Contabilitate
Cuprins
INTRODUCERE
1. Scopul și obiectivul lucrării…………………… ……………………………………5
2. Prezentarea societății……………………..………………………………………… 6
2.1 Date generale referitoare la societatea comercială………….……………..6
2.2. Prezentarea societății – scurt istoric……………….…………………………….7
2.3 Prezentarea generală a capacităților de producție a tehnologiilor , a stării tehnice………………….. …….……………………………………8
2.4. Personalul societăți……………………..……….…………………………………….9
2.5. Principalele activități , produse , servicii conform datelor din
bilanțul pe anul precedent……………………. ……………………………………………9
2.6. Descrierea poziției geografice a S.C………………..………………………….10
2.7 Investiții……………………….………………….……………………………………..10
2.8 Participări la alte societăți comerciale:……………….……………………….10
2.9 Principii , politici , și metode contabile
CAPITOLUL I
DELIMITĂRI ȘI STRUCTURI PRIVIND CHELTUIELILE , VENITURILE ȘI REZULTATELE…………………..………13
1.1 Structuri în contabilitatea financiară privind cheltuielile , veniturile și rezultatele…………………………………………………………………………………….…..13
1.2. Delimitări și structuri privind cheltuielile………………….………….……….. 14
1.3 Delimitări și structuri privind veniturile……………. ….….….………………. 35
1.4 Abordări internaționale privind cheltuielile , veniturile
și rezultatele……………………..…………………………………………..……….…………51
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA CHELTUIELILOR , VENITURILOR ȘI REZULTATELE LOR LA SOCIETATEA COMERCIALĂ
“GES” S.A. …………………………………….………………….…….…………. 55
1 Documente utilizate și flux……………………. ……………….…………………….55
2 Documente justificative……………………….………….………….…………………55
2.1 Conținutul documentelor justificative……………….….……………………….55
2.2 Întocmirea și prelucrarea documentelor justificative………….…………..56
2.3 Corectarea erorilor din documentele justificative……………..………………56
2.4 Reglementări privind contabilitatea și situațiile financiare
2.5 ale întreprinderi…………………………………………………………………………56
3 Registrele de contabilitate…………………….………………………………………57
4 Documente contabile de sinteză…………………. ………………….…………….58
5 Reconstituirea documentelo…………………….……………………………………59
6 Formele de contabilitate……………………..………………………………………..59
6.1 Forma de contabilitate clasică sau jurnalul unic………….……….……….59
6.2 Forma de contabilitate centralizată sau pe jurnale multiple……………60
6.3 Forme de contabilitate pe jurnale aplicate în contabilitatea din
România…………………………………………………………………………..…….…………60
6.4 Forma de contabilitate maestro-sah sau pe conturi ………….……………61
corespondente
6.5 Forma de contabilitate informatică……………….…………………….……….62
7 Metodologia de lucru folosită în unitate….………………….…………….…….62
7.1 Particularități privind documentele primare justificative utilizate
de societate…………………………………………………….………………….…….………63
8 Înregistrări contabile privind cheltuielile în cadrul societății
“GES” S.A…………………………….………………………………………..……….…………64
9 Înregistrări contabile privind veniturile în cadrul societății
“GES” S.A…………………………..……………………………………..…….……..…………67
10 Înregistrări contabile privind conturile de rezultate în
cadrul societății “GES” S.A……………………..………………………..……….………..69
CAPITOLUL III
ANALIZA INDICATORILOR SPECIFICI CHELTUIELILOR VENITURILOR ȘI REZULTATULUI…………………………………………………………………….71
1 Necesitatea analize………………………………………………………………………..71
2 Indicatori utilizati în analiza economico-financiară a cheltuielilor
veniturilor și rezultatelor …………………….……………………………………………..71
2.1 Analiza cifrei de afaceri………………………………………………………………71
2.2 Producția exercitiului…………………….……………………………………………72
2.3 Marja brută……………………………….………………………………………………73
