contabilitate și Informatică de Gestiune [628460]
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Contabilitate și Informatică de Gestiune
Lucrare de licență
Contabilitatea decontărilor cu clienții
Absolvent: [anonimizat],
Conf. univ. dr. Victor Octavian MULLER
2020
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 3
Capitolul 1. Abordări conceptuale privind contabilitatea decontărilor cu clienții ………………………….. ..5
1.1.Structura și caracteristicile creanțelor comerciale ………………………….. ………………………….. …….5
1.2. Criteriile de clasificare a creanțelor comerciale ………………………….. ………………………….. ……… 7
1.3 Evaluarea creanțelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 9
1.4 Contabilitate privind decontarea creanțelor ………………………….. ………………………….. ………….. 12
1.4.1. Decontarea relațiilor cu clienții fără numerar ………………………….. ………………………….. …. 12
1.4.2. Decontarea relațiilor cu clienții în numerar ………………………….. ………………………….. ……. 15
1.4.3. Decontarea relațiilor cu clienții prin întocmirea ulterioară a facturii ………………………….. .. 17
1.4.4.Decontarea avansurilor primite de la clienți ………………………….. ………………………….. …… 17
1.4.5. Decontarea relațiilor cu clienții incerți ………………………….. ………………………….. …………. 17
1.4.6. Reduceri comerciale acordate ………………………….. ………………………….. …………………….. 20
1.5. Cesiunea creanțelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 23
Capitolul 2. Implicații financiar -contabile (și fiscale) a operațiunilor cu clienții ………………………….. . 25
2.1. Noțiuni generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 25
2.2. Exemplificarea operațiunilor de decontare a relațiilor cu clienții pe credit comercial …………… 26
Capitolul 3. Studiu de caz al decontărilor cu clienții la nivelul entității “Digi Communication NV” … 34
3.1. Prezentarea entității “Digi Communication NV” ………………………….. ………………………….. ….. 34
3.1.2. Organizarea economico -financiară ………………………….. ………………………….. ………………. 38
3.2. Analiza economico -financiară a entității ………………………….. ………………………….. …………….. 40
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 46
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 48
Lista tabelelor și figurilor
Tabele:
Tabel 1. Creanțe și documente aferente………………. ……… …………. …………………………………………………. 8
Tabel 2. Date de identifi care a firmei ………………………………… ………..……………………… 35
Tabel 3. Lista acționarilor ……………………………………… ………..……………………………. 36
Tabel 4. Situația poziției financiare …………………………… ………..……………………………… 41
Tabel 5. Situaț ia profitului/pierderii …………………………………… ………..…………………….. 42
Figuri:
Figura 1. Circulația cecului …………………………………………… ………..………………………12
Figura 2. Circulația cambiei…………………………………………… ……….………………………14
Figura 3. Circulația biletului la ordin………………………………………… ……….………………. 15
Figura 4. Indicatorul vitezei de rotație a debitelor clienți……………………… ……….……………… 43
Figura 5. Indicatorul lichidității curente………………………………………… ………..…………… 45
3
Introducere
Contabilitatea financiară reprezintă întregul circuit patrimonial al entității și structura
acesteia. Principalul său scop, conform Legii contabilității cu nr. 82/1991 este „să ofere o
imagine fidelă a poziției financiare, performanței financiare și a altor informații, în condițiile
legii, referitoare la activitatea desfășurată. ” Beneficiarii informației contabile sunt atât
utilizatorii interni, fiind indispensabila pentru un bun manage ment, cât și utilizatorii externi:
investitorii de capital, furnizorii, clienții, băncile, instituțiile guvernamentale, asociații sau
acționarii, angajații și publicul.
Performanța oricărei activități comerciale, având în vedere factorii economiei de piață ,
depinde de eficacitatea decontărilor comerciale. Acestea reprezintă un factor important in buna
desfășurare a tranzacțiilor comerciale, contribuind la diminuarea riscurilor de insolvabilitate.
Pentru desfășurarea activității comerciale în condiții optim e este esențială monitorizarea
tranzacțiilor financiare. Scopul este de a elimina posibile pierderi ce pot apărea pe parcursul
tranzacțiilor de tipul vânzare -cumpărare de bunuri, tranzacții ce duc la apariția datoriilor sau a
creanțelor comerciale. De asem enea, pe lângă o evidență contabilă bine pusă la punct a
decontărilor cu clienț ii, una din c ondiț iile pr incipale ca firmele si organizațiile să se dezvolte
continuu , este ca cre anțele să fie plătite la termen . Asumarea unor decizii operaționale și pe
terme n lung iau în calcul și informațiile privind decontările comerciale.
În cadrul contabiltății terților se ține evidența datoriilor și creanțelor curente care apar
în urma relațiilor economice între debitori și creditori. Aceste datorii și creanțe pot fi:
comerciale (față de furnizori și clienți), sociale (față de salariați și față de bugetul de asigurări
sociale), fiscale (față de bugetul statului și bugetele locale), patronale (față de asociați), diverse
(față de diverși creditori, respectiv debitori).
Am a les să aprofundez acest subiect deoarec e managementul creanțelor este î ntr-o
strânsă legătură cu conceptul de client. După cum bine este știut, clientul este perceput ca cel
mai important activ al firmei iar decontarea relațiilor cu clienții este un proce s amplu, cu
implicații importante atât pentru entitate cât și pentru clie nții acesteia, un proces vital î n
menținerea relațiilor de afaceri și în fidelizarea clienților existenți. Relațiile sănătoase de
afaceri facilitează dezvoltarea ș i generează val oare pent ru toate entitățile implicate. Î n același
timp, pi ața locurilor de muncă prezintă în momentul de față oferte de muncă variate în această
sferă de activitate și cred că aprofundarea ș i înțelegerea acestui do meniu va constitui un avantaj
în proces ul de selecție.
4
În această lucrare doresc să arăt importanța contabilizării creanțelor si sa analizez
etapele acestui proces .În primul capitol voi realiza o introducere în contabilitatea decontărilor
cu clienții. Voi reda componența, caracteristica, clasi ficarea și evaluarea creanțelor. De
asemenea, voi prezenta înregistrările contabile și documentele justificative pe baza cărora au
fost întocmite.
Capitolul al doilea conține evidența contabilă a operațiunilor de decontare cu clienții
atât în cadrul genera l, cât și exemplificat la nivel de operațiuni de decontare pe credit comercial
realizate în cadrul întreprinderii.
Capitolul al treilea constă în prezentarea unei imagini de ansamblu a entității Digi
Communication NV. Pe lângă prezentarea generală a socie tății și a obiectului acesteia de
activitate, voi descrie organizarea contabilității și documentele utilizate în activitățile de
decontare cu clienții. În încheierea acestei lucrări, voi expune concluziile rezultate din analiza
activității din punctul de v edere al contabilității decontărilor cu terții.
5
Capito lul 1. Abordări conceptuale privind contabilitatea decontărilor cu
clienții
1.1.Structura și caracteristicile creanțelor comerciale
În activitatea economică, creanțele apar în urma intera cțiunii dintre creditor și debitor.
În cadrul vânzării pe credit a valorilor economice ce fac obiectul de activitate al entității se
constituie creanțele față de terți. Creditorul este agentul economic care furnizează în avans
bunuri sau servicii, ulterior având dreptul să primească un echivalen t valoric sau o
contraprestație . În antiteză cu creditorul, debitorul este o persoană fizică sau juridică care
beneficiază de aceste bunuri și valori avansate și sunt recunoscuți drept clienți.
„În contabilitatea cum părătorului, vânzătorul este tratat drept furnizor și invers, în
contabilitatea vânzătorului, cumpărătorul este tratat drept client .” (Tiron Tudor, 2009 -2010)
În contabilitatea decontărilor cu clienții, toți debitorii sub forma creanțelor comerciale
sunt c uprinși în structura „Clienți și conturi asimilate ”. Se evidențiază ca o structură distinctă
„Clienți incerți sau în litigiu ”, creanțele care nu au fost încasate la termen ul fixat sau clienții
a căror solvabilitate devine incertă (se află în lichidare, suc cesiune, etc.)
Creanțele comerciale sunt delimitate din punct ul de ved ere al contabil ității în:
– clienți
– efecte de primit
– avansurilor acordate furnizorilor (furnizori – debitori).
Creanțele comerciale pot fi reflectate în contabilitate ținând cont și de formele de
achitare posibile:
– contra mijloacelor bănești (încasari în numerar, în lei și în valută) ;
– prin schimb de active;
– pe seama avansurilor primite;
– prin efectele comerciale .
Conform IFRS 1 „Prezentarea situațiilor financiare ”, o creanță în cali tatea ei de activ,
trebuie clasificată ca și activ curent în următoarele situații:
– se așteaptă ca această creanță să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare
al unei entități patrimoniale;
– se așteaptă ca aceasta să fie realizată în termen de 12 luni de la data bilanțului .
6
Conform Matiș, Pop, (2010 , p. 368) „ciclul de exploatare al unei entități este perioada
de timp necesară pentru transformarea intrărilor (resurselor) în ieșiri.
Reflectarea contabilă a acestor creanțe începe odată cu apa riția dreptului față de terți și încetează
în mom entul stingerii (încasării) lor. ”
Structura creanțelor includ e:
1. Creanțe comerciale;
2. Sume de înca sat de la entitățile afiliate;
3. Sume de încasat de la entitățile de care compania este legată în virtutea in tereselor de
participare;
4. Alte creanțe;
5. Capital subscris și nevărsat;
1. Cele mai relevante sunt c reanțele comerciale . Acestea sunt alcătuite din creanțele față
de clienți și efectele de primit. Creanțele față de clienții cuprind creanțele rezultate di n vânzarea
bunurilor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor , urmând a se încasa ulterior
contra valoare a lor . Decontările comerciale se pot realiza prin emiterea de către client spre
furnizor a unui efect de comerț, cum ar fi cambia , CEC -ul sau bil etul la ordin , care confirmă
existența unei creanțe ce va fi încasată pe termen scurt, de regulă până la 90 de zile.
2. Sumele de încasat de la ent itățile afiliate rezultă din relațiile dintre societatea -mamă
(o întreprindere care poate avea două sau mai multe filiale) și filialele sale.
3. Sume de încasat de la entitățile de care compania este legată în virtutea intereselor de
participare sunt creanțele rezultate din relațiile de decontare ale entității cu întreprinderile
asociate (asupra cărora prezintă un efect semnificativ ).
4. Alte creanțe sunt definite de creanțele formate în urma relațiilor de decontare ale
entității cu personalul, debitorii diverși, bugetul statului, alte organism e publice, protecția și
asigurările sociale, etc.
5. Creanțele priv ind capitalul subscris și nevărsat „sunt reprezentate de creanțele
generate de relațiile întreprinderii cu acționarii săi, referitoare la subscrierile de capital social,
efectuate și nedepuse încă. ” (Ionescu , 2014, p. 32 )
7
1.2. Criteriile de clasificare a creanțelor comerciale
În contabilitate există o varietate de creanțe, care sunt clasificate după diverse criterii:
1. După conținutul economic creanțele se clasifică în:
– comerciale;
– privind avansurile acordate;
– creanțe privind decontările cu bugetul de stat (datoriile bugetului de stat față de
întreprindere);
– ale personalului (datoriile personalului față de întreprindere pentru împrumuturi,
avansuri, mărfuri);
– privind veniturile calculate (datoriile persoanelor fizice sau juridice pentru dividendele
calculate, arenda, loca țiunea ș.a.);
– alte creanțe.
