Contabilitate și Informatică de Gestiune [625604]

Universitatea din Petroșani
Facultatea de Științe

Specializarea
Contabilitate și Informatică de Gestiune

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator,
Conf. univ. dr. Monea Mirela

Absolventă,
Gabor Roxan a

Petroșani
2018

Universitatea din Petro șani
Facultatea de Științe

Specializarea
Contabi litate și Informatică de Gestiune

ANALIZA RATELOR DE G ESTIUNE
PE EXEMPLUL S.C. LĂS TĂREL S.R.L.

Coordonator
Conf. univ. dr. Monea Mirela

Absolvent ă
Gabor Roxana

Petro șani
2018

CUPRINS

CAPITOLUL 1. CONCEPT E GENERALE PRIVIND A NALIZA RATELOR DE
GESTIUNE ALE SOCIETĂ ȚII. ………………………….. ………………………….. ………………….. 4

1.1. Gestiunea generală a capitalurilor. ………………………….. ………………………….. ……. 5
1.1.1. Analiza gestiunii capitalurilor permanente. ………………………….. ……………….. 7
1.1.2. Analiza gestiunii capitalurilor proprii. ………………………….. ……………………….. 8
1.2. Gestiunea generală a activelor. ………………………….. ………………………….. ………… 8
1.2.1. Analiza gestiunii activului total. ………………………….. ………………………….. …. 9
1.2.2. Analiza gestiunii activelor imobilizate. ………………………….. …………………….. 10
1.2.3. Analiza gestiunii activelor circulante. ………………………….. ………………………. 10
1.3. Gestiunea stocurilor. ………………………….. ………………………….. …………………….. 11
1.3.1. Analiza gestiunii stocurilor totale. ………………………….. ………………………….. .. 11
1.3.2. Analiza gestiunii stocurilor pe elemente componente. ………………………….. . 12
1.4. Gestiunea creanțelor. ………………………….. ………………………….. ……………………… 14
1.4.1. Analiza gestiunii creanțelor curente. ………………………….. …………………………. 15
1.4.2. Analiza gestiunii creanțelor din exploatare. ………………………….. ……………….. 17
1.4.3. Analiza gestiunii creditului client. ………………………….. ………………………….. .. 17
1.5. Gestiunea datoriilor. ………………………….. ………………………….. ………………………. 18
1.5.1. Analiza gestiunii datoriilor totale. ………………………….. ………………………….. .. 19
1.5.2. Analiza gestiunii datoriilor curente. ………………………….. ………………………….. 20
1.5.3. Analiza gestiunii datoriilor din exploatare. ………………………….. ……………….. 21
1.5.4. Analiza gestiunii creditului furnizor. ………………………….. ………………………. 21

CAPITOLUL 2. PREZEN TAREA SOCIETATII S.C . LĂSTĂREL S.R.L. ……………….. 22
2.1. Date de identificare a firmei. ………………………….. ………………………….. …………….. 22
2.2. Scurt istoric. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 22
2.3. Indicatorii e conomici aferenți perioadei 2015 – 2017 (mii lei). ………………………… 23
2.4. Prezentarea produselor / serviciilor. ………………………….. ………………………….. …… 27
2.5. Structura personalului. ………………………….. ………………………….. …………………….. 29
2.6. Politica contabilă a firmei. ………………………….. ………………………….. ……………….. 30
2.7. Organizarea compartimentului financiar contabil. ………………………….. …………….. 32

CAPITOLUL 3. ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE PE EXEMPLUL S.C.
LĂSTĂREL S.R.L. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 33
3.1. Analiza generală a capitalurilor ………………………….. ………………………….. …………. 34

3.1.1. Analiza gestiunii capitalurilor permanente. ………………………….. ………………… 34
3.1.2. Calculul rotației capitalurilor proprii. ………………………….. ……………………….. 35
3.2. Gestiunea generală a activelor. ………………………….. ………………………….. ………. 37
3.2.1. Analiza rotației activelor totale. ………………………….. ………………………….. …… 37
3.2.2. Calculul rotației activelor imobilizate. ………………………….. ………………………. 39
3.2.3. Analiza gestiunii activelor circulante. ………………………….. ……………………….. 41
3.3. Gestiunea stocurilor. ………………………….. ………………………….. …………………….. 42
3.3.1. Analiza gestiunii stocurilor totale. ………………………….. ………………………….. .. 42
3.3.2. Analiza gestiunii stocurilor de mărfuri. ………………………….. …………………….. 43
3.4. Gestiunea creanțelor. ………………………….. ………………………….. ……………………… 45
3.4.1. Analiza rotației creanțelor totale. ………………………….. ………………………….. …. 45
3.4.2. Analiza gestiunii creanțelor curente. ………………………….. ……………………….. 46
3.4.3. Analiza gestiunii creanțelor din exploatare. ………………………….. ……………….. 48
3.4.4. Analiza gestiunii creditului clienți. ………………………….. ………………………….. . 50
3.5. Gestiunea datoriilor. ………………………….. ………………………….. ………………………. 52
3.5.1. Analiza gestiunii datoriilor totale. ………………………….. ………………………….. .. 52
3.5.2. Rotația datoriilor curente. ………………………….. ………………………….. …………… 52
3.5.3. Rotația creditului furnizori. ………………………….. ………………………….. ………… 53

CONCLUZII ȘI RECOMAN DĂRI. ………………………….. ………………………….. ……………. 56

BIBLIOGRAFIE. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 58

ANEXE. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 60

4
CAPITOLUL 1. CONCEPTE GENERALE PRIVIND ANALIZA
RATELOR DE GESTIUNE ALE SOCIETĂȚII.

Ratele de gestiune oferă informații calitative privind elementele bilanțului financiar
care se referă la comportamentul fiecărei componente pe parcursul exercițiului financiar.
Acest comportament este diferit în funcție de natura elementului bilanțier (activ sau pasiv) și
se referă la lichiditatea stocurilor și creanțelor comerciale pe de o parte, respectiv la
exigibilitatea dat oriilor de exploatare pe de altă parte.
Măsurarea vitezei de rotație se realizează cu ajutorul a doi indicatori:
– numărul de rotații – arată de câte ori se rotește elementul de activ sau pasiv
luat în considerare prin cifra de afaceri într-o perioadă de gestiune. Dacă are loc creșterea
acestui ind icator atunci aceasta înseamnă sporirea eficienței utilizării elementului.
– durata în zile a unei rotații – arată durata medie în care elementul analizat
parcurge înt regul ciclul economic și se reîntoarce în forma inițială în societate. Reducerea
duratei un ei rotații înseamnă o recuperare mai rapidă a elementului analizat sub formă
bănească.
Cifra de afaceri încorporează elementele valorice necesare pentru acoperirea
cheltuielilor de fabricație, reînnoirea stocurilor de materiale, a mașinilor și utilajelor, pentru
plata furnizorilor de materiale și echipamente, plata salariilor, rambursarea creditelor cât și
pentru acoperirea altor nevoi.
Astfel, fiecare element de activ sau pasiv va fi reînnoit î ntr-un interval de timp prin
cifra de afaceri, iar fiecare dato rie va fi achitată într -un anumit timp prin componenta
valorică a cifrei de afaceri. Timpul, ca factor de influență, se referă la perioada de gestiune
pentru care se face analiza și se exprimă în num ăr de zile calendaristice ale perioadei (lună,
trimestru, semestru, an).
Modificarea vitezei de rotație poate avea următoarele efecte:
– accelerarea vitezei de rotație se realizează când are loc creșterea numărului de
rotații sau diminuarea în zile a unei rotații care are ca efect:
– reducerea necesarului absolut sa u relativ de resurse pentru realizarea unui
anumit nivel al cifrei de afaceri;
– obținerea unui nivel al cifrei de afaceri mai mare la un consum total de
resurse;

5
– creșterea masei profitului ca efect al sporirii cifrei de afaceri în măsura în care
cheltuielile nu cresc într-o mă sură mai mare ca și creșterea cifrei de afaceri;
– încetinirea vitezei de rotație când are loc reducerea numărului de rotații sau
creșterea du ratei în zile a unei rotații ce are ca efect:
– creșterea necesarului absolut sau relativ de resurse pentru atingerea unui
anumit nivel al cifrei de afaceri;
– obținerea unui nivel mai scăzut al cifrei de afaceri la același consum total de
resurse;
– reducerea m asei profitului.
Analiza gestiunii resurselor se realizează pe două mari direcții:
– analiza ratelor de gestiune a activelor;
– analiza ratelor de gestiune a pasivelor.
Analiza ratelor de gestiune se face detaliat, astfel:
– ratele de gestiune a resurselor financiare;
– ratele generale de gestiune a utilizărilor financiare;
– ratele de gestiune a stocurilor;
– rata de gestiune a creanțelor;
– rata de gestiune a datoriilor curente.
Analiza pe baza ratelor de rotație vine să suplinească insuficiența aplicării analizei
patrimoniale, care deși evidențiază indicatori semnificativi pentru aprecierea lichidității,
prezintă unele limite prin informațiile statice furnizate.
Astfel, putem spune că ratele de rotație furnizează informațiile calitative cele mai
bogate în semnific ații pentru analiza bilanțului, ele exprimând viteza cu care elemente le
bilanțului sunt reînnoite în cadrul activității curente1.

1.1. Gestiunea generală a capitalurilor.
Capitalul total al firmei este format din capitalurile proprii î mpreună cu cele
împrumutate. Stabilirea unei structuri de finanț are optime, adică a unui raport
corespunzător între capitalurile împrumutate și cele proprii, reprezintă o problemă de
gestiune financiară cu implicații directe în mărimea eficienței și a controlului întreprinderii.

1Brîndescu -Olaru , Daniel, Studii monofactoriale privind potențialul ratelor financiare în evaluarea riscului de
insolvență , Editura Politehnica Timișoara, 2014

6
După modul de folosință , adică după durata de imobilizare a capitalurilor
constituite din diverse surse, capitalul total al întreprinderii se materializează în două mari
categorii de active:
– active imobilizate;
– active circulante.

Activele imobilizate.
Reprezintă plasamente de capital pe termen îndelungat, mai mare de un an. Ele mai
sunt cunoscute și sub denumirea de utilizări durabile , corespunzând în general resurselor
stabile, adică capitalurilor permanente ale întreprinderii.
Activele imobilizate se concretizează în imobilizări necorporale, corporale și
financiare.
a) Imobilizările necorporale sunt active identificabile nemonetare, fără
suport material care sunt deținute pentru utilizare în procesul de producț ie, pentru a
fi închir iate terților sau pentru scopuri administrative.
b) Imobilizările corporale sunt active care sunt deținute de o firmă
pentru a fi utilizate în producția de bunuri și prestarea de servicii, pentru a fi
închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri a dministrative și sunt utilizate pe
parcursul unei perioade mai mari de un an.
c) Imobilizările financiare cuprind:
– acțiunile deț inute la entitățile afiliate;
– împrumuturile acordate entităților afiliate;
– interesele de participare;
– împrumuturile acordate entităților de care compania este legată în
virtutea intereselor de participare;
– investiții deținute ca imobilizări;
– alte împrumuturi (garanțiile, depozitele și cauțiunile depuse de
entitate la terți).

Activele circulante.
Reprezintă plasamente d e capital pe termen scurt, mai mic de un an, în elemente
necesare desfășurării neîntrerupte a procesului de fabricație sau comercializare al
întreprinderii.

