Contabilitate Financiara a Cheltuielilor Si Veniturilor
CAPITOLUL I
ASPECTE TEORETICE PRIVIND CHELTUIELILE ȘI VENITURILE
I.1 Definirea noțiunilor de cheltuieli, costuri și consumațiuni de valori
Mărimea cheltuielilor a constituit din totdeauna pentru agentul economic un element esențial, vis-à-vis de desfășurarea unei activități economice rentabile.
“Noțiunea de cheltuială s-a conturat în teoria și practica economică, drept orice consum de muncă vie și materializată din cadrul unui anumit proces economic productiv sau comercial, în scopul realizării obiectivelor sociale.”
În determinarea costurilor, practica economică are în vedere sfera cheltuielilor de producție, adică acele cheltuieli care formează costurile.
“Când consumațiunile de valori afectează un anumit produs, o anumită comandă, un lot sau o serie de produse, o fază de fabricație ele poartă numele de cheltuială de producție.“
Sfera cheltuielilor de producție mai cuprinde pe lângă consumațiunile de valori productive și cheltuieli adiționale care sunt precis reglementate de legislația financiară (cheltuieli de cercetare-dezvoltare, dobânzi, asigurări sociale, etc.).
Realizarea obiectului de activitate al fiecarei intreprinderi presupune utilizarea factorilor de productie, respectiv a resurselor materiale (bunurile de capital) si a resurselor umane.O parte din aceste resurse se consuma, bunurile de capital circulant : materii prime , materiale consumabile, o alta se depreciaza (bunurile de capital fix), iar altele (resursele umane) trebuie remunerate. Expresia baneasca a consumului factorilor de productie-material si uman-determinata de obtinerea si desfacerea bunurilor materiale, executarea de lucrari si prestarea de servicii reprezinta cheltuielile de exploatare.
Având un loc și un rol unghiular în mecanismul economic, costul producției exprimă, sub raport categorial, esența întregului sistem de raporturi, de legături pe linie de producție și de circulație ce se stabilesc în mod obiectiv între agenții economici, între întreprinzători, între producători și consumatori la un moment dat, nivel, și spații date.
Autonomizarea costului în cadrul valorii este o necesitate obiectivă impusă de cerințele legilor economice și în primul rând de legea valorii. Dacă nu ar fi legea valorii, nu ar fi necesară nici cunoașterea costului, dar fără aceasta nu se poate determina valoarea, întrucât punctul de plecare în acest scop este costul la care se adaugă diferitele elemente ale venitului net.
De asemenea noțiunea de cost este strâns legată de obiectul de activitate, după cum afirma prof. dr. Voinea: “Costurile cuprind numai ceea ce se referă exclusiv la o producție pe unitate de prestațiune sau ceea ce cade asupra unui singur obiect“.
Prin consum valorile își modifică atât forma fizică și potențială cât și unitatea inițială, transformându-se în bunuri ori servicii, care satisfac acum alte nevoi ale consumatorului, sau, uneori, aceste consumuri de valori neregăsindu-se în nimic.
În funcție de obiectul generator al consumațiunii de valori distingem: consumațiuni de valori accidentale, consumațiuni de valori neutre, consumațiuni de valori cu caracter special și consumațiuni de valori productive.
Materiile prime, materialele, salariile, amortizarea mijloacelor fixe și alte bunuri care se consumă în vederea obținerii unei alte valori poartă denumirea de “consumațiuni de valori productive”. Ele sunt socialmente necesare și formează costul de producție.
Calificativul “neutre” atribuit unei categorii distincte de consumațiuni (“consumațiuni neutre”) are menirea de a identifica acele consumațiuni de valori ce apar în procesul de producție, dar care nu se regăsesc în valoarea bunurilor obținute și a serviciilor prestate. Ele nu apar în condițiile normale de desfășurare a activității, ci numai atunci când se semnalează defecțiuni în organizarea procesului de producție. Se cuprind aici consumațiunile generate de întreruperea activității din cauze interne, lipsuri de valori materiale peste normele legate de perisabilități.
Aceste consumațiuni este de dorit să nu apară, dar dacă totuși apar ele trebuie trecute în sarcina persoanelor vinovate, altfel consumațiunile vor avea efect substractiv asupra profitului.
Consumațiunile de valori accidentale apar în activitatea unităților economice din cauza acțiunii negative a factorilor naturali, cum ar fi: trăsnete, inundații, cutremure. Aceste consumațiuni au avut inițial un caracter productiv, dar pentru că nu se regăsesc într-un produs ori serviciu, ele îmbracă forma consumațiunilor de valori accidentale.
Sub denumirea de “consumațiuni de valori cu caracter special“ sunt cuprinse valorile consumate în vederea realizării obiectivelor și acțiunilor finanțate din fonduri speciale, alimentate de la buget ori din anumite prelevări, din rezultate financiare favorabile (cheltuieli cu pregătirea personalului, cheltuieli de protocol, cheltuieli cu prevenirea inundațiilor).
I.2 Clasificarea cheltuielilor
Clasificarea cheltuielilor are ca obiective principale, următoarele: calcularea costului și comparabilitatea cheltuielilor, după natura activității ce le generează, cu veniturile.
Din punct de vedere al organizării informațiilor privind costurile, este important a se cunoaște următoarele clasificări ale cheltuielilor:
În scopul satisfacerii muncii de programare, evidență și calculare a costului unitar al produselor, cheltuielile de producție se structurează pe articole de calculație.(vezi fig. nr. I.1).
Articole de calculație
Fig. nr. I.1. Structura cheltuielilor de producție pe articole de circulație
Structura pe articole de calculație are în vedere oglindirea gradului de participare a fiecărei secții, compartiment, etc., la formarea costului întregii producții, precum și cota parte din fiecare fel de cheltuieli care revin pe produs.
Un criteriu important după care se clasifică cheltuielile unei societăți comerciale este constituit de modul de participare a cheltuielilor la realizarea obiectivului firmei. Astfel, cheltuielile se împart în: directe și indirecte.
Cheltuielile directe sunt indisolubil legate de executarea unui produs sau lucrare, într-un anume loc de fabricație și pot fi individualizate asupra acestuia, din această grupă făcând parte: materii prime și materiale directe, salarii directe, impozitul pe salarii și contribuția la asigurările sociale.
Cheltuielile indirecte, sunt generate îndeosebi de executarea simultană a mai multor produse, sau secții de fabricație comune diferitelor produse sau lucrări, fapt pentru care aceste cheltuieli nu pot fi identificate ca aparținând costului unui anumit produs. Dintre acestea fac parte o mare diversitate de cheltuieli, cum ar fi: reparațiile, întreținerile și amortizările utilajelor consumul de energie, combustibil, apă, salariile personalului din administrație.
În funcție de momentul efectuării și al includerii în costul producției, putem avea: cheltuieli privind perioada curentă, cheltuieli înregistrate în avans și cheltuieli preliminate.
Cheltuielile curente ale perioadei în curs sunt efectuate și se includ în totalitatea lor în costul efectiv al producției realizate în perioada respectivă.
Cheltuielile înregistrate în avans sunt efectuate în perioada curentă, dar privesc producția perioadelor viitoare de gestiune în al căror costuri se includ treptat pe măsura ajungerii lor la scadență.
Cheltuielile preliminate, denumite și rezerve, sunt acele cheltuieli care urmează a fi efectuate în perioadele viitoare de gestiune, dar care trebuie incluse în costurile perioadei curente, evitându-se în modul acesta încărcarea costului produselor cu sumele respective numai în lunile în care s-ar efectua de fapt cheltuiala ca atare.
Din punct de vedere al includerii lor în costul de producție cheltuielile se grupează în:
Cheltuieli care se includ atât în costul planificat, cât și în cel efectiv;
Cheltuieli care se includ numai în costul efectiv; intră aici acele cheltuieli care nu sunt prevăzute, dar dacă totuși apar ele se includ în costul efectiv;
Cheltuieli care nu se includ nici în costul planificat, nici în cel efectiv, recuperându-se de la terți sau din rezultatele financiare.
În funcție de dependența față de mărimea și evoluția volumului fizic al producției, cheltuielile de producție se împart în : variabile și fixe.
Cheltuielile variabile sunt acelea a căror mărimi evoluează proporțional cu producția la care se referă, fiind însă relativ fixe sau constante pe unitate de produs, cum sunt: consumurile de materii prime și materiale auxiliare directe, remunerații directe, energia, combustibilul, etc.
Cheltuielile fixe sunt acelea care au un nivel relativ constant, indiferent de oscilațiile volumului de producție, cum sunt: cheltuielile generale de administrație, o parte din cheltuielile de desfacere, etc.
Din punct de vedere al naturii activităților ce le generează, cheltuielile pot fi: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare și cheltuieli excepționale. Acestora li se adaugă cheltuielile cu amortizările și provizioanelor, grupate pe naturile de cheltuieli prezente, ca și cele cu impozitul pe profit.
I.3 Definirea noțiunii de venituri
In totalul veniturilor obtinute de o întreprindere, majoritatea o detin veniturile provenind din activitatea de exploatare, respectiv din vanzarea de produse sau marfuri, executarea de lucrari si prestarea de servicii, potrivit specificului obiectului sau de activitate.
Venitul nu se poate obține decât prin corelarea producției obținute cu cerințele pieței, întrucât obținerea unei producții fără desfacere este un nonsens. Definirea conceptului de venit (ca și cel de cheltuială) este strâns legat de relațiile de proprietate, pe acestea întemeindu-se gestiunea.
În condițiile economiei de piață, factorul juridic este dominant în întreaga activitate a unității patrimoniale generatoare de cheltuieli și venituri.
Ca și în cazul cheltuielilor, veniturile, în concepția franceză, sunt reprezentate de totalitatea operațiilor economice care afectează întreprinderea prin mărimea activului, dacă se înregistrează în prealabil dreptul asupra clienților, sau prin diminuarea pasivului, cum ar fi, de exemplu, cazul diminuării provizioanelor dacă acestea rămân fără obiect.
O definiție mai simplistă prezintă veniturile ca totalitatea valorilor produse și vândute pe piață.
Termenul de venit este organic legat de cel de producție. Dar producția poate căpăta mai multe expresii, de unde și mărimi diferite de venituri, și anume: producția fabricată (neterminată și finită), producția vândută (vânzările), producția încasată. Se remarcă faptul că o serie de venituri nu sunt generate de producție, de exemplu transferurile de valoare pe care unii terți le-au făcut în favoarea întreprinderii (subvenții, venituri financiare provenite de la filialele întreprinderii).
De aceea în U.S.A., pentru venituri generate de producție se utilizează termenul de venituri (revenus), iar pentru cele din afara producției, termenul de câștiguri (gains).
I.4 Clasificarea veniturilor
În noul sistem de contabilitate, organizarea evidenței veniturilor și concepția generală despre venituri se schimbă fundamental în ideea delimitării eforturilor și efectelor economico-financiare cu foarte mare claritate, asupra unei anumite perioade de gestiune.
Aceste aspecte se referă la :
Contravaloarea produselor, lucrărilor și serviciilor facturate se constituie ca venit al perioadei de gestiune încă din momentul facturării, indiferent dacă acestea se încasează în cursul aceluiași exercițiu sau în cele viitoare;
Valoarea producției finite sau în curs de execuție destinată activității investiționale a întreprinderii, se constituie de asemenea ca venit al perioadei;
Valoarea producției finite, mărfurilor și a producției nefinalizate se consideră venit al perioadei de gestiune în care acestea au fost obținute luând în considerare creșterea sau descreșterea stocului la sfârșitul perioadei față de începutul perioadei.
Contabilitatea financiară reflectă cheltuiel, veniturile, în concepția franceză, sunt reprezentate de totalitatea operațiilor economice care afectează întreprinderea prin mărimea activului, dacă se înregistrează în prealabil dreptul asupra clienților, sau prin diminuarea pasivului, cum ar fi, de exemplu, cazul diminuării provizioanelor dacă acestea rămân fără obiect.
O definiție mai simplistă prezintă veniturile ca totalitatea valorilor produse și vândute pe piață.
Termenul de venit este organic legat de cel de producție. Dar producția poate căpăta mai multe expresii, de unde și mărimi diferite de venituri, și anume: producția fabricată (neterminată și finită), producția vândută (vânzările), producția încasată. Se remarcă faptul că o serie de venituri nu sunt generate de producție, de exemplu transferurile de valoare pe care unii terți le-au făcut în favoarea întreprinderii (subvenții, venituri financiare provenite de la filialele întreprinderii).
De aceea în U.S.A., pentru venituri generate de producție se utilizează termenul de venituri (revenus), iar pentru cele din afara producției, termenul de câștiguri (gains).
I.4 Clasificarea veniturilor
În noul sistem de contabilitate, organizarea evidenței veniturilor și concepția generală despre venituri se schimbă fundamental în ideea delimitării eforturilor și efectelor economico-financiare cu foarte mare claritate, asupra unei anumite perioade de gestiune.
Aceste aspecte se referă la :
Contravaloarea produselor, lucrărilor și serviciilor facturate se constituie ca venit al perioadei de gestiune încă din momentul facturării, indiferent dacă acestea se încasează în cursul aceluiași exercițiu sau în cele viitoare;
Valoarea producției finite sau în curs de execuție destinată activității investiționale a întreprinderii, se constituie de asemenea ca venit al perioadei;
Valoarea producției finite, mărfurilor și a producției nefinalizate se consideră venit al perioadei de gestiune în care acestea au fost obținute luând în considerare creșterea sau descreșterea stocului la sfârșitul perioadei față de începutul perioadei.
Contabilitatea financiară reflectă cheltuielile și veniturile din momentul angajării lor. Conform acestei concepții sunt considerate componente ale veniturilor următoarele:
Toate încasările din vânzările produselor fabricate, mărfurilor vândute, lucrărilor executate și serviciilor prestate din momentul nașterii dreptului de a le încasa. Sunt asimilate acestora și variația stocurilor de produse fabricate și comenzi în curs de execuție de la finele exercițiului financiar față de cele de la începutul acestuia.
Alte venituri generate de activitatea de exploatare curentă, din participarea la tranzacții financiare sau din activități excepționale;
Diminuări ale provizioanelor create în exercițiul financiar anterior în măsura în care acestea au rămas fără obiect.
Conform Regulamentului de aplicare a Legii contabilității, principalele elemente care formează veniturile unității patrimoniale sunt sumele sau valorile încasate sau de încasat, din:
Livrările de bunuri, executarea de lucrări, prestări de servicii și din avantajele pe care unitatea patrimonială a consimțit să le primească;
Executarea unei obligații legale sau contractuale din partea terților;
Venituri excepționale.
În cadrul veniturilor pentru determinarea rezultatului exercițiului se cuprind de asemenea, veniturile din: producția stocată, producția imobilizată, diminuarea sau anularea provizioanelor, prețul de vânzare al activelor cedate.
Tot în vederea delimitării exacte a veniturilor pe anumite exerciții financiare, veniturile se clasifică astfel:
Venituri curente, constatate, înregistrate și încorporate în rezultatul exercițiului respectiv;
Venituri înregistrate în avans, sunt constatate în exercițiul “N” dar încorporate în exercițiul “N+1”;
Venituri de realizat, sunt venituri realizate efectiv în cursul exercițiului ”N” încorporate în rezultatele aceluiași exercițiu, pentru care nu s-au întocmit documentele de înregistrare.
Din punctul de vedere al asigurării compatibilității și comparabilității cu cheltuielile, veniturile se grupează astfel:
venituri din activitatea de exploatare, incluzându-se aici venituri din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate și din alte activități;
venituri din producția stocată;
venituri din producția de imobilizări;
venituri din subvenții de exploatare, alte venituri de exploatare;
venituri financiare;
venituri excepționale;
venituri din provizioane.
I.5 Noțiunea de rezultat financiar final
Unul din imperativele determinante pentru existența și dezvoltarea oricărui agent economic, îl constituie acela al organizării și desfășurării întregii activități pe principii de eficiență economică și financiară.
Cea mai concretă formă de manifestare a eficienței la nivelul unei unități patrimoniale, o reprezintă rezultatele obținute în urma desfășurării activității.
Rezultatul financiar se definește ca fiind totalitatea mijloacelor bănești care rezultă din activitatea economică desfășurată de firmă într-o perioadă de timp, de regulă un an.