2. În funcție de termenul de achitare se deosebesc:
– creanțe pe termen lung (cu termen de stingere mai mare de un an);
– creanțe pe termen scurt (termen de stingere mai mic un an).
3. După gradul de asociere se împart în :
– creanțe ale păr ților nelegate;
– creanțe ale părților legate (ale entităților asociate sau ale filialelor ).
4. În funcție de valuta în care se exprimă pot fi:
– în valută națională ;
– în valută străină .
5. „După modalitatea lichidării creanțelor:
– creanțe din vânzări p e credit comercial, încasate prin instrumente de decontare
obișnuite;
– -creanțe din vânzări pe credit cambial, încasate prin efecte de comerț de tip cambial;
6. După scadența creanțelor:
– creanțe exigibile, al căror termen de decontare este precizat în docu mentele de livrare;
– creanțe neexigibile, pentru livrările la care nu s -au emis facturi, al căror termen de
încasare urmează a fi precizat cu ocazia întocmirii facturii. ” (Toma, Dumitrean, Haliga,
2013, pag. 54)
8
Tabel 1. Creanțe și documente aferente
În tabelul următor sunt redate cele mai frecvente creanțe, precum și documentele în
care acestea se reflectă :
Categoria
de terți Natura creanțelor Documentele privind
Crearea drepturilor Încasarea drepturilor
1 2 3 4
Furnizori
Avansuri acordate ; Ordin de plată, bilet de ordin, chitanță, factură fiscală;
Clienți Creanțe din operațiuni
de livrare de bunuri,
lucrări de servicii; Factură fiscală, aviz de
însoțire a marfii; Ordin de plată, cec, bilet la
ordin, cambie, chitanță;
Personalul
unită ții Avansuri acordate,
salarii plătite în plus; Stat de salarii, listă de
indemnizații, listă de
avans chenzinal; Stat de salarii, listă de
indemnizații, listă de avans
chenzinal, chitanțe;
Asigurări și
protecție
socială Indemnizații sociale; Listă de ind emnizații,
desfășurătorul
indemnizațiilor sociale; Ordin de plată;
Bugetul
statului Impozite vărsate în
plus, TVA de
recuperat; Jurnal de cumparături,
jurnal de vânzări, decont
privind TVA, stat de
salarii, situații de calcul; Ordin de plată;
Asociați și
acționari Aport social subscris; Declarație de subscriere,
act de constituire; Foaie de vărsământ,
chitanță, proces -verbal de
predare -preluare;
9
1.3 Evaluarea creanțelor
Recunoașterea elementelor de creanțe în sit uațiile financiare se face pe baza a două
criterii c e trebuie îndeplinite concomitent :
– probabilitatea că va genera un beneficiu economic în viitor (pentru active), respectiv o
ieșire de resurse generatoare de beneficii economice (pentru datorii);
– evaluarea să se poată efectu a într-un mod cre dibil.
Potrivit abordă rii descrise în Matiș și Pop (2010 , p. 370), respectând aceste condiții, ,,o
creanță curentă este recunoscută în bilanț în momentul în care este probabilă realizarea unui
beneficiu economic viitor de către entitatea patrimonială și creanța curentă are o valoare care
poate fi determinată în mod credibil. (…) Evaluarea creanțelor se face în momentul apariției lor
la valoarea nominală consemnată în documente, adică a sumelor datorate, respectiv a sumelor
de încasat sau de decontat. ”
Conform regulilor ce se aplică agenților economici, evaluarea creanțelor este efectuată
asemănător celorlalte elemente din patrimoniu , în patru momente esențiale : la intrarea în
patrimoniu, la inventariere, la închiderea exercițiului financiar și la momentul decontării lor (la
ieșirea acestora din patrimoniu).
Evaluare inițială: la intrare c reanțele se evaluează la valoarea lor nominală. Valoare a
nominală este reprezentată suma cons emnată în documentul justificativ (factura, contractul)
care stă la baza înre gistrării în contabilitate . O notă distinctivă este reprezentată evaluarea
creanțelor exprimate în valută, care se pot exprima în două modalități : în lei, la cursul de schimb
comunicat de BNR la data efectuării tranzacțiilor, respectiv în valută. Lucrul ac esta este datorat
respectării oblig ației de a ține contabilitatea ,, în limba română și în monedă națională”.
Conversia în lei se face la cursul de schimb existent la data realizării operațiunii . Astfel,
operațiunile în valută trebuie să fie înregitrate în momentul recunoașterii inițiale în moneda de
referință. Conversia sumei în valută va suporta contravaloarea cursului de schimb, reprezentată
de diferenț a dintre mon eda de referință (de raportare) și cea străină , la data realiz ării operațiunii .
Această abor dare este descrisă de Toma , Dumitrean și Haliga, 2013, pag. 52.
Evaluarea realizată la momentul decontării este diferită în funcție de moneda în care au
fost î nregistrate. Creanțele î n lei se decontează la valoarea nominală, iar creanțele în valută se
decontează utilizând cursul de schimb existent în data plăți i comunicat de BNR. La finalul
fiecărei luni d iferențele care apar î ntre evaluarea făcută la data tranzacț iei și cea de la data
decontării se consemnează ca diferenț e de curs favorabile sau nefavorab ile. Aceste vor fi
10
recunoscute în contabilitate drept venituri sau cheltuieli, după caz . Aceste clauze se vor aplica
și creanțelor exprim ate în lei, a căror decontare s -a realizat în funcție de cursul unei valute, caz
în care diferențele rezultate se recun osc în contabilitate în conturile 768 -,,Alte v enituri
financiare”, sau în 668 -,,Alte cheltuieli financiare ”.
Creanțele pot fi la data efectuării bilanțului în una din situații le următoare :
1. Creanțe în termen (termenul de încasare conferit debitorului nu es te depășit);
2. Creanțe incerte (termenul de încasare conferit debitorului este depășit);
3. Creanțe în litigiu;
4. Creanțe neîncasabile (În acest caz debitorul nu mai există, motiv pentru care acestea se
transferă la pierderi din creanțe, contul 654). Clas ificare redată de Cardoș, slide -ul nr. 4,
2019.
Conform Legii contabilității e valuare a creanțelor la inventar este obligatorie și se
calculea ză la valoarea p otenția lă de încasare sau de plată. În cazul creanțelor, dacă valoarea
potențială de încasare este mai mică decât valoarea contabilă atunci se vor întocmi ajustări
pentru depreciere.
Inventarierea creanțelor față de clienți reprezintă o etapă importantă în efectuarea inventarierii
patrimoniului . Pentru evaluarea creanțelor se aplică ,,Normele privind organizarea și efectuarea
inventarierii de natura activelor, datoriilor și capitalurilor ”.
Extrasul de cont se folosește pentru a comunica/solicita de la debitor sumele rămase
neachitate ce provin din relații econo mico -financiare . Este întocmit pe baza dat elor din
contabilitatea analitică de către compartimentul financiar -contabil al entității beneficiare. De
asemenea, este folosit ca document pentru inventarierea soldurilor conturilor privind creanțele
întreprinderii în relațiile cu clienții.
De asemenea, este folosit ca document pentru inventariere a soldurilor conturilor privind
creanțele întreprinderii în relațiile cu clien ții.
Întreprinderile care efectu ează decontarea creanțelor folosind deconturi interne sau
externe periodice confirmate de către clienți, pot folosi aceste documente pentru a ține locul
extraselor de cont confirmate.
„Cu ocazia inventarierii (…) creanțele sunt evaluate la valoarea actuală (denumită și
valoare de inventar), înțeleasă ca valoare probabilă de plată, respectiv de încasat .
11
La raportarea în situațiile financiare anuale, aplicarea principiului prudenței impune ca
evaluarea datoriilor și creanțelor să se facă la valoarea de intrare pusă de acord cu rezultatele
inventarierii. (…) Pentru creanțele și datoriile, exprimate în lei , a căror decontare se face în
funcție de cursul unei valute, eventualele diferențe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din
evaluarea acestora se înregistrează la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, după caz. ”
(Toma , Dumitrean , Haliga , 2013 , pag. 54).
În situația creanțelor pentru care se întocmesc ajustări pentru depreciere, se
consemnează în lista de i nventariere valoarea înregistrată în contabilitate a acestora, mai puțin
ajustările pentru pierdere de valoare înregistrate până în momentul efectuării inventarierii,
comparabile cu valoarea lor actuală, stabilită la inventari ere, pe baza de constatări faptice.
12
1.4 Contabilitate privind decontarea creanțelor
1.4.1. Decontarea relațiilor cu clienții fără numerar
Contabilita tea privind decontarea creanțelor fără numerar este reprezentată de
decontări le prin conturile de la bănci, acestea fiind cel mai frecvent întâlnite în cazul
decontărilor între întreprinderi . Potrivit Matiș și Pop, 2010 .
Contabilitatea decontărilor comerci ale se deosebește în funcție de tipul creditelor și de
documentele justificative utilizate la înregistrarea lor astfel :
– decontări comerciale efectuate prin credit comercial clasic: cec, ordin de plată, chitanță ;
– decontări comerciale efectuate prin credit comercial cambial (efect comercial ): cambie,
bilet la ordin .
Din perspectiva financiară, „efectele comerciale pot fi tratate ca instrumente de
mobilizare a creanțelor și ca instrumente de decontare. În calitate de instrumente de mobilizare,
efectele comer ciale reprezintă o modalitate de transformare a creanțelor în valori negociabile
sub forma titlurilor de valoare disponibile pentru activitatea de trezorerie. Analizate ca
instrumente de decontare, efectele comerciale sunt folosite pentru plata datoriilor față de terți
sau încasarea creanțelor”. (Ristea, 2004, pag. 199)
Cecul este un înscris dat de titularul unui cont curent , numit trăgător/emitent, către
banca (tras) la care î și ține depozitul, în vederea eliberării unei anumite sume de bani persoanei
înscr ise în cec , numită beneficiar . Titularii de depozite folosesc des această metodă de plată,
pentru achiziționarea bunurilor , motiv pentru care i se atribuie și rolul de instrument de credit
pentru circulația bunurilor.
Schema d e circulație a unui cec între doi parteneri de afaceri (X și Y), ce au conturi
deschise la bănci, ara tă astfel:
Figura 1. Circulația cecului
Figură preluată din Coman, 2002, pag. 92 .
1. banca societății „X” (trăgător) eliberează un cec;
13
2. între societățile „X” și „Y” are loc o relație de vânzare -cumpărare cu încheierea unui
contract ;
3. S.C. „X” primește un cec de la ba nca sa;
4. S.C. „X” remite cecul societății „Y”;
5. S.C. „Y” ( beneficiar ), prezintă cecul la banca sa;
6. banca beneficiarului prezintă cecul la plată băncii , la care societatea „X” are cont
deschis;
7. banca societății „X” achită suma înscrisă pe cec băncii beneficiarului;
8. banca beneficiarului transferă suma în contul societăți i sale ; în urma acestei acțiuni se
stinge creanța de către deținută de S.C. „Y” asupra S.C. „X” .
,,Ordinul de plată este o dispoziție necondiționată, dată de către un titular de cont, băncii
sale, de a pune la dispoziția unui benef iciar o anumită sumă de bani. Emiterea ordinului de plată
(plătitorul) presupune existența unor disponibilități în cont cel puțin egale cu valoarea sumelor
transferate. ” (Căpraru, 2010, p.126)
Acesta este un instrument de plată care stă la baza transferuri lor de fonduri fără numerar.