7
Durata plasamentului se limitează la un ciclu economic, capitalurile avansate fiind
recuperate prin vânzarea și încasarea producției și reintroduse într -un nou ciclu economic2.
În cadrul activelor circulante se disting următoarele subgrupe în funcție de gradul
de lichiditate, respectiv rapiditatea cu care se transformă în disponibilități bănești:
a) Stocurile de active circulante cuprind:
– materii prime și materiale consumabile;
– producția în curs de execuție;
– produse finite și mărfuri;
– avansuri pentru cumpărări de stocuri.
Diversele categorii de stocuri au o durată de imobilizare determinată de specificul
proceselor de aprovizionare, producție și desfacere.
b) Creanțele cuprind:
– creanțele comerciale;
– sumele de încasat de la entitățile afiliate;
– alte creanțe;
– capitalul subscris și nevărsat.
Toate aceste elemente sunt rapid transformabile în m onedă.
c) Investițiile pe termen scurt cuprind: acțiunile deținute la entitățile afiliate,
alte investiții pe termen scurt, de asemenea, rapid transformabile în monedă.
d) Casa și conturile la bănci care prezintă chiar forma lichidă a activelor
circulante. În urma încasărilor realizate din vânzarea producției, din activități financiare
sau extraordinare și a onorării obligațiilor față de furnizori, creditori, bugete, salariați,
întreprinderea trebuie să dețină un minim de disponibilități bănești, minim de t rezorerie, în
orice moment, pentru a face față plăților urgente3.

1.1.1. Analiza gestiunii capitalurilor permanente.
Analiza gestiunii capitalurilor permanente se măsoară cu ajutorul indicatorului viteza
de rotație a capitalurilor permanente și arată modul de fructificare a resurselor permanente
într-o perioadă de gestiune. Se consideră că, există o eficiență acceptabilă a acestui indicator,

2 Dumbravă , Mădălina, Analiza structurii financiare a capitalurilor societății comerciale SC DELTA SRL , Editura
Artifex, București,2010
3 Isfănescu , Aurel, Analiza economico -financiară ; http://www.biblioteca -digitala.ase.ro

8
atunci când acesta atinge valoarea de două rotații corespunzător unei durate medii de
încasare de 180 de zile.
Asupra acestei rate se poate acționa astfel:
– creșterea eficienței capitalului permanent;
– alocarea corespunzătoare a capital ului permanent în procesul finanțării
Formula de calcul utilizată este:
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑝𝑟𝑚 =𝐶𝐴
𝐶𝑝𝑟𝑚 (1.1)
– durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝐶𝑝𝑟𝑚 =𝐶𝑝𝑟𝑚
𝐶𝐴𝑥365 (1.2)
unde,
CA – cifra de afaceri;
Dz – durata în zile.

1.1.2. Analiza gestiunii capitalurilor proprii.
Viteza de rotație a capitalurilor proprii arată numărul de „reutilizări” ale capitalului
propriu pe seama cifrei de afaceri într -o perioadă de gestiune. Valoarea minimă care asigură
o eficiență acceptabilă a indicatorului este de două rotații care corespunde unui termen mediu
de revenire sub formă bănească inițială de 180 de zile. Măsurile principale de influențare a
ratei sunt:
– creșterea eficienței capitalurilor proprii;
– creșterea grad ului de valorificare a capitalului propriu.
Relația utilizată este:
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑝𝑟=𝐶𝐴
𝐶𝑝𝑟 (1.3)
– durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝐶𝑝𝑟=𝐶𝑝𝑟
𝐶𝐴𝑥365 (1.4)

1.2. Gestiunea generală a activelor.
Activele, indiferent de forma lor, reprezintă unul dintre factorii importanți de
producție ai unei întreprinderi. Modul în care acestea sunt procurate și gestionate într -o

9
întreprindere reprezentând un interes deosebit atât pentru entitățile economice de l a nivel
național cât și internațional.
O definiție a activelor este dată de autorul Marian Siminică cu trimitere la OMFP
3055/2009 (actual 1802/2014) și la paragraful 49 din Cadrul general pentru întocmirea și
prezentarea situațiilor financiare – IFRS, und e activele sunt definite ca fiind: „resursele
controlate de întreprindere ca rezultat a unor evenimente trecute, de la care se așteaptă să
genereze beneficii economice viitoare pentru entitate. Un activ este recunoscut în
contabilitate și prezentat în bila nț atunci când este probabilă realizarea unui beneficiu
economic viitor de către entitate și activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată
în mod credibil”4 . În literatura de specialitate activele sunt identificate pe două mari grupe:
active im obilizate (active fixe) și active circulante.

1.2.1. Analiza gestiunii activului total.
Viteza de rotație a activului total reflectă eficiența utilizării tuturor elementelor de
activ, respectiv nivelul general de organizare a activității. Se consideră că, pentru unitățile
industriale acest indicator poate lua următoarele valori5:
– < 1 rotație reflectă o organizare necorespunzătoare ;
– 1-1,2 rotații reflectă o organizare mediocră;
– 1,2-4 rotații reflectă o organizare satisfăcătoare ;
– > 4 rotații reflectă o or ganizare bună.
Între măsurile care pot fi luate pentru îmbunătățirea acestui indicator sunt:
– optimizarea structurii activului în acord cu obiectul de activitate și
particularitățile tehnice și tehnologice ale activității de exploatare și comercializare;
– valorificarea superioară a imobilizărilor fixe;
– fructificarea resurselor materiale și creșterea gradului lor de lichiditate;
– creșterea cifrei de afaceri.
Formulele de calcul utilizate sunt:
– număr de rotații:

4 Siminică Marian, Diagnosticul financiar al firmei , Editura Sitech, Craiova, 2010, pag. 35
5 Robert Libby , Daniel G. Short , Patricia A. Libby , Fondements de la comptabilité financière : une approche dynamique ,
Editura Chenelière, McGraw -Hill, 2003

10
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐴𝑇=𝐶𝐴
𝐴𝑇 (1.5)
– durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝐴𝑇=𝐴𝑇
𝐶𝐴𝑥365 (1.6)

1.2.2. Analiza gestiunii activelor imobilizate.
Acest indicator se mai numește și intensitate a capitalizării și reflectă eficiența
utilizării imobilizărilor. Valoarea minimă care asigură o eficiență acceptabilă a gestiunii
imobilizărilor este de 4 rotații iar durata de revenire la forma bănească inițială este de 90 zile.
Creșterea vitezei de rotație evidențiază creșterea eficienței utilizării imobilizărilor
precum și reducerea duratei în zile a unei r otații adică creșterea gradului de lichiditate a
activului imobilizat6. Factorii și măsurile de influențare a nivelului și evoluției acestui
indicator sunt:
– optimizarea structurii activelor fixe în sensul creșterii ponderii imobilizărilor
fixe active;
– reducerea consumului specific de imobilizări fixe la un leu cifră de afaceri.
Relațiile de calcul utilizate sunt:
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐴𝑖=𝐶𝐴
𝐴𝑖 (1.7)
– durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝐴𝑖=𝐴𝑖
𝐶𝐴𝑥365 (1.8)
1.2.3. Analiza gestiunii activelor circulante.
Exprimă numărul de rotații și durata medie a unei rotații efectuate de activele
circulante prin cifra de afaceri. Valoarea minimă care asigură o eficiență acceptabilă a
gestiunii activelor circulante este de 6 rotații, care corespund e unui termen mediu de
revenire sub forma bănească inițială de 60 zile. Creșterea vitezei de rotație reflectă sporirea
eficienței utilizării activelor circulante, reducerea duratei de recuperare a lor în formă
bănească ( creșterea gradului de lichiditate a activului circulant), îmbunătățirea structurii
activelor circulante în corelație cu specificul activității7.
Factorii care influențează nivelul și evoluția indicatorului sunt:

6 Petrescu , Silvia, Analiz ă și Diagnostic Financiar -Contabil , ediția a II -a, Editura CECCAR, Bucure ști, 2008
7 Petrescu , Silvia, Analiz ă și Diagnostic Financiar -Contabil , ediția a II -a, Editura CECCAR, Bucure ști, 2008

11
– optimizarea structurii activelor circulante materiale;
– gestionarea eficientă a stocurilor;
– optimizarea mărimii stocurilor;
– creșterea gradului de lichiditate a activelor circulante.
Formulele utilizate:
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐴𝑐=𝐶𝐴
𝐴𝑐 (1.9)
– durata în zile a unei rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐴𝑐=𝐴𝑐
𝐶𝐴𝑥365 (1.10)

1.3. Gestiunea stocurilor.
1.3.1. Analiza gestiunii stocurilor totale.
Rotația stocurilor arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile activității
până se reîntorc în forma bănească inițială. Cu cât viteza de rotație a lor este mai mare cu atât
eficiența folosirii lor este mai ridicată, având ca efect eliberarea de resurse financiare.
Rata de gestiune a stocurilor arată de câte ori într -o perioadă de ges tiune stocurile
materiale trec succesiv prin fazele de aprovizionare, fabricație și vânzare, respectiv durata în
zile a unei rotații complete. Valoarea minimă care asigură o eficiență acceptabilă a gestiunii
stocurilor este de 8 rotații care corespunde unu i termen mediu de revenire sub formă
bănească inițială de 45 zile8.
Cu cât viteza de rotație a stocurilor este mai mare cu atât eficiența folosirii lor este
mai ridicată. Această situație se realizează atunci când creșterea cifrei de afaceri se
realizează într-un ritm superior volumului stocurilor. Principalul efect este de eliberare de
resurse financiare.
Încetinirea vitezei de rotație a stocurilor înseamnă reducerea eficienței folosirii lor
datorită creșterii mai rapide a stocurilor față de cifra de aface ri. Principalul efect este de
imobilizare de resurse financiare.
Eliberările (E) sau imobilizările (I) se determină după relația:
𝐸(−),𝐼(+)=(𝐷𝑧1−𝐷𝑧0)𝑥𝐶𝐴1
𝑇 (1.11)
Formula de calcul:

8 Robu , Vasile , Evaluarea întreprinderii , Editura ASE, Bucuresti, 2003

12
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝑆𝑡=𝐶𝐴
𝑆𝑡 (1.12)
– durata în zile a unei rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝑆𝑡=𝑆𝑡
𝐶𝐴𝑥365 (1.13)
1.3.2. Analiza gestiunii stocurilor pe elemente componente.