Rezultatul se determină de o manieră precisă ca o diferență dintre anumite venituri și anumite cheltuieli. Conceptul de rezultat este subiectiv, deoarece el depinde de persoana în contul căreia se ține contabilitatea (proprietarul unității, ansamblul investitorilor și aportori de capitaluri și salariați), de principiile contabile, de un sistem contabil sau altul (cost istoric, contabilitate de inflație), precum și de politica adoptată de întreprindere în materie de evaluare patrimonială (cum ar fi metodele de evaluare a stocurilor).
Din punctul de vedere al momentului din ciclul de afaceri în care poate fi înregistrat rezultatul, menționăm următoarele variante:
în momentul lansării comenzii de producție (înregistrarea unui rezultat viitor);
în momentul cumpărării elementelor destinate fabricației (începutul ciclului);
în momentul producției (pe măsura avansării în procesul de producție);
în momentul stocării produselor finite;
în momentul încasării.
Contabilitatea financiară operează astăzi cu două logici:
Teza conform căreia rezultatul ar trebui să fie contabilizat în mod progresiv, pe tot parcursul ciclului de producție, pe măsura avansării produselor sau livrărilor;
Teza conform căreia rezultatul nu trebuie să se înregistreze decât într-un moment al ciclului, cu predilecție atunci când există o mare probabilitate de obținere a rezultatului (vânzare, încasare, expirarea termenului de garanție).
Am menționat mai sus că rezultatul se determină de o manieră precisă ca diferență dintre anumite venituri și anumite cheltuieli. Astfel, interfața dintre venituri și cheltuieli este prezentată în fig. nr. I 2:
Fig. nr. I.2 Interfața dintre venituri și cheltuieli
La rândul său, producția exercițiului se determină pa baza relației:
Rezultatul exercițiului (profit sau pierdere) cuprinde rezultatul curent, rezultatul excepțional și impozitul pe profit.
Rezultatul excepțional reprezintă diferența dintre veniturile din operațiuni curente, adică veniturile din exploatare și veniturile financiare, și cheltuielile curente, respectiv cheltuieli de exploatare și cheltuieli financiare.
Rezultatul excepțional se determină prin diferența dintre veniturile și cheltuielile excepționale, ca urmare a unor operațiuni efectuate de unitatea patrimonială, care nu sunt legate de activitatea normală, curentă a acesteia.
Rezultatul exercițiului este reflectat de soldul final al contului de profit și pierderi.
CAPITOLUL II
PARTICULARITĂȚI PRIVIND ACTIVITĂȚILE
ECONOMICO – FINANCIARE LA SOCIETATEA GABISTEL S.R.L.
II.1 Prezentarea generală a unității GABISTEL S.R.L.
Situată la 6 km de Onești, în apropierea drumului E 57A, societatea comercială GABISTEL S.R.L. Onești are forma unei societăți comerciale cu răspundere limitată, înființată conform prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale.
Societatea este persoană juridică română, iar obligațiile ei sunt garantate cu patrimoniul social, având numărul de înmatriculare în Registrul Comerțului J04/2323/1997.
În prezent, sediul societății este în localitatea Onești, strada Pajura, nr. 11, cod poștal 5450, telefon/fax 034/316997. Codul fiscal este R 142.
Capitalul social al societății este în prezent de 2.000.000 lei.
Principala activitate a SC GABISTEL S.R.L. este intermediere și comercializarea produselor chimice si a uleiurilor minerale.
.
FURNIZORII
Aprovizionarea de la furnizori cu materii prime, materiale, energie, apă și alte utilități specifice activității societății comerciale se realizează prin intermediul serviciului aprovizionare, care întocmește și nota de intrare recepție.
Plata furnizorilor se face de către serviciul financiar pe baza facturii primite de la furnizor, iar la serviciul contabilitate se realizează înregistrarea în jurnalul de cumpărări.
Principalii furnizori sunt:
RAFO Onești
RENEL
ONEDIL Onești
METAL INVEST SA Comanesti
CHIMCOMPLEX Borzești
DODO SRL Onești
SUPERFAST SRL Bucuresti
CLIENȚI
În cadrul serviciului de contabilitate se întocmesc facturile, dar și descărcarea gestiunii pentru marfa vanduta
Principalii beneficiari ai societății sunt:
TRANCIPRI SRL ONESTI
IANCOM SRL SIBIU
CIPELCOM SRL STEFAN CEL MARE
BERISTEANU SRL SUVEAVA
VALANDRE SRL ALBA IULIA
ALȚI PARTENERI
În afara legăturilor pe care le are cu furnizorii și cu clienții, GABISTEL S.R.L. Onești mai are relații cu: Banca Comerciala Română, Filiala Onești, Bancpost Onești, bănci la care are deschise conturi în lei și prin intermediul cărora realizează toate operațiile de încasări și plăți, precum și cu Administrația Financiară Onești, în ceea ce privește datoriile către bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul local.
II.2 Evoluția principalilor indicatori economico-financiari
O imagine despre performanțele firmei în domeniul său de activitate, se poate avea analizându-se principalii indicatori economico-financiari: cifra de afaceri (CA), profitul() și productivitatea muncii (w).
Cifra de afaceri se poate defini ca fiind suma totală a încasărilor din operații comerciale efectuate de o întreprindere într-o anumită perioadă de timp, de regulă un an.
Profitul reprezintă o formă transformată a plus valorii obținută de întreprinzător ca urmare a investirii întregului capital fix și circulant.
Productivitatea muncii se definește ca fiind o cantitate de valori de întrebuințare create de munca vie într-o anumită perioadă de timp sau eficiența cu care este cheltuită o anumită cantitate de muncă în procesul de producție.
Productivitatea muncii se poate determina ca raport între valoarea producției create într-o anumită perioadă de timp și numărul de lucrători calculați ca necesar.
II.3. Structura organizatorică și funcțională
Conceptul de organizare poate fi definit ca fiind calea prin care o firmă își atinge scopul. Stabilirea responsabilității pe orizontală este redată în figura nr. II.5.
Prin structură organizatorică se înțelege stabilirea pe linie verticală a autorității (organigrama). Astfel, o activitate poate fi demarată doar dacă are acordul persoanelor autorizate. Alături de autoritate este des întâlnită noțiunea de delegare de autoritate, care se explică prin aceea că organul de conducere având în subordine diverse activități de importanță diferită, deleagă o anumită persoană pentru a se ocupa de o anumită problemă.
Structura compartimentală atribuie fiecărui director responsabilitatea pentru producerea și comercializarea unui singur produs, de exemplu: director secție produs “A”, director secție produs “B”, etc. Un principal avantaj al acestei structuri îl constituie înlăturarea conflictelor de interese specifice structurii funcționale, de exemplu: conflict dintre compartimentul producție, cu interesul de a crește volumul de produse și compartimentul marketing, cu interesul de a vinde cât mai mult din stoc.
S.C. GABISTEL S.R.L. este organizată conform structurii funcționale, care de altfel este și cea mai potrivită pentru o firmă ce este implicată într-o singură afacere (intermediere uleiuri minerale).
Deciziile strategice în cadrul societății sunt luate de către administratori. Ei dictează direcțiile de acțiune ori de câte ori apar situații deosebite.
Fig. nr. II.5 Organigrama unității
Directorul economic răspunde de corectitudinea informațiilor privind situația patrimoniului și situația financiară, de asigurare a resurselor cu minimum de cheltuieli, precum și de buna desfășurare a activităților de calcul a situațiilor stocurilor, clienților.
II.4. Atribuțiile resortului contabilitate în domeniul
cheltuielilor și veniturilor
Potrivit Legii contabilității nr.82/1991 “Obiectul contabilității patrimoniului îl constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile și imobile, inclusiv solul, bogățiile naturale, zăcămintele și alte bunuri cu potențial economic, disponibilități bănești, titluri de valoare, drepturile și obligațiile persoanelor juridice, precum și cheltuielile și veniturile și rezultatele obținute din acestea.
Atribuțiile compartimentului contabilitate, condus de contabilul șef, în domeniul cheltuielilor și veniturilor sunt stabilite atât de lege cât și de statutul societății.
În vederea eliminării unor riscuri financiare și economice (lipsuri de lichidități, rupturi de stoc) ce ar putea interveni în desfășurarea activității, firma, prin resortul contabilitate își fundamentează la începutul exercițiului financiar, bugetul de venituri și cheltuieli. Acesta se întocmește pe baza informațiilor din exercițiul anterior și al obiectivelor perioadei viitoare. De asemenea, pentru stabilirea costului de producție, compartimentul contabilitate delimitează riguros cheltuielile în timp.
Tot în domeniul cheltuielilor, potrivit Legii contabilității, contabilitatea cheltuielilor se ține după natura lor economică (cheltuieli cu materii prime și materiale, salarii, obligații fiscale, cheltuieli cu amortizări și provizioane, cheltuieli excepționale), pe grupe de cheltuieli și activități, pentru a asigura comparabilitatea acestora cu veniturile obținute și stabilirea rezultatului financiar pe structura activităților ce le-au generat.
În privința veniturilor, potrivit Legii contabilității, resortul contabilitate asigură încadrarea veniturilor pe feluri și grupe de activități pentru a se asigura compatibilitatea și comparabilitatea cu cheltuielile ocazionate pentru obținerea veniturilor și stabilirea pe această bază a rezultatelor financiare pe structura activităților ce le-au generat.
Contabilitatea, ca principal instrument ce asigură evidența elementelor și operațiilor patrimoniale legate de schimburile și relațiile cu terții, precum și a rezultatelor financiare, furnizează informații esențiale în vederea asigurării bunei desfășurări a activității curente (inclusiv controlul) și a planificării activității viitoare cum ar fi: calculul cifrei de afaceri, prin însumarea veniturilor realizate din livrări de bunuri, executarea de lucrări și prestările de servicii și alte venituri din activitatea de exploatare, mai puțin rabaturile, remizele și alte reduceri acordate clienților; urmărirea și controlul executării bugetului de venituri și cheltuieli în scopul realizării acestuia, evidența îndeplinirii planului de livrări, pe produse și clienți, potrivit condițiilor stabilite prin contracte economice ca premisă fundamentală a realizării veniturilor.
În contabilitate, pentru reprezentarea cheltuielilor și veniturilor, se pornește de la caracterul de proces al activităților consumatoare de resurse și producătoare de rezultate.
Ocazionarea cheltuielilor și crearea veniturilor se derulează în mai multe etape succesive sau simultan în timp. Astfel, în cazul procesului cheltuielilor se întâlnesc patru momente: angajarea, consumul, plățile, imputarea.
Angajarea are loc în momentul în care se contractează obligația bănească generatoare de plăți sau consumatoare de resurse.
Consumul este specific utilizării efective sau “sacrificării” resurselor în scopul satisfacerii unor nevoi productive sau neproductive după caz.
Plățile constau în achitarea unor sume de bani ca echivalent în cadrul relațiilor financiare.
Imputarea reprezintă momentul când cheltuielile sunt decontate asupra rezultatelor obținute.
În cadrul procesului de creare a veniturilor se delimitează patru momente: producția, facturarea sau vânzarea pe credit, încasarea, încorporarea.
Producția este momentul creării rezultatului ca produs al activității consumatoare de resurse.
Facturarea sau vânzarea pe credit constă în transferarea dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător.
Încasarea reprezintă etapa în care rezultatul vândut se transformă în bani.
Încorporarea este o etapă strict contabilă prin care veniturile sunt înglobate în rezultate pentru a absorbi cheltuielile corespondente.
CAPITOLUL III
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A CHELTUIELILOR AGENȚILOR ECONOMICI
III.1. Purtători primari de informații privind cheltuielile de producție
Modificările elementelor de activ și pasiv sunt urmarea diferitelor operații întreprinse. Contabilitatea ia cunoștință cu aceste fapte prin intermediul documentelor sau purtătorilor de informații. În măsura în care faptele consemnate în ele declanșează înregistrări în contabilitate, ele devin documente justificative pentru contabilitate.
Pentru ca informațiile să fie complete, sigure, exacte și actuale, trebuie ca înscrierea fenomenelor și proceselor economice pe suportul de informații să se facă la originea lor, adică în momentul și la locul în care se produc. Actul în sine poartă numele de documentare, iar produsul, de document primar.
În acest sens, documentul justificativ poate fi definit ca fiind actul scris întocmit pentru consemnarea la origine a operațiilor contabile servind ca dovadă a înfăptuirii acestora..
Într-un document justificativ, pe baza căruia urmează să se facă înregistrarea în contabilitate, trebuie să se regăsească următoarele elemente: denumirea documentului, denumirea și sediul unității economice care a întocmit documentul, numărul documentului și data acestuia, menționarea părților care participă la efectuarea operației (când este cazul), conținutul operației economice sau financiare, iar în cazurile necesare și temeiul legal al efectuării ei, datele cantitative și valorice aferente operațiilor economice sau financiare efectuate, semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operației economice sau financiare a persoanelor însărcinate cu executarea controlului financiar sau preventiv și a persoanelor în drept să aprobe operațiile respective.
Identificarea cheltuielilor de producție se realizează cu ajutorul purtătorilor de informații. În cazul cheltuielilor de producție, ei reflectă consumul efectiv de timp și materiale, precum și cantitatea și calitatea produselor obținute din fabricație.
Cu ajutorul purtătorilor de informații se realizează un control zilnic al integrității proprietății asupra mijloacelor de producție și controlul asupra mișcării materialelor în timpul procesului de fabricație.
Purtătorii primari de informații privind cheltuielile de producție sunt tipizați, ceea ce nu îngrădește inițiativa agentului economic de a-i simplifica și raționaliza permanent, adaptându-i la specificul activității proprii.
Purtătorii primari de informații necesari pentru înregistrarea cheltuielilor de producție, sunt corespunzători naturii cheltuielilor. În ele se consemnează consumul de factori de producție, cum ar fi: materiale, salarii, amortizarea imobilizărilor, mijloace bănești.
Dintre cei mai reprezentativi purtători de informații privind cheltuielile de producție menționăm: bonul de consum și fișa limită de consum, care intră în sfera cheltuielilor materiale, fișa de evidență a salariilor ce aparține domeniului cheltuielilor cu salariile, procesul verbal de scoatere din funcțiune al mijloacelor fixe în cadrul cheltuielilor cu active imobilizate, ordinul de plată, ce aparține domeniului cheltuielilor cu mijloace bănești.
Bonul de consum (sau bonul de materiale) stă la baza eliberării de materiale din magazie, înregistrarea lor în contabilitate și este act justificativ de primire în secțiile de producție. Bonul individual se folosește pentru eliberarea unui singur fel de material, iar pentru eliberarea mai multor materiale necesare comenzii sau produsului se întocmește bonul colectiv de materiale.
Predarea documentelor privind mișcarea materialelor la contabilitate, se face cu ajutorul borderoului de produse al documentelor.
Circuitul bonului de consum este prezentată în figura nr. III.1:
Fig. nr. III.1 Circuitul bonului de consum
Fișa limită de consum sau fișa limită de materiale, se folosește atunci când se eliberează zilnic sau în mod repetat, același feluri de materiale pentru aceiași comandă sau lucrare. Fișa se întocmește pentru un singur fel de materiale și pentru o singură lună, sau pentru mai multe feluri de materiale din aceiași gestiune, din aceiași grupă și care privesc aceiași comandă.
Evidența muncii prestate se organizează astfel încât să se asigure cuantumul muncii depuse individual, producția rezultată cantitativ și calitativ pe produs, operații, etc. Pe baza evidenței muncii prestate este posibilă calcularea exactă și la timp a cuantumului retribuției la care are dreptul fiecare persoană potrivit cantității și calității muncii depuse, cunoașterea retribuțiilor și a întreruperilor în muncă și calculul just al răspunderii materiale.
Ținând seama de sistemul de plată aplicat în întreprindere (evidență pontaj sau retribuție în acord)se întocmesc purtătorii de informații. Pe baza bonului de lucru individual se întocmește fișa de evidență a salariilor, care arată timpul de lucru efectiv și a remunerațiilor, precum și reținerile din salarii .
Pe baza fișei de evidență a salariilor se întocmește statul de salarii, prin care se calculează și se plătesc remunerațiile curente ale salariaților. Schematic, colectarea informațiilor pentru plata remunerațiilor este prezentată în figura nr.III.2:
Fig. nr. III.2. Colectarea informațiilor privind salariile
Procesul verbal de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe, de declasare a unor bunuri este elaborat de comisia de casare.
