Contabilitate Si Fiscalitate In Dezvoltarea Firmei
Cuprins
Introducere
Capitolul 1. Prezentarea taxelor si impozitelor indirecte
Taxa pe valoarea adaugata
Accizele
Taxele vamale
Capitolul II. Controlul taxelor si impozitelor indirecte
2.1 Controlul taxei pe valoarea adaugata
2.2 Controlul accizelor
2.3 Controlul taxelor vamale
Capitolul III Gestiunea si controlul taxelor si impozitelor indirecte la societatea JTI Manufacturing SA
3.1 Prezentarea companiei
3.2 Aplicarea taxelor si impozitelor indirecte la SC JTI Manufacturing SA
3.3 Controlul intern al impozitelor si taxelor indirecte la JTI Manufacturing SA
3.4 Controlul rambursarii de TVA pentru JT Manufacturing SA
Concluzii si propuneri
Introducere
In lucrarea sa, „Contabilitate si fiscalitate in dezvoltarea firmei”, Ana Morariu abordeaza subiectul fiscalitate, afirmand faptul ca:”Dezvoltarea fiscalitatii genereaza necesitatea crearii unui sistem informational pentru a tine cont multimii regulilor fiscale, cu complementul penalitatilor aplicabile in momentul punerii in evidenta a neregulilor. Obligatiile, riscul, controlul si sanctiunile au fost de-a lungul timpului asociate fiscalitatii, conferindu-i o imagine de constrangere greu acceptata atat de conducerile intreprinderilor, dar si de cetateni”.
Capitolul privind impozitele si taxele indirecte a fost intotdeauna bogat in subiecte ce au starnit diverse controverse, de cele mai multe ori din cauza importantei acestora ca sursa de venit la bugetul de stat, a misiunii de colector de „impozite” in slujba statului pe care o indeplinesc toate persoanele impozabile.
Am ales ca si tema de abordare pentru aceasta lucrare „Gestiunea si controlul impozitelor si taxelor indirecte”, impozitele reprezentand un element extrem de important pentru economia oricarei tari, deoarece acestea reprezinta principala cale de procurare a resurselor banesti necesare pentru a acoperii cheltuielile publice. Aceasta tema, se adreseaza intreprinderilor care au in obiectul lor de activitate acte de comert si operatii economice si finaciare destinate pentru a obtine profit. Impozitele indirecte au o insemnatate aparte pentru intreprinderi, acestea fiind obligate sa respecte principalele mecanisme ale fiscalitatii, fara sa existe abateri de la obiectivul fundamental al contabilitatii, pentru a obtine o imagine cat mai clara, reala si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor.
Prin lucrarea de fata, mi-am propus sa prezint cadrul legal al aplicarii impozitelor si taxelor indirecte si principalele riscuri fiscale in cazul nerespectarii legilor fiscale. Asumarea unui risc poate conduce societatea in cauza la o evaziune fiscala, ce atrage dupa sine diverse consecinte. Factorul al succesului este acela de a imbina strategia fiscala cu riscul fiscal.
Lucrarea este structurata pe trei capitole, primul capitol cuprinde prezentarea teoretica privind taxele si impozitele indirecte, al doilea capitol face referire la tipurile de controale ce se pot aplica asupra acestor impozite, iar in al treilea capitol am aplicat gestiunea acestor impozite, precum si controlul intern dar si fiscal asupra lor, pe o companie producatoare de tigarete. In finalul lucrarii, sunt prezentate concluziile pe studiul de caz realizat, rezultatele principale obtinute in urma analizarii impozitelor si taxelor indirecte pe societatea utilizata la aceasta lucrare, precum si propuneri de imbunatarire a modului de aplicare al acestora.
Capitolul I. Prezentarea taxelor si impozitelor indirecte.
Sistemul fiscal reprezinta unul dintre cele mai importante elemente ale relatiilor economice de piata, astfel, de eficacitatea lui depinzand intr-o mare masura succesul reformelor economice ulterioare. Din acest motiv, o eventuala schimbare a sistemului ar trebui tratata cu multa cumpatare, luand in calcul nu doar efectele de moment ci si impactul viitor al reformei asupra tuturor sferelor economice si financiare.
Sistemul fiscal constituie un sistem complex, alcatuit dintr-o diversitate de elemente, care interactioneaza si care influenteaza structura si comportamentul sistemului, contribuind la realizarea obiectivelor sale. Astfel printr-o abordare mai restransa, acesta este vazut ca totalitatea impozitelor dintr-un stat, care-i procura acestuia o buna parte din veniturile bugetare. In sens larg, sistemul fiscal este definit ca fiind ansablul de concepte, metode si procese cu privire la o multime de elemente (cote, materie impozabile), intre care se manifesta relatii care apar ca urmare a proiectarii, asezarii si perceperii impozitelor, care sunt gestionate conform legislatiei fiscale, avand ca scop realizarea obiectivelor sistemului.
Toate aceste elemente ale sistemului fiscal, indiferent de natura lor (economica, sociala, tehnica) sunt reglementate juridic, asigurand preluarea unor parti din produsul intern brut, de catre stat, in procesul redistibuirii si consumului.
Aparitia si evolutia sistemelor fiscale sunt strans legate procesul de satisfacere a nevoilor umane si de existenta organizarii sociale a umanitatii, astfec ca inca din antichiate si pana in zilele noastre fiecare stat in parte si-a format propriul sau sistem fiscal mai mult sau mai putin perfectionat
Impozitul reprezinta prelevarea unei parti din veniturile si/sau averea persoanelor fizice si juridice la dispozitia statului pentru acoperirea cheltuielilor publice. Prelevarea se face in mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil si fara o contraprestatie directa din partea statului.
Lucian Tatu si altii, in lucrarea „Impozite, taxe si contrubutii” caracterizeaza impozitele indirecte astfel:
„nu sunt nominative, adica nu se cunoaste numele contribuabilului si celelalte date fiscale de identificare, precum adresa, cod numeric personal (la persoanele fizice), cod fiscal (la persoanele juridice) etc.;
b) se stabilesc pe consumul unor produse si servicii, precum bauturile alcoolice, tutun, tigari, cafea, jocuri de noroc etc.;
c) nu se determina pe baza de „documente de plata”, prin care sa i se comunice fiecarui contribuabil impozitul pe care il are de platit;
d) sunt cuprinse in pretul unor produse si tariful unor servicii, ceea ce face ca cei ce cumpara produsele si/sau serviciile respective sa nu cunoasca daca acestea contin sau nu impozite indirecte, daca da, cât de mari sunt acestea (in suma fixa si/sau in cota procentuala din pretul de vânzare);
e) sunt in corelatie directa cu consumul, cu cheltuielile populatiei si nu cu venitul si/sau averea acestora, ceea ce conduce la cote regresive de impozitare;
f) suportatorul este in toate cazurile diferit de platitor – de exemplu, in cazul alcoolului, la care acciza este stabilita in suma fixa pe unitate de produs, platitor este unitatea producatoare, iar suportator (contribuabilul adevarat) sunt persoanele fizice si juridice care consuma produsele obtinute din acesta, indiferent de numarul agentilor economici pe la care trece alcoolul pâna ajunge sa fie livrat sub forma diferitelor produse. In cazul taxei pe valoarea adaugata, platitoare sunt unitatile producatoare, iar suportator este ultimul consumator (consumatorul final) al produselor supuse T.V.A.;
g) termenul de plata este diferit la contribuabil fata de platitori – pentru contribuabili, termenul de plata il constituie data efectuarii cheltuielilor, respectiv data platii produselor si serviciilor care contin impozite indirecte; pentru platitori (in general agenti economici) termenul de plata este stabilit prin lege, respectiv pâna la o anumita data fie dupa data livrarii produsului respectiv, fie dupa expirarea lunii in care s-a vândut produsul respectiv”.
Statul va incasa aceste impozite, dar nu „direct” de la suportatorii acestora, ci „indirect”, prin interpusi, prin persoanele juridice (societati comerciale, regii autonome), si fizice (autorizate sa desfasoare anumite activitati), care vând produse si/sau presteaza servicii supuse impozitelor indirecte, dintre care cele mai cunoscute sunt taxa pe valoarea adaugata, accizele si taxele vamale.
In concluzie, denumirea de „indirecte” provine de la faptul ca statul nu are posibilitatea sa stabileasca aceasta categorie de impozite, in mod direct pe fiecare persoana impozabila in parte, altfel spus, statul nu are posibilitatea sa cunoasca numele si prenumele, adresa, cuantumul impozitului persoanei care trebuie sa plateasca unul sau mai multe impozite indirecte (in functie de structura produselor consumate, care contin impozite indirecte) si care sa fie luate in evidenta organelor fiscale.
1.2 Taxa pe valoarea adaugata
Taxa pe valoarea adaugata a fost introdusa in tara noastra incepand cu 1 iulie 1993, inlocuind impozitul pe circulatia marfurilor.
Taxa pe valoarea adaugata (TVA) reprezinta principalul impozit indirect din punct de vedere al volumului de incasari la bugetul statului, dar si din punct de vedere al sferei de aplicare.
Mecanismul TVA presupune ca fiecare agent economic care intervine in procesul de productie si comercializare a unui produs sa adauge taxa la valoarea adaugata creata, taxa ce este inclusa in pretul de vanzare al bunurilor si serviciilor si care trebuie ulterior virata catre bugetul statului. Taxa este colectata astfel de catre agentii economici de la consumatorii finali, acestia fiind suportatorii efectivi ai acesteia.
Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, aplicarea TVA se face conform Directivei 112/2006, care a fost preluata de legislatia din Romania.
In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se includ operatiile efectuate in Romania, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
sa fie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii cu plata ( trebuie sa existe o legatura directa intre operatiune si contrapartida optinuta, adica operatiunea aduce un avantaj clientului si pretul este legat de avantajul primit);
locul de livrare sau prestare a serviciului este Romania( cei care efectueaza livrari in strainatate pot exercita dreptul de deducere daca ar beneficia de acelasi drept in conditiile in care ar face livrarea in Romania);
operatiunile sunt efectuate de catre persoane impozabile;
rezulta dintr-o activitate economica (productie, comert, prestari de servicii, agricultura, extractie, profesii liberale);
importurile (cota de TVA este aceeasi cu cea care s-ar fi aplicat daca bunul respectiv ar fi fost produs in tara); nu intra in sfera TVA importurile in regim suspensiv;
achizitiile intracomunitare de bunuri, cu exceptia cazului in care sunt executate de o persoana impozabila care efectueaza numai livrari de bunuri sau prestari de servicii pentru care taxa nu este deductibila, sau de o persoana juridica neimpozabila, sau in cazul in care valoarea totala a acestor achizitii intracomunitare nu depasesc pragul de 10000 euro pe parcursul anului curent sau precedent.
Persoana impozabila reprezinta orice persoana, indiferent de statutul sau juridic, care efectueaza de o maniera independenta activitati economice, oricare ar fi scopul si rezultatul acestor activitati.
Institutiile publice nu sunt considerate persoane impozabile pentru urmatoarele activitati desfasurate: activitati administrative, educative, culturale, sociale, sportive, de ordine publica, de aparare si siguranta statului, activitati pe care le desfasoara in calitate de autoritati publice, chiar daca percep taxe, redevente cotizatii sau onorarii pentru desfasurarea lor.
„Livrarea de bunuri reprezinta transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar. Bunurile care fac obiectul livrarii sunt:
bunurile mobile corporale, cum sunt: materii prime, materiale, obiecte de inventar, mijloace fixe care pot fi detasate;
bunurile imobile, cum sunt: locuintele, constructiile industriale, comerciale, agricole, sau cele destinate pentru alte activitati, terenurile agricole, terenuri pentru constructie si cele ediacente lor;
bunuri de natura mobila, care nu pot fi detasate fara a fi deteriorate sau fara a antrena deteriorarea imobilelor sau care devin bunuri imobiliare prin destinatie;
energia electrica si termica, gazele, agentul frigorific”.
