CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE [603057]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Conf. univ. dr. Bălună Radu Nicolae

Absolventă:
Petrișor Andreea -Ionela

Craiova, 2017

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

STUDIU PRIVIND ORGANIZAREA
CONTABILITĂȚII CREDITELOR PRIMITE LA
SC. NATI OLIMPIA S.R.L

Coor donator științific :
Conf. u niv. dr. Bălună Radu Nicolae

Absolvent ă:
Petrișor Andreea -Ionela

Craiova, 2017

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………. …………………… …… 3

CAPITOL 1. Concepte privind evidența creditelor primite de firme ……………… 4
1.1 Definirea și caracteristicile creditelor contractate de firme ……………. ………………… 4
1.2 Tipologia creditelor ……………………………………………….. ……………………………………. 5
1.3 Funcțiile creditului ………………………………………………………………………………………. 10
1.4 Principiile de creditare ………………………………………. ………………………………………… 11
1.5 Evidența contabilă a creditelor bancare și nebancare primite ………… ………………….. 14
1.5.1 Evidența contabilă a creditelor bancare ………………………………….. ……………. 14
1.5.2 Evidența contabilă a creditelor primite de la alte entități …………….. ………….. 17

CAPITOL 2. Studiu de caz la SC Nati Olimpia S.R.L privind creditele primite ….. 22
2.1 Scurt istoric al SC Nati Olimpi a S.R.L ……………………………………………………… 22
2.2 Obiectul de activitate al SC Nati Olimpia S.R.L ……………………. ………………….. 23
2.3 Studiu de caz privind organizarea contabilității creditelor bancare
la SC Nati Olimpia S.R.L ……………………………………………………………………………. 24
2.4 Studiu de caz privind contabilitatea creditelor nebancare la SC Nati Olimpia SRL 25
CONCLUZII ……………………………. …………………………………………………….. ………. …… 30
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………….. ………………….………… 32

3
INTRODUCERE

În prezenta lucrare vom aborda aspecte atât te oretice cât și practice ale creditelor
bancare și nebancare contractate de persoane fizice, juridice sau societăți.
Întrucât tema aleasă presupune un studiu de caz , am structurat lucrarea pe două
capitole, unul ce cuprinde noțiuni teoretice și unul legat de activitatea practică a unei firme.
În primul capitol su nt prezentate noțiuni despre tot ceea ce înseamnă credite, de la
definiție, clasificare, funcții, principii pe baza cărora sunt acordate până la înregistrarea lor în
contabilitate . Atunci când se apelează la un credit, persoana contractantă trebuie să aibă în
vedere în primul rând condițiile de acordare , ceea ce trebuie să îndeplinească pentru a
beneficia de credit, dobânda corespunzătoare de care trebuie să țină cont în momentul plății,
rata creditu lui ce se stabilește împreună cu banca , garanțiile oferite în cazul incapacității
plății, dar și termenul pe care acesta este acordat.
Creditele pot îmbrăca mai multe forme , de la cele acordate pentru locuințe, credite
necesare realizării producției, lini i de credit, leasing, până la credite comerciale, obligatare și
bancare.
Pe lângă formele pe care le pot avea, creditele îndeplinesc multiple funcții cum ar fi:
funcția distributivă ce presupune mobilizarea resurselor bănești și distribuirea acestora sub o
altă formă către alte ramuri și sectoare de activitate, funcția de transformare a banilor în
investiții , funcția de emisiune monetară și funcția de asigurare a stabilității prețurilor ce
presupune stabilitatea acestora în urma realizării echilibrului într e cerere și ofertă.
Principiile potrivit cărora sunt acordate creditele se împart în patru: principiul
prudenței bancare , principiul intermediarului , principiul profitabilității și principiul
echilibrului financiar.
Toate aceste principii au o legătură dir ectă între ele cuprinzând elemente tehnice
precum: socilitantul creditului , adică cel care dorește sa împrumute credit ul; cererea de
creditare prin intermediul căreia acesta își exprimă nevoia de a contracta creditul și cuprinde
informații cu privire la su ma solicitată, destinația creditului, perioada de acordare, etc;
rambursarea creditului ce cuprinde perioada de rambursarea a creditului, dar și perioadele pe
care le parcurge creditul până în mometul rambursării; dobânzile și comisioanele bancare și
garan tarea creditului ce se împarte în două categorii și anume: garanții reale și garanții
personale.
În cel de -al doilea capitol este completată prezenta rea realizată în capitolul întâi cu
aspectele practice întâlnite în activitatea societății NATI OLIMPIA S.R.L. Pentru cunoașterea
activității anteriorare derulată de entitate s -a realizat un scurt istoric al societății cu toate
evenimentele care au avut loc de la înființarea acesteia și până în prezent între care
enumerăm : schimbarea pe parc urs a administratori lor, a asociați lor, modificarea capitalului și
a sediului principal ; modificarea obiectul ui de activitate principal pe care îl desfășoară, dar și
adăugarea de obiecte de activitate secundar e.
Noțiunile practice evidențiază înregistrările în contabilitate a le creditelor ce sunt
împărțite pe analitice pentru a evidenția o imagine cât mai fidelă a societății. Creditele
bancare pe care firma le are sunt în valută, iar cele nebancare au la bază leasingul.
Tema abordată prezintă o importanță suficient de mare deo arece trebuie bine știut ce
presupune contractarea unui credit, ce implică aceasta și care sunt consecințele pe care
contractantul trebuie să le suporte dacă ajunge în situația în care nu își poate onora
angajamentul față fie de bancă, fie de o altă entita te.
Deși cuprinde informații pe care multă lume le cunoaște, tema aleasă nu își pierde din
utilitate, ceea ce îi determină pe cititori să citească și să recitească toate procedurile și
principiile legate de credite, fie ele contractate de la o bancă fie de la o altă entitate .

4 CAPITOLUL 1

CONCEPTE PRIVIND EVIDENȚA CREDITELOR
PRIMITE DE FIRME

1.1 Definirea și caracteristicile creditelor contractate de firme

În economia actuală , creditul apare ca o „relație economică ” între creditor (persoana
care împrumută ) și debitor (persoana împrumutată) și reprezintă o sumă de bani acordat ă pe o
perioadă de timp determinată , în anumite condiț ii. Această relaț ie presupune existența mai
multor agenț i economici, u nii care dispun de resurse bă nești temporare și alț ii care a u nevoie
de aceste resurse.
O altă definiț ie a creditul este aceea ca fiind un mijloc de corelare între nevoile
producției ș i cele ale consumurilor , existente î n societate cu posibilitatea de a fi finanț ate.
Caracteristicile creditelor se identifică pe urm ătoarele repere :
a) subiecții creditului : creditorul și debitorul . Ambii aparțin structurilor social –
economice, iar raportul dintre motivele și durata angajării creditului este foarte diversificat.
Subiecții creditului pot fi: agenți i economici, populați a și stat ul.
a1) Agenții economici :
 îndeplinesc calitate a de creditori manevrând disponibilităț i monetare ;
 economia națională este majorată globa l prin constituirea de fonduri ș i rezerve,
repartizarea profitului și remunerarea acț ionarilor;
 îndeplinesc calitate a de debitor cu ajutorul creditelor t emporare utilizate pentru
desfașurarea activității ș i dezvoltare.
a2) Populaț ia:
 reprezintă un factor major pentru raporturile de credit prin creșterea veniturilor
populației, creșterea productivității muncii și capacitatea de economisire ș i
prevedere;
 are calitate de creditor în momentul î n care resursele sunt plasate la bă nci sau când
sunt cumpărate obligațiuni ș i titluri;
 are calitate de debitor când populația î mprumută resurse necesare difer itelor nevoi
cum ar fi: investi ții imobiliare, bunuri de folosință , bunuri de consum, etc.
a3) Statul:
 îndeplinește calitate de debitor , iar alături de întreprinderi și populație, statul
contractează creditul public necesar finanță rii deficitelor bugetare;
 îndeplinește calitate de creditor, însă acest lucru este puț in prezent.

b) Promisiunea de rambursare presupune riscuri ș i necesită garanț ii. Riscul se divide,
la rândul său, în două categorii:
b1) Riscul de nerambursare reprez entat de incapacitatea de plată a datoriei sau
întarzierea plății acesteia datorită unor conju ncturi, dificultăți sau deficienț e ale
împrumutatului. P entru a preveni r iscul, debitorul, pe baza cerinț elor raportului de credit,
trebuie să analizeze aspecte le economice, financiare, juridice , inclusiv umane. P revenirea
riscului se leagă de procedurile de garantare a î mprumutului.
b2) Riscul de imobilizare apare la bancă sau la clientul ce î și consti tuie depozite, dar
care nu reușește să satisfacă cererile titularilor depozite lor datorită unei proaste gestiuni a
creditelor acordate. P entru a asigura o gestiune câ t mai optimă a fondurilor baneș ti este
necesar ca banc a să își întărească c ât mai bine poziția de creditor prin garanții, ceea ce
presupune eforturi ș i cheltuieli suplimentare.

5 c) Termenul de rambursare pot fi:
c1) termene foarte scurte (24 de ore) , ce se caracteri zează prin rambursarea integrală la
o singură scadență ;
c2) termene foarte lungi (50 de ani) , ce se caracterizează prin rambursa rea eșalonat ă, la
scadențe intermediare, împreună cu dobânda aferentă .

d) Dobâ nda:
 reprezintă „chiria” pe care debitorul o plă tește pentru dreptul de a utiliza capitalul
împrumutat ;
 nivelul redus al dobânzii generează efecte favorabile s porind cererea de credite, pe
când cel ridicat duce la diminuarea acesteia;
 creditele constituie o m odalitate inedită de finanțare pentru debitori în perioadele î n
care există inflație sporită ;
 în funcție de inflaț ie există două tipuri de dobândă :
– dobânda variabilă ;
– dobânda fixă, care în funcție de subiect poate fi : dobândă activă sau dobândă
pasivă .

e) Acordarea creditului se realizează prin intermediul unei tranzacț ii unice cum ar fi:
 angajarea unui depozit;
 acordarea unui î mprumut;
 vânzarea unei obligaț iuni
Pentru acordarea creditului, debitorul trebuie să pună la dispoziția băncii informații ș i
document e astfel încât aceasta să îș i creeze un cadru informativ cu privire la capacitatea de
plată și potenț ialul economic al acestuia pentru evitarea riscului.

f) Consemnarea ș i transferabilitatea creditului
 În ceea ce priveș te con semnarea, acordurile de credit în cheiate între cele două părți
(debitorul și creditorul) sunt consemnate î n instrumente de credit cu aspecte multiple
și diferențiate. Aceste instrumente reflectă obligația debitorului de a plăti suma
angajată creditorului.
 Transferabilitatea i nstrumentelor de credit are loc:
 direct, î ntre investitori, prin intermediul raporturilor directe de credite (cambia,
cec, bonuri de tezaur);
 indirect, în cadrul piețelor financiare ș i de capital.