2.4 Analiza valorii adăugate…………………..…………………………………………73
2.5 Alți indicatori specifici veniturilor , cheltuielilor și rezultatelor…………74
2.6 Analiza soldurilor inermediare de gestiune si retratările posibil……….75
3 Analiza indicatorilor la societatea “GES ” SA ………………….…………………83
3.1 Calculul indicatorilor……………………..…………………………………………84
CAPITOLUL IV
CONCLUZII……………………….…………………………..………………….93
BIBLIOGRAFIE …………………..………….………………………………….97
98
=== Contabilitate ===
Cuprins
INTRODUCERE
1. Scopul și obiectivul lucrării…………………… ……………………………………5
2. Prezentarea societății……………………..………………………………………… 6
2.1 Date generale referitoare la societatea comercială………….……………..6
2.2. Prezentarea societății – scurt istoric……………….…………………………….7
2.3 Prezentarea generală a capacităților de producție a tehnologiilor , a stării tehnice………………….. …….……………………………………8
2.4. Personalul societăți……………………..……….…………………………………….9
2.5. Principalele activități , produse , servicii conform datelor din
bilanțul pe anul precedent……………………. ……………………………………………9
2.6. Descrierea poziției geografice a S.C………………..………………………….10
2.7 Investiții……………………….………………….……………………………………..10
2.8 Participări la alte societăți comerciale:……………….……………………….10
2.9 Principii , politici , și metode contabile
CAPITOLUL I
DELIMITĂRI ȘI STRUCTURI PRIVIND CHELTUIELILE , VENITURILE ȘI REZULTATELE…………………..………13
1.1 Structuri în contabilitatea financiară privind cheltuielile , veniturile și rezultatele…………………………………………………………………………………….…..13
1.2. Delimitări și structuri privind cheltuielile………………….………….……….. 14
1.3 Delimitări și structuri privind veniturile……………. ….….….………………. 35
1.4 Abordări internaționale privind cheltuielile , veniturile
și rezultatele……………………..…………………………………………..……….…………51
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA CHELTUIELILOR , VENITURILOR ȘI REZULTATELE LOR LA SOCIETATEA COMERCIALĂ
“GES” S.A. …………………………………….………………….…….…………. 55
1 Documente utilizate și flux……………………. ……………….…………………….55
2 Documente justificative……………………….………….………….…………………55
2.1 Conținutul documentelor justificative……………….….……………………….55
2.2 Întocmirea și prelucrarea documentelor justificative………….…………..56
2.3 Corectarea erorilor din documentele justificative……………..………………56
2.4 Reglementări privind contabilitatea și situațiile financiare
2.5 ale întreprinderi…………………………………………………………………………56
3 Registrele de contabilitate…………………….………………………………………57
4 Documente contabile de sinteză…………………. ………………….…………….58
5 Reconstituirea documentelo…………………….……………………………………59
6 Formele de contabilitate……………………..………………………………………..59
6.1 Forma de contabilitate clasică sau jurnalul unic………….……….……….59
6.2 Forma de contabilitate centralizată sau pe jurnale multiple……………60
6.3 Forme de contabilitate pe jurnale aplicate în contabilitatea din
România…………………………………………………………………………..…….…………60
6.4 Forma de contabilitate maestro-sah sau pe conturi ………….……………61
corespondente
6.5 Forma de contabilitate informatică……………….…………………….……….62
7 Metodologia de lucru folosită în unitate….………………….…………….…….62
7.1 Particularități privind documentele primare justificative utilizate
de societate…………………………………………………….………………….…….………63
8 Înregistrări contabile privind cheltuielile în cadrul societății
“GES” S.A…………………………….………………………………………..……….…………64
9 Înregistrări contabile privind veniturile în cadrul societății
“GES” S.A…………………………..……………………………………..…….……..…………67
10 Înregistrări contabile privind conturile de rezultate în
cadrul societății “GES” S.A……………………..………………………..……….………..69
CAPITOLUL III
ANALIZA INDICATORILOR SPECIFICI CHELTUIELILOR VENITURILOR ȘI REZULTATULUI…………………………………………………………………….71
