CONTABILITATE A, AUDITUL ȘI GESTIUNEA AFACERILOR STANDARDELE INTERNAȚ IONALE DE AUDIT: ETAPELE DESFĂȘURĂRII UNEI MISIUNI DE AUDIT FINANCIAR… [611750]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU:
CONTABILITATE A, AUDITUL ȘI GESTIUNEA
AFACERILOR

STANDARDELE INTERNAȚ IONALE DE AUDIT:
ETAPELE DESFĂȘURĂRII
UNEI MISIUNI DE AUDIT FINANCIAR

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
LECT. UNIV. DR . GHERAI DANA SIMONA
ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 1
CAPITOLUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 2
I. AUDITUL FINANCIAR. DE LIMITĂRI CONCEPTUALE ……………………… 2
1.1. Rolul auditului și tipurile de audit ………………………….. …………………………. 2
1.2 Auditul financiar. Etapele desfășurării unei misiuni de audit financiar …… 5
1.3 Organizații de reglementare a activității de audit financiar …………………… 7
CAPITOLUL II. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 14
STANDARDELE INTERNAȚIONALE DE AUDIT ………………………….. …….. 14
2.1. Prezentare generală ………………………….. ………………………….. ………………. 14
2.2 Standardele emise de IAASB ………………………….. ………………………….. ….. 18
2.3. Standardul Internațional de Audit ISA 700 ………………………….. …………. 21
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 28
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 30

1
INTRODUCERE

Prezenta lucrare intitulată: Standardele internaționale de audit: etapele desfășurării
unei misiuni de audit financiar , are drept scop evidențierea rolului standardelor internaționale
în creșterea coerenței și calității auditului la nivel mondial. În acest sens, ne -am propus
următoarele obiective de cercetare: evidențierea principalelor aspecte teoretice referitoare la o
misiune de audit financiar, prezentarea generală a standardelor de audit precum și în ce măsură
sunt ele adoptate în prezent precum și aprofundarea teoretică a standardului ISA 700:
„Formularea unei opinii și raportarea cu privire la situațiile financiare” .
Am ales această temă în vederea elaborării lucrării de licență deoarece am fost interesată
să aflu principalii pașii care trebuie parcurși în vederea finalizării unui proces de audit financiar
și care sunt implicațiile și îndrumările pe care Standardel e Internaționale de Audit le oferă în
cadrul acestui demers.
Lucrarea este structurată pe două mari capitole, abordând tema auditului financiar și a
standardelor financiare de audit de la general la particular. Astfel, primul capitol prezintă din
rolul și tipologia auditului și detalia ză aspecte cu privire la etapele desfășurării unei misiuni de
audit financiar. De asemenea, în ultimul subcapitol am prezentat pe scurt principalele
organizații de reglementare a activității de audit financiar , rolul și atribuțiile acestora.
Cel de -al doilea capitol se axează strict pe standardele internaționale de audit,
prezentând câteva caracteristici generale cu privire la conținutul și tipologia lor. În cele din
urmă am ales să aprofundăm un singur standard și an ume ISA 700 care se referă la formularea
opiniei auditorului și modul de raportare cu privire la situațiile financiare.
De altfel, lucrarea îmbină armonios atât elemente teoretice cât și elemente practice.
Aspectele practice, concrete, fac referire la date statistice actuale cu privire la: modalitatea și
nivelul adoptării standardelor internaționale la nivel mondial din punct de vedere geografic dar
și în funcție de tipologia standardelor precum și evoluția activității auditorilor din România
văzută prin pr isma creșterii interesului pentru profesia de auditor dar și prin numărul de
misiuni/contracte desfășurate și tipologia lor.
Lucrarea se încheie cu câteva concluzii desprinse ca urmare a activității de cercetare
desfășurate pe tema standardelor internațion ale de audit precum și cu citarea surselor
bibliografice pe care le -am utilizat în elaborarea prezentei lucrări.

2
CAPITOLUL
I. AUDITUL FINANCIAR. DELIMITĂRI CONCEPTUALE

Acest prim capitol al lucrării are în vedere trecerea în revistă a câtorva aspecte t eoretice
cu privire la rolului auditului și clasificarea acestuia precum și prezentarea succintă a auditului
financiar respectiv a organizațiilor de reglementare a acestuia.

1.1. Rolul auditului și tipurile de audit

Conform „Dicționarului explicativ al limbii române”, auditul reprezintă „procesul prin
care persoane competente, independente colectează și evaluează probe pentru a -și forma o
opinie asupra gradului de corespondență între cele observate și anumite criterii prestabilite ”.
Acesta se manifestă ca o funcție de contro l, examinând în mod profesional anumite informații
cu scopul de a exprima o opinie responsabilă și independentă în raport cu un anumit standard.1
Potrivit Asociației Americane de Contabilitate ( AAA ), „auditul este un proces
sistematic de obținere și evaluare în mod obiectiv a unor afirmații privind acțiunile și
evenimentele cu caracter economic în vederea aprecierii gradului de conformitate a acestor
afirmații cu criteriile prestab ilite, precum și de comunicare a rezultatelor către utilizatorii
interesați”2
Termenul de „audit” p rovine de la latinescul „audire ”, care înseamnă a auzi, a asculta3
iar istoria sa este într -o mare măsură determinată de istoria contabilității, aceasta din urmă
culminând cu dezvoltarea economiei mondiale.4 De-a lungul timpului, „auditul s -a dezvoltat ca
urmare a unor necesități impuse de dezvoltarea afacerilor în ans amblul lor”5, ajungând un
domeniu de sine stătător, cu obiective proprii, dar și cu mijloace și tehnici specifice.
Ca demers de ascultare, apoi de anchetă și, în final, de sugerare de soluții, auditul
permite aportul unui raționament motivat și independen t. Ca examinare în vederea determinării
proprietăților unei reprezentări, auditul s -a aplicat mai î ntâi reprezentărilor financiare . Auditul

1 https://dexonline.ro/definitie/audit , accesat la data de 10.05.2020;
2Frias, S., Fajardo, C., Audting Theory. Assurance and Related Services , 2008, Editura Katha Publishing, Quezon,
p.2;
3 Ajao, O.S., Olam ide, J.O., Temitope, A.A, Evolution and development of auditing , Unique Journal of Business
Management Research, Vol. 3, Nr. 3.
4 Tanko, M., Audit Expectation Gap: The Trend to Close the Gap in the 21st Century , 2011, disponibil online la
Tanko, SSRN: https://ssrn.com/abstract=1957597 , accesat la data de 10.05.2020;
5 Dobroțeanu L., Dobroțeanu C.L. , Audit. Concepte și practici. Abordare națională și internaționa lă, Editura.
Economică, București, 2002, p. 26

3
nu trebuie să asigure echilibrul, ci doar să verifice dacă sunt întrunite condițiile necesare pentru
a-l păstra, să instrumenteze stăpânirea dezordinii, adaptarea la schimbări, să evalueze gradul de
securitate și riscurile. 6
Într-o economie modernă, profesia de auditor are un loc esențial, un loc bine definit,
servind interesului public. „Prin activitatea sa, auditorul asigură reperele necesare pentru
dezvoltarea corectă, într -un climat de încredere și legalitate a afacerilor, îndeplinind astfel un
semnificativ rol social. ”7
Pentr u a înț elege, pe deplin, rolul auditului ( care arată ceea ce trebuie să facă audi torii)
și cel al auditorului( cadrul care asigură desfășurarea procesului de audit) trebuie delimitate
anumite noțiuni cu privire la responsabilitatea și complexitatea acestei activități.
Responsabilitatea auditorului nu se regăsește în contabilizarea tra nzacțiilor unei entități
economice, ci în „verificarea, în toate aspectele semnificative, conformității reflectării în
situațiile financiare prezentate de conducerea entității auditate a tranzacțiilor economice cu
anumite principii, postulate și criterii de înregistrare, raportare etc.”8
Pe de altă parte, complexitatea activității de audit este dată de faptul că nu există o
„rețetă” universal valabilă care poate fi aplicată de către auditori în orice context întâlnit pe
parcursul procesului sau î n toate procesele. Această idee poate fi regăsită chiar și în prefața la
Normele Naționale de Audit, unde se precizează: „Este imposibil să fie stabilite norme de audit
și servicii conexe care să se aplice de o manieră universală la toate situațiile cu car e un auditor
se poate confrunta; în consecință, auditorul trebuie să considere normele adoptate ca principii
fundamentale care trebuie urmărite în activitatea lor. Procedurile necesare pentru punerea în
lucru a acestora sunt lăsate la judecata fiecărui me mbru și variază în funcție de circumstanțele
fiecă rui caz.”9
În plus, auditul este considerat unul dintre cei opt piloni ai sistem ului național de
integritate, care poate proteja împotriva corupției. Auditorii au o poziție unică în cadrul firmelor
ca repr ezentanți de interes public, monitorizând și raportând cu privire la respectarea de către
organizație a standardelor stabilite. Mai mult decât atât, domeniul de aplicare al auditului se
extinde treptat iar importanța acestuia în societate este în creștere . Prin urmare, auditorii sunt

6 https://dexonline.ro/definitie/audit/555091 , accesat la data de 10.05.2020
7 https://www.cafr .ro/pagina.php?id=163 , accesat la data de 10.05.2020;
8 Dobroțeanu L., Dobroțeanu C.L. , Audit. Concepte și practici. Abordare națională și internațională , Editura.
Economică, București, 2002, p. 26;
9 CECCAR , Norme naționale de audit , Ed. CECCAR, Bucureșt i, 1999;