1.2 Tipologia creditelor

Creditele se clasifică după mai multe criterii ș i anume:
A. În funcț ie de perioada de acordare
a) Credite pe termen scurt
 sunt acordate atâ t persoanelor fizice cât și persoanelor juridice și se
rambursează integral sau total la scadență ;
 o caracteristică particulară a acestora o reprezintă overdraft -ul (cred itul în
descoperit de cont);
 în România acest serviciu este acordat celor mai buni clienți implicând o rată
mare a dobânzii;
 perioada de creditare este de maximum 12 luni.

6 b) Credite pe termen mediu
 sunt acordate pentru diverse acțiuni cum ar fi invesții s au import -export
rambursându -se de regulă în tranșe cu plata dobânzii corespunză toare ;
 durata de rambursare este între 1 -5 ani.

c) Credite pe termen lung
 sunt aco rdate pentru realizarea investițiilor pe termen lung rambursându -se
eșalonat împreună cu dobânda aferentă ;
 perioada de rambursare este mai mare de 5 ani.

B. În funcție de debitorul bă ncii se identifică:
a) Credite contractate de persoane fizice
 Se împart în:
1. Credite acordate pentru construcții de locuințe cu garanții ipotecare
 Ipoteca constituie o modalit ate de rambursare în care banca are un rol principal pe
piața valorilor imobiliare. Aceasta este un contract imobiliar, iar principalele forme pe
care le îmbracă sunt:
 ipoteca cu rambursare
 ipoteca de înzestrare
 ipoteca pe bază de pensie
2. Credit pentru cump ărarea de case
 Este contractat de un client ce dorește să cumpere o casă nouă înainte ca vechea
proprietate să fie vândută și presupune punerea de acord în privința unor contracte
întocmite privind achiziționarea și vânzarea unor proprietăți schimbându -se mai apoi
între ele. Cuantumul depozitului plătit vânzătorului este de 10%, iar uneori si mai mic.
 Banca poate interveni în aceste activități astfel:
 acordă resurse lichide clientului pentru achitarea depozitului(10%);
 acordă un împrumut închis de legă tură în situațiile în care noua proprietate
necesită renovare și clientul trebuie să locuiască în vechea casă, câteva luni;
 acordă un împrumut deschis de legă tură când clientul dorește să achiziționeze
o casă chiar dacă nu a găsit cumpărător pentru proprietatea sa.

Pe lângă aceste clasificări, creditele mai pot fi contractate pentru cumpărări de
automobile, cumpărări de calculatoare personale, pentru studii, dar pot fi și linii de credit
pentru cărțile de credit.
În cazul liniilor de credit, în funcție de bonit atea și relațiile fiecărui client cu banca ,
aceasta stabilește un plafon debitor care să acopere plățile efectuate prin cartea de credit, deși
nu există disponibil bănesc în cont.

b) Credite contractate de persoane juridice
Banca acordă credit clienților cu o reputație bună, care în condiții neprevăzute pot
efectua plățile necesare, solicitând o contravaloare echivalentă cu suma ce trebuie achitată.
În preferințele societății se află serviciile bancare de finanțare a proiectelor de
investiții, de finanțare a exporturilor si importurilor și finanțarea creanțelor pe termen lung în
alte valute. Termenul de rambursare poate să fie scurt sau lung, rata dobânzii să fie fixă sau
fluctuantă, iar garanțiile pot acoperi întreaga valoare a împrumutului sau numai o parte din
acesta.
Creditele contractate de agenții economici îmbracă forma de credite destinate pent ru
necesarul de capita l fix (lucrări de construcții sau amenajarea locurilor profesionale), credite
pentru creanțele comerciale (scontarea, pensiunea, etc), credi te de trezorerie , leasing financiar,
factoring, etc.

7 În ceea ce privește creditele de trezorerie , acestea sunt acordate pe o perioadă de până
la un an și îmbracă mai multe forme:
1. Avansuri în cont curent – menite să acopere cheltuielile de producție care su nt greu
de localizat și au caracter imprevizibil . Acestea sunt acordate de bancă pe baza
plății cu cecul emis de client sau prin overdraft;
2. Linia de credit – creditarea se face pe baza contului curent ori prin deschiderea unui
cont nou. Clientul debitor ar e acces doar la sumele a căror valoare este înscrisă într –
un anumit plafon maxim. Mărimea plafonului depinde de anumiți factori cum ar fi:
– poziția întreprinderii pe piață;
– natura activității desfășurate;
– rezultatul analizelor efectuate la unitațile economi ce respective.
Alte forme ale creditelor de trezorerie sunt:
 credite speciale;
 credite de cumpărare;
 credite pentru stocuri;
 credite de prefin anțare.

Leasingul financiar reprezintă o finanțare pe termen l ung cu o rată a dobâ nzii
superioară celei de credit e convenționale , ce oferă oportunități substanțiale bănc ilor, pe baza
unui contract de î nchiriere.
Beneficiile l easing ului sunt:
 clientul poate plăti în rate, dar utilizează imediat echipamentul;
 ciclul de lucru al echipamentului poate să corespundă cu per ioada de închiriere;
 ratele pot fi complet separate de taxe;
 se pot face ex tinderi ale leasingului la costuri scăzute din momentul în care
acordul inițial s -a terminat;
 există posibilitatea unor reduceri la vânzarea echipamentului la unele tipuri de
leasin g;
 este o măsură potrivită pentru unele tipuri de utilaje;
 nu se cer garanții financiare.1 (POPESCU, 2007)

Factoringul este un credit oferit de companii specializate, însă în ultimii ani a fost
întâlnit și ca serviciu bancar. Pe baza facturilor de încasat aferente unei vânzări, banca va
acorda un credit pe o perioadă de 30 de zile , de regulă 80% din contravaloarea marfurilor,
urmărind totodată si încasarea acestora.
Serviciul de factoring implică înregistrări în registrul vânză rilor, trimiterea facturilor la
clienți, colectarea debitelor și controlul creditării.
Pentru a beneficia de acest tip de serviciu, o societate comercială trebuie să satisfacă
unele cerințe2:
 să fie bine condusă;
 să aibă o anumită cifră de afaceri stabilit ă de bancă;
 să opereze într -o piață cu un risc scăzut;
 să aibă o bună distribuție a debitelor;
 să aibă o valoare medie a facturilor limitată, deasemenea stabilită de bancă.
(POPESCU, 2007)
Beneficiile activită ții de factoring a r fi:
 îmbunătățirea cash -flow-ului;
 reducerea riscului de neplată;
 administrarea eficientă a registrului vânzărilor;
 îmbunătățirea controlului creditării;
 reducerea cheltuielilor administrative. (POPESCU, 2007)

1 Lector.univ.dr. Mihai POPESCU, Produse și servicii bancare, 2007, pg. 46.
2 Ibidem 1, pg. 45.

8 Tipuri de factor ing:
a. factoring intern fără recurs;
b. factoring intern cu recurs;
c. factoring internațional.

c) Credite acordate statului
Legat de administrarea economică, guvernele împrumută fonduri pentru a coperirea
deficitului ce rezul tă din diferența veniturilor colectate di n impozite și cheltuielile bugetare
aparute ca urmare a unui decalaj temporal. Se împrumută prin emiterea unor obligațiuni
socotite drept investiții, iar banca le cumpără sub forma unor titluri guvernamentale.

d) În funcție de calitatea lor
 Credite le perform ante fac parte din categoria creditelor în curs de execuție, cu
durată de acordare neexpirată și cu toate datoriile achitate de debitori;
 Creditele nerambursate la scadență sunt credite neachitate la scadență, care se trec
într-un cont separat (credite res tante) cu dobandă majorată.

e) În funcție de domenii avem urmatorele: domeniul imobiliar, energetic, agriculturii,
minereurilor și exploatărilor miniere, finanțarea activitaților comerciale, a proiectelor
de investiții, corespondența bancară, leasing, swaps și capitalul de risc.

f) În funcție de obligații întâlnim două categorii de credite:
f1) Credite ce presupun obligații directe între cei doi participanți (debitor și creditor) ;
f2) Credite ce presupun folosirea unor raporturi de credit prin intermediul bănci i.

În cazul primei categorii, a creditelor ce presupun obligații directe între cei doi
participanți, acestea sunt reprezentate de două tipuri : creditul comercial și creditul obligatar .
Creditul comercial se acordă de către producători cumpărători lor, prin care se vând
mărfuri în schimbul unor efecte de com erț, reprezentând o amânare a plății dată de furnizor
clientului său . Acesta este un împrumut civil , deosebindu -se de creditul bancar deoarece
banca împrumută bani ce nu ii aparțin, pe când împrumută torul civil împrumută banii săi.
De regulă, această finanțare, se practică între firme bazându -se pe relații comerciale
îndelu ngate și pe încredere reciprocă. P entru realizarea politicii de credit comercial, este
necesar realizarea unui echilibru de către manag er între costurile generate de acordarea
creditului și costurile generate de neacordarea acestuia.
Astfel , reprezintă costuri ale acordării creditelor comerciale3:
 dobânda pierdută;
 scăderea puterii de cumpărare;
 costurile administrării creditelor comerci ale;
 primele de asigurare a riscului de neplată;
 rabatul acordat;
 aprecierea potențialului valoric al clientului. (NIȚU ION, 2008)
Reprezintă costuri ale neacordării creditelor comerciale4:
 pierderea unor clienți;
 nesiguranța î ncasării numerarului. (NIȚU ION, 2008) .
Politica de credit trebuie să cuprindă perioada creditului, rab atul acordat pentru plata
urgent ă, calitatea creditului și politica de încasări.

Creditul obligatar se referă la relații de credit ce au ca parteneri instituții statale sau
întreprinderi economice cu rol de debitori, emitând obligațiuni, și creditorii, cei care dețin
aceste obligațiuni.

