CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE [611649]

CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

CONTABILITATEA ȘI GESTIUNEA
FLUXURILOR DE TREZORERIE

Conferențiar Dr. Almășan Alina Măduța Laura -Cristina

Anul 2017

Contabilitatea și gestiune fluxurilor de trezorerie 2

3

CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

CONTABILITATEA ȘI GESTIUNEA
FLUXURILOR DE TREZORERIE

Conferențiar Dr. Almășan Alina Măduța Laura -Cristina

Anul 2017

Contabilitatea și gestiune fluxurilor de trezorerie 4

5

– al coordonatorului lucrării de licență –

Contabilitatea și gestiune fluxurilor de trezorerie 6

7

CUPRINS

1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 9
2. Literatura de specialitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 11
2.1. Rolul fluxurilor de trezorerie ………………………….. ………………………….. ……………….. 11
2.2. Managementul fluxuril or de trezorerie ………………………….. ………………………….. …… 14
2.3. Elaborarea situației fluxurilor de trezorerie ………………………….. …………………………. 18
3. Studiu de caz și rezultate ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 21
3.1. Prezentarea firmei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 21
3.2. Contabilitate operațiunilor de trezorerie ………………………….. ………………………….. …. 24
3.2.1. Contabilitatea operațiunilor în numerar ………………………….. ……………………… 24
3.2.2. Contabilitatea operațiunilor derulate prin conturile de la bănci …………………… 29
3.2.3. Contabilitatea creditelor bancare ………………………….. ………………………….. ….. 32
3.2.4. Contabilitatea fondurilor nerambursabile ………………………….. …………………… 33
3.3. Pregătirea situației fluxurilor de trezorerie ………………………….. ………………………….. 35
3.4. Gestiunea proiectelor privind investițiile ………………………….. ………………………….. … 37
3.5. Analiza indicatorior de lichiditate ………………………….. ………………………….. …………. 39
4. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 42
5. Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 44
6. Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 46

Contabilitatea și gestiune fluxurilor de trezorerie 8

9

CONTABILITATEA ȘI GESTIUNEA
FLUXURILOR DE TREZORERIE

Rezumat : În această lucrare am analizat gestiunea fluxurilor de t rezorerie a unei
întreprinderi și cum poate să ajute acest lucru organizația, dar și demersurile contabile care
trebuiesc îndeplinite în acest caz. Valoarea adăugată ce o aduce o bună administrare a
fuxurilor de trezorerie pentru o firmă constă în econimi sirea de resurse de natură financiară
și creșterea profitabilității, ce contracarează riscul de lipsă de lichidități care ar putea pune
în pericol firma, dar și permite luarea anumitor decizii în funcție de nivelul disponibilitățil or
bănești. Toate informațiile cu privire la nivelul fluxurilor de trezorerie aparținând unei
întreprinderi sunt concretizate în sume ce se găsesc în conturile de trezorerie, adică cele din
clasa a 5 -a din Planul de conturi genral . Înregistrarea în contabi litate a tranzacțiilor care
implică plăți sau încasări de disponibilități bănești ori efecte de numerar se vor consemna
sistematic și cronologic în Registrul Jurnal de unde se vor prelua spre prelucrarea datelor
pentru întocmirea situațiilor financiare anuale. Un cash -flow sănătos oferă un avantaj
semnificativ entității, ce constă în derularea activităților propuse având la bază o marjă de
siguranță în ceea ce privește disponibiitățile bănești, fără a exista riscul incapacității de plată
la un moment dat .

Cuvinte cheie : „cash -flow”, „lichiditate ”, „profitabilitate”, „risc”, „metode de raportare”

1. Introducere

Motivația alegerii temei „ Contabilitatea și ges tiunea fluxurilor de trezorerie” constă în faptul
că informațiile cu privire la fluxurile de numera r aferente unei activități din cadrul unei
entități sunt foarte folositoare utilizatorilor deoarece pe baza lor se formează un cadru de
evaluare a capacității companiei de a furniza numerar și echivalente de n umerar, durata
acestor fluxuri ș i, totodată, mo dalitatea lor de utilizare astfel încât să genereze temeiul unor
decizii economice cu privire la entitatea în cauză.
Putând fi dezbătută din mai multe perspective, această temă se va dovedi a avea o importanță
majoră în fiecare tip de afacere pentru că exi stă posibilitatea ca o entitate să desfășoare o
activitate profitabilă din punct de vedere al contului de profit și pierdere, însă aceeași entitate
să nu fie capabilă să genereze numerar din divers e motive care vor fi analizate î n cele ce
urmează. Tot din aceste motive poate fi întâlnită situația în care o entitate să ajungă î n caz de
faliment, cu toate că aceasta apare în documentele financiare ca fiind profitabilă privind
performanța firmei. Pentru a evita aceste cazuri trebuiesc sincronizate perfect înca sările cu
plățile, dar să existe și o sumă de bani disponibilă în caz că intervine o situație neprevăzută
sau în cazul unor clienți rău -platnici.
Administrarea disponibilităților bănești reprezintă o importantă sarcină într -o organizație de
care depinde b unul demers și progresul acesteia în timp. Este cunoscut faptul că o companie
nu poate să supraviețuiască fără un flux de numerar „sănătos ”, ceea ce reflectă ideea că fluxul
de numerar reprezintă măsura sănătății financiare a unei entități. Un flux sănătos poate fi
concretizat în diferența pozitivă dintre încasări și plăți sau banii care circulă înspre și respectiv
dinspre organizație, într -o anumită perioadă de timp. Situația fluxurilor de numerar

Contabilitatea și gestiune fluxurilor de trezorerie 10

caracterizează cel mai bine entitatea sub aspectul lichidit ății, solvabilității și a riscului de
faliment. Un important factor de inducere a falimentului constă în nivelul ridicat al creanțelor
neîncasate de către societate . Există multe situații în care societățile care desfășurau activități
profitabile erau inca pabile să genereze numerar din cauza unui nivel ridicat al creanțelor
comerciale neîncasate. Acționarii sau potențialii investitori ai întreprinderii care sunt
utilizatorii acestor situații financiare, sunt interesați să afle dacă entitatea va fi capabilă să le
asigure o rentabilitate a investiției lor. O companie care în mod constant generează o
trezorerie semnificativă dovedește că este solvabilă, profitabilă și capabilă să își asigure
dezvoltarea.
În perioada contemporană, din ce în ce mai des, managemen tul întreprinderilor se confruntă
cu provocarea oferirii informațiilor financiare investitorilor, de oarece informațiile privind
situația poziției financiare, sau Bilanț ul contabil și cele din situația veniturilor și a cheltuielilor
ce se regăsesc în Contul de profit și pierdere nu mai sunt suficiente pentru categoria aceasta
de utilizatori. Astfel la nivel internațional informațiile oferite de Tabloul fluxurilor de
trezorerie au devenit mult mai relevante, fiind considerate un instrument cheie în măsurarea și
aprecierea performanțelor unei întreprinderi.
Tabloul fluxurilor de trezorerie oferă o imagine de ansamblu asupra întregii afaceri,
prezentând detalii cu privire la originea resurselor financiare și în ce modalitate acestea se
utliziează mai departe. D e asemenea pentru ca afacerea să aibă succes fluxul de numerar
trebuie să fie organizat cu eficiență și eficacitate, atât în mod operațional cât și strategic.
Pentru a previziona circulația fluxului de numerar viitor, managerii întreprinderii elaborează
așa numitul „forecast ” ca și instrument de planificare dar și un important proces de
management similar cu prepararea bugetului de trezorerie, astfel încât să se asigure
supraviețuirea companiei în viitor . Utilitatea situației fluxurilor de trezorerie constă și în
faptul că ajută la crearea unor opinii cu privire la cantitatea, sincroni zarea și gradul de
siguranță al fluxurilor viitoare de numerar. Pe lângă faptul că indică o relație între
profitabilitate a și abilitatea întreprinderii de a genera numerar, ofe ră detalii și verifică
acuratețea evaluărilor trecute ale disponibilităților.
Renumitul profesor america n L. W. Lee (1984) a precizat în deschiderea unui semi nar de
afaceri din Michigan că „ întreprinderea poate fi considerată o mașină de numerar, iar
informația despre fluxurile de numerar ar trebui să arate cum funcționează aceasta ”. Așadar,
este relevată importanța situației fluxurilor de numerar prin care se evidențiază trezoreria
reprezentând o informație cheie cu ajutoul căreia întreprinderea își finan țează activitatea,
asigurându -și continuitatea și elaborând strategii specifice domeniului în care activează .
Fluxul net de num erar se distinge de venitul net care include și conturile de creanțe -clienți și
alte elemente pentru care nu a fost primită efec tiv plata. Fluxul de lichidități este utilizat astfel
pentru a evalua calitatea veniturilor unei companii indicând prin acest mod dacă societatea
este poziționată astfel încât să rămână solventă.
Prezenta lucrare propune o analiză a situației financiare a firmei S.C. SMITHFIELD PROD
S.R.L., precum și capacitatea companiei de a genera fluxuri de numerar și de asemenea se
prezintă propuneri cu privire la modalitățile de utilizare a acestora, determinând luarea
anumitor decizii.
În acest context, lucrarea de f ață își propune urmatoarele obiective :
✓ analiza și interpretarea gestiunii trezoreriei entității;

11

✓ investigarea metodelor de evitare a unei trezorerii negative, manifestată prin blocaj
financiar;
✓ precu m și evaluarea lichidității întreprinderii.
Este importan t pentru o companie să își stabilească anumite obiective cu privire la fluxurile de
numerar viitoare deoarece acest lucru conduce la beneficii multiple precum obținerea unei
valori semnificative ce reflectă poziția financiară a întreprinderii, evitatea uno r situații
negative privind numerarul dar și sprijin în luarea deciziilor de către manageri.
Informațiile pe care le dezvăluie situația fluxurilor de numerar pot fi de mare interes pentru
eventualii investitori, dar și pentru furnizori sau creditori, put ând face o comparație între două
societăți pe baza acestor informații, formându -și o idee despre capacitatea firmei de a -și plăti
obligațiile.
Lucrarea este structurată în 4 capitole și anume : Introducere, Literatura de specialitate, Studiul
de caz la firma S.C. SMITHFIELD PROD S.R.L. și Concluzii.

2. Literatura de specialitate

2.1. Rolul fluxurilor de trezorerie

Trezoreria reprezintă o componentă importantă în analiza situației financiar -patrimoniale a
unei entități deoarece se consideră că din orice activitate prestată trebuie să rezulte un surplus
de capital față de cel investit pentru ca afacerea să funcționeze în mod favorabil. Nu doar
profitul este de ajuns pentru o companiei astfel încât să -și desfășoare activitatea deoarece este
posibil ca aceasta să fie profitabilă conform situațiilor financiare, dar să nu fie solvabilă din
cauza lipsei de disponibilități. Inexistența unor lichidități poate să fie cauzată de decalajul
dintre încasări și plăți ca urmare a practicării contabilității de angajamente. Fluxul d e numerar
evidențiază circuitul banilor dintr -o întreprindere, ținând cont atât de intrările de cash -flow cât
și de ieșiri le generate din activitățile de exploatare , finanțare și de investiții ale
întreprinderii.1
Pentru ca o întreprindere să aibă o perfo rmanță deplină este necesar ca pe lângă profitul
obținut să realizeze și un cash flow pozitiv deoarece este inutil pentru performanța firmei să
existe profit dacă nu există și resurse finan ciare concrete, în casierie sau în conturi le bancare.
De asemenea e ste necesar să existe un flux de numerar pozitiv pentru ca întreprinderea să
supraviețuiască pe termen scurt, ceea ce determină pe termen lung ca afacerea să fie
profitabilă.2
Cash -flow-ul este reprezentat prin contabilitatea de trezorerie, sau de casă, r ecunoscând
veniturile și cheltuielile numai în momentul decontării lor, adică a încasării respectiv a plății
acestora. Pe de altă parte profitul este calculat pe baza contabilității de angajamente unde
veniturile și cheltuielile sunt recunoscute în momentu l în care se generează și nu în perioadele
în care acestea se decontează propriu -zis. Practicarea contabilității de angajamente oferă
informații cu privire la tranzcțiile trecute care au implicat plăți și încasări dar și informații cu

1 N. Fe leagă, L. Malciu, Politici și opțiuni contabile ( Fair Accounting versus Bad Accounting), Ed.
Economica, București, 2002, pag. 80 -81.
2 R. C. Higgins, Analysis for Financial Management, Tenth Edition , McGraw -Hill, Inc., New York, 2012, pag.
27-37.

Contabilitatea și gestiune fluxurilor de trezorerie 12

privire la obligațiil e viitoare de plată, respectiv drepturile privind încasările ce urmează a fi
efectuate.3
Importanța cash flow -ului dintr -o firmă este esențială, având în vedere că fără disponibilități
nu putem plăti spre exemplu salariile angajaților , fără de care firma nu și -ar putea desfășura
activitatea, sau datoriile către furnizori i de materii prime, care de asemenea reprezintă un
element esențial în orice afacere.Alte obligații precum impozitele și taxele către stat, sau
dividendele acționarilor sau asociaților, pre cum și alte obligații care sunt inerente pent ru ca
firma să supraviețuiască. Toate aceste îndatoriri nu pot fi executate de către companie fără
cash flow, chiar dacă aceasta prezintă un profit consistent, ceea ce determină mari dificultăți
în contin uarea activităților întreprinse .4
Raportat la profit , cash flow -ul poate fi considerat ca un rezultat tranzitoriu și parțial, luându –
se în considerare doar veniturile și cheltuielile monetare aferente perioadei exercițiului. Nu se
neagă importanța profitului, a rezultatului definitiv calculat ca diferență între veniturile totale
și cheltuielile totale, deoarece pe baza acestuia se stabilesc impozitele, taxele, salariile,
dividendele, însă profitul nu oferă informații cu privire la disponibilitățile deținute de
întreprindere, precum o imagine fidelă a stării de lichiditate.