4
într-o poziție deosebit de bună pentru a participa la lupta împotriva corupției, în cazul în care
acest lucru este necesar.10
Conform Normelor Naționale de Audit, obiectivul auditului, indiferent de tipul acestuia,
este acela d e „îmbunătățire a utilizării informației”11. Astfel, auditul poate fi utilizat atât cu titlu
preventiv, cât și cu titlu curativ. Utilizarea cu titlu preventiv va fi aplicată în cadrul unui
program de audit pentru: „aprecierea eficacității unei organizații, a unui proces, a unui procedeu
și pentru cal ificarea și urmărirea unui furnizor ”12. Iar utilizarea cu titlu curativ se va face în
situații delicate, precum: faliment (insucces) al prestațiilor.
Din punct de vedere al modului de organizare a activității de audit , auditul se poate
clasifica în: 13
1. Auditul extern, denumit și audit independent, este efectuat pe o bază contractuală de
către o persoană sau un grup de persoane specializate, străine întreprinderii. Auditul extern
reprezintă activitatea de audit financiar realizată la nivelul României, ca re este reglementată și
organizată de către CAFR (Camera Auditorilor Financiari din România) , membră a IFAC
(Federația Internațională a Contabililor) .
2. Auditul intern este efectuat de una sau mai multe persoane care aparțin întreprinderii ,
fiind o activitate independentă de asigurare obiectivă și consiliere, destinată să adauge valoare
și să îmbunătățească operațiunile unei organizații. În vederea eficientizării funcției de auditor
intern, este necesară adoptarea unor măsuri care să asigure un gr ad cât mai mare de
independență acestora în cadrul organizației din care fac parte.
Din punct de vedere al obiectivului și ariei de aplicabilitate , auditul poate fi regăsit sub
următoarele forme :
1. Auditul financiar sau auditul situațiilor financiare, c are mai poate fi găsit sub
denumire a de audit contabil și „constă în colectarea probelor care privesc situațiile financiare
ale unei entități patrimoniale și în utilizarea acestor probe pentru evaluarea conformității
elaborării, prezentării și publicării acestor situații, cu normele naționale sau internaționale de
contabilitate sau cu orice alt criteriu prestabilit”14.

10 Jeppesen, K.K., The role of auditing in the fight against corruption , The British Accounting Review, Vol. 51,
Nr. 5, 2019
11 Ibidem;
12 Stoian A., Audit financiar contabil, disponibilă online la
http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap1 , accesat la data de 10.05.2020
13 Dobroțeanu L., Dobroțeanu C.L., Audit. Concepte și practici. Abordare naț ională și internațională , Editura
Economică, București, 2002, p. 34
14 Ibidem;

5
2. Auditul operațional sau auditul performanței se ocupă cu emiterea unor opinii
referitoare la conformitatea cu anumite criterii prestabilite, însă, spre deosebire de celelalte
tipuri de audit, sunt utilizate criterii de comparație diferit e; auditul perfor manței cercetează dacă
criteriile ce au fost stabilite pentru implementarea și aplicarea obiectivelor și a sarcinilor
structurii auditate pentru evaluarea rezultatelor, sunt corecte.15
3. Auditul de conformitate sau auditul conducerii este efectuat cu scopul de a oferi o
asigurare cu privire la respectarea legilor și reglementărilor, politicilor, codurilor stabilite .
Auditul conducerii mai poate fi „definit ca o contribuție specifică di n partea auditorului la
soluționarea problemelor puse de politica generală”16.

1.2 Auditul financiar. Etapele desfășurării unei misiuni de audit financiar

Activitatea de audit financiar se concretizează în verificarea, controlul și certificarea
situații lor financiare și a conturilor anuale, în vederea formulării unei opinii asupra realității
informațiilor incluse în documentele anuale de sinteză, activitate desfășurată în conformitate cu
standardele internaționale de audit. În ceea ce privește persoana c are realizează această
activitate, ea se numește auditor financiar și dobândirea acestui statut ( de către Camera
Auditorilor Financiari din România ) îi dă dreptul la exercitarea independentă a mandatului de
auditor financiar.17
Conform legii nr. 162/2017 din 6 iulie 2017 privind auditul statutar al situațiilor
financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate și de modificare a unor acte
normative, auditul financiar cuprinde auditul statutar, precum și „activitate a efectuată în
vederea exprimării unei opinii asupra situațiilor financiare sau a unor componente ale acestora,
dar și exercitarea altor misiuni de asigurare și servicii profesionale potrivit standardelor
internaționale de audit și altor reglementări în do meniu ”. La rândul lui, auditul statutar
reprezintă „un audit al situațiilor financiare anuale individuale sau al situațiilor financiare
anuale consolidate efectuat în conformitate cu standardele internaționale de audit, în măsura în
care:18
a) este obligat oriu în temeiul dreptului Uniunii Europene sau al dreptului intern;

15 Țară Gheorghe Ioan , Audit financiar , Editura Universității din Oradea, 2009;
16 Stoian A., Audit financiar contabil, disponibilă online la http://www.biblioteca –
digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap1 , accesat la data de 10.05.2020;
17 Țară Gheorghe Ioan, Audit financiar , Editura Universității din Oradea, 2009, p. 8;
18 Legea nr. 162/2017 din 6 iulie 2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor
financiare anuale consolidate și de modificare a unor acte normative, publicată în: Monitorul Oficial nr. 548 din
12 iulie 2017

6
b) este efectuat în mod voluntar la entitățile mici, iar situațiile financiare auditate sunt
publicate, împreună cu raportul de audit statutar, potrivit legii ”.
Auditul financiar abordează în principal practicile contabile și respectarea cerințelor de
raportare financiară a mai multor tipuri diferite de organizații. Acest tip de audit s -a concentrat
nu numai pe ceea ce informații financiare înregistrează și raportează organizațiile, ci și p e
modul în care organizațiile păstrează exactitatea , completitudinea și integritatea informațiilor
respective.19
Deoarece activitatea de audit este complexă, neexistând o „rețetă” universală care odată
aplicată să asigure un rezultat garantat, de -a lungul timpului, s -au evidențiat diferite opinii în
legătură cu etapele desfășurării unei misiuni de audit financiar.
Astfel, putem afirma faptul că „opiniile privind etapele pe care trebuie să le parcurgă un
auditor până la emiterea raportului de audit asupra situațiilor financiare anuale sunt variate, doar
în sensul denumirii câte unei etape, întrucât demersul auditorului trebuie să se realizeze conform
normelor naționale și standardelor internaționale de audit.”20
Unii autori consideră că o misiune de audit financiar trebuie realizată prin parcurgerea
următoarelor etape 21:
1. Acceptarea misiunii sau contractarea lucrărilor ISA 210
2. Planificarea misiunii de audit (cunoașterea generală a întreprinderii, identificarea
domeniilor și sistemelor semnificative, analiza prealabilă a riscurilor și întocmirea planului
misiunii de audit. )
3. Evaluarea controlului/auditului intern
4. Controlul conturilor (definire a obiectivelor pentru fiecare categorie de operațiuni și
pentru soldurile conturilor, utilizarea diferitelor proceduri de obținere a probelor, utilizarea
conturilor în vederea scopului pentru care au fost colectate și în vederea formării unei opinii )
5. Ve rificarea situațiilor financiare
6. Lucrările de sfârșit de misiune (obținerea unor declarații scrise de la conducerea
firmei, întocmirea unui așa -numit chestionar de sfârșit de misiune, care are rolul de a permite
obținerea asigurării că au fost reunite t oate elementele necesare formulării opiniei asupra

19 Gantz, S.D, The Basics of IT Aud it. Purposes, Processes, and Practical Information , Editia I, Syngress,
Waltham, 2014;
20 Cherșan I.C., Auditul financiar de la normele naționale la standardele internaționale ,
http://www.tehnopress.ro/webfiles/books_documents/pdf_extras/42_interior_audit.pdf , accesat la data de
14.05.2020;
21Ibidem;

7
situațiilor financiare, că normele au fost respectate și că dosarele de lucru sunt complete, precum
și analiza evenimentelor ulterioare închiderii exercițiului financiar.)
7. Raportul de audit
Pe de altă p arte, există anumite opinii conform cărora o misiune de audit financiar
presupune parcurgerea a trei faze, în care sunt regăs ite zece etape22, după cum se poate observa
în Tabelul 1.1.

Tabel 1.1. Fazele și etapele unei misiuni de audit financiar
Faze Etape
Faza inițială 1. Acceptarea mandatului și contractarea lucrărilor de audit
2. Orientarea și planificarea auditului
Faza executării lucrărilor 3. Aprecierea controlului intern
4. Controlul conturilor
5. Examenul situațiilor financiare
Faza finală 6. Evenimente posterioare închiderii exercițiului
7. Utilizarea lucrărilor altor profesioniști
8. Alte lucrări necesare închiderii exercițiului
9. Raportul de audit
10. Documentarea lucrărilor de audit

Sursa: Toma, M., Inițiere în auditul situații lor financiare ale unei entități , Editura CECCAR, București,
2005;

Din cele prezentate mai sus, se poate observa faptul că există o mare asemănare în modul
de prezentare a etapelor unei misiuni de audit, fapt explicat prin obligativitatea realizării
acest uia conform unor norme sau standarde.23

1.3 Organizații de reglementare a activității de audit financiar

Prin intermediul acestui subcapitol ne propunem prezentarea pe scurt a organizațiilor de
reglementare a activității de audit financiar, a rolului lor și a principalelor atribuții și activități
specifice. Astfel, organizațiile abordate sunt: Federația Internațională a Contabililor (IFAC),
Consiliul pentru Standarde Internaționale de Audit și Asigurare (IAASB) și Camera Auditorilor
Financiari din România (CAFR).

