Contabilitate și informatică de gestiune [617838]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Contabilitate și informatică de gestiune

Lucrare de licență

STUDIUL PRIVIND CONTABILITATEA STOCURILOR
LA SC BRUTĂRIA FRATELLI SRL

Coordonator științific,
Conf.univ.dr. Alexandra MUTIU

Absolvent: [anonimizat]

2019

CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 1
METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTINȚIIFICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 3
Capi tolul 1 – CARACTERIZAREA GENERALĂ A STOCURILOR ………………………….. ………………………….. ………. 5
1.1 Definiția și clasificarea stocurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. 5
1.2 Evaluarea stocurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 10
1.2.1 Evaluarea la intrarea în patrimoniu ………………………….. ………………………….. ……………….. 10
1.2.2 Evaluarea ieșirilor din stoc ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 11
1.3 Inventarierea stocurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 13
1.4 Documente privind evidența operativă a stocurilor ………………………….. ………………………….. . 14
1.5 Organizarea contabilității sintetice și analitice a stocurilor ………………………….. ………………… 19
1.5.1 Metoda inventarului permanent ………………………….. ………………………….. …………………… 19
1.5.2 Metoda inventarului intermitent ………………………….. ………………………….. …………………… 20
Capitolul 2 – PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE SC BRUTĂRIA FRATELLI SRL ………. 22
2.1 Forma de proprietate, istoric, obiect de activitate ………………………….. ………………………….. … 22
2.2 Analiza profitului la SC BRUTĂRIA FRATELLI SRL ………………………….. ………………………….. ……. 24
2.3 Analiza economico -financiară a societății ………………………….. ………………………….. …………….. 25
2.3.1 Indicatori de lichiditate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 25
2.3.1.1 Lichiditate curentă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 25
2.3.2 Viteza de rotație a stocurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 26
2.3.3 Numărul de zile de stocare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 27
2.4 Furnizorii, beneficiarii societății și obiectivele firmei ………………………….. …………………………. 29
2.4.1 Furnizori ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 29
2.4.2 Clienți ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 30
2.4.3 Concurența ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 31

2.4.4 Obiective ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 31
2.5 Politici contabile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 32
CAPITOLUL 3 – STUDIU DE CAZ PRIVIND GESTIONAREA STOCURILOR LA SC BRUTĂRIA
FRATELLI SRL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 35
3.1 Studiu de ca z………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 35
3.2 Monografia contabilă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 38
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 50
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 52
Listă tabele și grafice
Tabele
Tabel 1 – Structura capitalului social ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 22
Tabel 2 – Analiza profitului 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 24
Tabel 3 – Analiza profitului 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 24
Tabel 4 – Lichiditatea curentă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 25
Tabel 5 – Viteza de rotație a stocurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 27
Tabel 6 – Numărul zilelor de stocare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 28
Tabel 7 – Principalii furnizori ai societății ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 30
Tabel 8 – Rețetar produse finite ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 38

Grafice
Grafic 1 – Evoluția profitului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 24
Grafic 2 – Lichiditatea curentă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 26
Grafic 3 – Evoluția vitezei de rotații a stocurilor ………………………….. ………………………….. …………………… 27
Grafic 4 – Evoluția numărului zilelor de stocare ………………………….. ………………………….. ……………………. 28
Notă de calcul
Notă de calcul 1 – Calcul valoare remiză ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 43

1

INTRODUCERE

„Contabilitatea este una din cele mai sublime creații ale spiritului omenesc, pe care fiecare bun
gospodar ar trebui s -o folosească în gosp odăria lui”. (Johann W. Goethe)
Am ales tema de licență „Contabilitatea stocurilor” deoarece este o temă interesantă și, în opinia
mea, stocurile reprezintă una dintre cele mai importante părți ale unei companii. Consider că prin
intermediul stoc urilor soc ietatea „trăiește”, mai precis prin intermediul materiilor prime
aprovizionate, pe lângă utilajele folosite ca active imobilizate corporale ce ajută la crearea
stocurilor de produse finite care în urma obținerii acestora sunt vândute. Am ales de asemenea ca
firmă pentru studiul de caz societatea SC BRUTĂRIA FRATELLI SRL care are ca obiect de
activitate conform codului CAEN cu numărul 1071 – Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și
a produselor proaspete de patiserie, implicit acest obiect de activitate implică aprovizionarea,
folosirea și nu în ultimul rând vânzarea de stocuri, de produse finite.
Un alt argument adus a fost și faptul că societatea rotește stocurile în mod permanent, astfel acestea
stau cam în medie în depozit cam 2 -3 zile (cornuri cu ciocolată, cozonac) și cam o jumătate de zi
(pâinea) iar în cazul aprovizionărilor , acestea se fac la un interval de 1 -2 săptâmâni pentru materii
prime, în urma acestora am dorit să prezint aspectele contabile ale firmei, operațiunile efectuate
într-o lună, achizițiile, consumurile și nu în ultimul rând vânzările.
Un alt argument important în cadrul alegerii temei mele este faptul că dintotdeauna m -a pasionat
această clasă 3 – Stocurile. Stocurile sunt element e ale activelor circulante, ele sunt tot timpul în
mișcare, unul dintre obiectivele primordiale ale companiei pe lângă obținerea de profit este
maximizarea calității produselor prestate către client, de aceea materiile prime aferente produselor
vor fi achiziționate mereu la cea mai bună calitate.
Societatea BRUTĂRIA FRATELLI SRL a investit mult în ultimul deceniu în dezvoltarea unei
clientele fidele prin achiziții de materii prime de calitate înaltă și prin eficiența rotirii stocurilor
anual, obținând o cifră de afaceri anual mare, ceea ce le -a permis rămânerea pe piață și chiar
obținrea unei poziții favorabilă pe pi ață față de ceilalți concurenți și în ultimă înstanță găsirea de
noi nișe de piață în județe precum Cluj, Sălaj.

2
Dacă analizăm piața din ziua de azi, putem observa o concurenț ă acerbă în orice domeniu ,
consumatorii au acum acces la o gamă vastă și largă de produse, servicii , de aceea întreprinderile
trebuie să se orienteze spre clienți, să le satisfacă cererile urmând a -și forma o clientelă fidelă ca
să poată rămâne pe piață iar în viitorul apropiat să -și depășească concurenții.
Lucrarea este construită pe baza a 3 capitol e, primul capitol constituie o abordare teoretică a
stocurilor, definița lor, modalitățile de intrare, modalitățile de ieșire, evaluarea lor precum și
inventarierea acestora și în ultimul rând documentele justificative. În cadrul celui de -al 2-lea
capitol am formulat o prezentare a societății, bazându -mă pe informațiile procurate între care
forma societății, istoricul, analiza profitului, furnizorii, clienții și concurența societății dar și a
obiectivelor și politicilor contabile utilizate. În cadrul ultimu lui capitol am creat și prezentat un
studiu de caz urmat de monografia contabilă aferentă acestuia.

3
METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTINȚIIFICE

„Valoarea științifică a unei lucrări de cercetare este dată în mare măsură de rezultatele
investigațiilor desfășurate în toate etapele precedente. Recunoscând acest adevăr nu înseamnă că
vom diminua cumva importanța și contribuția deosebită a redactării lucrării științifice. Redactarea
este o etapă a cercetăr ii științifice care adeseori poate majora sau diminua substanțial valoarea și
calitatea lucrării științifice. Și aceasta pentru că redactarea este de departe mult mai mult decât o
problemă de stil, de limbaj – oricât de importante ar fi acestea – și anume, un mare complex de
reguli și exigențe care se cer știute pentru a putea valorifica eforturile și rezultatele din etapele
precedente redactării și pentru a se asigura un substanțial spor de valoare științifică, de calitate, de
eficiență lucrării de cerceta re”. (RABOACA, 2004, p. 186)
Principalii pași în metodologia cercetării sunt:
 alegerea temei cercetării
 efectuarea cercetării propriu -ziseîn baza studiilor de cercetare intreprinse
 redactarea lucrării de licență
În pașii de redactare a acestei lucrări, am definit clar tema și am ales aspectele teoretice cât și
practice, întrucât această lucrare a implicat o cercetare mai amănunțită, în urma întocmirii acesteia
am consultat noțiuni bibliografice precum:
 legislație eco nomică;
 codul fiscal;
 pagini de internet;
 cărți de specialitate economică;
 cursurile din anii studenției.
Pentru partea practic ă, m-am deplasat la sediul societății și am cerut documente contabile, am
consultat contabilii referitor la modul de operare al a ctelor, al politicilor contabile folosite cât și
informații legate de societate, istoria lor cât și obiectivele acestora precum și alte informații. Partea
practică m -a ajutat să înțeleg mai bine contabilitatea stocurilor, m -a ajutat să îmi creez o imagine
asupra monografiei contabile dintr -o perioadă de timp în cadrul unei societăți, cum se fac intrările,
ieșirile, care sunt materialele necesare obținerii produselor finite precum și altele. M-am bazat

4
foarte mult în redactarea acestei lucrări pe studiul d e caz, am abordat o monografie contabilă
complexă a stocurilor, încercând să accentuez importanța acestora în cadrul unei societăți.
Observarea, culegerea și prelucrarea datelor au permis să formulez concluzii legate de
corectitudinea înregistrărilor contabile, să prezint propuneri personale de ordin calitativ pertinente.
De aici, aportul meu în cadrul acestei lucrări s -a bazat pe aceste metode de prelucrare a datelor,
scopul final fiind astf el desprinderea unor concluzii și propuneri personale legate de tema cu
implementare direct la SC BRUTĂRIA FRATELLI SRL.
Ultim ul capitol al acestei lucrări, Concluzii și p ropuneri , sper să fie util societății analizate
cât și pentru mine în viitor.

5
Capitolul 1 – CARACTERIZAREA GENERALĂ A STOCURILOR

1.1 . Definiția și clasificarea stocurilor
A. Definiția stocurilor
Stocurile reprezint ă acele active circulante constând în ansamblul de bunuri materiale și
servicii din cadrul entitățlior economice care sunt destinate pentru a se consuma la prima
utilizare, pot fi vândute după încheierea procesului de prelucrare sau pot fi vândute în stare a
în care au fost cumpărate. (Matiș, 2010; pag.268 ).
Stocurile se află în continuă mișcare, conform caracteristicilor activelor circulante, ele își
schimbă forma și se consumă după prima utilizare, acestea având o durată de viață mai
mică de un an. (Matiș, 2010; pag.268 ).
B. Clasificarea stocurilor
Stocurile pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii (Matiș, 2010; pag.268 -269). :
a) După sursa de proveniență:
 Stocuri cumpărate;
 Stocuri fabricate.
b) După aparența la patrimoniu:
 Stocuri care fac parte din patrimoniu;
 Stocuri care nu fac parte din patrimoniu.
c) După gradul de individualizare și modul de gestionare:
 Stocuri identificabile;
 Stocuri interschimbabile.
În cadrul stocurilor se cuprind următoarele:
1. Materiile prime . „Constituie substanța principală a produsului finit, participă la fabricarea
produselor și se regăsesc în produsul finit integral sau parțial.în forma lor inițială sau
transformată” (Matiș, 2010; pag.69). (lemnul în industria mobilei, făina în panificație).