1 Necesitatea analize………………………………………………………………………..71
2 Indicatori utilizati în analiza economico-financiară a cheltuielilor
veniturilor și rezultatelor …………………….……………………………………………..71
2.1 Analiza cifrei de afaceri………………………………………………………………71
2.2 Producția exercitiului…………………….……………………………………………72
2.3 Marja brută……………………………….………………………………………………73
2.4 Analiza valorii adăugate…………………..…………………………………………73
2.5 Alți indicatori specifici veniturilor , cheltuielilor și rezultatelor…………74
2.6 Analiza soldurilor inermediare de gestiune si retratările posibil……….75
3 Analiza indicatorilor la societatea “GES ” SA ………………….…………………83
3.1 Calculul indicatorilor……………………..…………………………………………84
CAPITOLUL IV
CONCLUZII……………………….…………………………..………………….93
BIBLIOGRAFIE …………………..………….………………………………….97
1 SCOPUL ȘI OBIECTIVUL LUCRĂRII
În noul sistem contabil din România contabilitatea financiară operează cu conceptul dualist , adică cuprinde contabilitatea financiară și de gestiune. Contabilitatea financiară descrie circuitul patrimonial al societății luat în totalitatea și structuralitatea sa. Obiectivul său principal îl constituie furnizarea de informații sintetice privind poziția financiară , performanțele și modificările poziției financiare.Informația contabilă este destinată utilizatorilor externi definiți de : investitorii de capital , bancheri angajați , furnizori , clienți , guvern și instituțiile sale , publicul.
Activitatea economică a societății Ges S.A. se desfășoară pe baza unui program concretizat sub aspect financiar în bugete de venituri și cheltuieli. Această lucrare prezintă pe baza documentelor fundamentale unele operații privind organizarea și urmărirea activității societății: aprovizionare , producere , comercializare , determinarea și repartizarea rezultatului obținut.
Lucrarea abordează elemente ce se referă la standardele internaționale de contabilitate , la ordonanțele și hotărârile Ministerului Finanțelor accentuând că organizarea contabilității se face potrivit Legii 82/1991.
Scopul acestei lucrări este de a prezenta informații referitoare la contabilitatea veniturilor și determinarea rezultatului precum și la modalitățile de întocmire a situațiilor financiare.
2 DATE GENERALE REFERITORE LA SOCIETATEA COMERCIALĂ
2.1 INFORMAȚII GENERALE
2.1.1 Denumirea : SC GES SA
2.1.2 Forma juridică (S.A, S.R.L.) S.A
2.1.3 Nr. de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerțului
J29-30/08.02.1991
2.1.4 Înființarea societății comerciale
2.1.4.1 Societatea Comercială provine din Întreprinderea de stat Geamuri Scăieni care s-a înființat prin N (nationalizare) în anul 1948.
2.1.4.2 Temeiul juridic de constituire a societății comerciale : L15/1990 și L 31/1990. În baza HG1176/ 02.11.1990 s-a constituit SC GES SA prin preluarea întregului patrimoniu al Întreprinderii de Geamuri Scăieni.
2.1.5 Codul fiscal R 1317750
2.1.6 Sediul principal
Localitatea : Boldești-Scăieni
Strada : Aleea Fabricii
Nr.1, Cod Poștal 2085
Prefix 0244 Tel. 144522
2.1.7 Capitalul social (mii lei)
-la înființarea societății 479.000 mii lei
-conform HG500/1994 30.429.025 mil lei
-cerere de depunere și menționare acte 9985/26.03.2003 852.212.084 mii lei.
Terenurile sunt cuprinse în capitalul social după HG 500/1994 (30.429.025 mii lei) cu o valoare de 5.313.946 mii lei.
Titlurile de proprietate asupra terenurilor s-au obținut în 1996 în baza HG 834/1991.
Majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor s-a făcut prin
cererea de înscriere de mențiuni nr.3933/1936/18.06.1997.