22 Toma, M., Inițiere în auditul situațiilor financiare ale unei entități , Editura CECCAR, București, 2005;
23 Cherșan I.C., Auditul financiar de la normele naționale la standardele internaționale ,
http://www.tehnopress.ro/webfiles/books_documents/pdf_extras/42_interi or_audit.pdf , accesat la data de
14.05.2020;

8

➢ Federația Internațională a Contabililor (IFAC – International Federation of
Account ants)

IFAC este o organizație globală a profesiei contabile și are ca obiectiv protejarea
interesului public, încurajând practicile de calitate înaltă în rândul profesioniștilor contabili. Ea
este recunoscută ca fiind autoritatea de reglementare în aspecte privind etica și morala din
domeniul contabilității. Feder ația Internațională a Contabililor servește interesul public prin
contribuirea la dezvoltarea unor organizații, piețe și economii puternice și durabile. Aceasta
pledează pentru transparența, responsabilitatea și comparabilitatea raportării financiare; ajut ă la
dezvoltarea profesiei contabile; și face cunoscute importanța și valoarea contabililor pentru
infrastructura financiară globală. Înființată în 1977, IFAC cuprinde în prezent peste 175 de
membri și asociați din peste 130 de țări și jurisdicții, repreze ntând aproximativ 3 milioane de
contabili din practica publică, educație, servicii de stat, industrie și comerț.24
Ca parte a mandatului său în interesul public, IFAC contribuie la dezvoltarea, adoptarea
și implementarea de standarde internaționale de etic ă de înaltă calitate pentru contabili,
îndeosebi prin sprijinul acordat IESBA. IFAC asigură resursele umane, gestionarea utilităților,
suportul în comunicare și finanțarea acestui consiliu normalizator de standarde independent și
facilitează nominalizările și procesul de selecție a membrilor consiliului.25
Atât o rganismele de guvernare, cât și voluntarii și personalul IFAC „au ca valori
integritatea, transparența și experiența. Astfel, IFAC caută să consolideze loialitatea
profesioniștilor auditori față de aceste valori, care se reflectă în „ Codul de Etică p entru auditorii
profesioniști”. Acest cod stabilește cerințele etice pentru auditorii profesioniști , oferind un
cadru conceptual pentru toți auditorii profesioniști în vederea asigurării conformității „c u cele
cinci principii fundamentale de etică: integritatea, obiectivitatea, competența profesională și
atenția cuvenită, confidențialitatea și comportamentul profesional”26.
IFAC a fost fondată pe 7 octombrie 1977, la München, Germania, la cel de -al 11-lea
Congres Mondial al Contabililor pentru a consolida profesia contabilă globală în interesul
public prin:27

24 https://www.ifac.org/who -we-are/membership , accesat la data de 15.05.2020;
25 IFAC, Manualul privind Codul etic internațional pentru profesioniștii con tabili inclusiv Standardele
Internaționale privind Independența , Ediția 2018;
26 Ibidem;
27 https://www.ifac.org/who -we-are/our -purpose , accesat la data de 15.05.2020;

9
• Dezvoltarea de standarde internaționale de înaltă calitate în domeniul auditului și
asigurării, contabilității, eticii și educației pentru profesioniștii contabili și susținerea
adoptării și utilizării acestora;
• de a facilita colaborarea cu corpurile profesionale care o compun;
• colaborarea și cooperarea cu alte organizații internaționale
• de a acționa ca un purtător de cuvânt pentru pro fesia contabilă internațională.
Modalitatea fundamentală utilizată de IFAC pentru a -și atinge obiectivul dea proteja
interesul public constă în elaborarea, promovarea și punerea în aplicare a standardelor
recunoscute internațional, care acționează în direc ția asigurării credibilității informațiilor de
care depind investitorii și alți factori interesați. Printre standardele și ghiduri de bune practice
dezvoltate de IFAC se numără: Standardele internaționale de audit (ISA) , Standardele
internaționale de raportare financiară (IFRS) , Codul internațional de etică pentru
profesioniștii contabili (IESBA) , Controlul calității (QA) , Investigație și disciplină (I&D) ,
Standardele internaționale de educație (IES) , Standardele internaționale de con tabilitate
pentru sectorul public (IPSAS) . 28
Figura 1.1 prezintă gradul de adoptare al standardelor internaționale la nivel global în
funcție de tipologia acestora .

Figura nr. 1.1. Gradul de adoptare al standardelor internaționale la nivel global în
funcție de tipologie (%)

Sursa: IFAC, International Standards. Global Status Report 2019 , disponibil online la
https://www.ifac.org/system/files/publications/files/IFAC -International -standards -2019 -global -status -report.pdf ,
accesat la data d e 15.05.2020;

28 IFAC, International Standard s. Global Status Report 2019, disponibil online la
https://www.ifac.org/system/files/publications/files/IFAC -International -standards -2019 -global -status -report.pdf ,
accesat la data de 15.05.2020; 67625050221911
30294436767950
396142239
IS AIF R SIE S B AQAI& DIE SIP S A S
Adoptat Parțial adoptat Nu este adoptat

10
Astfel, conform raportului publicat de IFAC în 2019, se poate observa că standardele
internaționale de audit au cea mai mare rată înregistrată la nivel global, 67% din țările membre
având adoptate deja aceste standarde. La cealaltă extremă, S tandardele internaționale de
contabilitate pentru sectorul public (IPSAS) înregistrează cea mai mică rată, doar 11% din țări
adoptându -le în timp ce jumătate le -au adoptat doar parțial iar 39% deloc.

➢ Consiliul pentru Standardele Internaționale de Audit și Asigurare (IAASB)

IAASB este un „organism independent care stabilește standardele care servesc
interesului public prin stabilirea de standarde internaționale de înaltă calitate pentru audit,
controlul calității, revizuire, alte asigurări și servicii conexe și facilitarea convergenței
internaționale și naționale.”29
Obiectivul IAASB este de a servi interesul public prin stabilirea standardelor de audit și
asigurare de înaltă calitate și prin facilitarea convergenței standardelor internaționale și
naționale de audit și asigurare, sporin d astfel calitatea și coerența practicilor în întreaga lume și
consolidând încrederea publicului în profesia de auditor.30
Pe de altă parte IAASB mai cuprinde și comunicatele legate de practică . Aceste
comunicate alături de standardele menționate mai sus servesc atât ca bază pentru standardele
de audit și asigurare de înaltă calitate , cât și ca declarații mond iale; „ele stabilesc standardele și
oferă îndrumare pentru auditori și pentru alți profesioniști contabili, oferindu -le instrumentele
pentru a face față cerințelor în creștere și privind raportările informației financiare și oferă
îndrumare în ariile specializa te.” 31
Membrii IAASB acționează în comun, în vederea dezvoltării unui set de Standarde
Internaționale general acceptate la nivel mondial; standarde care să servească interesului comun
manifestat la nivelul publicului larg, dar și în cadrul profesiei conta bile globale.
Cele trei teme principale de interes public abordate în cadrul strategiei pe termen mediu
de către IAASB sunt32:
• Sprijinirea stabilității financiare globale;
• Consolidarea rolului, relevanței și calității serviciilor de asigurare și a servicii lor conexe
într-o lume în plină evoluție;

29 https://www.iaasb.org/about -iaasb , accesat la data de 17.05. 2020;
30 IFAC, International Auditing and Assurance Standards Board , disponibil online la
https://www.ifac.org/system/files/downloads/IAASB_Fact_Sheet.pdf , accesat la data de 1 7.05.2020;
31 Federația Internațională a Contabililor, Audit fnanciar 2006 , Ed, Irecson, București, 2007, p.17;
32 https://www.iaasb.org/about -iaasb , accesat la data de 17.05.2020;

11
• Facilitarea adoptării și implementării standardelor.
IAASB își dorește o funcționare cât mai transparentă posibil, astfel reuniunile acestuia
sunt deschise publicului larg, iar agendele de întâlnire, documentele ș i note de întâlnire sunt
toate afișate pe site. În plus, site -ul web mai include și istoricul proiectului , proiectele de
expunere IAASB, înregistrările audio ale întâlnirilor IAASB și toate comentariile făcute de
aceștia asupra acestor proiecte .

➢ Camera Audit orilor Financiari din România (CAFR )

Camera Auditorilor Financiari din România a fost înființată în anul 1999, prin OUG nr.
75/1999, privind activitatea de audit financiar, republicată și reprezintă „autoritatea competentă
care organizează, coordonează și autorizează desfășurarea activității de audit financiar în
România, altul decât cel statutar”. Legea 162/2017 privind auditul statutar, publicată în
Monitorul Oficial nr. 548 din 12 iulie 2017 a transpus la nivel național cerinț ele impuse de
Uniunea Europeană, prin Directiva 2014/56/CE și prin Regulamentul European nr. 537/2014.33
CAFR este membru cu drepturi depline al IFAC și are misiunea de a construi identitatea
și recunoașterea publică a profesiei de auditor financiar din Ro mânia. Încă de la înființarea sa a
adoptat standardele internaționale emise de IAASB, promovând necesitatea racordării profesiei
la normele internaționale, care să le permită membrilor Camerei să ofere servicii de calitate, în
interesul clienților, al publ icului și al comunității de afaceri și al economiei, în general.34
Pentru îndeplinirea misiunii sale, Camera Auditorilor Financiari din România a stabilit
următoarele obiective35:
• Să dezvolte permanent profesia de auditor financiar din România, asumându -și
responsabilitatea de a proteja interesul public, căutând să se asigure că auditorii
financiari, membri ai CAFR, respectă cele mai înalte standarde profesionale și de
conduită etică dezvoltate pe plan european și internațional;
• Să reprezinte pro fesia de auditor financiar la nivel național și internațional și să
promoveze interesele profesionale ale auditorilor financiari, membri ai CAFR față de
instituțiile statului și față de organizații profesionale naționale și internaționale din
domeniu;