In categoria livrarilor de bunuri efectuate cu plata sunt incluse si cele cu plata in rate, executarea silita, lipsurile din gestiune, situatiile in care s-a dedus TVA, ulterior schimbandu-se folosinta bunurilor, punerea gratuita a unuor bunuri la dispozitia unor persoane (excluzand mecenat, sponsorizarea si protocolul), distribuirea de bunuri catre asociati.
Potrivit codilui fiscal, se exonereaza de la plata taxei pe valoarea adaugata livrarile de bunuri cat si prestarile de servicii care sunt efectuate de organizatii si unitati de interes national, mentionate de lege:
spitalizarea, ingrijirile medicale, inclusiv veterinare, si operatiunile strâns legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, inclusiv serviciile funerare prestate de unitatile sanitare
prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre tehnicienii dentari, precum si livrarea de proteze dentare efectuata de catre stomatologi si de catre tehnicienii dentari
prestarile de ingrijire si supraveghere la domiciliu a persoanelor, efectuate de personal specializat cu exercitarea profesiunilor medicale si paramedicale;
livrarile de organe, de sânge si de lapte uman;
activitatea de invatamânt desfasurata de unitatile autorizate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si care sunt cuprinse in sistemul national deinvatamânt
prestarile de servicii si livrarile de bunuri strâns legate de asistenta si protectia sociala, efectuate de institutiile publice, institutiile de interes public sau de alte organisme recunoscute ca având caracter social;
prestarile de servicii si livrarile de bunuri strâns legate de protectiacopiilor si tinerilor, efectuate de institutiile publice, institutiile de interes public sau de alte organisme recunoscute ca având caracter social;
serviciile ce au strânsa legatura cu practicarea sportului sau a educatiei fizice prestate de o rganizatii fara scop patrimonial in beneficiul persoanelor care practica sportul sau educatia fizica;
realizarea si difuzarea programelor de radio si televiziune, cu exceptia celor de publicitate;
vânzarea de filme sau licente de filme destinate difuzarii prin televiziune, cu exceptia celor de publicitate etc.
“Livrarea intracomunitara de bunuri reprezinta o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor”. Livrarile intracomunitare sunt scutite de TVA cu drept de deducere, ceea ce inseamna ca nu se va inregistra TVA aferenta vanzarilor in alte state member ale Uniunii Europene, in schimb, TVA deductibila inregistrata la achizitia bunurilor vandute poate fi dedusa. Obligatia de plata a TVA pentru livrarile intracomunitare ii revine intotdeauna persoanei care efectueaza livrarea.
Achizitia intracomunitara se refera la obtinerea dreptului de a dispune, ca si proprietar de bunuri transportate dintr-un stat membru in alt stat membru. Aceasta nu este scutita de TVA, astfel societatea care realizeaza achizitii intracomunitare este obligata sa inregistreze atat TVA deductibila, cat si pe cea colectata, operatiunea purtand numele de taxare inversa.
Exportul, ca si livrarea intracomunitara, este scutit de TVA cu drept de deducere.
Importul se impoziteaza cu TVA, acesta fiind platit in vama de catre importator.
Faptul generator intervine de regula la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor. In cazul livrarilor de gaze naturale, de apa, servicii telefonice, livrari de energie electrica si altele asemenea, faptu generator intervine in ultima zi a perioadei specificate in contract pentru plata bunurilor livrate sau serviciilor prestate, insa, perioada nu poate depasi un an.
Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator. Ca si exceptie, exigibilitatea taxei intervine:
la data emiterii unei facturi, inainte de data la care intervine faptul generator;
la data la care se incaseaza avansul, pentru platile in avans efectuate inainte de data la care intervine faptul generator;
la data extragerii numerarului, pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate prin masini automate de vanzare, de jocuri sau alte masini.
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata cuprinde tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta, sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor, ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile legate de pretul acestor operatiuni.
Baza de impozitare cuprinde urmatoarele:
impozitele si taxele, daca prin lege nu se prevede astfel, cu exceptia TVA;
cheltuielile accesorii, cum sunt comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare solicitate de catre furnizor/prestator cumparatorului sau beneficiarului.
Baza de impozitare nu cuprinde:
rabaturile, remizele, risturnurile, alte reduceri de pret acordate de furnizori;
valoarea ambalajelor de marfa care circula intre furnizori si client prin schimb, fara facturare;
dobanzile care au fost percepute dupa data livrarii sau prestarii, pentru plati cu intarziere;
sume reprezentand daune-interese, stabilite prin hotarare judecatoreasca definitive si irevocabila, penalizarile, sau orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale.
In ceea ce priveste importul de bunuri, baza de impozitare reprezinta valoarea in vama a bunurilor, la care se adauga orice taxe, impozite, comisioane datorate in afara Romaniei, precum si cele datorate in Romania, ca urmare a importului de bunuri efectuat.
Potrivit codului fiscal, in Romania sunt utilizate urmatoarele cotele de TVA:
cota standard este de 24%, aplicata asupra bazei de impozitare pentru toate operatiunile care nu sunt scutite si nici nu beneficiaza de cota redusa;
cota redusa de 9% aplicata asupra bazei de impozitare pentru bunurile si serviciile urmatoare: livrarea de manuale scolare, carti, reviste, ziare, cu exceptia celor destinate exclusive sau in principal publicitatii; livrarea de proteze, cu exceptia celor dentare, medicamente de uz uman si veterinary, produse ortopedice, cazarea in cazul sectorului hotelier;
cota redusa de 5% aplicata asupra bazei de impozitare pentru livrearea locuintelor, inclusive a terenurilor pe care sunt construite,
Potrivit anuntului facut de Guvernul Romaniei:” reducerea de la 1 iunie a TVA-ului la 9% de la 24% se aplica nu doar la alimentele de baza, ci pentru toate produsele agoalimentare, bauturile nealcoolice si serviciile din alimentatia publica fara diferentiere”.
In urma aplicarii acestei cote reduse de la 1 iunie, nici o societate nu este obligata sa isi reduca pretul de vanzare cu amanuntul incepand cu aceasta data. De exemplu, daca am o firma producatoare de legume, iar in luna mai am vandut o legume cu 10 lei, care include TVA de 24%, pot si dupa 1 iunie sa vand aceleasi legume, la acelasi pret, numai ca TVA-ul colectat si inclus in pret este de 9%, iar marja de profit va fi mai mare. TVA neexigibila 4428 aferenta pretului de vanzare cu amanuntul se transfera in contul de adaos 348. De asemenea nu se ajusteza nici TVA dedusa la achizitiile acestor produse, chair daca atunci cand am efectuat achizitia am dedus TVA de 24%, iar la vanzarea lor voi colecta 9%. De exemplu, in cazul unei firme care desfasoara activitate de comert en-gros de fructe-legume: daca in luna mai se achizitioneaza doua kilograme de fructe cu 9 lei, TVA de 24%, si le vand in iunie cu 10 lei, TVA 9%, nu vom ajusta TVA dedusa initial. Se face ajustare pe TVA in momentul in care deduci TVA la achizitie iar apoi iti dai seama ca este o operatiune scutita fara drept de deducere, orin in expmplu prezentat se colecteza TVA la o cota redusa.
O noutate adusa taxei pe valoarea adaugata in anul 2012, prin OUG nr.15/2012, este cea a taxei pe valoarea adaugata la incasare.” Sistemul TVA la incasare reprezinta unul dintre cele mai problematice paliere fiscale, a carui modalitate de aplicare in situatii reale da naste la multiple semne de intrebare”. Aplicarea acestui sistem presupune ca TVA nu se va mai colecta la emiterea facturii, ci la incasarea ei, si nu se va mai deduce la primirea facturii, ci la plata ei, acest lucru generand si o exceptie de la regula generala privind exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata.
Potrivit art153 Cod fiscal, sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la incasare:
persoanele impozabile care au sediul activitatii economice in Romania, care se inregistreaza in scopuri de TVA in cursul anului si care opteaza pentru aplicarea sistemului TVA la incasare incepand cu data inregistrariiin scopuri de TVA;
persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA, cu sediul in Romania, a caror cifra de afaceri in anul calendaristic precedent nu a deposit plafonul de 2.250.000 lei. Persoana impozabila care intruneste conditiile de mai sus, dar care nu a aplicat sistemul TVA la incasare in anul precedent, dar care opteaza pentru aplicarea sistemului TVA la incasare, aplica sistemul TVA la incasare incepand cu prima zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul urmator celui in care nu a deposit plafonul.
Prin exceptie de la gruparea de mai sus, nu vor aplica sistemul TVA la incasare persoanele care nu au sediul activitatilor economice in Romania, indiferent de cifra de afaceri realizata.
Persoanele care aplica sistemul TVA la incasare vor aplica urmatoarele reguli:
pentru livrarile efectuate, TVA se va colecta la incasarea facturii, dar nu mai tarziu de a 90 a zi calendaristica de la data emiterii facturii. Daca facture nu s-a emis in termenul legal, atunci TVA va trebui colectat cel tarziu in a 90 a zi de la incheierea perioadei in care trebuia emisa facture;
pentru toate ahizitiile efectuate, TVA se deduce strict la data platii facturii.
In cazul persoanelor care nu aplica acest sistem, pentru livrarile efectuate, TVA va fi colectata potrivit regulilor standard, iar in cazul achizitiilor de la persoane care aplica TVA la incasare, TVA se va deduce la data platii facturii.
In ceea ce priveste plata TVA la bugetul de stat, TVA datorata, se stabileste pe fiecare perioada fiscala (luna, trimestru, semestru sau an). Aceasta se plateste pe baza de deconturi ale platitorilor de TVA, calculata ca diferenta intre TVA colectata si TVA deductibila. Astfel, daca TVA deductibila este mai mare decat TVA colectata, atunci va rezulta un TVA de rambursat; in sens invers va rezulta o taxa de plata catre bugetul de stat.
Platitorii de TVA care in anul precedent au realizat o cifra de afaceri mai mare sau egala valorii de 100.000 euro/an, sunt obligati sa isi determine TVA-ul lunar.
1.2. Accizele sau taxele pe consumatie
Taxele de consum sunt impozite indirecte al caror subiect este producatorul si/sau comerciantul, al caror obiect este produsul/serviciul ce se consuma sau incasarile realizate prin vanzarile lor, iar suportatorul este consumatorul final.
Daca taxa pe valoarea adaugata reprezinta o taxa generala de consum care cuprinde toate fazele circuitului economic, accizele sunt tot impozite indirecte, dar ele se stabilesc numai asupra unor anumite categorii de bunuri. Teoria economica recomanda aplicarea taxelor speciale de consumatie asupra bunurilor cu cerere inelastica. Astfel, accizele se percep numai asupra anumitor produse, care reprezinta, in general, bunuri de larg consum cu pondere mare si constanta in consumul populatiei.
In Romania se practica accize pe produse dupa cum urmeaza:
alcool etilic alimentar, bauturile alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic alimentar. produse din tutun. In aceasta categorie intra tigarete, tigari si tigari din foi, tutun destinat fumatului, tutun de mestecat.
produse petroliere. Din aceasta categorie fac parte: benzina premium, benzina fara plum, motorina auto.
cafea verde, cafea prajita, cafea solubila, inclusiv amestecuri de cafea solubila.
ape minerale si gazoase care contin zahar sau substante aromatizate.
confectii de blanuri natural, cu exceptia celor de iepure, oaie, capra.
articole din cristal, bijuterii din aur si/sau platina, cu exceptia verighetelor.
autoturisme echipate cu motor cu benzina sau motor Diesel.
parfumuri, apa de colonie si apa de toaleta.
aparate video de inregitrat sau de produs, cuptor cu microunde, aparate aer conditionat.
arme de vânatoare sau arme de uz personal.
Faptul generator: produsele mentionate anterior sunt supuse accizelor in momentul producerii lor pe teritoriul comunitar sau la momentul importului lor.
Exigibilitatea: acciza devine exigibila la data cand produsul este eliberat pentru consum in Romania. In cazul pierderilor sau lipsurilor, acciza devine exigibila la data cand se constata o pierdere sau o lipsa a produsului accizabil. In cazul in care pierderea sau lipsurile intervin in perioada in care produsul se afla in regim suspensiv, nu se aplica prevederea anterior mentionata, si plata accizei nu se datoreaza bugetului de stat.