3 Nițu Ion, Nițu Alin, C reditul bancar:Teme și aplicații, 2008, pg.15.
4 Ibidem 3, pg.16.

9 Obligațiunea reprezintă astfel înscrisul care consemnează raportul de credit și forma
prin c are se desfășoară în principal.5
Obligațiunea este și un ti tlu de recunoaștere a datoriei, în care creditorul (persoana
care o deține) are o creanță financiară asupra debitorului (persoana care o emite), acesta
obligându -se să -i plătească deținătorului o s umă de bani la o dată fixă.
 emitenții obligațiunii pot fi s tatul și societățile comerciale;
 împrumuturile obligatare au următoarele caracteristici:
 după modalitățile de lansare sunt:
 emisiunea de obligațiuni și distribuirea directă de către organismul
emitent;
 emisiunea de obligațiuni și lansarea prin intermediul unui sindicat sau
consorțiu format din bănci comerciale și instituții financiare.
 după tipologie se disting:
 obligațiuni cu venit fix;
 obligațiuni indexabile;
 obligațiuni cu rată variabilă a do bânzii;
 obligațiuni convertibile în acțiuni;
 obligațiuni cu cupon reinvestit.
 după modalitățile de rambursare sunt:
 rambursarea prin anuități constante;
 rambursarea prin amortismente constante;
 rambursarea la sfârșitul perioadei;
 rambursarea prin tragere l a sorți. (NIȚU ION, 2008)

Creditele ce presupun folosirea unor raporturi de credit prin intermediul băncii se
referă la următoarele credite:
 Creditul ipotecar presupune încheierea unei convenții între creditor și împrumutat , în
care sunt prevăzute următoarele:
 proprietatea servește ca garanție;
 condiții de plată și scadențele de rambursare;
 penalități în cazul rambursării anticipate (parțială sau integrală) a împrumutului;
 circumstanțele în care împrumutatul poate pierde proprie tatea datorită nerespectării
condițiilor.
 alte tipuri de credite ipotecare sunt:
 Împrumut pe ipotecă cu dobânzi variabile;
 Împrumut pe ipotecă cu rambursare progresivă;
 Împrumut pe ipotecă inversat, purtător de anuități. (NIȚU IO N, 2008)

a. Creditul de consum
 se acordă persoanelor individuale pentru a acoperi costurile bunurilor și ale serviciilor
de care acest ea beneficiază sau pentru recreditarea creanțelor , pe termen scurt , mediu
sau pe termen lung;
 o mare parte din creditele d e consum sunt acordate sub forma creditelor eșalonate,
stabilindu -se încă de la acordarea creditului și termenii raportului de credit; creditul
revolving este o formă specială a creditelo r eșalonate, apărut în anii ’30, care prezintă
următoarele caracteris tici:
 se acordă în urma unei convenții încheiate între parteneri;
 debitorul are posibilitate a să efectueze cumpărări sau să obțină împrumuturi, în
momentul oportun, direct asupra creditorului, sau indirect prin intermediul cărților de
credit;

5 Nițu Ion, Nițu Alin, Creditul bancar:Teme și aplicații, 2008, pg.17.

10  debitorul poa te efectua plata fie în totalitate, fie parțial sau periodic, după posibilități.

b. Creditul bancar
 prezintă o arie largă a raporturilor de credit, privind operațiile ce se bazează pe
înscrisuri sau fără, ce sunt garantate sau negarantate, pe termen scurt, m ediu sau
termen lung;
 persoanele juridice sau fizice se pot angaja cu instituțiile de credit în raporturile de
credit, cele juridice având și calitate de agenti economici;
 raporturile de credit sunt de obicei reciproce, întreprinderile formând pe de o part e
depozite utilizate de bănci ca resurse, iar pe de altă parte, băncile acordând credite
acestora pentru nevoile de producție sau pentru investiții.

1.3 Funcțiile creditului

Prin intermediul funcțiilor, creditul evidențiază locul și importanța sa în relații le social –
economice. (MANEA MARINELA DANIELA, 2009)

Funcția distributivă
Potrivit acestei funcții , resursele bănești sunt mobilizate în economie la un moment dat
și redistribuite sub formă de împrumut către anumite ramuri și s ectoare de activitate ce au
nevoie de finanțare.
Resursele bănești se găsesc sub formă de:
 surplusuri de capital aflate temporar în conturile bancare ale societăților sub formă
inactivă;
 rezerve de casă ale societăților ținute în conturile bancare;
 economi i ale populației depozitate la casele de economii sau la bănci.
Funcția distributivă favorizează orientarea investițiilor spre activitățile sau sectoarele
rentabile, conferind o elasticitate economiei și o adaptare rapidă a acesteia la cerințele pieței
interne și pieței externe.
Prin intermediul funcției, creditul participă atât la concentrarea capitalului cât și la
dirijarea acestuia către acțiuni profitabile întregii societăți și de mare anvergură.

Funcția de transformare a economiilor în investiții
Cu a jutorul acestei funcții se realizează echilibrul macroeconomic, lege obiectivă a
economiei de piață. Economisirea unei sume de bani, fie ea mică sau mare, în funcție de
venitul unui individ, ce nu participă la o investire constituie la o tezaurizare reprez entând
pentru viața economică un factor de dezechilibru.
Este de știut că nu orice individ are calitățile necesare pentru a fi întreprinzător,
deoarece nu își asumă riscurile generate de o investiție, și chiar dacă le -ar avea nu le -ar putea
valorifica dat orită lipsei de capital.
Deoarece oferă posibilitatea unui individ de a accesa credite, care prin intențiile sale
riguaroase și mai ales realiste garantează rambursarea acestora, c reditul reprezintă un factor
important al creșterii economice, contribuind a stfel la proliferarea firmelor mici și la
favorizarea concurenței cu efectele sale pozitive.

Funcția de emisiune monetară
Moneda fiduciară, mai exact biletele de bancă, au aparut ca urmare a consolidării unei
idei bazată pe încrederea dintre participanții la actul economic.
Datorită nevoilor schimbului, pe langă biletele de bancă, au apărut și alte tehnici și
instrumente de plată: viramentul, cecul, cambia, compensația, trata, etc.

11 Acestea au dus la creșterea în proporții mari a monedei scripturale, diminu area
numerarului în circulație și creșterea volumului și a valorilor tranzacțiilor economice.

Funcția de asigurare a stabilității prețurilor
Funcția de asigurare a stabilității prețurilor se realizează prin reglarea dimensiunilor
cererii și ofertei de măr furi și servicii, creditându -se consumul, pe de o parte, și stocurile, pe
de altă parte. (MANEA MARINELA DANIELA, 2009)
Dacă mărfurile care au caracter sezonier ar fi puse pe piață în momentul în care sunt
produse ar crea o disp roporție mare între cerere și ofertă , ducând la o cădere drastică a
prețurilor, iar după un timp, când se ajunge la penurie, va alea loc o creștere exagerată a
prețurilor. Pentru a preveni astfel de situații, este necesară folosirea unui instrument al
creditului, cum ar fi warantul , care dă posibilitatea proprietarilor de a depozita mărfurile și de
a obține cu anticipație contravaloarea acestora într -o proporție mare sau într -o proporție mică.
Sub forma creditului public, creditul are un rol important și an ume acela de a acoperi
deficitul bugetar al statului. Pe lângă acest rol , el contribuie și la promovarea relațiilor
internaționale economice, stimulând atât exporturile cât și importurile.
Nu este recomandată folosirea abuzivă a sa deoarece nu reprezintă o avuție, iar
proprietarul este tentat să folosească împrumutul ca pe propria -i avere când piața creditului
este foarte relaxată, și astfel apare riscul creditorului legat de recuperarea banilor.
Supracreditarea este un alt pericol ce duce la un dezechilibr u monetar. Astfel,
utilizarea unui credit pentru a finanța activități economice nefundamentate suficient duce la
un dezechilibru structural în economie creând disproporții între sectoarele de activitate și
implicit între ramurile acestora.
Problema riscuri lor apărute în urma utilizării creditului nu ar trebui omisă, în special
de instituțiile bancare, deoarece pot duce la prăbușirea întreg sistemului bancar având
consecințe negative atât pe planul economic cât și pe cel politic și social.
Stabilitatea prețu rilor constituie obiectivul fundamental al băncilor centrale
reglementat prin legea specială, întrucât creditul reprezintă principala pârghie de acțiune în
această direcție împreună cu alte instrumente ale politicilor monetare și valutare.

1.4 Principiile de creditare

Orice sistem de creditare are la bază principii c onsiderate fundamentale :
1. Principiul prudenței bancare – presupune asumarea unor angajamente în st rânsă
legătură cu: respectarea normelor de creditare și a reglementărilor ale BNR, încadrarea
în strategia băncii, gestionarea eficientă a resurselor, evaluarea expunerii la risc și
stabilirea acesteia.
2. Principiul intermediarului – potrivit acestuia, creditarea se face între doi subiecți, și
anume banca și clientul, precum o afacere între partener i. Ma nagementul băncii își
asumă o responsabilitate foarte mare, deoarece banca acordând credite clienților riscă
banii deponenților dar își riscă și propriile capitaluri.
3. Principiul profitabili tății – presupune ca banca prin derularea operațiunilor să
înregist reze și profitul, utilizat pentru acoperirea costurilor, inclusiv riscul apărut odată
cu creditarea, dar și pentru compensarea acționarilor pentru investiția de capital
realizată.
4. Principiul echilibrului financiar – potrivit acestui principiu trebuie să se respecte un
echilibru între activele și pasivele bancare.
Aceste principii au o conexiune directă și cuprind următoarele elemente tehnice:
 Solicitantul creditului;
 Cererea de creditare;
 Rambursarea creditului;

12  Dobânzile și comisioanele bancare;
 Garantare a creditului.

A. Solicitantul creditului
 este esențial ca o bancă să dețină cât mai multe informații despre situația financiară a
unui potențial client pentru a -i acorda acestuia un credit, și bineînteles trebuie să fie
sigură că poate avea „încredere” în in formațiile date de acesta;
 dacă debitorul este un client vechi al băncii, aceasta va avea în vedere evidențele
referitoare la acesta, însă dacă este un client nou este necesar să se obțină referințe
satisfăcătoare cu privire la situația financiară și integ ritatea persoanelor ce conduc
afacerea;
 informațiile cheie asupra cărora banca trebuie să se concentreze atunci când analizează
situația unui client pot fi împărțite în patru grupe:
 domeniul de activitate al întreprinderii;
 situația financiară a acesteia;
 calitatea managementului întreprinderii;
 performanțele viitoare ale întreprinderii.

B. Cererea de creditare
 analizarea unei cereri de credit presupune luarea în considerare a următoarelor aspecte:
 competența legală a solicitantului – se solicită actele const itutive ale firmei și
documente le care atestă că persoana fizică respectivă este cea aleasă de ceilalți
asociați să angajeze firma în relațiile cu banca;
 destinația creditului – trebuie specificată atât de client cât și de bancă și
acceptată de ambii prin contractul de credit; obiectul creditului trebuie să fie
legal și în concordanță cu activitățile creditului;
 suma solicitată – banca trebuie să specifice un cuantum normal de acord are a
creditului astfel încât să se evite riscul de nerambursare ; trebuie sp ecificate toate
sumele atrase și toate plățile efectuate de client, precum și dobânzile datorate
băncii;
 perioada pentru care este solicitat creditul – termenul de rambursare a creditului
se recomandă a fi cât mai mare, iar ratele să fie cât mai mici;
 ramb ursarea creditului și plata dobânzilor prezentate de client – deoarece aceasta
reprezintă principala modalitate de obținere a profitului de către bancă, dobânda
încasată precum și comisioanele bancare trebuie să fie stabilite în funcție de
cererea și ofert a de pe piață;
 garanțiile asiguratorii oferite de client cu privire la creditul solicitat – în acest
caz banca trebuie să evalueze valoarea bunurilor constituite drept garanție și
convertibilitatea acestora în lichidități, dacă se ajunge la executare silit ă;
 marja de profit ce revine băncii și expunerea la risc în urma acordării creditului.