Majorarea de capital social de la 30.429.025 mii lei la 852.212.084 mii lei este în curs de efectuare și are ca obiect conversia în acțiuni a sumei de 821.783.059 mii lei pe care GES o datorează AVAB București.
În baza Legii 137/2002 și a OUG 208/2002 creanța deținută de MFP în calitate de garant al creditului extern contractat de SC GES SA, a fost cesionată AVAB. Majorarea de capital implică majorarea numărului de acțiuni nominative a câte 25.000 lei fiecare, de la 1.217.161 la 34.088.483, din care 96,43% deținute de AVAB.
2.1.8 Acțiuni : valoarea nominala (mii lei) 25
Număr 34.088.483
Acțiuni nominative : 34.088.483, acțiuni la purtător
Acțiuni ordinare: 34.088.483, acțiuni preferențiale
Structura acționariatului în urma conversiei în acțiuni a sumelor cesionate AVAB de către MFP:
Nr.Crt. Denumirea acționarului % Nr. acțiuni
1 Persoane fizice *) 0,31 104.428
din care străine – –
2 Persoane juridice*) 0,18 62.196
din care străine 0,18 62.196
3 Bănci și / sau societăți de investiții financiare**) 0.40 134.791
Din care SIF 0.40 134.791
4 A.P.A.P.S. 2.69 915.746
5 AVAB 96.42 32.871.322
Total 100,00 34.088.483
2.1.9 Sectorul de activitate 2611 – fabrica sticlei plate.
2.2.0 Obiect de activitate – Producerea și comercializarea de geamuri , produse din geamuri , vată din sticlă și alte produse din sticlă , mașini și utilaje pentru industria sticlei;
2.2. Prezentarea societății – scurt istoric
SC GES SA a luat ființă în anul 1934 când a început construcția primului cuptor de topire a sticlei și tragere a geamului , sub denumirea de Industria Română de Geamuri Scăieni. Societatea s-a înființat cu un capital social de 30.000.000 lei împărțit în 60.000 acțiuni nominative a 500 lei fiecare. În perioada 1934-1941 pe lângă cuptorul construit în 1934 s-au mai pus în funcțiune :
– o secție de geamuri și turnate ;
– secția de sticlărie ;
La sfârșitul anului 1941 capitalul social era de 60.000.000 lei.
Capacitățile de producție au fost serios afectate de bombardamentele din anul 1944 , în perioada 1944-1948 s-au efectuat lucrări de repunere în funcțiune. În iunie 1948 , în urma naționalizării , Fabrica de Geamuri Scăieni s-a comasat cu Fabrica de Geamuri Blejoi (care avea un cuptor de geam tras cu o singura mașină) sub denumirea de Geamuri Scăieni.
În perioda 1951-1970 s-au modernizat și construit alte cuptoare de geam tras , liniile de geam laminat , vată de sticlă . În anul 1980 s-a pus în funcțiune o stație pilot pentru fabricarea geamului pe procedeul float. În anul 2001 a fost pusă în funcțiune linia de geam float cu o capacitate anuala de 40000 tone iar în anul 2002 a fost pusă în funcțiune și linia de tăiere automată a geamului. Pentru capacitățile de producție din localitatea Scăieni nu avem cunoștință de vreo revendicare Conform Legii nr.10/2001. Pentru capacitățile de producție de la Blejoi am fost notificați prin executorul judecătoresc pentru 15.000.000 USD.
2.3 Prezentarea generală a capacităților de producție a tehnologiilor , a stării tehnice ;
Principalele capacități de producție aflate în funcțiune.
Capacități de producție:
Produs Capacitatea UM/an mii mp echiv. 2mm Capacitatea programata în 2002 Grad de folosire
%
Cuptor g. float 8000 6600 82.5
Cuptor nr.3 g. tras 6200 6000 96.7
Cuptor 1 și 2 laminat 7200 6200 86.1
Cu excepția cuptorului pentru geam float celelalte sunt depășite din punct de vedere moral înregistrând consumuri energetice mari, productivități scăzute și nivel calitativ al produselor destul de scăzut . Gradul de folosire redus la linia de geam float și laminat este determinat de perioada de staționare prevăzut pentru montarea liniei de tăiere automată și respectiv pentru efectuarea reparației capitale a cuptorului.