Daca produsele accizabile sunt miscate dintr-un antrepozit fiscal catre un alt antrepozit fiscal, fie el din Romania, sau alt stat membru, sau catre un destinatar inregistrat din UE, sau catre o tara din afara teritoriului comunitar, atunci aceste produse nu sunt considerate a fi eliberate spre consum.
In cazul in care produsele accizabile care au fost deja eliberate spre consum intr-un stat membru sunt detinute in scopuri comerciale in alt stat membru pentru a fi livrate sau uitilizate pe teritoriul acestuia, produsele in cauza sunt supuse accizelor, iar accizele devin exigibile in acest alt stat membru.
Accizele se calculeaza in cota si rata de schimb in vigoare la momentul in care acciza devine exigibila:
pentru cafea si cafea solubila accizele se calculeaza prin aplicarea sumelor fixe stabilite in echivalent euro pe unitatea de masura. In acest caz, acciza se datoreaza o singura data.
in cazul tigaretelor, se datoreaza la bugetul statului, acciza stabilita in echivalent euro pe 1000 tigarete, la care se adauga cota procentuala aplicata preturilor maxime de vanzare cu amanuntul declarate.
pentru produsele petroliere, accizele sunt stabilite in echivalent euro/ tona de produs.
in cazul bauturilor spirtoase, se datoreaza catre bugetul de stat, o acciza specificata in echivalent euro pe hectolitru pur, la care se adauga o acciza procentuala de 1% aplicata asupra pretului cu amanuntul maxim declarat.
Pe perioada producerii produselor, transformarii lor sau detinerii acestora, plata accizelor catre bugetul de stat este suspendata. Acestea sunt supuse accizarii in momentul in care ies din antrepozitul fiscal.
Exista si exceptii de la plata accizelor, acestea fiind pentru urmatoarele:
produsele aflate in regimuri vamale suspensive;
tutunul prelucrat pentru efectuarea de teste stiintifice;
combustibil pentru aeronave, altele decat aviatia turistica in scop privat;
combustibil pentru navigatia in ape comunitare;
energia electrica folosita in scopul productiei energiei electrice;
energia electrica provenita din surse regenerabile de energie;
produsele exportate direct de operatorii economici producatori sau prin operatorii economici care isi desfasoara activitatea pe baza de comision;
orice produs importat, provenit din donatii sau finantat direct din imprumuturi nerambursate, precum si din programe de cooperare stiintifica si tehnica, acordat institutiilor de invatamant sanatate si cultura, ministerelor, sindicatelor, patronatelor;
alcoolul folosit pentru obtinerea otetului, medicamentelor, aromelor alimentare;
etc.
Termenul de plata a accizelor la bugetul statului este de pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care acciza devine exigibila. Orice platitor de accize are responsabilitatea sa isi calculeze corect, sa plateasca la termenul legal accizele catre bugetul statului si sa depuna la timp declaratiile de accize.
Taxele vamale
“Taxele vamale sunt impozite indirecte, al caror subiect este agentul economic ce efectueaza operatiuni de comert exterior, al caror obiect este valoare in vama a respectivei operatiuni si al caror suportator este, in principal, consumatorul final”.
Interventia statului in comertul international, se realizeaza pe cala directa sau indirecta. Cea directa intervine prin masuri cantitative asupra importurilor sau exporturilor, sau prin reglementarea schimburilor, iar cea indirecta de realizeaza prin impozitarea schimburilor vamale, adica prin taxele vamale.
In functie de obiectul lor, taxele vamale pot fi clasificate in:
Taxe vamale de import: au ponderea cea mai mare, fiind platite de importatori odata cu depunerea documentelor necesare pentru a atesta efectuarea tranzactiei. Taxa vamala se adauga la pretul de cumparare, aceasta taxa fiind suportata in final de catre consumatorul final;
Taxe vamale de export: se aplica la valorea exporturilor si sunt mai rare deoarece franeaza exportul, iar efectele asupra balantei comerciale nu ar fi intocmai bune;
Taxe vamale de tranzit nu afecteaza productia sau consumul, dar trebuie platie deoarece este utilizat teritoriul national pentrui tranzitul marfurilor.
Zonele libere
Conform Codului Vamal al României , pe teritoriul tarii noastre pot fi instituite prin lege porturi si zone libere in care bunurile introduse sau scoase fac exceptii de la plata taxelor vamale. Din aceste exceptii fac parte si porturile si zonele libere care nu fac parte din teritoriul vamal al Romaniei.
Legea Nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, ofera cadrul juridic adecvat pentru o buna organizare si functionare a acestora. Pentru a utiliza cursul legal pentru existent zonelor libere, trebuie remarcate urmatoarele aspecte:
Zonele libere fac parte din teritoriul Statului Român si li se aplica legislatia nationala.Supravegherea vamala se face numai in limitele zonelor libere.
In zonele libere sunt admise mijloace de transport , marfuri si alte bunuri fara restrictii, privindtara de origine, de provenienta sau de destinatie;
Administrarea zonelor libere se realizeaza de administratiile zonelor libere care se organizeazasi functioneaza ca regii
Activitatile care se pot efectua in zonele libere sunt:manirea, depozitarea , sortarea ,
masurarea, ambalarea, conditionarea, prelucrarea, asamblarea, vânzarea, cumpararea, fabricarea, expertizarea, dezmembrarea marfurilor, organizarea de exporturi de bursa si financiar bancare, transport si expeditii interne si internationale, inchirierea sau concesionareacladirilor si spatiilor de depozitare si a spatiilor neamenajate destinate construirii de obiectiveeconomice si hoteluri, controlul calitativ si cantitativ al marfii, aprovizionarea navelor si a altor mijloace de transport, prestari de servicii si a altor activitati specifice zonelor libere.
Plata taxelor vamale se face de catre importator sau de catre comisionarul in vama, in contul unitatii care a efectuat vamuirea. Marfurile sunt considerate ca fiind legal introduce in tara numai dupa prezentarea documentelor prin care se dovedeste plata taxelor vamale. Neplata sau nerespectarea normelor cu privire la regimul vamal de catre persoanele juridice sau fizice, constituie o incalcare a normelor si atrage dupa sine raspundere contraventionala, disciplinara sau civila.
In functie de valoarea bunurilor scoase sau introduse in tara sau de felul acestor bunuri, sunt exceptii pentru care taxa vamala nu se aplica: calatorii cu domiciliul in strainatate pentru care bunurile introduse temporar in tara, calatorii romani sau straini, calatorii romani sau straini in cadrul micului trafic de frontiera cu imbracaminte si incaltaminte sau bagajul neinsotit pe baza unui inventar zivat de organele vamale.
Capitolul II. Controlul taxelor si impozitelor indirecte
Controlul fiscal se exercita de catre Ministrul Finantelor si unitatile sale teritoriale prin organele de control fiscal si aparatul fiscal. Acesta cuprinde controlul declaratiilor depuse de contribuabili, al documentelor utilizate pentru stabilirea impozitelor si taxelor, cat si controlul altor documente depuse de contribuabili in scopul obtinerii unor reduceri, restituiri si rambursari.
Contribuabilii sunt obligati sa declare la termenele stabilite de lege si cu sinceritate veniturile realizate si toate valorile care genereaza titluri de creanta fiscala. Controlul fiscal se desfasoara la sediul contribuabilului, organele avand obligatia sa exercite controlul fiscal in asa fel incat sa afecteze cat mai putin desfasurarea activitatilor curente ale contribuabilului.
Sustragerea contribuabililor de la obligatiile fiscale reprezinta evaziune fiscala. In sfera de exvaziune fiscala se include si ascunderea sub diferite forme a surselor si cuantumului de venituri impozabile. Evaziunea fiscala poate fi frauduloasa sau legala.
Evaziunea fiscala frauduloasa se prezinta sub forma nedeclararii materiei impozabile, declararea unor venituri impozabile inferioare celor reale, conducerea unor contabilitati defectuoase sau nesincere.
Evaziunea fiscala legala consta in sustragerea practicata ca urmare a interpretarilor reglementarilor legale, potrivit carora unele venituri nu sunt impozabile.
Programarea controlului fiscal se face in functie de marimea contribuabililor, domeniul de activitate si gradul de pregatire-experienta al inspectorilor. Contribuabilii mari se controleaza anual, in timp ce cei mici si mijlocii se controleaza la intervale mai mari de un an.
Procesul-verbal si raportul privind rezultatele inspectiei fiscale trebuie redactat astfel incat acesta sa poata fi citit independent de alte documente si sa nu dea posibilitatea mai multor interpretari.
2.1 Controlul taxei pe valoarea adaugata
Este cunoscut faptul ca, succesul colectarii TVA, depinde intr-o mare masura de cooperarea agentilor economici. Pentru acest lucru, este esential ca inspectorii care efectueaza controlul asupra acestui impozit indirect, sa inteleaga cum isi desfasoara activitatea agentii economici si care sunt cerintele inerente la care acestia sunt supusi.
Exista mai multe tipuri de controale ale platitorilor de TVA, cu scopuri sau obiective specifice:
Controlul inregistrarii agentului economic ca platitor de TVA.
Este prevazut, de regula, in momentul cand se considera ca acesta indeplineste conditiile de platitor de TVA, dar nu este inregistrat la organul fiscal. Agentii economici, in ceea ce priveste inregistrarea la organele fiscale, sunt obligati:
la inceperea activitatii, precum si in cazurile si in conditiile stabilite prin prezenta lege, persoanele impozabile sunt obligate sa se inregistreze ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, urmând procedurile privind inregistrarea fiscala a platitorilor de impozite si taxe;
sa solicite organului fiscal scoaterea din evidenta ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, in caz de incetare a activitatii, in termen de 15 zile de la data actului legal in care se consemneaza situatia respectiva.
Controlul informativ, efectuat pentru informarea agentilor economici, nou inregistrati, privind drepturile si obligatiile pe care acestia le au, rezultate din regimult TVA.
Controlul rambursarii TVA.
Scopul acestui tip de control este verificarea documentelor privind cererea de rambursare, perioadele precedente sau ulterioare cererii nu trebuie sa faca scopul vizitei. Acest control, presupune verificarea: conditiilor de depunere a cererii de rambursare (aceasta se depune in termen de sase luni de la incheierea anului calendaristic, in care taxa devine exigibila), informatiilor de natura financiara ( aspecte ca: suma solicitata la rambursare, codul IBAN al contului in care se doreste ca suma sa fie transferata, numele complet al titularului, numele bancii, numarul facturilor ce insotesc cererea, numarul anexelor, numarul documentelor de import), suma soliocitata ( se au in vedere operatiunile ce stau la baza sumei), deciziei de rambursare a TVA si efectuarea compensarii sau restituirii.
Pe baza constatarilor cuprinse in referatul de analiza si, dupa caz, in procesul-verbal intocmit ca urmare a cercetarii la fata locului, compartimentul de specialitate din cadrul organului fiscal intocmeste Decizia de rambursare a taxei pe valoarea adaugata pentru persoanele impozabile neinregistrate si care nu sunt obligate sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania, stabilite in alt stat membru al Uniunii Europene.
Controlul de rutina a TVA
Aceasta este o activitate limitata la controlul sediului platitorului, avand ca si scop mentinerea legaturii cu contribuabilul si urmarirea modului in care respecta obligatiile privind TVA. Scopul principal al controlului de rutina este compararea conturilor si documentelor care constituie evidenta zilnica a activitatii platitorului cu deconturile depuse, pentru a vedea corectitudinea sumelor platite.
Controlul incrucisat presupune efectuarea mai multor vizite la diferiti agenti economici, pentru a verifica aplicarea TVA la unul sau mai multe produse, in fiecare etapa a producerii lor si a distribuirii pana la consumatorul final.
Controlul de fond al tuturor impozitelor, implica o operatiune realizata la sediul platitorului, si are ca si scop verificarea aspectelor de aplicare de catre agentul; economic a legilor si reglementarilor fiscale pe o perioada mai lunga de timp.