C. Rambursarea creditului
 dacă debitorul vrea să ramburseze creditul cat mai repede, există posibilitatea să
rămână fără lichidități și să nu își mai desfășoare activitate a corespunzător, ajungându –
se chiar la faliment;
 de preferat este rambursarea creditului în rate mici într -o perioadă mai mare , putând fi
acoperite de afacere într -un mod realist, decât în rate mari și într -o perioadă scurtă;
 banca nu acceptă ca rambursar ea creditului să se facă pe o perioadă mai mare decât
decide ea că este prudent, deoarece există posibilitatea să apară unele situații ce pot
duce la imposibilitatea rambursării creditului;

13  este necesar să se stabilească un echilibru între fondurile client ului și reducerea
perioadei de plată a ratelor;
 termenul de rambursare al creditului trebuie să fie în concordanță cu termenul
obiectului acestuia;
 creditele, până la momentul rambursării, parcurg etapele:
o perioada de tragere;
o perioada de utilizare;
o perioa da de grație;
o perioada rambursării;
o perioada de întarziere, în cazul în care nu se poate rambursa creditul la
scadență.

D. Dobânzile și comisioanele bancare
o dobânda reprezintă o componentă importantă a veniturilor obținute din creditare, astfel
în activitate a de creditare aceasta poate fi:
o Dobânda curentă;
o Dobânda restantă;
o Dobânda penalizatoare;

În ceea ce privește dobânda curentă, reprezintă o creanță pentru bănci, ce apare la
creditele neajunse la scadență. În funcție de bonitate și de încadrarea solicita ntului în grila de
dobânzi, este înscrisă în contractul de credit drept clauză în urma negocierii și a acceptării
acesteia.
Dobânda restantă reprezintă dobâ nda curentă neachitată la scadență de către client.
Apariția acesteia obligă banca să investigheze și să afle care sunt cauzele disfuncționalităților
apărute în relația cu clientul și să ia măsuri.
Cea din urmă, dobânda penalizatoare, este datorată băncii de către client și se calculeză
aplicând procentul stabilit în contractul de credit asupra dobânzil or restante și a soldului
creditului restant.
Un alt element al contractului de credit este nivelul dobânzii acceptat atât de creditor cât
și de debitor în urma unei negocieri. Acesta se revizuiește pe durata creditării, conform
clauzelor înscrise în contr actul de credit.
O dobândă profitabilă trebuie să compenseze banca sub două aspecte:
 primul aspect se referă la acoperirea cheltuielilor de funcționare;
 al doilea aspect se referă la remunerarea acționarilor săi.
o Comisioanele bancare sunt cea de -a doua c omponentă importantă a veniturilor băncii,
iar în acordarea creditelor apar următoarele:
o Comisionul de instrumentare și analiză;
o Comisionul de gestiune;
o Comisionul de neutralizare a liniei de credit;
o Comisionul de emitere sau prelungire a scrisorilor de ga ranție bancară ;
o Comisionul de avalizare .

Comisionul de instrumentare și analiză acoperă cheltuielile ocazionate de analizele de
dinaintea acordării, rescadențării, prelungirii, reeșalonării creditului, verificării documentației,
încheierii contractelor de credit, a actelor adiționale și a contractelor de garanție. Se
calculează ca un procent din volumul creditului fiind perceput integral la data semnării actului
adițional sau contractului de credit.
Comisionul de gestiune acoperă cheltuielile băncii genera te de gestionarea creditului,
cum ar fi: urmărirea scadențelor, evoluția situației financiare a debitorului, eventuale
comunicări dar și notificări ale acestuia. Se determină ca un procent din soldul creditului,
percepându -se lunar, odată cu dobânda.

14 Comis ionul de neutralizare a liniei de credit este perceput pentru o utilizare parțială a
plafonului aprobat liniei de credit. Se determină ca procent aplicat soldului zilnic al
plafonului, aferent liniei de credit.
Comisionul de emitere sau prelungire a scris orilor de garanție bancară se determină ca
un procent din valoarea scrisorii, după destinația acestuia și în funcție de termenul eliberării și
al încasării la data emiterii sau prelungirii scrisorii de garanție.
Comisionul de avalizare are ca destinație ac operirea costurilor serviciilor de analiză a
operațiunii, percepându -se integral la data angajamentului asumat de bancă. Este corelat cu
riscul asumat fiind stabilit de fiecare bancă prin intermediul deciziilor interne.
Pe lângă aceste comisioane, banca ma i poate percepe și comision de consultanță,
comision de transfer bancar sau cheltuieli cu evaluarea garanției.

E. Garantarea creditului
În cazul în care nu se efectuează rambursarea ratelor scadente, plata dobânzilor și a
celorlalte obligații ce reies din co ntract, banca solicită clienților săi garanții asiguratorii;
Valoarea minimă a garanțiilor acceptate de bancă va fi cel puțin egală cu datoria cea
mai mare a debitorului, formată din creditul aprobat plus dobânda până la rambursarea primei
rate din împrumu t.(VASILESCU, 2005)
Garanțiile ce pot fi acceptate de bancă se împart astfel:
o Garanții reale;
o Garanții personale;
Potrivit garanțiilor reale, acest ea reprezintă mijloace juridice de garantare conferind
dreptul de referință cred itorilor, ca în cazul executării silite, să se asigure din valoarea bunului
respectiv satisfacerea integrală a creditului și a dobânzilor aferente. Sunt garanții reale ipoteca
și gajul.
Garanțiile personale reprezintă angajamente ale unei persoane fizice s au juridice, prin
care se obligă să îndeplinească obligațiile debitorului, dacă nu este executată de acesta. Alte
forme ale garanției personale sunt fidejusiunea, cauțiunea, scrisori de garanție eliberate de
bănci, ministere, instituții financiare, etc.
Alte garanții importante sunt:
 Gajarea cambiilor și a biletelor la ordin;
 Depozitele în lei și valută:
 Asigurarea bunurilor ce servesc ca garanție pe perioada creditării;
 Drepturile de despăgubire;
 Polițe de asigurare.

1.5 Evidența contabilă a creditelor banca re și nebancare primite

Vom prezenta în cele ce urmeză modul de reflectare în contabilitate a două tipuri de
credite și anume : credit ele bancar e și credit nebancar, deoarece modul de evidențiere în
contabilitate presupune utilizarea de conturi distincte.

1.5.1 Evidența contabilă a creditelor bancare

Conturile implicate de derularea operațiilor de creditare bancară sunt diferite în funcție
de durata creditului primit. Astfel, pentru creditele pe term en lung se utilizează contul 1621
„Credite bancare pe termen lung” , iar pentru cele pe terme n scurt se utilizează contul 5191
„Credite bancare pe termen scurt”.
Aceste conturi au funcție contabilă de pasiv , se creditează cu înregist rarea datoriilor,
reprezentând creditele primite pe termen lung, respectiv creditele bancare pe termen scurt

15 primite de la bancă pentru nevoi temporare , se debitează cu achitarea unor datorii, respectiv
cu restituirea creditelor, iar soldul este creditor pentru ambele conturi și reprezintă datoriile
create și neachitate, respectiv credite le bancare pe termen scurt nerambursate.
În creditului contu rilor 1621 și 5191 se înregistrează:
– suma creditelor primite pe termen lung respectiv scurt prin intermediul
contului 512 „Conturi curente la bănci”;
– diferențele nefavorabile de curs pentru credit ele în valută prin intermediul
contului 665 „ Cheltuieli din diferențe de curs valutar”.
În debitul contului 1621 se înregistrează:
– suma creditelor pe termen lung rambursate prin intermediul contului 512
„Conturi curente la bănci”;
– suma nerambursată la sca dență prin intermediul contului 1622 „Credite
bancare pe termen lung nerambursate la scadență”;
– diferențele de curs favorabile pentru creditele în valută prin intermediul
contului 765 „Venituri din diferențe de curs valutar” .
În debitul contului 5191 se în registrează:
– suma creditelor pe termen scurt rambursate prin intermediul contului 512
„Conturi curente la bănci”;
– rata creditului nerambursată la scadență prin intermediul contului 5192
„Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadență”;
– diferențel e de curs favorabile pentru creditele în valută prin intermediul
contului 765 „Venituri din diferențe de curs valutar”.
Obligațiile privind dobânzile datorate de către entitate pentru creditele primite de la
bănci se evidențiază cu ajutorul conturilor 1682 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe
termen lung” și 5198 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”.
Aceste conturi au funcție contabilă de pasiv, se creditează cu dobânzile aferente
creditelor primite pe termen lung respectiv scurt, se deb itează cu plata dobânzilor, soldul este
creditor reprezentând dobânzile datorate neplătite.
În creditul conturilor 1682 și 5198 se înregistrează:
– dobânzile datorate prin intermediul contului 666 „Cheltuieli privind
dobânzile”;
– diferențele nefavorabile de curs pentru dobânzile în valută prin intermediul
contului 665 „ Cheltuieli din diferențe de curs valutar”.
În debitul conturilor 1682 și 5198 se înregistrează:
– suma dobânzilor plătite prin intermediul contului 512 „Conturi curen te la
bănci”;
– diferențele de curs favorabile pentru dobânzile în valută prin intermediul
contului 765 „Venituri din diferențe de curs valutar”.

1) Se înregistrează contractarea un ui credit pe termen scurt în sumă de 100.000
lei, pe o perioada de 2 luni, cu o dobândă de 2%/lună .
Varianta 1
 rambursarea acestuia se face integral la scadență .
a) contractarea creditului conform extrasului de cont și contractului de credit :
5121 = 5191 100.000 lei
„Conturi la bănci în lei” „Credite bancare pe termen
scurt”
b) înregi strarea cheltuielii cu dobânda prima lună și plata acesteia :
=
=5.000 lei
b1) Înregistrarea obligației privind dobânda cuvenită băncii:

16 666 = 5198 5.000 lei
„Cheltuieli privind dobânzile” „Dobânzi aferente creditelor pe
termen s curt”
b2) Înregistrarea achitării obligației față de bancă:
5198 = 5121 5.000 lei
„Dobânzi aferente creditelor pe
termen scurt ” „Conturi la bănci în lei”

Operațiile de la punctul (b) se vor repeta și în luna a doua pentru aceleași sume.

c) rambursare a creditului la scadență :
5191 = 5121 100.000 lei
„Credite bancare pe termen
scurt” „Conturi la bănci în lei”
Varianta 2
 trecerea la credite nerambursate la scadență a sumei nerambursate
5191 = 5121 100.000 lei
„Credite bancare pe termen
scurt” „Con turi la bănci în lei”

2) Se contractează un credit bancar pe termen lung în valoare de 18.000 euro, pe o perioadă
de 6 ani, cu o dobândă de 18% /an având următoarele caracteristici:
– contractarea creditului se face la cursul de 4,5957 lei/euro;
– înregistrarea și plata dobânzii se face la cursul de 4,5859 lei/euro;
– rata creditului (3.000 euro/an) se rambursează la cursul de 4,5915 lei/euro.