2.4. Personalul societății
Numărul total de salariați la data de 17/02/2003 este de 1079 din care :
-Conducere 18
-Personal muncitor 956
-Alte categorii 105
2.5. Principalele activități , produse , servicii (cu pondere peste 15% din venitul total ) conform datelor din bilanțul pe anul precedent:
Nr.
Crt Activitatea , produsul , serviciul
Venitul total (mii lei)
Conform bilanț 2002 % Estimat pe anul 2003 %
1 Geam float 263.568.683 47 313.384.000 42
2 Geam tras 131.074.646 24 164.719.500 22
3 Geam laminat 146.010.658 26 184.986.000 24
2.5.1 Principalele exporturi
Nr. Crt. Țara Venitul total (mii lei)
Conform bilant 2002 % Estimat pe anul 2003 %
1 Bulgaria 64.355.286 23,48 127.119.235 24
2 Tunisia 47.787.841 17,4 42.373.080 8
3 Turcia 24.752.955 9,0 79.449.520 15
4 Italia 21.192.472 7,7 15.889.905 3
5 Grecia 17.668.693 6,5 52.966.350 10
2.6. a) Descrierea poziției geografice a S.C.:
SC GES SA este situată în S-E României , la 15 km de orașul Ploiești, în zona industrială Boldești Scăieni.
b) Enumerarea și prezentarea pe scurt a tuturor amplasamentelor societății:
SC GES SA nu are filiale sau sucursale.
2.7 Investiții
SC GES SA nu are investiții în curs.
Pentru perioada 2003-2007 societatea își propune realizarea prin investiții a următoarelor obiective :
-linie producere oglinzi ;
-instalație geam duplex ;
-tâmplărie metalică și plastic pentru geam termopan ;
-utilaje pentru șlefuit și șablat geam
2.8 Participări la alte societăți comerciale:
Nr. crt. Denumirea societății comerciale Nr. de înmatriculare la Oficiul Registrului comerțului % din capitalul social din soc. com. la care deține acțiuni / părți sociale
1 SC Scaiglass SRL J 29/1716/91 60
2 SC Romglas SRL J 40/636/91 10
2.9 Principii , politici , și metode contabile.
a) Bazele întocmirii situațiilor financiare.
Aceste situații financiare au fost întocmite în conformitate cu OMF 94/2001și cu SIC.
Înregistrările contabile pe baza cărora au fost întocmite aceste situații
financiare sunt efectuate în lei având la bază principiul costului istoric.
Valorile la cost istoric nu au fost ajustate astfel încât să reflecte impactul
condițiilor hiperibflaționste considerate a fi aplicabile în România
conform criteriilor enunțate de IAS 29. Societatea s-a abătut de la IAS 29
prevalându- se permisibilitatea OMF 94/2001 pentru primii doi ani de implementare a SIC.
b) Conversii valutare.
Tranzacțiile realizate în valută sunt transformate în lei la o rată de schimb valabilă la data tranzacției. Activele și pasivele exprimate în valută la data întocmirii bilanțului sunt transformate în lei utilizând ratele de schimb valabile la sfârșitul perioadei. Câștigurile sau pierderile rezultate din aceste conversii sunt incluse în contul de profit și pierdere , ca parte a veniturilor sau cheltuielilor financiare.
c) Situații comparative.
Situațiile financiare ale anului 2002 au comparabilitate cu cele din 2001 pentru că ambele sunt întocmite conform SIC.
d) Amortizarea activelor imobilizate.
Societatea a folosit metoda amortizării liniare pe întreaga durată de viață a activelor.
e) Evaluarea stocurilor.
Stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă. Costul stocurilor include toate costurile suportate pentru a aduce stocurile în forma și în locul în care se găsesc în present , respective:
– materiile prime și consumabilele : costul de achiziție după metoda CMP
– producția în curs și produsele finite : costul materialelor directe + manopera +cheltuielile de regie atribuibile.
f) Instrumente financiare.
Instrumentele financiare folosite de societate sunt formate din numerar,
depozite la termen , creanțe și datorii . Sunt evaluate la valoarea justă.
h) Venituri.
Veniturile sunt înregistrate în momentul livrării de produse de către societate , deoarece acesta este momentul în care riscurile semnificative și avantajele deținerii proprietății sunt transferate clientului. Sumele reprezentând veniturile nu includ taxele de vânzare (TVA) și discounturile comerciale acordate.
i) Impozite și taxe.
Societatea înregistrează impozitul pe profit pe baza profitului brut rezultat din situațiile financiare românești întocmite în conformitate cu legislația fiscală aplicabilă în România . Diferențele dintre raporatea financiară în conformitate cu IAS și reglementările contabile românești duc la apariția unor diferențe semnificative între valoarea contabilă a anumitor active și pasive , precum și între veniturile și cheltuielile contabile și cele fiscale.
Impozitul amânat pe profit va fi obținut prin aplicarea metodei “datoriei bilanțiere” pentru diferențe temporare rezultând între bazele de impozitare ale activelor și pasivelor și valorile lor contabile luate în considerare în raportarea conform IAS . Activele și datoriile privind impozitul amânat se calculează folosind rata de impozitare pentru perioada în care este de așteptat ca diferențele temporare legate de aceste active și datorii privind impozitul amânat să fie resorbite.
j) Rezultatul pe acțiune.
Rezultatul de bază pe acțiune este calculat prin împărțirea profitului net distribuibil acționarilor la numărul acțiunilor existente la 31.12
CAPITOLUL I
DELIMITĂRI ȘI STRUCTURI PRIVIND
CHELTUIELILE , VENITURILE ȘI REZULTATELE
1.1 STRUCTURI ÎN CONTABILITATEA FINANCIARĂ PRIVND CHELTUIELILE ȘI VENITURILE
Contabilitatea financiară a cheltuielilor și veniturilor este organizată având la bază concepția dualistă. În consecință , ea are ca obiect evaluarea și înregistrarea cheltuielilor și veniturilor în funcție de natura lor.
Pentru reprezentarea cheltuielilor și veniturilor se pornește de la caracterul de proces al activităților consumatoare de resurse și producătoare de rezultate.
Ocazionarea cheltuielilor , crearea veniturilor se derulează în mai multe etape succesive sau simultane de timp. Astfel , în cazul procesului cheltuielilor se întâlnesc patru momente:
-angajarea
-consumul
-plățile
-imputarea
Angajarea are loc în momentul în care se contracteză obligația bănească generatoare de plăți sau consumatoare de resurse.
Consumul este specific utilizării efective resurselor în scopul satisfacerii unor nevoi productive sau neproductive , după caz.
Plățile constau din achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relațiilor financiare.
Imputarea reprezintă momentul când cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra rezultatelor obținute. În cadrul procesului de creare a veniturilor se delimitează patru momente:
-producția
-facturarea sau vânzarea pe credit
-încasarea
-încorporarea
Producția este momentul creării rezultatului ca produs al activității consumatoare de resurse.
Facturarea sau vânzarea pe credit constă în transformarea dreptului de proprietate de la vânzător la client.
Încasarea reprezintă etapa în care rezultatul vândut se trasformă în bani.
Încorporarea este o etapă strict contabilă prin care veniturile sunt înglobate în rezultate pentru a absorbi cheltuielile corespunzătoare.
Respectând principiul independenței exercițiilor toate operațiile care determină cheltuielile și veniturile sunt înregistrate în momentul generării sau angajării lor.