6
2. Materiale consumabi le, aceste materiale participă de regulă la procesul de fabricație, însă
fără a se regăsi în produsul finit.
Principalele materiale consumabile sunt:
a) Materiale auxiliare
 Se materiilor prime în scopul transformării lor (drojdia în panificație) ;
 Ajută la procesul de fabricație al produselor finite (ața) ;
 Sunt utilizate pentru asigurarea desfășurării în condiții optime a procesului de fabricație
(materiale de curățenie și întreținere) ;
b) Combustibili, ajută în mod direct sau indirect la procesele care au loc în cadrul organizației .
În funcție de rolul și destinația lor deosebim:
b.1 Combustibili tehnologici , se adaugă și ajută la transformarea materiilor prime (cocsul
folosit în furnale);
b.2 Combustibili energetici, sunt utilizați fie la producerea energiei electrice și termice
(cărbunele, gaz metan), fie pentru punerea în mișcare a unor utilaje și mașini (benzina,
motorina); (Matiș, 2010; pag.69 ).
b.3 Combustibili gospodărești , sunt utilizați de regulă pentru încălzirea sau iluminatul locurilor
de muncă sau în scopul altor nevoi neindustriale .
c) Piese de schimb, sunt achiziționate în scopul înlocuirii unor componente ale mașinlor și
utilajelor în vederea reparării sau repunerii în funcțiune ale acestora . (bujii, filtre,
distribuții).
3. Materiale de natura obiectelor de inventar, reprezintă bunurile care fie au o valoare mai
mică decât limita reglementară pentru a fi considerate imobilizări corporale, indiferent de
durata lor de utilizare, fie au o durată de utilizare mai mică de un an, indiferent de valoarea
lor. (echipamente de protecție, echipament de lucru, îmbrăcăminte, scule, mobilier
mărunt). (Matiș, 2010; pag.70 ).
4. Animale și păsări , reprezintă animalele născute și folosite pentru reproducție, (animalele
și păsările la îngrășat, pentru producție, colonii de albine).

7
5. Produsele , care pot fi:
5.1 Produsele finite , reprezintă produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de
fabricație, corespund normelor de calitate, pu tând fi depozitate în vederea livrării sau
expediate direct clienților (mobilier); (Matiș, 2010; pag.70 ).
5.2 Semifabricatele , reprezintă produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într -o fază
de fabricație și care trec în continuare în procesul tehn ologic al altei faze de fabricație sau
se livrează terților. (aluat pentru pizza); (Matiș, 2010; pag.70 ).
5.3 Produsele reziduale , reprezintă acele produse care nu îndeplinesc cerințele calitative
pentru a putea fi considerate produse finite și se prezintă sub forma unor materiale
recuperabile sau deșeuri. Acestea provin din urma procesului de fabricație.
6) Ambalajele, sunt bunuri materia le folosite pentru protejarea altor bunuri, pe timpul
transportului, manipulării sau depozitării. (Matiș, 2010; pag.70 ).
Ambalajele se clasifică în:
 Ambalaje de circulație (saci, cutii, pungi, contaniere)
 Ambalaje de producție (cutii de conserve, tuburi pentru pasta de dinți)
7) Mărfurile, reprezintă bunurile achiziționate de la terți în scopul revânzării lor în aceeași
stare sau bunuri fabricate în unitate care sunt transferate mai apoi în cadrul magazinelor de
desfacere cu amănuntul.
8) Producția în curs de execuție, sunt acele bunuri care nu pot fi considerate semifabricate,
acele produse care nu au parcurs toate fazele de prelu crare, conform procesului tehnologic.
În cadrul stocurilor se includ de asemenea și bunurile aflate la terți , care reprezintă acele bunuri
ce aparțin societății dar fizic sunt în afara unității , acestea fiind lăsate în custodie sau date spre
prelucrare la terți.
Evidența stocurilor și producției în curs de execuție se realizează cu ajutorul conturilor din clasa a
3-a din Planul de conturi general. Conturile de stocuri au de regulă funcția contabilă de activ.
Conform OMFP 1802/2014 art.594 , clasa a 3 -a de c onturi cuprinde următoarele grupe de conturi:
30. Stocuri de materii prime și materiale
301. Materii prime (A)

8
302. Materiale consumabile
3021. Materiale auxiliare (A)
3022. Combustibili (A)
3023. Materiale pentru ambalat (A)
3024. Piese de schimb (A)
3025. Semințe și materiale de plantat (A)
3026. Furaje (A)
3028. Alte materiale consumabile (A)
303. Materiale de natura obiectelor de inventar (A)
308. Diferențe de preț la materii prime și materiale (A/P )
32. Stocuri în curs de aprovizionare
321. Materii prime în curs de aprovizionare (A)
322. Materiale consumabile în curs de aprovizionare (A)
323. Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare (A)
326. Active biologice de natura stocurilor în curs de aprovizionare (A)
327. Mărfuri în curs de aprovizionare (A)
328. Ambalaje în curs de aprovizionare (A)
33. Producție în curs de execuție
331. Produse în curs de execuție (A)
332. Servicii î n curs de execuție (A)
34. PRODUSE
341. Semifabricate (A)
345. Produse finite (A)
346. Produse reziduale (A)
347. Produse agricole (A)
348. Diferențe de preț la produse (A/P)
35. STOCURI AFLATE LA TERȚI
351. Materii și materiale aflate la terți (A)
354. Produse aflate la terți (A)

9
356. Active biologice de natura stocurilor aflate la terți (A)
357. Mărfuri aflate la terți (A)
358. Ambalaje aflate la terți (A)
36. Active biologice de natura stoc urilor
361. Active biologice de natura stocurilor (A)
368. Diferențe de preț la active biologice de natura stocurilor (A/P)
37. MĂRFURI
371. Mărfuri (A)
378. Diferențe de preț la mărfuri (A/P)
38. Ambalaje
381. Ambalaje (A)
388. Diferențe de preț la ambalaje (A/P)
39. Ajustări pentru deprecierea stocurilor și producției în curs de execuție
391. Ajustări pentru deprecierea materiilor prime (P)
392. Ajustări pentru deprecierea materialelor
3921. Aju stări pentru deprecierea materialelor consumabile (P)
3922. Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventor (P)
393. Ajustări pentru deprecierea producției în curs de execuție (P)
394. Ajustări pentru deprecierea pr oduselor
3941. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor (P)
3945. Ajustări pentru deprecierea produselor finite (P)
3946. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale (P)
3947. Ajustări pentru deprecierea produselor agricole (P)
395. Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terți
3951. Ajustări pentru deprecierea materiilor și materialelor aflate la terți (P)
3952. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terți (P)
3953. Ajustări pentru d eprecierea produselor finite aflate la terți (P)
3954. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terți (P)
3955. Ajustări pentru deprecierea produselor agricole aflate la terți (P)

10
3956. Ajustări pentru deprecierea activelor biologice de natura stocurilor aflate la terți (P)
3957. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terți (P)
3958. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terți (P)
396. Ajustări pentru deprecierea activelor biologice de na tura stocurilor (P)
397. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor (P)
398. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor (P)
1.2 . Evaluarea stocurilor
1.2.1 Evaluarea la intrarea în patrimoniu
Stocurile și producția în curs de execuție sunt reflectate în contabilitatea sintetică valoric, în
contabilitatea analitică cel mai adesea cantitativ -valoric și numai cantitativ în evidența operativă
de la depozite. (Matiș, 2010; pag.270 ).
La intrarea în entitățile economice, stocurile sunt evaluate și înregistrate î n contabilitate la valoarea
de intrare. Valoarea de intrare este reprezentată de costul de achiziție, costul de producție, valoarea
de aport și respectiv valoarea justă.În funcție de modalitatea de obținere a stocurilor, evaluarea se
va realiza în felul ur mător:
I. Stocurile cumpărate (materii prime, materiale, mărfuri), reprezintă cele mai des cazuri de
intrări de stocuri, ele fiind evaluate la costul de achiziție.
Costul de achiziție este format din:
 Prețul de facturare al furnizorului (fără TVA);
 Taxe nerecuperabile (taxe vamale, accize, taxe de asigurare, comisioane);
 Cheltuieli de transport, manipulare și alte cheltuieli ce pot întra în costul de achiziție al
stocurilor.
II. Stocurile fabricate (produse finite, semifabricate), se evaluează la costul de pr oducție care
este format din:
 Cheltuieli directe: cu materiile prime, cu materialele, cu salariile muncitorilor direct
productivi;

11
 Cota de cheltuieli indirecte: cu amortizarea utilajelor, cu reparațiile, cu salariile
personalului de conducere din secții, etc. (Pântea, 2009, p. 109)
III. Stocurile aduse ca aport în natură la capitalul social, sunt acele stocuri evaluate la
valoarea de aport, reprezentând valoarea alocată bunurilor aduse ca aport în natură fie în
cazul constitui rii unei societăți comerciale sau a fuziunii unor societăți comerciale, fie în
situația majorării capitalului social. Această valoare se determină în urma unor evaluări
efectuate de evaluatori autorizați. (Matiș, 2010; pag.268 ).
IV. Stocurile obținute cu titlu gratuit, reprezintă acele categorii de stocuri care sunt evaluate
la valoarea justă. Valoarea justă poate fi definită ca fiind suma pentru care respectivul stoc
ar putea fi schimbat de bunăvoie între părți aflate în cunoștință d e cauză în cadrul unei
tranzacții cu prețul determinat obiectiv. Această valoare poate fi determinată în funcție de
prețul pieței, starea și amplasarea stocurilor. (Matiș, 2010; pag.268 ).
Pe lângă evaluarea și înregistrarea în contabilitate a stocurilor la costul efectiv (de achiziție, de
producție), entitatea poate opta și pentru utilizarea costului standard sau utilizarea prețului de
vânzare cu amănuntul, în comerțul cu amănuntul.
Costul standard ia în considerarea nivelurile normale ale consumurilor mate riale și de manoperă,
de eficiență și de utilizare a capacităților de producție. Aceste costuri trebuie actualizate periodic,
în funcție de condițiile existente la un moment dat. (Pântea, 2009, p. 113)
Prețul de vânzare cu amănuntul este folosit în comerțul cu amânuntul pentru a determina costul
stocurilor de articole numeroase și cu mișcare rapidă, care au marje de adaos comercial similare
și pentru care nu este practic să se folosească altă metodă. (Pântea, 2009, p. 113)
1.2.2 Evaluarea ieșirilor din stoc
Potrivit OMFP 1802/2014 secțiunea 3.3, art.95 bunurile , la data ieșirii din entitate sau la darea în
consum, se evaluează și se scad din gestiune la valoarea lor de intrar e sau valoarea la care sunt
înregistrate în contabilitate. Pentru stocurile fungibile sau interschimbabile, costul de achiziție sau
costul de producție se calculează prin aplicarea uneia din următoarele metode:
 metoda costului mediu ponderat (CMP);

12
 metod a identificării specifice (IS);
 metoda primul intrat -primul ieșit (FIFO);
 metoda ultimul intrat -primul ieșit (LIFO).
Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile și al acelor bunuri destinate unor comenzi
distincte trebuie determinat prin identificarea specifică a costurilor individuale (OMFP 1802/2014,
art.285).
 Metoda primului intrat -primului ieșit (FIFO)
Această metodă are la bază ideea că primele loturi de bunuri ieșite din patrimoniu sunt evaluate
la costul primelor loturi intrate în unitate. Pe măsura epuizării succesive a fiecărui lot, stocurile
ieșite din gestiune se evaluează la costul lotului următor. (Matiș, 2010; pag.272 ).
Elementele care rămân în stoc la sfârșitul perioadei sunt evaluate la costul celor mai recente intrări
în gestiune (pr in achiziție, producție etc.).
 Metoda identificării specifice (ÎS)
Această metodă presupune în evaluarea bunurilor la costul istoric. Se poate folosi în cazul
produselor de folosință îndelungată, care se pot identifica în serie, data de intra re, cost de achiziție.
(Pântea, 2009, p. 110)
 Metoda costului mediu ponderat (CMP)
În cadrul acestei metode, ieșirile de stocuri presupun calcularea mediei ponderate a
costurilor unui anumit element, fie periodic, fie după fiecare recepție. (Pântea, 2009, p. 110)
 Metoda "ultimul intrat – primul ieșit" (LIFO)
Potrivit acestei metode, primele articole ieșite din patrimoniu sunt evaluate la costul
ultimelor articole intrate, în acest fel stocul final este evaluat la cele mai vechi prețuri. (Pântea,
2009, p. 111)
Metoda aleasă de entitate va face parte din politicile contabile ale societății și va fi aplicată
identic în perioadele următoare.
Metoda folosită trebuie să fie aplicată cu profesionalism, consecvență, atenție de la un
exercițiu la altul.