Efectele comerciale (decontate prin credit comercial cambial ) sunt titluri negociabile pe
termen scurt sau imediat, care confirmă datorii sau creanțe î n cadrul raportului pe credit
comercial cu furnizorii si clienț ii și sunt de numite generic cambii, respectiv bilete la ordin. În
același timp ele reprezintă un simbol al banilor și sunt depuse la bancă în vederea încasării lor
la scadență. Deoarece sunt negociabile , efectele comerciale pot fi cedate, vândute sau transmise.
Aceste titluri constituie creanț e decontabile pe termen scurt sau la vedere , în beneficiul
persoanelor care le dețin . Din punctul de vedere al patrimoniului , efectul comercial inc lude o
crean ță ce se trans feră odată cu cesionarea acestuia din proprietatea unei pe rsoane î n
proprietatea alteia.
Potrivit OMFP nr.1802/2014 , efectele comerciale trebuie să îndeplinească condițiile de formă și
fond prevăzute de legislația în vigoare, fără de care validitatea lor poate fi contestată sau anulată.
Creditul comercial determ ină titluri de credit sub forma cambiei. Cambia este un înscris
prin care o persoană(trăgător/emitent) dă dis poziție unei alte persoane, denu mită tras
(debitorul), să plătească , la scadență, o sumă de bani unei alte persoane (beneficiar) . În
concluzie, în circuit participă trei persoane: trăgătorul (cel care emite cambia), trasul (cel care
o achită ) și beneficiarul (cel care primește banii ). Cambia poate fi avalizată, dar nu poate fi
irată.
14
Schema de circulație a cambiei în cazul în care societatea „X” îi dă ordin societății „Y ”
de a plăti o sumă de bani direct societății „Z ”, arată astfel:
Figura 2. Ciculația cambiei
Figură preluată din Coman, 2002, pag. 93 .
1) trăgătorul emite cambia societății „Z” , acesta urmând să o încaseze de la tras;
2) beneficiarul re mitespre încasare cambia la banca sa ;
3) banca beneficiarului prezintă cambia, pentru a fi încasată , băncii trasului;
4) banca trasului plătește cambia băncii societății „Z” , folosind disponibilitățile trasului;
5) banca beneficiarului transferă valoarea cambiei în contul acestuia , concomitent,
creanțele se sting.
Biletul la ordin este un titlu de credit emis de către o persoană (debitor), prin care
aceasta se obligă să achite ea însăși sau la ordinul acesteia o anumită sumă de bani la scadență
unei persoane den umită beneficiar (creditor). Biletul la ordin poate fi girat sau avalizat, păstrat
până la scadență sau poate fi scontat imediat la bancă. Scontarea este tranzacția prin care o
bancă cumpără cr eanța la valoarea netă și încasează dobândă și comision pentru transferul
creanței. Dobânda se mai numește și taxă de scont și se calculează în funcție de numărul d e zile
rămase până la scadență. În cadrul operațiunii de scontare banca devine beneficiarul titlului de
credit, iar furnizorul încasează mai devreme valoa rea nominală a acestuia.
Schema de circulație a unui bilet la ordin între doi parteneri de afaceri ce au conturi la
bănci diferite se prezintă astfel:
15
Figura 3. Circulația biletului la ordin
Figură preluată din Coman, 2002, pag. 92
1) societatea „X” procură de la banca sa formulare de bilet la ordin;
1’) între societățile „X” și „Y” are loc o relație de vânzare -cumpărare cu încheierea unui
contract;
2) S.C. „X” emite biletul la ordin în beneficiul societății „Y”;
3) S.C. „Y” remite biletul la ordin spre încasare băncii sale ;
4) banca beneficiarului va prezenta biletul la ordin băncii societății emitente , în vederea
realizării plății;
5) banca emitentului plătește biletul la ordin băncii beneficiarului;
6) banca beneficiarului transferă suma în contul s ocietății sale; în urma acestei acțiuni
se stinge creanța de către deținu tă de S.C. „Y” asupra S.C. „X”.
1.4.2. Decontarea relațiilor cu clienții în numerar
În cadrul contabilității decontărilor în numerar sunt înregistrate tranzacțiile
întreprinderilor efectuate în numerar, fie în lei, fie în valută . De obicei , aceste operații au o
pondere scăzut ă în ansamblul decontărilor, deoarece sumele mari de numerar au nevoie de spații
mari de stocare și sunt riscante în manevrare ( furt, pierdere, distrugere , etc).
La folosirea numerarului , plata se va face imediat, fără intermediere și individual . Încasările și
plățile în numerar se efectuează prin casieria întreprinder ii, respectând reglementările în vigoare
referitoare la decontările în numerar.
Documentele utili zate la operațiile de casă în lei, care stau la baza înregistrării
încasărilor în contabilitate, potrivit Matiș și Pop (2010 , p. 601) sunt :
– ,,Cecul de numerar, folosit la ridicarea sumelor de la bancă. Trebuie să fie semnat de
persoanele împuternicite să d ispună plăți din conturile deschise la bancă;
16
– Chitanța, se emite la fiecare încasare în lei, cu excepția ridicărilor de numerar pentru
care se folosește cecul de numerar; (…)
– Dispoziția de plată – încasare, utilizată fie pentru plăți în lei din casierie, fie pentru
încasări în lei, când nu există alte documente justificative de plăți și încasări. Când este
utilizată ca dispoziție de încasare, pentru sumele încasate, casierul trebuie să emită
chitanță.”
Contabilitatea sintetică a tranzacțiilor de casă în le i se înregistrează cu folosind contul
,,5311 -Casa în lei” și se debitează cu încasările în lei.
Creaț ele exprimate în valută „rezultate ca efect al tranzacțiilor entității, se
înregistrează în contabilitate atât în lei, cât și în valută .” (OMFP, nr. 1 802/2014 )
Acest curs se va prezenta în notele explicative.
Creanțele în valută trebuie evaluate ș i raportate folosin d cursul de schimb transmis de B NR ș i
valabil la data încheierii exercitiului financiar.
Conform OMFP nr. 1802/2014 tranzacțiile în valută tre buie î nregistrate în momentul
recunoașterii iniț iale în moneda de raportare (leu), a tribuin du-se sumei în valută cursul de
schimb dintre moneda de raportare si moneda străină, la data efect uării acestei operațiun i.
Pentru creanțele exprimate în lei, decont ate în funcție de cursul unei valute, diferenț ele
de curs valutar, atât favorabile, cât și nefavorabile, ce apar între data încasării creanțelor în
valută și data la care au fost înregistrate inițial, sunt recunoscute ca venituri financiare ( creșterea
cursului valutar ) respectiv cheltuieli financiare ( scăderea cursului valutar ) în perioada în care
apar.
Din punct ul de vedere al momentului decontării creanței în valută, pot exista cazurile
următoare :
– dacă decontarea se face pe durata aceluiași exercițiu fi nanciar în care s-a produs , atunci
toată diferența cursului valutar va fi recunoscută în exercițiu l respectiv .
– dacă decontarea se face într -un exercițiu financiar următor , diferența de curs valutar care
intervine până în exercițiul decontării și este identificată în fiecare exercițiu financiar,
se determină ținând cont de schimbarea cursurilor valutare survenite în timpul fiecărui
exercițiu financiar. La momentul efectuării situațiilor financiare c reanțele în valută se
calculează la cursul comunicat de BNR , valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare.
Potrivit OMFP nr. 1802/2014 din 29 decembrie 2014 decontările creanțelor ,,în lei sau
în valută se efectuează cu respectarea regulamentelor emise de Banca Națională a României și
a reglementărilor emise în acest scop. ”
17
1.4.3. Decontarea relațiilor cu clienții prin întocmirea ulterioară a facturi i
Adesea în practică se întâlnesc situații când vânzarea produselor se efectu ează având la
bază ,,Avizul de însoțire a mă rfii”, ,,Dispoziția de livrare” sau alte documente justificative ce
însoțesc bunurile pe timpul transportului. Acestea se î ntocmesc în cazul unor tranzacții de
vânzare -cumpărare, când nu s -au realizat facturi până la închiderea exercițiului financiar, ci
s-au întocmit doar avize de însoțire a mă rfii. Aceste tranzacții trebuie înregistrate distinct în
contabilitate. În același timp, se impune evidențierea distinctă a TVA -ului aferent (4428 -,,TVA
neexigibil”) facturilor neîntocmite.
În situația decontărilor avansurilor primite de la clienți pentru livrările nestocabile
(energie electrică, apă, etc.), creanțele sunt neexigibile. Odată cu întocmirea facturii la sfârșitul
lunii, aceste creanțe devin exigibile . Data limită de primire a facturii este ziua de 15 a lunii
următoare în care a avut loc livrar ea. Este necesar ca factura să cuprindă o referire la numărul
și data avi zului de însoțire a mărfii în baza căruia s -a realizat livrarea respectivă . Această factură
se poate întocmi având la bază mai multe avize de însoțire realizate pe durata unei luni
calendaristice. Vânzăto rul folosește contul 418 “Clienț i-facturi de înto cmit”. Raportat la
conținutul economic acesta este un cont de creanțe comerciale, iar după funcția contabilă este
un cont de activ . Potrivit i deilor abordate de Sălceanu, 2007, pag 273 .
1.4.4. Decont area avansurilor primite de la clienți
În contabilitate, a vansuri le încasate de la clienți ( creditori) constituie o parte a datoriilor
ca pasiv bilanțier. Acestea semnifică soldul sumelor încasate de la clienți în numele acestora,
înainte de livrarea bunurilor, a executări lor de lucrări sau prestări servi cii. În cadrul procesului
de vânzare -cumpărare , se regăsesc situații în care furnizorii solicită clienț ilor achitarea plăților
în avans. P entru înregistrarea în contabilitate a acestei operațiu ni se ultilizează contul 419-
,,Clienț i-creditori”. Din punctul de vedere al funcției contabile , acesta este un cont de pasiv, dar
prin prisma conținutul ui său economic se observă că este un cont de datorii comerciale. Contul
419-“Clienti -creditori” are sold final creditor și prezintă datoria entității pentru sumele încas ate
ca avansuri de la clienți, precum explică Sălcean u, 2011 , pag 341 -342.
1.4.5 . Decontarea relațiilor cu clienții incerți
Deseori, furnizorii nu reușesc să își recupereze creanțele de la clienții care se află în
dificultate din cauza incapacității de plată sau a faptului că a fost declarat ă insolvența acestora.
Potrivit conceptelor prezentate de Ristea și Dumitru , cap. 5, regăsit în site -ul oficial al
bibliotecii digitale ASE ,,în contabi litate sunt delimitate și evidențiate, ca o structură distinctă,
18
toate creanțele sub forma clienților incerți și în litigii. Clienții devin incerți în cazul în care
creanțele nu s -au încasat la termenul fixat și există condiții care determină lipsa de încr edere în
solvabilitatea acestor parteneri comerciali (se află în situația de lichidare, succesiune etc.).
Clienții sunt litigioși în situația în care s -a deschis o acțiune juridică pentru decontarea
creanțelor. De asemenea, se mai utilizează și noțiunea de creanțe dubioase în cazul clienților
incerți care pot deveni irecuperabili. ” Ca urmare acestor situații furnizorul este îndreptățit să
treacă drepturile de creanță în contul 4118 -“Clienți incerți sau în litigiu ”.
„Clienții incerți sau î n litigiu ” poate fi considerat un cont de ordine. La efectuarea
inventarului, este importantă distingerea creanț elor neîncasabile, de cele incerte sau in litigiu
și, în mod cert, de creanțele normale. Această operaț ie se realizează pe ba za balanț ei analitice a
clienț ilor.