1.3.2.1. Gestiunea stocurilor de materii prime și materiale.
Viteza de rotație a stocurilor aproximează de câte ori a fost rulat stocul, pe
parcursul exercițiului financiar; stocul mediu se calculează astfel9:
Stoc mediu= (sold inițial stoc+sold final stoc) / 2.
Formule aplicabile:
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝑆𝑚𝑝=𝐶ℎ𝑚𝑝
𝑆 (1.14)
– durata în zile a unei rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝑆𝑚𝑝=𝑆𝑚𝑝
𝐶ℎ𝑚𝑝𝑥365 (1.15)

1.3.2.2. Analiza gestiunii stocurilor de producție neterminată (în
curs de execuție).
Producția în curs de execuție, reprezintă producția care nu a trecut prin toate fazele
(stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum și produsele nesupuse
probelor și recepției tehnice sau necompletate în întregime. În cadrul producție i în curs de
execuție se cuprind, de asemenea, serviciile și studii în curs de execuție sau neterminate10.
Relația de calcul:
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝑆𝑝𝑟𝑛=𝐶ℎ𝑝𝑟𝑛
𝑆𝑝𝑟𝑛 (1.16)

9 Dăneț, Alina, Vereș, Eleonora, Analiza contabilă managerială sau informații contabile pentru manageri , Editura
Orator, Brașov, 2003 , pg. 93
10 Dăneț, Alina, Vereș, Eleonora, Analiza contabilă managerială sau informații contabile pentru manageri , Editura
Orator, Brașov, 2003 , pg. 95

13
– durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝑆𝑝𝑟𝑛=𝑆𝑝𝑟𝑛
𝐶ℎ𝑝𝑟𝑛𝑥365 (1.17)

1.3.2.3. Analiza gestiunii stocurilor de produse finite.
Activitatea desfășurată de agenții economici din sfera producției materiale se
concretizează în obținerea de produse finite, semifabricate, produse reziduale, lucrări și
servicii.
Relația de calcul:
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝑆𝑝𝑓=𝐶ℎ𝑝𝑓
𝑆𝑝𝑓 (1.18)
– durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝑆𝑝𝑓=𝑆𝑝𝑓
𝐶ℎ𝑝𝑓𝑥365 (1.19)
Variația stocurilor de produse finite reprezintă o corecție a cheltuielilor de
producție pentru a reflecta faptul că fie producția a mărit nivelul stocurilor, fie vânzările
suplimentare au redus nivelul stocurilor.

1.3.2.4. Analiza gestiunii stocurilor de mărfuri .
Viteza de circulație a mărfurilor este un indicator relativ al stocurilor. Ea semnifică
mărimea stocului mediu în zile rulaj sau durata medie cât mărfurile stau sub formă de stoc.
Prin conținut și semnificație este identică cu stocul mediu zile rulaj11.
Relațiile de calcul sunt:
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝑆𝑚𝑓=𝐶ℎ𝑚𝑓
𝑆𝑚𝑓 (1.20)
– durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝑆𝑚𝑓=𝑆𝑚𝑓
𝐶ℎ𝑚𝑓𝑥365 (1.21)
Dinamica acestui indicator se manifestă prin încetinire și accelerare a circulației
mărfurilor. În cazul încetinirii are loc o mărire a numărului de zile, pentru ca la accelerare
să se reducă numărul de zile cât mărfurile rămân sub formă de stoc. Preocuparea generală

11 Dăneț, Alina, Vereș, Eleonora, Analiza contabilă managerială sau informații contabile pentru manageri , Editura
Orator, Brașov, 2003 , pg. 94

14
este de a menține o viteză accelerată pentru circulația mărfurilor. Viteza reală de circulație
a mărfurilor diferă semnificativ de la produs la produs, de la un stadiu de circulație a
mărfurilor la alt stadiu (de la comerțul cu ridicata la comerțul cu amănuntul), de la firmă la
firmă.
Și viteza de circulație și stocul mediu zile rulaj reflectă, pe de o parte, acțiunea
fiecărui factor d e influențare a stocurilor, iar pe de altă parte, politica managerială a firmei
(la aprovizionare, tehnici de stocare, tehnici de vânzare).
Numărul de rotații ale stocului mediu surprinde de câte ori s -a reînnoit stocul în
decursul unei perioade de timp (d e obicei un an).
Cu cât numărul de rotații este mai mare, cu atât desfășurarea activității comerciale
este mai bună. Un număr ridicat al rotațiilor favorizează susținerea afacerii cu un capital
mai redus.

1.4. Gestiunea creanțelor .
Activitatea oricărei î ntreprinderi generează un sistem complex și variat de relații
economice și juridice cu cumpărătorii de produse și mărfuri livrate, beneficiarii de servicii
prestate, personalul angajat, bugetul de stat privind plata impozitelor și taxelor, alte
persoane ju ridice și fizice.
Creanțele reprezintă drepturi juridice ale societății ca și creditor de a primii la
scadența stabilită de contractele întocmite, cambiile primite sau de alte documente o sumă
de bani, bunuri materiale ori alte valori de la persoane juridi ce sau fizice numite debitori.
Ratele de gestiune a creanțelor curente exprimă durata medie în zile de încasare a
contravalorii creanțelor curente. Astfel, se indică decalajul mediu în zile între data facturării
și data încasării contravalorii. Valoarea mi nimă care asigură o stare acceptabilă a gestiunii
creanțelor este de 4 rotații, care corespunde unei durate medii de încasare a creanțelor de 90
de zile. Valoarea optimă a duratei de încasare a creanțelor este de 30 de zile. În dinamică
este de preferat c a durata medie de încasare a creanțelor să fie mai mică decât durata medie
de plată a datoriilor.
Rată de structură patrimonială ce face parte din categoria ratelor activelor
circulante.
Se calculează astfel:
𝑅𝐶𝑟 =𝐶𝑟
𝑇𝐴𝑥100 (1.22)
sau,

15
𝑅𝐶𝑟 =𝐶𝑟
𝐴𝑐𝑥100 (1.23)
Această rată va înregistra valori foarte scăzute sau nule în cazul întreprinderilor de
comerț cu amănuntul și a celor de prestări servicii și valori mai ridicate în cazul altor
societăți.
Analiza expresă a creanțelor poate fi efectuată în baza informațiilor din Raportul
financiar al întreprinderii și cuprinde mai multe etape.
a) Analiza modificării valorii absolute a creanțelor pentru perioada de gestiune
(total și pe componente aparte). Modificarea valorii absolute se calculează ca diferența
dintre mărimea creanțelor la sfârșitul anului de gestiune și mărimea lor la începutul anului.
b) Analiza modificării mărimii relative (ritmului de creștere ) a creanțelor în
perioada de gestiune (total și pe componente). În acest scop se calculează raportul dintre
mărimea creanțelor la sfârșitul anului de gestiune și valoarea lor la începutul anului. În
vederea formulării unor concluzii corecte, ritmul de creștere al creanțel or, îndeosebi a celor
comerciale, trebuie să fie comparat cu ritmul de creștere al vânzărilor. Ritmul de creștere a
vânzărilor urmează să depășească ritmul de creștere a creanțelor.
Analiza modificării ponderii creanțelor în valoarea totală a activelor și în valoarea
activelor curente. Pentr u a trage concluzii referitor la accelerare a sau încetinirea
rotației creanțelor, urmează a fi calculat numărul de rotații și perioada de încasare (în
zile) pentru anul de gestiune și de comparat rezultatele obținute cu indicatorii respectivi ai
anului precedent.
Accelerarea rotației creanțelor se interpretează ca o tendință pozitivă. Numărul de
rotații se determină ca raportul dintre venitul din vânzări și valoarea medie a creanțelor12.
Formula de calcul:
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑟= 𝐶𝐴
𝐶𝑟 (1.24)
– durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝐶𝑟=𝐶𝑟
𝐶𝐴𝑥365 (1.25)

12 Popa, Adriana, Dăneț, Alina, Dăneț, Adrian, Management financiar , Editura Economic ă, București, 2001 , pg. 63,64

16
1.4.1. Analiza gestiunii creanțelor curente.
Creanțele sunt caracterizate printr -un decalaj în timp între momentul livrării
bunurilor, lucrărilor și serviciilor de către furnizori și momentul plății acestora de către
clienți. În cazul creanțelor curente acestea se referă la creanțele pe perioade scur te de timp.
În general se referă la plata la termen a facturilor, cu termene de la 7 la 30 zile.
Formulele utilizate:
𝑅𝐶𝑟 𝑐𝑟𝑡=𝐶𝑟𝑐𝑟𝑡
𝐴𝑐𝑥100 (1.26)
unde,
Crcrt – creanțe curente.
Numărul de rotații al creanțelor curente se cal culează cu relațiile:
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑟𝑐𝑟𝑡=𝐶𝐴
𝐶𝑟𝑐𝑟𝑡 (1.27)
– durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝐶𝑟𝑐𝑟𝑡=𝐶𝑟𝑐𝑟𝑡
𝐶𝐴𝑥360 (1.28)
În baza informațiilor din Anexa la Bilanțul contabil (compartimentul „Starea
creanțelor pe termen scurt") se calculează ponderea creanțelor curente (la care termenul de
plată n -a sosit) și ponderea creanțelor cu termenul expirat în profilul fiecărui tip de creanțe .
Informațiile din Anexa nominaliza tă la Bilanțul contabil permit calcularea ponderii
creanțelor cu termenul expirat pentru următoarele intervale de timp:
– până la 3 luni;
– de la 3 luni până la 1 an;
– mai mult de 1 an.
Existența creanțelor cu termenul expirat generează dificultăți financiare, deoarece
întreprinderea nu dispune de mijloace bănești suficiente pentru achiziția stocurilor, plata
salariilor etc. Suplimentar la aceasta, o asemenea „ înghețare " a mijloacelor întreprinderii
duce la încetinirea vitezei de rotație a capitalul ui. Majorarea ponderii creanțelor cu
termenul expirat sporește riscurile nerambursării datoriilor debitoare și, în final,
diminuează profitul.
Pozitiv se apreciază cresterea numărului de rotații care va contribui la reducerea
perioadei de încasare a creanț elor.

17
1.4.2. Analiza gestiunii creanțelor din exploatare.
Reprezintă valori de încasat din vânzări pe credit, de bunuri rezultate din exploatare
(produse, lucrări, servicii). Sunt generate de ciclul de exploatare al întreprinderii (cum sunt
creanțele -clienți, efectele comerciale de primit și alte creanțe asimilate).
La inventar, creanțele din exploatare (în cadrul cărora, de regulă, ponderea cea mai
importanta revine creanțelor -clienți) pot fi categorisite ca fiind creanțe ordinare, creanțe
incerte, creanțe litigioase sau creanțe irecuperabile.
Numai creanțele incerte și litigioase pot genera constituirea unor provizioane pentru
depreciere.
Creanțele din exploatare pot fi divizate în admisibile (justificate, normale) și
inadmisibile (nejustificate, anormale).
Creanțele comerciale inadmisibile apar ca rezultat al reținerii plăților de către
cumpărători peste termenele de plată stabilite sau a nerespectării de către cumpărători și
furnizori a condițiilor contractuale, ce d uce la apariția pretențiilor față de acestea. Totodată,
la categoria acestor creanțe se referă și datoriile angajaților privind restituirea pagubelor
materiale13.
Formule utilizate:
(sold mediu creanțe / Cifra de afaceri cu TVA) * număr zile perioada
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑟𝑒𝑥=𝐶𝐴
𝐶𝑟𝑒𝑥 (1.29)
– durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝐶𝑟𝑒𝑥=𝐶𝑟𝑒𝑥
𝐶𝐴𝑥365 (1.30)
unde,
𝐶𝑟𝑒𝑥 – sold mediu creanțe din exploatare.

1.4.3. Analiza gestiunii creditului client.
Într-o economie de piață, definitorie pentru aprecierea stării economico -financiară
a oricărei întreprinderi este cifra de afaceri. Aceasta întrucât, cifra de afaceri este
dependentă de o serie de factori cum ar fi: volumul producției, p rețul de vânzare, calitatea

13 Popa, Adriana, Dăneț, Alina, Dăneț, Adrian , Management financiar , Editura Economică, București, 2001 , pg. 73

18
produselor, activitatea promoțională și nu în ultimul rând de nivelul creditului acordat
clienților sub forma creditului comercial14.
Vânzările pe credit au drept consecință imediată amânarea încasărilor și apariția
unui de bit specific sub forma soldului contului clienți. De aceea creditul comercial poate fi
considerat o investiție pe termen scurt. Obligația de plată se materializează în efectele de
comerț: cambie și bilet la ordin. Experiența practică evidențiază că instrum entul de plată
cel mai des utilizat este biletul la ordin, deși efectele financiare și juridice sunt în mare
parte identice cu ale cambiei15.
Scopul principal al politicii de credit comercial a firmei îl constituie creșterea cifrei
de afaceri în scopul s poririi profitului net.
Formula de calcul:
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑟𝑐=𝐶𝐴
𝐶𝑟𝑐 (1.31)
– durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝐶𝑟𝑐=𝐶𝑟𝑐
𝐶𝐴𝑥365 (1.32)
unde:
Crc – creanțelor cl ient.