Utilizarea cursurilor de schimb diferite, implică efectuarea unor determinări cu privire
la sumele ce vor fi utilizate în formulele contabile privitoare la exemplul nostru.
– Valoarea creditului primit : 18.000 euro * 4,5957 lei/euro = 82.722,60 lei ;
– Valoarea dobânzii pentru primul an, la cursul de la data înregistrării și a plății:
540 euro * 4,5859 lei/euro = 2.476,39 lei
– Suma echivalentă în lei plătită la prima rată :
3.000 euro * 4,5957 lei/euro = 13.787,10 lei
– Valoarea datoriei aferentă primei rate, la cost istoric:
3.000 euro * 4,5915 lei/euro = 13.774,50 lei
– Diferența de curs valutar la nivelul primei rate:
3.000 euro * (4,5957 – 4,5915) = 12,60 lei

a) se înregistrează contractarea creditului
5124 = 1621 82.722,60 lei
„Conturi la bănci în valută” „Credite bancare pe termen lung”

b) înregistrarea dobânzii și plata acesteia
D= (18.000 *18%)/6= 540 euro/an
b1) înregi strarea dobânzii aferentă creditului
666 = 1682 2.476,39 lei
„Cheltuieli privind dobânzile” „Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung”

b2) plata dobânzii datorată băncii
1682 = 5124 2.476,39 lei
„Dobânzi aferente creditelor
bancare pe terme n lung ” „Conturi la bănci în valută”

17 c) rambursarea ratei creditului pentru primul an
1621 = % 13.787,10 lei
„Credite bancare pe termen
lung” 5124 13.774,50 lei
„Conturi la bănci în valută”
765 12,60 lei
„Venituri din diferențe de curs
valutar”

1.5.2 Evidența contabilă a creditelor primite de la alte entități

În această categorie se înscriu împrumuturile primite , în lei sau în valută , de la alți
agenți economici independenți , creditele primite de la entități afiliate, precum și alte forme
asimila te creditel or pe care entitățile le obțin cu titlu de finanțări, ca de exemp lu: concesiunile,
leasingul fin anciar, împrumuturile din emisiunea de obligațiuni.
a) Împrumuturile primite de la alți agenți economici se reflectă în contabilitate cu
ajutorul contu lui 167 „Alte împ rumuturi și datorii asimilate”.
Acest cont are funcție contabilă de pasiv și reflectă în credit împrumuturile primite, în
debit împrumuturile restituite, iar soldul este creditor reflectând alte împrumuturi și datorii
nerestituite.
În cred itul contului 167 se înregistrează:
– sumele încasate prin intermediul contului 512 „Conturi curente la bănci”;
– valoarea concesiunilor preluate prin intermediul contului 205 „Concesiuni,
brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare”;
– valoa rea imobilizărilor corporale achiziționate prin leasing financiar prin
intermediul conturilor:
o 211 „Terenuri și amenajări de terenuri”;
o 212 „Construcții”;
o 213 „Instalații tehnice și mijloace de transport”;
o 214 „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor
umane și materiale și alte active corporale”;
– diferențe nefavorabile de curs valutar pentru împrumuturile în valută prin
intermediul contului 665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar”.
În debitul contului 167 se înregistrează:
– sumele rambursate prin intermediul contului 512 „Conturi curente la bănci”;
– obligația de plată pentru ratele aferente leasingului financiar prin intermediul
contului 404 „Furnizori de imobilizări”;
– diferențele favorabile de curs valutar pentru împrumuturile în valută prin
intermediul contului 765 „Venituri din diferențe de curs valutar”.
Obligațiile entității privind dobânzile aferente împrumuturilor primite de la alți agenți
economici se evidențiază cu ajutorul contului 1687 „Dobânzi aferente altor împrumutu ri și
datorii asimilate”.
Acest cont are funcție contabilă de pasiv și refle ctă în credit dobânzile datorate, în
debit dobânzile plătite, iar soldul este creditor reprezentând dobânzile datorate neplătite.
În creditul contului 1687 se înregistrează:
– valoar ea dobânzilor datorate prin intermediul contului 666 „Cheltuieli privind
dobânzile”;
– diferențele de curs valutar nefavorabile aferente dobânzilor prin intermediul
contului 665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar” .
În debitul contului 1687 se înregist rează:
– suma dobânzilor plătite prin intermediul contului 512 „Conturi curente la
bănci”;

18 – diferențe de curs valutar favorabile aferente dobânzilor prin intermediul
contului 765 „Venituri din diferențe de curs valutar”.
b) Consesiunile reprezintă o formă de cre dit obținut prin titlu de finanțări și se
evidențiază prin intermediul contului 205 „ Concesiuni, brevete, licențe, mă rci
comerciale, drepturi și active similare.
Acest cont are funcție contabilă de activ și reflectă în debit înregistrarea operațiilor de
intrare a unor imobilizări în activul entității, pe diferite căi, în credit înregistrarea operațiilor
de ieșire a acestora amortizate integral sau parțial, soldul este debitor reprezentând valoarea
contabilă de intrare a imobilizărilor necorporale existente .
În debitul contului 205 se înregistrează:
– valoarea concesiunilor preluate prin intermediul contului 167 „Alte
împrumuturi și datorii asimilate”.
În creditul contului 205 se înregistrează:
– scoaterea din evidență a concesiunilor amortizate prin intermediul contului
2805 „Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale,
drepturilor și activelor similare”.
c) Împrumuturile din emisiunea de obligațiuni reprezintă o altă formă de credit
obținut prin titlu de finanțări și se reflectă în conta bilitate cu ajutorul contulu i 161
„Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni”.
Acest cont are funcție contabilă de pasiv și reflectă în credit înregistrarea datoriilor
reprezentând împrumuturile, în debit achitarea acestora, iar soldul este creditor reflect ând
datoriile create și neachitate.
În creditul contului 161 se înregistrează:
– suma împrumuturilor la valoarea de rambursare a obligațiunilor prin
intermediul contului 461 „Debitori diverși”;
– suma primelor de rambursare aferente împrumuturilor prin interme diul
contului 169 1 „Prime privind rambursarea obligațiunilor”;
– diferențe nefavorabile de curs valutar aferente împrumuturilor prin intermediul
contului 665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar”.
În debitul contului 161 se înregistrează:
– împrumuturi di n emisiuni de obligațiuni convertite în acțiuni prin intermediul
contului 456 „ Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul”;
– sumele rambursate reprezentând împrumuturile prin intermediul contului 512
„Conturi curente la bănci”;
– diferențele favorabi le de curs valutar aferente împrumuturilor prin intermediul
contului 765 „Venituri din diferențe de curs valutar”.
Obligațiile entității privind dobânzile aferente împrumuturilor din emisiunea de
obligațiuni se evidențiază cu ajutorul contului 1681 „Dobân zi aferente împrumuturilor din
emisiuni de obligațiuni ”.
Acest cont are funcție contabilă de pasiv și reflectă în credit dobânzile aferente
împrumuturilor, în debit achitarea dobânzilor, iar soldul este creditor reprezentând dobânzile
datorate și neplătite .
În creditul contului 1681 se înregistrează:
– valoarea dobânzilor datorate prin intermediul contului 666 „Cheltuieli privind
dobânzile”;
– diferențele favorabile de curs valutar aferente dobânzii prin intermediul
contului 665 „Cheltuieli din diferențe de cur s valutar”.
În debitul contului 1681 se înregistrează:
– suma dobânzilor plătite prin intermediul contului 512 „Conturi curente la
bănci”;
– diferențe favorabile de curs valutar aferente dobânzii prin intermediul contului
765 „Venituri din diferențe de curs va lutar”.

19 d) Creditele primite de alte entități afiliate sunt reflectate în contabilitate prin
intermediul contului 166 „Datorii care privesc imobilizările financiare” . Acest cont
ține evidența datoriilor societății față de persoane juridice ce dețin în capital ul
acesteia participații.
Acest cont are funcție contabilă de pasiv, în credit reflectă sumele încasate
reprezentând datorii ale societății, în debit sumele restituite, iar soldul este creditor
reprezentând sumele primite și nerestituite.
În creditul contu lui 166 se înregistrează:
– sumele încasate de la societățile ce dețin participații prin intermediul contului
512 „Conturi curente la bănci”;
– diferențele de curs valutar nefavorabile aferente datoriilor în valută prin
intermediul contului 665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar”.
În debitul contului 166 se înregistrează:
– sumele restituite societăților care dețin participații prin intermediul contului
512 „Conturi curente la bănci”;
– diferențele de curs valutar favorabile aferente datoriilor în valută pri n
intermediul contului 765 „Venituri din diferențe de curs valutar”.
Prezentăm în cele ce urmează câteva exemple privind împrumuturile nebancare pe
care le angaj ează o entitate.
1) O întreprindere dobândește un lac în baza unui contract de concesiune, în val oare
de 500.000 lei, cu o redevență anuală de 50.000 lei , pe o perioadă de 10 ani. Amortizarea
concesiunii se realizează în regim liniar pe toată durata contractului.

a) înregistrarea concesiunii :
205 = 167
500.000 lei „Concesiuni, brevete, licențe, mărci
comerciale, drepturi și alte active
similare” „Alte împrumuturi și datorii
asimilate”

b) înregistrarea amortizării concesiunii:
A=500.000 lei/10 ani=5.000 lei/an
5.000 lei/12 luni=416,67 lei/lună
6811 = 2805 416,67 lei
„Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizărilor” „Amortizarea concesiunilor, brevetelor,
licențelor, mărcilor comerciale,
drepturilor și activelor similate”

c) înregistrarea redevenței anuale pe baza facturii primite:
167 = 404 50.000 lei
„Alte împrumuturi și datorii asimilate” „Furnizori de imobilizări”

d) plata redevenței anuale :
404 = 5121 50.000 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci în lei”
e) scoaterea din evidență a contractului de concesiune :
2805 = 205 500.000 lei
„Amortizarea concesiunilor, brevetelor,
licențelor , mărcilor comerciale,
drepturilor și activelor similare ” „Concesiuni, brevete, licențe,
mărci comerciale, drepturi și
alte active similare ”

20 2) Reflectarea în contabilitate a creditului obligatar este reliefată în exemplul
următor:
O întreprindere emite 4.000 de obligațiuni a căror valoare nominală este de 10
lei/obligațiune, cu o rată a dobânzii de 15%/an și durata de rambursare de 5 ani . Să se
calculeze valoarea anuității constante , întocmind tabelul de amortizare și folosind metoda
rambursării pr in anuități constante.