În concordanță cu principiul rezultatului este necesar să se delimiteze momentul în care cheltuielile se consideră consumate și veniturile realizate , iar pe această bază imputarea costului atașat în vederea determinării rezultatului net. În acest sens s-a creat principiul recunoașterii cheltuielilor consumate în momentul utilizării resurselor , iar a veniturilor realizate în momentul transferării dreptului de proprietate , deci al livrării sau facturării către client.
Așa cum se arată în contabilitatea anglo-saxonă , cheltuielile se află într-o conexiune cu veniturile deja recunoscute , proces cunoscut sub denumirea de “matching”.
Toate cheltuielile angajate în cursul exercițiului care nu se pot atașa veniturilor realizate sunt ”activate” sau recunoscute ca active , fiind imobilizate , stocate sau repartizate asupra mai multor exerciții. De asemenea sunt ”pasivizate ” sau recunoscute ca pasive toate veniturile realizate în avans care sunt atribuite exercițiilor viitoare.
1.2. DELIMITĂRI ȘI STRUCTURI PRIVIND CHELTUIELILE.
Cheltuielile sunt sume plătite sau de plătit de către unitatea patrimonială pentru:
-consumurile proprii ;
-munca prestată în folosul său ;
-obligații contractuale și legale față de terți ;
-alte situații excepționale ;
Pentru stabilirea rezultatului exercițiului se asimilează acestora amortizările și provizioanele și cedările sau pierderile din calamități sau alte cauze a activelor.
Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice și pot rezulta sau nu ca urmare a desfășurării activității curente a persoanei juridice. Ele nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli.
Cheltuielile se clasifică după mai multe criterii:
a) după natura respectivă , natura activității desfășurate și natura resurselor consumate;
b) după destinație ;
c) după momentul angajării și consumului ;
Cheltuielile după criteriul ”destinație” se clasifică în cadrul contabilității de gestiune (manageriale).
Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli , după natura lor , astfel:
a) cheltuieli de exploatare , care cuprind:
– cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile ; costul de achiziție al obiectelor de inventar consumate ; costul de achiziție al materialelor nestocate , trecute direct asupra cheltuielilor ; contravaloarea energiei și apei consumate;
– valoarea animalelor și păsărilor ; costul mărfurilor vândute și al ambalajelor;
– cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți , redevențe , locații de gestiune și chirii ; prime de asigurare ; studii și cercetări; comisioane și onorarii ; cheltuieli cu alte servicii executate de terți ; cheltuieli de protocol , reclamă și publicitate ; transportul de bunuri și personal ; deplasări , detașări și transferări ; cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații , servicii bancare și altele;
– cheltuieli cu personalul (salariile , asigurările și protectia socială și alte cheltuieli cu personalul , suportate de persoana juridică);
– alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanțe și debitori diverși ; despăgubiri , amenzi și penalități ; donații și alte cheltuieli similare ; cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital).
b) cheltuieli financiare , care cuprind : pierderi din creanțe legate de participații ; cheltuieli privind investițiile financiare cedate ;
diferențele nefavorabile de curs valutar ; dobânzile privind exercițiul financiar în curs ; sconturile acordate clienților ; pierderi din creanțe de natură financiară și altele;
c) cheltuieli extraordinare (calamități și alte evenimente extraordinare).
Cheltuielile cu amortizările și provizioanele , precum și cheltuielile cu impozitul pe profit și alte impozite , calculate potrivit legii , se evidențiează distinct , în funcție de natura lor.
În Planul General de Conturi acestea se regăsesc în clasa 6 ”Conturi de chltuieli” și se prezintă astfel:
CLASA 6
CONTURI DE CHELTUIELI
60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
601 Cheltuieli cu materiile prime.
602 Cheltuieli cu materialele consumabile.
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare.
6022 Cheltuieli privind combustibilul.
6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat.
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb.
6025 Cheltuieli privind semințele și materialele de plantat.
6026 Cheltuieli privind furajele.
6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile.
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar.