1.5. Gestiunea datoriilor.
Obținerea unei finanțări, pe termen scurt sau lung, nu este o activitate care se face
în fiecare zi. Majoritatea managerilor financiari nu stăpânesc procedurile implicate în
managementul eficient și prudent al datoriilor, în aceeași măsură în care își cunosc celelalte
responsabilități.
Durata perioadei de rambursare a datoriei reprezintă timpul scurs până la
rambursarea datoriei. Datoriile pe termen scurt trebuie să fie rambursate în timp de un an
sau mai puțin; datoriile pe termen lung, în mai mult de un an.
Datoria pe termen scurt implică un termen de scadență de un an, sau mai puțin, de
la data când ea este contractată. Ea include împrumuturile bancare directe și datorii emise

14 Dăneț, Alina, Vereș, Eleonora, Analiza contabilă managerială sau informații contabile pentru manageri , Editura
Orator, Brașov, 2003 , pg.94
15 Popa, Adriana, Dăneț, Alina, Dăneț, Adrian, Management financiar , Editura Economică, București, 2001 , pg. 74

19
prin intermediul pi ețelor generale de credit. În țările în care există o piață a datoriilor
municipale pe termen scurt, autoritățile locale emit bilete de bancă municipale
(obligațiuni), bilete de anticipare a veniturilor, impozitelor și a obligațiunilor.
Instrumentele de în datorare pe termen scurt se împart în două mari categorii: acelea emise
prin anticiparea unui anumit venit și cele emise prin anticiparea unei finanțări permanente
pe termen lung.
Datoria pe termen scurt poate fi utilizată ca instrument de management al
numerarului pentru a face față necesităților de cheltuieli zilnice, săptămânale sau lunare. Ea
vă dă posibilitatea să plătiți facturi, salariați etc., atunci când fluxul de venituri întârzie.
Contractarea unei linii de credit cu o bancă sau emiterea de bilet e de bancă pe termen scurt
sunt metode care vă permit să vă plătiți obligațiile la timp.

1.5.1. Analiza gestiunii datoriilor totale.
DT (datorii tota le) = datorii pe termen scurt + datorii pe termen lung.
Realizarea structurii financiare optime depinde într -o foarte mare măsură de
capacitatea de îndatorare a firmei. Creditorii sunt dispuși să investească numai dacă firma
are capacitatea de a returna capitalurile împrumutate și de a le remunera conform
exigențelor pieței financiare. De aceea impun o serie de limite exprimate sub forma de rate
și indicatori financiari pe baza cărora încadreaz ă firma într -o anumită clasă de risc.
Indicatorii capacității de plată mai sunt cunoscuți și sub denumirea ca indicatori de
bonitate ai agentului economic. Acești indicatori servesc atât în cazul acordării unor
credite, cât și în relațiile cu furnizorii ș i terțe persoane.
Unii dintre cei mai utilizați indicatori de apreciere sunt: coeficientul de îndatorare
globală (CIG) și coeficientul de îndatorare la termen (CIT)16.
Coeficientul de îndatorare globală (CIG) se calculează ca raport între datorii totale
și activul total sau datorii totale și capital propriu.
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐷𝑇=𝐴𝑇
𝐷𝑇 (1.33)
– durata în zile a unei rotații:

16 Popa, Adriana, Dăneț, Alina, Dăneț, Adrian , Management financiar , Editura Economică, București, 2001 , pg. 68

20
𝐷𝑧𝐷𝑇=𝐷𝑇
𝐴𝑇𝑥365 (1.34)

Valoarea recomandată pentru această rată în țările dezvoltate este de 68% pentru
domeniul industrial. Peste acest nivel există riscul ca firma să nu mai facă față plăților către
debitor.
1.5.2. Analiza gestiunii datoriilor curente.
Datoriile pe termen scurt (curente) reprezintă o sursă de finanțare contra plată și nu
un mijloc spontan de finanțare a activelor. Datoriile față de personal privind retribuirea
muncii, contribuțiile la asigurările sociale, impozitele (cu alte cuvinte, datoriile calculate)
pot fi utilizate temporar în calitate de surse de finanțare gratuite, deoarece, spre deosebire
de creditele bancare, nu necesită achitarea dobânzilor. Totodată, dat fiind faptul că
perioada de achitare a acestor datorii este reglementată de factori externi, inclusiv de legi,
modificarea cărora nu depinde de planurile și posibilitățile întreprinderii, datoriile în cauză
nu pot fi integral controlate de întreprindere.
În baza informați ilor din Raportul financiar al întreprinderii putem efectua
următoarele etape ale analizei datoriilor întreprinderii:
1. Analiza modificării valorii absolute a datoriilor (total și pe componente
aparte) în cursul perioadei de gestiune. În acest scop datele privind valoarea datoriilor la
sfârșitul anului de gestiune curent se compară cu datele respective la începutul anului.
2. Analiza ritmului de creștere a datoriilor pentru perioada de gestiune în total
și pe componente aparte.
3. Analiza modificării ponderii datoriilor pe termen scurt în valoarea totală a
surselor de finanțare și în valoarea totală a datoriilor.
În acest scop se utilizează următoarele formule:
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐷𝑐=𝐴𝑐
𝐷𝑐 (1.35)
– durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝐷𝑐=𝐷𝑐
𝐴𝑐𝑥365 (1.36)
unde,
Dc – datorii curente ;
Ac – active circulante.

21
1.5.3. Analiza gestiunii datoriilor din exploatare.
Datoriile comerciale față de furnizori pentru mărfurile primite, serviciile prestate și
lucrările efectuate, precum și avansurile pe termen lung primite în contul livrării
mărfurilor, prestării serviciilor și efectuării lucrărilor reprezintă surse spontane de
finanțare, deoarece a pariția lor depinde doar de tranzacțiile efectuate. Anume acest tip de
datorii prezintă cel mai mare interes din punct de vedere al analizei și gestionării lor17.
Se calculează ca raport între datoriile care se referă numai la exploatare (Dex) și
nivelul datoriilor totale (DT) sau al capitalului total (CT):
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐷𝑒𝑥=𝐴𝑐
𝐷𝑒𝑥 (1.37)
– durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝐷𝑒𝑥=𝐷𝑒𝑥
𝐴𝑐𝑥365 (1.38)

1.5.4. Analiza gestiunii creditului furnizor.
Aproximează numărul de zile de creditare pe care persoana juridică îl obține de la
furnizorii săi. În mod ideal ar trebui să includă doar creditorii comerciali.
Viteza de rotație este un factor cheie în determinarea lichidită ții. O viteză de rotație
a datoriilor cât mai mica economisește numerarul și crește lichiditatea unei afaceri.
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐹𝑧=𝐶𝐴
𝐹𝑧 (1.39 )
– durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝐹𝑧=𝐹𝑧
𝐶𝐴𝑥365 (1.40)

Indicatorul exprimă numărul mediu de zile în care se onorează obligațiile de plată
către furnizori și alți creditori comerciali.
Interesul acționarilor / asociaților ar fi ca rotația furnizorilor să fie cât mai lungă cu
condiția de a nu presupune costuri prea mari, însă o valoare mare a acestui indicator poate
fi un semnal pentru neplata furnizorilor, ceea ce reprezintă un risc de s tricare a relațiilor cu
aceștia, sau chiar de insolvență. O creștere a nivelului indicatorului de la o perioadă la alta
înseamnă că se eliberează cash pentru companie.

17 Popa, Adriana, Dăneț, Alina, Dăneț, Adrian, Management financiar , Editura Economică, București, 2001 , Pg.68,69

22
CAPITOLUL 2. PREZENTAREA SOCIETĂȚ II S.C. LĂSTĂREL
S.R.L.

2.1. Date de identificare a firmei.
a. Denumirea firmei: S.C. LĂSTĂREL S.R.L.
b. Numărul și data înregistrării la Registrul Comerțului : J18/ 419/05.06.1995
c. Cod unic de înregistrare: 7383116
d. Forma juridică de constituire: Societate cu Răspundere Limitată
e. Sediul societății :
– Sediu social: Com. Negomir, sat. Nucetu, jud. Gorj, tel: 0253/285013;
– Punct e de lucru în: Petroșani, Tg. Jiu, Bacău ;
f. Tipul activității principale actuale și codul CAEN: diviziune a 47;
4778 – „Comerț cu amănuntul al altor bunuri noi în magazine specializate”
Societatea p oate desfășura și activități secundare conform actului
constitutiv.
g. Natura capitalului: particular român;
h. Capitalul social: 210 lei;
i. Asociați, acționari principali;

Tabelul 2.1 Structura acționariatului la S.C. LĂSTĂREL S.R.L.
Asociați / Acționari
Persoane fizice Adresa completa, nr. telefon Nr. părți
sociale Valoare (lei) Pondere (%)
xxxxx xxxxx 21 210 100 %
Persoane juridice Adresa completa, nr. telefon Nr. părți
sociale Valoare (lei) Pondere (%)
Nu
Total 100%

2.2. Scurt istoric.
Societatea a fost înregistrată la Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Gorj în
data de 05 iunie 1995. Activitatea efectivă a demarat -o în anul 2003, an în care a înregistrat

23
indicatori financiari negativi.
Activitatea societății se bazează exclusiv pe servicii și comerț cu produse optice.
Astfel începând cu anul 2009 începe dezvoltarea afacerii prin deschiderea de noi puncte de
lucru, la început în Tg. Jiu, apoi în Bacău și Pe troșani.