C= 4.000*10=40.000 lei
A=C*
=40.000*
=11.932,6

Anii Credit obligatar la
începutul anului Anuitatea Dobânda Rata
creditului Credit la
sfârșitul anului
1 40.000 11.932,6 6.000 5.932,6 34.067,4
2 34.067,4 11.932,6 5.110,1 6.822,5 27.244,9
3 27.244,9 11.932,6 4.086,7 7.845,9 19.399
4 19.399 11.932,6 2.909,9 9.022,7 10.376,3
5 10.376,3 11.932,6 1.556,4 10.376,2 0,1

a) înregistrarea împrumutului sub forma obligațiunilor :
461 = 161 40.000 lei
„Debitori diverși” „Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni”

b) încasarea împrumutului :
5121
„Conturi la bănci în lei” = 461
„Debitori diverși” 40.000 lei

c) înregistrarea dobânzii pentru primul an :
666 = 1681 6.000 lei
„Cheltuieli privind dobânzile” „Dobânz i aferente îm prumuturilor din
emisiuni de obligațiuni”

d) plata anuității în primul an :
% = 5121
„Conturi la bănci în lei” 11.932,6 lei
161
„Împrumuturi din emisiuni de
obligațiuni” 5.932,6 lei
1681
„Dobânzi aferente îm prumuturilor
din emisiuni de obl igațiuni” 6.000 lei

În mod asemănător operațiilor c și d se înreg istrează și pentru anii 2 – 5.

Un caz mai special pentru creditele obligatare îl reprezintă primele de rambursare.
Acestea reprezintă difer ența dintre valoarea de rambursare și valoarea de emisiune a
obligațiunilor și se evidențiază în contabilitate cu ajutorul contului 1691 „Prime privind
rambursarea obligațiunilor”.
Acest cont are funcție contabilă de activ, având un rol rectificativ, iar soldul este
debitor diminuând împrumuturile core spunzătoare, sold ce este înscris cu semnul minus în
pasivul bilanțului.

21 În debitul contului 1691 se înregistrează:
– suma primelor de rambursare aferente împrumuturilor din emisiuni de
obligațiuni prin intermediul contului 161 „Împrumuturi din emisiuni de
obligațiuni”;
În creditul contului 1691 se înregistrează :
– valoarea primelor de rambursare amortizate prin intermediul contului 6868
„Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a
obligațiunilor și a datoriilor”.
Pentru a înțelege mai bi ne cum funcționează aces t cont , vom prezenta în continuare
două exemple .
1) Pe baza obligațiunilor emise se înregistrează subscrierea unui împrumut, în
sumă de 100.000 lei, având în vedere următoarele:
o obligațiuni emise – 100;
o valoarea nominală – 900 lei/obli gațiune;
o valoarea de emisiune – 900 lei/obligațiune ;
o valoarea de rambursare – 1.000 lei/obligațiune.

Prima de rambursare = Valoarea de rambursare – Valoarea de emisiune
= 1.000 lei/obligațiune – 900 lei/obligațiune
= 100 lei/obligațiune

% = 161 100.000 lei
461
„Debitori diverși” „Împrumuturi din emisiuni de
obligațiuni” 90.000 lei
169 10.000 lei
„Prime privind rambursarea
obligațiunilor”

2) Se înregistrează pe cheltuieli suma de 5 .000 lei reprezentând amortizarea
primelor de rambursare a obligațiunilor.
6868 = 169 5.000 lei
„Cheltuieli financiare privind
amortizarea primelor de
rambursare a obligațiunilor ” „Prime privind rambursarea
obligațiunilor”

22 CAPITOLUL 2

STUDIU DE C AZ LA S .C. NATI OLIMPIA S.R.L
PRIVIND CREDITELE PRIMITE

2.1 . Scurt istoric al SC NATI OLIMPIA S.R.L

Înființată la data de 13.03 .2009, SC NATI OLIMPIA S.R.L este o societate ce își
desfă șoară activitatea conform legislației în vigoare și a prezentului act constitutiv actualizat
la data de 27.05.2015, potrivit căruia a suferit modificări la nivelul capitalului social.
La data înființării societatea avea sediul principal pe str. Frații Golești, nr.72, bl.35,
sc.1, et.4, ap.16, oraș CORABIA, jud. OLT.
Potrivit hotărârii nr.1/12.01.2010 a Adunării Generale a Asociaților și publicată în
Monitorul Oficial la data de 26.02.2010, subsemnații Velica -Iancu Florin și Velica -Iancu
Loredana , în calitate de asociați ai SC NATI OLIMPIA S.R.L și invitatul Someșan Mihai
Leonida au hotărât :
 retragerea din calitatea de asociat a d-nei. Velica -Iancu Loredana și din cea de
administrator a d -lui Velica -Iancu Florin numindu -l pe dl. Someșan Mihai Leonida ,
mandatat pe o perioada ne limitată de timp ;
 cedarea celor 10 părți sociale ale d -nei. Velica , cu o valoare totală de 100 lei
reprezentând 50% din aport d -lui. Someșan ;
 în urma cesiunii, capitalul social este de 200 lei împărțit în 20 de părți sociale
astfel:
 Velica -Iancu Florin – 100 lei – 10 ps – 50%
 Someșan Mihai Leonida – 100 lei – 10 ps – 50%
 înlocuirea vechiului act constitutiv cu un nou act constitutiv actualizat.
Potrivit hotărârii nr.1/21.04.2010 a Adunării Generale a Asociaților și publicat în
Monitorul Oficial la data de 30.04.2010, asociații Velica -Iancu Florin și Someș an Mihai
Leonida decid în unanimitate de voturi înființarea unui sediu secundar în loc. Corabia, str.
Carpați, nr.5, jud. Olt .
Potrivit hotărârii nr.1/23.07.2012 a Adunării Generale a Asociaților subsemnații
Velica -Iancu Florin și Someșan Mihai Leonida , asociați ai societății SC NATI OLIMPIA
S.R.L, hotărăsc deschiderea unui punct de lucru în Mun. Craiova, Calea Severinului, nr.58,
jud. Dolj.
Potrivit hotărârii nr.1/20.06.2014 a Adunării Generale a Asociaților, asociații Velica –
Iancu Florin și Someșan Mihai Leonida au decis în unanimitate de voturi următoarele:
 societatea își mută sediul de pe str. Frații Golești, nr.72, bl.35, sc.1, et.4, ap.16,
loc. Corabia, jud.Olt la sediul secundar str. Nicolae Titulescu, nr.4, ap.10,
localitatea Corabia, județul Olt;
 înființează un sediu secundar pe str. M.Kogălniceanu, nr.96B, loc. Corabia, jud.
Olt;
 renunță la sediul secundar de pe str. Carpați, nr.56, loc. Corabia, jud. Olt;
 înlocuirea vechiului act constitutiv cu un nou act constitutiv actualizat.

Potrivit hotărârii nr.1/05.03.2015 a Adunării Generale a Asociaților, asociații Velica –
Iancu Florin și Someșan Mihai Leonida , de comun acord cu Toboș Alina -Mihaela au decis în
unanimitate de voturi:
 asociatul Velica -Iancu Florin transmite cele 10 părți sociale în valoare de 100 lei
asociatului nou Toboș Alina -Mihaela ;

23  capitalul social este de 200 lei, împărțit în 20 de ps în valoare de 10 lei fiecare,
aportul asociaților fiind:
 Someșan Mihai Leonida – 100 lei – 10 ps – 50%
 Toboș Alina -Mihaela – 100 lei – 10 ps – 50%
 înlocuir ea vechiului act constitutiv cu un nou act constitutiv actualizat.
Potrivit hotărârii nr.2/27.05.2015 a Adunării Generale a Asociaților asociații Someșan
Mihai Leonida și Toboș Alina -Mihaela au decis :
 majorarea capitalului social de la 200 lei la 1.100.000 lei, o majorare de
1.099.800 ce reprezintă conversia creanțelor asociatului Someșan Mihai Leonida
în părți sociale;
 capitalul social este de 1.10 0.000 lei divizat in 110.000 părți sociale în valoare
de 10 lei fiecare, aportul asociaților devenind:
 Someșan Mihai Leonida – 1.099.900 lei – 109.990 ps – 99,99%
 Toboș Alina -Mihaela – 100 lei – 10 ps – 0,01%
 înlocuirea vechiul act constitutiv cu un nou act constitutiv actualizat.
În prezent societatea este o persoană juridică română, constituită sub forma de
societate cu răspundere limitată, cu nr. de înregistrare J28/211/2009 și C.U.I. RO25282756 al
cărui sediul social este pe str. Nicolae Titulescu, nr.4, ap.10, localitatea CORABIA, județul
OLT, și cu următoarele sedii secundare în:
o Com. Ianca, jud. Olt;
o Loc. Co rabia, Str. Carpați, nr.5, jud. Olt;
o Loc. Craiova, Calea Severinului, nr.58, jud. Dolj;
o Loc. Corabia, Str. M.Kogălniceanu, nr.96B, jud. Olt.
Durata de funcționare a societății este nedeterminată.

2.2 Obiectul de activitate al S.C. Nati Olimpia S.R.L .

Potriv it actului constitutiv, domeniu principal în care se încadrează societatea conform
codului CAEN este 463: Comerț cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al
tutunului, dar are ca activitate principală 4634: Comerț cu ridicata al băuturilor.
Activitățile secundare ale societății sunt numeroase, printre acestea regăsindu -se
următoarele:
4641 -9: Comerț cu ridicata al produselor textile
4642 -9: Comerț u ridicata al îmbrăcămintei și al încălțămintei
4725 -9: Comerț cu amănuntul al băuturilor, în mag azine specializate
4726 -9: Comerț cu amănuntul al produselor din tutun, în magazine specializate
4729 -9: Comerț cu amănuntul al altor produse alime ntare, în magazine specializate
În realizarea obiectului de activitate, societatea plătește taxele și impozit ele prevăzute
în legislația în vigoare, putând astfel să își desfășoare activitatea și în piețe, târguri și oboare,
etc.
Conform hotărârii adunării generale a asociaților, societatea își poate modifica
obiectul de activitate prin extinderea sau restrângere a sa.
Pe lângă scurt istoric și obiect de activitate al societății, pentru a realiza o descriere cât
mai detaliată a acesteia vom prezenta în continuare și informații din bilanțul contabil și contul
de profit și pierdere din ultimii 3 ani de activitate ai firmei, atașate ca anexe la lucrarea de
licență.
În ceea ce privește anul 2014 , societatea a înregistrat la sfârșitul anului un total de
active de 2.833.752 lei din care:
 active imobilizate – 1.009.301 lei;
 active circulante – 1.824.451 lei.