Pentru a afla care este cuantumul disponibilităților bănești ale une i întreprinderi putem
consulta Situația piziției financiare (Bilanțul contabil), unde este prezentat soldul lichidită ților
și echivalentelor la sfârșitul perioadei. Este adevărat faptul că prin examinarea a doua
bilanțuri consecutive se poate aprecia dacă disponibilitățile bănești ale companiei au crescut
sau au scăzut de la o perioadă la alta, însă nu ne putem da seama care a fost motivul
modificării acestora și de ce soldurile au variat pe parcursul exercițiului deoarece bilanțul este
un document static.
Nici Situația veniturilor și a cheltuielilor (Contul de profit și pierdere ) nu evidențiază care
este motivul pentru care disponibilitățile au variat pe parcursul perioadei , ci doar prezintă
informații despre venituri și cheltuieli care pot fi surse și utilizări ale lichidităților.
Așasar , pentru a avea o imagine clară asupra încasărilor și plăților sau altfel spus, int rărilor și
ieșirilor de numerar sau echivalente de numerar din cursul perioadei, a tuturor operațiunilor ce
sunt desfășurate pe parcursul perioadei și nu numai a acelora care influențează rezultatul, se
va întocmi Tabloul fluxurilor de numerar .5
Utilitatea acestui document de raportare financiară a situației anuale privind fluxurile de
trezorerie are în vedere atât nevoile interne ale îndreprinderii, cât și cele ale utilizatorilor
externi, precum investitorii sau creditorii. Managementul determină cu ajutor ul Situației
fluxurilor de trezorerie care este gradul de lichiditate al companiei, informație care stă la baza
stabilirii politicii de dividende, dar și pentru planificarea nevoilor de finanțare și a celor de
investiții. Pentru investitori și creditori do cumentul are scopul de a evidenția în ce măsură
întreprinderea generează lichidități, care este capacitatea gestionării fluxurilor de trezorerie,
analizându -se maniera în care aceasta va fi în stare să își achite datoriile, să plătească
dividendele ori dob ânzile.6

3 Ordinu l MFP 1802 / 2014, pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individual și situațiile financiare anuale consolidate, Monitorul Oficial nr.963 / 2014.
4 D. Cotleț, O. Megan, I. Pistol, Situațiile financiare ale întrepri nderii între informație și decizie, Ed. Orizonturi
Universitare, Timișoara, 2005, pag. 56.
5 O. Megan, D. Cotleț, Teoria și practica situațiilor financiare, Ed. Mirton, Timișoara, 2011, pag 45.
6 ACCA, Paper F7 INT/UK, Financial Reporting (FR ), Kaplan Publ ishing UK, 2010, pag. 475 .

13

Conform Ordinului Ministerului Finanțelor Publice numărul 1802 din anul 2014, întocmirea
Situației fluxurilor de trezorerie este obligatorie doar pentru entitățile mijlocii și mari, adică
cele care depășesc două din cele trei criterii de marime și anume întreprinderea să dețină un
total de active de cel puțin 4.000.000 de euro, o cifră de afaceri care să depășească 8.000.000
de euro sau un număr mediu de salariați în cursul exercițiului financiar de cel puțin 50 de
persoane. Întreprinderile mici nu sunt obligate să întocmească și acest tip de document din
setul situațiilor financiare anule însă este recomandat să se aibă în vedere deoarece contribuie
la o imagine mai clară asupra situației financiare pe care o deține compania, fiind considerată
un instrument fundamental în luarea deciziile viitoare cu privire la stabilirea strategiilor.7
Unul dintre obiectivele pe care le urmăresc managerii în gestiunea și analiza financiară este
echilibrul financiar al întreprinderii. Echilibrul financiar reprezint ă un ideal pentru fiecare
entitate, fapt ce constă într -o stare de armonie, de corelare a resurselor financiare cu nevoile
de finanțare . Factorii dezechilibrului precum neputința menținerii stării de lichiditate din
cauza unor întârzieri în achitarea dator iilor către furnizori , ori lipsa de disponibilități cauzată
de neîncasarea creanțelor de la clienți reprezintă necorelări ce pot atrage prejudicii, fapt
pentru care este necesară o remediere urgentă. Pentru ca o activitate să se deruleze în mod
profitabil o condiție fundamentală o reprezintă echilibrul financiar.8
Analiza echilibrului financiar se face cu ajutorul indicatorilor de fond de rulment, necesar de
fond de rulment și diferența dintre aceștia din care rezulta trezoreria netă. O trezorerie
pozitivă deținută de întreprindere este dovada cea mai edificatoare a sănătății financiare a
întreprinderii desfășurată prin activități eficiente și echilibrate, asigurând realizarea unei stări
cât mai apropiate de echilibrul financiar. În acest caz întreprinderea se bucură de o autonomie
financiară pe termen scurt ce constă în deținerea de disponibilități bănești, urmând ca
managerii să stabilească antrenarea acestor excedente în activități eficiente precum
investițiile, scopul întreprinderii fiind acela de a se d ezvolta. Prin prisma analizării pe
orizontală a bilanțului financiar, întreprinderea încearcă să mențină echilibrul financiar pe
baza principiului finanțării utilizărilor permanente pe baza resurselor permanente, respectiv
resursele temporare să finanțeze nevoile temporare.9
Un excedent de finanțare al resurelor permanente reprezintă o sursă de diponibilități poate fi
destinantă acoperirii nevoilor curente, având un grad mic de ricuri, fiind surse stabile din
capitalul permanent, totodată generând costuri ale surselor mai ridicate. Fondul de rulment
poate fi folosit de întreprindere prin investirea acestuia în activitatea curentă, acoperind
nevoile temporare de finanțare, ori să fie păstrat ca și marjă de siguranță pentru perioadele
următoare. Acest lucru e ste hotărît de managementul societății care analizează factorii
determinanți ai deciziei luate, în corelație cu strategia firmei și urmând obiectivele stabilite de
aceasta.
Un cash flow performant se realizeză prin supravegherea permanentă a previziunilor
fluxurilor de numerar și a valorilor efectiv realizate. Previziunea fluxurilor de numerar este un
document imporatant pentru a identifica circumstanțele care s -au schimbat, fiind monitorizat
și actualizat periodic. Dat fiind faptul că fluxul de numerar nu se referă doar la activitatea
operațională, adică de bază a unei afaceri, ci include și activitățile de finanțare și investiții,

7 Ordinul MFP 1802 / 2014, pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individual și situațiile financiare anuale consolidate, Monitorul Oficial nr.963 / 2014 .
8 G. Vintilă , Diagnosticul financ iar și evaluarea întreprinderilor , Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1998,
pag. 20.
9 N. Georgescu, Analiza bilanțului contabil , București, 1999, p. 94 .

Contabilitatea și gestiune fluxurilor de trezorerie 14

este necesar să previzionăm mișcarea acestuia pentru a oferi o garanție cu privire la
disponibilitatea de numerar în momentul o portun.
Pe termen scurt fluxurile de trezorerie se previzionează astfel încât operațiunile de cash de zi
cu zi să poată fii realizate fără probleme.
Pe termen mediu , previziunea fluxurilor de trezorerie este asociată cu bugetul de trezorerie,
document pr evizional ce permite asigurarea echilibrului între încasările și plățile lunare cu
scopul de a determina eventualele nevoi de lichidități și a remedia aceste insuficiențe cu
ajutorul unor mijloace de finanțare pe termen scurt. Bugetul de trezorerie oferă i nformații
despre soldul final al perioadei bugetate cu privire la conturile de disponibilități dar și la
soldurile conturilor de terți care vor figura în bilanțul previzional.
Cu privire la previziunile pe termen lung acestea includ planurile strategice, de 5, 7 sau chiar
10 ani, în special planurile de investiții realizate prin proiectele investiționale alese în urma
analizării acestora cu ajutorul metodelor de actualizare a fluxurilor de trezorerie alese de către
întreprindere, ținându -se cont de planul de finanțare.10

2.2. Managementul fluxurilor de trezorerie

Prioritatea oricărei întreprinderi din toate timpurile este de a -și administra într -un mod cât mai
eficient cash -flow-ul astfel încât să își asigure în prima fază supraviețuirea, stabilitatea,
ajungân d să se dezvolte pe parcurs cât mai mult din acest punct de vedere. Pentru realizarea
acestui obiectiv financiar este necesară optimizarea relațiilor cu clienții și cu furnizorii astfel
încât balanța dintre încasări și plăți să fie echilibrată, ceea ce con duce la menținerea stabiliății
financiare a afacerii pe termen scurt , având posibilitatea de a se dezvolta pe termen mediu și
lung.
Principalul obiectiv al organizării capitalului de lucru brut este de a asigura numerar
disponibil pentru operațiunile de tr ezorerie zilnice de care are nevoie o întreprindere. Acestea
includ efectuarea plăților în timp către personal și administrația generală, prin forma de plăți
și salarii, celora care furnizează bunuri și servicii către companie, guvernul central și local,
sub forma de TVA, alte taxe de proprietate, impozite, dividende, dobânzi datorate etc.
Pentru a organiza capitalul de lucru și disponibilitățile de numerar efectiv deținute de
întreprindere , managementul trebuie să dețină informații de calitate, reale și c redibile asupra
tuturor activităților zilnice ale companiei.11 Acest lucru se realizează cu ajutorul controlului
intern al societății care încearcă să descopere operațiuni care nu sunt în regulă și să
îmbunătățescă activitatea firmei. Cei însărcinați cu deț inerea controlului intern trebuie să
verifice daca tranzacțiile au fost făcute conform procedurilor convenite, respectând Manualul
de Politici Contabile ale societății.
Scopul principal al fiecărei întreprinderi este acela de a fi probitabilă și a obține n umerar
pentru a putea supraviețui pe piață. Pornind de aici, luând ca exemplu mecanismul activității
de exploatare a unei firme care are ca obiect de activitate producția, conform Figura 1. , prima
operațiune este de a -și procura materiile prime necesare de la furnizori, față de care se naște o
obligație de plată până la scadență. Durata de la achiziție și până la plată reprezintă creditul

10 C. Alazard, Controle de gestion, Manuel & Applications , Ed. Dunod, Paris, 1996, pag. 412.
11 Ordinul MFP 1802 / 2014, pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individual și situațiile financiare anuale consolidate, Monitorul Oficial nr.963 / 2014 , disponibil on -line pe
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legi slatie/OMFP_1802_2014.pdf

15

comercial primit de la furnizori, stabilit în contract. În cazul nerespectării datei scadente, tot în
contractul încheia t se stipulează anumite clauze ce conțin dobânzi și penalități de întârziere ce
sunt stabilite de către furnizor. Din aceste considerente este de dorit ca întreprinderea să aibă
capacitatea să -și achite datoriile scadente în timp util, în caz contrat atrag e cheltuieli în plus,
fiind considerată o companie rău -platnică, ceea ce afectează imaginea firmei, precum și
viitoarele relații cu partenerii comerciali.

Figura 1.
Schema circuitului fondului de rulment într -un sistem de producție 12
Mai departe , cu ajutorul personalului și al utilajelor specifice se realizeză produsele finite
parcurgând toate etapele necesare până la obținerea lor finală . Astfel, o altă datorie a firmei
este față de personalul direct productiv și administrația generală. Toate aceste obligații curente
trebuie să fie acoperite prin vânzarea produselor către clienți, de la care vom încasa creanțele,
obținând astfel numerar cu ajutorul căruia ne vom stinge datoriile curente. 13
Procesul de variație a fluxurilor de numerar dintr -o firmă se concretizează prin operațiunile pe
care le realizeză întreprinderea pe parcursul unei perioade. De aceea, pentru a se putea realiza
toate activitățile în mod optim, eficient și eficace, managerii au un rol semnificativ în luarea
deciziilor și supravegherea activităților realizate de societate .
O bună gestionare a fluxurilor de numerar ale întreprinderii constă în gestion area corectă atât
a datoriilor, respectiv cât și a creanțelor. Întreprinderea dorește să obțină cât mai repede banii
de la clienți pentru a se efectua cât mai des o rotație a stocurilor, însă acest lucru constă în

12 J. Walker , Accounting in a Nutshell, Third Edition: Accounting for the non -specialist , Elsevier/CIMA,
Amsterdam, 2009, pag. 53 .
13 C. Anghelache, R. T. Marinescu, A. Manole, Financial Diagnosis of Enterprise`s Profitability and R iscks,
Revista Română de Statistică -Supliment Trim II, 2012, pag. 250 -255.

Contabilitatea și gestiune fluxurilor de trezorerie 16

încheierea unor contracte cu clauze care să vizeze anumite termene de plată, stabilirea unor
accesorii precum dobănzile și penalitățile în cazul nerespectării clauzelor contractual e.
În ceea ce priveș te datoriile, entitatea caută să obțină termene de plată avantajoase, mai
îndelungate decât cele de recuparare a creanțelor pentru a sincroniza încasările cu plățile. În
caz contrar, întreprinderea va fi nevoită să recurgă la alte surs e de finanțare precum
împrumuturile bancare pentru a -și putea achita furnizorii, ceea ce este de evitat deoarece
astfel va crește gradul de îndatoare al firmei.14
Un management corect al fluxurilor de trezorerie va trebui să evite deficitul de cash, dar nic i
excedentul de cash nu reflecă o situație tocmai favorabilă pentru întreprindere. În cazul unor
astfel de dezechilibre ale trezoreriei managerul trebuie să analizeze toate posibilitățile de
echilibrare a fluxurilor de numerar și să decidă care ar fi cea m ai bună rezolvare a problemei
în momentul respectiv.
În primul caz, dacă întreprinderea se află într -o perioadă de deficit de trezorerie aceasta
prezintă lichidități scăzute, este în imposibilitatea finanțării investițiilor actuale, are datorii
curente ex cesive, întârzie plățile către furnizori, încasările sunt întârziate și nu sunt justificate
contractual. După cum am precizat, fluxurile de trezorerie sunt foarte importante în
desfășurarea asctivității întreprinderii și în dezvoltarea acesteia, așadar în acest caz
managementul trebuie să acționeze cât mai eficient prin micșorarea scadențelor unor încasări
previzibile de la clienți pentru a -și reface cât mai repede soldul necesar astfel încât sa -și poată
onora datoriile. În mod practic o astfel de situație se poate rezolva prin reducerea volumului
creditelor comerciale acordate clienților sau prin apelarea la încasările în avans a unor
vânzări. O altă opțiune ar fi amânarea unor plăți către furnizori, amânarea unor cheltuieli
pentru investiții, sau obținerea de venituri extraordinare prin vânzarea de active care nu sunt
impedios necesare desfășurării activității întreprinderii și care nu și -au încheiat durata de viață
utilă. În cazul în care nici prin aceste măsuri luate de manageri nu s -a putut rezolva probl ema
deficitului de cash -flow, întreprinderea poate recurge la acoperirea acestuia prin solicitarea de
noi credite bancare, însă acest lucru este de evitat deoarece va crește gradul de îndatorare al
firmei și vor rezulta și costuri suplimentare cu dobânda.15 Pentru o mai mare siguranță a
încasării creanțelor de la clienți se folosesc intrumentele de decontare a operațiilor de vânzare –
cumpărare precum cecul, cambia, biletul la ordin, mandatul care implică anumite termene și
condiții.16
Pe de cealaltă parte, în ceea ce privește valorificarea soldurilor pozitive ale trezoreriei,
excedentul de cash -flow, trebuie mai întâi să se analizeze proveniența acestuia. Activităție de
proveniență a fluxurilor de trezoreire pot fi exploatare, investiții și finanțare .17 Cash -flow-ul
din activitățile de exploatare este recomandat să fie pozitiv și cât mai mare deoarece este
aferent activităților operaționale desfășurate de înteprindere și asigură plățile de numerar către
furnizorii de bunuri sau prestatorii de servicii, către pers onal, plăți aferente impozitului pe
profit și dobânzilor. În cazul activității de investiții un cash -flow negativ nu este tocmai un
lucru nefavorabil dacă prin rezultatul negativ se demonstrează că entitatea a făcut investiții
care să ajute la dezvoltarea și adăugarea unui plus de valoare activității principale ale firmei,

14 Simionas (2008), ”Cum să procedați în perioadele cu cash flow pozitiv și cash flow negativ” ,disponibil on –
line pe http://www.manager.ro/articole/cash -flow/cum -sa-procedati -in-perioadele -cu-cash-flow-negativ -si-cash-
flow-pozitiv -273.html
15 I. Lala -Popa, M. E. Miculeac, Analiză economico -financiară, Ed. Mirton, Timișoara, 2012, pag. 61 -75.
16 I. Stancu, Finanțe, Teoria piețelor financiare, finanțele întreprinderilor, Analiza și gesti unea financiară, Ed.
Eeconomică, București, 1996, pag 530.
17 Standardele Internaționale de Raportare Financiară, 2015, pag. 719.