2.3. Indicatorii economici aferenți perioadei 2015 – 2017 (mii lei).
Principalii indicatori economici înregistrați de societate în perioada 20 15 – 2017 au
fost următorii18:
Tabelul 2.2 Evoluția principalilor indicatori economici
Denumire indicator Perioada / valori (mii lei)
2015 2016 2017
Indicatori din BILANȚ
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 155.857 195.966 171.555
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL, din
care: 1.128.933 909.878 1.331.558
Stocuri (materiale, producție în curs de
execuție , semifabricate, produse finite,
mărfuri, etc.) 396.164 338.919 391.834
Creanțe 168.849 233.673 213.698
Casa și conturi la bănci 563.920 337.286 726.026
CHELTUIELI ÎN AVANS 0 0 0
DATORII – TOTAL 734.329 845.054 845.199
VENITURI ÎN AVANS 54.366 68.170 68.936
PROVIZIOANE 0 0 0
CAPITALURI – TOTAL, din care: 496.095 192.620 588.978
Capital social subscris vărsat 210 210 210
Patrimoniul regiei 0 0 0
Patrimoniul public 0 0 0
REZERVE 126 126 126
Indicatori din CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
Cifra de afaceri netă 2.173.917 1.875.673 2.060.461

18 Situațiile financiare anuale din Anexele 1, 2 și 3.

24
VENITURI TOTALE 1.646.751 1.876.516 2.060.461
Tabelul 2.2 Evoluția principalilor indicatori economici – continuare
CHELTUIELI TOTALE 1.295.133 1.577.525 1.534.879
Profitul sau pierderea brut(ă) a exercițiului
financiar 351.618 298.991 525.582
– Profit 351.618 298.991 525.582
– Pierdere 0 0 0
Profitul sau pierderea net(ă) a exercițiului
financiar 294.441 235.667 500.078
– Profit net 294.441 235.667 500.078
– Pierdere netă 0 0 0
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Nr. mediu de salariați 14 14 17

Graficul 2.1 – Evoluția profitabilității la S.C. LĂSTĂREL S.R.L. în perioada 20 15 –
2017

05000001000000150000020000002500000
2015 2016 2017Venituri totale
Cheltuieli totale
Stocuri
Datorii

25

Graficul 2.2 – Evoluția cifrei de afaceri la S.C. LĂSTĂREL S.R.L. în perioada 20 15
– 2017

Graficul 2.3 – Evoluția profitului brut și net la S.C. LĂSTĂREL S.R.L. în perioada
2015 – 2017
17000001750000180000018500001900000195000020000002050000210000021500002200000
2015 2016 2017
Cifra de afaceri Trendul Cifrei de afaceri
0100000200000300000400000500000600000
2015 2016 2017
Profit brut Profit net

26

Graficul 2.4 – Structura activelor la S.C. LĂSTĂREL S.R.L. în anul 2017

Graficul 2.5 – Structura activelor imobilizate la S.C. LĂSTĂREL S.R.L. în anul 2017

Active imobilizate
Active circulante
Cheltuieli in avans
Imobilizări necorporale
Imobilizări corporale
Imobilizări financiare

27

Graficul 2.6 – Structura activelor circulante la S.C. LĂSTĂREL S.R.L. în anul 2017

Graficul 2.7 – Structura pasivelor la S.C. LĂSTĂREL S.R.L. în anul 2017

2.4. Prezentarea produselor / serviciilor.
Societatea prestează servicii de optică medicală și comercializea ză ochelari, rame de
ochelari și lentile optice cât și ochelari pentru protecție solară sub marca Viena Optik . Stocuri
Creante
Casa si conturi la banci
Datorii pe termen scurt
Datorii pe termen lung
Capitaluri proprii

28
Pe lângă execuții complete de ochelari, în fiecare centru de optică medicală
din rețeaua Viena Optik se oferă servicii de optometrie (stabilire dioptrii) și consultanță
profesionistă pentru alegerea ramelor și a lentilelor potrivite.
Consultanta
Specialiștii societății în vânzări sunt la dispoziția clienților și oferă consultanță
profesionistă pentru alegerea ramelor pentru ochelari de vedere și a lentilelor potrivite.
De asemenea, se pot face recomandări pentru alegerea ochelarilor de soare potriviți
nevoilor și fizionomiei clienților.
Determinări de dioptrii și câmp vizual:
Primul pas în alegerea ochelarilor îl constituie o prescripție corectă. În cadrul
consultațiilor pe care le oferă, Viena Optik folosește aparatură de ultimă generație în
vederea stabilirii exacte a dioptriilor și a tipului de lentile corespunzătoare.
Determinarea dioptriilor se face computerizat, cu ajutorul unui aparat de ultimă
generație numit AUTOREFRACTOMETRU. După determinarea dioptriilor pot fi
comandate lentilele, care vor fi apoi ajustate nevoilor clientului de către optometrist .
Determinarea câmpului vizual; e xaminarea câmpului vizual se efectuează cu un
echipament numit PERIMETRU, care studiază sensibilitatea la lumină a ochiului pentru
fiecare zonă din câmpul vizua l.
Montaj:
Opticienii firmei pot monta orice tip de lentilă pe orice suport -ramă. Montarea
ochelarilor se face în cadrul atelierului propriu. Aparatura modernă și experiența
opticienilor permit executarea oricărui tip de montaj cu exactitate și rapiditate .
Produse / serviciile comercializate / prestate de firmă:
a) Ochelari de vedere:
– pentru aproape;
– pentru distanță;
– bifocali, atât pentru aproape cât și pentru distanță.
b) Ochelari de soare dotați cu filtru UV cu 5 grade de reducere a radiațiilor;
c) Lentile de contact;
d) Rame de ochelari din diferite branduri;
e) Lentile de ochelari:
– lentile din sticlă minerala și lentile din sticlă organică cu tratament
antireflex;

29
– lentile fotocromatice simple și cu tratament antireflex;
– lentile subțiate;
– lentile bifocale;
– lentile progresive.

2.5. Structura personalului.
Pentru realizarea obiectivelor societății LĂSTĂREL S.R.L. are personal angajat,
specializat și nespecializat. Numărul persoanelor angajate la finele anului 201 7 era de 18
persoane.
Angajarea și salarizarea personal ului se face în conformitate cu prevederile Codului
Muncii , Legii Salarizării și Contractului Colectiv de Muncă .
Structura organizatorică reprezintă „ansamblul persoanelor si subdiviziunilor astfel
constituite încât să asigure realizarea obiectivelor previ zionate"19.
S.C. LĂSTĂREL S.R.L. are o structură organizatorică de tip ierarhic funcțional
minimă, organigrama prezentându -se astfel:

Figura 2.1 Organigrama S.C. L ĂSTĂREL S.R.L. în 2017

19 O. Nicolescu, I. Verboncu , Fundamentele managementului organizației , Editura Tribuna Ec onomică,
București, 2002, capitolul 1
ADMINISTRATOR
MANAGER
1 PERS.
DIRECTOR
1 PERS.
CONTABIL
1 PERS.
OPTOMETRIST
5 PER.
LUCRATOR
GESTIONAR
10 PERS

30
Tabelul 2.3 Numărul și structura personalului conform ultimei situații20:
Categoria de personal Număr Pondere (%)
Total, din care: 18 100
Conducere 2 11,11
TESA *) – total, din care: 1 5,56
Contabil șef 1 5,56
Muncitori /specialiști – total, din
care: 15 83,33
– direct productivi 15 83,33

Se poate observa că ponderea cea mai mare în totalul resurselor umane îl ocupă
personalul direct productiv.
Personalul este angajat pe bază de interviu și probă de lucru respectând principiul
nediscriminării. Opticienii trebuie să aibă curs de specializare în domeniu.
Remunerarea acestora se face pe baza unui salariu de încadrare la care se adaugă
prime în funcție de realizări. Nu se acordă bonuri de masă.

2.6. Politica contabilă a firmei .
La firma S.C. LĂSTĂREL S.R.L. nu se constată abateri de la principii și politici
privind imobilizările, iar toate valorile prezentate in bilanț sunt comparabile.
Nu sunt dobânzi incluse în costul activelor imobilizate ș i circulante. Amortizarea a
demarat în luna imediat următoare intrării în patrimoniul firmei.
Metoda liniara este metoda de amortizare utilizată de .S.C. LĂSTĂREL S.R.L.
Aceasta constă în includerea uniformă a cheltuielilor de exploatare a unor sume fixe ,
calculate proporțional cu durata normală de funcționare a imobilizărilor.
Amortizarea liniară se calculează conform următoarei relații:
C = (1 / D) * 100, (1.1)
unde :
C – cota de amortizare
D – durata de amortizare

20 Situațiile financiare ale S.C. LĂSTĂREL S.R.L.

31
În cazul în care mijlocul fix funcționează doar o parte a unui exercițiu financiar,
amortizarea liniară anuală se calculează în raport cu numărul de luni de funcționare:
C = (CA*Vi*nr. luni de funcționare) / 12 (1.2)

În gestiunea stocurilor societatea folosește metoda cantitativ -valorică.
Metoda cantitativ -valorică pentru materii prime, materiale consumabile, materiale
de natura obiectelor de inventar în depozit, semifabricate, produse finite, produse
reziduale, mărfuri și am balaje constă în ținerea evidenț ei cantitative pe feluri de stocuri în
cadrul fiec ărei gestiuni, iar în contabilitate a celei cantitativ -valorice. Conturile sintetice
care reflectă stocurile de valori materiale se desf ășoară în analitic pe gestiuni.
În metoda utilizată firma folose ște următoarele formulare:
– Fișa de magazie ;
– Fișa de cont pentru opera țiuni diverse ;
– Bon de transfer;
– Balanța analitică a stocurilor .

Evidența cantitativă a materialelor se ține la gestiune cu ajutorul fișelor de magazie,
care se țin în ordinea fișelor de cont analitic din contabilitate. În fisele de magazie,
înregistrările se fac zilnic, de c ătre gestionar , atât la depozit cât și la punctele de lucru , pe
baza documentelor de intrare și de ie șire a materialelor – factură, bon transfer, NIR . După
înregistrare, documentele respective se predau la contabilitate pe baz ă de borderou.
În contabilitate, documentele se înregistrează în fișele de cont analitic pentru valori
materiale și se stabilesc stoc urile și soldurile, după ce s -a verificat modul de emitere și
completare a documentelor privind mișcarea materialelor. Pe baza acelorași documente, se
întocmesc situațiile centralizatoare privind intrările și ieșirile de materiale, pentru
înregistrare în c ontabilitatea sintetică.
În vederea întocmirii balanței se efectuează controlul asupra concordanței stocurilor
scriptice din fișele de magazie cu cele din fișele de cont analitic pentru valori materiale.
Metoda cantitativ -valorică presupune că :
– atât intr ările, cât și ieșirile valorice pot fi înregistrate în fi șele de cont pentru
stocuri numai lunar, prin înmul țirea cantit ăților totale de produse cu pre țurile unitare
respective, f ără a mai fi necesar ă evaluarea cantit ăților de produse în documente;

32
– pentru co ntrolul înregistr ărilor din contabilitatea sintetică și cea analitică a
produselor finite, în locul balanței de verificare se poate folosi Registrul stocurilor .

2.7. Organizarea compartimentului financiar contabil.
Compartimentul contabilitate al unității este organizat conform prevederilor
articolului 11 din legea contabilității nr. 82/1991 cu modificările și completările ulterioare,
condus de contabilul șef. Acesta este responsabil de centralizarea și prelucrarea
documentelor primare, cu evidențierea pe puncte de lucru și întoc mirea raportărilor către
ANAF ( Declarații fiscale, Bilanț , CPP ). Este responsabil și de relația cu organismele
financiar – bancare21.

21 Legea nr. 82 din 24 decembrie 1991 forma consolidata valabila la data de 1 ianuarie 2018

33
CAP ITOLUL 3. ANALIZA RATELOR D E GESTIUNE PE
EXEMPLUL S.C. LĂSTĂR EL S.R.L.

În analiza gestiunii societății LĂSTĂREL S.R.L. am utilizat ratele recomandate de
literatura de specialitate și cele utilizate în practica financiar – bancară.
Pentru o mai bună evidențiere a influenței elementelor de activ și pasiv aceste rate
au fost anali zate în dinamica lor, pe baza raportărilor contabile și balanțelor aferente
exercițiilor financiare 2015, 2016 și 2017.
Raportările financiare, bilanț, cont de rezultate și anexe sunt anexate la prezenta
lucrare. Sunt anexate bilanțurile pentru anii 2016 și 2017, astfel că pot fi utilizate și datele
exercițiului financiar 2 015 a căro r sume apar la rubrica precedente.
Indicatorii care au stat la baza analizei de gestiune sunt22:
Tabelul 3.1. Indicatori valorici – bază de calcul.