13
Dacă datorită si tuațiilor concrete sau particulare se optează pentru schimbarea metodei,
administratorul va prezenta în anexa „Note explicative ” motivul și cauza care a dus la schimbarea
metodei și influența posibilă as upra rezultatului exercițiului.
1.3 Inventarierea stocuri lor
Inventarierea reprezintă un ansamblu de operații în urma căruia se stabilesc faptic, cantitativ și
valoric elementele patrimoniale, comparându -se ulterior cu datele înregistrate în contabilitate.
În situațiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor și capitalurilor
proprii se reflectă și se evaluează la valoarea contabilă, pusă de accord cu rezultatele
inventarierii. (OMFP 1802/2014, art 82. ‐ (2)
Astfel, în urma inventarierii se compară valoarea contabilă cu valoarea de invento r, în
scopul reflectării stocurilir în bilanț. În urma comparării situațiile existente pot fi următoarele:
 Dacă valoarea de inventar > valoarea contabil ă atunci în bilanț stocurile se vor găsi
la valoarea contabilă.
 Dacă valoarea de inventar < valoarea co ntabil ă, atunci în bilanț stocurile se vor găsi
la valoarea de inventar.
Stocurile se inventariază fie prin numărare, cântărire, măsurare sau cubare, după caz. Bunurile
aflate în ambalaje originale intacte se desfac prin sondaj, acest lucru urmând a fi menționat și în
listele de inventariere respective. (Ordin 2861/2009, art.15 – (1)
La lichidele a căror cantitate efectivă nu se poate stabili prin măsurare, conținutul vaselor este
stabilit în funcție de volum, densitate, compoziție etc.Se verifică prin s coaterea de probe din aceste
vase, ținându -se seama de densitate, compoziție și de alte caracteristici ale lichidelor, care se
constată fie organoleptic, fie prin măsurare sau probe de laborator, după caz. (Ordin 2861/2009,
art.15 – (2)
Materialele de masă ca: ciment, oțel beton, produse de carieră și balastieră, produse agricole și
alte materiale similare, ale căror cântărire și măsurare ar necesita cheltuieli importante sau ar
conduce la degradarea bunurilor respective, se pot inventaria pe baza de calcul e tehnice. (Ordin
2861/2009 , art.15 – (3)

14
În listele de inventariere a materialelor prevăzute la alineatele precedente se menționează modul
în care s -a făcut inventarierea, precum și datele tehnice care au stat la baza calculelor respective.
(Ordin 2861/2 009, art.15 – (4)
Bunurile aflate asupra angajaților la data inventarierii (echipament, scule, unelte etc.) se
inventariază și se trec în liste de inventariere distincte, specificându -se persoanele care răspund de
păstrarea lor. În cadrul evidențierii acestora pe formații și locuri de muncă, bunurile vor fi
centralizate și compa rate cu datele din evidența tehnicooperativă, precum și cu cele din evidența
contabilă. (Ordin 2861/2009 , art.17)
Bunurile cu un grad mare de perisabilitate au prioritate în momentul inventarierii , fără influența
consumului/comercializării imediată a ace stora.
Comisia de inventariere are obligația de a controla toate locurile în care pot exista bunuri care
trebuie supuse inventarierii.
1.4 Documente privind evidența operativă a stocurilor
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea
persoanelor care le -au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le -au înregistrat în
contabilitat e, după caz. (Legea contabilității 82/1991 , art.6 (2 )
Operațiile care privesc stocurile, respectiv intrarea și i eșirea stocurilor sunt consemnate în
documente primare.
Înscrierea datelor în documente se face cu cerneală, cu pastă de pix sau prin utilizarea sistemelor
informatice de prelucrare automată a datelor, după caz. O societate comercială desfășoară pe
parcurs ul unui an de zile mai multe activități cum ar fi: inventarierea, vânzarea, eliberarea în
depozite, păstărea, aprovizionarea.
Operațiunile acestea trebuie evidențiate în diferite documente de evidență a stocurilor.
Importanța și rolul documentelor justifi cative
Documentele justificative în cadrul unei societăți au o valoare informativă, prin faptul că se poate
cunoaște cantitatea bunurilor și calitatea activității desfășurate de către organizație. Acest ea
servesc în activitatea de control, permițând „citirea” societăți i prin realitate a operațiunilor
înregistrate în contabilitate, respectării disciplinelor contabile de către agenții economice sau

15
calitatea gestionării patrimoniului. După prelucrare, un docu ment justificativ este sortat pe felul
operațiunii, fie la registrul de casă, bancă , fie la intrări, ieșiri sau acte contabile îndosariate , urmând
a fi supuse arhivării după închiderea lunii aferente acestora, păstrându -se în permanență .
Documentele justif icative se înregistrează de regulă în ordine cronologică și sistematică . În
categoria stocurilor intră documente justificative precum factura, avizele, notele de recepție sau
bonurile de consum. De regulă principalul document care face atât obiectul intrăr ii stocurilor cât
și ieșirii stocurilor este factura. Factura este documentul care justifică intrarea unor stocuri sau
ieșirea acestora în cazul comerțului cu ridicata, în comerțul cu amânuntul vânzările se justifică
prin bonul fiscal, mai apoi fiind înr egistrate pe baza raportului Z.
Conform ordinului 2634/2015 privind documentele financiar -contabile avem următoarele
documente utilizate pentru evidența operativă a stocurilor:
Factura , se întocmește în timpul livrării bunurilor, poate fi completat de avizul de însoțire a mărfii.
Servește:
 ca document de însoțire a mărfii pe timpul transportului, după caz;
 ca document de încarcare în gestiunea cumpărătorului;
 ca document justificativ de înregistrare în contabilita tea furnizorului și a
cumpărătorului;
 în alte scopuri prevăzute expres de lege.
Se întocmește de regulă în două sau mai multe exemplare pentru livrări de bunuri și/sau prestări
de servicii, după caz. Există și situația când factura nu se întocmeșt e în momentul livrării, astfel
bunurile livrate vor fi însoțite pe timpul transportului de avizul de însoțire a mărfii în vederea
corelării documentelor de livrare, numărul și data avizului se vor înscrie pe factura aferentă.
Arhivarea, se face atât la fur nizor cât și la cumpărător în cadrul compartimentului financiar –
contabil dar și compartimentului de desfacere, după caz.
Nota de recepție și constatare de diferențe (NIR ) reprezintă un document justificativ aferent
stocurilor utilizat pentru recepția bunurilor în urma aprovizionării, încărcării în gestiune dar și
înregistrării în contabilitate.

16
Nota de recepție și constatare de diferențe se folosește ca document de recepție obligatoriu numai
în cazul:
– bunurilor materiale cupr inse într -o factură sau aviz de însoțire a mărfii, care fac parte din
gestiuni diferite;
– bunurilor materiale primite spre prelucrare, în custodie sau în păstrare;
– bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;
– bunurilor materiale care sosesc neînsoțite de documente de livrare;
– bunurilor materiale care prezintă diferențe la recepție;
– mărfurilor intrate în gestiunile la care evidența se ține la preț de vânzare. (OMFP
3512/2008, pg.32)
În cazul acestui document se întâlnesc situații când nu este obligatorie întocmirea NIR -ului,
recepția, încărcarea în gestiune și înregistrarea în contabilitate se fac pe baza documentului de
livrare, care poate fi factura, avizul de însoțire a mărfii, dup ă caz.
În condițiile în care nu se înscriu datele valorice în Nota de recepție și constatare de diferențe,
este obligatoriu ca acestea să se regăsească într -un alt document justificativ care stă la baza
înregistrării în contabilitate a valorii bunurilor. (OMFP 3512/2008, pg.33)
În cazul în care apar diferențe la recepție, entitatea trebuie să stabilească prin propriile proceduri
informațiile care trebuie să fie înscrie în NIR, cum ar fi cantitatea, valoarea constatată plus/minus,
persoana care a făcut rece pția precum și alte mențiuni.
BON DE PREDARE, TRANSFER, RESTITUIRE
Bonul de predare, transfer, restituire (pentru produse finite, materiale refolosibile, semifabricate,
materiale nefolosite) servește ca:
– documen t justificativ pentru încărcare sau descărc are din gestiune;
– document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se întocmește în două exemplare, pe măsura predării la magazie a produselor, de către secție,
atelier etc. (Țănțica Petre, et al, pg. 87)
Bonul de predare se utilizează în mai multe cazuri:
 În cazul utilizării ca bon de predare a materialelor refolosibile la magazine;
 În cazul utilizării ca bon de predare a semifabricatelor la magazine;
 În cazul utilizării ca bon de transfer între două gest iuni aflate în incinta unității;

17
 În cazul utilizării ca bon de restituire.
Dacă operațiunile de predare -primire a produselor nu pot fi suspendate în timpul inventarierii
magaziei de produse finite, comisia de inventariere trebuie să înscrie pe documentul r espective
mențiunea „primit în timpul inventarierii” . (Țănțica Petre, et al, pg. 87)
BON DE CONSUM
Bonul de consum servește ca:
– document de eliberare din magazie a materialelor;
– document justificativ de scădere din gestiune;
– document justificativ de înregistrare în contabilitate. (OMFP 3512/2008 pg.37)
Se întocmește în două exemplare, pe măsura lansării, respective eliberării materialelelor din
magazine pentru consum, de către compartimentul care efectuează lansarea, pe baza producție i și
a consumurilor, sau de către alte compartimente ale unității care solicit materiale pentru a fi
consummate. (OMFP 3512/2008, pg.37)
Bonul de consum se poate întocmi într -un exemplar în condițiile utilizării tehnicii de calcul.
Documentul, se întocmeșt e pe formulare separate pentru materialele diin cadrul aceluiaș cont de
material, loc de depozitare și loc de consum. (OMFP 3512/2008, pg.37)
LISTĂ ZILNICĂ DE ALIMENTE
Listă zilnică de alimente servește:
– la stabilirea meniurilor zilnice;
– la calculul alocației de hrană și urmărirea încadrării în nivelul acesteia;
– ca document pentru eliberarea din magazie a alimentelor necesare pregătirii hranei;
– ca document justificativ de înregistrare în contabilitate. (OMFP 3512/2008, pg.40)
Se întocmește de către c antinele de pe lângă instituțiile publice (învățământ, sănătate, asistență
socială etc.), organizații fără scop patrimonial finanțate din alocații bugetare etc.
Documentul se completează de către persoana desemnată de ordonatorul de credite sau
conducător ul entității, pe baza centralizatorului întocmit pe meniuri. (OMFP 3512 /2008, pg.40)