După transferarea de către mijlocul fix a întregii valori asupra bunurilor produse, comisia de casare întocmește “Procesul verbal de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe", ca document de înregistrare în evidența operativă și în contabilitate. Schematic, evidența operativă a casării mijloacelor fixe, se prezintă ca în figura nr. III.3:
Fig. nr. III.3 Evidența operativă a casării mijloacelor fixe
După terminarea lucrărilor sau recepția bunurilor de la terți, compartimentul contabilitate completează cele trei exemplare ale ordinului de plată, le semnează pentru acceptarea plății și le depune la banca sa (banca clientului). Banca clientului verifică legalitatea operației, restituie un exemplar clientului și după înregistrarea documentului în contul acestuia, restituie un exemplar din ordinul de plată la banca furnizorului.
Schematic, destinațiile ordinului de plată sunt prezentate în figura nr. III.4.
Fig. nr. III.4 Destinațiile ordinului de plată
III.2. Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor de exploatare
Contabilitatea financiară reflectă cheltuielile în raport de natura activităților care le ocazionează (exploatare, financiare și excepționale) și de natura resurselor consumate.
Din ansamblul cheltuielilor de exploatare fac parte următoarele grupe de conturi:
60 ”Cheltuieli cu materii prime, materiale și mărfuri”;
61 ”Cheltuieli cu lucrări și servicii executate cu terți”;
62 ”Cheltuieli cu alte servicii executate de terți”;
63 ”Cheltuieli cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate”;
64 ”Cheltuieli cu personalul”
65 ”Alte cheltuieli de exploatare”.
De asemenea, vom include aici și contul 681 “Cheltuieli de exploatare privind amortizările și provizioanele”.
Toate conturile utilizate pentru evidența cheltuielilor de exploatare au funcție de activ, debitându-se cu cheltuielile efective ale perioadei și creditându-se la finele exercițiului financiar cu întregul sold transferat asupra contului 121 ”Profit și pierdere”.
III. 2. 1. Cheltuieli cu materii prime și materiale
Oglindirea cheltuielilor ocazionate de consumul de materii prime și materiale în activitatea de producție, în scopul obținerii de produse finite, executării de lucrări sau prestării de servicii pentru terți se face diferit în funcție de metoda de evidență a stocurilor practicată de unitatea patrimonială (inventarul permanent în cazul unității studiate).
În cazul inventarului permanent fiecare intrare de bunuri se înregistrează cantitativ și valoric în conturile de stocuri corespunzătoare. Această înregistrare se face la nivelul contului sintetic, cantitățile evaluându-se la costul de achiziție sau costul de producție, fiecare ieșire se evaluează cantitativ și valoric în conturile respective de stocuri. Rezultă că este posibil să se cunoască în permanență cantitățile și valorile de bunuri existente în stoc.
Metoda inventarului intermitent constă în inventarierea la sfârșitul perioadei de gestiune a diferitelor stocuri. Datorită metodologiei de lucru impusă de această metodă, în cursul perioadei de gestiune valoarea stocurilor existente nu se poate cunoaște cu exactitate decât cu un efort de realizare a unui inventar fizic valorizat
Contul 600 ”Cheltuieli cu materiile prime”, în varianta inventarului permanent, ține evidența cheltuielilor ocazionate de consumul de materii prime în activitatea de producție în scopul obținerii de produse finite și semifabricate, executării de lucrări sau prestări de servicii pentru terți.
Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu materiile prime este redată în figura nr.III.5.
D 600 “Cheltuieli cu materiile prime” C
D 300 ”Materii prime” C D 300 ”Materii prime” C
1 3
D 308 ”Diferențe de preț la materii C D 121 ”Profit și pierdere” C
prime și materiale
2 4
Fig. nr. III.5 Reflectarea în contabilitate a consumului de materii prime
1 – înregistrat materiile prime eliberate în consum sau constante lipsă la inventariere
2 – înregistrat diferențe de preț aferente materiilor prime date în consum
3 – înregistrat materiile prime constante plus la inventariere
4 – înregistrat transferul soldului debitor asupra contului de calcul al rezultatului
În cazul intermitent funcționarea contului 600 ”Cheltuieli cu materiile prime” este redată în figura nr. III.6:
D 600 “Cheltuieli cu materiile prime” C
D 401 ”Furnizori” C D 300 ” Materii prime” C
1 3
D 300 ”Materii prime” C D 121 ”Profit și pierdere” C
2 4
Fig. nr. III.6 Funcțiunea contului 600 ”cheltuieli cu materiile prime” în cazul inventarului intermitent
1 – înregistrat achiziționarea de materii prime
2 – înregistrat preluarea în exploatare a stocului inițial de materii prime
3 – înregistrat constatarea la sfârșitul exercițiului a unui stoc de materii prime
4 – înregistrat închiderea contului de cheltuieli cu materiile prime la finele exercițiului.
Alături de contul 600 ”Cheltuieli cu materii prime”, contul 600 ”Cheltuieli cu materiale consumabile” deține ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor de exploatare, evidențiind în debitul lui consumul de materiale necesare obținerii de produse finite, semifabricate, executării de lucrări, sau de servicii.
Este necesară folosirea conturilor sintetice de gradul II care să reflecte fidel și omogen natura cheltuielilor, respectiv: 600 ”Cheltuieli materialele auxiliare”, 6012 ”Cheltuieli privind combustibili ”, 6013 ”Cheltuieli privind materialele pentru ambalat”, 6014 ”Cheltuieli privind piesele de schimb“, 6015 ”Cheltuieli privind semințele și materialele de plantat”, 6016 ”Cheltuieli privind furajele”, 6018 “Cheltuieli privind alte materiale consumabile”.
Contabilizarea cheltuielilor cu materiale consumabile este redată în fig. nr. III.7 și fig. nr. III.8:
D 601 ”Cheltuieli cu materiale consumabile” C
D 301 ”Materialele consumabile” C D 301 ”Materiale consumabile” C
1 3
D 308 ”Diferențe de preț la materii C D 121 ”Profit și pierdere” C
prime și materiale”
2 4
Fig. nr. III.7 Oglindirea în contabilitate a consumului de materiale în varianta inventarului permanent
1 – înregistrat darea în consum sau constatarea lipsă la inventariere a materialelor consumabile
2 – înregistrat diferențele de preț la materiale consumabile date în consum
3 – înregistrat un plus de inventar
4 – înregistrat transferul soldului debitor asupra contului de calcul al rezultatului
Obiectele de inventar și baracamentele și amenajările provizorii ocupă o categorie distinctă în cadrul stocurilor.
Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durată mai mică de un an, indiferent de valoarea lor, precum și bunurile asimilate acestora (echipamente de protecție, echipamentul de lucru, îmbrăcămintea specială, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, aparatele de măsură și control, etc.).
D 601”Cheltuieli cu materiale consumabile” C
D 401”Furnizori” C D 321”Materii prime și materiale C
aflate la terți”
1 4
D 351”Materii și materiale C D 301”Materiale consumabile“ C
aflate la terți”
2 5
D 301”Materiale consumabile” C D 121”Profit și pierdere” C
3 6
Fig. nr. III.8 Funcționarea contului 601 ”Cheltuielile cu materiale consumabile” în cazul inventarului intermitent
1 – înregistrat intrarea în gestiune a materialelor consumabile
2 – înregistrat darea în consum a materialelor consumabile înapoia de la terți
3 – înregistrat darea în consum a materialelor
4 – înregistrat trimiterea materialelor spre prelucrarea la terți
5 – înregistrat constatarea la sfârșitul exercițiului a unui stoc de materiale
6 – înregistrat închiderea contului de cheltuieli privind materialele.
Cu ajutorul contului 602 ”Cheltuieli privind obiectele de inventar” se ține evidența uzurii obiectelor de inventar, inclusă pe cheltuieli, integral la darea în folosință sau eșalonat pe durata mai multor exerciții, în funcție de metoda utilizată.
Conturile cu care intră în corespondență 602”Cheltuieli privind obiectele de inventar sunt prezentate în fig. nr. III.9:
D 602 ”Cheltuieli privind obiectele de inventar “ C
D 322”Uzura obiectelor de inventar” C D 321”Obiecte de inventar” C
1 3
D 328”Diferențe de preț la obiectelor C D 121”Profit și pierdere” C
de inventar”
2 4
Fig. nr. III.9 Înregistrat cheltuielile cu obiecte de inventar
1 – înregistrat darea în folosință a obiectelor de inventar
2 – înregistrat diferența de preț aferentă obiectelor de inventar date în folosință
3 – înregistrat obiectele inventar constatate plus la inventariere
4 – înregistrat transferul rulajul debitor asupra contului de calcul al rezultatului.
Baracamentele și amenajările provizorii sunt bunurile achiziționate sau constituite de unitățile patrimoniale pentru executarea lucrărilor de construcții. Nu se include în această materialele (platforme betonate, drumuri și căi de acces, etc.).
Evidența baracamente și amenajărilor provizorii (vezi fig. nr. III.10):
D 603”Cheltuieli cu baracamente și amenajările provizorii” C
D 603”Baracamente și amenajări C D 121”Profit și pierdere” C
provizorii”
1 2
Fig. nr. III.10 Oglindirea în contabilitate a cheltuielilor cu baracamentele și amenajările provizorii
1 – înregistrat scoaterea (prin vânzare sau demolare) a baracamente și amenajărilor provizorii
2 – înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de rezultate.
Pentru evidențierea cheltuielilor ocazionate de consumurile de materialele stocate, necesare activității unităților patrimoniale se utilizează contul 604 ”Cheltuieli cu materialele nestocate”, care se debitează prin creditul conturilor: 401 ”Furnizorii”, 408 ”Furnizori-facturi nesosite” și 471 ”Cheltuieli înregistrate în avans” (vezi fig. nr. III.11):
D 604 ”Cheltuieli privind materialele nestocate” C
D 401 ”Furnizori” C D 121 ”Profit și pierdere” C
1 4
D 408 ”Furnizori-facturi nesosite” C
2
D 471 ”Cheltuieli înregistrate în avans” C
3
Fig. nr. III.11 Evidențierea consumului de materiale nestocate.
înregistrat aprovizionarea cu materiale nestocate
înregistrat aprovizionarea cu materiale nestocate pentru care nu s-au primit factura
înregistrat materialele nestocate consumabile în mai multe perioade de gestiune
înregistrat închiderea contului de cheltuieli privind materialele nestocate.
Rolul deosebit pe care îl are energia și apa în procesul economic productiv sau comercial, cât și ponderea însemnată ce o dețin în unele ramuri în structura costului de producție, justifică evidențierea separată a cheltuielilor ocazionate de consumurile de energie și apă necesare desfășurării activității patrimoniale.
În acest scop se folosește contul 605 ”Cheltuieli privind energia și apa” ce evidențiază în debitul său valoarea consumurilor de energie și apă efectuate de către unitatea patrimonială în cursul unui exercițiu.
Funcționarea acestui cont este asemănătoare cu a contului 604 ”Cheltuieli privind materialele nestocate”(vezi fig.nr.III.11).
III. 2. 2. Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți
Pentru realizarea producției în procesul de exploatare apar numeroase lucrări și servicii prestate de terți (cheltuieli de întreținere și reparații, cheltuieli de redevențe, locații de gestiune și chirii, cheltuieli cu studiile și cercetările).
Grupa 61”Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți” cuprinde conturile prin care se reflectă în contabilitate acest fel de cheltuieli, respectiv: 611” Cheltuieli de întreținere și reparații”, 612 “Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile”, 614”Cheltuieli cu studiile și cercetările”.
Contul 611”Cheltuieli de întreținere și reparații” ține evidența cheltuielilor de întreținere și reparații executate de terți și suportate de către unitatea patrimonială.
Contabilizarea acestui fel de cheltuieli este prezentată în fig. nr. III.12:
D 611”Cheltuieli de întreținere și pierdere” C
D 401”Furnizori” C D 121”Profit și pierdere” C
1 4
D 408”Furnizori-facturi nesosite” C
2
D 471”Cheltuieli înregistrate în C
avans”
3
Fig. nr. III.12. Oglindirea în contabilitate a cheltuielilor cu întreținerea și reparațiile
1 – înregistrat lucrările de întreținere și reparații executate de terți
2 – înregistrat lucrările de întreținere și reparații executate de terți pentru care nu s-au primit facturi
3 – înregistrat cota parte a cheltuielilor aferente exercițiului
4 – înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.
Contul 612”Cheltuieli cu redevențe, locații de gestiune și chiriile” ține evidența cheltuielilor cu redevențe, locațiile de gestiune și chiriile datorate.
Funcționarea contului 612”Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile” este asemănătoare cu cea a contului 611”Cheltuieli de întreținere și reparații.(vezi fig.nr.III.12)
Cu ajutorul contului 613”Cheltuieli cu primele de asigurare” se ține evidența cheltuielilor cu primele de asigurare stabilite prin contract și suportate de unitățile patrimoniale.
Contabilizarea cheltuielilor cu primele de asigurare este redată în fig.nr.III.13:
D 613”Cheltuieli cu primele de asigurare” C
D 401”Furnizori” C D 121”Profit și pierdere” C
1 7
D 408”Furnizori-facturi nesosite” C
2
D 471”Cheltuieli înregistrate în avans” C
3
D 5121”Conturi la bănci în lei” C
4
D 5311”Casa în lei” C
5
D 5411”Acreditive” C
6
Fig. nr. III.13. Oglindirea în contabilitate a cheltuielilor cu primele de asigurare
1.înregistrat primele de asigurare stabilite prin contract cu furnizorul
2.înregistrat primele de asigurare stabilite prin contract cu furnizorul pentru care s-au primit facturi
3.înregistrat cota parte de cheltuieli cu primele de asigurare achitate anticipat
4.înregistrat primele de asigurare stabilite prin contract și plătite prin virament
5.înregistrat achitarea prin numerar a primelor de asigurare încheiate
6.înregistrat achitarea prin acreditive a primelor de asigurare încheiate
7.înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.
Contul 614 ”Cheltuieli cu studiile și cercetările” ține evidența cheltuielilor ocazionate de procurarea de studii și plata contractelor de cercetare și a contribuției unităților patrimoniale la constituirea fondului special pentru cercetare – dezvoltare, debitându-se în corespondență cu conturile:401”Furnizori”,408”Furnizori-facturi nesosite”, 471”Cheltuieli înregistrate în avans”, 462”Creditori diverși”(vezi fig.nr.III.14)
D 614”Cheltuieli cu studiile și cercetările” C
D 401”Furnizori” C D 121”Profit și pierdere” C
1 5
D 408”Cheltuieli înregistrate în avans” C
2
D 471”Cheltuieli înregistrate în avans” C
3
D 462”Creditori diverși” C
4
Fig. nr. III.14. Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor cu studiile și cercetările
1.înregistrat procurarea de studii
2.înregistrat procurarea de studii pentru care nu s-au primit factura
3.înregistrat cota parte din cheltuielile cu studiile și cercetările aferente exercițiului în curs
4.înregistrat procurarea de studii
5.înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului exercițiului.
III. 2. 3. Cheltuieli cu alte servicii executate de terți
Pentru buna desfășurare a activității unitatea patrimonială apelează la unele servicii indispensabile prestate de terți, cum ar fi: diverse munci sezoniere pe șantiere, transporturi de bunuri și persoane, operațiuni bancare, servicii poștale, etc.
În planul de conturi toate aceste cheltuieli sunt reflectate de conturile din grupa 62”Cheltuieli cu alte servicii executate de terți”, și anume: 621”Cheltuieli cu colaboratorii”, 622”Cheltuieli privind comisioanele și onorariile”, 623”Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate”, 624”Cheltuieli cu transportul de bunuri și de personal”, 625”Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”, 627”Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate”, 628”Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți”.
Pentru evidențierea cheltuielilor cu colaboratorii se folosește contul 621”Cheltuieli cu colaboratorii”.
Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor cu colaboratorii se prezintă ca în fig.nr.III.15:
D 621”Cheltuieli cu colaboratorii” C
D 401”Furnizori” C D 121”Profit și pierdere” C
1 3
D 471”Cheltuieli înregistrate în C
avans”
2
Fig. nr. III.15 Corespondențele stabilite de contul 621”Cheltuieli cu colaboratorii”
1.înregistrat sumele datorate colaboratorilor pentru prestațiile efectuate
2.înregistrat cota parte de cheltuieli aferentă exercițiului curent
3.înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.
Cu ajutorul contului 622 ”Cheltuieli privind comisioanele și onorariile” se ține evidența cheltuielilor reprezentând comisioanele datorate pentru cumpărarea sau vânzarea titlurilor de valoare imobilizate sau a celor de plasament, onorariile de consiliere, contencios, expertizare, precum și altor cheltuieli similare.