Potrivit Coman, 2002, pag. 125, când intră în patrimoniul unei societăți, creanțele vor
fi evaluate la valoarea lor nominală. Pentru fiecare creanță se stabilește valoarea actuală cu
ocazia efectuarii inventari erii, valoare ce va fi calculată în funcție de valoarea probabilă de
încasat.
De regulă , provizioanele pentru deprecierea creanțelor se constituie pe seama
cheltuielilor la sfâ rșitul unui exercițiu financiar, cu o cazia efectuarii inventarierii ș i se au î n
vedere creanțele cu recuperare incertă, s au pentru creanțele aflate în litigiu:
,,În perioadele următoare, la sfârșitul exercițiului financiar, sau o dată cu scoaterea din
evidență a creanțelor, în urma analizării provizioanelor constituite, se procedează, după cum
urmează:
– atunci când depreci erea este superioară provizionului constituit, se constituie un
provizion suplimentar;
– atunci când deprecierea constatată este inferioară provizionului constituit, diferența se
deduce din provizionul constituit și se înregistrează la venituri;
– atunci c ând are loc ieșirea din patrimoniu a unor creanțe pentru care s -au constituit
provizioane pentru depreciere, provizioanele respective se anulează prin virare la venituri,
deoarece au rămas fără obiect, ”. (Coman, 2002, pag. 125)
Data scadenței creanțelor e ste o indicator important cu privire la calcularea riscului de
neîncasare.
Deoarece este dificil de stabilit momentul în care o creanță devine incertă ș i trebuie
reclasificată în contabilitate, se pot lua în calcul trei variante importante:
19
– reclasificarea creanței atunci când termenul de încasare a expirat ( la data scadentă );
– reclasifica rea creanței în cursul anului la momentul emiterii unei decizii definitive a
instanței de intrare în faliment/reorganizare a clientului;
– reclasificarea creanței la finalul e xercițiului financiar în momentul în care se recunoaște
o ajustare pentru pierderea de valoare la data inventarierii. Aspecte tratate de Grecu
2018, actualizat în 2019.
Potrivit punctului 332 din OMFP nr.1802/2014 :
1. „În scopul prezentării în situațiile financiare anuale, creanțele se evaluează la valoarea
probabilă de încasat
2. Atunci când se estimează că o creanță nu se va î ncasa integral , în contabilitate se
înregistrează ajustări pentru pierdere de valoare, la nivelul sumei care nu se mai poate
recupera. ”
Ajustările pentru pierderea de valoare (deprecierea) creanțelor se identifică atunci când
valoarea de inventar iere este mai mică decât cea contabilă (la facturare). În cazul creanțelor
incerte, este necesar să se realizeze ajustări pentru depreciere , la nivelul sumei care nu se mai
poate recupera.
Aceste ajutări de depreciere constituite pen tru clienț i incerț i, dubioș i, rău ‐platnici sau
aflați î n litigiu se vor contabiliza cu ajutorul contului 491 -,,Ajustă ri pentru deprecierea
creanț elor‐clienți”.
Deși se poate efectua o ajustare pentru deprec iere de 100% din valoarea creanț ei, numai
o suma de 30% din valoarea totală a creanței va fi deductibilă așa cum prevede
Codul fiscal la art. 26, alin. (1), litera c) :,,c) ajus tările pentru deprecierea creanț elor, inregistrate
potrivit reglementarilor contabile aplicabile, in limita unui procent de 30% din valoarea
acestora, altele decâ t cele prevă zute la lit. d), e), f), h) si i), daca crean țele indeplin esc cumulativ
urmatoarele condiț ii:
1. sunt neîncasate intr -o perioada ce depaseș te 270 de zile de la data scadenț ei
2. nu sunt garantate de altă persoană
3. unt datorate de o persoan ă care nu este afiliat ă contribuabilului ”
Ajustările pentru depreciere se înregistrează în contu rile de cheltuieli, iar
derecunoașterea, se reia în venituri, conf orm OMFP 1802/2014. Aceste operații se vor înregistra
la data consemnării lor , la inventariere, la data încasării ulterioare, l a emiterea unei decizii
definitive a instanței de intrare în fa liment/reorganizare a clientului sau alt moment relevant ,
respectând principiul contabilității de angajamente .
,,Deprecierile ireversibile, concretizate în pierderile din creanțe, sunt generate în
20
principal de falimentul sau dispariția clienților sau deb itorilor. Creanțele incerte sunt scoase din
evidență, iar entitatea economică le suportă p rin trecerea lor pe cheltuieli. ” (Chițu, 2005, pag.
321)
Contribuabilii , la scoaterea clienților neîncasați din evidență, au obligația să comunice
în scris clienților scoaterea din evidență a creanțelor respective pentru recalcularea profitului
impozabil la persoana debitoare.
Separarea contabil ă a clienț ilor incer ți sau în litigiu nu va contribui la modifica rea
mărimii patrimoniului net. Însă, pentru a fi aplicabil pr incipiul contabil al sincerit ății, condiție
a realizarii obiectivului imaginii fidele, aceasta delimitare este obligatorie.
1.4.6 . Reduceri comerciale acordate
,,Într-un mediu de piață concurențial, existența reducerilor de prețuri care se pot acorda
de către furnizori clienților cuantifică printre altele încrederea existentă între cei doi parteneri,
volumul afacerilor, calitatea bunurilor. ”(Matiș, Pop, 2010 , p. 377)
O practică frecvent folosită în activitatea societăților comerciale reprezintă a corda rea de
reduceri co merciale, respectiv financiare, indiferent de domeniul de activitate . În practică, se
utilizează denumirea general ă de discount. Termenul de discount cuprinde la modul general
toate tipurile de reduceri comerciale existente în practica co mercială.
Potrivit OMFP nr. 1 802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, reducerile ce
pot fi acordate clienților sunt:
– reduceri comerciale sau
– reduceri financiare.
Conform pct. 76 din reglementările contabile aprobate prin O MFP nr. 1 802/2014 ,
reducerile comerciale pot fi sub formă de :
a) ,,rabaturi – se primesc pentru defecte de calitate și se practică asupra prețului de vânzare;
b) remize – se primesc în caz ul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă
cumpărătorul are un statut preferențial;
c) risturne – sunt reduceri de preț calculate asupra ansamblului tranzacțiilor efectuate cu
același terț, în decu rsul unei perioade determinate. ”
Scontul este reduc erea financiară de care clientul poate beneficia, dacă acesta își achită
datoriile înainte de termenul normal de exigibilitate .
Reducerile comerciale se contabilizează într -un mod diferit având în vedere aspectele
următoare :
21
1. Se efectuează în momentul fac turării și sunt consemnate pe factura de achiziție;
2. Se acordă după emiterea facturii și sunt consemnate pe o factură diferită ;
3. Reprezintă evenimente ce au loc după data efectuării bilanțului.
Din punctul de vedere al reducerilor de preț acordate, există două situații:
– Reduceri comerciale privind bunuri le;
– Reduceri comerciale privind prestări le de servicii .
1. În cazul în care r educerile comerciale se acordă în momentul facturării și sunt
consemnate pe factura de achiziție , întâlnim următoarea situație : vânzătorul ajust ează veniturile
din vânzarea de bunuri sau servicii cu valoarea reducerilor acordate. În acest mod venitul va fi
înregistrat cu valoarea netă.
2. În cazul r educer ilor comerciale ce se acordă după emiterea facturii și sunt consemnate
pe o factură diferită vânzătorul va analiza reducerea acordată, pentru a stabili modul de
înregistrare în contabilitate . Dacă cele două operații (vânzarea și reducerea acordată) au loc în
același moment , acestea vor fi contabilizate împreună :
– Când vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii și acordarea reducerii comerciale sunt
tratate împreună, veniturile din vânzare sunt ajustate cu reducerile comerciale acordate ;
– Reducerile comerciale acordate după emiterea facturii , se înregistrează distinct în
contabil itate (contul 709-“Reduceri comerciale acordate ”), folosind conturile de terți.
Aceste reduceri se înregistrează astfel, indiferent de momentul acordării lor (respectiv
dacă sunt acordate separat vânzării sau odată cu aceasta).
Reducerile comerciale care au loc după data efectuării bilanțului și au ca efect
modificarea situațiilor financiare anuale se înregistrează în situațiile financiare ale exercițiului
pentru care se face raportarea și se consemne ază la data bilanțului pe baza documentelor
justificativ e în contul 418-“Clienți -facturi de întocmit ”.
Reducerile financiare, indiferent de momentul în care se acordă , în contabilitate sunt
considerate cheltuieli ale perioadei și se înregistrează în contul 667 -“Cheltuieli privind
sconturile acordate ”. Idei regăsite în articolul realizat de Marinescu, 2017.
Din perspectiva taxei pe valoarea adăugată întâlnim cazurile următoare :
1. Când acordarea reducerilor se efectuează la momentul livrării, respectiv al facturării:
– Conform art. 286 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, ,,baza de impozitare nu cuprinde
următoarele: rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț, acordate
22
de furnizori direct clienților la data exigibilității taxei ”;
– Conform pct. 31 (1) prevăzut în art. 286 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal ,,rabaturile,
remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț nu se cuprind în baza de
impozitare a taxei dacă sunt acordate de furnizor/prestator direct în beneficiul clientului
la momentul livrării/prestării și nu constituie, î n fapt, remunerarea unui serviciu sau unei
livrări. ”
2. C ând acordarea reducerilor se efectuează după momentul livrării, respectiv al
facturării: potrivit art. 287 lit. c) din Codul fiscal, ,,în cazul în care rabaturile, remizele,
risturnele și celelalte reduceri de preț prevăzute la art. 286 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal sunt
acordate după livrarea bunu rilor sau prestarea serviciilor ”, baza de impozitare se va reduce .
23
1.5. Cesiunea creanțelor
Codul Civil prezintă cesiunea de crean ță ca modalitate de tran sfer a obliga țiilor printr –
un contract, prin care un creditor transmite o crean ță a sa unei persoane .
Creditorul care trans mite dreptul patrimonial al creanț ei se numește creditor cedent ,
persoana care preia creanța poartă denumirea de cesionar , iar debitorului a cărui creanță este
cedată este denumit debitor cedat . Cedentul și cesionarul sunt părți ale contractului de cesiune,
iar debitorul cedat are doar calitatea de terț. Cedentul nu garantează cesionarului pentru
solvabilitatea debi torului cedat.
În cazul operațiunilor care presupun cesiunea creanțelor conform Legii nr. 227 /2015
privind Codul fiscal din 6 ianuarie 2016 ,,se disting operațiuni prin care :
a) cesionarul cumpără creanțele, fără ca operațiunea să aibă drept scop recuperarea
creanței;
b) cesionarul cumpără creanțele, asumându -și sau nu riscul neîncasăr ii acestora, percepând
un comision de recuperare a creanțelor de la cedent;
c) cesionarul cumpără creanțele, asumându -și riscul neîncasării acestora, la un preț inferior
valorii nominale a creanțelor, fără să perceapă un comision de recuperare a creanțelor
de la cedent.”
Întreprinderile recurg în general la cesiunea de crean ță în două cazuri :
1. Când termenul de recuperare al facturilor este depășit sau sanșele de recuperare a
soldurilor facturii sunt mici, va fi cedată creanța în schimbul unei sume de bani unei
persoane juridice specializate în recuperarea creanțelor;
2. Când entitatea cedează cu titlu gratuit creanța către terți în vederea stingerii unor datorii,
atunci când creanțele nu sunt ajunse încă la scadență.