33 CAFR, Raport anual 2018, disponibil online la https://www.cafr.ro/uploads/Raport_CAFR_2018_RO –
a40d.pdf , accesat la 17.05.2020;
34 IAASB, Manual de Reglementări Internaționale de Control al Calității, Audit, Re vizuire, Alte Servicii de
Asigurare și Servicii Conexe , Vol I, 2015;
35 https://www.cafr.ro/misiune/ , accesat la data de 17.05.2020;

12
• Să se preocupe ca serviciile de auditare a situațiilor financiare să crească calitativ, prin
dezvoltarea în permanență a sistemului de monitoriz are și competență profesională;
• Să se preocupe de dezvoltarea CAFR, de promovarea renumelui ei, de protejarea
intere sului acesteia, în beneficiul profesiei de auditor financiar din România;
• Să păstreze permanent condițiile adecvate pentru ca auditorii financiari, membri ai
CAFR să își exercite independent profesia de auditor financiar;
• Să comunice în permanență cu audit orii financiari, membri ai CAFR, pentru
identificarea necesităților acestora, asigurându -se astfel că primesc sprijin care să le
permită să satisfacă, la râ ndul lor, cerințele clienților pentru care lucrează;
• Să promoveze activ și permanent cele mai bune p ractici ale profesiei pentru
îmbunătățirea serviciilor de auditare a situațiilor financiare și să identifice tendințele de
pe piața de audit financiar românească și internațională care ar putea avea impact asupra
practicii profesiei;
• Să facă conștient rolu l Camerei Auditorilor Financiari din România și să promoveze
cooperarea cu Ministerul Finanțelor Publice și cu alte instituții ale statului, organizații
profesionale din domeniu, care au ca obiectiv dezvoltarea profesiei contabile din țară;36
În ceea ce pr ivește structura membrilor CAF R, observăm din Figura 1.2 că atât numărul
auditorilor financiari cât și umărul firmelor de audit a crescut semnificativ din 2016 până în
2018. Din punct de vedere regional, cei mai mulți auditori și cele mai multe firme sunt localizate
în București (peste 2000 de autori și peste 400 de firme ) în timp ce cei mai puțini sunt în
regiunile Est -Sud-Est.

Figura 1.2. Evoluția numărului de membri CAFR

Sursa: CAFR, Raport anual 2018, disponibil online la https://www.cafr.ro/uploads/Raport_CAFR_2018_RO –
a40d.pdf , accesat la 17.05.2020;

36 https://www.cafr.ro/misiune/ , accesat la data de 17.05.2020; 964
960
10054397
4467
4668
2016 2017 2018
firme de audit auditori financiari

13
În ceea ce privește activitatea membrilor CAFR, în anul 2017, cele mai multe contracte
obținute de perso ane fizice și juridice membre au avut ca scop statutar financiar respectiv
auditul financiar la alte entități (în afară de entitățile de interes public). În ceea ce privește
entitățile de interes public, cele mai multe activități au avut în vedere auditul statutar (71%
respectiv 82%).

Tabel nr. 1.2 Număr de contracte obținute de persoane fizice/juridice în anul
2017 (contractant principal)
Column1
Activitate E Persoane fizice Persoane juridice
Entități de interes
public Alte entități Entități de interes
public Alte entități
Audit
statutar 89 71% 532 43% 564 82% 4711 58%
Audit
financiar 15 12% 234 19% 6 1% 1208 15%
Audit intern 11 9% 55 4% 42 6% 183 2%
ISA 4400 7 6% 156 13% 42 6% 1124 14%
Alte
activități 3 2% 258 21% 30 4% 865 11%
TOTAL 125 1235 684 8091

Sursa: realizat de autoare pe baza CAFR, Raport anual 2018, disponibil online la
https://www.cafr.ro/uploads/Raport_CAFR_2018_RO -a40d.pdf , accesat la 17.05.202 0;

Dintre obligațiile membrilor CAFR, menționăm următoarele :37
• să participe la cursurile de pregătire profesională, pentru persoane fizice;
• să nu aducă atingere reputației și intereselor profesiei de auditor financiar
• să respecte normele profesionale adoptate de Cameră pentru desfășurarea activității de audit
financiar;
• să respecte Codul etic și să aplice și să respecte standardele internați onale de audit;
• să respecte normele Camerei privind monitorizarea și controlul activității de audit financiar;
• să obțină viza anuală, potrivit normelor aprobate de CAFR, în cazul persoanelor fizice;
• să se asigure pentru riscul profesional rezultat din exe rcitarea profesiei de auditor financiar,
potrivit normelor adoptate de către Cameră;
• să depună anual declarația privind respectarea criteriilor privind buna reputație a auditorului
financiar, potrivit Normelor privind buna reputație a auditorului financiar .

37 Regulamentului de organizare și funcționare a Camerei Auditorilor Financiari din România din 21.04.2018,
disponibil online la https://lege5.ro/Gratuit/gi4demzsgayq/obligatiile -membrilor -camerei –
regulament?dp=gi2tsnjxge4dmoa , accesat la data 17.05.2020;

14
CAPITOLUL II.
STANDARDELE INTERNAȚIONALE DE AUDIT

Acest capitol abordează standardele internaționale de audit (ISA), subliniind rolul și
importanța acestora și detaliind aspecte cu privire la conținutul, tipologia lor precum și gradul
lor de utilizare la nivel mondial . Ultimul subcapitol se axează pe un singur standard și anume
ISA 700 și are în vedere, în principal, scopul, conținutul acestuia și cerințele specifice.
2.1. Prezentare generală

Standardul reprezintă o normă sau un ansamblu de norme care reglementează calitatea,
caracteristicile, forma unui anumit produs.38 Astfel, putem afirma faptul că standardele ce
legiferează activitatea de audit financiar sunt acele norme ce stabilesc calitatea și forma
situațiilor financiare.
Conform prevederilor Legii 162/2017, sintagma „Standardele Internaționale de Audit”
face referire la: Standardele Internaționale de Audit (ISA) , Standardul internațional privind
controlul calității 1 (ISQC1) și alte standarde conexe emise emise de IFAC pri n intermediul
Consiliului pentru standarde internaționale de audit și asigurare (IAASB), în măsura în care
acestea sunt relevante pentru auditurile statutare.39 ISA sunt considerate a fi standarde cheie
pentru un sistem financiar solid (alături de IFRS) de către Consiliul de Stabilitate Financiară
(FSB) .40 ISA-urile sunt redactate în cazul unui a udit al situațiilor financiare realizat de c ătre un
auditor independent. A tunci când se aplică audituri lor altor info rmații financiare istorice ,
acestea trebuie adaptate în funcție de circumstanțe. Autoritatea specifică ISA-urilor este
prezentată în ISA 200 (Obiective generale ale auditorului independent și desfășurarea unui audit
în conformi tate cu Standardele Internați onale de Audit ).41
Aceste Standardele Internaționale se „aplică misiunilor din sectorul public. În cazul în
care sunt necesare recomandări suplimentare pentru sectorul public, astfel de recomandări sunt
incluse în corpul Standardului Internațional.”42 Regăsim astfel de recomandări suplimentare
pentru sectorul public, în special în cadrul Standardelor emise înainte de ianuarie 2005.

38 https://dexonline.ro/definitie/standard , accesat la data de 25.05.2020;
39 https://www.aspaas.gov.ro/etica -si-standarde -profesionale/stand ardele -profesionale/ , accesat la data 25.05 .20
40 Boolaky, P.K., Soobaroye, T., Adoption of International Standards on Auditing (ISA): Do Institutional Factors
Matter? , Vol. 21, 2017;
41 IAASB, Handbook of International Quality Control , Auditing, Review, Other Assurance and Related Services
Pronouncements, Vol I, 2018;
42 Federația Internațională a contabililor, Reglementări internaționale de audit, asigurare și etică: audit financiar
2008, Editura Irecson, București, 2009, p. 140;

15
Aceste Standarde Internaționale de Audit (ISA) au o structură comună, prezentată în
tabelul de mai jos43.

Tabelul nr. 2. 1. Structura comună a Standardelor Internaționale de Audit

Element ISA Comentarii
Introducere O explicație a scopului și domeniului de aplicarea al ISA -ului, inclusiv modul în care
ISA-ul se asociază cu alte ISA -uri, subiectul în cauză al ISA-ului, așteptările specifice
din partea auditorului și a altor persoane și contextul în care a fost elaborat ISA -ul.
Obiective Obiectivul care trebuie atins de către auditor drept rezultat al conformării la dispozițiile
ISA-ului. Auditorului i se impun e să utilizeze obiectivele stipulate în ISA -urile
relevante pentru planificarea și efectuarea auditului, ținând cont de interrelațiile dintre
ISA-uri. ISA 200.21 litera (a) impune auditorului: s ă determine măsura în care sunt
necesare orice proceduri de au dit în plus față de cele prevăzute de ISA -uri în vederea
realizării obiect ivelor stipulate în ISA -uri și s ă evalueze dacă au fost obținute
suficiente probe de audit adecvate.
Definiții O descriere a semnificațiilor atribuite anumitor termeni în sensul ISA -urilor.
Acestea sunt furnizate pentru a ajuta la aplicarea și interpretarea consecventă a ISA –
urilor.. Cu excepția cazului în care se specifică astfel, acești termeni au aceleași
semnificații ca în cadrul ISA -urilor.
Dispoziții Această secțiune prezintă dispozițiile specifice auditorului. Fiecare dispoziție cuprinde
cuvântul „trebuie”. De exemplu, ISA 200.15 cuprinde următoarea dispoziție:
”Auditorul trebuie să planifice și să efectueze un audit cu scepticism profesional,
recunoscând faptul că pot exista situații în care să conducă la o prezentare eronată
semnificativă situațiilor financiare”.
Materiale
privind
aplicarea și
alte
materiale
explicative Oferă explicații suplimentare referitoare la dispozițiile dintr -un ISA, precum și
îndrumări pentru îndeplinirea acestora. În special, ele pot:
• Să explice mai precis ce înseamnă o anumită dispoziție sau care este aria sa de
acoperire;
• Să includă, acolo unde este aplicabil, considerente sp ecifice entităților mai mici;
• Să includă exemple de proceduri care ar putea fi adecvate în circumstanțele date.
Totuși, procedurile propriu -zise selectate de auditor impun utilizarea
raționamentului profesional pe baza circumstanțelor specifice ale entității și pe
baza riscurilor evaluate de prezentare eron ată semnificativă.
Deși astfel de îndrumări nu impun dispoziție, ele sunt relevante pentru aplicarea
corespunzătoare a dispozițiilor dintr -un ISA. Acestea ar putea oferi și informații de
fond referitoare la contextul aspectelor tratate într -un ISA.
Anexe Anexele fac parte din materialele privind aplicarea și alte materiale explicative. Scopul
și utilizarea prevăzută a anexei sunt explicate în cadrul ISA -ului aferent sau în titlu și
introducerea anexei propriu -zise.