Funcționarea contului 622 ”Cheltuieli privind comisioanele și onorariile” este redată în figura nr. III.16:
D 622”Cheltuieli privind comisioanele și onorariile” C
D 401”Furnizori” C D 121”Profit și pierdere” C
1 4
D 408”Furnizori- facturi nesosite” C
2
D 471”Cheltuieli înregistrate în C
avans”
3
Fig. nr. III.16 Funcționarea contului 622 “Cheltuieli privind comisioanele și onorariile”
1.înregistrat comisioanele și onorariile cuvenite terților pentru serviciile prestate
2.înregistrat comisioanele și onorariile cuvenite terților pentru serviciile prestate, pentru care nu s-au primit facturi
3.înregistrat cota parte din cheltuielile cu comisioanele și onorariile aferente exercițiului curent
4.înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului 121”Profit și pierdere”.
Contul 623 ”Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate” ține evidența cheltuielilor ocazionate de serviciile de protocol, reclamă și publicitate prestate de terți”.
Reflectarea în contabilitate a acestui gen de cheltuieli este redată în figura nr. III.17:
D 623”Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate” C
D 401”Furnizori’ C D 121”Profit și pierdere” C
1 7
D 408”Furnizori-facturi nesosite” C
2
D 471”Cheltuieli înregistrate în avans” C
3
D 512”Conturi curente în bănci” C
4
D 531”Casa” C
5
D 542”avansuri de trezorerie” C
6
Fig. nr. III.17 Oglindirea în contabilitate a cheltuielilor legate de protocol, reclamă și publicitate.
1-înregistrat costul serviciilor de protocol, reclamă și publicitate prestate de terți
2-înregistrat costul serviciilor de protocol, și publicitate, pentru care nu s-au primit facturi
3-înregistrat cota-parte de cheltuieli generate de serviciile de protocol, reclamă și publicitate prestate de terți aferente exercițiului de curs
4-înregistrat costul serviciilor de protocol, reclamă și publicitate achitate prin virament
5-înregistrat costul serviciilor de protocol, reclamă și publicitate achitate prin numerar
6-înregistrat costul serviciilor de protocol, reclamă și publicitate achitate prin avansuri de trezorerie.
7-înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de rezultate.
Contul 624”Cheltuieli cu transportul de bunuri și persoane” ține evidența cheltuielilor generate de transportul de bunuri și persoane efectuate de terți în favoarea agentului economic.(vezi fig.nr.18)
D 624”Cheltuieli cu transportul de bunuri și persoane” C
D 401”Furnizori” C D 121”Profit și pierdere” C
1 7
D 408”Furnizori-facturi nesosite” C
2
D 471”Cheltuieli înregistrate în avans” C
3
D 542”Avans de trezorerie” C
4
D 5323”Tichete și bilete de călătorie” C
5
D 512”Costuri la bănci” C
6
Fig. nr. III.18. Contabilizarea cheltuielilor privind transportul de bunuri și persoane
1-înregistrat costul transportului de bunuri și personal
2-înregistrat sumele datorate terților pentru serviciile de transport prestate, dar pentru care nu s-au primit încă factura
3-înregistrat cuantumul de cheltuieli datorate terților din totalul cheltuielilor anticipate înregistrate, privind serviciile de transport prestate de terți
4-înregistrat plata prin avansuri de trezorerie a serviciilor de transport
5-înregistrat valoarea biletelor și tichetelor de călătorie
6-înregistrat plata prin cont curent a serviciilor de transport
7-înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.
Contul 625 ”Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferuri” înregistrat în debitul său sumele plătite pentru deplasările, detașările și transferările personalului.
În contabilitate aceste cheltuieli se evidențiază ca în figura nr.III.19:
D 625”Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări” C
D 401”Furnizori” C D 121”Profit și pierderi’ C
1 7
D 408”Furnizori-facturi nesosite C
2
D 471”Cheltuieli înregistrate C
în avans”
3
D 512”Conturi curente în bănci” C
4
D 532”Alte valori” C
5
D 542”Avansuri de trezorerie” C
6
Fig. nr. III.19 Corespondențele stabilite de contul 625 “ Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări.
1 – înregistrat cheltuielile ocazionate de deplasările, detașările și transferurile personalului
2 – înregistrat sumele datorate terților pentru care nu s-au primit facturi
3 – înregistrat cota – parte din cheltuielile cu deplasările, detașările și transferările personalului aferente exercițiului în curs
4 – înregistrat decontarea deplasărilor în interes de serviciu a salariaților
5 – înregistrat decontarea deplasărilor efectuate de salariați în interesul unității
6 – înregistrat decontarea cheltuielilor cu deplasările, detașările și transferurile personalului, prin avansuri de trezorerie.
7 – înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.
Pentru evidența cheltuielilor poștale și a taxelor de telecomunicații (transmiterea corespondenței, transmiterea telegramelor, realizarea convorbirilor telefonice, trimiteri de bani, efectuarea de abonamente la ziare și publicații periodice, expedierea cataloagelor de prețuri) suportate de agentul economic, contabilitatea apelează la contul 626 “Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”.
Contul 626 “Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații” se debitează în corespondență cu următoarele conturi: 401 “Furnizori”, 408 “Furnizori–facturi nesosite “, 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”, 512 “Conturi curente la bănci”, 5321 “Timbre fiscale și poștale”, 542 “Avansuri de trezorerie”, 5311 “Casa în lei”.
Numai cheltuielile cu alte servicii executat de terți prezentate până aici nu pot da mărimea volumului lor total. La cele menționate se mai adaugă: cheltuieli cu servicii tipografice, legătorie, foto, traduceri, analize de laborator.
Activitățile de felul celor menționate, care constituie alte cheltuieli cu serviciile executate de terți și suportate de unitatea patrimonială, se evidențiază cu ajutorul contului 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți”. Debitul acestui cont intră în corespondență cu creditul următoarelor conturi: 401 “Furnizori”, 408 “Furnizori facturi nesosite”, 471 “ Cheltuieli înregistrate în avans” și 542 “Avansuri de trezorerie”.
III. 2. 4. Cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate
Influența asupra rezultatului final al exercițiului o au și sumele aferente impozitelor, taxelor și vărsămintelor asimilate datorate de unitatea patrimonială bugetului de stat.
Diversitatea acestor cheltuieli reclamă folosirea mai multor conturi care să permită înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor reprezentând impozitul suplimentar sau cel pe clădiri ori alte impozite și taxe datorate de către unitatea patrimonială.
Cheltuielile cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate sunt înregistrate în co9nturile din grupa 63 ”Cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate”, și anume : 631 “Cheltuieli cu impozitul pe salarii” și 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”.
Cu ajutorul contului 631 “Cheltuieli cu impozitul pe salarii” se ține evidența cheltuielilor cu impozitul suplimentar datorat bugetului statului pentru depășirea fondului de salarii admisibil.
Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor cu impozitul pe salarii este redată în fig. nr. III. 20:
D 631”Cheltuieli cu impozitul pe salarii” C
D 444”Cheltuieli cu impozitul pe salarii” C D 121”Profit și pierderi” C
1 2
Fig. nr. III. 20 Funcționarea contului 631 “Cheltuieli cu impozitul pe salarii”
1 – înregistrat impozitul pe salarii datorat de unitate, potrivit legii, bugetului de stat
2 – înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului 121 “Profit și pierdere”.
Cu ajutorul contului 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” se ține evidența cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate datorate bugetului statului sau altor organisme publice (impozitul pe clădiri, impozitul pe venituri din închirieri de clădiri, taxele asupra mijloacelor de publicitate, afișaj și reclamă în alte locuri publice, taxa pentru înregistrare și examinarea cererilor de brevet și invenții, etc)
Figura nr. III. 21. Prezintă corespondențele stabilite de contul 635 “Cheltuieli cu alte impozite și taxe asimilate”
D 635”Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” C
D 4426”T.A.V. deductibilă” C D 121”Profit și pierdere” C
1 5
D 4427”T.A.V. colectivă“ C
2
D 446”Alte impozite” C
3
D 447”Fonduri speciale” C
4
Fig. nr. III. 21. Reflectarea în contabilitate a “Cheltuielilor cu impozite, taxe, și vărsăminte asimilate”
1-înregistrat partea din T.V.A. deductibilă devenită nedeductibilă
2-înregistrat T.A.V. colectată cuvenită lipsurilor neimputabile din gestiune, donațiilor, bunurilor și serviciilor folosite în scop personal sau acordate salariaților sub forma avantajelor în natură
3-înregistrat impozitul pe clădiri
4-înregistrat sumele aferente fondului special de cercetare-dezvoltare, fondului de risc și accidente, și protecția specială a persoanelor handicapate, etc.
5-înregistrat închiderea contului de cheltuieli.
III. 2. 5. Cheltuieli cu personalul
Creșterea eficienței economice presupune nu numai utilizarea rațională a resurselor materiale, ci și micșorarea consumului de muncă vie. De aceea un important rol în determinarea gradului eficienței economice îl are cunoașterea cheltuielilor cu remunerațiile personalului (reflectate în contul 641”Cheltuieli cu remunerațiile personalului”) și a celor determinate în funcție de acestea (înregistrate în contul 645”Cheltuieli privind asigurările și protecția socială) și incluse în contul lucrărilor, serviciilor sau produselor pe considerente de ordin practic.
Contul 641”Cheltuieli cu remunerațiile personalului” ține evidența cheltuielilor cu salariile personalului.
Se debitează cu valoarea salariilor și altor drepturi cuvenite personalului din cadrul unității în corespondență cu creditul conturilor: 421”Personal-remunerații datorate” și 428”Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul (vezi fig.nr.III.22).
D 641”Cheltuieli cu personalul” C
D 421”Personal-remunerații datorate” C D 121”Profit și pierdere” C
1 3
D 428” Alte datorii și creanțe în C
legătură cu personalul”
2
Fig. nr. III. 22 Reflectă în contabilitate a cheltuielilor cu personalul
1-înregistrat salariile cuvenite personalului
2-înregistrat valoarea altor drepturi cuvenite personalului, pentru care nu s-au întocmit statele de plată
3-înregistrat preluarea rulajului debitor de către contul de calcul.
Contul 645”Cheltuieli privind asigurările sociale și protecția socială” evidențiază cheltuielile privind asigurările și protecția socială suportate de către unitățile patrimoniale, are trei subconturi, care reflectă genurile de contribuții: 6452”Cheltuieli privind contribuția unității pentru ajutorul de șomaj”, 6458”Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială” (sume acordate salariaților sub formă de ajutoare materiale).
Contabilizarea acestor cheltuieli este redată în fig. nr. III.23:
D 645”Cheltuieli privind asigurările sociale și protecția socială” C
D 4311”Contribuția unității la C D 121”Profit și pierdere” C asigurările sociale
1 4
D 4371”Contribuția unității la C
fondul de șomaj
2
D 423”Personal-ajutoare materiale C
datorate”
3
Fig. nr. III.23. Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor privind asigurările sociale
și protecția socială
1-înregistrat contribuția unității la asigurările sociale
2-înregistrat contribuția unității la fondul de șomaj
3-înregistrat ajutoarele materiale cuvenite personalului
4-înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.
III. 2. 6. Alte cheltuieli de exploatare
În categoria acestor cheltuieli intră pierderile din creanțe, diferențele din lichidarea datoriilor și creanțelor, precum și alte cheltuieli de exploatare privind gestiunea, când reprezintă operațiuni curente ale unității patrimoniale.
Pentru contabilizarea acestor cheltuieli se folosesc conturile din grupa 65”Alte cheltuieli de exploatare”, și anume: 654”Pierderi din creanțe” și 658”Alte cheltuieli de exploatare”.
Contul 654”Pierderi din creanțe ține evidența pierderilor survenite în urma neîncasării creanțelor de la clienți”.
Funcționarea contului 645”Pierderi din creanțe” este redată în fig. III. 24:
D 654”Pierderi din creanțe” C
D 41”Clienți incerți” C D 121”Profit și pierdere” C
1 2
Fig. III. 24. Reflectarea în contabilitate a pierderilor din creanțe
1-înregistrat sumele trecute pe pierderi cu ocazia din evidența a clienților incerți sau în litigiu
2-înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.
Contul 658”Alte cheltuieli de exploatare” înregistrează în debit diferențele din lichidarea datoriilor și creanțelor(vezi fig.III.25):
D 658”Alte cheltuieli de exploatare C
D 167”Alte împrumuturi și datorii asimilate” C D 121”Profit și pierdere” C
1 11
D 401”Furnizori” la 409”Furnizori/debitori” C
2
D 411”Furnizori” la 419”Clienți-creditori” C
3
D 421”Personal remunerații datorate” la 428”Alte datorii și C
creanțe în legătură cu personalul”
4
D 431”Asigurări sociale” la 438”Alte datorii și creanțe sociale” C
5
D 441”Impozitul pe profit” la 438”Alte datorii și creanțe cu C
bugetul statului”
6
D 451”Decontări în cadrul grupului” la 457”Dividende de plată” C
7
D 461” Debitori diverși “ C
8
D 464”Creditori diverși” C
9
D 471”Cheltuieli înregistrate în avans” C
10
Fig. nr. III. 25 Contabilizarea altor cheltuieli de exploatare.
1-înregistrat cheltuielile aferente diferențele nefavorabile din lichidarea împrumuturilor și datoriilor asimilate
1…9-înregistrat cheltuielile aferente diferențelor nefavorabile din lichidarea creanțelor și datoriilor
10-înregistrat valoarea reparațiilor capitale efectuate cu forțe proprii, repartizate în perioada următoare
11-înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de rezultate.
III. 2. 7. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea și provizioanele
Cheltuielile de exploatare privind amortizările și provizioanele suportate de către unitățile patrimoniale sunt evidențiate cu ajutorul contului 681”Cheltuieli de exploatare privind amortizările și provizioanele”, care se dezvoltă în patru subconturi operaționale, și anume:6811”Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”,6812”Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri și cheltuieli”, 6813”Cheltuieli pentru exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor”, 6814”Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulate”.
Contul 6811”Cheltuieli de exploatare privind amortizările imobilizărilor” ține evidența cheltuielilor aferente amortizării imobilizărilor corporale și necorporale.
Contabilizarea cheltuielilor de exploatare privind amortizările este redată în fig. nr. III.26:
D 6811”Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” C
D 280”Amortizarea imobilizărilor necorporale” C D 121”Profit și pierdere” C
1 3
D 281”Amortizarea imobilizărilor corporale” C
2
Fig. nr. 26. Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor privind amortizările
1-înregistrat amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale
2-înregistrat amortizarea aferentă imobilizărilor corporale
3-înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.
Cu ajutorul contului 6812”Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri și cheltuieli” se evidențiază valoarea provizioanelor constituite pentru acoperirea riscurilor conjuncturale, în măsura în care se vor produce în exercițiul financiar următor, ori pentru cheltuielile ce devin exigibile în perioada viitoare care privesc exploatarea.
În fig. nr. III.27 este prezentată funcțiunea contului 6812”Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri și cheltuieli”.
D 6812”Cheltuieli privind provizioanele pentru riscuri și cheltuieli” C
D 151”Provizoane pentru riscuri și cheltuieli” C D 121”Profit și pierdere” C
1 2
Fig. nr. III.27 Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor privind provizioanele
pentru riscuri și cheltuieli
1.înregistrat constituirea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli
2.înregistrat închiderea contului de cheltuieli privind provizioanele pentru riscuri și cheltuieli.
Diferențele în minus dintre valoarea actuală sau de utilitate stabilită la inventariere și valoarea de intrare în patrimoniu care pot apărea în decursul unui exercițiu financiar viitor impune constituirea de către unitate a unor provizioane pentru deprecierea acestor imobilizări.
Contul 6813 ”Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor” reflectă în debitul său valoarea acestor provizioane (vezi fig. nr. III.28).
D 6813 “Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru C
deprecierea imobilizărilor”
D 290”Provizoane pentru deprecierea C D 121”Profit și pierdere” C
imobilizărilor necorporale”
1 4
D 291”Provizoane pentru deprecierea C
imobilizărilor corporale
2
D 293”Provizoane pentru deprecierea C
imobilizărilor în curs”
3
Fig. nr. III.28 Oglindirea în contabilitate a cheltuielilor cu provizioanele
pentru deprecierea imobilizărilor
1.înregistrat constituirea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale
2.înregistrat constituirea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor corporale
3.înregistrat constituirea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor în curs
4.înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.