17

precum achiziții de noi imobilizări corporale sau necorporale. În schimb, dezinvestițiile
determină o valoare pozitivă a cash -flow-ului aferent acestui tip de activități. Referitor la
activitățile de finanțare , un cash -flow este favorabil dacă este furnizat din încasările din
emisiunea de acțiuni sau obligațiuni și nu din contractarea de credite bancare. Per total
activități, cash -flow-ul trebuie să fie pozitiv, însă nu foarte mare având î n vedere că este bine
ca entitatea să facă investiții.18
Fructificarea și valorificarea acestui excedent este decisă de managerul trezoreriei care va
examina durata și volumul reflectat în bugetul de trezorerie. Cele mai facile și accesibile
instrumente fi nanciare de plasament pe termen scurt sunt depozitele bancare, investițiile pe
termen scurt, acțiuni, obligațiuni, dar și plasamentele în active monetare precum certificatele
de depozit, biletele de trezorerie.19 Analizând nevoile firmei, managementul poate hotărî
folosirea excedentul și pentru alte achiziții, mai multă marfă sau conform politicii de discount
se pot acordara discounturi, remize, risturnuri pentru a se încuraja vânzările și fidelizarea
clienților.20
Fluxul de numerar este influențat de mai m ulți factori care variază de la salarizare și până la
stocuri, așadar managementul trebuie să fie foarte atent la semnele de primejdie cu privire la
problemele ce pot apărea. În scopul gestionării și al programării fluxurilor de numerar se
utilizează previ zionarea acestora pentru a identifica mai ușor când este nevoie de finanțare pe
termen scurt. Gestiunea fluxurilor de numerar este un proces important de echilibrare între
operațiunile de plată a obligațiilor în timp, colectarea cât mai rapidă cu putință a creanțelor și
menținerea unui sold de disponibilități ponderat.21 Pentru a putea planifica în mod adecvat
fluxurile de trezorerie este necesar să se stabilească timpul implicat pentru fiecare din
activitățile de încasări, respectiv plăți.
Ciclul de plăți reprezintă intervalul de timp scurs de la momentul apariției obligației de plată
și pană la producerea efectivă a plății prin care se stinge datoria față de furnizor. Obiectivul
general din cadrul ciclului de plăți este de a crește timpul ciclului, adică î ntârzierea plăților
fără ca întreprinderea să fie nevoită să recurgă la finanțare externă. Această informație este
analizată de firmă prin calcularea perioadei de întârziere a plăților prin raportarea efectelor
comerciale de plătit la costul mediu zilnic a l bunurilor vândute.
Pe de cealaltă parte ne interesează și ciclul operațional ce constă în perioada de conversie a
stocurilor și perioada de colectare a creanțelor. Intervalul de timp ce începe să se deruleze din
momentul cumpărării mteriilor prime și pâ nă în momentul încasării contravalorii bunurilor și
serviciilor vândute reprezintă timpul în care întreprinderea trebuie să -și asigure finanțarea
activelor curente.
Ciclul de conversie a numerarului se determină prin diferența dintre timpul aferent ciclul ui
operațional și timpul aferent ciclului de plăți. Acest interval de timp estimează durata în care
fluxurile de numerar generate de plățile către furnizori și salariați sunt recuperate pe baza
vânzărilor produselor către clienți. Cu cât această perioadă e ste mai mare, cu atât riscul lipsei
de fonduri pentru desfășurarea normală a activității este mai mare. Scurtatea ciclului de
conversie a numerarului implică câteva măsuri de corecție precum scurtarea duratei de

18 I.P. Pântea , A. Deaconu, Ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS7:situațiile fluxurilor de numerar, Ed.
CECCAR, București, 2 004, pag 5 -53.
19 M. Pirtea, Managementul trezoreriei întreprinderii, Ed. Mirton, Timișoara, 2003, pag. 177 -217.
20 H. Kwok , The efect of cash flow statement format on lenders decisions , The International Journal of
Accounting, 2002 , pag. 347 -362.
21 M. H. E vans, Excellence in Financial Management, Washington D.C. , 2017, pag. 1 -19.

Contabilitatea și gestiune fluxurilor de trezorerie 18

fabricație a bunurilor, acest lucru se poate realiza prin utilizarea unor tehnologii noi, sa u a
unor componente integrale. O altă măsură ar putea fi acordarea unor reduceri clienților pentru
a-i motiva să plătească mai repede contr avaloarea bunurilor cumpărate, sau extinderea
perioadei de întârziere a plăților către furnizori după ce se analizează contractele încheiate și
nu se omite nicio clauză.22
Numai printr -o foarte bună gestiune a stocurilor și creanțelor, corelată cu valorificarea
activelor corporale, dar și a celor necorporale și financiare al e întreprinderii, abilități de
atragere de capital fie de la acționari, fie de la bănci sau alți creditori, dar nu în ultimul rând
aplicarea unor tehnici de reducere a costurilor de exploatare va determina creșterea
rentabilității capitalurilor utilizate ș i astfel ducând la majorarea numerarului din trezoreria
întreprinderii.

2.3. Elaborarea situației fluxurilor de trezorerie

Fluxurile de trezorerie generate de operațiunile din cursul perioadei din activitățile de
exploatare, investiții și respectiv finanțar e sunt prezentate cu ajutorul situației fluxurilor de
trezorerie , document de raportare financiară anual ă. Actualii și potențialii investi tori, precum
și creditorii, furnizorii sau clienții iau decizii economice care se bazează pe capacitatea
întreprinderi i de a genera numerar, analizând siguranța și momentul concretizării
disponibilităților bănești în funcție de nevoile acestora de a le utiliza. Tocmai din aceste
considerente determinarea și întocmirea situației cash -flow-ului are o importanță
considerabil ă deoarece prin intermediul acesteia se reflectă evoluția trezoreriei întreprinderii
în cauză de la o perioadă la alta. Managerul are posibilitatea de a compara rezultatele obținute
cu cele previzionate și să stabilească astfel noi strategii și obiective p entru perioadele ce
urmează, în ceea ce privește fluxurile de trezorerie.
Situația fluxurilor de trezorerie se elaborează pe baza informațiilor preluate din bilanț, contul
de profit și pierdere și balanța de verificare, având în vedere încasările și plăți le rezultate în
urma unui exercițiu financiar.23 În cazul în care toate veniturile ar fi încasate în cursul
exercițiului de raportare și respectiv toate cheltuielile firmei să fie plătite pe loc, atunci cash –
flow-ul s-ar putea determina doar pe baz a contulu i de profit și pierdere , însă acest lucru nu
este posibil deoarece firma deține și creanțe și datorii comerciale, elemente care se găsesc în
bilanț și detaliate în balanța de verificare. Cu toate că situația fluxurilor de trezorerie este în
general consid erată mai puțin critică decât contul de profit și pierdere și bilanț ul, aceasta poate
fi folosit ă pentru a disc erne tendințele în performanța afaceri i care nu sunt evidente cu
ușurință în restul situațiilor financiare. Este deosebit de util ă atunci când e xistă o divergență
între valoarea profiturilor raportate și valoarea fluxului de numerar net generat de operațiuni.24
Fiecare entitate își prezintă situația fluxurilor de trezorerie din activitățile pe care le realizează
clasificându -le în cele trei categor ii exploat are, investi ții și finanțare astfel încât să corespundă
cel mai bine activității sale. O tranzacție poate să conțină fluxuri de numerar care sunt
clasificate în activități diferite, precum rambursarea unui împrumut în numerar care conține
atât do bânda , care este considerată activitate de exploatare , iar capitalul împrumutat fiind
clasificat drept activitate de finanțare. Astfel, pentru a evidenția cât mai bine toate elementele

22 C. Corduneanu , Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Economica, Timișoara, 2009, pag. 167 -170.
23 M. Pirtea, Managementul trezoreriei întreprinderii, Ed. Mirton, Timișoara, 2003, pag. 33 -34.
24 Accounting Tools,(2017), ” Financial Statement Topics ”, disponibil on -line pe
http://www.accountingtools.com/statement -of-cash-flows .

19

situației fluxurilor de trezorerie și a prezenta o imagine reală a aces tora este important ca
activitățile să fie clasificate în mod corect.25
Activitățile de exploatare sunt constituite din principalele activități producătoare de venit ale
companiei, iar tocmai din acest motiv ar trebui să producă cele mai mai fluxuri de num erar
pentru ca entitatea să își mențină capacitatea de funcționare, astfel încât să își poată rambursa
împrumuturile la timp, să plătească dividendele sau să facă noi investiții, toate acestea fără a
apela la surse externe de finanțare. Se pot încadra în a ceastă categorie de activități și valorile
mobiliare deținute în vederea tranzacționării, deoarece în acest caz acestea se încadrează la
stocuri de mărfuri achiziționate pentru a fi vândute. De asemenea, creditele primite de la
instituții financiare care s unt acordate pentru utilizarea acestora în principala activitate
producătoare de venit a firmei se încadrează tot la activitatea de exploatare.26
Nu trebuie să confundăm î nsă tranzacțiile de intrări de numerar precum vânzarea unor
elemente ce aparțin unor imobilizări, spre exemplu instalații le, care sunt încadrate în
activitățile de investiții deoarece afectează o imobilizare corporală. Intrările de numerar din
cadrul acestor tip de activități sunt rezultate în urma unor dezinvestiții, fapt care nu reprezint ă
un efect pozitiv asupra activității firmei. De aceaa, o valoare negativă rezultată din acest tip de
activitate dovedește plățile privind investițiile făcute de către întreprindere precum
imobilizări corpora le sau necorporale, instrumente de captal propr iu. Având în vedere că
reevaluarea activelor imobilizate nu are niciun impact asupra trezoreriei nu se va lua în
considerare în determinarea cash -flow-ului din activitățile de investiții.
Variațiile fluxurilor de numerar provenite din plăți sau încasări c u privire la credite bancare,
leasing financiar, acțiuni, obligațiuni, dividende, toate acestea fac parte din activitățile de
finanțare ale firmei care pot aduce un plus de trezorerie, sau dimpotrivă să rezulte un rezultat
negativ.27
Cele două metode de analiză și determinare a fluxurilor de trezorerie sunt metoda directă și
metoda indirectă , diferența constând în modalitatea de reflectare a fluxurilor de numerar din
activitatea de exploatare a firmei. Oricare dintre cele două metode s -ar folosi , rezultatul este
același, însă metoda directă este recunoscută de practicieni ca oferind informații de o
acuratețe mai mare iar sursele și utilizările disponibilităților bănești sunt prezentate în detaliu.
Dezavantajul acestei metode este faptul că pentru a oferi info rmații de o exactitate
semnificantă ce includ și informații cu privire la estimarea fluxurilor de trezorerie viitoare este
nevoie de o muncă și un efort extraordinar, cauzate de metodele laborioase și complicate. Cu
toate că metoda directă oferă informații care nu sunt disponibile prin metoda indirectă, aceasta
din urmă oferă informații mai sintetice, fiind mai simplu de construit. Tocmai de aceea
metoda indirectă este cel mai des utilizată în practică, deși este recomandat utilizarea metodei
directe.28
Pentru înțelegerea și compararea fluxurilor de trezorerie atât metoda directă, cât și cea
indirectă reflectă elementele situațiilor patrimoniale a două perioade succesive. Calcularea
variațiilor soldurilor de activ și pasiv între perioada curentă și cea preced entă oferă informații
cu privire la intrările de bani, respectiv la cum s -au produs banii și la ieșirile de bani, cum s -au

25 Standardul Internațional de Contabilitate 7, Situațiile fluxurilor de trezorerie , 2015 .
26 A. Ajay, D . Augustine , Voluntary Disclosure of Free Cash Flow Information , Accounting Horizons, 2006,
pag. 311 -332.
27 A. Heitor, C. Murillorm, M. S. Weisbach , The Cash Flow Sensitivity of Cash , The Journal of Finance, vol.
LIX, nr. 4, 2004, p ag. 1777 -1804 .
28 Stand ardele Internaționale de Raportare Financiară, IAS 7, pag. 731.

Contabilitatea și gestiune fluxurilor de trezorerie 20

consumat în acel interval de timp. Reducerea unui element de activ sau creșterea unui element
de pasiv generează producerea de bani d e către companie, precum vânzarea de echipamente,
lichidarea stocurilor, încasarea creanțelor sau pe de cealaltă parte creșterea creditelor,
creșterea duratei de plată a furnizorilor sau salariaților. Consumul de disponibilități este
reflectat prin creșter ea unui cont de activ și reducerea unui cont de pasiv, spre exemplu
achiziția de active imobilizate, lichidarea unui contract de leasing.29
Având în vedere condițiile contabilității de angajamente, în întocmirea tabloului situației
fluxurilor de trezorerie trebuie să acordăm o atenție distinctă profitului provenit din
elementele de venituri și cheltuieli care nu generează intrări sau ieșiri de disponibilități din
trezoreria întreprinderii, deoarece aceste elemente nu fac altceva decât să crească diferența
între numerarul efectiv și real deținut de întreprindere și mărimea rezultatului realizat din
calcule.30 Mulți investitori sunt de părere că situația fluxurilor de numerar este cea mai
transparentă componentă a situațiilor financiare, adică cel mai greu de fa lsificat, din acest
motiv aceștia tind să se bazeze mai mult pe aceast document decât pe celelalte situații
financiare pentru a discerne adevărata performanță a unei afaceri.
Întocmirea situației fluxurilor de trezorerie conform metodei directe presupune o perarea
încasărilor și a plăților brute în numerar pe cele trei tipuri de activități, pe când metoda
indirectă presupune ca fluxul de trezorerie net să se determine pornind de la profitul
întreprinderii înainte de impozitare, acesta fiind ajustat cu o seri e de efecte ale unot tranzacții
ce nu sunt de natură monetară, precum amotrizările, ajustările de valoare, provizioanele,
impozite amânate și altele. Mai departe se iau în calcul și modificările stocurilor, creanțelor și
datoriilor, respectiv creșterea sau scăderea lor de la o perioadă la alta. Toate celelalte elemente
de venituri și cheltuieli care se clasfică în activitățile de investiții și finanțare se elimină și ele
pentru a rezulta fluxul de trezorerie din activitatea de exploatare.31 Astfel, o compani e trebuie
să genereze suficient numerar din activitate de exploatare pentru a susține întreaga afacere. În
cazul în care compania are nevoie în permanență de împrumuturi sau să obțină o capitalizare
suplimentară de la investitori pentru a supraviețui, exis tența companiei pe termen lung este
puțin probabilă.
După ce s -a întocmit situația fluxurilor de trezorerie rezultatul obținut reflectă cash -flow-ul
disponibil al întreprinderii, evidențiind dacă firma are o activitate eficientă, dacă dispune de
lichidităț i și dacă este solvabilă. Totodată prin structura celor trei fluxuri de numerar se oferă
informații cu privire la cum și -a finanțat firma activitatea, dacă surplusul din perioada
precedentă a fost utilizat în scopul unor investiții sau pentru dezvoltarea a ctivității de bază.
Tot pe baza acestei situații aflăm și cantitatea de cash generat de firmă comparativ cu anul
precedent, determinând evoluția încasărilor și cheltuielilor efective ale companiei în decursul
anului financiar.
Câteva dintre avantajele înto cmirii situației cash -flow-ului prin metoda directă sunt
informațiile reflectate prin această metodă nu există în celelalte situații financiare, ceea ce
oferă un bonus utilizatorilor, reflectând într -un mod fidel și cât mai exact operațiunile de
trezorerie implicate în activitatea de tranzacționare a întreprinderii. Cu toate acestea,
dezavantajul este acela al costului foarte ridicat pentru prepararea și obținerea informațiilor
conform acestei metode.