18
DISPOZIȚIE DE LIVRARE
Dispoziția de livrare servește ca:
– document pentru eliberarea din magazie a produselor, mărfurilor sau a altor valori
materiale destinate vânzării, a bunurilor cedate cu titlu gratuit sau acordate pentru
stimularea vânzării, după caz;
– document justificativ de scădere din gestiunea magaziei predătoare;
– document de bază pentru întocmirea avizului de însoțire a mărfii sau a facturii, după caz;
– document justificativ de înregistrare în contabilitate. (OMFP 3512/2008, pg.41)
AVIZ DE ÎNSOȚIRE A MĂRFII
Avizul de însoțire a mărfii are rolul de a însoți marfa pe timpul transportului. De regulă acest
document stă la baza întocmirii facturii, reprezintă un document de descărcare din gestiune a
bunurilor cedate cu titlu gratuit dar și o dispoziție de transfer al valorilor material dintr -o gestiune
într-alta.
Avizul de însoțire a mărfii se întocmește de către o entitate care nu are posibilitatea întocmirii
facturii în momentul livrării produselor, mărfurilor, dar și în alte situații stabilite prin propriile
procedure ale entității.
În condițiile în ca re datele valorice (prețul unitar și valoarea) nu se înscriu în Avizul de însoțire a
mărfii, aceste date trebuie să se regăsească într -un alt document justificativ care stă la baza
înregistrării în contabilitate a valorii bunurilor.
Avizul de însoțire a mă rfii va purta mențiunea "Fără factură", după caz. (OMFP 3512/2008, pg.42)
Pe Avizul de însoțire a mărfii emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terți se face
mențiunea "Pentru prelucrare la terți". (OMFP 3512/2008, pg.42)
FIȘĂ DE MAGAZIE
Fișa de magazie servește ca document de evidență a intrărilor, ieșirilor și stocurilor de bunuri
materiale. (OMFP 3512/2008 – pg.43)
Fișele de magazie se țin pe fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale,
ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe, sau în ordine alfabetică. (OMFP 3512/2008 –
pg.43)

19
Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la ter ți sau în custodie se întocmesc fișe distincte,
care se țin separat de cele aferente propriilor valori materiale. Înregistrările în fișele de magazie se
fac document cu document. (OMFP 3512/2008 – pg.43)
FIȘĂ DE EVIDENȚĂ A MATERIALELOR DE NATURA OBIECTELO R DE
INVENTAR ÎN FOLOSINȚĂ
Servește ca:
– document de evidență a materialelor de natura obiectelor de inventar, date în folosința
personalului, până la scoaterea lor din uz. Se întocmește pe măsura dării în folosință a
bunurilor, pentru fiecare persoană car e le primește. (OMFP 3512/2008 – pg.44)
1.5 Organizarea contabilității sintetice și analitice a stocurilor
Contabilitatea stocurilor se realizează, în conformitate cu reglementările contabile, cantitativ și
valoric sau numai valoric prin folosirea uneia din următoarele metode:
 Metoda inventarului permanent;
 Metoda inventarului intermitent.
1.5.1 Metoda inventarului permanent
În condițiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate operațiunile
de intrare și ieșire, ceea ce permite st abilirea și cunoașterea în orice moment a stocurilor, atât
cantitativ, cât și valoric. (Pântea, 2009, p. 116) . Acestă metodă de contabilizare a stocurilor asigură
o cunoaștere mai riguroasă a mărimii stocurilor și un mai bun control al întegrității stocurilor,
presupunând un volum mai mare de muncă. Metoda inventarului permanent este utilizată de regulă
de către unitățile mari.
În contabilitatea sintetică se vor reflecta următoarele:
 Stocul inițial;
 Intrările în cursul lun ii, pe baza documentelor de intrare a stocurilor;
 Ieșirile din cursul lunii, în baza documentelor de ieșire a stocurilor.
În baza elementelor de mai sus, ce vor fi reflectate în contabilitate se va stabili în permanența
stocul scriptic aferent bunurilor.

20
Folosirea acestei metode presupune (Matiș, 2010; pag.283) :
 Utilizarea fiecăruia dintre prețurile de înregistrare a stocurilor;
 Folosirea conturilor de diferențe de preț aferente stocurilor, dacă este cazul;
 Conducerea unei contabilități a stocurilor prin adoptarea uneia dintre metodele de
contabilitate analitică descrise mai sus.
1.5.2 Metoda inventarului intermitent
Inventarul intermitent constă în stabilirea ieșirilor și înregistrarea lor în contabilitate pe baza
inventarierii stocurilor la sfârșitul perioadei . (Pântea, 2009, p. 116)
Conturile de stocuri se vor utiliza numai la sfârșitul unei perioade determinate, atunci când se vor
debita cu soldurile finale existente în cadrul locurilor de consum stabilite prin inventariere .
Intrările de stocuri nu influențează conturile de stocuri, ci vor influența conturile de venituri,
respectiv cheltuieli.
Pentru stocurile aprovizionate din afara unității se vor storna stocurile inițiale ale perioadei din
conturile de stocuri, înregistrâ ndu-se utilizând conturile de cheltuieli, la sfârșitul perioadei se
inventariează bunurile aprovizionate urmând a fi trecute de pe cheltuieli pe conturile de stocuri.
Pentru stocurile obținute din producție proprie, nu se vor înregistra în contabilitatea s intetică ci
doar în evidența operativă la locurile respective de depozitare. La finele perioadei se vor inventaria
bunurile obținute prin utilizarea contului 711 – variația stocurilor.
Pentru producția în curs, determinarea se va face la finele perioadei prin alte metode,
înregistrându -se în contabilitate ca stocuri în conturile corespunzătoare la începutul perioadei.
Potrivit OMFP 3512/2008 art. 30 , contabilitatea analitică a bunurilor se poate ține pe baza uneia
dintre următoarele metode:

 Metoda operat iv – contabilă (pe solduri)
 Metoda catitativ – valorică (pe fișa de cont analitică)
 Metoda global –valorică

21
Metoda operativ -contabilă se aplică pentru contabilitatea analitică a materiilor prime,
materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor,
produselor finite, produselor reziduale, mărfurilor și ambalajelor.
Metoda operativ -contabilă constă în ținerea, în cadrul fiecărei gestiuni, a evidenței cantitative a
bunurilor, pe feluri, cu ajutorul fișelor de magazie. (OMFP 3512/2008 art.31)
În contabilitate, această metodă constă în ținerea evidenței valorice pe conturi de materiale,
desfășurate valoric pe gestiuni, iar în cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de materiale, după
caz. (OMFP 3512/2008 art.31)
Metoda cantitativ -valorică se poate folosi pentru contabilitatea analitică a materiilor prime,
materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor,
produselor finite, produselor reziduale, mărfurilo r, animalelor ș i ambalajelor. (OMFP 3512/2008 ,
art.30 )
Metoda global -valorică se poate utiliza pentru contabi litatea analitică a mărfurilor ș i ambalajelor
din unitățile de desfacere cu amănuntul, rechizitelor de birou, imprimatelor, materialelor folosite
la ambalare, mate rialelor de natura obiectelor de inventar, echipamentelor de protecție în folosință,
precum ș i a altor categorii de bunuri. (OMFP 3512/2008 , art.30)

22
Capitolul 2 – PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE SC BRUTĂRIA FRATELLI
SRL

2.1 Forma de proprietate, istoric, obiect de activitate
Societatea comercială SC BRUTĂRIA FRATELLI SRL se constituie în baza articolului 32,
articolul 210 și articolul 222 din Legea 31/ ’90 privind societățile comerciale. Societatea
comercială BRUTĂRIA FRATELLI SRL este o persoană juridică, având forma juridică de
societate cu răspundere limitată, cu doi asociați, ale cărei răspunderi sunt garantate ca patrimonial
social.
Sediul social societății SC BRUTĂRIA FRATELLI SRL este în Baia Sprie, strada Libertății nr.
20, județul Maramureș. Aceasta s -a înregistrat la Registrul comerțului sub numărul
J24/68/2000, având codul unic de identificare fiscală: RO 12617744.
Societatea este plătitoare de impozit pe profit și este înregistrată în scop uri de TVA, vectorul fiscal
fiind lunar. Capitalul social este divizat în 20 de părți sociale cu o valoare nominală de
10 lei fiecare. Aportul capitalului social al asociaților și structura acestuia este următoarea:

Domeniul principal de activitate îl constituie Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a
produselor proaspete de patiserie, fiind identificat sub codul CAEN, cu numărul 1071 –
Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie.
SC BRUTĂRIA FRATELLI SRL a fost înființată în anul 2000 prin privatizarea vechii fabrici de
pâine din Baia Sprie. S -a început cu 5 angajați și 2 aututilitare de distribuție a pâinii, în anul 2002
a ajuns la 40 de angajați, iar acum în 2019 la 150 și 24 rute de livrare în județele Maramureș, Sălaj,
Cluj, Satu Mare. Nr.Crt Nume și prenume asociați Număr părți sociale Procent deținut
1 Butean Lucian Alin 10 50%
2 Butean Eugenia 10 50%
Tabel 1 – Structura capitalului social

23
SC BRUTĂRIA FRATELLI SRL, este cel mai mare producător de pâine și produse de patiserie
din județul Maramureș, având ca și arie de distribuție inclusiv județele Satu Mare, Sălaj, Cluj.
Gama noastră de produse cuprinde peste 120 de sortimente de pâine și patiserie dulce și săra tă,
realizate cu tehnologie de vârf, ca urmare a investițiilor în echipamente derulate cu co -finanțare
FEADR.
În oferta societății au apărut de -a lungul timpului noi game de produse: dacă în 2000 realiza doar
diferite sortimente de pâine și amelioratori, în 2001 a introdus produsele de patiserie, la sfârșitul
anului 2002 a inceput fabricarea specialităților de patiserie, iar în 2010 a lansat o linie de produse
de panificație fără amelioratori (100% natural), investiție realizată cu co -finanțare FEADR. În
prezent, firma oferă o gamă foarte largă de: diferite tipuri de pâine (albă, semi -albă, neagră, cu
cartofi, fara sare, de secară, graham, multicereale, etc. – în diferite forme și gramaje, feliate sau
nu, preambalate sau nu), la produse de patiserie dulce (cozonaci, cornuri cu umpluturi, etc.) și
patiserie sărată (covrigi, batoane, etc).
În anul 2015 a fost pus în funcțiune al doilea punct de lucru, investitii realizate și co -finanțate
FEADR. A fost extinsă capacitatea de producție și au fost lansate noi s ortimente de patiserie. În
prezent, firma oferă o gamă foarte largă de: diferite tipuri de pâine (albă, semi -albă, neagră, cu
cartofi, fără sare, de secară, graham, multicereale, etc. – în diferite forme și gramaje, feliate sau
nu, preambalate sau nu), la produse de patiserie dulce (cozonaci, cornuri cu umpluturi, etc.) și
patiserie sărată (covrigi, batoane, etc.).
Pe viitor, se propune deschiderea unei fabrici, o cofetărie și extinderea capacității de producție.
În anul 2018 a fost încheiat un contract privind un nou proiect de investiții cu co -finanțare
FEADR. Societatea mai dispune conform actului constitutiv de mai multe p uncte de lucru:
 Baia Sprie, Piața Libertății, nr.20, județul Maramureș, cod postal 435100 (Sediu principal);
 Tautii de Sus, str.Forestierului, nr.175, județul Maramureș;
 Baia Sprie, str. Ignis nr.3A, județul Maramureș;
 Tauții de Sus, str. Forestierului, nr .175A, județul Maramureș.