Sursa: IFAC (2012)

43 Federația Internațională a contabililor, Ghidul de utilizare a ISA -urilor în auditarea întreprinderilor mici și
mijlocii , Editura CECCAR, București, 2012;

16
După cum se poate ob serva și în tabelul de mai sus, toate standardele cuprind elemente
precum: introducerea, unde este explicat scopul și domeniul de aplicare al ISA -ului; obiectivul
care trebuie atins de către auditor; definițiile diferiților termeni utilizați în cadrul stan dardului;
dispozițiile specifice auditorului; materialele privind aplicarea și alte materiale explicative unde
sunt regăsite informațiile suplimentare și anexele. Astfel, această structură comună are menirea
de a asigura o continuitate și o ordine în cadru l standardelor, astfel încât orice pers oană care
citește pentru prima dată aceste standarde să înțeleagă ce și cum se prezintă în cadrul lor.
Conform Ordinului Nr. 10/2019 din 3 ianuarie 2019 , situațiile financiare anuale ale
entităților mijlocii și mari, precum și ale entităților de interes public (în structura prevăzută la
pct. 21 din Reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr.
1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare ) fac obiectul aud itului statutar. D e
asemenea, sunt supuse auditului entitățile care depășesc limitele a cel puțin două dintre
următoarele trei criterii (la data bila nțului) :44
• total active : 16.000.000 lei;
• cifra de afaceri netă: 32.000.000 lei;
• număr mediu de salariați î n cursul exercițiului financiar: 50.
Se menționează aplicabilitatea obligației de auditare doar atunci când acestea depășesc
limitele menționate mai sus, în două exerciții financiare consecutive.
În cadrul firmelor obligate prin lege să -și auditeze situaț iile financiare, activitatea de
audit va purta denumirea de audit statutar. Realizarea activității de audit statutar presupune
parcurgerea acelorași etape ca și în cazul activității de audit financiar; singura diferență fiind
dată de impunerea prin lege a efectuării acesteia, respectiv apelarea din proprie inițiativă în
vederea efectuării unei astfel de operațiuni. Astfel, auditorii statutari sau cei financiari vor apela
la Standardele Internaționale de Audit în vederea realizări i acestui proces de verific are.
Auditorul se va folosi de aceste standarde pe tot pa rcursul activității desfășurate , astfel încât
raportul de audit întocmit să poată asigura comparabilitatea internațională. Pe de altă parte,
activitatea de audit neavând o „rețetă” universală pe care auditorii să se poată baza în orice
situație, Standardele Internaționale de A udit sunt cele care pot clarifica diferitele nelămuriri
care pot apărea pe parcursul procesului.45
Aceste Standarde Internaționale „nu sunt mai presus de legislația sau reglement ările
dintr -o anumită țară, care guvernează auditul situațiilor financiare istorice sau misiunile de

44 https://static.anaf. ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_10_2019.pdf , accesat la data de 20.05.2020;
45 Federația Internațională a contabililor, Reglementări internaționale de audit, asigurare și etică: audit financiar
2008, Editura Irecson, București, 2009 ;

17
asigurare pentru alte informații, ce trebuie efectuate potrivit standardelor naționale din acea
țară”46. Dacă pe parcursul procesului de audit apar anumite discrepanțe între reglementările
naționale și aceste Standarde Internaționale, auditorul este nevoit să respecte, în primul rând,
informațiile furnizate de legea națională a țării din care face parte. Acest lucru nu înseamnă că
auditorul trebuie s ă ignore standardele de nivel internațional, ci că trebuie să adapteze
informațiile furnizate de acestea în funcție de specificul național.
În Figura nr. 2.1 am prezentat g radul de adoptare al Standardelor Internaționale de Audit
pe țări , conform ultimelo r actualizări disponibile pe site -ul oficial al IFAC.

Figura 1.2 Gradul de adoptare al Standardelor Internaționale de A udit pe țări

Adoptate
Nu sunt adoptate
Parțial adoptate
Țări care nu sunt membre IFAC

Sursa: https://www.ifac.org/what -we-do/global -impact -map/country -profiles?report -type=international –
standards -on-auditing , accesat la data de 15.05.2020;

Observăm din Figura 1.2 care sunt țările care au adoptat standardele (Canada, Australia,
Spania, Mexic, Norvegia, Suedia, România etc), care sunt cele care au adoptat doar parțial
(SUA, Franța, Germania, Polonia, China, Rusia, Egipt et c) precum și cele care nu sunt membre
IFAC (o mare parte din țările de pe continentul african dar și Iran, Belarus, Venezuela,

46 Federația Internați onală a contabililor, Reglementări internaționale de audit, asigurare și etică: audit financiar
2008, Editura Irecson, București, 2009, p. 139;

18
Afghanistan etc) sau nu au adoptat aceste standarde încă. În ultima situație, vorbim despre Haiti
și Brune i care formează cei 3% pe care i -am putut observa în Figura 1.1.
2.2 Standardele emise de IAASB

Standardele Internaționale de Audit (ISA) sunt standardele profesionale utilizate pentru
auditarea informațiilor financiare. Așa cum am menționat și anterior, ISA sunt emise de către
IFAC , prin intermediul Consiliului pentru Standarde Internaționale de Audit și Asigurare
(IAASB).47 În tabelul de mai jos, am preze ntat structura standardelor ISA, conform CAFR.

Tabel 2 .2. Structura standardelor emise de IAASB

ISQC -uri Standarde internaționale privind controlul calității
ISA 200 -265
Standarde internaționale privind audituri ale informațiilor
financiare istorice
ISA 300 -450
Standarde internaționale privind evaluarea riscului si răspunsuri la
riscurile evaluate
ISA 500 -580 Standarde internaționale privind probe de audit
ISA 600 -620 Standarde internaționale privind utilizarea activității altor părți
ISA 700 -720 Standarde internaționale privind concluziile de audit și raportarea
ISA 800 -810 Standarde internaționale privind domenii specializate
IAPN 1000 Note internaționale de practică privind auditul
ISRE 2400 -2410
Standarde internaționale privind audituri și revizuiri ale
informațiilor financiare istorice
ISAE 30 00, ISAE 3400,
ISAE 3402, ISAE 3410,
ISAE 3420 Standarde internaționale privind misiunile de asigurare, altele
decât auditurile sau revizuirile informațiilor financi are istorice
ISRS 4400 -4410 Standarde internaționale privind serviciile conexe

Sursa: realizat de autoare după https://www.cafr.ro/control -de-calitate/ , accesat la data de 20.05.2020;

Prin intermediul ISA -urilor se analizează comparabilitatea contabilității naționale,
precum și a standardelor de audit cu standardele internaționale, se determină gradul în care se
respectă standardele de audit și contabilitate aplicabile și se analizează punctele forte și slabe
ale cadrului insti tuțional în susținerea raportării financiare de înaltă calitate. De asemenea, se
oferă suport țării în elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de acțiune pentru îmbunătățirea
capacității instituționale, în vederea consolidării sistemului de raportare financiară corporativă
a țării.48

47 https://old.cafr.ro/sectiune.php?id=288 , accesat la data de 20.05.2020;
48 https://www.readyratios.com/reference/audit/international_standards_of_auditing_isa.html , accesat la data de
20.05.202 0;

19
Standardele emise de IAASB nu conțin doar principiile de bază și procedurile esențiale,
ci și recomandările aferente, regăsite sub forma materialelor explicative și a anexelor. Astfel,
pentru a înțelege și a aplica în mod corect standardele, principiile de bază și procedurile
esențiale trebuie utilizate în contextul materialelor explicative și a anexelor, făcându -se referire
la întregul text al Standardului. Un lucru ce trebuie me nționat în mod clar în cadrul unui
standard este orice fel de limitare a ariei de aplicabilitatea al acestuia.

Figura 2 .2. Standardele Internaționale de Audit

Sursa: realizată de autor, după IFAC ( 2009 ); Auditul informațiilor
financiare istorice Revizuirea
informațiilor
financiare istorice Misiunile de
asigurare ce
abordează aspecte
alte decât
informațiile
financiare istorice Misiunile de
compilare, de aplicare
a procedurilor
convenite pentru
anumite informații și
alte misiuni de servicii
conexe
Standardele
Internaționale de Audit
(ISA) Standardele
Internaționale pentru
Misiunile de Revizuire
(ISRE) Standardele
Internaționale pentru
Misiunile de Asigurare
(ISAE) Standardele
Internaționale pentru
Servicii Conexe
(ISRS)
STANDARDELE PENTRU MISIUNI
ALE IAASB
Standardele Internaționale
de Controlul Calității
(ISQC) Se aplică pentru toate
serviciille ce se subscriu

20
În figura anterioară am prezentat structurarea standardelor în 4 categorii, în funcție de
misiunile auditului: ISA, ISRE, ISA, ISRS. În acest sens, standardele internaționale de control
al calității sunt considerate o categorie distinctă de standarde, și s e aplică pentru toate serviciille
care intră sub incidența Standardelor IAASB pentru Misiuni.49
Conform Raportului anual al IFAC, dintre toate standardele internaționale, ISA -urile au
cea mai mare rată de adoptare prin referință directă (80%), urmate fiind de IFRS (79%).50 Modul
în care statele adoptă standardele demonstrează în mod clar încrederea lor în procesele și
standardele de înaltă calitate. Majoritatea programelor de standardizare adoptă standardele
internaționale de contabilitate referindu -se direct la acestea sau lucrează pentru a elimina
diferențele , în vederea alinierii standardelor naționale cu cele internaționale. În Figura 2.3 se
poate observa că, în comparație cu celelalte standarde internaționale, ISA au cea mai ridicată
rată de adopta re prin referință directă.