29 P. Atrill , E. McLaney , Contabilitatea și Finanțele pe înțelesul tuturor , Ediția a IV -a, Ed. Rentrop & Straton,
2006, p ag. 168.
30 B. A. Badertscher , D. W. Collins , T. Z. Lys , Discretiona ry accounting choices and the predictive ability of
accruals with respect to future cash flows , Journal of Accounting and Economics, nr. 53, 2012, p ag. 330 -352.
31 C. Corduneanu , Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Economica, Timișoara, 2009, pag. 21 6-220.

21

Pe de cealaltă parte, avantajele ce vin odată cu întocmi rea situației conform metodei indirecte,
pe lângă implicarea unui cost mai redus față de metoda directă sunt ușurința utilizatorilor de a
asocia calitatea activităților cu generarea de numerar din aceste activități și de a înțelege
proveniența câștigurilor entității din perioada de raportare. Câștigurile sunt de calitate în cazul
în care acestea sunt reprezentate de fluxurile reale de numerar în prezent sau în viitorul
apropiat. Dezavantajul metodei indirecte este lipsa de informație cu privire la elementel e
semnificative ale fluxurilor de nmerar din operațiunile de tranzacționare ale firmei.32
Este important de remarcat faptul că profitul este afectat de multiple elemente de natură
subiectivă, de aceea nu putem estima rezultatul fluxurilor de trezorerie rapo rtate la profit.
Acest lucru a dus la acuzarea de manipulare a profitului, de aici rezultând dezamăgirile cu
privire la lipsa de utilitate a contului de profit și pierdere. O situație a fluxurilor de trezorerie
poate oferi informații care nu sunt disponibi le în bilanț și contul de profit și pierdere, însă
împreună pot oferi o imagine de ansamblu asupra performanței companiei.

3. Studiu de caz și rezultate

3.1. Prezentarea firmei

Societatatea comercială Smithfield Prod S.R.L. este o societate românescă, parte a grupului
american Smithfield Foods , cunoscut ca și cel mai mare crescă tor de porcine si procesator de
carne de porc din lume. Situațiile financiare anuale consolidate sunt întocmite la nivelul
societății – mamă (Smithfield Procesare SRL), având sedi ul soci al în localitatea Timișoara. La
rândul său, societatea – mamă este parte a grupului WH Group China (fost Shuanghui
International) începând cu luna septembrie 2013.
Societatea este înregistrată la Registru Comerțului cu numărul de înregistrare J35/2878/2004 ,
tipul de activitate conform clasificării codului CAEN este 1011 „producția și conservarea
cărnii ”. Smithfield s -a lansat pe piața din România în anul 2004, la Timișoara, prin
achiziționarea fostului Comtim Group, care a intrat în declin în perioada de du pă anii 1990.
Datorită întreprinderii Comtim, România s -a remarcat în Europa ca fiind unul dintre cei mai
mari producători și procesatori de carne de porc pentru o perioadă lungă de timp. Obiectivul
companiei Smithfield este acela de a revitaliza industri a cărnii de porc prin producerea la
nivel local, printr-un sistem integrat, a cărnii de porc de cea mai bună calitate, și realizând
totodată cele mai î nalte norme de calitate in industria de profil .
De-a lungul timpului , compania Smithfield Prod a reușit să construească o echipă puternică de
profesioniști, dedicaț i și atenți la fiecare detaliu al activității pe care o prestau , activitate 100%
românească, astfel î ncat toate produsele comercializate sub marca Comtim, să fie de o calitate
exceptională . În pre zent, marca Comtim comercializează produse semi -procesate și carne
proapătă de porc exclusiv pe piața din România.
Portofoliul de clienți la scară națională este alcătuit din clienți industriali, micii și marii
procesatori, retaileri sau rețelele de distr ibuție locala. Pe de cealaltă parte, în portofoliul de
clienți externi ai Smithfield sunt incluse companii de pe piața intracomunitară provenind din
17 state, firma având performanțe semnificative pe segmentul de livrări externe si ocupând un
loc fruntaș î n topul exportatorilor de produse alimentare din România.

32 ACCA , Paper F7 INT/UK, Financial Reporting (FR ), Kapl an Publishing UK, 2010, pag. 496 -497.

Contabilitatea și gestiune fluxurilor de trezorerie 22

Diviziile pe care societatea le prezintă la momentul actual sunt abatorului Freidorf , stația de
epurare a apelor și stația de procesare a sub -produselor de origine animală. Abatorului
Freidorf a fost construit începând cu anul 1985, ca o societate cu capital de stat. El a fost
retehnologizat ca urmare a procesului de renovare realizat în baza investițiilor făcute de
compania Smithfield pentru a respecta toate standardele europene. Astfel, în momentul de față
abatorul deține câte o linie nouă de sacrificare, tranșare și ambalare de o c apacitate
semnificativă. De la comercianții cu amă nuntul, la mic ii sau mar ii procesatori , toate ca nalele
de vanzari din Romania comercializează produsele din carne proasp ată de porc direcționate de
către Smithfield Prod S.R.L. .
Firma are în vedere derularea anumitor investiții pentru viitor precum extindere a zonei de
procesare, construcția unui tunel răcire rapidă , implementare a unui program informatic pentru
producț ie, implementarea unui s istem monitorizare abur .
Începând cu anul 2012 și până în prezent, compania a inițiat și comerț ul intracomunitar cu
carne proaspată de porc. Din punct de vedere al criteriilor de mărime conform OMFP
1802/2014, compania se încadrează în categoria întreprinderilor mari, cu o cifră de afaceri
netă din exercițiul financiar încheiat la 31.12.2016 de 773.541.175 de lei, total active în
valoare de 131.107.576 de lei și un număr mediu de angajați de 795 de persoane.33
Conform unui clasament real izat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș ,
compania Smithfield Prod SRL a ocupat locul întâi în top afaceri din România 2016, în
domeniul „Industrie”, grupa de activitate „ Producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a
produselor din carn e”. Topul a fost realizat luând în considerare întreprinderile mari din
județul Timiș, conform bilanțului de pe 2015 pentru performanța economică, curajul de a
investi în inovare și pentru comportamentul etic în afaceri.
După cum putem observa din graficul de mai jos din Figura 2 . , conform Tabel 1. , în ultimii
6 ani cifra de afaceri a firmei s -a menținut într -un ritm de creștere datorită vânzărilor tot mai
mari și a bunei organizații a acestora, în timp ce profitul a oscilat între valori nu foarte
semnific ative, înregistrându -se deseori pierderi la nivelul firmei. Profitul nu a înregistrat
valori mari din cauza costurilor companiei care se pare că în anumite perioade au depășit
veniturile. Acest lucru nu este însă îngrijorător deoarece firma face parte dint r-un grup, iar per
ansamblul rezultatul este unul favorabil.
Cu toate acestea, trezoreria netă este pozitivă pe toată perioada analizată ceea ce înseamnă că
firma se află în echilibru din punct de vedere economico -financiar, existând un excedent de
finanț are aflat sub formă de disponibilități bănești aflate în conturile bancare și în casă. Astfel,
deși compania nu obține un profit semnificativ, prin evoluția trezoreriei din perioada analizată
se dovedește că firma generează fluxuri pozitive de numerar din operațiunile efectuate în
activitatea curentă, fapt ce constituie scopul final al companiei. Este mult mai important să
existe o trezorerie pozitivă în detrimentul unui profit remarcabil.
Se observă că pe parcursul exercițiului financiar încheiat la 31 de cembrie 2016, c ifra de
afaceri atinge cea mai mare valoare din ultimii ani, fapt ce dovedește că întreprinderea a
obținut venituri considerabile în urma vânzărilor efectuate. Societatea nu înregistreaza profit,
rezultatul exploatării fiind unul negativ, di n cauza cheltuielilor prea mari, care depășesc
valoare veniturilor. Acest lucru nu este îngrijorător având în vedere că societatea beneficiază

33 Ordinul MFP 1802 / 2014, pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individual și situațiile financiare anuale consol idate, Monitorul Oficial nr.963 / 2014 , disponibil on -line pe
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_1802_2014.pdf

23

de o trezorerie netă destul de consistentă, care îi permite să își plătească în timp util toate
datoriile curente .
Variația pozitivă a cifrei de afaceri poate fi datorată modificării volumului fizic al vânzărilor,
a structurii fizice a vânzărilor prin modificarea ponderii vânzărilor în favoarea produselor care
au prețul unitar de comercializare mai mare decât prețul mediu, sau creșterea prețului de
vânzare în funcție de limitele impuse pe piață.
Important este ca managerii să stabilească obiectivele ce doresc a fi realizate în cadrul
companiei pentru perioadele ce urmează, iar in funcți e de aceste obiective să recur gă la
plănuirea strategiilor potrivite care să conducă la rezultatele dorite.

Figura 2 . Graficul evoluției în timp a cifrei de afaceri, profitului și trezoreriei nete
Tabel 1 . Variația cifrei de afaceri, a profitului și trezoreriei în ultimii 6 ani

2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cifra de
afaceri
(lei) 572.703.369 744.901.874 826.302.650 800.726.267 773.541.175 897.786.350
Profit net -17.153.428 15.255.019 -4.721.248 12.267.329 -22.951.593 -29.625.576
Trezoreria
netă 5.236.796 27.972.014 27.165.132 26.351.573 12.053.511 9.163.840
Contabilitatea se realizează cu ajutorul departamentului financiar -contabil din cadrul
companiei, format din persoane bine pregătite în acest domeniu care prelucrează toate
informațiile din firmă în mod fidel, cu acuratețe, co nducând astfel la crearea unei imagini
reale a firmei ce se desprinde din situațiile financiare. Sarcinile sunt distibuite organizat
fiecărei persoane astfel încât fiecare angajat să știe clar care îi sunt sarcinile trasate și cu ce

Contabilitatea și gestiune fluxurilor de trezorerie 24

trebuie să se ocupe pen tru ca activitatea prestată să dea un randament maxim. Pentru ca
procesele de afaceri să opereze la un randament care să permită atingerea obiectivelor afacerii
prestabilite, firma are implementat un sistem de tip ERP – Entreprise Resource Planning, și
anume programul pentru evidența contabilă Oracle. Aceast program facilitează o serie de
sarcini contabile și acordă o mai mare credibilitate și lipsă de erori rapoartelor furnizate.
Contabilitatea fluxurilor de trezorerie din firmă este atent condusă de căt re contabilul delegat
acestui tip de activitate, care este în măsură să manipuleze intrările și ieșirile de numerar.
Acesta coordonează conturile de trezorerie din clasa 5, respectiv conturile care vin în
contrapartidă cu acestea. Având în vedere că firma desfășoară o mulțime de tranzacții zilnic,
atât clienții cât și furnizorii sunt organizați pe clase analitice pentru a avea o evidență clară și
fără confuzii. Astfel, cu ajutorul programului de contabilitate, toate informațiile referitoare la
numărul factu rii, data facturii, data scadenței, valoarea etc. sunt înregistrate în mod automat în
contul fiecărui client atunci când se emite factura.

3.2. Contabilitate operațiunilor de trezorerie

3.2.1. Contabilitatea operațiunilor în numerar

Operațiunile în numerar reprezintă încasările și plățile efectuate sub formă de bani cash, ca
urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unui bun ori prestării unui serviciu de la
o persoană la alta.
Conform Legii 70/2015 , Articolul 3, Alineatul (1), plafonul zilnic priv ind încasările și plățile
în numerar nu poate depăși 10.000 lei/zi și 5.000 de lei pe persoană juridică, respectiv 10.000
de lei în cazul magazinelor cash&carry. Dacă se depășeste acest plafon se vor folosi
instrumentele de plată fără numerar, în niciun ca z nu se admit plăți sau încasări fracționate.
Plafonul zilnic maxim de plăți privește oprațiunile precum plata facturilor emise de către un
anumit furnizor de bunuri sau servicii, avansurile spre decontare acordate de firmă angajaților,
respectiv agențilo r, pentru plata anumitor furnizori persoane juridice, sau pentru diverse
aprovizionări.
Nu se supun acestor limitări zilnice oprațiuni precum plata salariilor către angajați sau a altor
drepuri salariale, cheltuielile de deplasare în interes de serviciu, plățile efectuate cu cardul,
cheltuielile de protocol, avansurile spre decontare acordate de firmă angajaților, respectiv
agenților, pentru plata anumitor furnizori persoane fizice pentru achiziții diverse.
În caz contrar, dacă firma depășește aceste plafo ane, și nu respectă prevederile legale, aceasta
riscă amenzi de 10% din suma tranzacționată care depășește plafonul, dar nu mai puțin de 100
de lei.