Cesiunea creanțelor poate fi:
– cu titlu gratuit
– cu titlu oneros
Potrivit Art. 1567 din Codul Civil 2009 dacă ,,cesiunea este cu titlu gratuit, dispozițiile
prezentei secțiuni se completează în mod corespunzător cu cele din materia contractului de
donație. ”
24
În cazul cesiunilor cu titlu oneros, contractul de cesiune se va completa conform
prevederilor contractului de vânzare.
Contractele de preluare ale cesiunilor trebuie sa conțină minimul de informaț ii în
legătură cu :
– valoarea nominală a creanț elor cedate;
– termenul scadent ;
– prețul cesiunii .
Din punctul d e vedere al contabilității entităților , diferenț a dintre valoarea creanț ei
obținute prin cesionare și suma plătită cedentului constituie un venit pentru cesionar, respectiv
cheltuieli pentru cedent. Data la care se constată drepturile ș i obliga țiile confor m clauzelor
contractuale marchează momentul recunoaș terii venitului si al cheltuielilor.
Operațiunile de cesionare a creanțelor nu se încadrează în sfera de aplicare a TVA.
În situația î n care contractele de cesiune a creanțelor au îndeplinit condiț iile le gale
fiscale, veniturile ș i cheltuielile obținute în urma tranzacțiilor de cesiune vor fi luate î n
considerare la calcul ul profitului impozabil. Astfel , venitul rezultat este impozabil în privința
profitului obținut. C heltuielile reprezintă valoarea acelor creanțe comerciale înstră inate, care,
conform legii, pentru cedent sunt cheltuieli efectuate din venituri impozabile.
25
Capitolul 2. Implicații financiar -contabile (și fiscale) a operațiunilor cu
clienții
2.1. Noțiuni generale
O creanță c urentă este recunoscută în bilanț în momentul în care este probabilă
realizarea unui beneficiu economic viitor de către entitatea patrimonială și creanța curentă are
o valoare care poate fi determinată în mod credibil.
Operațiunile economice generate de de contările comerciale furnizori – clienți sunt
înregistrate în contabilitate pe baza datelor din documentele primare, justificative în care au
fost consemnate cu ocazia desfășurării lor. Pentru ca o firmă să facă față plăților imediate în
numerar către furn izori, aceasta trebuie să își încaseze drepturile de creanță de la clienți,
realizând atfel un cash – flow favorabil . (Matiș, Pop, 2010 , p. 70)
,,Evidența contabilă a creanțelor comerciale se ține cu ajutorul conturilor din clasa 4
Conturi de terți, grupa 4 1 „Clienți și conturi asimilate” (cu excepția contului 419 „Clienți
creditori”, cont cu funcție contabilă de pasiv și conținut economic de datorie ) și a contului 409
„Furnizori – debitori”, conturi cu funcție contabilă de activ și conținut economic de cre anțe.”
(Munteanu, 2014, pag. 35)
Toate conturile care reflectă creanțe comerciale au funcția contabilă de active. Se
debitează la crearea creanțelor asupra terților, se creditează la decontarea creanțelor, iar soldul
este debitor și reflectă creanțele come rciale care nu au fost încă decontate.
26
2.2. Exemplificarea operațiunilor de decontare a relațiilor cu clienții pe credit
comercial
Ieșirea din gestiune se efectueaz ă prin: vânzare a către terți (pe bază de aviz e de
expediere și facturi emise către clienți), lipsuri în gestiune (proces verbal de constatare), donații .
„Avizul de însoțire a mărfii, care se emite la livrarea stocurilor și servește ca document
pentru eliberarea și scăderea din depozit a stocurilor, ca document de însoțire a bunuril or pe
timpul transportului, ca document pentru întocmirea facturii și ca document de încărcare a
gestiunii primitorului. ” (Matiș, Pop, 2010 , p. 297)
Factura fiscală, se realizează odată cu livrarea bunurilor, cu sau fără aviz de însoțire a
mărfii. Factura reprezintă documentul justificativ care se utilizează la decontarea vânzărilor
efectuate. matis De asemenea se utilizează pentru înregistrarea operațiunilor privind
cumpărarea de mărfuri, achiziționarea de mijloace fixe, servicii prestate și pentru achiziț ionarea
tuturor materialelor necesare desfașurării activității firmei. Factura fiscală se întocmește în trei
exemplare: un exemplar este acordat cumpăratorului, iar celelalte două răm ân emitentului, în
vederea înregistrării în contabilitate.
Princi palele c onturi prin care se ține evidența contabilă a creanțelor comerciale sunt:
Contul 4111 -“Clienți” e ste folosit de furnizori pentru a ține evidența creanțelor aferente
vânzărilor de bunuri și servicii pe baza facturi lor. Din punct de vedere economic este un c ont
de creanțe comerc iale, iar din punct de vedere contabil este un cont de activ. Ac esta se va debita
cu valoarea prețului de vânzare a bunurilor și serviciilor furnizate , inclusiv cu TVA aferentă,
potivit facturii. Se va credit a odată cu încasarea crean țelor. Soldul debitor evidențiază creanțele
de încasat de la clienți.
Contul 418 -“Clienti -facturi de î ntocmit” din perspectiva economic ă este un cont de
creanțe comerciale cu ajutorul căruia se ține evidența creanțelor aferente vânzărilor de bunuri
și serv icii, inclusiv TVA aferentă pentru care întreprinderea nu a întocmit facturi. Din
perspectivă contabil ă este un cont de activ și se debitează cu valoarea prețului de vâ nzare a
bunurilor și serviciilor furnizate pentru care nu s -au întocmit facturi. Acesta se va credita în
același timp cu întocmirea facturilor. Soldul debitor indică creanțele atribuite bunurilor și
serviciilor pentru care nu s -au întocmit facturi.
Contul 409 -“Furnizori – debitori” este folosit pentru a se ține evidența avansurilor
acordate furnizorilor pentru achiziția bunuri lor de natura stocurilor, prestări lor de servicii,
27
imobilizări lor corporale /necorporale. De asemenea ține evindența ambalajelor care circula pe
principiul restituirii, facturate de furnizori. Din perspectivă economic ă este un cont de creanțe
comerciale, iar din perspectivă contabilă este cont de activ. Acesta se debitează în același timp
cu avansurile acordate furnizorilor și cu valoarea ambalajelor restituibile facturate de furnizori.
Se creditează în momentul regulariză rii avansurilor acordate furnizorilor și cu valoarea
ambalajelor restituite furnizorilor, depreciate sau reținute în stoc. Soldul debitor reprezintă
avansurile acordate furnizorilor, nedecontate, respectiv valoarea ambalajelor nerestituite
furnizorilor.
Contul 4118 -„Clienți incerți sau în litigiu” este ultilizat pentru evidența creanțelor față
de clienții incerti, aflați în litigiu, rău platnici sau dubioși. Acest cont se debitează cu valoarea
bunurilor furnizate , a serviciilor prestate sau a lucrărilor ex ecutate clienților incerți , cu
diferențele favorabile de curs valutar aferente creanțelor incerte la fin alul exercițiului.
Creditarea contului se face cu sumele încasate de la clien ții incerți sau în litigiu, cu sumele
înregistrate ca pierderi, cu ocazia scoaterii din evidență a clienților rău platnici, cu diferențele
nefavorabile cursului de schimb aferente acestei categorii creanțe, etc.
Înregistrările efectuate cu ajutorul acestor conturi privind creanțele comerciale sunt:
a) Contabilitatea tr anzacțiilor cu factură fiscală:
Vânzarea pe bază de factură a semifabricatelor, produselor reziduale și a mărfurilor,
precum și a serviciilor prestate, care generează o creanță asupra clientului , la nivelul pre țului
de vânzare (venit) plus TVA colectată :
4111 -,,Clienți” = % Creanța comercială
Gr. 70 -,,Cifra de afaceri netă” Prețul de vânzare
4427 -,,TVA colectată ” TVA
b) Contabilitatea tranzacțiilor fără factură fiscală:
Vânzarea de bunuri, lucrări sau servicii pe baza avizelor de însoțire a m ărfii sau a
devizelor de lucrări. TVA aferentă acestor tranzacții va neexigibilă , până factura va fi întocmită :
1. Vânzarea de bunuri sau lucrări sau servicii :
418-,,Clienți -facturi de întocmit” = % Creanța comercială
Gr. 70 -,,Cifra de afaceri netă” Prețul de vânzare
4428 -,,TVA neexigibilă” TVA
28
2. Întocmirea facturii fiscale:
– Situația în care valoarea facturii este egală cu valoarea avizului/devizului :
4111 -,,Clienți” = 418 -,,Clienți -facturi de întocmit” Creanța comercială
4428 -,,TVA neexigibilă” = 4427 -,,TVA colectată” Creanța comercială
– În situația în care valoarea facturii este mai mică, repectiv mai mare decât valoarea
înregistrată pe baza documentelor de expediere se va storn a în roșu înreg istrarea
documentului de expedi ere și facturii emise:
418-,,Clienți -facturi de întocmit” = %
Gr. 70 -,,Cifra de afaceri netă”
4428 -,,TVA neexigibilă”
c) Contabilitatea tranzacțiilor privind avansurile acordate:
Acordare de avansuri furnizor ilor pentru achiziția ulterioară de bunuri sau pentru
prestări de servicii , respectiv execut ări de lucrări:
1. Înregistrarea în prealabil a facturii aferentă acordării avans ului:
% = 401-,,Frunizori” / 404 -,,Frunizori Avans achitat
409-,,Furnizori -debitori” de imobilizări” Avans din costul de achiziție
4426 -,,TVA deductibilă” T.V.A
2. După primirea bunurilor/serviciilor are loc î nregistrarea ulterioară a facturii privind
regula rizarea (stornarea) avansului :
% = 401-,,Frunizori” / 404-,,Frunizori
de imobilizări ”
409-,,Furnizori -debitori”
4426 -,,TVA deductibilă”
T.V.A. aferentă facturii de achiziție se calculează aplicând cota 19% prețului de achiziție
din care se scade avansul acordat.