24
2.2 Analiza profitului la SC BRUTĂRIA FRATELLI SRL
Succesul unei firme se poate citi prin prisma eficienței realizării profitului.Profitul reprezintă suma
veniturilor urmând a fi scăzute din cheltuielile efectuate și pierderile pentru perioada curentă.
Acest indicator reprezintă o analiză ce arată în ce mo d au fost alocate resursele necesare și totodata
eficiența acestora pentru obținerea profitului. Profitul poate fi catalogat drept unul dintre cei mai
importanți indicatori desprinși din documentele contabile, acesta poate fi brut sau net. Profitul net
poate fi calculat scăzând impozitul pe profit.
În cele ce urmează voi prezenta evoluția profitului companiei între anii 2001 -2017:
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
174.168 149.664 281,6 612.198 911.505 631,01 568.072 1.280.347 938.249 938.249
Tabel 2 – Analiza profitului 1
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
584.076 358.326 1.894.487 2.839.506 2.051.765 607,62 366.877
Tabel 3 – Analiza profitului 2

Grafic 1 – Evoluția profitului
0.00500,000.001,000,000.001,500,000.002,000,000.002,500,000.003,000,000.003,500,000.004,000,000.00
Evoluția profitului

25
Urmărind graficul de mai sus, putem observa că în primii ani de existență, profitul, nu a fost unul
foarte mare. În schimb se observă o creștere în anii 2004 respectiv 2005 urmând o scădere în anul
2006. Profitul capătă ușoare crește ri între anii 2007 -2011, urmând ca între anii 2012 -2015 să avem
o creștere considerabilă, în anul 2014 atingând pu nctul de maxim al profitului, 3.652. 392 lei.
2.3 Analiza economico -financiară a societății
Analiza economico -financiară a unei entități are ca scop cunoașterea situației economico –
financiare actuale. Aceste informații sunt utile atât managementului entității în luarea deciziilor
viitoare, cât și utilizatorilor externi ai inf ormațiilor financiar -contabile.
2.3.1 Indicatori de lichiditate
Indicatorii din această grupă arată capacitatea activelor din cadrul entității de a se transforma în
bani, fără riscuri.
2.3.1.1 Lichiditate curentă
„Lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani. Pentru
caracterizarea lichidității unei firme, se compară pasivele pe termen scurt cu resursele disponibile
pentru aceeași perioadă. Datoriile curente sunt formate din obligațiile față de furnizori, cele fiscale
și salariale, creditele pe termen scurt precum și partea din împrumuturile pe termen mediu și
termen lung a căror scadență este în cadrul exercițiului financiar curent.”
(Ișfănescu et al., 2002, p221, p222.)
Formulă de calcul:
Lichiditate current ă=𝑨𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 𝒄𝒖𝒓𝒆𝒏𝒕𝒆
𝑫𝒂𝒕𝒐𝒓𝒊𝒊 𝒄𝒖𝒓𝒆𝒏𝒕𝒆

Indicatorul 2016 2017 2018
Active curente 3.732.160 3.017.244 5.778.089
Datorii curente 2.055.095 2.794.376 4.006.255,04
Lichiditate curentă 1,81 1,07 1,44
Tabel 4 – Lichiditatea curentă

26

Grafic 2 – Lichiditatea curentă

Din cadrul graficului deducem faptul că societatea poate să -și acopere plata datoriilor din activele
curente ale acesteia, societatea se încadrează în limita valorii de 2 privind lichiditatea curentă pe
parcursul anilor analizați. Se observă o creștere mare în anul 2018 a activelor curente dar și a
datoriilor, semn că societatea a investit în stocuri dar a și luat credite pe termen scurt.
2.3.2 Viteza de rotație a stocurilor
Indicatorul rotația stocurilor exprimă numărul de câte ori a fost rulat stocul într -un an.Cu cât este
mai mare numărul rotațiilor, cu atât situația este mai bună pentru unitate. Calculul indicatorilor se
face împărțind cos tul de vânzări la stocul mediu.
Formulă de calcul:
Viteza de rotație=𝑪𝒐𝒔𝒕 𝒗â𝒏𝒛ă𝒓𝒊
𝑺𝒕𝒐𝒄 𝒎𝒆𝒅𝒊𝒖

1.81
1.071.44
00.511.52
2016 2017 2018Lichiditate curentă
Lichiditate curentă

27
Indicatorul 2016 2017 2018
Costul vânzărilor 32.641.903, 83 34.798.528, 28 39.373.119
Stoc mediu 390.549, 46 851.523, 46 528.727, 90
Rotația stocurilor 83,58 81,73 74,46
Tabel 5 – Viteza de rotație a stocurilor

Grafic 3 – Evoluția vitezei de rotații a stocurilor
Având în vedere că obiectul de activitate implică producția de produse de panificație, consider că
aceste rezultate se pliază perfect iar stocurile sunt rotite în mod eficient. Din ceea ce observăm din
grafic, dar și din tabelul aferent acestuia, viteza de rotație a stocurilor confirmă o valoare ridicată
în anul 2016.Însă din anul 2017 se observă o ușoară scădere a vitezei de rotire a stocurilor, urmând
ca în anul 2018, viteza de rotație să scadă substanțial, în semnând că stocurile nu au fost învârtite
în acel an în mod eficient. O cauză a scăderii vitezei de rotații poate fi faptul că s -au procurat stocuri
peste necesar și înainte de termen sau sistarea fabricației unor produse. În urma anului 2018,
conducerea i a anumite decizii cu privire la creșterea vitezei de rotații, cum ar fi o alimentare la
timp, complexă și completă, aprovizionarea la timp, menținerea unui stoc permanent de materiale
și materii prime ceea ce va duce la creșterea implicită a producției, re ducerea costurilo r cât și a
vitezei de rotații.
2.3.3 Numărul de zile de stocare 83.58
81.73
74.46
68707274767880828486
2016 2017 2018Rotația stocurilor

28
Indicatorul arată câte zile sunt stocate în unitate bunurile. Cu cât acest număr de zile este mai mic
cu atât situația este mai bună și scade riscul de -a acumula stocuri cu mișcare lentă.
Formulă de calcul:
Numărul de zile de stocare =𝑺𝒕𝒐𝒄 𝒎𝒆𝒅𝒊𝒖
𝑪𝒐𝒔𝒕 𝒗â𝒏𝒛ă𝒓𝒊 x365

Indicatorul 2016 2017 2018
Stoc mediu 390.549, 46 851.523, 46 528.727, 90
Cost vânzări 32.641.903, 83 34.798. 528,28 39.373.119
Număr zile stocare 4,36 8,93 4,90
Tabel 6 – Numărul zilelor de stocare

Grafic 4 – Evoluția numărului zilelor de stocare
Din cadrul graficului putem deduce faptul că în anul 2016 stocurile au stat în medie 4 zile în cadrul
gestiunii. Anul 2017 ne indică o creștere a numărului de zile, aproximativ 9 zile în medie au stat
bunurile în cadrul gestiunii în anul respectiv. Din anu l 2018 se conturează o scădere a numărului
4.378.93
4.90
0.001.002.003.004.005.006.007.008.009.0010.00
2016 2017 2018Număr zile stocare

29
de zile, ajungând astfel ca stocurile să stea în cadrul gestiunii aproximativ la fel de mult ca și în
anul 2016. Anul 2016 reprezintă cea mai bună situație dintre cele trei.
2.4 Furnizorii, beneficiarii societății și obiectivele firmei
Firma BRUTĂRIA FRATELLI SRL are relații bune de colaborare cu ceilalți producători
de profil, respectă principiile unei piețe deschise și bazate pe practici loiale. Asociații au o
bună reputație pe piață, își respectă obligațiile contrac tuale atât cu clienții cât și cu
furnizorii, cu băncile și instituțiile statului, valorificând la maximum atât experiența în
domeniul panificației și managementului a dnei Butean Eugenia, (manager la Întreprinderea
de Morarit și Panificație Maramureș intre anii 1987 -2000 și absolventă a Universității din
Galați, Facultatea de tehnologia și chimia produselor alimentare și tehnica piscicolă) cât și
spiritul antreprenorial și respectul pentru calitate al dlui Butean Lucian (absovent al
Academiei de Studii econ omice Bucuresti).
Avantajele competitive: calitatea produselor, capacitatea de producție, tehnologiile de
fabricație utilizate, puterea de negociere și, nu în ultimul rând, imaginea pe piață.
2.4.1 Furnizori
Furnizorii reprezintă persoane juridice care furnizează bunuri sau servicii către comercianți, agenți
economici, care, în urma procurării acelor bunuri sau servicii, ele sunt folosite pentru revânzare
sau în activitatea pe care o desfășoară aceștia.
„Societatea trebuie să realizeze un program, care trebuie să prevadă criterii pentru identificarea
celor mai buni furnizori: serviciile oferite de aceștia, locația față de sediul firmei, posibilitatea de
cooperare, încrederea oferită, termenele de plată, ritmul aprovizionărilor.” (Moroșan, 2006, p. 176)

30
În continuare o să prezint furnizorii firmei pe categorii de stocuri:
AMBALAJE CARTON ONDULAT SRL AMBALAJE
ALBALACT SA MATERII PRIME
ANDOMARY NIL SRL MĂRFURI
ANGELOTI SRL MATERII PRIME
ARLI -CO S.R.L. PRODUSE DE CURĂȚ ENIE
AUSTRAL TRADE SRL CONSUMABILE BIROU
COMINDALIMPEX SRL MĂRFURI
ECO -CLEAN SRL PRODUSE DE CURĂȚ ENIE
EUROCAS -TEHNICA ALIMENTARA SRL MATERII PRIME
EUROPAN SRL MĂRFURI
EXEMPLU COM SRL MĂRFURI
EXPERTAROM FOOD INGREDIENTS SRL MATERII PRIME
GUSTUL DE ACASA SRL -D MĂRFURI
MARATHON DISTRIBUTION GROUP SRL MATERII PRIME
PFAHNL BACKMITTEL SRL MATERII PRIME
PISANO GRUP SRL MATERII PRIME
PLASTICA SRL AMBALAJE
VIADAN SRL MATERII PRIME
UNU TIC S.R.L. AMBALAJE
Tabel 7 – Principalii furnizori ai societății
2.4.2 Clienți
Clienții reprezintă cea mai importantă componentă a unei întreprinderi, aceștia sunt destinatarii
produselor și a servicilor oferite de către întreprindere, satisfacerea nevoilor lor reprezentând unul
dintre o biectivele importante ale companiei. Ei reprezintă , de regulă , indivizi și agenți economici
care cumpără bunuri sau s ervicii pentru consum personal.
În ceea ce privește piața de desfacere, societatea BRUTĂRIA FRATELLI incadrează clienții în
două mari categorii:
 magazine locale de desfacere cu amănuntul (din județul Maramureș și județele Satu Mare,
Sălaj, Cluj), situate în mediu urban sau rural;