De exemplu :
• Dacă f irma Smithfield Prod datorează unui furnizor obișnuit o sumă de 13.000 de lei ,
îi este p ermis să achite în numerar doar suma de maxim 5.000 de lei din valoarea
întreagă, iar pentru diferența rămasă de achitat de 8.000 de lei este necesar să se emită
o filă de CEC sau un ordin de plată cu decontare bancară , motivul este acela că
riscurile de f raudă sau erori sunt diminuate, tranzacțiile desfășurânsu -se într -un mediu
mult mai sigur.
Plata se evidențiază în contabilitate conform următoarelor note contabile:

25

401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 5.000

401 „Furnizori” = 403„Efecte de plătit” 8.000

403„Efecte de plătit” = 5121„Conturi la bănci în lei” 8.000
• În mod similar, dacă firma ar datora unui furnizor ce aparține rețelei de magazine de
tipul cash&carry o sumă de 11.500 de lei în schimbul unor bunuri achiziționate, este
permis să se plăteasc ă în numerar pană la valoarea de 10.000 de lei, iar restul sumei de
1.500 de lei vor fi transferați cu ajutorul unui instrument de decontare bancară precum
CEC -ul sau ordinul de plată.
Pentru locația din Timișoara a firmei Smithfield Prod există o singură casierie , deci un singur
Registru de casă unde se evidențiază toate intrările și ieșirile de numerar zilnic.
Încasările de la clienți în numerar, se efectuează pe baza chitanței ca document justificativ,
însă trebuie să ținem cont că există cazuri în care un client este de asemenea și furnizor al
companiei iar atunci se vor folosi procesele verbale de compensare. Intrările de numerar
provin de la comenzile colectate de agenții de vânzări de la magazinele de tip retail, pentru
Timiș oara, de asemenea, și de la magazinele de tip cash & carry.
Colectarea banilor în numerar sau a cecurilor, biletelor la ordin și preluarea comenzilor sunt
sarcini ce cad pe seama agenților de vânzări. Ei colectează banii în numerar de la clienți în
schimbul cărora generează chitan țe, iar apoi aceste disponibilități sunt depozitate la bancă
într-un cont care le permite accesul agenților.
După ce contravaloarea bunurilor a fost depozitată în contul curent la bancă, agenții trimit
prin e -mail către firmă toate documentele justificati ve alături de Borderou și cu documentele
ce atestă depunerea banilor către contabil pentru înregistrarea în contabilitate a operațiunilor
corespunzătoare .
În contabilitate, încasarea clienților în numerar se evidențiază conform următoarei formule
contabile :
5311 „Casa în lei” = 4111 „Clienți” 2.000
O altă operațiune de intrare de numerar care conduce la debitarea contului de casă este în
cazul în care societatea are nevoie de numerar sub formă de cash, transferându -se o sumă din
disponibilitățile din contu l de la bancă în casieria unității. Numerarul transferat de la banc ă
societății este însoțit de o s olicitare de numerar (Retragere numerar) semnată de 2 persoane cu
semnături bancare .
581 „Viramente interne” = 5121 „Conturi la bănci în
lei” 3.000

5311 „Casa în lei” = 581 „Viramente interne” 3.000
Disponibilităție în numerar sunt păstrate în seifuri, casierul fiind singura persoană care are
acces la ele pentru o bună organizare și desfășurare a activităților de casierie. În vederea
asigur ării și apărării mijloacelor bănești, casieria funcționează într -un spațiu adecvat, în
condiții de deplină securitate.

Contabilitatea și gestiune fluxurilor de trezorerie 26

Ieșirile de numerar consemnate în Registrul de casă pe de altă parte pot să provină din
depunerea unor sume din casieria entității în con tul de disponibilități de la bancă. În acest caz,
numerarul transferat de la societate la bancă și este însoțit de un document (Depunere
numerar) ștampila t de către bancă pentru primire.
581 „Viramente interne” = 5311 „Casa în lei” 3.000

5121 „Contu ri la bănci în lei” = 581 „Viramente interne” 3.000
O altă operațiune ce presupune ieșiri de numerar din casă o reprezintă plățile către anumiți
furnizori interni sub formă de bani lichizi pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor sau
pentru prestări de servicii, conform unei facturi, dar nu mai mult decât plafonul stabilit prin
lege.
401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 1.000
Alteori se plătesc anumite avansuri în numerar către furn izori, urmând a se efectua plata
integrală prin operațiunile bancare și a se compensa avansul. Avansul acordat în numerar
către furnizorii de stocuri, prestări de sevicii sau executări de lucrări se evidențiază pe conturi
analitice și se contabilizează asf el :
409 „Furnizori debitori” = 5311 „Casa în lei” 1.000

Contabilitatea disponibilităților afl ate în casierie și urmărirea miș cărilor acestora, ca urmare a
plăților și încasărilor efectuate se ține distinct în lei și în valută și se evidențiază operativ în
Registre de casă separate.
Casieria în valută facilitează acordarea avansurilor de trezorerie pentru personalul care pleacă
în delegație în afara țării, a deconturilor și a anumitor rambursări efectuate de angajați.
Pentru exemplificarea înregistrărilor în contabilitate a operațiunilor cu valută în numerar vom
aborda un exemplu practic în care se acordă un avans de trezorerie unui angajat care pleacă în
delegație în afara țării, în sumă de 150 de euro.
Soldul inițial la începutul lunii al contului 5314 ” Casa în valută” este de 550 de euro calculat
la un curs de schimb emis de BNR de 4,524 lei/euro, echivalentul în lei fiind 2.488,2 de lei.
La momentul acordarii avansului de trezorerie angajatului, cursul valutar este de 4,5095
lei/euro.
542 „Avansuri de t rezorerie/angajat ” = 5314 „Casa în valută” 676,425
La momentul reîntoarcerii angajatului, în decursul aceleiași luni, se constată cheltuieli mai
mari de 150 de euro, angajatul depunând un decont de 350 de euro, ce constau în diferite
cheltuieli precum cazarea, mâncarea, biletul de avion urmând să se achite diferența de 200 de
euro.
Cursul de schimb la data înregistrării decontului este de 4,5071 lei/euro.
Astfel, se vor reflecta în contabilitate următoarele operațiuni:
625 „Cheltuieli cu deplasări,
detașări și transferări” = 542 „Avansuri de
trezorerie/angajat ” 1.577,485

27

%
542 „Avansuri de trezorerie”
665„Diferențe din curs valutar” = 5314 „Casa în valută” 901,42
901,06
0,36
La sfărșitul fiecărei luni se reevaluează soldul conturilor în v alută cu un curs valutar
comunicat de BNR.
Astfel, presupunem că soldul comunicat la sfârșitul lunii va fi de 4,52 de lei/euro, iar la acest
curs se va reevalua soldul contului 5314 „ Casa în valută”.
Reevaluare contului în valută se face ținând seama de o perațiunile efectuate pe parcursul lunii
la cursurile valutare din zilele respective și astfel vom calcula următoarele aspecte conform
Tabel ul 3.
Tabel 3. Situația contului 5314 „Casa în valută”
Contul 531 4 „Casa în
valută” EURO LEI
Sold inițial 550 2.488,2
Avansul acordat (150) (676,425)
Restituire avans (200) (901,42)
Soldul final înainte de
evaluare 200 910,355
Soldul final după evaluare 200 904
Diferența din evaluare 0 (6,355)
Diferența din cursul valutar în acest caz este negativă, deci se înre gistrează pe cheltuieli astfel :
6651 „Diferențe negative din curs
valutar” = 5314 „ Casa în valută” 6,355
Pentru a fi cât mai eficientă și eficace, firma Smithfield Prod S.R.L. își motivează angajații și
prin acordarea de tichete de masă și cadou , fiind o modalitate de a acorda personalului un
venit suplimentar lunar. De asemenea, firma reușește să obțină avantaje realizând economii cu
ajutorul acestora deoarece au anumite beneficii fiscale datorită deductibilității fiscale prin
lipsa taxelor patronale și salariale.
Conform Codului Muncii, tichetele de masă și cadou se acordă doar pentru zilele lucrătoare
ale lunii , în cazul în care angajatul nu este deplasat în delegare. Pentru zile le de deplasare se
acordă diurnă , cuantumul indemnizației zilnice fiind d iferit, în funcție de distanță , dacă este
pe teritoriul țării sau în afară , având o deductibilitate diferită dacă firma este privată ori este
instituție publică .34
Valoarea nominală maximă a unui tichet fiind stabilită prin Legea numărul 218/2016
publicat ă în Monitorul Oficial nr. 931/2016 este în sumă de 15 lei , iar minimul acoperă
valoarea de 9,57 lei . Pentru a realiza care sunt aceste beneficii ale tichetelor de masă și cadou
vom analiza , conform Tabel 4 ., care este economia lunară realizată de către fi rmă prin
acordarea de tichete de masă pentru 100 de angajați într -o lună cu 20 de zile lucrătoare.35

34 Codul Muncii actualizat 2017(Legea nr. 53/2003)
35 Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă actualizată prin Legea nr. 218/2016 pentru
modificarea art. 3 alin. (1), în decembrie 2016.

Contabilitatea și gestiune fluxurilor de trezorerie 28

Tabel 4 . Avantaje le acordării tichete lor de masă
Bonus acordat
sub formă de
tichete de
masă Taxe % Bonus
acordat în
bani Taxe %
Valoarea nominală a
tiche tului de masă 15 15
Numărul de salariați
beneficiari 100
100
Numărul de zile
lucrătoare pe lună 20 20
Valoare impozabilă 30.000 30.000
Impozitul pe venitul
salarial 4.800 16% 4.800 16%
Valoarea netă 25.200 25.200
Taxe sociale salariale 0 0% 5.928,14 CAS 10,5%+
CASS 0,5%+
Șomaj 0,5%
Valoare salarială brută 30.000 35.925,14
Taxe sociale patronale
minime 0 0% 8.263,47 CAS 15,8%
CASS 5,2%
Șomaj 0,5%
Concedii 0,85%
Accidente 0,72%
Fd. garantare
0,25%

Total cheltuieli lunare 30.000 16% 44.191,61 39,5%
Observăm astfel că firma economisește taxele sociale datorate statului în sumă de 8.263,47 de
lei pe lună, fapt ce conduce la creșterea puterii companiei, iar salariații sunt scutiți astfel de
taxele sociale salariale în cuantum de 5.928,14 l ei.
Impozitul pe venitul salarial în cuantum de 16% din valoarea impozabilă trebuie reținut
angajatului și plătit, înregistrându -se astfel :
421„Personal -salarii datorate” = 444„Impozit pe venituri de
natura salariilor” 4.800
Achiziția de tichete de ma să se evidențiază în contabilitate firmei astfel:
%
53281TM ”Tichete de masă și
cadou”
628 ” Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terți”
4426 ”TVA deductibilă” = 4011 ”Furnizori interni” 31.071
30.000

900

171
Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți sunt reprezentate de costul serviciilor de
imprimare al tichetelor și TVA -ul aferent acestuia.

29

Înregistrarea tichete lor de acordat salariaților se face la sfârfitul lunii, în momentul în care se
cunosc numărul zilelor lucrate, astfel se evidențiază în contabilitate la data de 30.04.2017 în
modul următor:
6422 „Cheltuieli cu tichetele
acordate salariaților” = 4281„Alte d atorii în legătură
cu personalul” 30.000
În momentul eliberării efective a tichetelor către angajați, în data de 10.05.2017 se va
consemna în contabilitate stingerea datoriei prin următoarea formulă:
4281„Alte datorii în legătură cu
personalul” = 53281TM „ Tichete de masă
și cadou” 30.000
Toate tichetele de masă acordate salariaților în drept sunt evidențiate în Situația tichetelor de
masă distribuite salariaților de către angajator.
La sfârș itul fiecărei luni, numerarul din seifuri este inventariat în prezența c ontabilului -șef
pentru Timișoara . Conturil e de numerar sunt examinate de contabilul -șef, respectiv de
managerul de vânzări. Reconcilierea numerar ului din casierie cu sumele din Registrul Junal
este p regătită de contabilii financiari și revizui tă de către c ontabilul șef. Casieria înregistrea ză
toate tranzacțiile din Registru de casă într-un fișier Excel, care este reconciliat cu Registrul
jurnal lunar.

3.2.2. Contabilitatea operațiunilor derulate prin conturile de la bănci
Pentru asigurarea securităț ii transferurilor sumelor de disponibilități între agenții economici se
practică derularea operațiunilor cu ajutorul conturilor deschise la diverse societăți comerciale.
Serviciile bancare facilitează plățile și încasările efectuate de entitate, percepând un comision,
în funcție de politicile băncii la care există un cont deschis.
Printre formele de decontare utilizate de societate cu ajutorul societăților comercial -bancare
se regăsesc și instrumentele de decontare precum ordinul de plată, cecul , biletul la ordin ce
vizează înasările prin virament bancar, respectiv în ceea ce privește plățile .
Operațiunile valutare curente reprezintă tipurile de operațiuni de tranzacționare dintre
rezidenți sau nerezidenți a contravalorii unor bunuri sau servicii, plăți sa u încasări legate de
impozite și taxe, comisioane, onorarii, amenzi și penalități, alte cheltuieli ale perioadei.
Majoritatea încasărilor în contul de disponibilități de la bancă provin din încasările creanțelor
de la clienți, fiind organizate în conturi analitice pentru fiecare client în parte pentru o mai
bună evidență. Astfel, totalul soldului contului de Creanțe (Accounts Receiveble) provine din:
• contul 411 „ Clienți”, în cazul în care factura este în ech ilibru și nu este acoperită de
un cec/bilet la o rdin;
• contul 511 „Valori de încasat”, în cazul în care factura este acoperită de un cec/ bilet
la ordin, care nu este încă încasat;
• contul 418 „ Clienți -facturi de întocmit”, ce reprezintă o acumulare pentru facturile
care nu au fost emise la sfârșitul lunii , dar produsele au fost livrate .