La fel și în cazul imobilizărilor, diferența în minus ce poate apărea între valoarea de intrare și valoarea actuală trebuiesc acoperite prin constituirea unui provizion.
Valoarea acestui provizion este reflectată în debitul contului 6814”Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante”.(vezi fig. nr. III.29).
D 6814”Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru C
deprecierea activelor circulare”
D 390”Provizoane pentru deprecierea la 398”Provizoane pentru C D 121”Profit C
materiilor prime deprecierea ambalajelor și pierdere”
1 2
Fig. nr. III.29 Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor de exploatare
privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante
1.înregistrat constituirea provizioanelor pentru deprecierea activelor circulante
2.înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.
III.3. Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor financiare
În concepția monistă a contabilității, cheltuielile unei firme erau numite “de exploatare”, termenul de cheltuială financiară nefiind recunoscut.
Trecerea la economia de piață, și implicit la sistemul de contabilitate în dublul circuit, care a dus cu sine și bazele pieței monetare și financiare, a făcut ca cheltuielile generate de activitatea financiară să se individualizeze.
În planul general de conturi grupa cheltuielilor financiare are următoarea structură: 663”Pierderi din creanțe legate de participații”, 664”Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate”, 665”Cheltuieli din diferențe de curs valutar”, 666”Cheltuieli privind dobânzile”, 667”Cheltuieli privind sconturile acordate”, 668”Alte cheltuieli financiare”. Tot aici se trec și cheltuielile financiare privind amortizările și provizioanele.
În funcție de evoluția situației economico financiare a societății comerciale emitente de titluri de participare, agentul economic își poate sau nu recupera împrumuturile acordate.
Când sumele împrumutate nu mai pot fi recuperate, agentul economic include pierderile în contul 663”Pierderi din creanțe legate de participații”.
Contabilizarea pierderilor din creanțe legate de participații este redată în fig. nr. III.30:
D 663”Pierderi din creanțe legate de participanți” C
D 267”Creanțe imobilizate” C D 121”Profit și pierderi” C
1 2
Fig. nr. III.30 Funcționarea contului 663”Pierderi din creanțe legate de participații”
1.înregistrat mărimea pierderilor din creanțe imobilizate
2.înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului 121”Profit și pierderi”.
Contul 664”Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate” ține evidența cheltuielilor generate de diferența nefavorabilă dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție al titlurilor de plasament. (vezi fig .nr. III.31)
D 664”Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate” C
D 502”Acțiuni proprii” C D 121”Profit și pierdere” C
1 5
D 503”Acțiuni” C
2
D 506”Obligațiuni” C
3
D 50881”Alte titluri de plasament” C
4
Fig. nr. III.31 Funcționarea contului 664”Cheltuieli privind titlurile de
plasament cedate”
1.înregistrat pierderi din cedarea acțiunilor proprii
2.înregistrat pierderi din cedarea acțiunilor
3.înregistrat pierderi din cedarea obligațiunilor
4.înregistrat pierderi din cedarea altor titluri de plasament.
Contul 665”Cheltuieli din diferențe de curs valutar” ține evidența diferențelor nefavorabile de curs valutar suportate de unitatea patrimonială.(vezi fig.nr.III.32)
D 665”Cheltuieli din diferențe de curs valutar” C
D 162”Cheltuieli bancare pe termen lung și mediu” C D 121”Profit C
și pierderi”
1
15
D 167”Alte împrumuturi și datorii asimilate” C
2
D 267”Creanțe imobilizate” C
3
D 411”Clienți” C
4
D 413”Efecte de primit” C
5
D 416”Clienți incerți” C
6
D 418”Clienți-facturi de înlocuit” C
7
D 461”Debitori diverși” C
8
D 404” Furnizori de imobilizări” C
9
D 419”Clienți –creditori” C
10
D 462”Creditori diverși” C
11
D 5124”Conturi la bănci în lei” C
12
D 5314”Casa în lei” C
13
D 5412”Acreditive” C
14
Fig. nr. III.32. Funcționarea contului 665”Cheltuieli din diferență de curs valutar”
1.înregistrat cheltuielile din diferențe de curs valutar aferente creditelor pe termen lung și mediu
2.înregistrat cheltuielile din diferențele de curs valutar aferente altor împrumuturi și datorii asimilate
3….10. înregistrat sumele reprezentând diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării creanțelor și datoriilor în valută
11…14. înregistrat sumele reprezentând diferențele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităților în devize din bancă sau casă
15.înregistrat închiderea contului de cheltuieli.
Cu ajutorul contului 666”Cheltuieli privind dobânzile” ține evidența dobânzilor aferente împrumuturilor datorate.
În fig. nr. III.33 este prezentată funcțiunea acestui cont:
D 666”Cheltuieli cu dobânzile” C
D 168”Dobânzi aferente împrumuturilor și C D 121”Profit și pierdere” C
datoriilor asimilate”
1 7
D 4518”Dobânzi aferente decontărilor în C
cadrul grupului”
2
D 4558”Dobânzi- conturi asociații” C
3
D 512”Conturi curente în bănci” C
4
D 5186”Dobânzi de plătit” C
5
D 519”Credite bancare pe termen scurt” C
6
Fig. nr. III. 33 Corespondențele stabilite de contul 666”Cheltuieli cu dobânzile”
1.înregistrat valoarea dobânzilor aferente împrumuturilor pe termen mediu și lung
2.înregistrat valoarea dobânzilor aferente împrumuturilor încasate în cadrul grupului
3.înregistrat valoarea dobânzilor cuvenite asociațiilor
4.înregistrat valoarea dobânzilor plătite aferente creditelor acordate în cont curent
5,6. înregistrat valoarea dobânzilor aferente creditelor bancare pe termen scurt
7.înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.
Evidența cheltuielilor privind sconturile acordate clienților sau debitorilor pentru achitarea anticipată se realiza cu ajutorul contului 667” Cheltuieli privind sconturile acordate”, care se debitează în cursul lunii cu valoarea sconturilor acordate clienților sau debitorilor prin creditul conturilor: 441”Clienți” și 461”Debitori diverși”.
Oglindirea în contabilitate a cheltuielilor este prezentată în fig. III. 34:
D 667”Cheltuieli privind sconturile” C
D 411”Clienți” C D 121”Profit și pierdere” C
1 3
D 461”Debitori diverși” C
2
Fig. nr. III.34. Funcțiunea contului 667”Cheltuieli privind sconturile”
1.înregistrat valoarea scontului acordat clientului
2.înregistrat valoarea scontului acordat diverșilor debitori
3.înregistrat închiderea contului de cheltuieli privind sconturile.
Evidența cheltuielilor financiare, altele decât cele înregistrate în conturile 663”Cheltuieli din creanțe legate de participații”,664”Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate”, 665”Cheltuieli din diferențe de curs valutar”, 667”Cheltuieli privind sconturile acordate”, se realizează cu ajutorul contului 668”Alte cheltuieli financiare”.
La finele exercițiului financiar se transferă soldul său debitor asupra contului 121”Profit și pierdere”.
Evidența cheltuielilor financiare privind amortizările și provizioanele se ține cu ajutorul contului 686”Cheltuieli financiare privind amortizările și provizioanele”, care se dezvoltă în trei subconturi operaționale, și anume: 6862”Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru riscuri și cheltuieli, 6863”Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecieri “,și contul 6868”Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligațiilor.”
Contul 6862”Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru riscuri și cheltuieli” ține evidența provizioanelor constituite pentru acoperirea eventualelor pierderi latente cauzate de conversia, la închiderea exercițiului financiar, a creanțelor și datoriilor exprimate în monede străine.
Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor financiare privind provizioanele pentru riscuri și cheltuieli este redată în figura nr. III.35:
D 6862”Cheltuieli financiare privind provizioanele C
pentru riscuri și cheltuieli”
D 1514”Provizoane pentru pierderi din C D 121”Profit și C
schimb valutar” pierdere”
1 2
Fig. nr. III.35 Funcțiunea contului 6862”Cheltuieli financiare privind provizioanele
pentru riscuri și cheltuieli
1.înregistrat constituirea provizioanelor pentru pierderi din schimb valutar
2.înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.
Contul 6863”Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecieri” ține evidența cheltuielilor financiare privind constituirea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor financiare, a creanțelor din conturile de decontări din cadrul grupului sau cu asociații și a titlurilor de plasament.
Evidențierea în contabilitate a cheltuielilor financiare privind provizioanele pentru deprecieri este prezentată în fig. nr. III.36:
D 6863”Cheltuieli financiare privind provizioanele C
pentru deprecieri”
D 296”Provizoane pentru deprecierea C D 121”Profit și C
imobilizărilor financiare” pierderi”
1 4
D 496”Provizoane pentru deprecierea creanțelor C
decontări în cadrul grupului, unității și cu asociații
2
D 590”Provizoane pentru deprecierea C
titlurilor de plasament”
3
Fig. nr. III.36 Funcțiunea contului 6863”Cheltuieli financiare privind provizioanele
pentru deprecieri”
1-înregistrat constituirea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor financiare
2-înregistrat constituirea provizioanelor pentru deprecierea creanțelor din decontări
3-înregistrat constituirea provizioanelor pentru de plasament
4-înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.
Contul 6868”Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursarea obligațiunilor (vezi fig. III.37)
D 6868”Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de C
rambursare a obligațiilor”
D 169”Primele privind rambursarea obligațiilor” C D 121”Profit și pierdere” C
1 2
Fig. nr. III.37 Funcționarea contului 6868”Chrltuieli financiare privind
amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor”
1-înregistrat cheltuielile cu amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor
2-înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.
III.4. Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor excepționale
Operațiunile excepționale sunt cele care au caracter accidental și nu sunt legate de activitatea normală, curentă de exploatare sau de activitatea financiară a unității patrimoniale.
Cheltuielile excepționale pot apărea din operații de capital (cedarea de active imobilizate) sau de gestiune (lipsuri și penalități imputabile, amenzi și penalități, donații și subvenții, inclusiv prelevările cu caracter umanitar, etc.).
Contul 671”Cheltuieli excepționale privind operațiile de gestiune” ține evidența cheltuielilor excepționale privind operațiile de gestiune. Evidențierea fiecărei din cheltuieli excepționale a condus la dezvoltarea lui în patru conturi analitice: 6711”Despăgubiri, amenzi și penalități”, 6712”Donațiile și subvențiile acordate”, 6714”Pierderi din debitori diverși”, 6718”Alte cheltuieli excepționale privind operațiile de gestiune”.
În fig. nr. III.38. este prezentată funcțiunea contului 671”Cheltuieli excepționale privind operațiile privind operațiile de gestiune”:
D 671”Cheltuieli excepționale privind operațiile de gestiune” C
D Clasa 3 “Stocuri” C D 121”Profit și pierdere” C
1 5
D 461”Debitori diverși” C
2
D 5121”Conturi la bănci în lei” C
3
D 5311”Casa în lei” C
4
Fig. nr. III.38. Oglinda în contabilitate a cheltuielilor excepționale privind
operațiile de gestiune
1-înregistrat valoarea donațiilor și subvențiilor acordate terților
2-înregistrat valoarea pierderilor provocate de terți
3-înregistrat achitarea din cont a penalităților și amenzilor
4-înregistrat achitarea din casă a penalităților și amenzilor
5-înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.
Contul 672”Cheltuieli privind operațiile de capital” ține evidența cheltuielilor generate de cedarea imobilizărilor corporale și necorporale incomplet amortizate, pe de o parte cât și imobilizărilor financiare scoase din evidență ca urmare a unor situații excepționale.
Pentru evidențierea detaliată a cheltuielilor din aceste operațiuni contul 672”Cheltuieli privind operațiile de capital” se dezvoltă în două conturi analitice: 6721”Cheltuieli privind activele cedate” și 6728”Alte cheltuieli excepționale privind operațiunile de capital”. Se debitează în cursul exercițiului financiar pe măsura apariției cheltuielilor excepționale privind operațiile de capital suportate de către unitate și se creditează cu ocazia preluării întregului sold la finele exercițiului financiar în contul de calcul al rezultatului.
Contabilizarea cheltuielilor excepționale din operațiile de capital este redată în fig. nr. III.39:
D 672”Cheltuieli excepționale din operații de capital” C
D 203”Cheltuieli de cercetare și dezvoltare” C D 121”Profit și pierdere” C
1 8
D 205”Concesiuni, brevete și alte drepturi și C
valori similare
2
D 211”Terenuri” C
3
D 212”Mijloace fixe” C
4
D 261”Titluri de participare” C
5
D 262”Titluri imobilizate ale C
activităților de profit”
6
D 263”Alte titluri imobilizate” C
7
Fig. nr. III.39 Funcționarea contului 672”Cheltuieli excepționale
din operații de capital”
1,2. înregistrat valoarea neamortizată a imobilizărilor necorporabile cedate sau scoase din evidență
3,4. înregistrat valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale cedate sau scoase din evidență
5,6,7. înregistrat valoarea neamortizată a imobilizărilor financiare cedate sau scoase din evidență
8. înregistrat închiderea cheltuielilor excepționale din operații de capital.
Contul 687”Cheltuieli excepționale privind amortizările și provizioanele” ține evidența cheltuielilor excepționale generate de constituirea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli, provizioane pentru deprecieri și a provizioanelor reglementate, precum și de înregistrarea strict individualizată pe obiect, a amortizării imobilizărilor corporale și necorporale.(vezi fig. nr. III.40).
D 687”Cheltuieli excepționale privind amortizările și C
provizioanele
D 151”Provizoanele pentru riscuri și cheltuieli” C D 121”Profit și pierderi” C
1 7
D 496”Provizoane pentru deprecierea creanțelor C
debitori diverși”
2
D 141”Provizoane reglementate” C
3
D 280”Amortizarea imobilizărilor necorporale” C
4
D 281”Amortizarea imobilizărilor corporale” C
5
D 291”Provizoanele pentru deprecierea C
imobilizărilor corporale”
6
Fig. nr. III.40 Contabilizarea cheltuielilor privind amortizările și provizioanele
1.înregistrat constituirea unui provizion pentru riscuri și cheltuieli cu caracter excepțional
2.înregistrat constituirea unui provizion pentru deprecierile excepționale survenite în conturile de debitori diverși
3.înregistrat constituirea unui provizion reglementat
4.înregistrat amortizarea excepțională a imobilizărilor necorporale
5.înregistrat amortizarea excepțională a imobilizărilor corporale
6.înregistrat constituirea unui provizion pentru deprecierea imobilizărilor corporale
7.înregistrat transferul rulajului debitor asupra contului de calcul al rezultatului.
CAPITOLUL IV
REFLECTARE ÎN CONTABILITATE A VENITURILOR
IV.1. Purtători primari de informații privind veniturile
Documentele primare utilizate pentru consemnarea operațiilor procesului de desfacere se creează începând cu faza de planificare și continuă cu angajarea livrării, expedierea și încasarea valorii produselor.
Desfășurarea procesului de desfacere a produselor are loc în conformitate cu planul de desfacere, corelat cu celelalte secțiuni ale planului economic și financiar al unității patrimoniale.
Angajarea livrărilor se face prin comenzile beneficiarilor și contractele economice încheiate cu aceștia. La termenele de livrare prin grija compartimentului de desfacere se întocmește dispoziția de livrare (situația de lucrări în cazul unităților prestatoare de servicii) în baza cărora depozitul pregătește expedierea produselor finite la beneficiari și înregistrează cantitățile livrate în fișa de magazie.
Avizul de însoțire al mărfii constituie un document însoțitor al transportului în cazul când factura se întocmește ulterior.
Factura este întocmită în trei exemplare când se emite ulterior sau în patru exemplare când se întocmește în momentul livrării, având destinațiile: ex.1 constituie documentul de decontare cu beneficiarul,ex.4 însoțește marfa la beneficiar, ex.2 este utilizat ca document justificativ al înregistrării în contabilitatea analitică și sintetică a produselor livrate, iar exemplarul 3 este utilizat de compartimentul desfacere pentru înregistrarea în evidența operativă.
Fig. nr. IV.1 Destinațiile facturii
IV.2. Reflectarea în contabilitate a veniturilor din exploatare
Conform legislației, veniturile sunt clasificate în funcție de felul și de natura activităților care le ocazionează (exploatare, financiare și excepționale).
Grupa veniturilor de exploatare are următoarea structură: 70” Venituri din structura stocată”, 72”Venituri din producția de imobilizări”, 74”Venituri din subvenții de exploatare” și 75”Venituri din exploatare”.