Figura 2.3. Modul de adoptare al ISA versus celelalte standarde internaționale

Sursa: IFAC, International Standards. Global Status Report 2019 , disponibil online la
https://www.ifac.org/system/files/publications/files/IFAC -International -standards -2019 -global -status -report.pdf,
accesat la data de 20.05.2020;

49 IAASB, Manual de Reglementări Internaționale de Control al Calității, Audit, Revizuire, Alte Servicii de
Asigurare și Servicii Conexe , Vol. I, 2015;
50 IFAC, International Standards. Global Status Report 2019 , disponibil online la
https://www.ifac.org/system/files/publications/files/IFAC -International -standards -2019 -global -status -report.pdf ,
accesat la data de 20.05.2020; 80
79
57
42
220
12
37
19
909
5
39
8IS A
IF R S
IE S B A
IP S A S
IE S
referință directă proces de convergență standardul nu este folosit ca referință

21
2.3. Standardul Internațional de Audit ISA 700

Activitatea de audit se desfășoară pe parcursul a trei mari e tape: planificare, execuție și
raportare. În cadrul ultimei etape a procesului de audit are loc evaluarea probelor obținute, dar
și a impactului prezentărilor eronate identificate, precum și formarea unei opinii de audit și
întocmirea raportului de audit f ormulat corespunzător.
Standar dul Internațional de Audit ISA 700 regăsit sub denumirea de: „Formularea unei
opinii și raportarea cu privire la situațiile financiare” analizează atât „responsabilitatea
auditorului de a formula o opinie cu privire la situați ile financiare, cât și forma și conținutul
raportului emis ca urmare a unui audit al situațiilor financiare”51.
În momentul în care procesul de audit a fost realizat în conformitate cu ISA -urile, se
face simțită prezența consecvenței din raportul auditorului, aspect promovat și încurajat de ISA
700. Această consecvență sporește credibilitatea pe piața de lucru globală și promovează
înțelegerea de către utilizatori, acești a fiind capabili să identifice anumite circumstanțe
extraordinare, când aceste a au loc. Pe de altă parte, cu ajutorul acestei consecvențe a raportului
de audit se poate identifica dacă procesul de audit a fost sau nu efectuat în conformitate cu
standardele recunoscute la nivel global.
Cerințele acest ui ISA vizează abordarea unui echilibru adecvat între nevoia de
consecvență și comparabilitate în raportarea auditorilor la nivel global și nevoia de a crește
valoarea raportării auditorului, făcând informațiile furnizate în raportul auditorului să fie mai
relevante pentru utilizatori. Această ISA promovează consecvența în raportul auditorului, dar
recunoaște necesitatea flexibilității pentru a se adapta circumstanțelor specifice ale jurisdicțiilor
individuale. Coerența în raportul auditorului, atunci când a uditul a fost realizat în conformitate
cu ISA -urile, promovează credibilitatea pe piața globală, făcând mai ușor identificabile acele
audituri care au fost efectuate în conformitate cu standardele recunoscute la nivel global. De
asemenea, ajută la promovar ea înțelegerii de către utilizator și la identificarea circumstanțelor
neobișnuite atunci când acestea apar.52
Obiectivele auditorului sunt:
(a) Formularea unei păreri asupra situațiilor financiare pe baza unei evaluări a
concluziilor extrase din probele de audit obținute; și
(b) Să exprime clar această opinie printr -un raport scris.

51 Federația Internațională a Contabililor, Manual de standarde internaționale de audit și control de calitate: audit
financiar 2009, Editura. Irecson, București, 2009, pg. 711
52 IAASB, Handbook of International Quality Control , Auditing, Review, Other Assur ance and Related Services
Pronouncements, Vol I, 2018;

22
În vederea formulării unei opinii de audit și întocmirii raportului de audit, trebuie avute în
vedere și alte Standarde Internaționale , prezentate în Tabelul nr. 2.2.

Tabel 2.3 . Alte standarde internaționale luate în considerare
STANDARD DESCRIERE
ISA 200 tratează obiectivele urmărite de auditor în vederea formulării opiniei și a
raportului, dar și modul în care s -a ajuns la o anumită concluzie, adică dacă
procesul de audit s -a desfășurat în conformitate cu celelalte Standarde
Internaționale de Audit;
ISA 701 analizează modificările care pot apărea în cadrul unui raport, modificări care
trebuie introduse cu ajutorul unui paragraf de evidențiere a unui aspect, a
unei opinii cu rezerve, a unei opinii contrare sau a imposibilității exprimării
unei opinii.
ISA 705
ISA 706 tratează modul în care sunt afectate forma și conținutul raportului de audit
în momentul în care sunt incluse anumite paragrafe explicative sau paragrafe
de observații în raport sau în momentul în care opinia auditorului este
modificată;
ISA 800 analizează considerentele speciale apărute în situația în care situațiile
financiare sunt întocmite în conformitate cu un cadru general cu scop special;
ISA 805 analizează considerentele speciale apărute în cadrul unui audit al unei situații
financiare individuale sau al unui element sau aspect specific regăsit într -o
situație financiară.

Sursa: IFAC, International Standard on Auditing 700 (Revised) For ming an Opinion and Reporting on
Financial Statements , disponibil online la https://www.ifac.org/system/files/publications/files/ISA -700-
Revised_8.pdf , accesat la data de 25.05.2020;

Cerințele pe care auditorul trebuie să le realizeze în ultima etapă a procesului de audit,
în conformitate cu ISA 700, sunt:

➢ Formularea unei opinii cu privire la situațiile financiare:

Conform standardului ISA 200, obiectivul procesului de audit financiar este acela de a
oferi posibilitatea „auditorului de a -și exprima o opinie cu privire la măsura în care situațiile
financiare sunt întocmite, în toate aspectele semnificative, în conformitate cu cadrul general de
raportare financiară aplicabil”53. În vederea formării opiniei, responsabilitățile auditorului
rămân aceleași, chiar dacă anumite legi sau reglementări dintr -o anumită țară pot prescri e o
formulare diferită asupra opiniei auditorului. Dacă sunt regăsite astfel de situații, auditorul va

53 Federația Internațională a contabililor, Reglementări internaționale de audit, asigurare și etică: audit financiar
2008, Editura Irecson, București, 2009, p. 613;

23
adăuga explicații suplimentare acolo unde formularea este diferită de cea prevăzută în
standarde.
Opinia auditorului pri vind situațiile financiare trebuie să fie „emisă în contextul unui
cadru general aplicabil cu scop general.”54 Acest cadru general este conceput cu scopul de a
răspunde nevoilor comune ale diferiților utilizatori cu privire la informația financiară. Cadrele
general accep tabile sunt: Standardele Internaționale de Raportare Financiară pentru
Întreprinderile Mici și Mijlocii, Standardele Internaț ionale de Raportare Financiară,
Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public.
Se pot distinge două tipuri de cadre cu scop general:„ cadrul general de prezentare
fidelă” și „cadrul general de conformitate”. Diferența dintre cele două este dată de faptul că
„cadrul gener al de prezentare fidelă” impune, pe lângă conformitatea cu dispozițiile cadrului
general , și realizarea unei prezentări fidele și juste ale situațiilor financiare. 55
Auditorul trebuie să verifice măsura în care situațiile financiare oferă o imagine fidelă
în conformitate cu cadrul general de raportare financiară aplicabil. Astfel, acesta trebuie să
evalueze măsura în care56 :
• Situațiile financiare dezvăluie în mod corespunzător politicile contabile selectate și
aplicate. În realizarea acestei evaluări, auditorul ia în considerare relevanța politicilor
contabile pentru entitate și dacă acestea au fost prezentate într -un mod inteligibil;
• Politicile contabile selectate și aplicate sunt în concordanță cu cadrul de raportare
financiară aplicabil și sunt adecvate;
• Estimările contabile făcute de conducere sunt rezonabile;
• Informațiile prezenta te în situațiile financiare sunt relevante, fiabile, comparabile și
de înțeles.
• Situațiile financiare furnizează informații adecvate pentru a permite utilizatorilor să
înțeleagă efectul tranzacțiilor și evenimentelor materiale asupra informațiilor
transm ise în situațiile financiare;
• Terminologia utilizată în si tuațiile financiare este adecvată.