Contabilitatea și gestiune fluxurilor de trezorerie 30

Spre exemplu , un cec de 10.000 de lei de încasat primit de la clienți și depus la bancă pentru
încasare la termen reprezentând contravaloarea produselor livrate este evidențiat în contul
5112 ”Cecuri de încasat” iar în cont abilitate se vor consemna următoarele formule contabile :
413„Efecte de primit de la clienți” = 4111„Clienți” 10.000

5112„Cecuri de încasat” = 413„Efecte de primit de la
clienți” 10.000
În momentul încasării cecului contul 5112„Cecuri de încasat” s e va credita iar contul curent la
banca respectivă 5121„Conturi curente la bănci” va crește urmând a se debita.
5121„Conturi la bănci în lei” = 5112„Cecuri de încasat” 10.000
Pe de cealaltă parte, plățile sau ieșirile de disponibilități din conturile banc are pot fi
ocazionate odată cu plata unor furnizori, plata salariilor personalului, avansurile salariaților,
plăți pentru diverse servicii. De asemenea, societatea are deschis un cont curent și la
Trezoreria Statului prin intermediul căruia se plătesc și s e încasează fondurile publice, taxele,
contribuțiile către Bugetul de stat și alte operațiuni ale statului în conformitate cu dispozițiile
legale.36
Lunar au loc ieșiri de disponibilități din conturile de la bănci prin realizarea remunerării
personalului, s uma datorată de societate angajaților transferându -se în conturile curente
personale deschise la o societate bancară, tranzacțiile putând fi justificate cu ajutorul
extrasului de cont.
Pentru avansul acordat la începutul lunii se înregistrează nota contab ilă :
425„Avansuri acordate
personalului” = 5121„Conturi la bănci în lei” 100.000
Urmând ulterior plata salariilor conform notă contabilă:
421„Personal -salarii acordate” = 5121„Conturi la bănci în lei” 900.000
Contribuțiile sociale și impozitul pe venitu rile de natură salarială se achită de asemenea
conform legislației în vigoare, până la 25 ale lunii următoare celei pentru care s -a realizat
plata salariilor.
Se pot efectua prin virament bancar plăți ce reprezintă cheltuieli în avans cu primele de
asigur are. Societatea are încheiat un contract de asigurări cu o anumită firmă din acest
domeniu efectuând anumite cheltuieli în avans cu primele de asigurări. Aceste asigurări
privesc anumite bunuri, clienți, angajați, asigurări auto, asigurări IT, asigurări de răspundere
civilă. Potrivit principiului independenței exercițiului, fiecare tip de asigurare este evidențiat
într-un analitic al contului 471„Cheltuieli în avans”.
Societatea a plătit printr -un ordin de plată în luna ianuarie 2017 asigurările de răspund ere
civilă (R.C.A) în valoare de 6.000 de lei pentru autoturismele aflate în gestiune. Asigurarea
acoperă toate cele 12 luni ale anului 2017. Așadar, în luna ianuarie se vor evidenția în

36 Ordonanța de Urgență nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului

31

contabilitate cheltuiala aferentă lunii în curs iar cheltuiala aferen tă lunilor februarie -decembrie
va fi recunoscută ca și cheltuiala în avans astfel:
%
613„Cheltuieli cu primele de
asigurare”
471AUTO„Cheltuieli în avans –
asigurări auto” = 5121„Conturi curente la
bănci în lei” 6.000
500

5.500
În luna februarie urmează tre cerea eșalontă pe cheltuieli a cheltuielilor în avans, operațiune ce
se va repeta până în luna decembrie, respectându -se principiul conectării cheltuielilor la
venituri.
613„Cheltuieli cu primele de
asigurare” = 471AUTO„Cheltuieli în
avans -asigurări auto” 500
Dacă această cheltuială ar fi fost înregistrată direct în luna ianuarie pe cheltuieli ar fi dus la
diminuarea profitului din luna respectivă distorsionând astfel realitatea economică.
Societatea deține conturi curente în lei și în valută dar și depozi te în cadrul mai multor bănci
comerciale, care facilitează plata salariilor angajaților, a anumitor facilități ale firmei, a
garanțiilor.
În cazul depozitelor bancare în valută , acestea se constituie la cursul BNR din ziua
respectivă. Am observat că soci etatea evidențiază depozitele bancare pe analitice ale
conturilor curente în lei, însă pentru o mai bună organizare depozitele se evidențiază cu
ajutorul contului 5081„Alte titluri de plasament”, putând fi partajate ulterior pe analitice
pentru fiecare ban că.
Luăm ca exemplu constituirea unui depozit în 20.03.2017 în euro la ING în sumă de 100.000
de euro la un curs de 4,4525 lei/euro și rata dobânzii de 0,1% pe an.
5081 „Alte titluri de plasament” = 5124 „Conturi la bănci în
valută /ING” 445.250
Conform Principiului separării exercițiilor , la sfârșitul lunii, în 31.03.2017 dobânda de primit
se înregistrează pentru aceste 10 zile din luna curentă la cursul BNR din ziua constituirii
depozitlui astfel:
5088 „Dobânzi la obligațiuni și
titluri de plasament” = 766 „Venituri din dobânzi” 148,41
În 20.04.2017, deci după ce a trecut o lună de la constituire, dobânda se va capitaliza fiind
evidențiată în contul 5088 „Dobânzi la obligațiuni ș i titluri de plasament ” dobânda calculată
pentru cele 10 zile din luna marti e, iar în contul 766 „Venituri din dobânzi ” dobânda aferentă
celor 20 de zile din luna aprilie.
5081 „Alte titluri de plasament” = %
5088 „Dobânzi la obligațiuni
și titluri de plasament”
766 „Venituri din dobânzi” 445,25
148,41

296,84

Contabilitatea și gestiune fluxurilor de trezorerie 32

Bineînțeles, l a sfâ rșitul fiecărei luni se va face reevaluarea tuturor conturilor în valută la
cursul BNR comunicat pentru ultima zi din lună , urmând a se înregistra o diferențele
favorabile sau nefavorabile de curs valutar.
Tot cu ajutorul societăților bancare, întreprinder ile pot beneficia de anumite garanții de la
clienți prin scrisorile de garanție bancară .
La data de 31 decembrie 2015, societatea avea emise î n favoarea sa scrisori de garantie
bancară î n valoare totală de 563.747 lei. Scrisorile de garanție bancară au fo st emise de către
doi clienți ai societății ș i au valorile de 313.74 7 lei, respectiv 250.000 lei.
Creanțele comerciale nu sunt purtătoare de dobâ ndă și au, în general, un termen de plată de
30-45 de zile, iar în cazul în care firma primește comenzi de la c lienți noi, sau despre care nu
cunoaște multe detalii, ori știe că sunt rău platnici, pentru ca să se asigure că potențialii clienți
își vor putea asigura plățile, aceasta le cere scrisori de garanțe bancară.
Cu ajutorul acestor scrisori, entitatea se asig ură că va încasa la termen o creanță deoarece în
cazul în care clientul nu va putea plăti, banca va plăti în locul lui suma indicată în document.
Până la data întocmirii situaț iilor financiare, scrisoarea de garanție bancară î n valoare de
313.747 lei a fos t executată, respectiv cea î n valoare de 250.000 lei a expirat. Astfel, la data
de 31 decembrie 2016 , societatea nu avea emise în favoarea sa scrisori de garanție bancară .
Scrisorile de garanție bancară se evidențiază extracontabil în conturile din clasa 8 , și anume
8021„Giruri și granții primite”.
În momentul primirii lor se eviden țiază in debitul contului 8021 „Giruri si garantii primite” cu
sumele stabilite în document și în creditu l aceluiaș i cont în momentul încetării.
D 8021 „Giruri și garanții primi te” 563.747

C 8021 „Giruri și garanții primite” 563.747

3.2.3. Contabilitatea creditelor bancare

Creditele bancare reprezintă sumele de bani puse la dispoziția unui solicitant de către
societatea bancară ce urmează a fi restituite la un termen determinat. Creditele bancare au la
bază un contract încheiat între clientul băncii și bancă, unde sunt stipulate toate informațiile și
clauzele referitoare la creditul acordat. Societățile apelează la credite bancare atunci când
există un necesar de fond de rulment, nevoi temporare de finanțare ce trebuie acoperite din
surse temporare. Cauzele apelării la creditele bancare sunt complexe, dintre care se pot
aminti: reînnoirea stocurilor, politica de invesiții, creșterea volumului de producție, mărirea
duratei ciclului de fabricație.
Sumele datorate de către firma analizată instituț iilor de credit reprezintă în principal trageri
din contractul de î mprumut semnat cu o societate comercial -bancară din România în cuantum
de 15.000.000 RON.
În luna martie 2015, Smithfield Fe rme ș i Smithfield Prod a u încheiat un contract de împrumut
cu Unicredit România, î n valoare de 15.000.000 de lei destinat acoperirii necesarului de
finanț are a capitalului ci rculant. Contractul are o durată de 2 ani, iar dobâ nda este variabilă,
calculată d upă formula ROBOR O/N + 1%. Valo area contractului este garantată prin gajarea
stocurilor de carne ale societăț ii.

33

Ținând cont de Principiul prevalenței realității economice în fața formei juridice și având în
vedere că suma creditată este destinată finanță rii capitalului circulant și nu în vederea
demarării unor investiții, contul în care este evidențiat creditul este 5191„ Credite bancare pe
termen scurt -facilitate Unicredit ”, fiind considerat un overdraft, deși perioada de creditare este
mai mare de 1 an.
Având în vedere că firma a apelat la un credit bancar, ce intră în categoria datoriilor financiare
pe termen scurt indică faptul că există un necesar de fond de rulment ce nu va putea fi
acoperit din fondul de rulment. Practic, o parte din active le ciclic e trebuiesc finanțate d in
fondul de rulment pentru desfășurarea fiecărui ciclu curent al activității.
Contractarea creditului , conform contractului de credit și extrasului de cont se reflectă astfel :
5121„Conturi la bănci în lei” = 5191„Credite bancare pe
termen scurt” 15.000.000
Dobânda atașată creditului se evidențiază și plătește lunar până la restituirea integrală a
creditului, conform contractului de credit:
666„Cheltuieli privind dobânzile” = 5198„Dobânzi aferente
creditelor bancare pe termen
scurt” 5.000

5198„Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen scurt” = 5121„Conturi la bănci în lei” 5.000
Rambursarea creditului integral la scadență , conform contractului de credit se consemnează în
contabilitate conform următoarei operațiuni:
5191„Credit e bancare pe termen
scurt” = 5121„Conturi la bănci în lei” 15.000.000

3.2.4. Contabilitatea fondurilor nerambursabile
Având în vedere că firma dorește să se dezvolte, o altă variantă de finanțare ar putea fi
implementarea de proiecte europene pentru a atrage s ubvenții și fonduri nerambursabile.
Uniunea Europeană vine în sprijinul întreprinzătorilor dar si a l persoanelor fizice cu diverse
programe în numeroase domenii care pot fi implementate pentru a crește eficiența afacerii.
În cazul în care societatea este e ligibilă pentru a se înscrie în cadrul mai multor proiecte care
nu se exclud reciproc, contabilitatea proiectelor de investiții cu fonduri neramburabile se ține
separat pentru fiecare proiect, sursă de finanțare, evidențiindu -le în situațiile financiare
anuale, fără a se întocmi seturi separate de situații financiare.
În toate cauzele este important să se urmărească modul de contabilizare a operațiunilor astfel
încât acestea să respecte toate aspectele și clauzele din contractele încheiate și să fie în
corelație cu legislația în vigoare.
Pentru exemplificare luăm ca exemplu primirea unei sume nerambursabile în urma încheierii
unui contract din cadrul unui proiect european de tip POSDRU de 100.000 de lei destinat
unei investiții prin achiziționarea unui echip ament tehnologic. Durata de viață utilă este
estimată la 10 ani, iar metoda de amortizarea este convenită a fi cea liniară.

Contabilitatea și gestiune fluxurilor de trezorerie 34

În contabilitate se înregistrează mai întâi de toate recunoașterea dreptului de a încasa
subvenția de 100.000 de lei iar apoi încas area efectivă a subvenției:
445 „Subvenții” = 475 „Subvenții pentru
investiții” 100.000

5121 „Conturi la bănci în lei” = 445 „Subvenții” 100.000
Ulterior se achiziționează de la furnizorul de imobilizări echipamentul tehnologic umrând a se
efectu a și plata furnizorului, operațiuni înregistrate în contabilitate în modul următor :
2131 „Echipamente tehnologice” = 404 „Furnizori de
imobilizări” 100.000

404 „Furnizori de imobilizări” = 5121 „Conturi la bănci în
lei” 100.000
Concomitent cu înregistr area amortizării lunare calculată în sumă de 833,33 de lei se are în
vedere și recunoașterea venitului aferent subvenției, care este la nivelul cheltuielii cu
amortizarea datorită faptului că investiția a fost subvenționată integral :
6811„Cheltuieli de ex ploatare
privind amortizarea imobilizărilor” = 2813„ Amortizarea
instalațiilor, mijloacelor de
transport, animamelor și
plantațiilor” 833,33

475 „Subvenții pentru investiții” = 7584 „ Venituri din subvenții
pentru investiții” 833,33
În caz ul achizițiilor efectuate în valută ce au fost finanțate din fonduri nerambursabile,
decontate de către societate în calitatea sa de beneficiar al acestor fonduri, diferențele de curs
valutar se decontează cu instituția finanțatoare. Este necesar să existe clauze cu privire la acest
aspect în contractele încheiate, ori dacă nu, trebuie avut în vedere prevederile din actele
normative aplicabile. Diferențele pozitive sau negative, după caz, se înregistrează în conturile
de debitori, respectiv creditori diverș i în contrapartidă cu alte venituri financiare și alte
cheltuieli financiare.
Cazul 1 :
Diferențe pozitive de curs valutar.
461 „Debitori diverși ” = 768 „Alte venituri
financiare ” 433,33
Cazul 2 :
Diferențe negative de curs valutar.
668 „Alte cheltuieli financiare ” = 462„Creditori diverși” 433,33

35

3.3. Pregătirea situației fluxurilor de trezorerie
Situația sau tabloul fluxurilor de trezorerie face parte din setul de situații financiare ce trebuie
întocmit și raportat anu al de către firmele mari. Acesta calculeză mai exact variația
disponibilităților de la un an la altul fiind organizat pe cele trei activități si anume exploatare,
investiție și finanțare.
La rândul lor, fluxurile din activitatea de exploatare se pot rapor ta prin două metode:
• fie prin metoda directă , care reflectă plățile și încasările brute în numerar ;
• fie prin cea indirectă , unde rezultatul brut este ajustat cu efectele tranzacțiilor de
natură nemonetară precum amortizarea, ajustări, provizioane și cu val oarea veniturilor
și cheltuielilor ce fac parte din celelalte activități, de investiție sau finanțare.
Cel mai adesea folosită este metoda indirectă deoarece nu implică atât de multe costuri și timp
precum metoda directă.
Pentru întocmirea tabloului se pre iau datele din Bilanțul de la 31 decembrie a doi ani
consecutivi, din Contul de profit și pierdere din anul curent și anumite date suplimentare
referitoare la operaținile derulate de firmă în anul pen tru care se întocmește situația, precum
datele cu privir e la amortizarea imobilizărilor, ajustări pentru deprecierea activelor sau
provizioane.
În continuare voi realiza pas cu pas tabloul fluxurilor de tr ezorerie de la 31 decembrie 2016
pentru firma analizată cu ajutorul metodei indirecte, pornind de la rezu ltatul brut obținut de
societate pe parcursul perioadei.
ELEMENTE AJUSTĂRI
Rezultat brut (29.625. 576)
Ajustări
-cheltuieli cu amortizarea, ajustări, provizioane (+)
-venituri din dobânzi și asimilate ( -)
-cheltuieli cu dobânzile și a similate (+)
13.866. 810
(1.408. 116)
7.017. 897
Rezultat din exploatare înaintea modificării capitalului
circulant (10.148. 985)
(Creșterea)/Descreșterea creanțelor (25.466. 583)
(Creșteri)/Descreșteri de cheltuieli în avans 363.732
(Majorare)/diminuare a stocurilor (9.430. 496)
Creșteri / (descreșteri) de datorii 40.467. 811
Creșteri / (descreșteri) de venituri in avans (62.114)
Numerar generat din activitatea de exploatare (5.872. 349 )
Impozit pe profit plătit –
FLUX NET DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE
EXPLOATARE (5.872. 349 )
-Încasări/plăți din achiziție/valorificare imobilizări (21.546. 184)
-Dobânzi și dividende încasate 4.472
FLUX NET DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE
INVESTIȚIE (21.541. 712)

-Încasări/plăți din emisiune de acțiuni –
– Încasări/plăți din credite pe TL 25.000. 000
-Dobânzi plătite (2.071. 324)
FLUX NET DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE
FINANȚARE 22.928. 676

FLUX DE NUMERAR PE ÎNTREPRINDERE (4.485. 385)

Contabilitatea și gestiune fluxurilor de trezorerie 36

Prima etapă în constituirea tabloului fluxurilor de numerar este determinarea fluxului net de
numerar din activitatea curentă de exploatare. Voi exemplifica calculul fluxului de trezorerie
prin metoda indirectă având în vedere că este mai accesibilă decât metoda directă.
Observăm că fluxul de numerar din activitatea de exploatare este unul n egativ ceea ce nu
reprezintă un lucru bun pentru într eprindere, deoarece se deduce că de la un exercițiu la altul
disponibilitățile au scăzut.
Posibilele măsuri pe care le poate lua firma pentru a -și mări fluxul de numerar din exploatare
ar putea fi :
• creșterea rezultatului brut, prin creșterea veniturilor ce se poate realiza prin
retehnologizare, creșterea prețurilor prin optimizarea calității produselo r, campanii de
marketing, sau reducerea cheltuielilor cu salariile personalului indirect productiv,
cheltuielilor cu administrația generală ca și cele legate d e depozitare, chirie, utilități;
• încasarea creanțelor într -un timp mai restrâns, ceea ce conduce la renegocierea
termenelor de plată din contracte, ori încheierea unor contracte cu clauze
penalizatoare , sau utilizarea cesiunilor de creanțe. Cel mai recomandat este folosirea
efectelor comerciale pentru plată precum cecul, biletul la ordin ce acordă o siguranță
de încasare;
• în ceea ce privește stocurile se poate recomanda utilizarea unui stoc de siguranță în
ceea ce privește materiile prime și materialele pentru a nu se confrunta cu rupturi de
stoc, iar în cazul produselor finite se recomandă optimizarea acestora;
• referitor la datoriile comerciale se propun încheierea unor contracte cu furnizori care
să cu prindă termene mari de plată și cât mai puține clauze legate de penalizări și
accesorii.