In ceea ce priveste solutionarea deconturilor cu sume negative de taxa pe valoarea adaugata cu optiune de rambursare depuse de persoanele impozabile pentru sume mai mari de 10 000 RON, conform Ordinului OMFP 491/2014 se aplica stabilirea standardului individual negativ, care reprezinta valoarea maxima ce poate fi rambursata fara inspectie fiscala sau analiza documentara. Pentru stabilirea acestei sume, se tine cont de comportamentul fiscal al persoanei impozabile, care trebuie sa fie in conditii de activitate normala si continua.
SIN-ul se stabileste trimestrial, la valoarea de 1 unitate, iar rambursarea se efectueaza numai in urma inspectiei fiscale in cazurile prezentate:
pentru persoanele impozabile ce prezinta fapte de natura infractiunilor inscrise in cazierul fiscal;
pentru persoanele impozabile pentru care nu exista suficiente date pentru a fi intocmita fisa de calcul SIN;
pentru persoanele impozabile nou infiintate;
pentru persoanele impozabile care nu au bunuri imobile sau mobile in patrimoniu;
pentru persoanele impozabile pentru care SIN-ul prezinta o valoare negativa, adica suma colectata de TVA este mai mare decat suma deductibila in perioada de referinta;
pentru persoanele impozabile pentru care perioada fiscala aprobata de catre organul fiscal este anul sau semestrul;
pentru persoanele impozabile ce prezinta un risc mare, informatie detinuta de catre activitatea de inspectie fiscala.
In procedura de solutionare a deconturilor cu sume negative de taxa pe valoarea adaugata, este specificat faptul ca stabilirea riscului fiscal mare al unei persoane impozabile, este realizat de catre departamentul de specialitate si pe baza informatiilor obtinute de la organele de inspectie fiscala pentru persoana impozabila in cauza.
Organele de inspectie fiscala are responsabilitatea de a anunta compartimentul de specialitate cu privire la persoanele impozabile ce prezinta un risc fiscal ridicat. Aceasta instiintare va fi trimisa sub forma unui referatmotivat, aprobat de catre conducatorul activitatii de inspectie fiscala.
SIN-ul, conform procedurii fiscale se stabileste dupa cum urmeaza:
Preima etapa: SION-ul brut se stabileste ca diferenta intre media TVA-ului colectat si media TVA-ului deductibil in perioada de referinta
A doua etapa: SIN-ul se stabileste prin colectarea SIN-ului brut cu indicele de inflatie si prin ajustarea sumei astfel stabilite, in functie de punctajul obtinut pe baza indicatorilor, astfel:
Majorare cu 30%, pentru cei care realizeaza un punctaj cuprins intre 0-155 puncte;
Majorare cu 20%, pentru cei care realizeaza un punctaj cuprins intre 156-200 puncte;
Majorare cu 10%, pentru cei care realizeaza un punctaj cuprins intre 201-251 puncte;
0%, pentru ceio ce realizeaza un punctaj mai mare de 251 puncte.
In urma acestor tipuri de controale, se constata daca agentii economici au respectat cu precadere legile emise de organul fiscal, pentru a se evita producerea de evaziune fiscala. Actiunile de control evidentiaza ca principale, urmatoarele fapte care conduc la evaziune fiscala:
aplicarea eronata a regimului deducerilor;
necuprinderea unor operatiuni ce intra in sfera TVA, in baza de calcul a taxei sau nerecuprinderea in TVA a tutror facturilor;
neevidentierea si nevirarea TVA aferente avansurilor incasate de la clienti;
neinregistrarea ca platitor la atingerea plafonului de 220.000 lei;
erori de calcul;
neutilizarea sau utilizarea defectuose a formularisticii tipizate;
nerespectarea procedurilor privind preturile de transfer.
In functie de rezultatele verificarii, organele de control dispun masuri pentru: urmarirea diferentei de plata sau restituirea sumelor incasate in plus de bugetul de stat, stabilirea TVA datorata bugetului de stat prin estimare, suspendarea activitatii unui agent economic pana la efectuarea platii TVA, in cazurile in care se constata intarzieri repetate sau intentionate, aplicarea amenzilor contraventionale si calcularea majorarilor de intarziere.
2.2 Controlul accizelor
Constituind o sursa importanta de venituri bugetare si fiind si usor de procurat, prin accize se urmaresc obiectivele bugetare, dar si de eficinta administrativa. Taxarea unui bun trebuie sa fie invers proportionala cu elasticitatea cererii in raport cu pretul. Accizele, corespund in general vointei de descurajare a consumurilor excesive de bunuri din anumite categorii, considerate produse de lux, drept urmare, organele de control acorda o importanta deosebita controlului acestui tip de impozite indirecte.
In sens larg, obligatiile platitorilor constau in:
inregistrarea la organul fiscal teritorial ca platitor de impozite si taxe;
tinerea corecta si la zi a evidentelor contabile;
cunoasterea si aplicarea legislatiei fiscale;
facilitarea verificarii catre inspectorii fiscali
organizarea evidentei accizelor prin inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica a operatiunilor prevazute cu acciza;
intocmirea si depunerea pana pe 30 aprilie a anului urmator celui de raportare la organele fiscale teritoriale a decontului privind accizele.
Pornind de la obligatiile platitorilor, putem identifica urmatoarele cazuri de evaziune fiscala cu privire la accize:
diminuarea bazei de impozitare pentru calculul accizelor, prin neincluderea in calcul a tuturor elementelor de costuri: taxe vamale, cheltuieli de transport si depozitare a marfurilor;
calcularea eronata a accizelor;
falsificarea documentelor de import cu scopul de a incadra marfurile importate la o alta categorie de marfuri, prin care cota de acciza este mai mica;
producerea si comercializarea clandestina a marfurilor supuse accizelor;
nedeclararea la organele fiscale a unuor depozite;
necalcularea accizelor aferente modificarilor de concentratie alcoolica;
diminuarea bazei de impozitare prin comercializarea la preturi situate sub cota de piata.
Productia si transformarea produselor accizabile trebuie realizate intr-un antrepozit fiscal. Detinerea de produse accizabile in afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada perceperii accizelor, atrage plata acestora. Antrepozitul fiscal trebuie sa fie autorizat sa functioneze in aceasta calitate de catre Ministrul Finantelor Publice, in acest sens, antrepozitarul trebuie sa depuna o cerere la autoritatea fiscala teritoriala la care este inregistrat in scopuri de taxa pe valoarea adaugata.
Astfel oragnul fiscal va urmari ca cerea sa fie intocmita utilizand modelul prevazut in anexe la norme, si bineinteles, va avea in vedere respectarea obligatiilor de catre orice antrepozitar autorizat, dupa cum urmeaza:
instalarea si mentinerea incuietorilor, sigiliilor, instrumentelor de masura sau a altor instrumente similare adecvate necesarte securizarii bunurilor amplasate in antrepozit;
depozitarea in antrepozit numai a bunurilorstabilite prin lege;
tinerea evidentelor exacte si actualizate cu privire la bunurile detinute in antrepozite;
asigurarea accesului autoritatilor fiscale competente in orice zona a antrepozitului;
prezentarea bunurilor detinute in antrepozit pentru a fi inspectate de organele fiscale competente, la cererea acestora;
conformarea cu alte cerinte impuse prin norme.
In ceea ce priveste controlul fiscal al accizelor, inspectorii financiari au in vedere identificarea agentilor economici producatori si importatori de produse la care se datoreaza accize, verificarea modului de calcul al accizelor, aplicarea corecta a cotelor procentuale asupra bazei de impozitare in functie de sursa de provenienta a produselor, restituiri pentru bunurile cumparate de la producatori din tara si revandute la export, iar pentru cei ce nu respecta legislatia fiscala in domeniu, sacnctiuni sau majorari.
Pentru produsele accizabile eliberate spere consum in tara noastra, si care ulterior sunt exportate, cel care efectueaza exportul, are dreptul de restituire a accizelor, conform normelor metodologice. Restituirea accizelor aferente exporturilor se realizeaza cu respectarea de catre agentul economic a urmatoarelor conditii:
depunerea la organele fiscale teritoriale a unuei cereri tip de restituire a accizelor aferente produselor exportate;
justificarea exportului pe baza de documente ( factura externa, declaratie vamala de export) care sa ateste realizarea efectiva a exportului;
dovada achitarii accizelor aferente produselor achizitionate de pe piata interna si exportate.
Plata accizelor se face pana pe 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care acciza devine exigibila, iar lunar, orice platitor de acciza are obligatia de a depune o declaratie de acciza, chiar daca acesta nu datoreaza plata accizei pentru luna respectiva.
2.3 Controlul taxelor vamale
Supravegherea vamala si controlul vamal cuprinde orice actiune a autoritatilor vamale, in vederea asigurarii respectarii reglementarilor vamale si a altor norme aplicabile marfurilor si bunurilor care sunt sub supraveghere vamala. Supravegherea vamala si controlul vamal ulterior, se realizeaza de catre Autoritatea Natioanala a vamilor prin directia supraveghere si control vamal.
Directia generala a vamilor are ca si atributii principale:
organizarea, intrumarea si controlarea activitatilor vamale;
exercitarea controlului de supraveghere pe intreg teritoriu national, a respectarii legislatiei vamale in procesul operatiunilor de import, export si tranzit;
verificarea modului de declarare de catre titularul operatiunii vamale sau de catre comisionarul vamal, a drepturilor cuvenite bugetului de stat;
efectuarea de investigatii de supraveghere si verificari in cazurile in care sunt semnalate situatii de incalcare a legislatiei vamale;
incaseaza si vireaza drepturile cuvenite bugetului de stat.
Personalul din cadrul serviciilor de supraveghere si control vamal, executa actiuni de control la agentii economici din zona de competenta teritoriala. Actiunile de control asupra mijloacelor de transport, la depozite, in locuri de productie si comercializare se pot efectua la orice ora din zi sau noapte, iar la agentii economici, controlul se efctueaza in zilele in care acestia au activitate.
In vederea controlului vamal, actele ce se intocmesc la verificarea taxelor vamale sunt:
Procesul verbal de control, care nu trebuie sa contina elemente si descrieri personale, neconcludente, si trebuie sa se bazeze pe documente expuse clar si precis.
Procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, intocmit de organele de control in momentul in care au fost constatate nereguli;
Procesul verbal de constatare preliminara, incheiat in situatia in care in urma controlului au reiesit savarsirea unor fapte penale, si se inainteaza parchetelor, impreuna cu corpul delict si cu buletinele de analiza;
Nota de constatare
Nota unilaterala, intocmit in cazul in care in urma controlului nu au fost constatate abateri, iar in acest caz organele de control trebuie sa mentioneze concret documentele controlate si constatarile facute;
Procesul verbal de predare primire, atunci cand este cazul se preleva probe in vederea determinarii marfii;
Actul de valorificare a constatarilor rezultate din control;
Aviz de urmarire-incasare;
Proces verbal de ridicare a documetelor, probelor si de prelevare a mostrelor;
Nota de prezentare, care se anexeaza la actele de control incheiate si care cuprinde: organele ce au contribuit la savarsirea faptelor constatate, problemele ce necesita control in continuare, si masurile care trebuie luate in continuare luate de catre agentiin economici sau unitatea vamala controlata, precum si de organul care a dispus controlul.
Buletin de analiza.
In vederea stingerii creantelor fiscale, platile catre organele fiscale se efectueaza prin intermediul bancilor, trezoreriilor si a altor institutii autorizate sa deruleze operatiuni de plata.
Stingerea creantelor fiscale se mai poate face si prin compensare. In conformitate cu prevederile articolului 116 din codul de procedura fiscala, „prin compensare, se sting creantele statului sau unitatilor administrativ teritoriale ori subdiviziunilor acestora reprezentand impozite, taxe, contributii si alte sume datorate bugetului general consolidat cu creantele debitorului reprezentand sume de rambursat, de restituit sau de plata de la buget, pana cand ambele parti dobandesc reciproc atat calitatea de debitor cat si pe cea de creditor, cu conditia ca respectivele creante sa fie administrate de aceeasi autoritate publica”
Capitolul III : Gestiunea si controlul taxelor si impozitelor
indirecte la societatea JTI Manufacturing SA
3.1 Prezentarea companiei
JTI Romania, face parte din grupul Japan Tabacco International (JTI), o companie internationala de tutun, detinuta de Japan Tabacco, al 3 lea jucator ca marime al acestei industrii, cu un procent de 12% din piata globala, si o capitalizare de piata de 32 miliarde de USD. Grupul JTI a fost infiintat in anul 1999, cand Japan Tabacco a achizitionat pentru suma de 8 miliarde de USD o serie de filiale ale companiei R.J. Reynolds.