22 Situațiile financiare și balanțele de verificare din Anexele 1, 2, 3 , 4 și 5

34
Tabelul 3.1. Indicatori valorici – bază de calcul – continuare .

3.1. Analiza ratelor financiar – patrimoniale.

3.1.1. Analiza gestiunii capitalurilor permanente.
Acest indicator reflectă modul de utilizare a resurselor permanente la S.C.
LĂSTĂREL S.R.L.
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑝𝑟𝑚𝐸𝐹2015 =2173917
294777=7,37 (3.1)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑝𝑟𝑚𝐸𝐹2016 =1875673
192620=9,74 (3.2)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑝𝑟𝑚𝐸𝐹2017 =2060461
588978=3,50 (3.3)

– durata rotației :
𝐷𝑧𝐶𝑝𝑟𝑚𝐸𝐹2015 =294777
2173917𝑥365 =49,49 (3.4)
𝐷𝑧𝐶𝑝𝑟𝑚𝐸𝐹2016 =192620
1875673𝑥365 =37,48 (3.5)
𝐷𝑧𝐶𝑝𝑟𝑚𝐸𝐹2017 =588978
2060461𝑥365 =104 ,33 (3.6)

Tabel nr. 3.1.1. Viteza de rotație a capitalurilor p ermanente .
Nr.
crt. Specificație Perioada de analiză
2015 2016 2017
1 Cifra de afaceri 2179317 1875673 2060461
2 Capital p ermanent 294777 192620 588978
3 Număr de rotații 7,37 9,74 3,50
4 Indice de evoluție 1,00 1,32 0,36

35
Tabel nr. 3.1.1. Viteza de rotație a capitalurilor permanente – continuare.
5 Durata unei rotații 49,49 37,48 104,33
6 Indice de evoluție 1,00 0,76 2,78

În ultimul an capitalurile p ermanente se roteau prin veniturile totale de 3,50 ori,
recuperându -se sub formă bănească inițială în 104,33 de zile. Viteza de rotație a
capitalurilor p ermanente a scăzut în 206 compara ție cu anul 2015 și a scăzut în 2017 față
de 2016 de la 9,74 rotații la 3,50. Acest lucru este datorat creșterii capitalurilor permanente
în 2017 . Situația, din punctul de vedere al vitezei de rotație al capitalurilor p ermanente ,
este una negativă .

Graficul 3.1. 1. – Dinamica rotației capitalurilor permanente .

3.1.2. Calculul rotației capitalurilor proprii .
Viteza de rotație a capitalurilor proprii arată numărul de „reutilizări” ale capitalului
propriu pe seama cifrei de afaceri într -o perioadă de ge stiune (30, 90, 365 zile) .

– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑝𝑟𝐸𝐹2015 =2173917
93456=23,26 (3.7) 020406080100120
2015 2016 2017Număr rotații
Durată rotații

36
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑝𝑟𝐸𝐹2016 =1875673
192620=9,74 (3.8)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑝𝑟𝐸𝐹2017 =2060461
588978=3,50 (3.9)
– durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝐶𝑝𝑟𝐸𝐹2015 =93456
2173917𝑥365 =15,69 (3.10)
𝐷𝑧𝐶𝑝𝑟𝐸𝐹2016 =192620
1875673𝑥365 =37,48 (3.11)
𝐷𝑧𝐶𝑝𝑟𝐸𝐹2017 =588978
2060461𝑥365 =104 ,33 (3.12)

Capitalurile proprii s -au rotit prin cifra de afaceri de 3,50 ori, recuperându -se sub
formă băne ască inițială în 104,33 zile. Viteza de rotație a capitalurilor proprii a variat
crescător și descrescător astfel: a scăzut în 2016 față de 2015 de la 23,26 ori la 9,74. Se
remarcă că în anul 2015 durata de conversie a activelor proprii în bani a fost foar te bună. În
anul 2017 durata de recuperare a crescut foarte mult. Situația, din punctul de vedere al
vitezei de rotație al capitalurilor proprii, este negativă, societatea recuperând capitalurile
sub formă bănească într -un termen mai lung .

Tabel nr. 3.1. 2. Viteza de rotație a capitalurilor pr oprii .
Nr.
crt. Specificație Perioada de analiză
2015 2016 2017
1 Cifra de afaceri 2179317 1875673 2060461
2 Capital propriu 93456 192620 588978
3 Număr de rotații 23,26 9,74 3,50
4 Indice de evoluție 1,00 2,06 0,36
5 Durata unei rotații 15,59 37,48 104,33
6 Indice de evoluție 1,00 2,40 2,78

37

Graficul 3. 1.2. – Dinamica rotației capit alurilor permanente .

3.2. Gestiunea generală a activelor .

3.2.1. Analiza rotației activelor totale .
Reflectă nivelul general de organizare a activității. Se calculează cu relația:
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐴𝑇,𝐸𝐹2015 =2173917
1083472=2,01 (3.13)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐴𝑇,𝐸𝐹2016 =1875673
1105844=1,70 (3.14)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐴𝑇,𝐸𝐹2017 =2060461
1503113=1,37 (3.15)
− durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝐴𝑇,𝐸𝐹2015 =1083472
2173917𝑥365 =181 ,91 (3.16)
𝐷𝑧𝐴𝑇,𝐸𝐹2015 =1105844
1875673𝑥365 =215 ,19 (3.17)
𝐷𝑧𝐴𝑇,𝐸𝐹2015 =1503113
2060461𝑥365 =266 ,27 (3.18)

020406080100120
2015 2016 2017Număr rotații
Durată rotații

38
Tabel nr. 3. 2.1. Viteza de rotație a activelor totale.
Nr.
crt. Specificație Perioada de analiză
2015 2016 2017
1 Cifra de afaceri 2179317 1875673 2060461
2 Active totale 1083472 1105844 1503113
3 Număr de rotații 2,01 1,70 1,37
4 Indice de evoluție 1,00 0,85 0,81
5 Durata unei rotații 181,91 215,19 266,27
6 Indice de evoluție 1,00 1,18 1,24

Cifra de afaceri a firmei sa rotit prin activul total în anul 2017 de 1,37 ori ceea ce
înseamnă că atât activele cât și cifra de afaceri a crescut. Viteza de rotație a activelor totale
a variat de la un an la altul astfel: numărul de rotații a scăzut ceea ce a condus la o durată a
rotației mai mare în 2016 față de 2015 și a crescut în 2017 față de 2016 . În anul 2017
durata de rotație a scăzut semnificativ . Situația, din punctul de veder e al vitezei de rotație,
este negativă .

Graficul 3. 2.1. – Dinamica r otației activelor totale .
050100150200250300
2015 2016 2017Număr de rotații
Durată rotații

39
3.2.2. Calc ulul r otației activelor imobilizate .
Reflectă eficiența utilizării imobilizărilor. Valoarea minimă care asigură o
eficiență acceptabilă a gestiunii imobilizărilor este de 4 rotații iar durata de revenire la forma
bănească inițială este de 90 zile.
Creșterea vitezei de rotație evidențiază creșterea eficienței utilizării imobilizărilor
precum și reducerea duratei în zile a unei rotații adică c reșterea gradului de lichiditate a
activului imobilizat.
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐴𝑖𝐸𝐹2015 =2173917
155857=13,95 (3.19)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐴𝑖𝐸𝐹2016 =1875673
195966=9,57 (3.20)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐴𝑖𝐸𝐹2017 =2060461
170855=12,06 (3.21)
– durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝐴𝑖𝐸𝐹2015 =155857
2173917𝑥365 =36,17 (3.22)
𝐷𝑧𝐴𝑖𝐸𝐹2016 =195966
1875673𝑥365 =38,13 (3.23)
𝐷𝑧𝐴𝑖𝐸𝐹2017 =170855
2060461𝑥365 =30,26 (3.24)

Tabel nr. 3. 2.2. Variația rotației activelor imobilizate.
Nr.
crt. Specifica ție Perioada de analiză
2015 2016 2017
1 Cifra de afaceri 2179317 1875673 2060461
2 Active imobilizate 155857 195966 170855
3 Număr de rotații 13,95 9,57 12,06
4 Indice de evoluție 1,00 0,69 1,26
5 Durata unei rotații 36,17 38,13 30,26
6 Indice de evoluție 1,00 1,05 0,79

40

Graficul 3. 2.2. – Variația rotației activelor imobilizate.

În dinamic ă rata de rotație a activelor imobilizate a variat de la un exercițiu
financiar la altul. În 2017 a crescut numărul de rotații la 12,06 ori comparativ cu 2016 de
9,57 ori. Acest fapt se evidențiază și în scăderea duratei de valorificare a activelor
imobilizate, situație pozitivă.
Din situația societății se observă că ratele calculate depășesc ratele de rotație
recomandate în teorie .

3.2.3. Analiza gestiunii activelor circulante.
Exprimă numărul de rotații și durata medie a unei rotații efectuate de activele
circulante prin cifra de afaceri.
Formula de calcul:
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐴𝑐𝐸𝐹2015 =2173917
1128933=1,93 (3.25)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐴𝑐𝐸𝐹2016 =1875673
909878=2,06 (3.26)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐴𝑐𝐸𝐹2017 =2060461
171555=12,01 (3.27)
– durata în zile a unei rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐴𝑐𝐸𝐹2015 =1128933
2173917𝑥365 =189 ,55 (3.28) 051015202530354045
2015 2016 2017Număr rotații
Durată rotații

41
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐴𝑐𝐸𝐹2015 =909878
1875673𝑥365 =177 ,06 (3.29)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐴𝑐𝐸𝐹2015 =171555
2060461𝑥365 =30,39 (3.30)

Tabel nr. 3. 2.3. Variația rotației activelor circulante.
Nr.
crt. Specificație Perioada de analiză
2015 2016 2017
1 Cifra de afaceri 2179317 1875673 2060461
2 Active circulante 1128933 909878 171555
3 Număr de rotații 1,93 2,06 12,01
4 Indice de evoluție 1,00 1,07 5,83
5 Durata unei rotații 189,55 177,06 30,39
6 Indice de evoluție 1,00 0,93 0,17

Graficul 3. 2.3. – Variația rotației activelor circulante.

Variația rot ației în sensul creșterii numărului de rotații și scăderii duratei de rotație
în anul 2017 comparativ cu ceilalți ani se datorează scăderii activelor circulante și creșterea
cifrei de afaceri. Această evoluție este una pozitivă pentru societate, activele circulante se
transformă relativ repede în mijloace bănești. 020406080100120140160180200
2015 2016 2017Număr rotații
Durată rotații

42
3.3. Gestiunea stocurilor.

3.3.1. Analiza gestiunii stocurilor totale.
Rata de gestiune a stocurilor arată de câte ori într -o perioadă de gestiune stocurile
materiale trec succesiv prin fazele de aprovizionare, fabricație și vânzare, respectiv numărul
sau durata în zile a unei rotații comp lete.