Veniturile din vânzări de produse fabricate, mărfuri și prestări servicii reprezintă cea mai mare pondere în totalul veniturilor de exploatare.
Grupa 70 “Venituri din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate și din alte activități cuprinde următoarele conturi: 701 “Venituri din vânzarea produselor finite”, 702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor”, 703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale”, 704 ”Venituri din lucrări executate și prestate”, 705 ”Venituri din studii și cercetări”, 706 ”Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii”, 707 ”Venituri din vânzarea mărfurilor” și 708 ”Venituri din activități diverse”.
Contul 701 ”Venituri din vânzarea produselor finite” este un cont operațional care reflectă veniturile realizate din vânzarea produselor finite rezultate din activitățile de bază.
Contabilizarea veniturilor din vânzarea produselor finite este în fig. nr. IV.2:
D 701”Venituri din vânzarea produselor finite” C
D 121”Profit și pierderi” C D 411”Clienți” C
4 1
D 418”Clienți-facturi de întocmit” C
2
D 472”Venituri înregistrate în avans” C
3
Fig. nr. IV.2. Funcțiunea contului 701”Venituri din vânzarea produselor finite”
1-înregistrat veniturile realizate din vânzarea produselor finite
2-înregistrat veniturile realizate din vânzarea produselor finite pentru care nu s-au întocmit facturi
3-înregistrat veniturile înregistrate în avans
4-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.
Contul 702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor” este un cont operațional care reflectă veniturile din vânzarea semifabricatelor realizate în activitatea de bază.
Contabilizarea veniturilor din vânzarea semifabricatelor este redată în fig. nr. IV.3:
D 702”Venituri din vânzarea semifabricatelor” C
D 121”Profit și pierderi” C D 411”Clienți” C
4 1
D 418”Clienți-facturi de întocmit” C
2
D 472”Cheltuieli înregistrate în avans” C
3
Fig. nr. IV.3 Contabilizarea veniturilor din vânzarea semifabricatelor.
1-înregistrat veniturile realizate din vânzarea semifabricatelor
2-înregistrat veniturile realizate din vânzarea semifabricatelor pentru care nu s-au întocmit facturi
3-înregistrat veniturile realizate în avans din vânzarea semifabricatelor
4-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.
Contul 703 ”Venituri din vânzarea produselor reziduale” este un cont operațional care reflectă veniturile din vânzarea deșeurilor recuperabile din procesul tehnologic, materiale degradate și declasate care nu pot fi utilizate în scopul pentru care s-au achiziționat.
Reflectarea în contabilitate a veniturilor din vânzarea produselor reziduale este prezentată în fig. nr. IV.4:
703 ”Venituri din vânzarea produselor reziduale”
D 121”Profit și pierderi” C D 411”Clienți” C
4 1
D 418”Clienți-facturi de întocmit” C
2
D 472”Venituri înregistrate în avans” C
3
Fig. nr. IV.4 Funcționarea contului 703 ”Venituri din vânzarea
produselor reziduale”
1-înregistrat veniturile din vânzarea produselor reziduale
2-înregistrat veniturile din vânzarea produselor reziduale pentru care nu s-au întocmit facturi
3-înregistrat veniturile înregistrate în avans aferente vânzărilor de produse reziduale
4-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.
Contul 704”Venituri din lucrări executate și servicii prestate” este un cont operațional care reflectă veniturile obținute din lucrările executate și serviciile prestate care intră în profilul principal de activitate.
Contabilizarea veniturilor din lucrări executate și servicii prestate este redată în fig. nr. IV.5:
D 704”Venituri din lucrări executate și servicii prestate” C
D 121”Profit și pierderi” C D 411”Clienți” C
5 1
D 418”Clienți-facturi de întocmit” C
2
D 472”Cheltuieli înregistrate în avans” C
3
D 531”Casa” C
4
Fig. nr. IV.5 Corespondențele stabilite de contul 704”Venituri din lucrări executate
și servicii prestate”
1-înregistrat veniturile din lucrările prestate terților
2-înregistrat veniturile din lucrările prestate terților pentru care nu s-au întocmit facturi
3-înregistrat venituri înregistrate în avans aferente lucrărilor prestate
4-înregistrat plată în numerar pentru serviciile prestate terților
5-înregistrat transferul rulajului asupra contului de calcul al rezultatului.
Contul 705”Venituri din studii și cercetări” este un cont operațional care reflectă veniturile din valorificarea de studii și cercetări efectuate de unitatea patrimonială atât pentru nevoi proprii cât și pentru terți (vezi fig. nr. IV.6).
705”Venituri din studii și cercetări”
D 121”Profit și pierdere” C D 411”Clienți” C
4 1
D 418”Clienți-facturi de întocmit” C
2
D 472”Venituri înregistrate în avans“ C
3
Fig. nr. IV.6 Înregistrarea în contabilitate a veniturilor din studii și cercetări
înregistrat veniturile din vânzarea studiilor și cercetărilor
înregistrat veniturile din vânzarea studiilor și cercetărilor pentru care nu s-au întocmit facturi
înregistrat veniturile înregistrate în avans aferente studiilor și cercetărilor vândute clienților
înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.
Contul 706 ”Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii” este un cont operațional care reflectă veniturile realizate de unitate ca urmare a concesiunii unei anumite capacități de producție, respectiv darea în locație de gestiune sau închirierea unor active.
Contabilizarea veniturilor din redevențe, locații de gestiune și chirii este redată în fig. nr. IV.7:
706 ”Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii”
D 121”Profit și pierderi” C D 416”Debitori diverși” C
5 1
D 418”Clienți-facturi de întocmit” C
2
D 428”Alte datorii și creanțe în C
legătură cu personalul”
3
D 472”Venituri înregistrate în avans” C
4
Fig. nr. IV.7. Înregistrarea veniturilor din redevențe,
locații de gestiune și chirii.
1-înregistrat valoarea veniturilor sub formă de redevențe, locații de gestiune și chirii pe care locatorul le încasa de la locatar
2-înregistrat valoarea veniturilor sub formă de redevențe, locații de gestiune și chirii, obținute de la clienți
3-înregistrat valoarea veniturilor sub formă de redevențe, locații de gestiune și chirii încasate de la personalul unității
4-înregistrat valoarea veniturilor înregistrate în avans aferente redevențelor, locațiilor de gestiune și chiriilor încasate
5-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului exercițiului.
Contul 707”Venituri din vânzarea mărfurilor” este un cont operațional care reflectă veniturile din vânzarea mărfurilor procurate din afară în scopul revânzării ca atare fără o prelucrare suplimentară.(vezi fig. nr. IV.8.)
D 707”Venituri din vânzarea mărfurilor” C
D 121”Profit și pierdere” C D 411”Clienți” C
4 1
D 418”Clienți-facturi de întocmit“ C
2
D 531”Casa” C
3
Fig. nr. IV.8 Contabilitatea veniturilor din vânzarea mărfurilor
1-înregistrat veniturile obținute din vânzarea mărfurilor clienților
2-înregistrat veniturile obținute din vânzarea mărfurilor pentru care nu s-au întocmit facturi
3-înregistrat încasarea în numerar a contravalorii mărfurilor vândute
4-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.
Contul 708 ”Venituri din activități diverse” este un cont operațional care reflectă veniturile realizate de unitatea patrimonială subactivități legate indirect din profilul său principal de activitate, cum ar fi: servicii de punere la dispoziție a personalului propriu, transportul de produse fabricate și mărfuri diverse, comisioane și locații diverse, bonificații primite.
Contabilizarea veniturilor din activități diverse este redată în fig. nr. IV.9:
708”Venituri din alte activități”
D 121”Profit și pierdere” C D 411”Clienți” C
5 1
D 418”Clienți-facturi de întocmit” C
2
D 512”Conturi curente la bănci” C
3
D 531”Casa” C
4
Fig. nr. IV.9. Funcționarea contului 708 ”Venituri din alte activități”
1-înregistrat venituri din activități diverse prestate clienților
2-înregistrat venituri din activități diverse prestate clienților pentru care nu s-au întocmit facturi
3-înregistrat virarea în cont a veniturilor
4-înregistrat obținerea de venituri sub formă de numerar din diversele activități.
5-înregistrat închiderea contului de venituri
Pentru reflectarea în contabilitate a stocurilor de produse fabricate și comenzi în curs de execuție se folosește contul 711 ”Venituri din producția stocată”.
Înregistrarea în contabilitate a veniturilor din producția stocată este reprezentată în fig. nr. IV.10:
D 711”Venituri din producția stocată” C
D 323”Baracamente și amenajări C D 323”Baracamente și amenajări C
provizorii” provizorii”
7 1
D 345”Produse finite” C D 345”Produse finite” C
8 2
D 332”Lucrări și servicii în curs C D 348”Diferențe de preț la produse” C
de execuție”
9 3
D 348”Diferențe de preț la produse” C D 331” Produse în curs de C
execuție”
10 4
D 332”Lucrări și servicii C
în curs de execuție”
5
D 121”Profit și pierderi” C D 121”Profit și pierderi” C
11 6
Fig. nr. IV.10. Funcționarea contului 711 ”Venituri din producția stocată”
1-înregistrat costul efectiv al baracamentelor și amenajărilor provizorii obținute din producția proprie
2-înregistrat produsele finite la preț prestabilit
3-înregistrat diferențele de preț la produsele finite obținute
4-înregistrat valoarea producției în curs de execuție
5-înregistrat costul efectiv al lucrărilor și serviciilor în curs de execuție
6-înregistrat transferarea soldului debitor asupra contului de calcul al rezultatului
7-înregistrat valoarea baracamentelor si amenajărilor provizorii executate și decontate beneficiarilor lucrărilor de investiție
8-înregistrat valoarea produselor finite scoase din gestiune
9-înregistrat valoarea lucrărilor și serviciilor în curs de execuție
10-înregistrat diferențele de preț aferente mărfurilor vândute
11-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.
Cu ajutorul contului 721 “Venituri din producția de imobilizări necorporale” se evidențiază în contabilitate veniturile obținute din producția de imobilizări necorporale.
Funcționarea contului 721 “Venituri din producția de imobilizări” este prezentată în figura nr. IV. 11:
721 “Venituri din producția de imobilizări necorporale”
D C
121 “PROFIT 203 “CHELTUIELILE DE CERCETARE –
ȘI PIERDERI” – DEZVOLTARE”
D C D C
5 1
205 ”CONCESIUNI, BREVETE ȘI ALTE
DREPTURI ȘI VALORI ASIMILATE”
D C 2
208 ”ALTE IMOBILIZĂRI NECORPORALE”
D C
3
230 ”IMOBILIZĂRI NECORPORALE
ÎN CURS”
D C
4
Figura nr. IV. 11. Funcțiunea contului 721 “Venituri din producția de imobilizări”
înregistrat veniturile obținute din cercetările efectuate cu forțe proprii
înregistrat veniturile din concesiuni, brevete și alte drepturi și valori asimilate
înregistrat veniturile din alte imobilizări necorporale
înregistrat venituri din imobilizările necorporale în curs
înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului
Contul 722 “Venituri din producția de imobilizări corporale” funcționează similar cu contul 721 “Venituri din producția de imobilizări necorporale” evidențiind în debitul său veniturile obținute din producția de imobilizări corporale ( vezi fig. nr. IV. 12 )
722”Venituri din producția de imobilizări corporale”
D C
121 “PROFIT
ȘI PIERDERI” 211 ”TERENURI”
D C D C
4 1
212 “MIJLOACE FIXE”
D C
2
231 “IMOBILIZĂRI ÎN
CURS CORPORALE”
D C
3
Fig. nr. IV. 12. Funcționarea contului 722 “Venituri din producția de
imobilizări corporale”
înregistrat costul efectiv al amenajării terenurilor prin forțe proprii
înregistrat costul efectiv al mijloacelor fixe obținute din producția proprie
înregistrat costul efectiv al imobilizărilor în curs obținute din producția proprie
înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.
Subvențiile de exploatare sunt considerate în noul sistem de contabilitate venituri din exploatare, în exercițiul financiar în care s-au obținut.
Evidența veniturilor din subvenții de exploatare se ține cu ajutorul contului 741 “Venituri din subvenții de exploatare” din grupa 74 “Venituri din subvenții de exploatare” cuprinzând un singur cont. Acest cont are rolul de a ține evidența subvențiilor primite de unitatea patrimonială pentru investiții, pentru acoperirea pierderilor și pentru diferențele de preț la produsele subvenționale.
În categoria altor venituri de exploatare se cuprind acele elemente de venituri care nu sunt strict generate de activitatea de exploatare, dar pentru că unitatea patrimonială optează, iar legislația economică în vigoare îi permite să le considere drept componente ale rezultatului activității de exploatare curente.
Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 75 ”Alte venituri din exploatare”, și anume: 754 “Venituri din reactivitate” ; 758 “Alte venituri de exploatare”.
Contul 754 “Venituri din creanțe reactivitate” ține evidența creanțelor recuperate de le clienți și debitori diverși.
Contabilizarea veniturilor din creanțe reactivate este redată în fig. nr. IV. 13:
754 “Venituri din creanțe reactivate”
D C
121 “PROFIT
ȘI PIERDERI” 411 “CLIENȚI”
D C D C
3 1
461 “DEBITORI DIVERȘI”
D C
2
Figura nr. IV.13. Reflectarea ]n contabilitate a veniturilor din creanțe reactivate
1-înregistrat recuperarea creanțelor de la clienți
2-înregistrat recuperarea creanțelor de la debitori diverși
3-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.
Contul 758 ”Alte venituri din exploatare” ține evidența veniturilor realizate din alte surse decât cele nominalizate în conturile distincte de venituri ale activității de bază (din despăgubiri, chirii, etc.).
Conturile cu care stabilește corespondențe 758 “Alte venituri din exploatare” sunt prezentate în fig. nr. IV. 14:
758 “Alte venituri din exploatare”
D C
121 “PROFIT 5121 “CONTURI LA BĂNCI
ȘI PIERDERI” ÎN LEI”
D C D C
3 1
5311 ”CASA ÎN LEI”
D C
2
Figura nr. IV.14. Reflectarea în contabilitate a altor venituri din exploatare
1-înregistrat virarea veniturilor obținute în cont
2-înregistrat încasarea în numerar a veniturilor obținute
3-înregistrat transferarea rulajului creditor asupra contului de rezultate
Veniturile din aprovizionare privind activitatea de exploatare reprezintă veniturile calculate și determinate prin diminuarea aprovizionare pentru riscuri și cheltuieli, a provizioanelor pentru deprecierea pentru deprecierea imobilizării și a activelor circulante.
În contabilitate această categorie de venituri se reflectă cu ajutorul conturilor din grupa 78 “Venituri din provizioane”, și anume contul 781 “Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare”. Contul sintetic de gradul I se desfășoară pe trei conturi sintetice de gradul II, și anume contul 7812 “Venituri din provizioane pentru riscuri și cheltuieli”, contul 7813 “Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizării” și contul 7814 “Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante”.
Reflectarea în contabilitate a veniturilor din provizioane privind activitatea de exploatare este redată în fig. nr. IV.15:
781 “Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare”
D C
121 ”PROFIT ȘI 151 ”PROVIZIOANE PENTRU
PIERDERI” RISCURI ȘI CHELTUIELI”
D C D C
4 1
290 ”PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA
IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE”
LA
293 ”PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA
IMOBILIZĂRILOR ÎN CURS”
D C
2
390 ”PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA
MATERIILOR PRIME”
LA
398 ”PROVIZOANE PENTRU DEPRECIEREA
AMBALAJELOR”
D C 3
Figura nr. IV.15. Funcționarea contului 781”Venituri din provizioane privind
activitatea de exploatare”
1-înregistrat veniturile obținute prin anularea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli
2-înregistrat veniturile obținute prin anularea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor
3-înregistrat veniturile obținute prin anularea provizioanelor pentru deprecierea activelor circulare
4-înregistrat închiderea contului 781”Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare.
IV.3. Reflectarea în contabilitate a veniturilor financiare
Economia de piață și mecanismele de formare și circulație a capitalului, ca și necesitatea dezvoltării unei importante activități financiare generate de împrumuturile interunități patrimoniale, depozitele și creditele bancare, circulația hârtiilor de valoare, etc. au făcut necesară evidențierea distinctă a veniturilor de natură financiară generate de această activitate.