JTI Romania a fost infiintata in 1994, si se prezinta pe piata sub forma a doua entitati: JTI Manufacturing SA si JT (Intrernational) Romania SRL. In acelasi an, JTI era prima companie de tutun care incepea sa produca local. Compania se afla printre cei mai mari exportatori din economie in 2014, trei patrimi din productia JTI intreptandu-se catre export, in aproximativ 50 de tari din toata lumea.
Societatea are reprezentante in peste 40 de tari, si isi desfasoara activitati de vanzare in mai mult de 120 de tari, avand un portofoliu care include peste 90 marci de tigarete. In Romania, JTI produce si comercializeaza cunoscute marci de tigarete, cum ar fi: Camel, Winston, Monte Carlo, Wincester, More., fiind unul dintre principalii producatori de tigarete de pe piata autohtona, principalii sai competitor fiind British American Tobacco si Philip Morris.
JTI reprezinta o industrie foarte importanta pentru bugetul de stat, fiind al doilea mare contribuabil dupa companiile petroliere, dar in acelasi timp este si foarte vulnerabila la factorii externi. Principala amenintare pentru companiile producatoare de tutun o reprezinta contrabanda, aceasta fiind o consecinta a unor factori, ca de exemplu: politica fiscala sau cadrul legislativ.
3.2 Aplicarea taxelor si impozitelor indirecte la SC JTI Manufacturing SA
Societatea JT Manufacturing SA, autorizata ca antrepozit de productie de produse accizabile livreaza catre un antrepozit de accize din Germania cantitatea de 1 000 KU tigarete. Societatea emite factura nr.206, din data de 03.03.2015, valoarea facturata fiind de 20 000 EUR. Cursul de schimb de la data facturii este de 4.4157 RON/EUR.
Evidentierea in contabilitate este urmatoarea:
Din punct de vedere accize, livrarea de produse accizabile de la un antrepozit catre un alt antrepozit este o operatiune scutita;
4111 = 711 88 314 RON
“Clienti” “Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse
Din punct de vedere TVA, antrepozitul fiscal de productie functioneaza si ca un antrepozit de TVA, in consecinta aceasta operatiune este o scutire provizorie, exigibilitatea TVA intervine la momentul in care bunurile parasesc regimurile mentionate.
La emitearea facturii furnizorul nu calculeaza TVA pe factura si mentioneaza articolul din Codul fiscal aplicat acestei scutiri. (art 133)
Aceiasi societate, achizitioneaza in vederea producerii de tigarete, materii prime neaccizabile de la un furnizor din Olanda. Pentru aceasta achizitie, societatea primeste factura nr. 544 din data de 06.03.2015 in valoare de 5 000 EUR. Cursul de schimb de la data facturii este 4,4192 Ron/EUR.
In contabilitatea societatii, se evidentiaza urmatoarele:
Inregistrarea achizitiei de materii prime
601 = 401 5 000 EUR * 4,4192 RON/EUR = 22 096 RON
“Cheltuieli cu materiile prime” "Furnizori”
Inregistrarea taxarii inverse
4426 = 4427 22 096 * 24% = 5 303,04 RON
“TVA deductibila” “TVA colectata”
Din punct de vedere TVA, achizitia de mai sus este o achizitie intracomunitara, beneficiarul find obligat la plata taxei prin metadata taxarii inverse. Aceasta operatiune se raporteaza in Decontul de TVA (Formular 300) si in Declaratia recapitulativa (Formular 390) din luna martie 2015.
Cu ocazia inventarierii efectuata de catre auditul intern al societatii JT Manufacturing SA in luna martie 2015, se constata minusuri in gestiune la urmatoarele active imobilizate:
Motostivuitor, valoare contabila de 45 000 RON, achizitionat in 2012, durata de amortizare fiind de 10 ani, metoda de amortizare fiind cea ,liniara;
Mijloace de transport 30 000 RON, din care valoarea ramasa este zero.
Durata ramasa de amortizat este de 5 ani
Valoarea ramasa de amortizat este de 45 000 RON- 45 000 RON/10 * 5 = 45 000 RON – 22 500 RON = 22 500 RON
Amortizarea ramasa = 22 500 * 1/5 = 4500
Lipsurile constatate la inventar nu se imputa gestionarilor. Inregistrarile contabile conforme cu directivele europene pentru aceasta societate sunt:
Inregistrarea minusurilor constatate la utilaje (motostivuitor):
% = 2131 45 000 RON
2813 “Echipamente tehnologice”
“Amortizarea instalatiilor, mijloacelor 22 500 RON
de transport, animalelor si plantelor”
6583 22 500 RON
“Cheltuileli privind activele cedate
si alte operatii de capital”
In ceea ce priveste TVA aferenta lipsurilor, inregistrarea in contabilitate este urmatoarea:
635 = 4426 22 500 RON * 24% = 5 400 RON.
“Cheltuieli cu alte impozite, “TVA deductibila”
taxe si varsaminte assimilate”
Inregistrarea minusurilor constatate la inventor la mijloacele de transport:
2813 = 2133 30 000 RON
“Amortizarea instalatiilor, mijloacelor “Mijloace de transport “
de transport, animalelor si plantelor”
In cazul activelor complet amortizate constatae lipsa la inventor, neimputabile, nu se datoreaza TVA.
JT Manufacturing SA a achizitionat pe 12 martie 2015, din Elvetia 360 cartuse de tigarete, marca Camel, la pretul de 27,77 CHF/cartus. Fiecare cartus are cate 10 pachete de tigarete, iar fiecare pachet contine 20 de tigarete. Pretul de vanzare cu amanuntul 14 RON. Transportatorii externi, au facturat produsele transportate cu 500 CHF. Produsele au fost asigurate pe parcursul transportului, iar valoarea acestor servicii a fost de 200 CHF. Factura este scadenta in 15 zile.
Cursul CHF la data achitarii facturii este de 4,2664 RON, iar la data inregistrarii declaratiei vamale de 4,2462 RON. Pentru aceasta achizitie, se platesc in vama taxe vamale de 10%, si TVA corespunzatoare.
In contabilitatea societatii se vor inregistra uramatoarele:
Inregistrarea facturilor externe pentru bunurile livrate si serviciile prestate.
Taxele vamale, acciele, cheltuielile cu transportul si asigurarea intra in costul marfurilor.
a.1) inregistrarea achizitiei de marfuri:
371 = 401 360 baxuri * 27,77 CHF/bax * 4,2462 = 42 450,11 RON.
“Marfuri” “ Furnizori’
a.2) inregistratea transportului de marfuri:
371 = 401 500 CHF * 4,2462RON/CHF = 2 123,10 RON.
“Marfuri” “ Furnizori’
a.3) inregistratea asigurarii de marfuri:
371 = 401 200 CHF * 4,2462 RON/CHF = 849,21 RON.
“Marfuri” “ Furnizori’
Inregistrarea taxelor vamale
371 = 446 4 542, 24 RON.
‘Marfuri” “ Alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate”
Calcul taxe vamale = (42 450, 11 RON+ 2 123, 10 RON+ 849, 21 RON) * 10% = 45 422,42 RON * 10%= 4 542,24 RON.
Calculul accizei
Acciza totala = acciza specifica + acciza advalorem = 22 654 RON + 7 056 RON = 29 710 RON
Acciza specifica = 314, 68 * Cantitate tigaretea/ mii = 314,68 * 72 000/ 1000 = 22 654 RON
Acciza advalorem = Cantitate/mii*Preț de vânzare cu amănuntul*Procent aplicat la prețul de vânzare cu amănuntul=72*14 RON*1000/20*14% = 7 056 RON
Inregistrarea accizei
635 = 446 29 710 RON
“Cheltuieli cu alte impozite, “Alte impozite, taxe și vărsăminte assimilate”
taxe și vărsăminte asimilate
Achizitia de marfuri reprezinta un import, iar TVA-ul deductibila se plateste in vama.
Inregistrarea platilor facute in vama
% = 5121 34 252, 24 RON
446 “Conturi la banci in lei”
“ Alte impozite, taxe 4 542,24 RON
si varsaminte asimilate”-taxe vamale
446 29 710 RON
“ Alte impozite, taxe
si varsaminte asimilate”-acciza
4426 = 5121 19 212, 91 RON
“TVA deductibila” “Conturi la banci”
Calcul TVA deductibila platita in vama = (42 450,11 RON + 2 123,10 RON + 849,21 RON + 4 542,24 RON + 29 710 RON) * 24% = 79 674,66 RON * 24% = 19 212, 91RON.
Plata furnizorilor si prestatorilor externi
% = 5124 45 638,53 RON
401 “Conturi la banci in valuta” 45 422,42 RON
“Furnizori”
665 261,11 RON
“Cheltuieli din diferente
de curs valutar”
Valoarea facturii la data inregistrarii in contabilitate = 45 422,42 RON
Valoarea facturii la cursul de la data platii = (9 997,20 CHF + 500 CHF + 200 CHF) * 4,2664 RON/CHF = 10 697,20 CHF * 4,2664 RON/CHF= 45 638,53 RON.
→ diferenta de curs nefavorabila = 45 638,53 RON – 45 422,42 RON = 261,11 RON.
Importurile vor fi raportate de catre beneficiar in decontul de TVA.
JT Manufacturing SA, antrepozitar autorizat de productie, elibereaza in consum in luna martie 2015 prin vanzare catre client, cantitatea de 7 000 tigarete, brand Winston. Pret de vanzare cu amanuntul declarat este de 14,5 RON, iar pretul pe KU este de 20 RON. Obtinerea de tigarete a fost inregistrata in contabilitate la valoarea de 100 767 RON
La eliberarea in consum a tigaretelor intevine faptul generator pentu accize si TVA:
Valoarea accize
Acciza totala=aciza specifica+acciza advalorem = 2 202.76 RON +710.5 RON = 2 913.26 RON
Acciza specifica=314,68 *Cantitate tigarete/mii= 2 202.76 RON
Acciza ad valorem=Cantitate/mii*Pret de vanzare cu amanuntul*Procent aplicat la pretul de vanzare cu amanuntul=7*14.5*1000/20*14% = 710.5 RON.
Inregistrarea in contabilitate a vanzarii de produse finite (tigarete)
4111 = % 75 948.18 RON
“Clienti” 7015 142 913.26 RON
“Venituri din vanzarea produselor finite”
4427 34 299.18 RON
“TVA colectata”
Descarcarea din gestiune
711 = 345 100 767 RON
“Venituri aferente costurilor “ Produse finite”
stocurilor de produse”
Calculul TVA colectata = (Valoarea produselor vandute + Acciza) *24% = (140 000 RON + 2 913.26 RON) * 24% = 34 299.18 RON.
Inregistrarea in contabilitate a accizei
635 = 446 2 913.26 RON
“Cheltuieli cu alte impozite, “Alte impozite, taxe si varsaminte assimilate”
Taxe si varsaminte asimilate
JT Manufacturing SA, inregistreaza in contabilitatea sa, factura nr.309 din 27.03.2015, in valoare de 4 200 RON, reprezentand contravaloarea combustibilului achizitionat pentru un angajat al companiei. Masina este utilizat in scopul deplasarii intre domiciliu si locul de munca. Administratorul are domiciliul in apropierea serviciului, si exista mijloace de transport pe aceasta distanta.
Deoarece se poate demonstra ca intre domiciliul administratorului si locul de munca exista mijloace de transport, aceasta activitate, se considera a fi in interes personal, si atrage dupa sine limitarea deducerii TVA-ului, si a cheltuielii cu combustibilul la 50%. In acest sens, nu trebuie sa se faca dovada utilizarii vehiculului pentru uz personal cu ajutorul foii de parcurs.