Formula de calcul:
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝑆𝑡𝐸𝐹2015 =2173917
396164=5,48 (3.31)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝑆𝑡𝐸𝐹2015 =1875673
338919=5,53 (3.32)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝑆𝑡𝐸𝐹2015 =2060461
391834=5,26 (3.33)
– durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝑆𝑡𝐸𝐹2015 =396164
2173917𝑥365 =66,52 (3.34)
𝐷𝑧𝑆𝑡𝐸𝐹2016 =338919
2173917𝑥365 =56,90 (3.35)
𝐷𝑧𝑆𝑡𝐸𝐹2017 =391834
2173917𝑥365 =65,79 (3.36)

Tabel nr. 3. 3.1. Variația rotației stocurilor totale .
Nr.
crt. Specificație Perioada de analiză
2015 2016 2017
1 Cifra de afaceri 2179317 1875673 2060461
2 Active circulante 1128933 909878 171555
3 Număr de rotații 5,48 5,53 5,26
4 Indice de evoluție 1,00 1,01 0,95
5 Durata unei rotații 66,52 56,90 65,79
6 Indice de evoluție 1,00 0,86 1,16

43

Graficul 3.3.1. – Variația rotației stocurilor totale .

Durata de rotație a stocurilor se încadrează în limite normale. Indicatorii priviți în
dinamică sunt sensibil egali, ceea ce demonstrează că managementul societății se bazează
pe dimensionarea stocurilor în funcție de vânzări. Când cifra de afaceri crește cresc și
stocurile și invers. Stocurile au rămas în limită acceptabilă atât în 2015, 2016 cât și în
2017.

3.3.2. Analiza gestiunii stocurilor de mărfuri.
Semnifică mărimea stocului mediu în zile ru laj sau durat ă rulaj.
Formula de calcul:
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝑆𝑚𝑓𝐸𝐹2015 =715
1287=0,56 (3.37)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝑆𝑚𝑓𝐸𝐹2016 =858
1334=0,64 (3.38)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝑆𝑚𝑓𝐸𝐹2017 =898
1489=0,60 (3.39)
– durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝑆𝑚𝑓𝐸𝐹2015 = 1287
715𝑥365 =657 ,00 (3.40)
𝐷𝑧𝑆𝑚𝑓𝐸𝐹2016 =1334
858𝑥365 =567 ,49 (3.41)
𝐷𝑧𝑆𝑚𝑓𝐸𝐹2016 =1489
898𝑥365 =605 ,22 (3.42) 010203040506070
2015 2016 2017Număr rotații
Durată rotații

44

Tabel nr. 3.3.2. Variația rotației stocurilor de mărfuri.
Nr.
crt. Specificație Perioada de analiză
2015 2016 2017
1 Cheltuieli cu mărfurile
vândute 715 858 898
2 Stoc mediu mărfuri 1287 1334 1489
3 Număr de rotații 0,56 0,64 0,60
4 Indice de evoluție 1,00 1,14 0,94
5 Durata unei rotații 657,00 567,49 605,22
6 Indice de evoluție 1,00 0,86 1,07

Cheltuielile medii anuale cu mărfurile ale firmei sunt reduse, motiv pentru care
durata rotației este mare și ea. Numărul de rotații ale mărfurilor sunt foarte mici, firma
obținând venituri și din servicii prestate. Se remarcă liniaritatea dinamicii indica torilor de
rotație.

Graficul 3. 3.2. – Dinamica rotației stocurilor de mărfuri .
0100200300400500600700
2015 2016 2017Număr rotații
Durată rotații

45
Societatea deține stocuri doar de produse greu vandabile. Acest fapt, acela al
dimensiunii valorice reduse a stocurilor medii reliefează faptul că celelalte mărfuri nu sun t
stocate pe termen mai lung de 30 -90 zile.
Stocul se reînnoiește la doi ani de zile.

3.4. Gestiunea creanțelor.

3.4.1. Analiza rotației creanțelor totale .
Pentr u a trage concluzii referitor la accelerare a sau încetinirea rotației
creanțelor , urmează a fi calculat numărul de rotații și perioada de încasare (în zile) pentru
anul de gestiune și de comparat rezultatele obținute cu indicatorii respectivi ai anilor
precedenț i.
Formula de calcul:
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑟𝐸𝐹2015 =2173917
159107=13,66 (3.43)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑟𝐸𝐹2016 =1875673
201384=9,31 (3.44)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑟𝐸𝐹2017 =2060461
223808=9,21 (3.45)
– durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝐶𝑟𝐸𝐹2015 =159107
2173917𝑥365 =26,71 (3.46)
𝐷𝑧𝐶𝑟𝐸𝐹2016 =201384
1875673𝑥365 =39,19 (3.47)
𝐷𝑧𝐶𝑟𝐸𝐹2017 =223808
2060461𝑥365 =39,65 (3.48)

Tabel nr. 3.4.1. Variația rotației creanțelor totale.
Nr.
crt. Specificație Perioada de analiză
2015 2016 2017
1 Cifra de afaceri 2173917 1875673 2060461
2 Valoare medie creanțe 159107 201384 223808
3 Număr de rotații 13,66 9,31 9,21
4 Indice de evoluție 1,00 0,68 0,99
5 Durata unei rotații 26,71 39,19 39,65
6 Indice de evoluție 1,00 1,47 1,01

46

Graficul 3. 4.1. – Dinamica rotației creanțelor totale .

Mărimea acestui indicator este mai mică în 2017 față de anii precedenți, însemnând
că creanțele se încaseaz ă mai repede. Acest indicator se exprima in mod concret in
numărul de zile in care compania recuperează creanțele .
Este favorabil dacă este inferior ratelor de rotație a datoriilor.

3.4.2. Analiza gestiunii creanțelor curente.
Acest indicator se apreciază ca fiind pozitiv dacă crește numărul de rot ații care să
contribui e la reducerea per ioadei de încasare a crean țelor.

Formula de calcul:
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑟𝑐𝑟𝑡𝐸𝐹2015 =2173917
158465=13,72 (3.49)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑟𝑐𝑟𝑡𝐸𝐹2016 =1875673
121626=15,42 (3.50)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑟𝑐𝑟𝑡𝐸𝐹2017 =2060461
102827=20,04 (3.51)
– durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝐶𝑟𝑐𝑟𝑡𝐸𝐹2015 =158465
2173917𝑥365 =26,61 (3.52) 051015202530354045
2015 2016 2017Număr rotații
Durată rotații

47
𝐷𝑧𝐶𝑟𝑐𝑟𝑡𝐸𝐹2016 =121626
1875673𝑥365 =23,67 (3.53)
𝐷𝑧𝐶𝑟𝑐𝑟𝑡𝐸𝐹2017 =102827
2060461𝑥365 =18,22 (3.54)

Tabel nr. 3.4. 2. Variația rotației creanțelor curente .
Nr.
crt. Specificație Perioada de analiză
2015 2016 2017
1 Cifra de afaceri 2173917 1875673 2060461
2 Valoare medie creanțe
curente 158465 121626 102827
3 Număr de rotații 13,72 15,42 20,04
4 Indice de evoluție 1,00 1,12 1,30
5 Durata unei rotații 26,61 23,67 18,22
6 Indice de evoluție 1,00 0,89 0,77

Graficul 3. 4.2. – Dinamica ratei createlor curente .
051015202530
2015 2016 2017Număr de rotații
Durata de rotații

48
Variația indicatorilor este pozitivă în sensul că scade numărul zilelor de recuperare
a creanțelor cu fiecare exercițiu financiar, crescând totodată numărul de rotații. Creanțele
curente sunt recuperate într -o perioadă mai mică de o lună.

3.4.3. Analiza gestiunii creanțelor din exploatare.
Reprezintă ratele v alorilor de încasat din v ânzări pe credit, de bunuri rezultate din
exploatare ( comerț și servicii în acest caz ).
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑟𝑒𝑥𝐸𝐹2015 =2173917
109137=19,92 (3.55)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑟𝑒𝑥𝐸𝐹2016 =1875673
100523=18,66 (3.56)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑟𝑒𝑥𝐸𝐹2017 =2060461
98093=21,01 (3.57)
– durata în zile a unei rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑟𝑒𝑥𝐸𝐹2015 =109137
2173917𝑥365 =18,32 (3.58)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑟𝑒𝑥𝐸𝐹2015 =109137
1875673𝑥365 =21,24 (3.59)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑟𝑒𝑥𝐸𝐹2015 =98093
2060461𝑥365 =17,38 (3.60)

Tabel nr. 3.4.3. Variația rotației creanțelor din exploatare .
Nr.
crt. Specificație Perioada de analiză
2015 2016 2017
1 Cifra de afaceri 2173917 1875673 2060461
2 Valoare medie creanțe
din exploatare 109137 100523 98093
3 Număr de rotații 19,92 18,66 21,01
4 Indice de evoluție 1,00 0,94 1,13
5 Durata unei rotații 18,32 21,24 17,38
6 Indice de evoluție 1,00 1,16 0,82

49

Graficul 3. 4.3. – Variația rotației creanțelor din exploatare .

Din datele analizate reiese că firma prezintă o rotație a creanțelor din exploatare
ridicată. Aceasta își recuperează creanțele din activitatea de bază într -un timp foarte scurt,
ideal.

3.4.4. Analiza gestiunii creditului clienți.
Creditul comercial este considerat o investiție pe termen scurt. Scopul principal îl
constituie creșterea cifrei de afaceri în scopul sporirii profitului net.
Calcul rotație credit client:
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑐𝑙𝑡𝐸𝐹2015 = 256
715=2,79 (3.61)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑐𝑙𝑡𝐸𝐹2016 =91
856=9,43 (3.62)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑐𝑙𝑡𝐸𝐹2017 =105
898=8,55 (3.63)
– durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝐶𝑐𝑙𝑡𝐸𝐹2015 =715
256𝑥365 =130 ,69 (3.64)
𝐷𝑧𝐶𝑐𝑙𝑡𝐸𝐹2016 =856
91𝑥365 =38,71 (3.65)
𝐷𝑧𝐶𝑐𝑙𝑡𝐸𝐹2017 =898
105𝑥365 =42,67 (3.66) 0510152025
2015 2017 2018Număr de rotații
Durată rotații

50
Din analiză reiese ca societatea recuperează creanțele clienți în termene rezonabile.
În dinamică acestea au un trend pozitiv, numărul de zile a recuperării creanțelor fiind în
scădere.
Acest indicator se corelează cu numărul de zile datorii furnizor.

Tabel nr. 3.4.4. Variația rotației creditului client.
Nr.
crt. Specificație Perioada de analiză
2015 2016 2017
1 Cheltuieli cu
comercializarea 715 956 898
2 Sold mediu clienți 256 91 105
3 Număr de rotații 2,76 9,43 8,55
4 Indice de evoluție 1,00 3,42 0,91
5 Durata unei rotații 18,32 21,24 17,38
6 Indice de evoluție 1,00 1,16 0,82

În anul 2017 variația a fost negativă de 0,82 fată de anul 2016 datorită creșterii
soldului clienți.

Graficul 3. 4.4. – Variația rotației creditului client .
0510152025
2015 2016 2017Număr rotații
Durată rotații

51
3.5. Gestiunea datoriilor.