31
 lanțuri naționale de supermarket -uri (METRO, CARREFOUR, REWE, ROMANIA
HYPERMARCHE, PRO FI etc).
2.4.3 Concurenț a
„Economia de piață implică concurență. Aceasta presupune libertatea de acțiune a firmelor de a
produce și vinde produse și servicii la prețuri formate liber pe piață. Concurența este benefică, atât
pentru cumpărători, clienți, beneficiari, cât și pentru firme, care sunt stimulate să facă eforturi
pentru a triumfa în această confruntare a firmelor pe aceeași piață. ” (Doval, 2003, p. 17)
Pe piața pâinii și produselor de patiserie, BRUTĂRIA FRATELLI activează alături de două
categorii de firme concurente:
 concurenți locati – GRUP CERNESTEAN BAIA SPRIE, HOFER SRL,
ROSARIO SRL, STAIMS SRL – pentru distribuție de retail prin magazine
nespecial izate situate în diferite zone urbane și rurale din județul Maramureș sau
în magazine tip supermarket
 concurenți naționali – VEL PITAR, DOBROGEA, BOROMIR – pentru relația cu
marile lanturi de magazine (METRO, BILLA, etc.)
2.4.4 Obiective
Stabilirea unor obiective reprezintă un element de cotitură în asigurarea succesului unei
afaceri. De aceea, obiectivele îți indică o direcție, ce pe viitor pot fi folosite pentru pentru
evitarea pierderilor lucrurilor esențiale dar în acelaș timp oferă și o evaluare a succesului
afacerii. Societatea BRUTĂRIA FRATELLI SRL și a propus câteva obiective definitorii
printre care:
 Introducerea și dezvoltarea de noi tehnologii și procedee pentru obțin erea de noi
produse de panificație ș i patiserie competitive;
 Creșterea co mpetitivității î ntreprinderii prin utilizarea de utilaje performante ;
 Reducerea ponderii costurilor cu energia și forța de muncă în preț ul de cost al
produselor;
 Reducerea ponderii produselor neconfo rme ca urmare a erorilor umane în producț ie;
 Creșterea și menț inerea calității produselor .

32
2.5 Politici contabile
Potrivit Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile
financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul MFP nr. 1802 /2014 , exemple de politici
contabile pot fi:
 alegerea metodei de amortizare a imobilizărilor;
 reevaluarea imobilizărilor corporale sau păstrarea costului istoric al acestora;
 înregistrarea, pe perioada în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, a unei
cheltuieli cu amortizarea sau a unei cheltuieli corespunzătoare ajustării pentru deprecierea
constatată;
 alegerea metodei de evaluare a stocurilor;
 contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent.
Societatea BRUTĂRIA FRATELLI SRL are anumite politici contabile definitorii în funcție
de calitatea elementelor patrimoniale:
a) Imobiliză ri necorporale
Imobiliză rile necorporale se recunosc la costul de achiziție și se amortizează utilizâ nd metoda
liniară.
b) Imobiliză ri corporale
1. Evaluarea inițială
Imobilizările corporale sunt evidențiate la cost, mai puț in amortizarea ac umulată ș i provizionul
pentru deprecierea valorii.
2. Amortizare a
Amortizarea imobilizărilor este înregistrată în contul de profit și pierdere, cu excepț ia terenurilor
care nu se amortizează. Activ ele deținute î n leasing financiar sunt amortizate de -a lungul d uratei
de viață utilă. Imobilizările în curs se amortizează din luna urmatoare punerii în funcț iune.

33
3. Ieșirea din gestiune
Imobilizările corporale pot să iasă din gestiune prin vânzare/casare.
4. Îmbunătățiri ș i cheltuieli de întreținere și reparaț ii
Orice investiție care determină o îmbunătăț ire a paramet rilor de functionare a imobilizărilor este
recunoscută ca o majorare a valorii acestora. În schimb, investițiile destinate menț inerii
parametrilo r actuali de funcț ionare s unt înregistrate ca și cheltuieli de întreținere și reparații și
reflectate î n contul d e profit sau pierdere al exerciț iului.
c) Imobiliză ri financiare
Imobilizările financiare se prezintă în bilanț la valoarea de intrare mai puțin ajustă rile cumulate
pentru pierdere de valoare.
d) Stocuri
La ieș irea din gestiune a stocurilor acestea se evaluează și înregistrează in contabilitate prin
aplicarea metodei: FIFO (primul intrat – primul iesit). Evidența stocurilor se ține utilizând metoda
inventarului permanent.
e) Creanț e
Creanțele comerciale sunt î nregistrate la valoarea facturată . In scopul prezentării în situațiile
financiare anuale, creanțele se evaluează la valoarea probabilă de încasat. Pentru creanț ele inc erte
entitatea constituie ajustă ri pentru pierdere de valoare.
f) Datorii comerciale
Datoriile comerciale sunt î nregistrate la valoar ea sumelor care urmează a fi plă tite pentru bunurile
sau serviciile primite.

34
g) Beneficiile angajaț ilor
Angajații entităț ii sunt membri ai planului de pens ii al statului român. Entitatea nu operează nici
un alt plan de pensii sau de beneficii după pensionare ș i deci, nu are nici un alt fel de alte obligaț ii
referitoare la pensii.
h) Impozite ș i taxe
Entitatea este plă titoare de impozit pe profit. Impozitul curent se calculează și se înregistrează în
perioada curentă, î n conf ormitate cu prevederile legislației fiscale.

35
CAPITOLUL 3 – STUDIU DE CAZ PRIVIND GESTIONAREA STOCURILOR
LA SC BRUTĂRIA FRATELLI SRL
În continuare, am compus și prezentat câteva exemple de operațiuni care au avut loc în cadrul S.C
BRUTĂRIA FRATELLI SRL, a cărei activitate principală reprezintă fabricarea pâinii, fabricarea
prăjiturilor și a pro duselor proaspete de patiserie, având ca reper temporal luna ianuarie a anului
2019.
3.1 Studiu de caz
Conducerea societății SC BRUTĂRIA FRATELLI SRL, societate specializată în domeniul
produselor de panificație a decis ca în luna ianuarie 2019 să pună accent pe dotarea cu echipam ente
de protecție a muncii pentru personal și îmbunătățirea utilajelor cât și pe îmbunătățirea calității
produselor prin achiziții de materii prime la calitate înaltă cât și prin mărirea producției în scopul
satisfacerii cererii clienților. Se prezintă la începutul lunii următoarea situație a stocurilor:
Materii prime în valoare de 3.504, 18 lei din care:
MARGARINĂ 80% – 300 kg la 5, 10 lei/kg
OUĂ – 500 bucăți la 0, 43 lei/bucată
PRAF DE COPT – 8kg la 16, 46 lei/kg
UNTURĂ – 100 kg la 3, 30 lei/kg
SMÂNTÂNĂ 25% – 120 kg la 10, 20 lei/kg
Ouă lichide – 7 kg la 10, 50 lei/kg
Produse finite în valoare de 2.500 lei din care:
pâine albă la 700 grame congelată 300 bucăti la 3,33 lei/ bucată în valoare de 1.000 lei
cornuri cu ciocolată 300 bucăti la 1,67 lei/bucată în valoare de 500 lei
cozonac cu rahat la 1 kg preț 9,5 lei/kg în valoare de 950 lei
cornuri cu vanilie 40 bucăți la 1,25 lei/bucată în valoare de 50 lei

36
Pentru obținerea de produse finite, societatea își prestabilește prețul unui produs la începutul lunii
iar în cazul în care în urma obținerii produselor finite, prețul se prezintă cu diferențe, se vor
înregistra în contabilitate diferențele de preț aferent e acestui preț. Astfel, în data de 04.01.2019 se
vinde către SC REWE ROMANIA SRL stocul de pâine albă la 700 grame la 4 lei/bucata conform
facturii numărul 1443 din 04.01.2019 în valoare de 1 .200 lei, TVA 9%, încasarea făcându -se in
06.01.2019 prin numerar conform chitanței numărul 353. În data de 10.01 se achiziționează materii
prime de la SC PISANO GRUP SRL conform facturii nr.1000509 în valoare de 2 .000 lei, TVA
9%, factura urmând a fi plătită la data scadentă 20.01.2019, prin virament bancar . În data de
10.01.2019 se înregistrează salariile datorate personalului aferente producției prestabilite conform
statului de plată în valoare de 408 lei și pe total angajați 3 .600 lei . În data de 12 .01.2019 se
înregistrează factura nr.1800045 de energie electrică de la Electrica Furnizare S.A. în valoare de
1.000 lei, TVA 19% , scadentă la 05.02.2019 . În 12.01.2019 se primește factura numărul 1956
privind consumul de apa de la VITAL S.A în valoare de 120 lei , scadentă la 05.02.2019 , TVA 9%.
Societatea este împărțită pe mai multe centre de cost: Administrativ, Marketing și Producție. Cel
implicat în mod direct în această producție reprezintă centrul de cost Producție. Pentru energia
electrică, s -a consuma t în unitatea producție 40% din valoarea facturii iar pentru consumul de apa
25%. Pentru obținerea unei bucăți de covrig cu cașcaval, ponderea cheltuielilor privind energia și
apa reprezintă 12% din costul unei bucăți. Pentru obținerea producției, în cadru l unității producției
salariile aferente formației producție costul pentru obținerea unei bucăți de covrig cu cașcaval este
de 0, 5 lei/bucată. În data de 12 .01.2019, se achiziționează ambalaje în valoare de 1 .065 de lei +
TVA 19% de la PLASTICA SRL conform bonului fiscal numărul 56 prin numerar . În data de
03.01.2019 se încheie un contract de sponsorizare între societatea noastră și Asociația Dăruiește
Viața astfel, se donează stocul de cornuri cu ciocolată în data de 13.01.2019 în valoare totală de
500 lei în baza contractului de sponsorizare numărul 5 , întocmindu -se avizul de însoțire a mărfii
cu numărul 505 din 13.01.2019 . În urma achiziției de materii prime , se înregistrează consumul de
materii prime conform bonului 679 în valoare de 1 .648, 52 lei din 15.01.2019 pe urmă, societatea
înregistrează producția de covrigei cu cașcaval, firma lucrează cu preț uri prestabilite, însem nând
un pre calcul de cost, stabilirea unui preț în ceea ce priv ește punerea unui produs pe stoc. În data
de 15.01.2019 se înregistrează sub formă de semifabricat aluatul pentru covrigei în baza bonului
de predare numărul 534. Se înregistrează consumul de ambalaje achiziționate anterior conform