Inregistrarea contabila va fi urmatoarea:
Inregistrarea TVA deductibila 50%
% = 401 4 200 RON
6022.1 “Furnizori” 1875 RON
“Cheltuieli privind combustibilii- deductibili”
6022.2 1875 RON
“Cheltuieli privind combustibilii- nedeductibili”
4426 225 RON
“TVA deductibila”
4426 225 RON
“TVA deductibila”
Inregistrarea TVA nedeductibila 50%
% = 4426 225 RON
“TVA deductibila”
6022.2 112.5 RON
“Cheltuieli privind combustibilii- nedeductibili
6022.1 112.5 RON
“Cheltuieli privind combustibilii- deductibili”
TVA-ul dedus se declara in decontul de TVA (Declaratia 300).
Aceiasi societate, primeste factura nr. 244 din data de 01.03.2015 reprezentand contravaloarea de prestari servicii de securitate. Factura este scadenta in 30 zile, si este in valoare de 3 800 RON (TVA inclus). Furnizorul este inregistrat in sistemul TVA la incasare, dar societatea noastra nu aplica acest sistem.
Din punct de vedere al deducerii TVA, orice societate care achizitioneaza de la un furnizor care aplica TVA la incasare, are obligatia sa isi deduca TVA-ul in momentul efectuarii platii. Astfel, inregistrarile in contabilitatea beneficiarului sunt:
La momentul achizitiei pe data de 01.03.2015:
% = 401 3 800 RON
628 “Furnizori”
“Alte cheltuieli cu serviciile 3 064,51 RON
executate de terti’
4428 753,49 RON
“TVA neexigibila”
La momentul platii, pe 01.04.2015:
401 = 5121 3 800 RON
“Furnizori” “Conturi la banci “
4426 = 4428 753, 49 RON
“TVA deductibila” “TVA neexigibila”
JT Manufacturing SA, primeste factura nr.65 din data de 17.03.2015, in valoare de 65 800 RON fara TVA reprezentand contravaloarea reparatiilor auto, pentru un autovehicul ce il foloseste un agent de vanzari. Masina este folosita in scopul activitatilor economice, iar pentru deducerea TVA-ului, a fost intocmita foaia de parcurs.
Deoarece autovehiculul a fost utilizat in scop de bussines, iar in acest sens a fost intocmita si foaia de parcurs conform legii, societatea are dreptul sa isi deduca TVA-ul in intregime. Inregistrarea contabila este urmatoarea:
% = 401 81 592 RON
611 “Furnizori”
“Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 65 800 RON
4426 15 792 RON
“TVA deductibila”
JT Manufacturing SA, primeste de la o agentie de turism, factura nr.77, din data de 24.03.2015, reprezentand contravaloarea urmatoarelor servicii:
Cazare in Romania pentru angajatii societatii in valoare de 25 600 RON (fara TVA), TVA 9%
bilete de avion pentru deplasari interne in valoare de 11 270 RON (excusiv TVA), TVA 24%
taxe de aeroport in valoare de 1500 RON, TVA SCDD, cf 143/1/I;
asigurari medicale in valoare de 420 RON, TVA SCDD cf 141/2/6/b
Inregistrarile in contabilitatea societatii vor fi urmatoarele:
Inregistrarea cazarii cu TVA 9%
% = 401 27 904 RON
625 “Furnizori”
“Cheltuieli cu deplasari, 25 600 RON
detasari si transferari”
4426 2 304 RON
“TVA deductibila”
Inregistrarea biletelor de avion interne
% = 401 13 974 RON
624 “Furnizori”
“Cheltuieli cu transportul de , 11 270 RON
bunuri si personal”
4426 2 704,80 RON
“TVA deductibila”
Inregistrarea taxelor de aeroport.
625 = 401 1 500 RON
“Cheltuieli cu deplasari, “Furnizori”
detasari si transferari”
Inregistrarea asigurarii medicale
625 = 401 420 RON
Cheltuieli cu deplasari, “Furnizori”
detasari si transferari”
Aceiasi societate, primeste de la acelasi furnizor prezentat mai sus, factura nr 78 din 24.03.2015, reprezentand contravaloarea urmatoarelor servicii:
Cazare externe non UE in valoare de 700 EUR, TVA SCDD, cf 152.1/5
Bilete de avion pentru deplasarile in strainatate in valoare de 750 EUR, TVA SCDD cf 143/1/g;
taxe de aeroport in valoare de 57 EUR, SCDD, cf 152.1/5.
Cursul valutar la data facturii este de 4.441 RON/EUR.
Inregistrarea cazarilor externe
625 = 401 700 EUR
“Cheltuieli cu deplasari, “Furnizori”
detasari si transferari”
Inregistrarea biletelor de avion
624 = 401 750 EUR
“Cheltuieli cu transportul de , “Furnizori”
bunuri si personal”
Inregistrarea taxelor de aeroport
625 = 401 57 EUR
“Cheltuieli cu deplasari, “Furnizori”
detasari si transferari”
In luna martie societatea SC JTI Manufacturing SA, primeste factura numarul 59 din data de 11. 03. 2015, reprezentand contravaloarea chiriei la raft pentru tigaretele vandute, in valoare de 8 760 RON, TVA inclus, conform contractului numarul 890 incheiat intre cele doua parti.
Din punct de vedere TVA, acesta este deductibila integral, deoarece serviciile achizitionate sunt in scopul realizarii activitatilor economice, iar societatea a primit de la furnizor o notificarea de TVA chirii care a fost depusa la Ministerul Finantelor Publice. Fara aceasta notificare, TVA-ul aferent acestui serviciu ar fi fost scutit cu drept de deducere, conform articolului 141”Scutiri pentru operatiuni din interiorul tarii”, alioneatul 2, litera e.
Inregistrarea in contabilitate este urmatoarea:
% = 401 8 760 RON
612 “Furnizori”
“Cheltuieli cu redeventele,
locatiile de gestiune si chiriile 7 064,51 RON
4426 1 695, 49 RON
“TVA deductibila”
In luna martie, SC JT Manufacturing SA, a primit de la un furnizor o factura de transport intern, efectuat in luna februarie. Factura nr.12 are data de 12.02.2015, si este in valoare de 38 950 RON (TVA inclus), TVA 24%. Factura a fost inregistrata in contabilitate dupa ce au fost depuse la organele fiscale declaratiile corespunzatoare.
Pentru aceasta factura se va face regularizarea de TVA si se va intocmi declaratie rectificativa la Declaratia 394 depusa initial pentru luna curenta din care provin facturile, iar in Declaratia 300, aceasta factura se va inregistra la rubrica Regularizari taxa dedusa-rd 30.
In ceea ce priveste inregistrarea in evidenta contabila, factura de inregistreaza in luna curenta:
% = 401 38 950 RON
624 31 411.29 RON
“Cheltuieli cu transportul
de bunuri si personal”
4426 7538.71 RON
“TVA deductibila”
Societatea a livrat in luna matie tigarete catre un client in valoare totala de 13 570 RON. La inceputul lunii martie, pe 02.03.2015, a fost incasata doar o parte din creanta, respectiv 3 570 RON. In aceiasi luna, clientul a declarat faliment, acesta nepunand la dispozitia administratorului judiciar o balanta corecta de furnizori, iar JTI nu a fost instiintata sa se inscrie la masa credala . Astfel, societatea, va fi nevoita sa isi ajusteze valoarea creantelor depreciate si a bazei de impozitare, cf art 138 lit d din Codul fiscal, chiar daca aceasta nu a fost inscrisa la masa credala.
Societatea va avea urmatoarele inregistrari in luna martie:
Incasarea partial a creantei:
5121 = 4111 3 570 RON
“Conturi la banci in lei’ “Clienti”
Reclasificarea sumei neincasate in client incerti
4118 = 4111 10 000 RON
“Clienti incerti sau in litigiu” “Clienti”
Ajustarea valorii creantei
6814 = 491 10 000 RON
“Cheltuieli de exploatare “Ajustari pentru deprecierea creantelor client”
privind ajustarile pentru
deprecierea activelor circulante
Scaderea din evidenta a creantelor in urma inchiderii procedurii de faliment
654 = 4118 10 000 RON
“Pierderi din creante “Clinti incerti sau in litigiu”
si debitori diversi”
Anularea ajustarii constituite
491 = 7814 10 000 RON
“Ajustari pentru deprecierea “ Venituri din ajustari pentru deprecierea
creantelor-clienti” activelor ciorculante”
Ajustarea TVA colectata la momentul vanzarii
4427 = 654 1 935,48 RON
“TVA colectata” “Pierderi din creante si debitori diversi”
In luna martie, sosietatea a primit de la un furnizor din Franta o reducere financiara ulterioara de 9% pentru achitarea inainte de termenul stabilit in contract a unei facturi inregistrate in contabilitate in luna februarie 2015. Factura era in valoare de 4 800 EUR, TVA supus regimului de taxare inversa de 1152 EUR, iar cursul de la data facturii fiind de 4.433 RON/EUR. Pentru aceasta reducere, furnizorul a emis factura de storno nr.27 din data de 29.03.2015.
Din punct de vedere al TVA-ului, valoarea documentului “credit note” primit de la furnizorul din Franta o tratam ca o ajustare a bazei de impozitare a TVA aferenta achizitiei de bunuri efectuate in luna februarie, aceasta urmand un tratament fiscal identic cu cel aplicat pentru factura initiala. Ajustarea bazei de impozitare se inregistreaza in contabilitate si se evidentiaza fiscal in momentul in care intervine exigibilitatea taxei, adica in luna curenta.
In ceea ce priveste conversia in lei a bazei de impozitare a TVA-ului in valuta aferent achizitiei intracomunitare, se va utiliza cursul de la data facturii initiale, cf art.134, alin 9 din codul fiscal.
Inregistrarile contabile pentru reducerea comerciala acorda sunt urmatoarele:
401 = 609 1 915,56 RON
„Furnizori” „Reduceri comerciale primite”
Calculul reducerii comerciale = 4 800 EUR * 9%* 4,433 RON/EUR. = 1 915,56 RON.
Inregistrarea in contabilitatea a TVA-ului, se face prin taxare inversa, dar se evidentiaza cu semnul „minus”, avand loc diminuarea bazei de impozitare a TVA facturata initial de catre furnizorul din Franta.
4426 = 4427 – 459,75 RON.
„TVA deductibila” „TVA colectata”
Calculul TVA = 4 800 * 9% * 24% * 4,433 = 459, 73 RON.
Aceasta operatiune se va evidentia in Declaratia 390 cu simbolul A pentru furnizorul care a acordat reducerea, si in Decontul de TVA 300 la randul 5 si randul 18.
Inchiderea TVA la sfarsitul lunii martie 2015
Pe 31.03.2015 se inchid conturile de TVA 4426 si 4427 si in functie de marimea lor va rezulta TVA de plata sau de recuperat.
Astfel, in cele ce urmeaza voi lua rulajele conturilor de TVA si voi calcula soldul lor final:
Tab1. Miscarile pe rulaje ale contului contului 4426
Tab2. Miscarile pe rulaje ale contului contului 4427
Pe baza informatiilor mai sus prezentate, se va calcula TVA de plata sau de recuperat de catre JT Manufacturing SA. Astfel, SFD 4426 =43 650 RON > SFC 4427 =32 363.70 RON, rezultand de aici TVA de recuperat de 43 650 RON – 32 363.70 RON =11 286 RON.
Inregistrarile in contabilitate pentru inchiderea conturilor de TVA sunt:
4427 = 4426 32 363.72 RON
„TVA colectata” „TVA deductibila”
4424 = 4426 11 286 RON RON
„TVA de recuperat” „TVA deductibila”
3.3 Controlul intern al impozitelor si taxelor indirecte la JT Manufacturing SA
Controlul intern al impozitelor si taxelor indirecte se realizeaza de catre departamentul de taxe al societatii. Acestia nu au o procedura stabilita pentru efectuarea controlului, acesta desfasurandu-se in functie de cazurile existente in fiecare luna. Controlul se realizeaza pana pe data de 15 a lunii urmatoare aferente perioadei de raportare, pentru ca departamentul sa aiba timp sa isi pregateasca declaratiile lunare si sa le depuna pana pe 25 a lunii urmatoare.