A doua etapă reprezintă calculul fluxului de numerar din activitatea de investiție, ce vizează
activele imobilizate ale întreprinderii reflectate în bilanț, respectiv veniturile din investiții din
contul de profit și pierdere.
Deși rezultatul calculat este unul negativ acest lucru este favorabil pentru companie deoarece
reflectă faptul că s -a investit într -o tehnologie nouă care să conducă la creșterea capacității de
producție în viitor. Este recomandat să existe activități de investiții pentru prosperitatea
întreprinderii, în acest fel crescând și performanțele și rezulatele companiei în următoarele
exerciții. Trebuie avut în vedere însă ca plasamentele făcute de compa nie să fie rentabile
pentru a conduce la rezultatul dorit.
Deciziile privind investițiile reprezintă consecințele resimțite de -a lungul unei perioade mari
de timp, ce afectează resursele printr -un proiect cu speranța obținerii de profituri viitoare.
Aleger ea proiectelor de investiții trebuie să țină cont de multe aspecte ce privesc firma pentru
termen lung, și de asemenea trebuie să fie în corelație cu obiectivele și strategia firmei.
Evaluarea investițiilor se realizează prin diverse metode pentru a se ind entifica toate
avantajele și riscurile proiectelor astfel încât acestea să fie valide.
A treia etapă o reprezintă detalirea componentelor ce compun fluxul de numerar din
activitatea de finanțare, adică încasările și plățile companiei față de sursele de fin anțare pe
care le are aceasta.
Sursa principală a perioadei analizate o reprezintă o linie de credit bancară pe seama cărea
firma reușește să se finanțeze. Bineînțeles că acest lucru generează și costuri cu dobânzile,
însă s -a investigat în vederea alegeri i băncii și a tipului de credit cel mai potrivit pentru
companie. Recomandările pentru perioadele următoare ar fi creșterea finanfării proprii prin

37

emisiunea de acțiuni, atragerea unor fonfuri nerambursabile și subvenții de la stat precum s -a
mai procedat și în perioadele trecute.
În final, se determină totalu fluxului de numerar pe întreprindere prin însumarea celor trei
rezultate obținute pentru fiecare tip de activitate ce reprezintă variația disponibilităților bănești
de la o perioadă la alta.
Având în vedere că rezultatul este negativ rezultă faptul că au scăzut disponibilitățile din
perioada curentă față de exercițiul financiar precedent. Nu putem aprecia ca fiind un lucru rău
deoarece am observat că în această perioadă firma a investit în retehnologiz are, ceea ce a
condus la diminuarea rezultatului final.
Rezultatul final nu se recomandă neapărat să aibă o valoarea cât mai mare datorită faptului că
pentru societate cel mai benefic ar fi să se investească disponibilit ățile de la o perioadă la
alta, nu să rămână în conturi fără a fi folosiți într -un mod eficient, riscând să își piardă
valoarea.
Situația fluxurilor de trezorerie este un document important în procesul de luare a deciziilor,
tocmai de aceea trebuie să fie întocmit fără erori sau omisiuni pe ntru a reflecta situația reală a
întreprinderii.

3.4. Gestiunea proiectelor privind investițiile

Criteriul de rentabilitate este cel mai important în alegerea investițiilor deoarece privește atât
capitalul investit, cât și cash -flow-ul net generat de investi ție pe ficare an. Din acest punct de
vedere trebuie reținut faptul că factorul timp impune actualizarea fluxurilor de trezorerie
viitoare pe baza unor rate de actualizare. În vederea actualizării fluxurilor de trezorerie, firma
analizată folosește metoda R IR (Rata internă de rentabilitat e) în detrimentul metodei VAN
(Valoarea adăugată netă) deoarece o consideră mai facilă și mai agreată de practicieni,
amândouă conducând la aceelași rezultat.
Spre exemplu, un proiect de investiții pentru echipamente tehnol ogice are cheltuieli inițiale în
valoare de 380.000 lei cu o durată de utilizare de 5 ani. Încasările anuale sunt de 100.000 lei,
iar costul de finanțare ce reprezintă costul împrumutului bancar este de 8%.
Scopul analizei proiectului de investiții este a cela de a afla dacă fluxurile de trezorerie induse
de un anumit proiect sunt capabile să recupereze investiția inițială și dacă da, care este suma
câștigată în plus din capitalurile investite.
În acest caz, trebuie aflată mai întâi care este valoarea actua lizată a încasărilor anuale de
100.000 lei pentru cei 5 ani. Astfel, în baza raționamentului „ valoarea actuală a sumei de 1
leu pentru n ani ” se calculează valoarea actualizată a ansamblului fluxurilor monetare anuale
constante.
Anul 1 : 100.000 *
92.600 lei
Anul 2 : 100.000 *
= 85.730 lei
Anul 3 : 100.000 *
= 79.380 lei
Anul 4 : 100.000 *
= 73.500 lei

Contabilitatea și gestiune fluxurilor de trezorerie 38

Anul 5 : 100.000 *
= 68.060 lei
Obținem prin însumarea celor 5 ani valoarea de 399.270 lei, car e se poate determina și prin
următorul mod :
100.000 *
= 100.000 * 3,9927 = 399.270 lei
Așadar, conform metodei VAN , pentru a afla care este valoarea generată de proiect trebuie să
se scadă capitalul investit inițial.
VAN= -380.000 + 399.270 = 19.270 lei
Observăm că proiectul degajă un flux de trezorerie net pozitiv de 19.270 lei, ceea ce
determină acceparea proiectului datorită faptului că aceasta este în masură să recupereze
investiția inițială și să genereze un plus de 8% anual di n capitalul investit.
Metoda RIR presupune calculul cu o rată de actualizare care să inducă o valoare VAN egală
cu zero. Văzând că pentru un nivel de 8% al ratei de actualizare s -a obținut un plus de valoare,
se alege un nivel mai mare al ratei pentru a di minua VAN.
Pentru valoarea ratei de actualizare de 12% obținem următoarea valoare VAN :
-380.000 +
= -380.000 + 100.000 * 3,6048 = – 19.520 lei
Pentru a determina valoarea VAN egală cu zero se apelează la interpolarea liniară astfel :
VAN Rata de actualizare
+19.270 8%
0 x
-19.520 12%

Calculul ratei de actualizare x% se face pe baza unei reguli simple după cum urmează :
19.270 – ( – 19.520 ) ………………….. 8% – 12%
19.270 – 0 ………………….. 8% – x%

x% = 8% + (12% – 8%) *

x% = 8% + 1,99%
x% ≈ 10%
Având în vedere că RIR este de aproximativ 10%, fiind superioară ratei pretinse de 8%
proiectul este acceptat. Valoarea de 10% semnifică faptul că f luxurile de trezorerie generate
permit recuperarea investiției inițiale, câștigând anual aproximativ 10% din capitalurile
investite.

39

Bineînțeles că pe lângă aceste două metode VAN și RIR, alegerea proiectelor de investoții
poate să se orienteze și după alt e criterii precum durata de recuperare și indicele de
rentabilitate , alegându -se acele proiecte cu duratele de recuperare cele mai mici și
rentabilitatea cea mai mare.
În cazul exemplului anterior analizăm durata de recuperare a investiției conform fluxuri lor
monetare neactualizate astfel :
DR=
= 3,8 ani
Conform calculului rezultă că investiția se va recupera în cursul celui de -al 4-lea an.
Pentru o analiză mai precisă a duratei se ia u în calcul fluxurile monetare actualizate, iar
confor acest ora pe primii 4 ani rezultă o sumă de 331.120 lei, deci nu atinge costul initial
investit de 380.000, ci doar 87% din acesta. Acest rezultat confirmă că investiția se va
recupera integral abia în cursul anului 5.
În ceea ce privește rentabilitatea proiectu lui se calculează un indice de rentabilitate determinat
prin raportul dintre fluxurile monetare actualizate și valoarea inițială investită.
IR =

Pentru ca un proiect să fie acceptat este necesar ca valoarea acestui indice să fie supraunitară.
În cazul analizat se observă că indicele este de 1,05, deci proiectul este rentabil.
Este cunoscut faptul că aceste metode de analiză a proiectelor investiționale prezintă anumite
deficiențe deoarece domeniul de analiză este limitat la o viziune parțială a investiției, fără a
măsura impactul posibilelor modificări sau contradicții. De aceea, este foarte important ca
proietele să fie examinate luând în considerare cât mai multi factori de influență.

3.5. Analiza indicatorior de lichiditate
Analiza lichidități i întreprinderii urmărește măsurarea capacității companiei de a -și plăti
obligațiile cu termen de exigibilitate mai mic de un an, adică a datoriilor pe termen scurt.
Aceste datorii vor trebui achitate din activele curente, cele cu un termen de transformare în
lichidități mai mic de un an, adică activele circulante.
Bonitatea financiară a întreprinderii se poate analiza prin prisma lichidității și a solvabilității.
Solvabilitatea refectând capacitatea de plată a datoriilor indiferent de termenul de exigibil itate
al acestora, deci nu doar a datoriilor pe termen scurt ca și în cazul lichidității, ci și a dat oriilor
pe termen mediu și lung, atunci când se discută despre dizolvarea firmei.
Analiza lichidității reprezintă testarea capacității de plată a datoriilo r pe termen scurt pe seama
elementelor de natura activelor circulante ce se va realiza cu ajutorul ratelor de lichiditate.
Există multe tipuri de analiză a lichidității pe baza cărora se poate formula o opinie cu privire
la capacitatea de plată a întreprin derii, dintre care le voi aborda pe următoarele:
• Rata lichidității curente măsoară gradul în care întreprinderea reușește să își onoreze
datoriile pe termen scurt cu ajutorul activelor circulante. Statistic s -a dovedit că
intervalul de referință al acestui indicator este cuprins între [1,00; 2,00).

Contabilitatea și gestiune fluxurilor de trezorerie 40

În cazul firmei Smithfield Prod, regăsim următarea situație conform Tabel 5 ., unde am
calculat indicatorul pentru ultimii doi ani, respectiv 2015 și 2016 astfel încât să putem
interpreta indicatorul în mod stati c dar și să tragem o concluzie cu privire la evoluția acestuia
în dinamică, în ideea continuității activității.
Tabel 5 . Rata lichidității curente
Descriere Valoare 2015 Valoare 2016 Variație Variație %
Active curente 136.772. 450 162. 711.523 25.939. 073 19%
Datorii curente 87.290. 348 122.978. 221 35.687. 873 41%
RATA LICHIDITĂȚII CURENTE 1,57 1,32 -16%
(Active curente/Datorii
curente)
Având în vedere că pentru ambele perioade analizate nivelul lichidității de 1,57, respectiv
1,32 se încadrează în i ntervalul de referință indicat anterior, putem aprecia că întreprinderea
deține o capacitate bună de plată pe termen scurt asociată unei gestiuni corespunzătoare a
activelor circulante. În dinamică observăm ca rata lichidității curente scade cu 16% față de
anul anterior pe seama creșterii datoriilor curente într -un ritm de creștere mai mare decât cel
al activelor. Acest lucru conduce la o tendință de creștere a eficienței în gestiunea pasivelor,
dar totodată cresc și riscurile întreprinerii. În aceeași măsu ră, un nivel prea ridicat al acestui
indicator poate să fie semnul unei gestiuni necorespunzătoare a datoriilor pe termn scurt, din
cauza unui grad de exigibilitate prea ridicat al acestora.
• Rata lichidității rapide reprezintă capacitatea entității de a -și plăti datoriile pe termen
scurt din creanțe, disponibilități bănești și investiții financiare pe termen scurt,
excluzând stocurile. Motivul pentru care sunt excluse stocurile din mijloacele curente
de plată este acela că acestea constituie elementul cu ce a mai slabă lichiditate, adică
elementul cel mai lent cu privire la potențialul de transformare în lichidități. Intervalul
de referință al indicatorului, conform statisticilor, este cuprins între [0,6; 1,00).

În Tabelul 6. am determinat rata lichidității rapide pe baza datelor valorice ale firmei
analizate astfe l :
Tabel 6 . Rata lichidității imediate
Descriere Valoare 2015 Valoare 2016 Variație Variație %
Stocuri 17.734. 767 26.183. 852 8.449. 085 48%
Active curente -Stocuri 119.037. 683 136.527. 671 17.489. 988 15%
RATA LICHIDITĂȚII IMEDIATE 1,36 1,11 -19%
([Active curente –
Stocuri]/Datorii curente)
După cum observăm, ratele lichidității curente pentru cei doi ani reflectă un nivel superior
pragului maxim recomandat, din cauza structurii necorespunzătoar e a activului circulant sub
aspectul unei ponderi prea ridicate a creanțelor ceea ce poate duce la probleme de încasare,
respectiv al disponibilităților din cauza unui management pasiv în fructificare. Problema care
poate să apară este gestionarea necoresp unzătoare a datoriilor comerciale. În dinamică
observăm o scădere a indicatorului cu 19%, apropiindu -se de valoare recomandată. Acest
lucru s -a realizat pe baza creșterii stocurilor într -o proporție mai mare decât creșterea
activelor curente de natura cre anțelor sau disponibilităților.