37
bonului de consum număru l 680 din 15.01.2019 . În data de 17.01.2019 se înregistrează consumul
de materii prime pentru obținerea covrigeilor cu cașcaval conform bonului de consum numărul
681. În data de 17.01.2019 se înregistrează obținerea de produse finite conform raportului de
producție numărul 150, covrigei cu cașcaval 816 bucăți la prețul prestabilit conform rețetarului
de 3,4 lei/bucată . În data de 23.01.2019 se vinde jumătate din stocul de cozonac cu rahat la 1 kg
la 10 lei/kg și stocul de co rnuri cu vanilie la 2 lei/bucata către un magazin local din Baia Mare,
ABC MURESAN SRL conform facturii numărul 1444 în valoare de 4 .580 lei, TVA 9% , încasarea
având loc în aceeași zi prin ordinul de plată numărul 300, societatea aplică o remiză aferentă
acestei vânzări de 5%. În data de 25.01.2019 se vând 400 bucăți de covr igei cu cașcaval la 4
lei/bucata către SC PROFI ROM FOOD SRL, în valoare de 1.600 lei + TVA 9% conform facturii
numărul 1445 , scadența fiind în 01.02.2019 . Se achiziționează mărfuri de la SC GUSTUL DE
ACASA SRL -D, în valoare de 3 .000 lei, TVA 9% conform facturii nr.1140/27.01.2019 , scadența
fiind în 02.02.2019 . Firma, are o politică privind mărfurile achiziționate, și anume, mărfuri le care
se achiziționează urmează a fi reetichetate ca în viitor să fie vândute ca produse finite, astfel
conform notei contabile nr.15/27.01.2019 se va înregistra transferul mărfurilor pe produse finite
în urma reetichetării. În data de 29.01.2019 se vând mărfurile achiziționate sub forma produselor
finite la SC ARTIMA S.A. în valoare de 4 .860 lei, TVA 9% conform facturii nr. 1451 /29.01.2019 ,
încasarea având loc pe loc prin virament bancar conform OP 305 . Se achiziționează piese de
schimb pentru utilaje de la SC AGRI NORTE PIESE SRL conform bonului fiscal
nr.31/29.01.2019, achitarea făcându -se în numerar, urmând ca acestea să fie date în consum
ulterior conform bonului de consum numărul 2040. Se achiziționează de la SELGROS CASH &
CARRY SRL conform facturii nr. 1056709 din 30.01.2019 30 bucăți salopete la p rețul de 40
lei/bucata, TVA 19%, care se dau în folosință personalului. Achitarea făcându -se pe loc prin POS ,
cu cardul de credit a firmei . În urma vânzării de produse finite reetichetate spre SC ARTIMA SA
din 29.01.2019 conform facturii nr. 1451 , clientul constată , la recepție, asupra covrigilor cu sare,
o diferență de cantitate de 150 de bucăți vândute la 2,20 lei/buc, întrucât rezultă un re tur în valoare
de 330 lei, TVA 9%. Astfel înregistrarea contabilă va fi o stornare aferentă vânzării recente iar
returnarea banilor se va face prin numerar . În data de 30.01.2019 se înregistrează casarea stocului
rămas de cozonac cu rahat, fiind expirate conform procesului verbal nr. 35 din 30.01.2019. La
sfârșitul lunii se livrează intracomunitar unui lanț de magazine din Germania, ALDI 350 bucăți

38
covrigei cu cașcaval la 4 lei/kg în valoare de euro 344,4 lei , curs euro 4,7555 conform facturii
numărul 1500, în casarea având loc în 15.02.2019 prin viramen t bancar.
Rețetar covrigi cu cașcaval
aluat covrigei/kg
ingrediente cantitate PREȚ /KG TOTAL
FĂINĂ 550 0,396 1,25 0,495
MARGARINĂ 80% 0,158 5,10 0,806
CAȘCAVAL RĂ ZUIT 0,119 22 2.618
OUĂ 0,956 0,43 0.411
SARE 0,015 0,35 0.005
PRAF DE COPT 0,0079 16,46 0,130
UNTURĂ 0,119 3,30 0,393
SMÂNTÂNĂ 25% 0,158 10,20 1,612
ouă lichide 0,0099 10,50 0,104
Ch cu materiile prime total 1,9388 6,57
alte cheltuieli (energia, apa ) 12%
Total 7,36
Pret prestabilit 7,5
covrigei cu cașc aval/buc
ingrediente cantitate PREȚ /KG TOTAL
aluat covrigei 0,20 7,50 1,50
cașcaval ră zuit 0,05 22 1,10
Caserolă 1 0,33 0,33
Etichetă 1 0,020 0,02
manoperă /buc (ch cu salarii) 0,50
Total 3,45
Pret prestabilit 3,40
Tabel 8 – Rețetar produse finite

3.2 Monografia contabilă
04.01.2019
Vânzare stoc pâine albă la 700 grame către SC REWE ROMANIA SRL conform facturii 1443 din
04.01.2019 în valoare de 1 .200 lei, TVA 9% .
4111 „Clienți” = % 1.308

39
7015 „ Venituri din vânzarea produselor
finite” 1.200
4427 „ TVA Colectată” 108

Conform notei contabile numărul 10 din data de 04.01.2019 se descarcă gestiunea aferentă vânzării
de produse finite .
711 „ Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse ” = 345 „ Produse finite”
1.000
06.01.2019
Încasare contravaloarea facturii numărul 1443 din 04.01.2019 de la REWE ROMANIA SRL
conform chitanței numărul 353.
5311 „Casa în lei” = 4111 „ Clienți” 1.308
10.01.2019
Achiziție materii prime de la S.C. PISANO GRUP SRL conform facturii nr. 1000509 în valoare
de 2.000 lei, TVA 9%.
1080 kg făină la 1, 25 lei/kg
300 kg sare la 1,50 lei/kg
9,10 kg cașcaval la 22 lei /kg
% = 401 „ Furnizori” 2.180
301 „ Materii prime” 2.000
4426 „ TVA deductibilă” 180

40
10.01.2019
Se înregistrează salariile datorate personalului și separat înregistrarea salariilor aferente producției
în desfășurare .
642 “Cheltuieli cu salariile” = 421 “Personal – salarii datorate” 3.600
642.01 “Cheltuieli cu salariile” = 421.01 “Personal – salarii datorate” 408
12.01.2019
Se înregistrează factura nr.1800045 de la Electrica Furnizare S.A. pentru consumul de energie
electrică în valoare de 1 .000 lei, TVA 19%.
% = 401 “Furnizori” 1.190
605 “Cheltuieli cu energia și
apa”
1.000
4426 “TVA deductibilă” 190
12.01.2019
Se înregistrează factura nr.1956 de la VITAL S.A. pentru consumul de apă în valoare de 120 lei,
TVA 9%.
% = 401 “Furnizori” 130,8
605 “Cheltuieli cu energia și apa” 120
4426 “TVA deductibilă” 10,8
12.01.2019
Achiziție ambalaje conform bonului fiscal numărul 56 de la PLASTICA SRL în valoare de 1 .065
lei + TVA 19%.
Etichete 300 bucăți 2.44 lei/ 100 bucăți

41
Caserole 100 bucăți la 33 lei/100 bucăți
% = 5311 „Casa în lei” 1.267,35
381 „Ambalaje” 1.065
4426 „TVA Deductibilă” 202,35
13.01.2019
Donație produse finite în valoare de 500 lei conform avizului de însoțire a mărfii numărul 505 și
a contractului de sponsorizare numărul 5/03.01.2019 .
6582 „Cheltuieli cu sumele sau bunurile
acordate ca sponsorizari ” = 345 „ Produse finite”
500
15.01.2019
Înregistrare consum materii prime conf orm bonului de consum numărul 679 în valoare de 1 .648, 52
lei.
601 „Cheltuieli cu materiile
prime” = 301 „Materii prime”
1.648, 52
15.01.2019
Înregistrare producție aluat pentru covrigei cu cașcaval, astfel conform bonului de predare numărul
534 se înregistrează 252 kg aluat ca semifabricate la prețul prest abilit conform rețetarului de 7, 50
lei/kg. Confor m rețetarului, prețul este de 7,36 lei /kg, iar cel prestabilit este 7, 50 lei/kg. Astfel se
va înregistra o diferență de preț în roșu.
341 „Semifabricate ” = 711 „ Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse ” 1.890
348 „Diferențe de preț ” = 711 „ Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse ” 35,28

42

15.01.2019
Înregistrare consum ambalaje confo rm bonului de consum numărul 680 în valoare de 289,19 lei .
608 „Cheltuieli cu ambalajele” = 381 „Ambalaje” 289,19
17.01.2019
Înregistrare consum materii prime confo rm bonului de consum numărul 681 în valoare de 290, 40
lei.
601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 290,4 0
17.01.2019
Conform raportului de producție nr.45 se obțin 816 bucăți de covrigei cu cașcaval la prețul
înregistrat de 3.4 0 lei/bucata . Față de prețul prestabilit de 3,45 lei, există o diferență de preț de
0,50 lei/bucata care va fi înregistrată cu ajutorul contului 348 „Diferențe de preț”
345 „ Produse finite” = 711 „ Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse ” 2.774,40
348 „Diferențe de preț” = 711 „ Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse ” 408
17.01.2019
Înregistrare descărcare gestiune aluat pentru covrigei conform notei contabile numărul 30.
711 „Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse” = 341 „Semifabricate”
1.845

43

20.01.2019
Achitare contravaloare datorie către SC PISANO GRUP SRL în valoare de 2 .000 lei+ TVA 9%
conform facturii numărul 1000509 din 10.01.2019 prin virament bancar conform OP 100.
401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci in lei” 2.180
23.01.2019
Vânzare jumătate stoc de cozonac cu rahat la 1kg la 10 lei/kg și stoc de cornuri cu vanilie la 2
lei/bucată către ABC MURESAN SRL conform facturii nr. 1444 în valoare de 4 .580 lei, TVA 9%,
încasarea făcându -se prin bancă conform ordinului de plată numărul 300. Societatea aplică o
remiză aferente vânzării de 5% .
Remiză = 4 .580 lei x 5% = 229
Valoare actuală a produselor finite = 4 .580 – 229 = 4 .351 lei
Notă de calcul 1 – Calcul valoare remiză
4111 „Clienti” = % 4.992,2 0
7015 „ Venituri din vanzarea produselor finite” 4.580
4427 „ TVA colectată” 412,2 0
Înregistrarea remizei aferente vânzării cât și regularizarea TVA -ului aferent.
709 „ Reduceri comerciale
acordate” = 4111 „ Clienți” 229
4427 „ TVA Colectată” = 4111 „ Clienți” 20,61

44
Încasarea contravalorii facturii nr. 1444 mai puțin valoarea reducerii prin ordinul de plată numărul
300.
5121 „ Cont curent la bancă” = 4111 „ Clienți” 4.742,59
25.01.2019
Se vând 400 bucăți covrigei cu cașcaval la 4 lei/bucată către SC PROFI ROM FOOD S.R.L în
valoare de 1.600 lei, TVA 9% conform facturii 1445 /25.0 1.2019.
4111 „ Clienti” = % 1.744
7015 „ Venituri din vâ nzarea produselor finite” 1.600
4427 „ TVA colectată” 144
25.01.2019
Descărcarea gestiunii în urma vânzării produselor finite conform notei contabile nr.14 . De
asemenea se va înregistra și diferența de preț aferentă vânzării.
711 „ Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse ” = 345 „ Produse finite”
1.360
711 „ Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse ” = 348 „Diferențe de preț ” 20
27.01.2019
Se achiziționează mărfuri de la S.C. GUSTUL DE ACASA SRL -D în valoare de 3 .000 lei, TVA
9% conform facturii nr.1140/27.01.2019.
1500 bucăți cornulețe cu gem la 1.50 lei/buc
800 bucăți covrigi cu sare la 1.5 0 lei/buc
200 bucăți covrigi cu susan la 1.5 0 lei/buc