In ceea ce priveste controlul accizelor, persoanele responsabile vor verifica modul de calcul al acestora, pentru a se asigura ca au fost calculate si inregistrate in contabilitate conform normelor fiscale in vigoare. Pentru declararea si plata accizelor la bugetul de stat, se intocmeste Declaratia 120- Decont privind accizele, acciza pentru produsele din tutun, aceasta declarandu-se la randul F, regasita la anexa1.
O atentie deosebita este acordata taxei pe valoarea adaugata, controlul pentru aceasta fiind mult mai amplu. Dupa ce departamentul de contabilitate a inchis conturile de TVA si a calculat TVA de plata sau de recuperat, se verifica daca societatea si-a exercitat dreptul de deducere conform normelor in vigoare. Astfel, se iau aleatoriu facturi si se verifica daca acestea contin elementele obligatorii cf art.19 din Codul fiscal: numarul facturii; data; denumirea, adresa si codul de identificare fiscala atat a clientului cat si al furnizorului; cota de taxa aplicata, daca opertiunea este scutita cu drept de deducere,sa fie mentionat articolul conform caruia se aplica deducerea, daca exigibilitatea intervine la momentul incasarii sa se specifice pe factura „TVA la incasare”; toate sumele sa fie corect trecute pe factura.
Pentru a se asigura ca toate facturile au fost inregistrate corect din punct de vedere al TVA-ului, departamentul de taxe ruleaza jurnalele de vanzari si cumparari din sistemul de contabilitate si verifica daca furnizorii, respectiv clientii sunt platitori de TVA sau nu, si daca aplica TVA la incasare sau nu, cu un fisier ce cuprinde toate datele despre societatiile aflate in baza de date a ANAF. Astfel, daca sunt gasite facturi inregistrate eronat din punct de vedere TVA, si vina este a furnizorului, de exemplu: a emis o factura cu TVA, desi era neplatitor de TVA iar la momentul inregistrarii facturii nu a fost sesizat acest lucru, departamentul cere emiterea de factura storno pentru operatia in cauza si repostarea ei corect. Departamentul se mai asigura si de faptul ca, exista incheiate contractele cu clientii si furnizorii si ca acestea sunt in termen.
Tot in legatura cu deducerea corecta a TVA-ului, departamentul de taxe se asigura ca pentru cheltuielile efectuate cu combustibilul si reparatiile auto pentru angajati sunt intocmite foi de parcurs conform cerintelor Codului fiscal. Pentru angajatii care nu folosesc masina in interes de serviciu, persoanele responsabile, se asigura ca TVA-ul a fost dedus corect, adica jumatate din cheltuiala va fi deductibila, si respectiv jumatate din TVA-ul aferent acesteia, restu fiind cheltuiala, respectiv TVA nedeductibile.
Numai dupa ce aceste verificari au fost efectuate, departamentul de taxe pregateste declaratiile necesare pentru administratia fiscala. Astfel, pana pe 25 a lunii aprilie, se depun declaratiile: 300, 390, 394, si se platesc impozitele datorate catre stat. Aceste declaratii se depun prin mijloace electronice de transmitere la distanta, conform legii.
Formularul 300- Decont de taxa pe valoarea adugata se intocmeste de catre toate persoanele impozabile, inregistrate in scopuri de TVA. Pentru tranzactiile inregistrate in luna martie, aceasta declaratie se completeaza astfel:
toate achizitiile de bunuri si servicii taxabile cu cota 24%, precum si ajustarile bazei de impozitare pentru care taxa pe valoarea adaugata devine exigibila in perioada de raportare, se inscriu la randul 22;
informatiile din jurnalul de cumparari cu cota 9% se inscriu la randul 23;
TVA-ul aferent facturii din luna februarie, dar care nu a fost inclus in perioada de raportare se declara separat, la randul 30 din declaratie;
Importul de bunuri si achizitiile intracomunitare de bunuri( taxare inversa) se declara la randul 20;
Achizitiile de servicii scutite de taxa cu drept de deducere se declara la randul 26;
Toate livrarile de bunuri si servicii taxabile cu cota 24% se inscriu la randul 9, si ajustarile bazei de impozitare pentru care taxa pe valoarea adaugata devine exigibila in perioada de raportare;
TVA neexigibil aferent aschizitiei de la un furnizor care aplica TVA la incasare se declara separatla litera A din declaratie.
Decontul de TVA se regaseste intocmit la anexa 2.
Formularul 390 – Declaratia recapitulativa privind livrarle/achizitiile/prestarile intracomunitare se depune pana pe 25 a lunii aprilie. Aceasta cuprinde numarul total al operatiunilor intracomunitare. Declaratia se regaseste intocmita la anexa 3.
Formularul 394 – Declaratie informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul Romaniei se depune pana pe 25 a lunii aprilie. Declaratia contine toate facturile care au fost emise si primite in perioada de raportare, inclusiv cele cu TVA la incasare, pentru persoanele impozabile care sunt platitoare de TVA. Declaratia cuprinde si numarul facturilotr inregistrate in perioada de raportare pe fiecare furnizor/client in parte. Aceasta se regaseste intocmita la anexa 4.
In ceea ce priveste controlul taxelor vamale, departamentul de taxe verifica la momentul platii in vama a acestora daca au fost inregistrate corect in contabilitate si daca exista documente justificative pentru evidentierea lor, adica DVI( declaratie vamala de import). De asemenea se mai verifica daca acestea au fost platite la cursul de la data DVI-ului, chiar daca acesta difera de data facturii. Documentul justificativ pentru taxa vamala platita in vama se regaseste in anexa 5.
In urma inchiderii conturilor de TVA, societatea are de recuperat 13 188.32 RON, suma negativa de TVA, pentru care solicita rambursarea prin bifarea obtiunii existente in Decontul de taxa pe valoarea adaugata, depus pana pe 25 aprilie 2015.
3.4 Controlul rambursarii de TVA pentru JT Manufacturing SA
Dupa primirea Decontului de TVA, cu suma negativa si cu solicitarea rambursarii acesteia, persoanele responsabile de la Administratia Fiscala cu aceste deconturi, inregistreaza acest decont in evidenta pe platitor, separat, intr-o fisa numita sume de rambursat, aceste fise fiind transmise zilnic, pe baza notei de predare-primire catre departamentul de analiza, pentru a se efectua analiza de risc. In urma aceste analize, fiecare persoana impozabile este incadrata intr-o categorie de risc, acesta incadrare efectuandu-se in functie de riscul pe care persoanele impozabile il prezinta pentrui administratia fiscala si in functie de comportamentul sau fiscal.
In urma efectuarii acestei analize, persoanele specializate au decis efectuarea unui control de rambursare la societatea SC JT Manufacturing SA, intrucat suma negativa de TVA 13 188.32 RON este mult mai mare decat limita legala de 5 000 lei pentru care nu se solicita rambursare de TVA, iar societatea prezinta un risc fiscal mare.
Termenul pana la care societatiile isi pot recupera banii de la ANAF este de pana la 45 zile, termen care se poate prelungi cu perioada dintre data solicitarii rambursarii sumelor si data primirii informatiilor de catre organul fiscal. Astfel, in luna mai 2015, Administratia Fiscala anunta venirea la sediul societatii pentru efectuarea controlului pentru rambursarea sumelor negative de TVA, pentru a se asigura de corectitudinea tuturor operatiilor inregistrate in contabilitatea societatii ce au condus la un sold negativ de 13 188.32 RON.
Inainte de efectuarea controlului, departamentul de taxe al societatii revizuieste inca o data toate declaratiile depuse, si anume 300, 390 si 394, pentru perioada ce a dat ca si rezultat TVA de recuperat, deoarece daca se constata necesitatea anumitor rectificari, acestea sa poata fi efectuate, intrucat pe perioada controlului nu se mai pot depune declaratii rectificative. De asemenea, persoanele responsabile pe perioada controlului din societate se mai asigura ca toate documentele justificative sunt intocmite corect si complet.
In cazul rambursarilor de TVA nu exista un tipar care sa fie urmarit de inspectorii fiscali, acestia desfasurandu-si activitatea in functie de particularitatile fiecarei spete in parte. Pentru a se familiariza cu activitatea desfasurata de catre companie, persoanele responsabile cu controlul trebuie sa ofere informatii cat mai multe si clare inspectorilor fiscali.
Pentru verificarea corectitudinii in ceea ce priveste inregistrarile in contabilitate, acestia au cerut companiei sa li se puna la dispozitie, urmatoarele documente:
Certificatul de inregistrare in scopuri de TVA, deoarece doar persoanele inregistrate in acest scop pot solicita rambursarea soldului sumei negative de TVA;
Actul constitutiv al societatii in copie;
Juurnalul de cumparari si jurnalul de vanzari aferent perioadei solicitarii rambursarii de TVA;
Balenta de verificare aferenta perioadei solicitarii rambursarii de TVA;
Contractele cu furnizorii, respectiv clientii, traduse in limba romana, in cazul in care acestea au fost emise in alta limba;
Documentele justificative pe baza carora s-a dedus/colectat TVA-ul : toate facturile fiscale, bonuri fiscale, anexe la facturi, foi de parcurs, documetele vamale;
Declaratiile fiscale depuse pentru perioada fiscala pentru care s-a cerut rambursarea;
Balanta de verificare si Formularul 300 pentru perioada urmatoare celei in care s-a solicitat rambursarea, pentru ca inspectorii fiscali sa se asigure ca nu a fost preluata in decont suma solicitata spre rambursare;
O situatie a TVA-ului deductibil si colectat prezentat prezentat intr-un tabel pe luna martie 2015;
Deciziile interne privind emiterea si gestionarea facturilor emise.
Avand in vedere faptul ca societatea a efectuat tranzactii de vanzare si cumparare cu societatile afiliate, inspectorii fiscali au cerut si dosarul preturilor de transfer, pentru a se asigura ca au fost respectate cerintele legale, conform carora, pretul de transfer dintre societatile afiliate nu trebuie sa difere semnificativ de cel utilizat in relatiile financiare sau comerciale cu intreprinderile independente. Potrivit legii, in cazul in care inspectorii fiscali constata ca exista diferente de comparabilitate intre aceste preturi, iar societatea nu poate explica aceste diferente, acestia pot ajusta valoarea cheltuielilor si a veniturilor, astfel incat sa se reflecte valoarea corecta, adica valoarea de piata.
Solicitarea documentatiei mai sus mentionate s-a efectuat in scris, s-au mentionat documentele prezentate la ora, data si locul intalnirii, si numele persoanei responsabila cu efectuarea analizei.
Inspectorii fiscali ajung la sediul companiei pentru efectuarea controlului anticipat privind rambursarea de TVA, si le sunt inmanate toate documentele cerute de acestia, necesare desfasurarii acestui control. Inspectorii analizeaza fiecare nota contabila in parte, iar pentru fiecare din note, acestia verifia existenta de documente justificative intocmite corect si complet, pentru a se asigura de corectitudinea inregistrarii acestora.
In urma acestor verificari, inspectorii fiscali au identificat cateva note contabile care nu au fost inregistrate in mod corect, conform cu documentele justificative.
Astfel, pentru factura numarul 244 din 01.03.2015, reprezentand contravaloare prestari servicii de securitate, societatea a dedus TVA in valoare de 753,49 RON. Inspectorii fiscali au analizat cu atentie contractul incheiat intre SC JTI Manufacturing SA si furnizor si au descoperit faptul ca serviciile de securitate nu erau prestate in interes de bussines, ci erau prestate pentru directorul financiar al companiei, mai exact, serviciile erau efectuate la domiciliul acestuia. Potrivit codului fiscal, se deduce TVA aferent bunurilor si serviciilor achizitionate doar daca acestea au legatura cu activitatea companiei. In acest caz, inspectorii fiscali decid anularea deductibilitatii TVA-ului aferent acestui serviciu, respectiv cheltuiala in cauza fiind considerata nedeductibila din punct de vedere fiscal. Acesat cheltuiala este considerata a fi avantaj in natura si ii va fi impozitata directorului economic la salariu. Astfel, inregistrarea contabila corecta trebuia sa fie dupa cum urmeaza:
Inregistrarea corecta a serviciilor de securitate cu TVA nedeductibil.