24 Totalul pasiv elor a fost de 2.833.75 2 lei din care:
 total capitaluri – 400.028 lei;
 datorii – 2.433.724.
În urma închiderii conturilor de venituri și cheltuieli cu ajutorul contului 121 „Profit și
pierdere” și a plății impozitelor aferente, societatea a înregistrat un profit net de 60.957 lei.
Numărul mediu de salariați a fost de 34.
În ceea ce privește anul 2015 , societatea a evidențiat la sfârșitul exercițiului financiar
un total d e active de 4.909.359 lei din care:
 active imobilizate – 2.361.791 lei;
 active circulant e – 2.547.568 lei.
Totalul pasivelor a fost de 4.909.359 lei din care:
 total capitaluri – 1.670.754 lei;
 datorii – 3.125.930 lei;
 venituri în avans – 112.675 lei.
După închiderea conturilor de venituri și cheltuieli și plata impozitelor aferente,
societate a a înregistrat un profit net de 239.378 lei, ceea ce se poate observa că a fost de
aproximativ 4 ori mai mare față de anul precedent. Numărul mediu de sa lariați a crescut cu 3
față de 2014, având un total de 37 de salariați.
În anul 2016 , societatea a înr egistrat la sfârșitul exercițiului finanaciar un total d e
active de 8.011.282 lei din care avem:
 active imobilizate – 5.009.912 lei;
 active circulante – 3.001.370 lei.
Totalul pasivelor înregistrat e a fost de 8.011.282 lei din care:
 total capitaluri – 1.771.860 lei;
 datorii – 6.239.422 lei.
La sfârșitul exercițiului, după ce s -au închis conturile de venituri și cheltuieli prin
intermediul contului 121 „Profit și pierdere” și plata impozitelor, societatea a înregistrat un
profit net de 198.313 lei, care, dup ă cum se poate observa, este mai mic față de anul
precedent, însă nu același lucru se poate spune despre numărul mediu de salariați care a
crescut la 45 de salariați.

2.3 Studiu de caz privind organizarea contabilității creditelor bancare
la SC NATI OLIMPIA S.R.L

Potrivit obiectului de activitate, pentru a reflecta o imagine cât mai fidelă a
patrimoniului, SC Nati Olimpia S.R.L își organizează contabi litatea cu ajutorul analiticelor
evidențiate în următoarele înregistrări.

1) SC Nati Olimpia S.R.L a contractat în anul 2015 un credit bancar în valoare de
38.000 euro pe o perioadă de 5 ani .
Efectuarea acest or operații necesită determinarea sume lor rezultate din efectuarea
calcul elor de conversie din euro în lei.
– Suma plătită aferentă ratei conform extrasului de c ont:
734,37 euro * 4,4987 lei/euro = 3.303,71 lei
– Valoarea ratei aferentă lunii noiembrie :
593,09 euro * 4,4987 lei/euro = 2.668,13 l ei
– Valoarea dobânzii corespunzătoare creditului din luna noiembrie :
122,28 euro * 4,4987 lei/euro = 550,10 lei
– Suma plă tită pentru serviciile facturate de terți:
19 euro * 4,4987 lei/euro = 85,48 lei

25 Conform extras de cont nr.13/06.12.2 016 aferent perioadei 01 -30.11.2016 se
înregistrează plata ratei din luna 11.2016
% = 5124.2
„Conturi la bănci în valută/BCR
LEASING IFN S A” 3.303,71 lei
1621.1
„Credite bancare pe termen
lung/C90941” 2.668,13 lei
666
„Cheltuieli privind dobânzile” 550,10 lei
628
„Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terți” 85,48 lei

2) În anul 2016, SC N ati Olimpia S.R.L a contractat un credit în valoare de 68.100
euro, pentru care a plătit un avans în sumă de 6.810 euro, pe o perioadă de 5 ani.
– Suma plătită conform extrasului de cont reprezentând rata aferentă creditului:
1.335,64 euro * 4,4987 lei/euro = 6.008,64 lei
– Valoarea ratei cores punzătoare lunii 11.2016:
981 euro * 4,4987 lei/euro = 4,414,98 lei
– Valoarea dobânzii aferente lunii noiembrie:
354,25 euro * 4,4987 lei/euro = 1.593,66 lei

Conform extrasului de cont din perioada 1.11.2016 -30.11.2016 se înregistrează plata
ratei nr.5 din luna 11.2016
% = 5124.2
„Conturi la bănci în valută/BCR
LEASING IFN SA” 6.008,64 lei
1621.2
„Credite bancare pe termen
lung/C95534.95535.95536” 4.414,98 lei
666
„Cheltuieli privind dobânzile” 1.593,66 lei

2.4 Studiu de caz privind contabilitatea creditelor nebancare
la SC NATI OLIMPIA S.R.L

La fel ca în cazul creditelor bancare, și aici, creditele primite de la alte entități sunt
înregistrate în contabilitate cu ajutorul analiticelor pentru a evidenția o situație cât mai fidelă a
activității soc ietății, după cum urmează în exemplele următoare.
1) În anul 2015, societatea a încheiat 3 contracte de leasing cu VFS INT.
ROMANIA IFN S.A. , două dintre acestea fiind pe o perioadă de 3 ani și unul pe
5 ani, la termene și sume diferite.
Efectuarea acestor op erații necesită efectuarea de calcule de conversie din euro în lei.

Ulterior , firma a primit facturi , pe care le vom înregistra în contabilitate, pentru rata
din luna 11.2016 și dobânzile corespunzătoare.
a) primirea facturii pentru rata 18 c orespunzătoare C TR. VFS1280477/ 13.03.2015 și
dobânda aferentă , TVA 20% :
– Total factura :
607,88 euro * 4,554400 lei/euro = 2.768,54 lei
– Valoarea facturată a ratei :
540,61 euro * 4 ,505700 lei/euro = 2.435,83 lei
– Valoarea facturată a dobânzii :
67,27 euro * 4,505700 l ei/euro = 303,10 lei

26 – Diferența de curs valutar facturată :
607,88 euro * (4 ,554400 – 4,505700) = 29,61 lei
– TVA aferentă ratei facturate :
121,58 euro * 4,554400 lei/euro = 553,72 lei
– Valoarea la plată a facturii aferente ratei :
729,46 euro * 4,55440 0 lei/euro = 3.322,26 lei

% = 404
„Furnizori de imobilizări” 2.768,54 lei
167
„Alte împrumuturi și datorii
asimilate” 2.435,83 lei
666
„Cheltuieli privind dobânzile” 303,10 lei
665
„Cheltuieli din diferențe de curs
valutar” 29,61 lei

4426
„TVA deductibilă” = 404
„Furnizori de imobilizări” 553,72 lei

b) plata facturii conform extrasului de cont :
404
„Furnizori de imobilizări” = 5124.6
„Conturi la bănci în valută/VFS” 3.322,26 lei

c) primirea facturii pentru rata 14 corespunzătoare CTR. VFS1375566 /11.08.2015,
dobânda aferentă și penalități, TVA 20% :
– Total factură de plată:
2.890,06 euro * 4,509300 lei/euro = 13.032,15 lei
– Valoarea facturată a ratei coresp unzătoare creditului:
1.927,61 euro * 4 ,509300 lei/euro = 8.692,17 lei
– Valoarea dobânzii facturată:
441,58 euro * 4 ,509300 lei/euro = 1.991,22 lei
-Valoarea facturată a penalizărilor:
47,03 euro * 4, 509300 lei/euro = 212,07 lei
– TVA aferentă ratei facturate:
473,84 euro * 4,509300 lei/euro = 2.136,69 lei

% = 404
„Furnizori de imobilizări” 13.032,15 lei
167
„Alte împrumuturi și datorii
asimilate” 8.692,17 lei
666
„Cheltuieli privind dobânzile” 1.991,22 lei
6581
„Despăgubiri, amenzi și
penalități” 212,07 lei
4426
„TVA deductibilă” 2.136,69 lei

27 d) plata facturii conform extrasului de cont :
404
„Furnizori de imobilizări” = 5124.6
„Conturi la bănci în valută/VFS” 13.032,15 lei

e) primirea facturii pentru rata 12 corespunzătoare CTR. VFS1426530/17.11.2015,
dobânda aferentă și penalități, TVA 20% :
– Total de plată reprezentând rată+dobândă +diferențe de curs valutar aferente:
500,88 euro * 4,554400 lei/euro = 2.281,21 lei
– Valoarea facturată a ratei:
438,42 euro * 4,505700 lei/euro = 1.975,39 lei
– Valoarea facturată a dobânzii:
62,46 euro * 4,505700 lei/euro = 281,43 lei
– Diferența de curs valu tar facturată:
500,88 euro * (4,554400 – 4,505700) = 24,39 lei
– Total de plată reprezentând penalități+TVA+diferențe de curs valutar:
112,08 euro * 4,554400 lei/euro = 510,47 lei
– Valoarea facturată a penalizărilor:
10,87 euro * 4,554400 lei/euro = 49,50 lei
– TVA aferentă ratei facturate:
100,18 euro * 4,554400 lei/euro = 456,25 lei
– Valoarea diferențelor de curs facturate:
1,03 euro * 4,554400 lei/euro = 4,72 lei
– Valoarea la plată a facturii aferent e ratei:
612,96 euro* 4,554400 lei/euro = 2.791,68 lei

% = 404
„Furnizori de imobilizări” 2.281,21 lei
167
„Alte împrumuturi și datorii
asimilate” 1.975,39 lei
666
„Cheltuieli privind dobânzile” 281,43 lei
665
„Cheltuieli din diferențe de curs
valutar” 24,39 lei

% = 404
„Furnizori de imobilizări” 510,47 l ei
6581
„Despăgubiri, amenzi și
penalități” 49,50 lei
4426
„TVA deductibilă” 456,25 lei
665
„Cheltuieli din diferențe de curs
valutar” 4,72 lei

f) plata facturii conform extrasului de cont :
404
„Furnizori de imobilizări” = 5124.6
„Conturi la bănci în
valută/VFS” 2.791,68 lei

28 2) În anul 2016, aceasta a mai încheiat 3 contracte cu societatea de leasing VFS
INT. ROMANIA IFN S.A. pe o perioadă de 5 ani, două fiind încheiate la aceeași dată și cu
aceeași sumă.
Efectuarea acestor operații necesită efectua rea de calcule de conversie din euro în lei.

a) primirea facturii pentru rata 6 conform CTR. VFS1476698 -1, dobânda aferentă și
penalități, TVA 20% :
– Total factură:
5.606,49 euro * 4,509300 lei/euro = 25.281,34 lei
– Valoarea facturată a ratei:
3.962,97 euro * 4,509300 lei/euro = 17.870,22 lei
– Valoarea dobânzii facturate:
632,91 euro * 4,509300 lei/euro = 2.853,98 lei
– Valoarea facturată reprezentând penalit ăți:
91,44 euro * 4,509300 lei/euro = 412,33 lei
– TVA facturată aferentă ratei:
919,17 euro * 4,509300 lei/euro = 4.144,81 lei