41

• Viteza de rotație a stocurilor reprezintă deasemenea un indicator important în
aprecierea lichidității întreprinderii, ref lectând rapiditatea cu care stocurile parcurg
toate stadiile activității, de la aprovizionare și până la încasarea acestora prin vânzare,
reîntorcându -se în forma bănescă inițială.

În cazul firmei Smithfield Prod, având în vedere domeniul de activitate cel de producție și
procesare a cărnii, și totodată eficiența măsurilor de gestiune a stocurilor, am de terminat
numărul de rotații al stocurilor pe an în Tabelul 7. :
Tabel 7. Viteza de rotație a stocurilor
Descriere Valoare 2015 Valoare 2016 Variație Variație %
Costul bunurilor vândute 740.865. 147 426.531. 533 (314.333. 614) -42%
Stoc mediu 16.008. 050 21.959. 310 5.951. 260 37%
VITEZA DE ROTATIE A
STOCURILOR(nr. rotații) 46 19,42 -58%
(Costul vânzărilor/Stocul
mediu)
Numărul de rotații ne arată de câte ori stocurile trec prin fazele de aprovizionare -fabricație –
desfacere, într -o perioadă de gestiune. Nu există un interval de referință pentru acest indicator
deoarece depinde de anumiți factori de influență precum domeniul de activitate, caracterul
sezonier al activității, exactitatea dimensionării stocurilor, însă este favorabil dacă este cât mai
mare, adică stocurile să se rotească de cât mai multe ori pe parcursul unei perioade. Acest
lucru ar duce la vânzări mai multe, respectiv încasări mai mari pentru întreprindere.

Observăm că în dinamică numărul de rotații al stocurilor scade cu 58%, ceea ce ec hivalează
cu scăderea nivelului de eficiență în gestiunea acestora. Reducerea numărului de rotații duce
și la creșterea duratei în zile a unei rotații, fiind cauzată de creșterea stocului mediu de la o
perioadă la alta.

Având în vedere scăderea numărulu i de rotație al stocurilor de la o perioadă la alta, s -ar putea
propune următoarele măsuri pentru accelerarea vitezei de rotație:
✓ asigurarea unui stoc de sigutanță permanent pentru a nu exista riscul rupturii de stoc;
✓ modernizarea și înnoirea tehnologiilo r de fab ricație;
✓ ridicarea calificării personalului;
✓ folosire a integrală a timpului de lucru;
✓ asigurarea ritmicității desfacerii prin respectarea cla uzelor contractuale;
✓ organiza rea compartimentului de livrări;
✓ evitarea fabricării unor produse fără de sfacere asigurată.

Pentru a reuși să se realizeze toate aceste măsuri de corecție, cel mai benefic pentru firmă ar fi
ca să își formuleze următoarele obiective ce le vor cuprinde pe toate, și anume:
▪ dimensionarea optimă a stocurilor materiale în fiecare fază a ciclului de
exploatare;
▪ reducerea cheltuielilor de exploatare și comercializare.

Contabilitatea și gestiune fluxurilor de trezorerie 42

4. Concluzii

Prin prezenta lucrare, obiectivele fixate intițial, acelea de a analiza și interpreta gestiunea
trezoreriei unei entități, dar și prezentarea aspectelor con tabile legate de trezorerie, de a
investiga metodele de evitare a unei trezorerii negative, manifestată prin blocaj financiar,
precum și evaluarea stării de bonitate a firmei au fost atinse atât la nivel teoretic cât și prin
exemplificare într -un mod pract ic.
În scopul atingerii obiectivelor am analizat mai multe materiale teoretice privind rolul
trezoreriei într -o entitate, organizarea și previzionarea fluxurilor de trezorerie și metodele de
elaborare a situației fluxurilor de trezorerie pentru a întelege termenii de specialitate și
mecanismul de funcționare al fluxurilor de trezorerie, adică al încasărilor și plăților din cadrul
unei societăți. De asemenea, conform literaturii de specialitate am pus în practică anumite
aspecte mai relevante cu privire la o perațiunile de trezorerie efectuate într -o entitate.
În elaborarea lucrări i am preluat o serie de date și informații de la societatea Smithfield Prod
și le-am analizat, având în vedere situația fluxurilor de trezorerie a acesteia și elementele
necesare de terminării ei.
Am ajuns la concluzia că echilibrul financiar este de dorit în fiecare societate, astfel încât să
nu existe decalaje între procese, iar resursele permanente să finanțeze nevoile permanente,
respectiv nevoile curente să fie finanțate din sur sele curente. Altfel spus, din capitalul
permanent să se finanțeze activele imobilizate iar din resursele curente, precum datoriile pe
termen scurt, să se finațeze activele curente, respectiv activele circulante.
O situație favorabilă la care tind toate s ocietățile comerciale o reprezită încasarea creanțelor
într-un termen mai scurt pentru ca mai apoi să dețină disponibilităție ce vor ajuta la plata
datoriilor curente. Altfel spus, activele circulante să se rotească mai repede, iar creditele
comerciale aco rdate de furnizori să se rotească mai încet, dând o libertate mai mare firmei
prin termene de plată mai lejere. Echilibrul financiar constă în asigurarea derulării unei
activități profitabile, fără teama că societatea s -ar putea confrunta cu blocaje cauzat e de lipsa
lichidităților, stare ce poate fi numită sănătate financiară a firmei.
În studiul de caz realizat pe baza situațiilor firmei Smithfield Prod, am detaliat procesele
privind trezoreria de casă, încasările și plățile în numerar, precum și contabili zarea acestora.
Am analizat, de semenea, principalele operațiuni ce se derulează cu ajutorul băncilor,
respectiv plățile și încasările prin conturile bancare, precum și obținerea și contabilizarea
creditelor bancare.
Am remarcat faptul că societatea Smithf ield Prod deține o pondere ridicată de încasări și plăți
ce se realizează cu ajutorul conturilor bancare sau prin utilizarea instrumentelor de decontare
precum Cecul, Biletul la ordin sau Ordinul de plată, în detrimentul decontărilor în numerar,
situație d e înteles având în vedere multitudinea de contracte încheiate cu diverși clienți,
precum supermarket -urile și hipermarket -urile, și cantitățile sau volumul de produse
tranzacționate zilnic.

43

Precum am analizat, organizarea cash -flow-ului reprezintă un lucr u esențial în fiecare
întreprindere, pentru cele trei activități de exploatare, investiții și finanțare. Un excedent sau
un deficit de cash -flow poate reprezenta o situație pozitivă sau negativă, în funcție de
proveniența acestora. Astfel, analizând și sit uația societății prezentate, un cash -flow pozitiv și
cât mai mare, rezultat din activitatea de exploatare este de dorit, având în vedere că se referă
la activitatea de bază a societății. O valoare negativă a cash -flow-ului rezultat din activitatea
de inves tiții nu reprezintă o situație negativă, din contră, acest lucru dovedește că societatea
face investiții, precum retehnologizarea echipamentelor, ceea ce va conduce la obținerea de
beneficii economice viitoare. Un cash -flow pozitiv ce provine din activitat ea de finanțare
reflectă o situație pozitivă numai în condițiile în care acesta provine din încasări din
emisiunea de acțiuni față de cel care provine din încasările din credite pe termen lung, care
atrag după ele costurile cu dobânda. Per total, fluxul de numerar se consideră a avea valori
pozitive, însă nu foarte mari, dat fiind faptul ca investiile reprezintă un element impedios
necesar pentru adăugarea de valoare societății per ansamlu.
Analiza cash -flow-ului se poate raporta fie cu ajutorul metodei dir ecte, care necesită o
precizie mai mare, timp mai mult și generează costuri mai mari pentru întocmirea ei, fie al
metodei indirecte care este cel mai adesea folosită de către societățile comerciale, fiind mult
mai accesibilă. Tocmai din aceste considerente am recurs la întocmirea situației fluxurilor de
numerar ale firmei analizate cu ajutorul metodei indirecte. Metoda indirectă presupune
calculul rezultatelor fluxurilor de trezorerie din cele trei activități pornind de la rezultatul brut
al societății. Pen tru întocmirea situației cash -flow-ului prin metoda indirectă este necesar
consultarea Bilanțului din ultimii doi ani consecutivi și a Contului de profit și pierdere al
exercițiului financiar analizat.
Am descoperit faptul că situația cash -flow-ului firm ei analizate prezintă o tendință negativă,
disponibilitățile scăzând de la o perioadă la alta, fiind afectate de diverși factori, pentru care
am propus unele măsuri de îmbunătățire a fluxurilor de numerar pentru exercițiul financiar
viitor. Una dintre cauz ele care au condus la diminuarea cash -flow-ului entității a fost și
scăderea numărului de rotații al stocurilor de la o perioadă la alta. Astfel, printre multe alte
posibilități, atragerea de venituri prin creșterea prețului produselor în limita pieței sau
reducerea anumitor costuri indirect productive, care să nu afecteze calitatea sau cantitatea
produselor fabricare ar conduce la majorarea disponibilităților întreprinderii.
De asemenea, în cazul societății Smithfield Prod, o sursă de finanțare o reprezint ă și fondurile
nerambursabile atrase prin scrierea de proiecte europene ce reprezintă un avantaj pentru
entitate. În orice caz, societatea face investiții pentru obținerea de beneficii viitoare, investiții
alese și organizate cu ajutorul proiectelor de inv estiții prin care se detaliază fiecare pas sau
demers înfăptuit în atingerea scopului propus. Pentru alegerea priectelor care au cea mai mare
rentabilitate se folosesc metode de calcul precum RIR (Rata internă a rentabilității), VAN
(Valoare adăugată netă ), Durata de recuperare, Indicele de rentabilitate. Acestea ajută la
obținerea unor informații astfel încât managementul poate să decidă care proiect ar fi cel mai
benefic pentru societate, pentru dezvoltarea și modernizarea afacerii.

Contabilitatea și gestiune fluxurilor de trezorerie 44

În cazul analizei in dicatorilor de lichiditate, se poate concluziona faptul că acești indicatori
oferă o imagine reală a societății, însă depind foarte tare de domeniul de activitate, de mediul
de faceri și de influențele externe. Totodată, în cazul societății analizate, lic hiditatea a scăzut,
odată cu scăderea vitezei de rotație a stocurilor, fapt care afectează și fluxul de trezorerie și
profitabilitatea firmei, cauzele putând fi multiple, după cum am anlizat.
În încheiere, subliniez faptul că situația fluxurilor de trezore rie reprezintă un real interes
pentru orice societate comercială care își dorește o activitate prosperă și care să se dezvolte
progresiv în timp, situație dorită în majoritatea cazurilor. Importanța oferită cash -flow-ului se
remarcă printr -o bună gestionar e și organizare a disponibilităților bănești, ce reprezintă un
avantaj care trebuie avut în vedere de către manageri, astfel încât deciziile luate să fie în
deplină cunoștință de cauză și conforme cu situația reală a entității.

5. Bibliografie

Cărți :
1. ACC A, Paper F7 INT/UK, , (2010), Financial Reporting (FR ), Kaplan Publishing UK .
2. Ajay A., Augustine D., (2006), Voluntary Disclosure of Free Cash Flow
Information , Accounting Horizons .
3. Alazard C., (1996), Controle de gestion, Manuel & Applications , Paris, Ed. Dunod .
4. Corduneanu C., (2009), Gestiunea financiară a întreprinderii, Timișoara, Ed.
Economica .
5. Cotleț D., Megan O., Pistol I., (2005), Situațiile financiare ale întreprinderii între
informație și decizie, Timișoara, Ed. Orizonturi Universitare .
6. Evans M. H., (2017), Excellence in Financial Management, Washington D.C.
7. Feleagă N., Malciu L., (2002) , Politici și opțiuni contabile ( Fair Accounting versus
Bad Accounting), București , Ed. Economica.
8. Georgescu N., ( 1999), Analiza bilanțului contabil , București, Editura Didactică și
Pedagogică.
9. Higgins R. C ., (2012), Analysis for Financial Management, Tenth Edition , New York,
McGraw -Hill, In c.
10. Lala -Popa I., Miculeac M. E. , (2012), Analiză economico -financiară, Timișoara,
Ed. Mirton .
11. Megan O., Cotleț D., (2011), Teoria și practica situațiilor financiare, Timișoara, Ed.
Mirton.
12. Pântea I. P., Deaconu A., (2004), Ghid pentru înțelegerea și aplicarea
IAS7:situațiile fluxurilor de numerar, București, Ed. CECCAR.

45

13. Pirtea M., (2003), Managementul trezoreriei întreprinderi i, Timișoara, Ed. Mirto n.
14. Stancu I., (1996), Finanțe, Teoria piețelor financiare, finanțele întreprinderilor,
Analiza și gestiunea financiară, București, Ed. Eeconomică
15. Vintilă G., (1988), Diagnosticul financiar și evaluarea întreprinderilor , București,
Ed. Didactică și Pedagogică .
16. Walker J ., (2009), Accounting in a Nutshell, Third Edition: Accounting for the non –
specialist, Amsterdam, Elsevier/CIMA.
Articole :
1. Anghelache C., Marinescu R. T., Manole A., (2012), Financial Diagnosis of
Enterprise`s Profitabi lity and Riscks, Revista Română de Statistică -Supliment
Trim II.
2. Atrill P., McLaney E., (2006), Contabilitatea și Finanțele pe înțelesul tuturor ,
Ediția a IV -a, Ed. Rentrop & Straton.
3. Badertscher B. A., Collins D. W., Lys T. Z., (2012), Discretionary acco unting
choices and the predictive ability of accruals with respect to future cash flows ,
Journal of Accounting and Economics, nr. 53.
4. Heitor A., Murillorm C., Weisbach M. S. , ( 2004), The Cash Flow Sensitivity
of Cash , The Journal of Finance, vol. LIX, nr . 4.
5. Kwok H. , (2002), The efect of cash flow statement format on lenders decisions ,
The International Journal of Accounting.
Legislație :

***,Ordinul MFP 1802 / 2014, pentru aprobarea reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individu al și situațiile financiare anuale consolidate,
Monitorul Oficial nr.963 / 2014.
***, Standardele Internaționale de Raportare Financiară, 2015
***, Standardul Internațional de Contabilitate 7, Situațiile fluxurilor de trezorerie ,
2015.
***, Codul Muncii (L egea nr. 53/2003).

Lucrări disponibile on -line:

1. Accounting Tools,(2017), ” Financial Statement Topics ”, disponibil on -line pe
http://www.accountingtools.com/statement -of-cash-flows.
2. Simionas (2008), ”Cum să procedați în perioadele cu cash flow pozitiv și cash flow
negativ” ,disponibil on -line pe http://www.manager.ro/articole/cash -flow/cum -sa-
procedati -in-perioadele -cu-cash-flow-negativ -si-cash-flow-pozitiv -273.html

Contabilitatea și gestiune fluxurilor de trezorerie 46

3. https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_1802_2014.pdf

6. Anexe

47

Contabilitatea și gestiune fluxurilor de trezorerie 48