Pentru reflectarea în contabilitate a acestora se folosesc conturile din grupa 76 ”Venituri financiare”, respectiv: 761 ”Venituri din participații”, 762 ”Venituri din alte imobilizări financiare”, 764 ”Venituri din dobânzi”, 764 ”Venituri din sconturi obținute”, 768 ”Alte venituri financiare”, precum și contul 786 ”Venituri financiare din provizioane “ din grupa 78 ”Venituri din provizioane”.
Contul 761 ”Venituri din participații” ține evidența veniturilor încasate pentru participațiile la capitalul altor societăți comerciale.
Contabilizarea veniturilor din participații este redată în fig.nr.IV.16:
761 ”Venituri din participații”
D C
121 ”PROFIT ȘI 451 ”VENITURI DIN
PIERDERI” CADRUL GRUPULUI”
D C D C
4 1
461 ”DEBITORI DIVERȘI”
D C
2
5121 ”CONTURI LA BĂNCI
ÎN LEI”
D C
3
Fig. nr. IV.16. Corespondențele stabilite de contul 761 ”Venituri din participații”
1-înregistrat valoarea dividendelor aferente titlurilor de participare
2-înregistrat valoarea dividendelor aferente titlurilor de participare
3-înregistrat virarea în cont a dividendelor
4-înregistrat închiderea contului de venituri.
Contul 762”Venituri din alte imobilizări financiare” ține evidența distinctă a veniturilor de natură financiară din titlurile de portofoliu, care nu confirmă dreptul de decizie și control asupra activității unității patrimoniale.
În fig. nr. IV.17. este redată funcționarea contului 762 ”Venituri din alte imobilizări financiare”:
762”Venituri din alte imobilizări financiare”
D C
121”PROFIT ȘI
PIERDERI” 461 „DEBITORI DIVERȘI”
D C D C
3 1
512 ”CONTURI CURENTE
LA BĂNCI”
D C
2
Fig. nr. IV.17. Funcționarea contului 762 ”Venituri din alte imobilizări financiare”
1-înregistrat dividendele aferente altor titluri imobilizate
2-înregistrat virarea în cont a dividendelor
3-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului 121 ”Profit și pierderi”
Cu ajutorul contului 763 ”Venituri din creanțe imobilizate” se ține evidența veniturilor realizate din creanțe imobilizate” se ține evidența veniturilor realizate din creanțe imobilizate.
Contabilizarea veniturilor din creanțe imobilizate este redată în fig. nr. IV.18:
763”Venituri din creanțe imobilizate”
D C
121 ”PROFIT ȘI PIERDERI” 267 ”CREANȚE IMOBILIZATE”
D C D C
3 1
5121 ”CONTURI CURENTE LA
BĂNCI”
D C
2
Fig. nr. IV.18. Oglindirea în contabilitate a veniturilor din creanțe imobilizate
1-înregistrat dobânzile din creanțe
2-înregistrat dobânzile aferente creanțelor imobilizate virate în cont
3-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.
Contul 764”Venituri din titluri de plasament” ține evidența valorilor obținute din deținerea titlurilor de plasament.
În fig. nr. IV.19. sunt prezentate corespondențele pe care le stabilește acest cont:
764 “Venituri din titluri de plasamente”
D C
121 ”PROFIT ȘI PIERDERI” 411 ”DEBITORI DIVERȘI”
D C D C
3 1
5121 ”CONTURI LA BĂNCI
ÎN LEI”
D C
2
Fig. nr. IV.19. Contabilitatea veniturilor din titluri de plasament
1-înregistrat diferențele de preț dintre prețul de cumpărare și prețul de cesiune al titlurilor de plasament
2-înregistrat diferențele dintre prețul de cumpărare și prețul de cesiune al titlurilor de plasament
3-înregistrat închiderea contului de venituri
Cu ajutorul contului 765 ”Venituri din diferențele de curs valutar” se ține evidența diferențelor de curs valutar aferente datoriilor în valută.
Contabilizarea veniturilor din diferențe de curs valutar este redată în fig. nr. IV.20:
765”Venituri din diferențe de curs valutar”
D C
121 ”PROFIT ȘI PIERDERI” 267 ”CREANȚE IMOBILIZATE”
D C D C
10 1
411 ”CLIENȚI”
D C
2
461 ”DEBITORI DIVERȘI”
D C
3
401 ”FURNIZORI”
D C
4
404 ”FURNIZORI DE IMOBILIZĂRI”
D C
5
462”CREDITORI DIVERȘI”
D C
6
5121 ”CONTURI LA BANCĂ ÎN LEI”
D C
7
5311 ”CASA ÎN LEI”
D C
8
5412 ”ACREDITIVE ÎN LEI”
D C
9
Fig. nr. IV.20. Contabilizarea veniturilor din diferențe de curs valutar
1…6-înregistrat diferențele favorabile de curs valutar rezultate din operațiuni curente în urma lichidării creanțelor și datoriilor în valută
7,8,9-înregistrat diferențele favorabile de curs valutar aferente disponibilităților în devize, existente în casierie, precum și existentului în conturile de acreditare în devize
10-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.
Contul 766”Venituri din dobânzi” ține evidența veniturilor obținute din împrumuturile acordate de unitate.
În fig.nr.IV.21 este prezentată funcționarea contului 766”Venituri din dobânzi”:
766 ”Venituri din dobânzi”
D C
121 ”PROFIT ȘI PIERDERI” 461 ”DEBITORI DIVERȘI”
D C D C
5 1
512 ”CONTURI CURENTE LA
BĂNCI”
D C
2
5187 ”DOBÂNZI DE PRIMIT”
D C
3
472 ”VENITURI ÎNREGISTRATE
ÎN AVANS”
D C
4
Figura nr. IV. 21. Reflectarea în contabilitate a veniturilor din dobânzi
1-înregistrat dobânzi aferente sumelor datorate de către debitori diverși
2-înregistrat dobânzile încasate aferente disponibilităților aflate în conturi curente
3-înregistrat dobânzile de primite aferente disponibilităților în conturi curente
4-înregistrat dobânzile încasate în avans
5-înregistrat transferul rulajului creditori creditor asupra contului de calcul al rezultatului.
Contul 767 ”Venituri din sconturi obținute” ține evidența veniturilor aferente sconturilor obținute de la furnizori sau alți creditori.
Conturile cu care intră în corespondență 767 ”Venituri din sconturi obținute” sunt redate în fig. nr. IV.22:
767”Venituri din sconturi obținute”
D C
121 ”PROFIT ȘI PIERDERI” 401 ”FURNIZORI”
D C D C
5 1
404 ”FURNIZORI DE IMOBILIZĂRI”
D C
2
462 ”CREDITORI DIVERȘI”
D C
3
512 ”CONTURI CURENTE LA
BĂNCI” D C
4
Fig. nr. IV.22. Contabilizarea veniturilor din sconturi obținute
1-înregistrat veniturile aferente sconturilor obținute de la furnizori
2-înregistrat veniturile aferente sconturilor obținute de la furnizori de imobilizări
3-înregistrat veniturile aferente sconturilor obținute de la creditori
4-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.
Contul 768 ”Alte venituri financiare” funcționează similar cu celelalte conturi de venituri financiare evidențiind în creditul său veniturile obținute din diferențele dintre valoarea contabilă și valoarea de piață a titlurilor de plasament imediat negociabile, deținute de portofoliul unității patrimoniale.
Contabilizarea contului 768 ”Alte venituri financiare” este redată în fig. nr. IV.23:
768 ”Alte venituri financiare”
D C
121 ”PROFIT ȘI 5121 ”CONTURI CURENTE
PIERDERE” LA BĂNCI”
D C D C
3 1
531 ”CASA”
D C
2
Fig. nr. IV.23. Funcționarea contului 768 „Alte venituri financiare”
1-înregistrat virarea în cont a veniturilor financiare
2-înregistrat încasarea în numerar a veniturilor financiare
3-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.
Contul 786 ”Venituri financiare din provizioane” ține evidența veniturilor ocazionate de anularea sau diminuarea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli, ce privesc activitatea financiară, a provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor financiare, a provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de plasament și a provizioanelor pentru deprecierea creanțelor, rămase fără obiect.
Contul 786 ”Venituri financiare din provizioane “ se defalcă în două conturi analitice, și anume: 7862 ”Venituri financiare din provizioane pentru riscuri și cheltuieli” și 7863 ”Venituri din provizioane pentru deprecieri”.
În fig. nr. IV.24 este prezentată funcționarea contului 786 ”Venituri financiare din provizioane”:
786 ”Venituri financiare din provizioane”
D C
121 ”PROFIT ȘI 151 ”PROVIZIOANE PENTRU RISCURI
PIERDERI” ȘI CHELTUIELI”
D C D C
5 1
296 ”PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA
IMOBILIZĂRILOR FINANCIARE”
D C
2
495 ”PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA
CREANȚELOR DECONTĂRI ÎN CADRUL
GRUPULUI, UNITĂȚII ȘI CU ASOCIAȚII”
D C
3
593 ”PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA
TITLURILOR DE PLASAMENT”
D C
4
Fig. nr. IV.24. Oglindirea în contabilitate a veniturilor financiare
din provizioane
1-înregistrat anularea (sau diminuarea) provizionului pentru riscuri și cheltuieli
2-înregistrat anularea (sau diminuarea) provizionului pentru imobilizări financiare
3-înregistrat anularea (sau diminuarea) provizionului pentru deprecierea creanțelor
4-înregistrat anularea provizionului pentru deprecierea titlurilor de plasament
5-înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de al rezultatului.
IV.4. Reflectarea în contabilitate a veniturilor excepționale
În funcție de natura lor, veniturile excepționale pot proveni din: operații de gestiune (711 ”Venituri excepționale din operații de gestiune”), respectiv operații de capital (772 ”Venituri excepționale din operații de capital), precum și din amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale și anularea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli pentru deprecieri și pentru provizioane reglementate.
Contul 771 ”Venituri excepționale din operații de gestiune “ se dezvoltă în două conturi analitice: 711 “Venituri din despăgubiri și penalități” și 7718 ”Alte venituri excepționale din operații de gestiune”.
Contul 7711 ”Venituri din despăgubiri și penalități” consemnează în creditul lui veniturile obținute din despăgubirile și penalitățile încasate.
În fig. nr. IV. 25 sunt prezentate conturilor ce intră în corespondență cu 7711 ”Venituri din despăgubiri și penalități”:
7711 ”Venituri din despăgubiri și penalități”
D C
121 ”PROFIT ȘI PIERDERI” 5121 ”CONTURI LA BĂNCI ÎN LEI”
D C D C
6 1
5311 ”CASA ÎN LEI”
D C
2
426 ”DREPTURI DE PERSONAL
NERIDICATE”
D C
3
461 ”DEBITORI DIVERȘI”
D C
4
4482 ”ALTE CREANȚE PRIVIND
BUGETUL STATULUI”
D C
5
Fig. nr. IV.25. Contabilizarea veniturilor din despăgubiri și penalități
1—2-înregistrat veniturile din despăgubiri și penalități virate în bancă sau încasate în numerar
3-înregistrat trecerea pe venituri a drepturilor de personal neridicate
4-înregistrat stocurile lipsă și imputate persoanelor vinovate
5-înregistrat sumele cuvenite unității de la bugetul de stat
6-închiderea contului de venituri din despăgubiri și penalități.
Contul 7718 ”Alte venituri excepționale din operații de gestiune” ține evidența veniturilor ce corespund bunurilor primite prin donații sau cu titlu gratuit.
Funcționarea contului 7718 “Alte venituri excepționale” este redată în fig. nr. IV.26:
7718 “Alte venituri excepționale operații de gestiune”
D C
121 “PROFIT ȘI PIERDERI 300 “MATERII PRIME”
D C D C
5 1
301 “MATERIALE CONSUMABILE”
D C
2
321 “OBIECTE DE INVENTAR”
D C
3
512 ”CONTURI CURENTE
LA BĂNCI
D C
4
Figura nr. IV.26. Corespondențele stabilite de contul 7718 “Alte venituri excepționale
din operații de gestiune”
1.înregistrat materiile prime primite cu titlu gratuit
2.înregistrat materialele consumabile primite cu titlu gratuit
3.înregistrat sumele primite cu titlu gratuit
4.înregistrat primirea de donații în numerar
5.înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de rezultat.
Contul 772 ”Venituri din operații de capital“ cuprinde următoarele conturi analitice: 7721 ”Venituri din cedarea activelor”, 7727 ”Subvenții pentru investiții virate la venituri” și 7728 ”Alte venituri excepționale din operații de capital.”
Contul 7721 ”Venituri din cedarea activelor” ține evidența veniturilor obținute din cedarea activelor.
Contabilizarea veniturilor din cedarea activelor este redată în fig. nr. IV.27:
7721 ”Venituri din cedarea activelor”
D C
121 ”PROFIT ȘI 461 ”DEBITORI DIVERȘI”
PIERDERI”
D C D C
3 1
451 ”DECOTĂRI ÎN CADRUL
GRUPULUI”
D C
2
Figura nr. IV.27. Reflectarea în contabilitate a veniturilor din cedarea activelor
1.înregistrat vânzarea unor imobilizări
2.înregistrat transferul unor imobilizări în cadrul grupului
3.înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de calcul al rezultatului.
Contul 7727 ”Subvenții pentru investiții virate la venituri” consemnează în creditul său subvențiile primite pentru activitatea investițională.
Reflectarea în contabilitate a subvențiilor pentru investiții virate la venituri este redată în figura nr. IV.28:
7727 ” SUBVENȚII PENTRU INVESTIȚII VIRATE LA VENITURI”
D C
121 ”PROFIT ȘI 131 ”SUBVENȚII PENTRU
PIERDERI” INVESTIȚII”
D C D C
2 1
Fig. nr. IV.28. Contabilizarea subvențiilor pentru invenții virate la venituri.
înregistrat subvențiile pentru investiții virate la venituri.
închiderea contului 7727 “Subvenții pentru investiții virate la venituri”
Contul 787 “Venituri excepționale din provizioane “ se defalcă în trei conturi analitice: 7872 “Venituri excepționale din provizioane pentru riscuri și cheltuieli”, 7873 “Venituri excepționale din provizioane pentru deprecieri” și 7874 “Venituri excepționale din provizioane reglementate.
Reflectarea în contabilitate a veniturilor excepționale din provizioane este redată în fig. nr. IV. 29:
787 “VENITURI EXCEPȚIONALE DIN PROVIZIOANE”
D C
121” PROFIT ȘI 251 “PROVIZIOANE PENTRU RISCURI
PIERDERI ȘI CHELTUIELI
D C D C
7 1
290 ”PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA
IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE”
D C
2
291 ”PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA
IMOBILIZĂRILOR CORPORALE
D C
3
293 “PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA
IMOBILIZĂRILOR ÎN CURS
D C
4
390 “PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA
MATERIILOR PRIME
LA
398 “PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA
AMBALAJELOR”
D C
5
Fig. nr. IV. 29. Contabilizarea veniturilor excepționale din provizioane
înregistrat anularea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli
2….5 înregistrat anularea provizioanelor pentru deprecieri
6. înregistrat anularea provizioanelor reglementate
7. înregistrat transferul rulajului creditor asupra contului de rezultate
CAPITOLUL V
CONTABILIZAREA REZULTATULUI FINANCIAR FINAL
Documentul oficial folosit pentru finalizarea exercițiului financiar este bilanțul contabil.
În modelul de contabilitatea din România, bilanțul contabil în formația sa completă este alcătuit pe lângă bilanț, anexele la bilanț, raportul de gestiune și de contul de profit și pierdere.41
Întocmirea propriu-zisă a bilanțului este precedată de o serie de lucrări cu caracter preliminar, numite lucrări de închidere:42
Întocmirea balanțelor de verificare primară
Inventarierea și întocmirea inventarului
Nivelarea conturilor (cu prilejul acestei lucrări are loc punerea de acord a datelor din contabilitate cu realitatea înscrisă în inventar)
Definitivarea calculației, decontarea costurilor
Înregistrarea operațiunilor de regularizare a evaluărilor, de determinare și concentrare a rezultatelor (cu prilejul acestei lucrări are loc stabilirea rezultatului financiar final, iar în cazul unui profit se determină impozitul pe profit).
Închiderea conturilor patrimoniale
Întocmirea balanței de verificare finală.
Rezultatul financiar se determină ca diferența între venituri și cheltuieli, indiferent de data plății sau încasării lor, cuantificate, contabilizate și localizate pe feluri omogene și pe segmente de gestiune, compatibile și clare.
În contabilitate rezultatul exercițiului se determină lunar cu ajutorul contului 121”Profit și pierderi”.