628 = 401 3 800 RON
“Alte cheltuieli cu serviciile “Furnizori”
executate de terti-nedeductibil.”
Inspectorii fiscali au mai descoperit nereguli la inregistrarea facturii numarul 65 din data de 17.03.2015, factura ce reprezinta reparatii auto pentru un autovehicul folosit de catre un angajat al companiei. Compania a dedus TVA in totalitate pentru acest serviciu, deoarece sustine faptul ca masina este utilizata exclusiv pentru realizarea de activitati economice, iar angajatul isi intocmeste lunar foaia de parcurs pentru a demonstra acest lucru. Inspectorii au descoperit faptul ca pentru acesta masina nu exista foaie de parcurs intocmita pentru perioada analizata, iar anagajatul utilizeaza masina in scopuri personale. In acest caz, societatea nu este indreptatita sa deduca TVA in totalitate, si nici sa clasifice cheltuiala ca fiind deductibila. Inspectorii fiscali decid sa dea jos 50% din TVA deductibil, conform Codului fiscal, societatile au dreptul sa isi deduca TVA aferent combustibilului si altor cheltuieli legate de masina daca acestia intocmesc foi de parcurs pentru a justifica faptul ca autovehiculul a fost utilizat in scopuri de bussines. Asfel, inregistrarea contabila corecta ar fi urmatoarea:
Înregistrarea TVA deductibila 50%
% = 401 81 592 RON
611.1 “Furnizori” 32 900 RON
“Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile- deductibil”
611.2 32 900 RON
“Cheltuieli cu intretinerea si reparatii- nedeductibili”
4426 7 896 RON
“TVA deductibila”
4426 7 896 RON
“TVA deductibila”
Înregistrarea TVA nedeductibila 50%
% = 4426 7 896 RON
“TVA deductibila”
611.2 3 948 RON
“Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile- nedeductibili
611.1 3 948 RON
“Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile- deductibili”
O alta neregula descoperita de inspectorii fiscali o reprezinta inregistrarea contabila efectuata in luna martie pentru factura numarul 59 din 11.03.2015, reprezentand contravaloarea chiriei la raft pentru tigaretele expuse. Astfel, pentru aceasta factura, acestora nu li s-a prezentat contractul de prestari servicii incheiat intre cele doua parti, pe motiv ca acesta a fost pierdut in arhiva externalizata, unde societatea isi tine toate documentele arhivate. Pe langa contract, inspectorii fiscali au cerut si notificarea de TVA pe care trebuiau sa o primeasca de la furnizor pentru a avea dreptul sa isi deduca TVA-ul aferent acestor servicii, notificare care nu le-a fost prezentata, pe motiv ca aceasta nu a fost primita inca, dar ea va sosi in cursul acestei luni. Conform normelor fiscale in vigoare, din cele prezentate mai sus, SC JTI Manufacturing SA nu avea dreptul la deducerea TVA-ului fara sa fi primit notificarea, acest TVA fiind scutit cu drept de deducere, iar pe factura furnizorului trebuia sa fie specificat „scutit cu drept de deducere conform articolului 141, alineatul 2, litera e. De asemenea, in lipsa contractului, cheltuiala devine nedeductibila din punct de vedere fiscal, iar inregistrarea corecta trebuia sa fie urmatoarea:
Inregistrarea chiriei la raft
612 = 401 8 760 RON
Cheltuieli cu redeventele, “Furnizori”
locatiile de gestiune si chiriile- nedeductibila”
Pentru restul inregistrarilor contabile aferente perioadei supuse controlului pentru rambursare de TVA, inspectorii fiscali nu au gasit nereguli, notele contabile fiind inregistrate corect si avand documentele justificative necerare pentru deducerea TVA-ului.
In urma celor constatate de catre inspectorii fiscali, JTI Manufacturing SA este nevoita sa isi inregistreze pe cheltuiala toata valoarea totala a TVA-ului respins la rambursare. Acest lucru va avea impact asupra situatiilor financiare ale perioadei urmatoare.
Astfel, in luna mai, societatea va trebui sa efectueze urmatoarele inregistrari:
Pentru TVA-ul dedus pentru serviciile de securitate prestate pentru directorul financiar:
In acest caz, se anuleaza deductibilitatea TVA-ului dar si a cheltuielii
628 = 4424 753,49 RON
“Alte cheltuieli cu serviciile “TVA de recuperat”
executate de terti-nedeductibil.”
Pentru TVA-ul dedus pentru reparatiile auto
Avand in vedere ca nu exista foaie de parcurs intocmita de catre angajat, iar masina nu este utilizata in scop de bussines, jumatate din TVA va fi considerat nedeductibil, dar si cheltuiala aferenta acestuia.
% = 4424 15 792 RON
611.1 “TVA de recuparat” 7 896 RON
“Cheltuieli cu întreținerea și
reparațiile- deductibil”
611.2 7 896 RON
“Cheltuieli cu întreținerea și
reparațiile- nedeductibil”
611.2 = 611.1 32 900 RON
“Cheltuieli cu întreținerea și “Cheltuieli cu întreținerea și
reparațiile- nedeductibil” reparatii- deductibil”
Pentru factura de chirie la raft pentru tigaretele expunse:
Avand in vedere ca nu extista notificare de TVA si nici contractual nu a fost prezentat inspectorilor fiscali, TVA-ul alefent acestei cheltuieli trebuie inclus in costul serviciilor, iar cheltuiala va fi nedeductibila din punct de vedere fiscal.
612 = 4424 1 695, 49 RON
Cheltuieli cu redeventele, “TVA de recuperat”
locatiile de gestiune si chiriile- nedeductibila”
Dupa ce au fost efectuate corectiile in contabilitate, inspectorii fiscali vor verifica daca mai exista TVA de recuperat. In cele de mai jos, voi recalcula soldul contului 4424 TVA deductibila, in urma modificarilor efectuate:
TVA de recuperat inainte de corectiile efectuate = 11 286 RON
Rulaje creditoare in urma ajustarilor efectuate = 1 695,49 RON + 15 792 RON + 753,49 RON = 18 240, 98 RON
Din cele calculate mai sus, rezulta un sold negaltiv al contului 4424 TVA de recuperat, de 11 286 RON – 18 240,98 RON = – 6 954, 98 RON.
Observam faptul ca, in urma controlului fiscal, societatea SC JTI Manufacturing SA a obtinut un TVA de plata de 6 654, 98 RON, suma ce trebuie platita la bugetul de stat, aplicand penalitati pentru fiecare zi de intarziere de 0,05%, incepand cu 26 aprilie 2015.
Dupa efectuarea inspectiei fiscale, inspectorii efectueaza raportul de inspectie fiscala. Avand in vedere faptul ca TVA deductibila a fost modificata fata de sumele inscrise initial in decontul de taxa pe valoarea adaugata, compatimentul cu atributii in acest domeniu, intocmeste decizia de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare rezultate in urma inspectiei fiscale.
Societatea trebuie sa inregistreze in contabilitate TVA de plata rezultat in urma controlului fiscal, dar si plata acestuia la bugetul de stat cu tot cu penalitatile aferente zilelor de intarziere
Inregistrare TVA de plata
4424 = 4423 6 954,98 RON
„TVA de recuperat” „TVA de plata”
Inregistrarea platii TVA-ului la bugetul de stat cu tot cu penalitati
% = 5121 7 108,07 RON
4423 „Conturi la banci in lei” 6 954, 98 RON
„TVA de plata”
6581 153,09 RON
„Despagubiri, amenzi, penalitati”
Calculul penalitatilor = 6 958,98 RON * 0,05% * 44 zile = 153,09 RON.
Toate aceste corectii aduse in contabilitatea societatii in urma inspectiei fiscale, au implicatii si asupra situatiilor financiare, avand in vedere faptul ca unele cheltuieli deductibile au fost recunoscute de catre inspectori ca fiind nedeductibile. Pentru a analiza acest impact, in cele ce urmeaza voi calcula impozitul pe profit datorat inainte si dupa corectiile efectuate:
Tab3. Calculul impozitului pe profit inainte de controlul fiscal
Tab.4 Calculul impozitului pe profit dupa efectuarea controlului
Inregistrarile contabile efectuate eronat in contabilitate din punct de vedere fiscal, descoperite de catre inspectorii fiscali in timpul efectuarii controlului de rambursare de TVA la SC JTI Manufacturing SA au implicatii nu numai asupra taxei pe valoarea adaugata, ci si asupra situatiilor financiare. Astfel, in urma reclasificarilor facute de catre acestia pentru unele cheltuieli din deductibile in nedeductibile, in situatiile mai sus prezentate putem observa faptul ca majorarea cheltuielilor nedeductibile au implicatii asupra cheltuielii cu impozitul pe profit, in sensul cresterii acestuia cu 6 663 RON. Un alt impact este cel asupra rezultatului net al companiei, astfel, daca inainte de efectuarea controlului fiscal societatea prezenta o pierdere in valoare de 670,96 RON, in urma trecerii unor cheltuieli pe nedeductibil, rezultatul companiei prezinta modificari majore, rezultand un profit net de 35 654,82 RON.
Pentru acestea, societatea va fi nevoita sa depuna la administratia fiscala o rectificativa a declaratiei 100- Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat, pentru declararea impozitului corect.
Concluzii si propuneri
In cadrul politicii fiscale, scopul urmarit de catre inspectorii fiscali, il reprezinta achitarea la termen si integral a impozitelor, atat directe cat si indirecte de catre contribuabili si implicarea acestora in mecanismul de formare a veniturilor bugetare. Astfel, desi intotdeauna legile fiscale prevad sanctiuni pentru nerespectarea obligatiilor fiscale, este de preferat, ca in practica, aplicarea lor sa aiba un caracter exceptional. Astfel de sanctiuni aplicate in masa nu au capacitatea sa acopere nevoile bugetare, deci nu pot inlocui cuantumul impozitelor ce formeaza cota de venituri bugetare prevazuta in procesul elaborarii politicii fiscale.
Acesta situatie, este in detrimentul intereselor economico-sociale ale contribuabililor, si din aceasta cauza este foarte important ca acestia sa fie incurajati si determinati, prin stabilirea in mod corect a unor cote de impozit rezonabile, a serviciilor si bunurilor asupra carora se calculeaza cu prevederea scutirilor ce se impun datorita conjuncturii economice.
Dupa parerea mea, principala cauza ce determina aplicarea eronata a reglementarilor privind impozitele indirecte o reprezinta modificarile dese aduse acestora, sau lipsa unor prevederi tranzitorii precise, si intarzierea in elaborarea unor precizari absolut necesare.
Avantajul principal al impozitelor indirecte il reprezinta faptul ca acestea ajuta economia sa se indrepre catre un sistem fiscal mai sigur pentru agentii economici, sistem ce este caracterizat prin transparenta pentru autoritatiole fiscale. Intr-o economie normala, impozitele indirecte, dar mai ales taxa pe valoarea adaugata actioneaza ca o parghie de stimulare a accelerarii vitezei de rotatie atat a marfurilor cat si a capitalurilor, dar, in conditiile actuale ale Romaniei, de blocaj financiar, taxa nu are efecte scontate.
Presiounea fiscala, in contextul crizei economice, este din ce in ce mai apasatoare. Ca si prima propunere de reducere a sarcinii fiscale in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata, o reprezinta extinderea listei de servicii pentru care se aplica o cota redusa de taxa pe valoarea adaugata.
Parerea mea este ca, pentru a sprijinii acentii economici, o prima masura importanta ar fi modificarea legislatiei privint achitarea taxei pe valoarea adaugata la momentul incasarii facturilor, astfel incat agentii economici sa poata amana plata pentru companiile care nu si-au recuperat banii de la clienti.
Ca si concluzie, pentru a nu sugruma mediul de afaceri si pentru a se incerca o relansare economica a tarii noastre, putem afirma ca se doreste o relaxare si o remodelare a fiscalitatii Romaniei.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitate Si Fiscalitate In Dezvoltarea Firmei (ID: 112479)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.