% = 404
„Furnizori de imobilizări” 25.281,34 lei
167
„Alte împrumuturi și datorii
asimilate” 17.870,22 lei
666
„Cheltuieli privind dobânzile” 2.853,98 lei
6581
„Despăgubiri, amenzi și
penalități” 412,33 lei
4426
„TVA dedu ctibilă” 4.144,81 lei

b) plata facturii conform extrasului de cont :
404
„Furnizori de imobilizări” = 5124.6
„Conturi la bănci în valută/VFS” 25.281,34 lei

c) primirea facturii pentru rata 5 conform CRT. VFS1476698 -2, dobânda aferentă și
penalități, TVA 20 %:
– Total factură:
5.614,70 euro * 4,509300 lei/euro = 25.318,37 lei
– Valoarea facturată a ratei:
3.952,44 euro * 4,509300 lei/euro = 17. 822,74 lei
– Valoarea facturată a dobânzii:
643,45 euro * 4,509300 lei/euro = 2.901,51 lei
– Valoarea facturată repreze ntând penalități:
99,63 euro * 4,509300 lei/euro = 449,26 lei
– TVA facturată aferentă ratei:
919,18 euro * 4,509300 lei/euro = 4.144,86 lei

29 % = 404
„Furnizori de imobilizări” 25.318,37 lei
167
„Alte împrumuturi și datorii
asimilate” 17.822,74 lei
666
„Cheltuieli privind dobânzile” 2.901,51 lei
6581
„Despăgubiri, amenzi și
penalități” 449,26 lei
4426
„TVA deductibilă” 4.144,86 lei

d) plata facturii conform extrasului de cont :

404
„Furnizori de imobilizări” = 5124.6
„Conturi la bănci în
valută /VFS” 25.318,37 lei

e) primirea facturii pentru rata 1 conform CTR. VFS1572555 și dobânda corespunzătoare
acesteia :
– Valoarea totală a facturii:
4.128,96 euro * 4,509300 lei/euro = 18.618,72 lei
– Valoarea facturată a ratei:
2.988,55 euro * 4,509300 lei/eu ro = 13.476,27 lei
– Valoarea dobânzii facturate:
452,25 euro * 4,509300 lei/euro = 2.039,33 lei
– TVA facturată aferentă ratei:
688,16 euro * 4,509300 lei/euro = 3.103,12 lei

% = 404
„Furnizori de imobilizări” 18.618,72 lei
167
„Alte împrumuturi și dator ii
asimilate” 13.476,27 lei
666
„Cheltuieli privind dobânzile” 2.039,33 lei
4426
„TVA deductibilă” 3.103,12 lei

f) plata facturii conform extrasului de cont :
404
„Furnizori de imobilizări” = 5124.6
„Conturi la bănci în
valută/VFS” 18.618,72 lei

3) Se înregistrează primirea facturii de la MERIDIAN LEASING CREDIT IFN
S.A pentru penalizările cumulate până la data de 24.11.2016

6581
„Despăgubiri, amenzi și
penalități” = 404
„Furnizori de imobilizări” 85,64 lei

Toate aceste înregistrări reprezintă doar o parte din cele efectuate de societate în
cadrul activității desfășurate.

30 CONCLUZII

În această lucrare am prezentat concepte și noțiuni teoretice legate de credite, dar și
noțiuni practice pe baza datelor colectate de la SC NATI OLIMPIA S.R.L .
În primu l rând a m adus la cunoștință definiția creditului ce este privit ca o „relație
economică” între o persoană care împrumută și o persoană împrumutată ; subiecții creditului
care pot avea mai multe „forme”: agenți economici, populație și stat ; promisiunea de
rambursare a creditului care presupune mai multe tipuri de risc și anume cel de nerambursare
și cel de imobilizare, dar care necesită și niste garanții; termenul de rambursare caracterizat
prin rambursare integrală la scadenț ă sau rambursare eșalonată; dobâ nda aferentă creditului ce
poate fi fixă sau variabilă în funcție de inflație; acordarea creditului sub forma unui depozit, a
unui împrumut sau prin vânzare unei obligațiuni și nu în ultimul rând consemnarea și
transferabilitatea creditului ce se poate fac e direct cu ajutorul raporturilor de credit sau
indirect.
Subcapitolul „Tipologia creditelor” începe prin clasificarea acestora în primul rând în
funcție de perioada pe care sunt acordate și anume scurt, mediu și lung. În ceea ce privește
termenul scurt, c reditele sunt contractate mai mult de persoane fizice și juridice ce pot realiza
rambursarea fie integral, fie total la scadență într -un interval de maximum 12 luni. În cazul
celor pe termen mediu și lung lucruri le sunt puțin mai diferite deoarece au desti nație specială,
fiind acordate doar pentru anumite activități și implicit perioada de rambursare crește la 1 -5
ani respectiv >5 ani.
O altă clasificare o reprezintă cea în funcție de debitorul băncii care poate fi o
persoană fizică, o persoană juridică sa u statul. Pentru persoana fizică lucrurile sunt simple
fiindcă nu există o restricție în ceea ce privește acordarea creditelor, din contră banca
intervenind în sprijinul clientului cum este cazul creditului pentru cumpărarea de case. În
schimb pentru perso anele juridice, banca impune anumite restricții, în sensul că acordă credit
doar clienților care îndeplinesc anumite condiții deoarece este destinat doar pentru necesarul
de capital fix, pentru creanțe, credite de trezorerie, leasing, factoring, etc.
În ceea ce privește statul, ca debitor al băncii, lucrurile sunt mai complicate și din
acest motiv am ales să prezint doar câteva idei.
O importanță deosebită o are și clasificarea creditelor în funcție de obligații, care pot fi
directe sau cu ajutorul unui in termediar, în cazul nostru, banca. Creditele care presupun
obligații directe se împart în credite comerciale și credite obligatare. Potrivit autorilor Nițu
Ion și Nițu Alin acordarea dar și neacordarea creditelor comerciale presupun niște costuri cum
ar fi: dobânda pierdută, costurile administrării creditelor comerciale, rabatul acordat, pierderea
unor clienți, etc. Creditul obligatar presupune emiterea unor obligațiuni prin intermediul
cărora o persoană se obligă la plata unei sume de bani la o anumită dat ă, caracterizându -se fie
după modalitățile de lansare , fie după tipologie sau modalitățile de rambursare.
Creditele care au ca intermediar banca se împart în 3 categorii: creditul ipotecar,
creditul de consum și creditul bancar.
Subcapitolul 1.3 cuprinde funcțiile pe care creditul le poate avea în relațiile social –
economice. În opinia mea cea mai importantă funcție pe care creditul o poate „îmbrăca” este
cea de asigurare a stabilității prețurilor întrucât apar diverse obstacole precum caracterul
sezonier ș i supracreditarea.
În continuarea lucrării sunt prezentate principiile după care funcționează creditarea si
evidența contabilă a acestora .
În subcapitolul 1.5 am prezentat mai detaliat atât creditele bancare cât și cele primite
de la entități deoarece evid ențierea lor în contabilitate este diferită. În cazul creditelor bancare
am adus la cunoștință ceea ce presupune creditarea și debitarea, soldul de la sfârșitul

31 exercițiului financiar, precum și conturile care funcționează din punct de vedere contabil cu
acestea, toate fiind explicate prin intermediul unor exemple.
Pentru creditele primite de la alte entități lucrurile sunt cam la fel, cu excepția
creditelor obligatare, care prezintă un caz mai special, și anume primele de rambursare. Am
evidențiat structur a dar și modul de înregistrare în contabilitate a împrumuturilor primite de la
alte entități, a concesiunilor, a leasingului financiar, a împrumuturilor din emisiuni de
obligațiuni ,etc.
În al doilea rând pentru a exemplifica cât mai bine înregistrarea în c ontabilitate a
creditelor am colectat date și informații de la o societate , aceste a regăsindu -se în capitolul 2
intitulat „ Studiu de caz la SC NATI OLIMPIA S.R.L privind creditele primite” .
Deși societatea este constituită sub forma unui S.R.L, ea este de fapt o persoană
juridică română.
De-a lungul timpului aceasta a suferit mai multe modificări în ceea ce privește
structura organizatorică și capitalul social.
Activitatea principală pe care SC NATI OLIMPIA S.R.L o practică este cea de comerț
cu ridicata a băuturilor , însă pe lângă aceasta are și o multitudine de activități secundare pe
care le -am enumerat mai sus.
Dacă ar fi să comparăm ultimii 3 ani de activitate ai societății, cu ajutorul bilanțului
contabil și a contului de profit și pierdere, am putem o bserva că anul 2015 a fost unul prosper
pentru aceasta , iar modificările care au avut loc au fost de bun augur.
Modalitatea prin care firma a reușit să își organizeze contabilitatea și să prezinte la
sfârșitul fiecărui exercițiu financiar o imagine fidelă a patrimoniului a fost aplicarea
analiticelor, prin intermediul cărora lucrurile s -au mai simplificat.
În exemplele prezentate am abordat atât creditul bancar cât și cel nebancar ce constă
într-un leasing. Înregistrările prezintă doar o mică parte din tot alul celor efectuate de societate
bazăndu -se pe documente precum facturi, extras de cont.
În opinia mea contractarea unui credit, fie ca este el pe termen scurt sau lung, fie că
este comercial sau obligatar prezintă atât avantaje cât și dezavantaje.
Avanta jele constau în aceea că te ajută să te dezvolți din punct de vedere profesional,
să poți sa îți deschizi o afacere sau să o extinzi de pe urma căreia să ai un profit destul de bun
care să te ajute să îți onorezi angajamentele.
Cel mai mare dezavantaj îl r eprezintă riscul de nerealizare a plății la termenul stabilit
datorită necunoașterii procedurilor ce stau la baza contractării, apoi proasta gestiune a
activității, incapacitatea de a conduce o afacere, toate acestea ducând în punctul în care
debitorul trebuie să apeleze la garanțiile menționate în momentul contractării.

32 BIBLIOGRAFIE

1. Giurcă Vasilescu, Laura: Creditul bancar în România –
Retrospectivă și perspective,
Editura Universitaria,
Craiova, 2005
2. Manea Marinela Daniela; Postolache, Rada : Creditul bancar: De la teorie
la practică, Editura
C.H.Beck, București, 2009
3. Nițu Ion; Nițu Alin: Creditul bancar: Teme și
aplicații, Editura Expert,
București, 2008
4. Coordonator curs: prof.dr. Lucian C. Ionescu:
Băncile și operațiunile
bancare, Editur a Economică,
București, 1996
5. Maria Sandu; Rodica Băndiță: Bazele contabilității –
abordare în contextul
directivelor europene,
Editura Universitaria,
Craiova, 2013
6. http://www.seap.usv.ro /~ro/cursuri/FB/FB_III_PSB.pdf
7. http://www.123coduri.ro/cauta -in-baza -de-date -coduri –
contabile.php?vcodg1=1&vcodg2=16
8. https://codfiscal.net/4826/contul -169-prime -privind –
rambursarea -obligatiunilor
9. https://codfiscal.net/4829/c ontul -162-credite -bancare -pe-
termen -lung
10. https://codfiscal.net/4689/contul -519-credite -bancare -pe-
termen -scurt
11. https://codfiscal.net/4828/contul -166-datorii -care -privesc –
imobilizarile -financiare