45
% = 401 „ Furnizori” 3.270
371 „ Mărfuri” 3.000
4426 „ TVA deductibilă” 270
27.01.2019
Înregistrare transfer stoc mărfuri achiziționate recent pe produ se finite în urma reetichetării
conform notei contabile numărul 11.
345 „ Produse finite” = 371 „ Mărfuri” 3.000
29.01.2019
Se vând mărfurile achiziționate sub forma produselor finite la SC ARTIMA S.A. în valoare de
4.860 lei, TVA 9% conform facturii nr.1451 /29.01.2019, încasarea făcându -se în aceeași zi prin
virament bancar conform OP 305.
1500 bucăți cornulețe cu gem la 1.8 0 lei/buc
800 bucăți covrigi cu sare la 2.2 0 lei/buc
200 bucăț i covrigi cu susan la 2 lei/buc
4111 „ Clienti” = % 5.297,40
7015 „ Venituri din vânzarea produselor
finite” 4.860
4427 „ TVA colectată” 437,40
29.01.2019
Încasare contravaloarea facturii numărul 1451/29.01.2019 prin virament bancar conform OP 305.
5121 „Cont la bancă în lei” = 4111 „Clienți” 5.297,40
29.01.2019

46
Conform notei contabile nr.25/29.01.2019 se înregistrează descărcarea gestiunii aferente vânzării.
711 „ Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse ” = 345 „ Produse finite”
3.000
29.01.2019
Se achiziționează piese de schimb pentru utilaje de la SC AGRI NORTE PIESE SRL conform
bonului fiscal nr. 31/29.01.2019, achitarea făcându -se în numerar.
automat aprindere la prețul de 500 lei, TVA 19%,
detector gaz la prețul de 430 lei, TVA 19%,
furtun termorezistent la prețul de 200 lei, TVA 19%,
% = 401 „ Furnizori” 1.344,70
3024 „Piese de schimb ” 1.130
4426 „ TVA deductibilă” 214,70
29.01.2019
Achitarea datoriei față de SC AGRI NORTE PIESE SRL în valoare de 1.344,70 lei.
401 „ Furnizori” = 5311 „ Casa în lei” 1.344,70
29.01.2019
În urma achiziției pieselor de schimb , se dă în consum întreg stocul conform bonului de consum
nr. 2040/29.01.2019.
6024 „Cheltuieli cu piesele de
schimb ” = 3024 „Piese de schimb”
1.130
30.01.2019

47
Se achiziționează de la SELGROS CASH & CARRY SRL conform facturii nr. 1056709 din
30.01.2019 30 bucăți salopete la prețul de 40 lei/bucata, TVA 19%, care se dau în folosință
personalului. Achitarea făcându -se pe loc, cu cardul de credit al firmei.
% = 401 „ Furnizori” 1.428
303 „ Materiale de natura
obiectelor de inventor”
1.200
4426 „ TVA nedeductibilă” 228
30.01.2019
Achitarea datoriei față de SELGROS CASH & CARRY SRL în valoare de 1.428 lei.
401 „ Furnizori” = 5121 „ Cont curent la bancă în lei ” 1.428
30.01.2019
Conform bonului de consum nr. 2045 se dau în folosință 30 de salopete achiziționate pentru
personal.
% = 303 „ Materiale d e natura obiectelor de
inventor” 900
603 „ Cheltuieli cu materialele de
natura obiectelor de inventor”
450
4282 „ Alte creanțe în legătură cu
personalul”
450

4282 „ Alte creanțe în legătură cu
personalul” = 4427 „ TVA Colectată”
85,50
Debit: 8035 „ Obiecte de inventor date în folosință” 900

48
Reținere contravaloare salopete conform statului de plată ianuarie 2019
421 „ Personal – salarii datorate” = 4282 „ Alte creanțe în legătură cu
personalul” 535,50

30.01.2019
Descărcare gestiune conform procesului verbal numărul 35 aferente produselor expirate .
711 „ Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse ” = 345 ”Produse finite”
950
31.01.2019
În urma vânzării de produse finite reetichetate spre SC ARTIMA SA din 29.01.2019 conform
facturii nr. 1451 , clientul constatează, la recepție, asupra covrigilor cu sare, o diferență de cantitate
de 150 de bucăți vândute la 2,20 lei/buc, de aici rezultă un re tur în valoare de 330 lei, TVA 9%.
Astfel înregistrarea contabilă va fi o stornare aferentă vânzării recente.
4111 „ Clienți” = % 392,70
7015 „ Venituri din vânzarea
produselor finite” 330
4427 „ TVA Colectată”

În urma returului, co nform notei contabile numărul 36 din 31.01.2019 se înregistrează stornarea
descărcarii gestiunii.
711 „ Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse ” = 345 „ Produse finite”

Returnare sumă aferentă returului prin numerar conform chitanței numărul 370. 359,7 0
330

29,70
330

49
4111 „Clienți” = 5311 „Casa în lei” 359,70
30.01.2019
Se livrează intracomunitar unui client din Germania ALDI 350 bucăți de covr igei cu cașcaval la 4
lei/bucata , valoare în lei 1.400 lei, iar 344,4 valoare în euro , curs valutar 4,7555 conform facturii
numărul 1500 . Încasarea are loc prin virament bancar în data de 15.02.2019. Transportul fiind de
50 euro suportat de compania germană , asigurat prin intermediul închirierii unui tir, CJ 30 SYC
conform CMR -ului atașat facturii.
4111 „ Clienți” = 7015 „ Venituri din vânzarea
produselor finite”
1.400
4426 „TVA Deductibilă” = „TVA Colectată” 126
Conform notei contabile numărul 45/31.01.2019 se desca rcă gestiunea aferentă vânzării precum
și diferența de preț.
711 „ Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse ” = 345 „ Produse finite”
1.189,99
711 „ Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse ” = 348 „Diferențe de preț” 17,49

50
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
În urma întocmirii acestei lucrări, am ajuns la concluzia că stocurile reprezintă un element de
cotitură în cadrul unei companii, astfel acestea influențează rezultatul financiar. Valorificarea
stocurilor, rotirea în mod optim, încasarea la termen a creanț elor, investițiile făcute corect și pe
baza unei strategii conduce la creșterea profitului și implicit a cifrei de afaceri a firmei. Pe
parcursul lucrării am încercat să -mi expun propriile opinii legate de tot ce înseamnă stocurile.
În cadrul primului cap itol, am abordat în mod teoretic stocurile, începând cu definiția lor, urmând
a construi o clasificare a acestora, modul lor de evaluare la intrarea în patrimoniu dar și ieșirea din
patrimoniu, în acelaș timp am clasificat metodele de ținere a evidenței st ocurilor care poate fi
inventar intermitent sau permanent. Stocurile reprezintă o clasă amplă în ceea ce privește numărul
elementelor. Câteva sunt definitorii printre care: produsele, mărfurile dar și materiile prime.
În cadrul c apitolului doi am urmărit a cre a o prezentare a societății prin prisma atingerii unor
puncte importante precum istoria acestei societăți, obiectivele, concurența, furnizorii acesteia cât
și informații despre indicatorii financiari ai acestei societăți.
În cadrul capitolului trei, am încercat o abordare practică a ceea ce înseamnă contabilitatea
stocurilor și să reprezint monografia contabilă în cadrul acestei societăți într-un anumit interval de
timp determinat . Am compus un studiu de caz în care am pus accentul pe achizițiile de s tocuri,
obținere de produse finite și nu in ultimul rând vânzarea acestor produse finite. Societatea se
folosește în mod permanent de stocuri, astfel se prezintă multe aprovizionări la un anumit interval
de timp cât și vânzări. Societatea se află în relați i bune de colaborare atât cu furnizorii cât și cu
clienții.
Pe baza balanțelor de verificare anuale ale SC BRUTĂRIA FRATELLI SRL, am calculat
indicatorii economici -financiari ai societății. S -a observat că, pe parcursul perioadei 2016 -2018,
societatea a în registrat atât plusuri cât și minusuri, ce ar trebui analizate mai atent.
Societatea ar trebui să aloce în mod eficient resursele alocate pentru desfășurarea activității iar în
mod implicit profitul va crește. Putem spune că această societate, se menține pe o poziție favorabilă
pe piață, având clientelă dezvoltată dar și o concurență acerbă. În opinia mea propun ca această
societate să -și mărească nișa de piață, să încerce să depășească granița acestor județe unde deja

51
livrează precum Sălaj, Ma ramureș și Cluj și să livreze bunuri și altor județe importante.
Obiectivele acestei societăți reprezintă dezvoltarea acesteia prin mărirea calității produselor și
serviciilor, minimizarea costurilor .
În timpul colectăr ii de informații referitoare la firmă , am aflat că această firmă beneficiază de
proiecte de co -finanțare .
Dezvoltarea în mod permanent, investirea în inovații dezvoltă societatea prin aducerea pe piață a
ceva nou, ceva ce atrage clienții, de aceea subliniez ca societatea să continue să invest ească în
dezvoltare și inovații . Întreprinderea are câțiva furnizori definitorii, de unde -și procurează stocuri
de cea mai inaltă calitate.
Societatea S.C. BRUTĂRIA FRATELLI SRL și -a ales în mod inspirat acest obiect de activitate,
bazat pe producția de p anificație.
Panificația și patiseria reprezintă o piață unde consumatorii sunt tot mai sofisticați. Propun ca în
urma aprovizionării, stocurile să fie imediat prelucrate, întrucât, conform indicatorilor calculați
aferenți vitezei de rotații a stocurilor, se observă o scădere a vitezei în ultimii doi ani, de aceea se
recomandă o bună gestionare a stocurilor în ceea ce privește aprovizionarea la timp, crearea unor
proceduri de siguranță, prin constituirea unui stoc de siguranță suficient pentru a acoperi
eventualele decalaje dintre două aprovizionări.

52
BIBLIOGRAFIE
Cărți:
1. Matiș Dumitru, Atanasiu Pop, Contabilitate financiară, ed.III -a, Ed. Casa cărții de știință,
2010
2. Matiș Dumitru , Bazele contabilității Fundamente și premise pentru un raționament
profesional autentic, Editura Casa cărții științei, 2010
3. Aurel Ișfă nescu, Vasile Robu, Anca Htistea – Analiza Economico -Financiara, 2010,
Ed.ASE
4. Metodologia cercetării științifice economice / Gh. Răboacă ,D. Ciucur. – București, Edit ura
Fundației România d e Mâine, 2004
5. Analiza strategică a mediului concurențial / Elena Doval București: Editu ra Fundației
România de Mâine, 2003
6. Analiza economico -financiară. Iosefina Moroșan – București, Editura Fundației România
de Mâine, 2006
7. Comerț, Țănțica Petre, Valentina Capotă, Gabriela Simionescu, Marius Ciurtin, Gabriela
Iordache, Viorica Dorin, Georgiana Dorin – București , Editura CD PRESS, 2010
8. Contabilitatea financiară românească, Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea – Deva,
Editura INTELCREDO, 2009
Legislație :
9. Legea contabilității nr. 82/1991, republicată. (art 9 din OMFP 3512/2008 publicată în
Monitorul Oficial 870/870bis/23 12 2008
10. Legea nr. 148/2012 privind înregistrarea operațiunilor comerciale prin mijloace electronice
publicată în Monitorul Oficial, Parte a I, nr. 509, din 24 iulie 2012
11. ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor
contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale
consolidate
12. ORDINUL 2861/2009 privind inventariere a activelor
13. OMFP 3512/2008 privind documentele financiar -contabile publicată în Monitorul Oficial
870/870bis/23 12 2008
14. ORDIN Nr. 2634/2015 din 5 noiembrie 2015 privind documentele financiar -contabile*