54 Federația Internațională a contabil ilor, Ghidul de utilizare a ISA -urilor în auditarea întreprinderilor mici și
mijlocii , Editura CECCAR, București, 2012, p. 226;
55 Ibidem;
56 IFAC, International Standard on Auditing 700 (Revised) Forming an Opinion and Reporting on Financial
Statements , disponibil online la https://www.ifac.org/system/files/publications/files/ISA -700-Revised_8.pdf ,
accesat la data de 25.05.2020;

24
Pe de altă parte, auditorul analizează prezentarea generală, structura și conținutul
situațiilor financiare, măsura în care evenimentele și tranzacțiile majore sunt înregistrate într -o
manieră fidelă și dacă aceste situații descriu în mod adecvat cadrul general de raportare
financiară general aplicabil. Toate acestea sunt realizate cu scopul de a veni în ajutorul
auditorului în vederea formări i concluziilor finale.57

➢ Formularea op iniei

În funcție de rezultatele evaluării, auditorul va stabili care este forma cea mai adecvată
de opinie pe care o va emite: 58 Auditorul își exprimă o opinie nemodificată atunci când ajunge
la concluzia că situațiile financiare sunt pregătite, sub toate aspectele importante, în
conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil. Dacă auditorul:
• concluzionează că, pe baza dov ezilor de audit obținute, situațiile financiare în ansamblu
nu su nt lipsite de erori semnificative ; sau
• nu este în măsură să obțină suficiente dovezi de audit adecvate pentru a concluziona că
situațiile financiare în ansamblu nu sunt lipsite de erori semni ficative , auditorul
modifică avizul în raportul auditorului în conformitate cu ISA 705 (revizuit).59

➢ Întocmirea raportului de audit:

Consecvența raportului de audit este cea care poate promova atât credibilitatea pe piața
globală, cât și înțelegerea de către cititori a informației furnizate, în condițiile în care acesta a
fost realizat în conformitate cu Standardele Internaționale de Au dit. În acest mod se poate
identifica mult mai rapid dacă procesul de audit a fost realizat în conformitate cu standardele
recunoscute la nivel global, dar și dacă sunt prezente anumite circumstanțe neobișnuite.
Raportul auditorului trebuie regăsit sub fo rmă scrisă.
În condițiile în care auditul a fost realizat în conformitate cu aceste standarde, raportul
de audit trebuie să conțină următoarele elemente60: titlu, destinatar, paragraf introductiv,
responsabilitatea conducer ii pentru situațiile financiare, responsabilitatea auditorului, opinia

57 Federația Internațional ă a Contabililor, Manual de standarde internaționale de audit și control de calitate:
audit financiar 2009, Ed. Irecson, București, 2009;
58 Idem
59 IFAC, International Standard on Auditing 700 (Revised) Forming an Opinion and Reporting on Financial
Statemen ts, disponibil online la https://www.ifac.org/system/files/publications/files/ISA -700-Revised_8.pdf ,
accesat la data de 25.05.2020;
60 Federația Internațională a cont abililor, Reglementări internaționale de audit, asigurare și etică: audit financiar
2008, Editura Irecson, București, 2009;

25
auditorului, a lte responsabilități de raportare, semnătura auditorului, data raportului auditorului,
adresa auditorului.
Titlu raportului de audit trebuie să indice în mod concret faptul că este un raport al unui
auditor independent .61
Destinatar: r aportul de audit trebuie să fie adresat în conformitate cu circu mstanțele
specifice misiunii. De cele mai multe ori, raportul auditorului referitor la situațiile financiare cu
scop general este adresat persoanelor pentru care a fost elaborat raportul, cum ar fi: acționarii,
persoanele însărcinate cu guvernanța entității.
Paragraful introductiv din cadrul raportului de audit trebuie să62:
• Identifice entitatea ale cărei situații financiare au fost auditate;
• Precizeze faptul că situațiile financiare au fost auditate;
• Identifice titlul fiecărei situații care compun situațiile financiare;
• Facă referire la sumarul politic ilor contabile semnificative/ la alte informații explicative;
• Specifice data/ perioada acoperită de fieca re situație financiară.
Astfel, în paragraful introductiv trebuie specificat faptul că au fost auditate situațiile
financiare ale entit ății în cauză, capre cuprind (aici se menționează titlurile situațiilor financiare,
alături de perioada acoperită de acestea), făcându -se referire și la sinteza politicilor contabile
ale entității, dar și la alte note explicative.
Dacă alături de situații le financiare sunt regăsite anumite informații precizate cu scopul
de a furniza explicații suplimentare referitoare la anumite elemente ale situațiilor financiare sau
cu scopul de a îmbunătăți înțelegerea utilizatorului de informație cu privire la cadrul d e
raportare financiară, atunci aceste informații pot fi specificate în mod particular în cadrul
paragrafului introductiv, atâta timp cât descrierea acestora în notele explicative nu este
suficientă.
Responsabilitatea conducerii cu privire la întocmirea și prezentarea fidelă a situațiilor
financiare în conformitate cu cadrul general de raportare financiară implică63:
• Conceperea, implementarea și menținerea unui sistem de control intern relevant pentru
întocmirea și prezentarea fidelă a situațiilor financiare ce nu conțin denaturări
semnificative fie ca urmare a fraudei, fie ca urmare a erorii;
• Selectarea și aplicarea politicilor de contabilitate adecvată;

61 IAASB, Handbook of International Quality Control , Auditing, Review, Other Assurance and Related Services
Pronouncements, Vol I, 201 8;
62 Federația Internațională a Contabililor, Manual de standarde internaționale de audit și control de calitate: audit
financiar 2009, Ed. Irecson, București, 2009;
63 Ibidem;

26
• Realizarea unor estimări contabile rezonabile în circumstanțele date.
Aceste situaț ii financiare pot fi considerate declarații ale conducerii, declarații care pot
conține anumite adăugiri, în contextul unei anumite jurisdicții, care să reflecte responsabilitățile
suplimentare relevante cu privire la întocmirea acestor situații. În anumi te jurisdicții nu este
folosit termenul de „conducere” când se face referire la persoana responsabilă cu întocmirea
situațiilor financiare , ci cel de „persoane însărcinate cu guvernanța”.
Responsabilitatea auditorului este aceea de a exprima o opinie cu pr ivire la situațiile
financiare exercitată în urma efectuării auditului. În cadrul raportului, auditorul trebuie să
precizeze dacă a obținut probe de audit suficiente și relevante pentru furnizarea unei baze
privind opinia acestuia.64
Raportul auditorului trebuie să conțină informații cu privire la realizarea procesului de
audit în conformitate cu standardele recunoscute la nivel mondial, explicând faptul că
respectivele standarde influențează acțiunea auditorului în măsura în care trebuie să se
conformeze cerințelor de etică. Auditorul trebuie să își planifice și să își realizeze în așa fel
procesul de audit încât să obțină o asigurare rezonabilă referitoare la faptul că situațiile
financiare nu conțin denaturări semnificative. Raportul auditorului trebuie să descrie un audit
prin menționarea următoarelor65:
• Un audit implică folosirea de proceduri în vederea obținerii probelor de audit referitoare
la sume și alte informații publicate în situațiile financiare;
• Procedurile selectate depind de raționamentul au ditorului, inclusiv de evaluarea riscului
ca situațiile financiare să prezinte denaturări semnificative ca urmare fie a fraudei, fie a
erorii. În evaluarea acestor riscuri, auditorul analizează sistemul de control intern
relevant pentru întocmirea și preze ntarea fidelă a situațiilor financiare ale entității,
pentru a elabora procedurile de audit corespunzătoare circumstanțelor date, dar fără a
avea scopul de a -și exprima o opinie cu privire la eficacitatea controlului intern al
entității. În situația în car e auditorul are, de asemenea, responsabilitatea de a -și exprima
o opinie cu privire la eficacitatea controlului intern, în paralel cu auditul situațiilor
financiare, auditorul trebuie să omită fraza în care menționează că analiza controlului
intern nu are ca scop exprimarea opiniei cu privire la eficacitatea controlului intern;

64 Federația Internațională a Contabililor, Manual de standarde internaționale de audit și control de calitate:
audit financiar 2009, Ed. Irecson, București, 2009, pg. 716
65 IFAC, International Standard on Auditing 700 (Revised) Forming an Opinion and Reporting on Financial
Statements , disponibil online la https://www.ifac.org/system/files/publications/files/ISA -700-Revised_8.pdf ,
accesat la data de 25.05.2020;

27
• Un audit trebuie să includă, de asemenea, evaluarea gradului de adecvare al politicilor
contabile folosite, caracterul rezonabil al estimărilor contabile realizate de către
conducere , precum și la prezentarea generală a situațiilor financiare.
Opinia auditorului : dacă auditorul a ajuns la concluzia conform căreia situațiile
financiare întocmite prezintă o imagine fidelă , în conformitate cu cadrul de raportare financiară
general aplicabil, atunci se va exprima o opinie nemodificată.66
Alte responsabilități de raportare: d acă auditorul primește și alte responsabilități față
de exprimarea opiniei supra situațiilor financiare, atunci acestea trebuie a fi tratate într -o
secțiu ne diferită a raportului, imediat după paragraful care face referire la opinie. În anumite
cazuri, auditorului i se poate cere întocmirea unui raport distinct care să cuprindă aceste
responsabilități, cazuri generate de anumite standarde sau legi relevante .67
Semnătura auditorului : raportul auditorului trebuie să fie semnat. Această semnătură
este reprezentată fie de numele personal al auditorului, fie de numele firmei de audit sau fie de
ambele, în funcție de jurisdicție. În anumite cazuri, alături de semn ătură mai poate fi necesară
desemnarea contabilă profesională/ dovada recunoașterii de către autoritatea de licențiere
adecvată.
Data raportului auditorului : auditorul are obligația „să dateze raportul cu privire la
situațiile financiare nu mai devreme de data la care auditorul a obținut suficiente probe de audit
adecvate în virtutea cărora să își poată fundamenta opinia cu privire la situațiile financiare.”68
Aceste probe de audit sunt suficiente și adecvate dacă este regăsit un set complet al s ituațiilor
financiare aferente entității și dacă persoanele cu autoritatea recunoscută își asumă
responsabilitatea pentru acestea.
Adresa auditorului : în raportul auditorului trebuie specificată „locația din țara sau
jurisdicția în care auditorul își desfă șoară activitatea.”69