d) Încasarea creanțelor de la terți :
Din încasarea creanțelor rezultă o scădere în patrimoniu a creanțelor clienți, respectiv o
creștere a contului de trezorerie prin care s -a efectuat încasarea (casa/ contul la bancă): Creanța comercială
Prețul de vânzare
TVA
Avans achitat
Avans din costul de achiziție
TVA
29
531-,,Casa”/ = 4111 -,,Clienți” Creanța comercială
512-,,Conturi curente la bănci”
e) Contabilitatea tranzacțiilor fără numerar :
– Cecul
Vânzarea bunurilor, semifabricatelor, produselor reziduale și a mărfurilor, precum și a
serviciilor cu decontarea facturii prin CEC:
1. Primir ea cecului:
5112-,,Cecuri de încasat” = 411-,,Clienți ” Creanța comercială
2. Încasarea cecului:
5121 -,,Conturi la bănci în lei ” = 5112.C-,,Cecuri de încasat” Creanța comercială
Vânzarea bunurilor, semifabricatelor, produselor reziduale și a mărfurilor, precum și a
serviciilor cu încasarea de efecte comerciale:
– Biletul la ordin
1. Acceptarea încasării prin bilet la ordin :
413-,,Efecte de primit de la clienți” = 4111 -,,Clienți” Creanța comercială
2. Primirea biletului la ordin :
5113 -,,Efecte de încasat” = 413 -,,Efecte de primit de la clienți” Creanța comercială
3. Încasarea biletului la ordin :
5121 -,,Conturi la bănci în lei” / = 5113 -,,Efecte de încasat” Creanța comercială
531-,,Casa în lei ”
4. Depunerea efectului comercial de încasat spre scontare înainte de termen la bancă.
Banca înregistrea ză o dobândă denumită taxă de scont și se calculează în funcție de numărul de
zile rămase până la scadență:
5114 -,,Efecte remise spre scontare” = 5113 -,,Efecte de încasat” Creanța comercială
D8037 -,,Efecte scontate neajunse la scadență” Creanța comercială
5. Încasare a efect ului comercial scontat :
30
% = 5 114-,,Efecte remise spre scontare” Creanța comercială
5121 -,,Conturi la bănci în lei ” Creanța comercială
fără taxa scontului
627-,,Alte cheltuieli cu serviciil e Taxă scont
bancare și asimilate”
6. În momentul când efectul comercial ajunge la scadență:
C8037 -,,Efecte scontate Creanța comercială
neajunse la scadență”
– Cambia
În cadrul societății „A” are loc vânzarea bunur ilor, semifabri catelor, produselor
reziduale, a mărfurilor, sau a serviciilor către societatea „B”. Societatea „B” are la
rândul ei o creanță față de societatea „C”, așa că va emite acesteia unei cambii prin care
îi dă un ordin să achite datoria la scadenț ă direct societății „A”:
1. Acceptare încasare prin cambie:
413-,,Efecte de primit de la clienți” = 4111 .B-,,Clienți” Creanța comercială
2. Primire cambie:
5113.C -,,Efecte de încasat” = 413 -,,Efecte d e primit de la clienți” Creanța comercială
3. Încasare cambie la scadență:
5121 -,,Conturi la bănci în lei ” = 5113.C -,,Efecte de încasat” Creanța comercială
f) Vânzarea bunurilor, semifabricatelor, produselor re ziduale și a mărfurilor, precum și a
serviciilor clienților externi cu încasarea creanțelor în valută:
Conform art. 322 din OMFP 1802/2014 „diferențele de curs valutar care apar cu ocazia
decontării creanțelor și datoriilor în valută la cursuri diferite fa ță de cele la care au fost
înregistrate inițial pe parcursul lunii sau față de cele la care sunt înregistrate în contabilitate
trebuie recunoscute în luna în care apar, ca venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar. ”
– Încasarea creanțelor în valu tă cu situația apariției unor diferențe de curs valutar
nefavorabile:
31
% = 4111 -,,Clienți” Contravaloarea în lei a creanței în
valută la data facturării
512-„Conturi curente la bănci ” Contravaloarea în lei a creanței
în valută la data încasării
665-„Cheltuieli din diferențe de curs valutar” Diferențe nefavorabile de curs
valutar
– Încasarea creanțelor în valută cu situația apariției unor diferențe de curs valutar
favorabile:
512-„Conturi curente la bănci ” = % Contravaloarea în lei a creanței în
valută la data facturării
4111 -,,Clienți” Contravaloarea în lei a creanței
în valută la data încasării
765-„Venituri din Diferențe nefavorabile
diferențe de curs valutar” de curs valutar
g) Contabilitatea tranzacțiilor privind reducerile comerciale acordate:
Vânzarea bunurilor, semifabricatelor, produselor reziduale și a m ărfurilor, precum și a
serviciilor cu acordare de reduceri în momentul efectuării vânzării, repectiv acordarea
reduceri lor printr -o factură ulterioară.
– Vânzarea cu înscrierea pe factură a reducerilor comerciale în momentul efectuării
acesteia:
4111 -,,Clienți” = % Creanța comercială
Gr. 70 -,,Cifra de afaceri netă” Prețul de vânzare
cu reducere acordată
4427 -,,TVA colectată” TVA
– Acordarea scontul ui de decontare printr -o factură emisă ulterior :
1. Emiterea facturii aferente reducerii comerciale acordate :
% = 4111 -,,Clienți” Datorie comercială
709-,,Reduceri comerciale acordate ”/ Prețul de vânzare
667-,,Cheltuieli privind sconturile acordate” cu reducere acordată
4427 -,,TVA colectată” TVA
32
2. Achitarea reducerii comerciale acordate clientului :
4111 -,,Clienți” = 5121 -,,Conturi la bănci în lei” / Datorie comercială
5311 -,,Casa în lei ”
h) Contabilitatea tranzacțiilor cu improbabilitatea încasării creanțelor:
Cu ocazia inv etarierii creanțelor se constată că este posibil ca acestea să nu se mai
încaseze în viitorul apropiat:
1. Trasnferul clienților în contul clienților incerți sau în litigiu:
4118 -,,Clienți incerți sau în litigiu” = 4111 -,,Clien ți” Creanța comercială
2. Deoarece s -a estim at că o creanță nu se va încasa în totalitate , în contabilitate se vor
înregistra ajustări pentru depreciere, cu suma care nu se mai poate recupera :
6814 -,,Cheluiteli de exploatare = 4 91-,, Ajustari pentru Creanța comercială
privind ajustările pentru deprecierea deprecierea creantelor ‐ clienti”
activelor circulante ”
3. Reduce rea sau anularea ajustărilor constituite pentru deprecierea c reanțelor – clienț i
înregistrate se va anula odată cu încasarea creanței respective, iar suma încasată se va relua în
contul de venituri:
491-,,Ajustări pentru = 7814 -,,Venituri din ajustă ri pentru Creanța comercială
deprec ierea creanțelor – clienți ” deprecierea activelor circulante ”
În situația în care prin hotărâre judecătorescă s -a declarat falimentul clien tului și nu s-
au inregistrat ajustari pentru d eprecierea creanț elor, acestea vor fi scoase din eviden ță, astfel:
654-,,Pierderi din = 4111 -,,Clienți” Creanța comercială
creanțe și debitori diverși ”
i) Contabilitatea acordării de împrumuturi:
Acordarea unui împrumut unei filiale cu dobândă. La scadență filiala achită dobânda și
înapoiază împrumutul:
1. Acordare împrumut :
33
4511 -,,Decontări între = 5121 -,,Conturi la bănci în lei” / Creanța comercială
entitățile afiliate ” 5311-,,Casa în lei ”
2. Înregistrarea dobânzii aferente:
4518 -„Dobânzi aferente decontărilor = 766 -„Venituri din dobânzi” Dobânda
între entitățile afiliate”
3. Încasarea dobânzii și a împrumutului:
5121-,,Conturi la bănci în lei” / = % Creanța comercială
5311 -,,Casa în lei ” 4511 -,,Decontări între Valoarea
entitățile afiliate” împrumutului
4518 -„Dobânziaferente decontărilor Dobânda
între entitățile afiliate”
Potrivit Legii nr. 227/2015 din Codul Fiscal, actu alizată prin Ordonanț a de Urgență nr.
3/2018 :
În urma regularizării TVA, dacă TVA deductibilă aferentă achizițiilor este mai mare
decât TVA aferentă vân zărilor atunci soldul debitor rezultat va reprezenta o creanță a entității
față de bugetul statului. În acest caz intervine recuperarea creanței față de bugetul statului ș i
suma rezultată se va transfera în contul TVA de recuperat :
1. Regularizare T VA:
% = 4426 -,,TVA deductibilă ” TVA
4427 -,,TVA colectată ” TVA
4424 -,,TVA de recuperat ” Creanță
2. Recuperarea TVA de la bugetul statului se efectuează în modul următor :
5121 -,,Conturi la bănci î n lei” = 4424 -,,TVA de recuperat” Creanță
34
Capitolul 3. Studiu de caz al decontărilor cu clienții la nivelul entității “ Digi
Com munication NV ”
3.1. Prezentarea entității “ Digi Co mmunication NV ”
Grupul Digi C ommunication NV , având ca principală componentă societatea RCS &
RDS SA, este unul din cei mai importanți furnizori de servicii de telecomunicații din România,
oferind televiziune prin cablu, D TH, internet fix, date fixe și telefonie fixă, deservind 69,8%
din locuințele din România. De asemenea este ope ratorul unei rețele mobile ava nsate din punct
de vedere tehn ologic care folosește infrastructura proprie de fibră optică. În plus oferă servicii
de telecomunicații în Ungaria, Spania și Italia.
În anul 1992 a fost î nființată în România firma de televiziune prin cablu TVS Holding
Brașov. Aceasta s -a dezvoltat în timp, și prin fuzionări succesive a anumitor active ale acestei
companii cu alte firme de televiziune prin cablu (K appa Bucureș ti, Analog KTV) au for mat
Romania Cable Sistems SA (RCS). Prin achiziția unor rețele fixe de internet și date de pe
teritoriul României , RCS a înființat în 1997 o filială de internet și date , Romania Data Sistems
SA (RDS). A cunoscut o dezvoltare rapidă pe piața din țara noastr ă în contextul cererii în
creștere a serviciilor de telefonie și internet . În anul 2004 s -a înființat serviciul de televiziune
sub marca DIGI , iar î n anul 2005 RCS, RDS și TVS Holdings Brașov au fuzionat și au format
Grupul Digi Co mmunication NV .
Întrepr indere a este o societate cu răspundere limitată (naamloze vennootschap – NV),
listată la bursă și este organizată conform legilor din Olanda. Sediul social este localizat în
Amsterdam, Olanda, iar sediul operațional se află în București, România . Deoarece socie tatea
are acțiunile listate din mai 20 17 pe Piața Reglementată la Vedere a Bursei de Valori București
și sediul conducerii operaționale pe teritoriul România, s ocietatea a ales să aplice cu prioritate
Codul de Guvernanță Corporativă BVB. Aceste informați i sunt descrise conform site -ului
oficial Digi Com munication NV .
Societatea are misiunea de a furniza clienților săi servicii de înaltă calitate oferite la
prețuri competitive î n toate domeniile de activitate: pachete de televiziune prin cablu (analogic
și digital) , abonamente pentru servicii de internet fix și date prin intermediul fibrei optice,
servicii de telecomunicații mobile sau telefonie fixă, distribuția de programe tv prin satelit.
Clienții Digi RCS & RDS sunt atât persoane fizice cât și juridi ce de pe teritoriile în care
compania este prezentă .
35
Tabel 2. Date de identificare a firmei
Tabel întocmit conform informațiilor regăsite pe site -ul oficial al Bursei de Valori
București în care se prezintă datele de identificare a întreprinderii.
Denumi rea entităț ii DIGI COMMUNICATIONS
N.V. („Societatea ”)
Sediul social Amsterdam, Regatul Tarilor de Jos
Adresa sediului operaț ional Bucuresti, str. Dr. Staicovici nr.75, Forum
2000 Building, Faza 1, et.4, Sectorul
5, România
Numarul de inregistrare la C amera de
Comert si Industrie din Regatul Tarilor
de Jos si Numarul de Identificare a
Persoanelor Juridice si Parteneriatelor
din RegatulTarilor de Jos (RSIN) 34132532/29.03.2000
Cod Fiscal/CUI 808800322
CAEN 6110
Piața Reglementată pe care se
tranzacți onează valorile mobiliare emise Bursa de Valori Bucuresti, Segmentul
Principal, Categoria Int’l (Actiuni)
În 14 ianuarie 2019 capitalu l social subscris și vărsat al c ompaniei era de 6.810.425,52
EUR divizat în: 64.556.028 acțiuni de clasă A cu o valoare nominală de 0,10 EUR fiecare ,
respectiv 35.443.972 acțiuni de clasă B cu o valo are nominală de 0,01 EUR fiecare.