3.5.1. Analiza gestiunii datoriilor totale.
Analiza rotației datoriilor evidențiază capacit atea de plat ă a firmei. S ervesc atât în
cazul acord ării unor credite, c ât și în rela țiile cu furnizorii și terțe persoane.
Formula utilizată:
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐷𝑇,𝐸𝐹2015 =1083472
813861=1,33 (3.67)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐷𝑇,𝐸𝐹2016 =1105844
845054=1,30 (3.68)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐷𝑇,𝐸𝐹2017=1503113
845199=1,78 (3.69 )
– durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝐷𝑇,𝐸𝐹2015 =813861
1083472𝑥365 =274 ,17 (3.70 )
𝐷𝑧𝐷𝑇,𝐸𝐹2016 =845054
1105844𝑥365 =278 ,92 (3.71)
𝐷𝑧𝐷𝑇,𝐸𝐹2017 =845199
1503113𝑥365 =205 ,24 (3.72 )

Tabel nr. 3. 5.1. Variația rotației datoriilor totale.
Nr.
crt. Specificație Perioada de analiză
2015 2016 2017
1 Activ total 1083472 1105814 1503113
2 Datorii totale 813861 845054 845199
3 Număr de rotații 1,33 1,30 1,78
4 Indice de evoluție 1,00 0,98 1,37
5 Durata unei rotații 274,17 278,92 205,24
6 Indice de evoluție 1,00 1,02 0,74

Durata în care societatea ți -a onorat datoriile a înregistrat o scădere permanentă de
la un exercițiu la altul.
În toți anii analizați durata de omorâre a datoriilor a fost de până la un an, deci
considerate pe termen scurt.

52

Graficul 3. 5.1. – Dinamica rotației datoriilor totale.

3.5.2. Rotația datoriilor curente .
Datoriile pe termen scurt reprezintă o sursă de finanțare contra plată și nu un mijloc
rapid de finanțare a activelor.
Formula de calcul:
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐷𝑐𝑟𝑡𝐸𝐹2015 =1128933
813861=1,39 (3.73)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐷𝑐𝑟𝑡𝐸𝐹2016 =909878
691356=1,32 (3.74 )
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐷𝑐𝑟𝑡𝐸𝐹2017 =1331558
548965= 2,46 (3.75)
– durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝐷𝑐𝑟𝑡𝐸𝐹2015 =813861
1128933𝑥365 =263 ,13 (3.76)
𝐷𝑧𝐷𝑐𝑟𝑡𝐸𝐹2015 =691356
909878𝑥365 =277 ,34 (3.77)
𝐷𝑧𝐷𝑐𝑟𝑡𝐸𝐹2015 =548965
1331558𝑥365 =150 ,48 (3.78 )

Se poate observa că societatea își achită datoriile curente într-o perioadă mai mică
de un an. 050100150200250300
2015 2016 2017Număr rotații
Durată rotație

53
Cu excepția anului 2016 când numărul de rotații a scăzut, anul 2017 a înregistrat o
creștere atât fața de 2015, cât și față de 2016.

Tabel nr. 3.5.2. Variația rotației datoriilor curente.
Nr.
crt. Specificație Perioada de analiză
2015 2016 2017
1 Activ circulante 1128933 909878 1331558
2 Datorii curente 813861 845054 845199
3 Număr de rotații 1,39 1,32 2,46
4 Indice de evoluție 1,00 0,95 1,86
5 Durata unei rotații 263,13 277,34 150,48
6 Indice de evoluție 1,00 1,05 0,54

Graficul 3. 5.2. – Dinamica rotației datoriilor curente .

3.5.3. Rotația creditului furnizori .
Aproximeaz ă numărul de zile de creditare pe care firma îl obține de la furnizorii
săi. Includ e doar creditorii comerciali.
Relațíile utilizate: 050100150200250300
2015 2016 2017Număr rotații
Durată rotații

54
– număr de rotații:
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑓𝑧𝐸𝐹2015 =187
867=4,64 (3.79)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑓𝑧𝐸𝐹2016 =246
858=3,49 (3.80)
𝑁𝑟𝑜𝑡𝐶𝑓𝑧𝐸𝐹2017 =427
898=2,10 (3.81)
– durata în zile a unei rotații:
𝐷𝑧𝐶𝑓𝑧𝐸𝐹2015 =867
187𝑥365 =78,73 (3.82)
𝐷𝑧𝐶𝑓𝑧𝐸𝐹2015 =858
246𝑥365 =104 ,65 (3.83)
𝐷𝑧𝐶𝑓𝑧𝐸𝐹2015 =898
427𝑥365 =173 ,57 (3.84)

În anul 2017 comparativ cu anul 2016, numărul de rotații a crescut, deci perioada
în zile în care firma își onorează datoriile față de clienți a crescut.

Tabe l nr. 3.5.3. Variația rotației datoriilor cu furnizorii.
Nr.
crt. Specificație Perioada de analiză
2015 2016 2017
1 Achiziții (fără servicii) 867 858 989
2 Stoc mediu furnizori 187 246 427
3 Număr de rotații 4,64 3,49 2,10
4 Indice de evoluție 1,00 0,72 0,60
5 Durata unei rotații 78,73 104,65 173,57
6 Indice de evoluție 1,00 1,33 1,66

Din analiză reiese faptul că durata de onorare a datoriilor cu furnizorii este
superioară a creanțelor clienților.
Această tendință este una pozitivă , societatea intrând în posesia surselor bănești
într-o perioadă scurtă și achitându -și la timp furnizorii, având totodată o marjă de
siguranță.

55

Graficul 3. 5.3. – Dinamica rotației datoriilor cu furnizorii .

020406080100120140160180200
2015 2016 2017Număr rotații
Durată rotații

56
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI.

În concluzie, men ținerea capacit ății de plat ă, a rotației elementelor de activ și pasiv
în limite recomandate , este rezultatul unei activit ăți complexe desf ășurate de societate în
sectoarele de aprovizionare, produc ție și comercializare.
În ce privește struct ura patrimonială societatea a înregistrat indicatori pozitivi, peste
limitele recomandate în literatura de specialitate. Diminuarea acestora în 2017 se datorează
ieșirii din contabilitate a mijloacelor fixe amortizate.
Deși în perioada 2015 – 2016 nivelul creanțelor a fost în creștere se observă că în
exercițiul financiar 2017 acestea au scăzut, fie ca urmare a limitării creditelor de către
firmă, sau ca urmare a creșterii vânzărilor cash ca urmare a deciziei de cumpărare a
clienților .
Deși lichiditatea a crescut simțitor în 2017, se recomandă menținerea
disponibilităților bănești în limite rezonabile pentru o cât mai bună utilizare a acestora. Un
disponibil prea mare înseamnă o proastă utilizare a acestor resurse.
Valoarea datoriilor pe termen scurt s -au m enținut la valori sensibil egale în perioada
2015-2017.
Acest fapt are o influență pozitivă pentru că cifra de afaceri a fost în creștere
evidentă.
Societatea genere ază o capacitate de autofinan țare suficient ă pentru a -și putea
rambursa datoriile pe term en scurt în mod special. De fapt firma nu înregistrează datorii pe
termen lung. Acest lucru demonstrează c ă aceasta nu beneficiază de credite (bancare sau
de furnizor) care să îi permită o mai bună gestionare a lichidităților imediate (curente).
Se remarc ă faptul că în perioada analizată cifra de afaceri a fluctuat negativ și
pozitiv astfel: variația cifrei de afaceri 2016 față de 2015 a fost negativă respectiv – 13,72
%, iar în perioada 2017 față de 2016 pozitivă 23,57 %. Această variație se reflectă în r atele
analizate, în fluctuația negativă din anul 2016 față de 2015 și 2017.
Aceste fluctuații reflectă schimbările de la nivelul pieței și a comportamentului de
consum.
Ratele analizate la societ ate sunt în mișcare, dar în sens pozitiv, crește numărul de
rotații ceea ce conduce la creșterea duratei acțiunilor.
Se dovedește astfel managementul bun la nivelul societății LĂSTĂREL S.R.L. prin
utilizarea eficientă a resurselor proprii, în mod special a stocurilor.

57
Se recomandă realizarea de investiții noi din m ijloacele bănești excedentare, dar și
cu un aport de până la 20% pe baza resurselor atrase (credite) pentru flexibilizarea
elementelor financiare și diminuarea riscului de insolvență dar și pentru stimularea vânzării
pe baza creditelor comerciale.
Se recom andă de asemenea o creștere a calității producției și prestării de servicii.
Pentru a obține victorii în lupta concurențială, societatea trebuie mereu să lucreze asupra
calității și să producă această marfă mai repede și mai bine decât concurenții;
Sporire a volumului vânzărilor este obținută pe baza înnoirii produselor și nu a
creșterii consumului de resurse. Se recomandă c reșterea competitivității prin modernizare
permanentă .
Se recomandă echilibr area produ selor comercializate cu necesitățile pieței
concu rențiale . O altă modalitate ar fi atragerea investițiilor directe, a creditelor pe termen
lung în vederea înnoirii și modernizării bazei tehnico -materiale și aplicării tehnologiilor
moderne de pr elucrare a materialelor optice .

58
BIBLIOGRAFIE .

1. Andronic B ., Performanț a firmei , Editura Polirom, Iași, 2000
2. Anghel I., Informațiile financiare în analiza și evaluarea întreprinderii , București,
Tribuna Economică nr.8/2001
3. Brîndescu – Olariu , Daniel , Studii monofactoriale privind potențialul ratelor financiare
în evaluarea riscului de insolvență , Editura Politehnica – Colecția Economie, Timișoara
2014
4. Dăneț , Alina, Vereș , Eleonora, Analiza contabilă managerială sau informații contabile
pentru manageri , Editura Orator, Brașov, 2003
5. Dumbravă , Mădălina, Analiza structurii financiare a capitalurilor societății
comerciale SC DELTA S.R.L ., Editura Artifex, București , 2010
6. Gheorghiu A., Vasilescu C., Anghel I., Analiza rentabilitãții firmei , Tribuna Economică
nr.12 -16, București, 2002
7. Isfănescu A., Robu V., Anghel I., Stan, S., Ghid practic de evaluare a întreprinderii ,
București, 2009
8. Man M., Costurile și controlul de gestiune, Editura Economică , București, 2004;
9. Mărgulescu D., Analiza economico -finan ciară a întreprinderii, metode și tehnici ,
Editura Tribuna Economica, București, 1994
10. O. Nicolescu, I. Verboncu, Fundamentele managementului organizației , Editura
Tribuna Economică, București, 2002
10. Paraschivescu, M.D. , Păvăloaia . W., Modele de contabilitate și analiză financiară ,
Editura Neuron, Focșani 1994
11. Petrescu , Silvia, Analiz ă și Diagnostic Financiar -Contabil , edi ția a II -a, Editura
CECCAR, Bucure ști, 2008
12. Popa, Adriana, Dăneț, Alina, Dăneț, Adrian, Management financiar , Editura
Economică, București, 2001
13. Robu , Vasile , Evaluarea întreprinderii , Editura ASE, Bucuresti, 2003
14. Robert Libby , Daniel G. Short , Patricia A. Libby , Fondements de la comptab ilité
financière : une approche dynamique , Editura Chenelière, McGraw -Hill, 2003
14. Siminică Marian, Diagnosticul financiar al firmei , Editura Sitech, Craiova, 2010
12. Vâlceanu Gh., Robu V., N. Georgescu , Analiză economico -financiară , Edi tura
Economică, București, 2004;

59
13. Vintilă G., Diagnosticul financiar și evaluarea întreprinderii , Editura Didactică și
Pedagogică, București 1998;
14. Vintilă Georgeta, Gestiunea financiară a întreprinderii , Editura Didactică și
Pedagogică, București, 2008 ;
15. Rapor tări ale situațiilor financiare anuale ale S.C. LĂSTĂREL S.R.L.
16. http://www.bvb.ro/info/Rapoarte/Diverse/Ghid%20Emitent%20BVB.pdf
17. http://ktd.ro/bursa/bvb_grafice
18. http://www.rasfoiesc.com/legal/contabilitate