66 Federația Internațională a Contabililor, Manual de standarde internaționale de audit și control de calitate: audit
financiar 2009, Ed. Irecson, București, 2009, pg. 718
67 IFAC, International Standard on Auditing 700 (Revised) Forming an Opinion and Reporting on Financial
Statements , disponibil on line la https://www.ifac.org/system/files/publications/files/ISA -700-Revised_8.pdf ,
accesat la data de 25.05.2020;
68 IAASB, Handbook of International Quality Control , Auditing, Review, Other Assurance and Related Services
Pronouncements, Vol I, 2018;
69 Ibidem;

28

CONCLUZII

Auditul în general presupune examinarea unor informații în mod profesional cu scopul
de a exprima o opinie independentă și responsabilă în raport cu un anumit standard în timp ce
auditul financiar este efectuat cu scopul de a exprima o opinie cu privire la situațiile financiare,
acesta fiind cea mai cunoscu tă și exercitată formă de audit.
Dacă prin rolul auditului se arată ceea ce trebuie să facă auditorii, rolul auditorului este
acela de a spori încrederea utiliza torilor în informația contabilă, asigurând faptul că situațiile
respective nu sunt eronate sau viciate de fraude și pot fi utilizate cu încredere în procesul de
luare a deciziilor, adică sunt întocmite și prezentate în conformitate cu standardele și princi piile
contabile general acceptate;
De-a lungul timpului s -au evidențiat diferite opinii cu privire la etapele desfășurării unei
misiuni de audit financiar, lucrarea prezentând două dintre ele: una care presupune parcurgerea
a zece etape în vederea finaliză rii procesului și alta care împarte acest proces în trei faze: inițială,
de executare a lucrăril or și finală.
Organismele de reglementare a activității de audit financiar care prezintă o importanță
semnificativă în vederea elaborării și respectării Stand ardelor Internaționale de Audit, precum
și în vederea adaptării acestora la specificul național sunt: Federația Internațională a
Contabililor (IFAC), Consiliul pentru Standarde Internaționale de Audit și Asigurare (IAASB)
și Camera Auditorilor Financiari d in România. Dacă primele două reprezintă organisme de
nivel internațional care se ocupă în principal cu elaborarea acestor standarde și cu buna punere
în aplicare a lor, CAFR este o organizație națională responsabilă atât cu traducerea standardelor
prin ad aptarea lor la specificul național, cât și cu respectarea acestora pe parcursul desfășurării
unei misiuni de audit.
Standardele Internaționale de Audit (ISA) sunt standardele profesionale pentru
efectuarea de audit financiar, acestea având o structură comu nă care cuprinde următoarele
elemente: introducere, obiective, definiții, dispoziții, materiale privind aplicarea și alte
materiale explicative și anexele.

29
ISA-urile sunt standarde recunoscute la nivel internațional, care oferă un reper global
pentru au ditul situațiilor financiare. Am observat ca urmare a cercetării întreprinse că din toate
standardele internaționale ale IFAC, ISA -urile au nivelul cel mai înalt în ceea ce privește
adoptarea lor de către țările membre, urmate de IFRS. Există în prezent 36 de standarde ISA
grupate pe mai multe categorii în funcție de rolul acestora . Standardele elaborate de IAASB nu
fac referire și aduc recomandări doar pentru auditul informațiilor financiare istorice, ci
abordează și următoarele subiecte: revizuirea inform ațiilor financiare istorice, controlul
calității, misiuni de asigurare ce abordează aspecte altele decât informațiile financiare și
misiunile de compilare, de aplicare a procedurilor convenite pentru anumite informații și alte
misiunii de servicii conexe. Din toate aceste standarde, am ales să detaliem în această lucrare
aspecte esențiale cu privire la ISA 700 regăsit sub denumirea de: „Formularea unei opinii și
raportarea cu privire la situațiile financiare” analizează atât aspectele privind responsabilita tea
auditorului de a formula o opinie referitoare la situațiile financiare, cât aspectele privind forma
și conținutul raportului emis ca urmare a unui audit al situațiilor financiare .
Pentru a se
putea ajunge la concluzia conform căreia raportul de audit este întocmit în conformitate cu ISA
700, acesta trebuie să conțină obligatoriu următoarele elemente: titlu, destinatar, paragraf
introductiv, responsabilitatea conducerii pentru situațiile financiare, responsabilitatea
auditorului, opinia auditorului, al te responsabilități de raportare, semnătura auditorului, data
raportului auditorului și adre sa auditorului.
Deși nu toate țările au adoptat standardele internaționale de audit, majoritatea le
utilizează cel puțin parțial sau ca ghid pentru propriile sistem e de standardizare. ISA -urile există
de mai mult timp, dar cea mai nouă versiune „clarificată” a standardelor a fost lansată abia în
2009. Această clarificare a oferit standardelor mai multă relevanță și îndrumări mai clare cu
privire la unele dintre motiv ațiile din spatele auditului. Aceste standarde ar trebui să ușureze
munca utilizatorilor de rapoartelor de audit să înțeleagă ce anume se transmite prin intermediul
lor și de ce. Putem spune că IFAC a luat măsuri semnificative în consolidarea rolului său d e
organism de auto -reglementare globală pentru profesia contabilă, inclusiv prin îmbunătățiri ale
standardelor și conformității.

30
BIBLIOGRAFIE

➢ Cărți

1. Cherșan I.C., Auditul financiar de la normele naționale la standardele internaționale ,
http://www.tehnopress.ro/webfiles/books_documents/p df_extras/42_interior_audit.pdf ;
2. Dobroțeanu L., Dobroțeanu C.L. , Audit. Concepte și practici. Abordare națională și
internațională , Editura. Economică, București, 2002
3. Frias, S., Fajardo, C., Audting Theo ry. Assurance and Related Services , 2008, Editura Katha
Publishing, Quezon;
4. Gantz, S.D, The Basics of IT Audit. Purposes, Processes, and Practical Information , Editia
I, Syngress, Waltham, 2014;
5. Stoian A., Audit financiar contabil, disponibilă online la
http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap1 ;
6. Toma, M., Inițiere în auditul situațiilor financiare ale unei entități , Editura CECCAR,
București, 2005;
7. Țară Gheorghe Ioan, Audit financiar , Editura Universității din Oradea, 2009;

➢ Articole științifice
8. Ajao, O.S., Olamide, J.O., Temitope, A.A, Evolution and development of auditing , Unique
Journal of Business Management Research, Vol. 3, Nr . 3.
9. Boolaky, P.K., Soobaroye, T., Adoption of International Standards on Auditing (ISA): Do
Institutional Factors Matter? , International Journal of Auditing, Vol. 21, 2017.
10. Jeppesen, K.K., The role of auditing in the fight against corruption , The British Accounting
Review, Vol. 51, Nr. 5, 2019
11. Tanko, M., Audit Expectation Gap: The Trend to Close the Gap in the 21st Century , 2011,
disponibil online la Tanko, SSRN: https://ssrn.com/abstract=1957597 ;

➢ Publicații oficiale
12. CAFR, Raport anual 2018, disponibil online la
https://www.cafr.ro/uploads/Raport_CAFR_2018_RO -a40d.pdf ;
13. CECCAR , Norme naționale de audit , Editura CECCAR, București, 1999;
14. Federația Internațională a Contabililor, Audit fnanciar 2006 , Editura Irecson, București,
2007;
15. Federația Internațională a contabililor, Ghidul de utilizare a ISA -urilor în auditarea
întreprinderilor mici și mijlocii , Editura CECCAR, Bucur ești, 2012;
16. Federația Internațională a Contabililor, Manual de standarde internaționale de audit și
control de calitate: audit financiar 2009, Editura. Irecson, București, 2009;
17. Federația Internațională a contabililor, Reglementări internaționale de audit, asigurare și
etică: audit financiar 2008, Editura Irecson, București, 2009;

31
18. IAASB, Handbook of International Quality Control , Auditing, Review, Other Assurance
and Related Services Pronouncements, Vol I, 2018;
19. IAASB, Manual de Reglementări Internaționale de Control al Calității, Audit, Revizuire,
Alte Servicii de Asigurare și Servicii Conexe , Vol I, 2015;
20. IFAC, International Auditing and Assurance Standards Board, disponibil online la
https://www.ifac.org/system/files/downloads/IAASB_Fact_Sheet.pdf ;
21. IFAC, International Standard on Auditing 700 (Revised) Forming an Opinion and
Reporting on Financial Statements , disponibil online la
https://www.ifac.org/system/files/publications/files/ISA -700-Revised_8.pdf ;
22. IFAC, International Standards. Global Status Report 2019, disponibil online la
https://www.ifac.org/system/files/publications/fi les/IFAC -International -standards -2019 –
global -status -report.pdf ;
23. IFAC, Manualul privind Codul etic internațional pentru profesioniștii contabili inclusiv
Standardele Internaționale privind Independența , Ediția 2018;
24. Legea nr. 162/2017 din 6 iulie 2017 privi nd auditul statutar al situațiilor financiare anuale
și al situațiilor financiare anuale consolidate și de modificare a unor acte normative,
publicată în: Monitorul Oficial nr. 548 din 12 iulie 2017
25. Regulamentului de organizare și funcționare a Camerei Aud itorilor Financiari din România
din 21.04.2018, disponibil online la https://lege5.ro/Gratuit/gi4demzsgayq/obligatiile –
membrilor -camerei -regul ament?dp=gi2tsnjxge4dmoa ;

➢ Pagini web

26. www.aspaas.gov.ro , consultat la 25.05.2020
27. www.cafr.ro , consultat la 10.05.2020 , 17.05.2020 și 20.05.2020
28. www.dexonline.ro , consultat la 10.05.2020 și 25.05.2020
29. www.iaasb.org , consultat la 17.05.2020
30. www.ifac.org , consultat la 15.05.2020
31. www.readyratios.com , consultat la 20.05.2020
32. www.static.anaf.ro , consultat la 20.05.2020