36
La data de 31 decembrie 2019, acționarii D igi Communication NV sunt următorii:
Tabel 3. Lista acționarilor
Nume acționar Număr acțiuni Procent (%)
CLASA A
RCS Management S.A. 57.866.545 57,87%
Teszari Zoltan 2.280.122 2,28%
DIGI – acțiuni de trezorerie 4.409.361 4,41%
CLASA B
Acțiuni listate la BVB 34.116.833 34,12%
DIGI – acțiuni de trezorie 1.327.139 1,33%
Tabel întocmit conform Conform raportului anual 2019 publicat pe site -ul oficial Digi
Communication NV .
Conform raportului anual 2019 publicat pe site -ul oficial Digi Co mmunication NV,
societatea funcționează potrivit prevederilor din legea olandeză a societăților, respectiv
prevederilor Codului de Guvernanță Corporativă BVB :
„Consiliul de administrație este în mod colectiv responsabil de administrarea generală a
a societății. (…) Consiliul de Administrație este compus din șapte membri dintre care doi
membri trebuie să fie Admini stratori Executivi și cinci membri sunt Administratori
Neexecutivi. Trei Administratori Neexecutivi nu sunt independenți în sensul stabilit de CGC
BVB. Administratorii sunt desemnați de Adunarea Generală a Acționarilor pe baza
nominalizării obligatorii făc ute de Adunarea Acționarilor de Clasa A. (…) Administratorilor
Executivi le este încredințată conducerea activităților curente ale Societății și sunt responsabili
de atingerea obiectivelor, strategiei și profilului de risc corespunzător, direcției de funcț ionare
și rezultatelor și responsabilitatea corporativă socială relevantă pentru activitatea Societății și a
filialelor acesteia. Administratorii Neexecutivi sunt, inter alia, responsabili de supravegherea
administrării exercitate de către Administratorii Executivi și a treburilor generale ale Societății
și a activității legate de acestea și de acordarea de sfaturi Administratorilor Executivi. Fiecare
Administrator are datoria de a -și exercita îndatoririle care îi sunt atribuite și de a acționa în
interesul corporativ al Societății. Potrivit legii olandeze, interesul corporativ se extinde și asupra
37
intereselor tuturor deținătorilor de acțiuni, precum as acționarii, creditorii, angajații sau alți
deținători de acțiuni. ”
Adunarea Generală a Acționarilor (AGA)
Adunarea Generală anuală trebuie să aibă loc în termen de șase luni de la încheierea
exercițiului financiar precedent . Ordinea de zi a AGA cuprinde dezbateri privind raportul
administratorilor, situațiile financiare anuale, distribuirea profitului și a div idendelor, politica
și raportul de remunerație, ocuparea posturi lor vacante precum și alte propuneri puse în discuție
pentru Consiliul de Administrație.
În cadrul societății există mai multe departamente, dintre care amintim:
– Departamentul de facturare
– Departamentul de finanțe -contabilitate
– Departament de audit intern
– Departamentul de control intern
– Departamentul de servicii clienții
– Departament de televiziune
– Departamentul de securitate informatică
– Departamentul de proces
– Departamentul de Telefonie Fixă ș i Comunicații Mobile
– Departamentul de Software
– Departamentul Administrativ, Aprovizionare, Logistică
– Departamentul de Vânzări și marketing
– Departamentul de Comunicare Internă
– Departamentul de securitate și sănătate în muncă
– Departamentul Tehnic – implement are și mentenanță
– Departamentul Juridic
– Departamentul de Recuperări creanțe
– Departamentul de personal și resurse umane
– Departamentul de achiziții
38
3.1.2. Organizarea economico -financiară
Potrivit prevederilor Legii contabilității 82/1991 Republicată „contabilitatea se
organizează și se conduce, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul
economic, contabilul -șef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție.
Aceste persoane trebuie să ai bă studii economice super ioare.”
Societatea Digi Communication NV aplică Standardele Internaționale de Raportare
Financiară, conform prevederilor legale în vigoare. De asemenea potrivit legii 82/1991
Republicată ,,societățile -mamă, definite astfel în reglementările contabile aplic abile grupurilor
de societăți, întocmesc și prezintă și situații financiare anuale consolidate.
ART. 33 (1) Obiectivul situațiilor financiare anuale consolidate este de a oferi o imagine fidelă
a poziției financiare, performanței financiare și a celorlalt e informații referitoare la activitatea
grupului, potrivit reglementărilor contabile aplicabile.
(2) Situațiile financiare anuale consolidate constituie un tot unitar și se întocmesc în termen de
8 luni de la încheierea exercițiului financiar al societăți i-mamă. Acestea cuprind bilanțul
consolidat, contul de profit și pierdere consolidat, precum și celelalte componente, respectiv
informații referitoare la activitatea grupului, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, și
note explicative la situațiile financiare anuale consolidate.”
Din punctul de vedere al temei abordate în această lucrare, am regăsit în informațiile
publicate în site -ul oficial al entității Digi Communication NV că aceasta aplică o abordare
simplificată în calcularea pierderilor de credit anticipate pentru creanțele comerciale și activelor
aferente contractelor. Entitatea nu ține o evidență a modifică rilor privind riscul de creditare, dar
recunoaș te o pi erdere sub forma unui provizion. Acesta se bazeză pe pierderile de credit
anticip ate, la fiecare dată a raportarii. Sunt stabilit e două matrici de provizionare diferite, în
funcție de tipul de nerecuperabilitate. Astfel clienții sunt grupați în principal în rezidențiali și
persoane juridice, dar mai există și cri terii geografice, după tipuri de servicii, ș.a. În mod
specific , entitatea calculează ratele de neplată luând în considerare factorii de perspectivă în
funcție de ponderea creanț elor existente î n sold ul lunar față de sumele totale facturate lunar
clientilor, î n cursul anului.
Creanțele comerciale ce au scadența depășită cu mai mult d e 6 luni se vor scoate din
evidență .
Un activ financiar este considerat în situație de neplată când plăț ile conform contract ului
nu au fost efectuate cu mai mult de 60 de zile întâ rziere. Cu toate a ceste, î n unele cazuri ,
39
întreprinderea poate conside ra un activ financiar ca fiind în situația neplății atunci câ nd
informaț iile interne sau externe sugere ază faptul că entitatea , nu va primi sumele restante
integral înainte să ia î n calcul eventualele îmb unătăț iri ale creditului . Creanț ele comerciale sunt
anulate când nu există nicio perspe ctivă realistă de a fi recuperate, iar toate garanț iile au fost
efectuate sau au fost transferate entității. În cazul în care o pierdere este ulterior recuperată, este
recunoscuta in situația profitului ș i a pierderii.
În ceea ce privește sistemul entității de facturare, acesta se bazează pe facturi ce se emit
lunar. Prețurile de vânzare pentru majoritatea serviciilor furnizate abonaților se stabi lesc în lei
(monede local e). Toate serviciile furnizate clienților business au prețurile stabilite în euro. De
asemenea, serviciile de telefonie mobilă și fixă furnizate clienților casnici sunt facturate tot în
euro. Dacă prețurile nu sunt calculate în moneda locală, clienții își vor plăti facturile în moneda
locală, la cursul de schimb valutar la data emiterii facturii . În general, serviciile sunt facturate
lunar după scurgerea perioadei pentru care s -a efectuat facturarea și se solicită plata lunară a
acestor a.
Pentru abonament ele cu preț fix t ermenul de plată stabilit este la sfârșitul l unii de
furnizare a serviciului. Perioadele de deconectare pentru neplată sunt variate în funcție de
serviciile oferite . Pentru clienții cu mai multe servicii, se emite o singură factură.
Inter fața de comunicare cu clienții pentru alerte privind facturile restante este foarte
variată: prin SMS, mesaje pop -up, pagină web dedicată, mesaje televizate și altele.
Clienții pot plăti facturile personal, la punctele firmei de vânzare cu amănuntul s au prin
diverse puncte de plată, la ATM -urile bănci lor, pe pagina web sau prin ordin de plată.
40
3.2. Analiza economico -financiară a entității
„Obiectivele și scopurile financiare ale întreprinderii pot fi abordate din diferite puncte
de vedere. O primă abordare vizează maximizarea profitului prin raționalizarea deciziilor
financiare, care se concretizează în creșterea bogăției întreprinderii cu consecințe favorabile
asupra valorii bursiere a acțiunilor și a bogăției acționarilor. Dintr -o altă optică, ce a
managerială, aceste obiective și scopuri vizează în principal realizarea creșterii economice, a
echilibrului financiar și a lichidității financiare. ” (Georgescu, 1999, pag. 81 )
Analiza echilibrului financiar se întocmește pe baza informații lor extrase din bilanțul
contabil , în pricipal. Analiza în ansamblul ei, utilizează informațiile regăsite în totalitatea
situațiilor financiare și se bazează pe propria metodologie și are ca rezultat interpretarea tuturor
acestor informații, în vederea îndeplinirii obiectivelor economico -financiare propuse. Pentru o
analiză financiară completă , informațiile din situațiile financiare necesită a fi completate cu
informații suplimentare despre specificul activității entității , potențialul tehnic și uman,
intensitatea conc urenței și poziția firmei pe piață , potențialul comercial , imaginea firmei și
altele . Potrivit ideilor analizate de Oprean , 2019 -2020 , pag. 46 .
41
Tabel 4. Situația poziț iei financiare
Tabelul prezintă situația individuală a poziției financiare a întreprinderii potrivit
rapoartelor financiare furnizate de Digi Cummunication pe site -ul oficial.
Toate sumele regăsite în tabelul următor sunt exprimate în mii euro.
Indicatorul 2019 2018 2017 2016
Active TOTAL 1.923.516 1.632.872 1.342.230 1.239.477
Active imobilizate 674.697 446.160 1.163.715 1.040.849
Active circulante
TOTAL, din care 216.498 202.128 178.515 198.628
Stocuri 15.560 16.586 10.063 18.552
Creanțe 69.680 60.002 82.472 108.965
Active reprezentand
drepturile de difuzare 17.557 21.379 22.250 30.312
Active aferente
contractelor 50.715 44.076 – –
Creante privind
impozitul pe profit 9 9 547 1.727 2.804
Alte active 11.884 12.419 11.046 6.321
Active financiare
derivate 40.095 33.287 34.883 17.049
Disponibilități bănești 10.998 13.83 2 16.074 14.625
CAPITALURI
PROPRII SI
DATORII – TOTAL 1.923.516 1.632.872 1.342.230 1.239.477
Datorii curente 691.601 662.000 463.978 450.446
Datorii pe termen lung 1.062.138 817.527 735.704 746.428
Capital – Total, din
care 169.777 153.345 142.548 42.603
Capital social 6.810 6.918 6.918 51
Prime de capital 3.406 3.406 3.406 8.247
Actiuni proprii 16.806 14.527 13.922 16.703
Rezerve 18.536 18.583 1.248 9.096
Rezultat reportat 188.679 168.825 138.869 40.474
Capitaluri proprii
atribuibile
proprietarilor
societatii -mama 163.553 146.039 136.519 41.165
Interese care nu
controleaza 6.224 7.306 6.029 1.438
42
Tabel 5. Situatia profitului/pierderii
Tabelul prezintă situația individuală a profitului si pierderii întreprinderii potrivit
rapoart elor financiare furnizate de Digi Co mmunication pe site -ul oficial.
Toate sumele regăsite în tabelul următor sunt exprimate în mii euro.