Compararea veniturilor cu cheltuielile și cuantificarea finală a formării rezultatelor exercițiului se realizează în mai multe etape: închiderea conturilor de venituri, închiderea conturilor de cheltuieli și determinarea rezultatului final.
V.1. Închiderea conturilor de venituri
Închiderea conturilor de venituri se realizează prin următoarea succesiune de operații:43
Se transferă soldurile corespunzătoare conturilor de venituri din activitatea de exploatare asupra contului 121 “Profit și pierdere:” (vezi fig. nr. V.1).
Notă: În situația când 711 “Venituri din producția stocată ar prezenta sold debitor acesta s-ar închide tot pe seama rezultatului exercițiului, diminuându-l.
121 “Profit și pierderi”
D C
Gr. 71 “Venituri din producția Gr. 70 “Venituri din vânzări de produse,
stocată mărfuri, servicii prestate și din alte activități
D C D C
Gr. 71 ”Venituri din producția stocată”
D C
Gr. 72 “Venituri din producția de imobilizări”
D C
Gr. 74 “Venituri din subvenții de exploatare”
D C
Gr. 75 “Alte venituri din exploatare”
D C
Fig. nr. V. 1. Închiderea conturilor de venituri din activitatea de exploatare
Se închid conturile de venituri din activitatea financiară. (vezi fig. nr. V.2)
121 “Profit și pierderi”
D C
Gr. 76 ”Venituri financiare”
D C
Fig. nr. V.2. Decontarea veniturilor financiare
c) Se decontează veniturile ocazionate de activitățile excepționale (vezi fig. nr. V.3)
121 “Profit și pierderi”
D C
Gr. “Venituri excepționale”
D C
Fig. nr. V. 3. Închiderea conturilor ce reflectă activitățile excepționale
Se închid conturile de venituri din provizioane (vezi fig. nr. V.4).
121 “Profit și pierderi”
D C
78 “Venituri din provizioane”
D C
Fig. nr. V. 4. Închiderea conturilor de venituri din provizioane
V.2. Închiderea conturilor de cheltuieli
Etapele ce privesc operațiile de închidere ale conturilor de cheltuieli se prezintă astfel:
Se decontează cheltuielile ocazionate de activitatea de exploatare (vezi fig. nr. V.5).
121 “Profit și pierderi”
D C
Gr. 60 “Cheltuieli cu materiile prime materiale și mărfuri”
D C
Gr. 61 “Cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți
D C
Gr. 62 “Cheltuieli cu alte lucrări și servicii executate de terți
D C
Gr. 63 “Cheltuieli cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate”
D C
Gr. 64 “Cheltuieli cu personalul”
D C
Gr. 65 “Alte cheltuieli de exploatare”
D C
Fig. nr. V.5. Închiderea conturilor de cheltuieli din activitatea de exploatare
Se transferă soldurile conturilor de cheltuieli financiare asupra contului de calcul al rezultatului exercițiului. (vezi fig. nr. V. 6 )
121 “Profit și pierderi”
D C
Gr. “Cheltuieli financiare”
D C
Fig. nr. V. 6. Închiderea conturilor de cheltuieli ocazionate de activitatea financiară
Se decontează soldurile debitoare ale conturilor de cheltuieli din activități excepționale ( vezi fig. nr. V.7).
121 “Profit și pierderi”
D C
Gr. “Cheltuieli excepționale”
D C
Fig. nr. V.7. Închiderea conturilor de cheltuieli din activitatea excepțională
Se închid cheltuielile cu amortizări și provizioane. (vezi fig. nr. V.8)
121 “Profit și pierderi”
D C
Gr. 68 “Cheltuieli cu amortizările”
și provizioanele
D C
Fig. nr. V.8. Închiderea conturilor de cheltuieli cu amortizările și provizioanele
V.3. Determinarea și reflectarea în contabilitate
a rezultatului financiar final
Pe lângă înlesnirea stabilirii rezultatului final, structura contului 121 “Profit și pierderi” poate determina și soldurile intermediare de gestiune, care au o importanță deosebită în analiza economico-financiară a firmei. (vezi tabelul nr. V.9).44
Tabel nr. V.9.
STRUCTURA SINTETICĂ A CONTULUI 121 “PROFIT ȘI PIERDERI”
La sfârșitul exercițiului soldul creditor al contului reprezintă profitul, dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, sau pierdere în situația inversă, când contul prezintă sold-debitor.
În fig. nr. V.10 sunt redate schematic principalele corespondențe dintre conturile de gestiune, și cele de venituri și cheltuieli orientate spre contul de profit și pierdere.
121 “Profit și pierdere”
Clasa 2 ”Conturi de Clasa 6 ”Conturi de Clasa 7 ”Conturi Clasa 2 “Conturi de
active imobilizate” cheltuieli” de venituri” active imobilizate”
Clasa 3 ”Conturi de Clasa 3 ”Conturi de
stocuri” stocuri”
Clasa 4,5 “Conturi de
datorii și “Conturi Clasa 4,5”Conturi de
de trezorerie creanțe” și de “Trezorerie”
Conturi de amortizări Conturi de amortizări
și provizioane și provizioane
Cheltuieli Venituri
Totale Totale
S.C. V>C S.D VC
(profit) (pierdere)
Fig. nr. V.10. Principalele corespondențe stabilite de contul de
“Profit și pierdere”
Contul 121 “Profit și pierdere”, având rolul de a determina rezultatul financiar pe perioada unui exercițiu, după aprobarea bilanțului se soldează prin repartizarea în vederea constituirii diferitelor fonduri (dacă s-a obținut un profit). Aici intervine 129 “Repartizarea profitului”, care este un cont rectificativ de activ contra pasiv, având substanță de activ, prin intermediul căruia conducerea unității aprobă constituirea din profit a diferitelor fonduri. Va primi în debit partea din profitul realizat care a fost distribuită pentru constituirea: “Rezervelor” (106), “Fondului de dezvoltare” (111), “Fondului de participare la profit” (112), Fondului pentru creșterea resurselor proprii de finanțare (118), “Dividende datorate acționarilor sau asociațiilor” (547) sau creșterea “Capitalului social” (101). În credit se va înregistra profitul realizat și repartizat. (vezi fig. nr. V.11)
D 129 “Repartizarea profitului” C
D 101”Capital social” C D 121”Profit și pierdere” C
D 106”Rezerve” C
D 111”Fondul de dezvoltare” C
D 112”Fondul de participare C
la profit
D 118”Fondul pentru creșterea C
resurselor proprii de finanțare”
Fig. nr. V. 11. Funcționarea contului 129 “Repartizarea profitului”
În cazul când nu se decide repartizarea completă, profitul rămas nerepartizat se transferă în creditul contului 107 “Rezultatul reportat”, încât contul 121”Profit și pierdere se disponibilizează în vederea înregistrării rezultatului financiar pentru exercițiul curent. (vezi fig. nr. V. 12)
D 121 ”Profit și pierdere” C
D 129 ”Repartizarea profitului” C
D 107 ”Rezultatul reportat” C
Fig. nr. V. 12. Repartizarea profitului
Dacă se întâmplă ca exercițiul să se încheie cu pierderi, soldul debitor al contului 121 ”Profit și pierdere” se transferă asupra contului 107 ”Rezultatul exercițiului” (vezi fig. nr. V. 13).
D 121 ”Profit și pierderi” C
D 107 ”Rezultatul reportat” C
Fig. nr. V. 13. Transferarea pierderii
V.4. Analiza economică a rezultatului financiar final
Cu ajutorul analizei economice se cercetează fenomenele și procesele economico-sociale, se descoperă structura, se verifică și stabilește: relațiile de cauzalitate, factorii care le generează, se descoperă legile formării și desfășurării lor, și pe baza acestora se ia decizii privind activitatea în viitor.
Prin cunoașterea postfaptică, curentă și previzională a economiei agentului economic, a rezultatelor și rezervelor interne, a cauzelor ce le-au generat, analiza economică contribuie la cunoașterea continuă a eficienței utilizării resurselor umane și materiale.
Analiza economică urmărește să se pună la îndemâna conducerii un instrument de cunoaștere și revizuire periodică a nivelurilor de echilibru în cadrul activității, descoperind factorii care o influențează și mărimea influenței lor.
Obiectul de activitate al analizei economice îl constituie studierea sub multiple aspecte a rezultatelor utilizării resurselor umane, materiale și financiare în diverse întreprinderi, la nivelul micro sau macro-economice, în scopul descoperirii de noi posibilități (resurse interne) de dezvoltare și perfecționare a activității economice desfășurate de acestea.
Obiect al analizei economice îl constituie, în primul rând, producția, ca proces, examinată sub forma procesului productiv, a întreprinderii și acțiunii elementelor acestuia: forța de muncă și capitalul (fix și circulant).
Realizarea programului tehnic industrial și financiar al întreprinderii se reflectă în nivelul indicatorilor. La rândul lor, indicatorii constituie elemente de studiu a analizei economice. Prin cercetare și analiza indicatorilor se evidențiază volumul resurselor antrenate, se cuantifică masa rezultatelor economice înregistrate și se descoperă rezervele interne.
Importanța deosebită pe care o are beneficiarul pentru agentul economic reiese din funcțiile acestuia: sursă a autofinanțării, pârghie de cointeresare materială a angajaților, izvor al formării fondurilor necesare desfășurării normale a activității.
În vederea identificării factorilor care acționează asupra beneficiarului vom folosi modelul:
B = PRp – PRe = [ Σq (s)p – Σq (s)c],
PRp – producția realizată exprimată în preț;
PRe – producția realizată exprimată în cost;
q – volumul fizic al realizărilor;
s – structura sortimentală a realizărilor;
c – cost unitar;
p – preț de valorificare.
În decursul anilor 2000 și 2001 obiectul de activitate al firmei l-a constituit trei tipuri de lucrări: instalare conducte gaz metan (m) (A), montaj confecții metalice (m) (B), execuție protecție anticorosivă împotriva temperaturilor înalte (m 2) (C) (vezi tabelul nr. V.13).
Tabelul V.13.
– mil. lei –
Față de anul precedent (2000), în anul 2001 beneficiul a sporit cu:
Δ = B1 – B0 = [Σ q1 (s1) p1 – Σ q1 (s1) c1] – [Σ q0 (s0)p0 – Σ q0 (s0) c0 ] =
( 388295000 – 3580408000 ) – ( 3438240000 – 3225004000 ) =
307887000 – 213236000 = 94651000
Δ ≈ + 94651000
Sporul de beneficii are la bază acțiunea conjugată a factorilor:
modificarea volumului fizic al realizărilor ( ∆q);
modificarea structurii sortimentale (∆ s);
modificarea costului de producție (∆ c);
modificarea prețului (∆ p).
Influența modificării volumului fizic (∆ q):
∆ q – [∑ q (s) p – ∑ q (s) c ] – [∑ q (s) p – ∑ q (s) c ]
B’0 B0
∑ q1 *p0 3479508000
B’0 = B0 *Iq , Iq = * 100 = = 101,2%
∑ q0 * p0 3438240000
213236 * 101,2
B0’ = = 215794,8 mii lei
100
∆ q = 215794,8 – 213236 = + 2558,8 mii lei
În anul 2001 sub aspect fizic, lucrările executate au înregistrat o depășire de 1, 2% și ca urmare beneficiul a sporit cu 2558, 8 mii lei.
Influența modificării structurii (∆ s):
∆ s ≈ [∑ q1 (s1) p0 – ∑ q1 (s1) c0 ] – [ ∑ q1 (s0 ) p0 – ∑ q1 (s0) c0 ]
B”0 B’0
∆ s ≈ B”0 – B’0
B”0 = 3479508000 – 3247613051 = 231895000
∆ s ≈ 231895000 – 215794800 ≈ + 161100,2 mii lei
Modificările apărute în structura realizărilor au influențat pozitiv masa beneficiului sporind-o cu 16100,2 mii lei.
Utilizarea calculului de produs (lucrare) se face folosind rata rentabilității (r) pe anul anterior (1999), (vezi tabelul nr. V.14).
R0 p0 – c0
∆ s ≈ (s1 – s0) * ∑ q1 p0 , r0 ≈ * 100
100 p0
Influența modificării costului:
∆ c ≈ [ ∑ q1 (s1) p0 – ∑ q1 (s1 ) c1 ] – [ ∑ q1 (s1) p0 – ∑ q1 (s1 ) c0 ]
∆ c ≈ B101 – B110 ≈ ( 3479508000 – 3580408000) – 231895000
∆ c ≈ – 100900000 – 231895 ≈ – 332795 mii lei
În anul 2001 costul unitar al lucrărilor a crescut, drept urmare beneficiul scade cu 332795 mii lei.
Tabel nr. V. 14
CALCULUL INFLUENȚEI STRUCTURII PE PRODUS (LUCRARE)
mii lei
Influența modificării prețului de valorificare:
∆ p ≈ [ ∑ q1 (s1 ) p1 – ∑ q1 (s1) c1 ] – [ ∑ q1 (s1) p0 – ∑ q1 (s1) c1 ] ≈ B”1 – B’1
∆ p ≈ ( 3889295000 – 3580408000) – (- 100900000) ≈ + 408787 mii lei
Prețurile au crescut și au atras după sine un spor de beneficii de 408787 mii lei.
CONCLUZII
În abordarea funcțională a întreprinderilor, activitatea financiar-contabilă este prezentată nuanțat după cum accentul este pus pe latura financiară sau pe latura contabilă. Abordarea sistemică, bazată pe modelul fluxurilor conduce însă la o viziune integrată la nivelul fluxului de informații financiar-contabile ce reflectă starea și mișcarea celorlalte fluxuri. Activitatea financiar-contabilă este strâns legată de majoritatea funcțiilor întreprinderilor cărora le furnizează informații.
Contabilitatea se situează la baza edificiului financiar-contabil al întreprinderii deoarece înregistrează prin intermediul conturilor toate mișcările de valori relative la ansamblul activităților desfășurate. Este nu numai un sistem de înregistrare a informațiilor ci și un instrument de prelucrare și valorificare a acestora.
Contabilitatea are privilegiul de a asigura modelarea firmei după reguli și principii consacrate. Modelarea contabilă este apoi utilizată de celelalte componente ale sistemului financiar-contabil precum și de celelalte subsisteme ale firmei. Din acest motiv informatizarea firmelor a început de la contabilitate, având în vedere și caracterul bine structurat al sistemului care nu produce dificultăți în formalizare.
Utilizarea calculatorului electronic în sistemul informațional al întreprinderii aduce numeroase avantaje: eliminarea transcrierilor manuale a înregistrărilor, un grad redus de erori – intervenția omului în operațiile de transcriere, clasificare, centralizare, totalizare fiind foarte mică, facilitatea dezvoltării analitice a conturilor, obținându-se astfel informații mai detaliate într-un timp mai scurt.
În concluzie, utilizarea calculatorului determină o transformare radicală a contabilității, ea încetând să reprezinte o funcție autonomă în întreprindere, fiind din ce în ce mai mult integrată în sistemul general de prelucrare a informațiilor de orice natură, dar în special al celor contabile.
BIBLIOGRAFIE
Gh. D. Bistriceanu, C. Gh. Demetrescu, ș.a., Lexicon de finanțe – credit, contabilitate și informatică financiar-contabilă, Editura Didactică și pedagogică, București, 1981.
C. Drăgan, Noua contabilitate a agenților economici, Editura Hercules, București, 1994.
M. Epuran, D. Cotleț, ș.a., Contabilitatea financiară în noul sistem contabil, Editura de Vest, Timișoara, 1995.
T. Fătu, Bazele informaticii economice, Editura Graphix, Iași, 1993.
N. Felegă, I. Ionașcu, Contabilitate financiară, Editura Economică, 1995.
V. Nechita, I. Ignat, ș.a., Economie politică, Editura Porto – Franco, Galați, 1992.
P.C. Nica, C. Sasu, ș.a., Managementul firmei, Chișinău, 1994.
D. Oprea, I. Andone, D. Airirnei, Limbajele de programare și bănci de date, Iași, 1990.
D. Oprea, Premisele și consecințele informatizării contabilității, Editura Graphix, Iași, 1994.
M. Paraschivescu, W. Păvăloaia, Modele de contabilitate și analiză economică, Editura Fundația Academică „Gh. Zane”, Iași, 1993.
M. D. Paraschivescu, ș.a., Contabilitate și modele de analiză economică, Editura Fundația Academică „Gh. Zane”, Iași, 1993.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitate Financiara a Cheltuielilor Si Veniturilor (ID: 130940)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.