Indicatori economico -financiari :
Indicator de activ itate (indicatori de gestiune) ce furnizează informații cu referire la:
Viteza de rotație a debitelor -clienți:
– calculează cât de eficientă este întreprinderea în colectarea creanțelor sale;
– indică numărul de zile până la data la care clienții își achită creanțele întreprinderii .
Formulă de calcul:
Sold mediu clienți
Cifra de afaceri x 365
O valoare ce va reprezenta o creștere a indicatorului poate semnal a probleme legate de
control ul creditului acordat cliențilo r, respectiv , creanțe ce vor fi mai greu de în casat (clienți
rău platnici). Potrivit Oprean, 2019 -2010, pag. 146.
2019 2018 2017 2016
Venituri 1.186.026 1.038.121 916.551 842.755
Alte venituri – 8.873 2.509 674
Cheltuieli de
exploatare 1.038.530 925.032 800.841 755.848
Alte cheltuieli 2.496 19.987 2.820 6.969
Profit din
exploatare 145.000 101.975 115.399 79.264
Venituri
financiare 9.984 357 19.977 45.312
Cheltuilei de
finantare 93.867 63.495 55.903 101.467
Costuri nete de
finantare 83.883 63.138 35.926 (56.155
Profit / (pierdere)
brut(ă) 611.117 38.837 79.473 23.109
Impozitul pe
profit 20.533 20.815 17.442 11.326
Profit / (pierdere)
net/(a) 40.584 18.022 62.031 11.783
43
Conform infor mațiilor furnizate în rapoartele anuale pe site -ul oficial al Digi
Communication NV, v iteza de rotație a debitelor clienți au fost:
– În anul 2016 = 39,30 zile
– În anul 2017 = 37,60 zile
Putem ob serva o scădere a vitezei de rotație cu aproximativ 2 zile , ceea ce înseamnă o
îmbunătățire privind încasarea creanțelor comparabil cu 2016.
– În anul 2018 = 32,35 zile
De asemenea în anul 2018 au scăzut considerabil numărul zilelor de în casare clienți și
anume cu aproximativ 5 zile. De aici rezultă creșterea eficienței firmei î n colec tarea creanțelor.
– În anul 2019 = 34,07 zile
În anul 2019 entitatea nu a mai fost la fel de eficientă comparabil cu anul 2018, rezultând
o creștere a zilelor de încasare a creanțelor de aproximativ 2 zile. Acest lucru indică o problemă
la nivelul controlului creditului acordat clienților.
Următorul grafic indică evoluția lichidității curente la nivelul întreprinderii:
Figura 4 . Indicatorul vitezei de rotație a debitelor clienți
051015202530354045
Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019Viteza de rotație a debitelor clienți
Număr de zile
44
Indicator de lichiditate:
Indicatorul lichidității curente
Acesta este unul dintre cei mai importanți indicatori ai unei companii si indică eficacitatea
acesteia de a achita datoriile pe termen scurt, folosind activele pe termen scu rt din bilant .
– valoarea recomandată acceptabilă – în jurul valorii 2;
– oferă garanția de acoperirire a datoriilor curente din activele curente. Conform Oprean,
2019 -2010, pag. 145.
Formulă de calcul:
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
Cu cât valoarea sa este mai mare, cu atât în treprinderea este mai eficientă în a -și achita
datoriile curente fără să acceseze resursele pe termen lung sau împrumuturi noi.
Conform info rmațiilor furnizate în rapoartele anuale pe site -ul oficial al Digi Communication
NV, lichiditățile curente au fost:
– În anul 2016 = 0,36
– În anul 2017 = 0,38
Conform datelor p utem ob serva creștere a indicatorului cu aproximativ 0,02. Acest fapt
indică o îmbunătățire privind plata datoriilor curente folosind activele c urente, dar această
valoarea nu este semnificativă, raportându -ne la valoarea recomandată .
– În anul 2018 = 0,31
În anul 2018 s -a efectuat o scădere a indicatorului în raport cu anul 2017. I ndicatorul
neavând o valoare semnificativă în anul 2017, o scădere c u 0,07 indică o tendință de evoluție
negativă.
– În anul 2019 = 0,31
În raport cu anul 2018, în anul 2019 entitatea nu a înregistrat nicio modificare a
indicatorului. Entitatea nu și -a îmbunătățit eficiența în acoperirea datoriilor curente folosind
activele curente.
45
Următorul grafic indică evoluția lichidității curente la nivelul întreprinderii:
Figura 5 . Indicatorul lichidității curente
00,050,10,150,20,250,30,350,4
Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019Lichiditatea curentă
Procente
46
Concluzii
Societatea Digi Comunications NV și implicit RCS&RDS , deși are sediul social în
Olanda, este o societate inițiată și dezvoltată cu pricepere de un cetățean român, care , pe
parcursul a c irca 25 de ani , a reușit să o includă î n topul furnizorilor de servicii de
telecomunicații din România, dar și în Ungaria, în pofida concurenț ei acerbe din partea marilor
branduri pre cum Vodafone, Orange, Telekom, ș.a ..
Cu un portofoliu de oferte variat î n cele 5 tipuri de servicii media ș i telecomunicaț ii
(televiziune prin cablu, servicii de internet și date fixe, telefonie fixă și mobilă și telev iziune
prin sate lit de tip direct to home („DTH” ), prin construir ea unei infrastructuri moderne ș i rețele
de fibră optică avansate tehnologic, cu o ofertă consi stentă de telecomunicații mobile pentru
comunitățile mari de româ ni din Ita lia și Spania, enti tatea a reușit să obțină o performanță
financiară robustă , a generat în mod constant fluxuri puternice de venituri ( 842,8 milioane de
euro in 2016) și a constituit ș i consolidat marca proprie „ Digi”, marcă puternic recunoscută atâ t
în rândul consumatorilor români câ t și maghiari.
Cu referință la tema abordată în această lucrare am analizat (conform informațiilor
furnizate în rapoartele anuale pe site -ul oficial al Digi Communication NV) , viteza de rotație a
debitelor clienți care au fost in anul 2016 de 39,30 zile , iar î n anul 2017 de 37,60 zile. Putem
observa o scădere a vitezei de rotație cu aproximativ 2 zile, ceea ce înseamnă o îmbunătățire
privind încasarea creanțelor comp arabil cu 2016. De asemenea , în anul 2018 , au scăzut
considerabil numărul zil elor de încasare clienți cu aproximativ 5 zile. De aici rezultă creșterea
eficienței firmei în colecta rea creanțelor. În anul 2019 ( cu 34,07 zile) entitatea nu a mai fost la
fel de eficientă comparabil cu anul 2018, rezultând o creștere a zilelor de încas are a creanțelor
de aproximativ 2 zile. Acest lucru indică o problemă la nivelul controlului creditului acordat
clienților.
Prin prisma încasă rilor de creanț e s-a remarcat o scădere a acestora in 20 19 comparativ
cu anul 2018. Având in vedere perioada nef avorabilă atât pentru economie cât și pentru
societate î n general din timpul pandemiei cu Covid -19 se preconizează în perioada următoare
o scădere economică și o recesiune importantă, urmată de scăderea activității comerciale,
fluctuații importante a le cur surilor de schimb valutar , creșterea ratei șomajului cu un impact
negativ direct asupra chelt uielilor consumatorilor. Această situație ar putea duce la creșterea
numărului de clienți rău-platnici sau la renunțări de contra cte pentru serviciile furnizate , urmate
de perturbări ale fluxului de numerar atât la nivel de entitate cât ș i la nivelul economiei globale.
47
Pentru diminuarea pe cât posibilă a impactului acestei situații , din punct de vedere al
decontărilor de creanțe , mă voi referi îndeosebi la clienții rezidențiali , care au o pondere ridicată
în acest tip de afacere.
Consider că o operațiune importantă în această perioadă este aceea de fidelizare a
clienților prin abordarea unei polit ici coerente bazate pe empatie și î n același timp pe facilitarea
plăților atât pentru clienții casnici cât ș i pentru cei bussines. Este necesară îmbunătățirea
continuă a sistemului de facturare ș i încasare cu creșterea numă rului și „îmblânzirea ”
interfețelor pentru operațiuni on-line deoarece cred că în această perioadă consumatorii sunt
mult mai deschiși și mai interesați de comunicarea on -line în detrimentul celei fizice . Astfel,
consider că ar trebui folosită la maxim această tendință pentr u a dezvolta acest sector, care este
dovedit a fi mai puțin costisi tor. De asemenea, este necesară o comunicare m ai eficientă cu
clienții , axată pe nevoile ș i cerințele acestora, cu decalarea unor termene de plată sau oferirea
unor facilități sub formă de amânări , vauchere, promoții , reduceri care vor crește atractivitatea
serviciilor ș i vor contribui la fidelizare a clienților existenți , clienți care sunt î ntr-un număr foarte
mare și ne dorim să rămână astfel.
48
Bibliografie
Basno Cezar (coord.), Monedă, credit, bănci, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București,
1994
Cardoș V. cursul cu numărul 8 din ,,Contabilitate financiară 1”, Cluj -Napoca, 2019
Căpraru B., Activitatea bancară – Sisteme, operațiuni și practici, Ed. C.H. Beck, București, 2010
Coman F., Contabilitate financiară, Editura Fundației România de Mâine, București, 2002
Chițu A. G. (coord.), Contabilitatea instituțiilor publice după noul sistem contabil, Editura
Irecson, București, 2005
Georgescu N., – “Analiza bilanțului contabil”, Ed. Economică, București, 1999
Ionescu C., Contabilitate, Baze ș i proceduri, Editura Fundației România d e Mâine , București ,
2006
Marinescu C., Tratamentul fiscal și contabil al reducerilor comericale și financiare, R evista
Finanțe Publice și Contabilitate , nr. 5/2017.
Munteanu V., Suport de curs Contabilitate financiară, București, 2014
Ristea M. (coord.), Contabilitatea financiară, Editu ra Universitară, București, 2004
Sălceanu A., Contabilitate financiară în conformitate cu reglementările contabile romanești și
directiveleeuropene, Editura Economica, 2011
Sălceanu A. în ,,Contabilitatea financiară a întrep rinderii”, Editura UPG Ploiești 2007,
Toma C., Dumitrean E., Haliga I., ,,Contabilitate financiară ”, Editura Universitǎții „Alexandru
Ioan Cuza”, Iași, 2013
Tiron Tudor, Contabilitatea c reanțelor si datoriilor curente , curs 6 -7-8, Cluj Napoca, 2010
Grecu A ., Tratamentul contabil și fiscal al creanțelor neîncasate în 2018, 2019, disponibil pe:
http://www.accountantsgroup.ro/Articole/Trat amentul -contabil -și-fiscal -al-creanțelor –
neincasate -in-2018/37
Ristea M., Dumitru C., Contabilitate financiară, București, disponibil pe:
http://www.biblioteca -digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=64
49
***https://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/ FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=DI
GI
***https://www.digi -communications.ro/ro/relatia -cu-investitorii/actiuni/arhiva –
actiuni/raportari -financiare -actiuni -arhiva/
***OMFP 1802/2016
***Legea contabilității nr. 82/1991 publicată în Monitorul Oficial Nr. 454 din 18 iunie 2008,
actualizat în 2011
***Legea nr. 227/2015 privind Codu l fiscal din 06.01.2016 publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 22 din 13 ianuarie 2016
***Legea nr. 227/2015 din Codul Fiscal, actualizată prin Ordonanța de Urgență nr. 3/2018
***Legea 287/2009 din Noul Cod Civil actualizat ăn 2020
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitate și Informatică de Gestiune [628460] (ID: 628460)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.