604 Cheltuieli privind materialele nestocate.
605 Cheltuieli privind apa și energia.
606 Cheltuieli privind animalele și păsările.
607 Cheltuieli privind mărfurile.
608 Cheltuieli privind ambalajele.
61 CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ȘI SERVICIILE EXECUTATE DE TERȚI.
611 Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile.
612 Cheltuieli cu redevențele , locațiile de gestiune și chiriile.
613 Cheltuieli cu primele de asigurare.
614 Cheltuieli cu studiile și cercetările.
62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERȚI.
621 Cheltuieli cu colaboratorii.
622 Cheltuieli privind comisioanele și onorariile.
623 Cheltuieli de protocol , reclamă și publicitate.
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri și protocol.
625 Cheltuieli cu deplasări , detașări și transferări.
626 Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații.
627 Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate.
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți.
63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE , TAXE ȘI VĂRSĂMINTE ASIMILATE.
641 Cheltuieli cu salariile personalului.
645 Cheltuieli privind asigurările și protecția socială.
6451 Contribuția unității la asigurările sociale.
6452 Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj.
6453 Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate.
6458 Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială.
65 CHELTUIELI DE EXPLOATARE.
654 Pierderi din creanțe și debitori diverși.
658 Alte cheltuieli de exploatare.
6581 Despăgubiri , amenzi și penalități
6582 Donații și subvenții acordate.
6583 Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital.
6588 Alte cheltuieli de exploatare.
66 CHELTUIELI FINANCIARE.
663 Pierderi din creanțe legate de participații.
664 Cheltuieli privind investițiile financiare cedate.
6641 Cheltuieli privind imobilizările cedate.
6642 Pierderi privind investițiile financiare pe termen scurt cedate.
665 Cheltuieli din diferențe de curs valutar.
666 Cheltuieli privind dobânzile.
667 Cheltuieli privind sconturile.
668 Alte cheltuieli financiare.
67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE.
671 Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente extraordinare.
68 CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE , PROVIZIOANELE ȘI AJUSTAREA LA INFLAȚIE.
681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările și provizioanele.
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizările și provizioanele.
6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri și cheltuieli.
6813 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor.
6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante.
686 Cheltuieli financiare privind amortizările și provizioanele
6863 Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor financiare.
6864 Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante.
6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor.
688 Cheltuieli din ajustarea la inflație
69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ȘI ALTE IMPOZITE.
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
6911 Cheltuieli cu impozitul pe profit curent
6912 Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat
698 Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus
c) după momentul angajării și consumului , cheltuielile se pot grupa :
-cheltuieli curente : cele efectuate în cursul exercițiului;
-cheltuieli înregistrate în avans care nu sunt recunoscute în exercițiul financiar curent și aparțin altora;
-cheltuieli repartizate care se repartizează pe mai multe exerciții (reparații capitale);
-cheltuieli de plată respectiv cele înregistrate dar neefectuate (salariile).
Conturile din clasa 6 ”Cheltuieli” , sunt conturi de procese nebilanțiere cu funcție contabilă de active.
La sfârșitul exercițiului nici un cont din această clasă nu are sold.
Contabilitatea cheltuielilor de exploatare.
Activitatea de exploatare cuprinde toate operațiile economice și
comerciale privind aprovizionarea , producția și desfacerea bunurilor , lucrărilor și serviciilor. De asemenea sunt incluse și operațiile privind investițiile , prin care se realizează producția și construcția proprie de mijloace fixe. Structural contabilitatea operațiilor privind constatarea cheltuielilor se diferențiează în funcție de natura resurselor utilizate.
Prin această categorie sunt delimitate cheltuielile privind materiile prime , materialele consumabile , energie și apa , precum și mărfurile.
În toate cazurile când se foloseșe metoda inventarului permanent , cheltuielile colectate în cursul exercițiului se înregistrează prin articolul contabil:
60 = 3XX
Cheltuieli privind stocurile Conturi de stocuri și producție în curs de execuție.
Dacă se utilizează metoda inventarului intermitent , la conturile de cheltuieli se înregistrează cumpărările de stocuri , iar consumurile stocate se determină pe baza relației:
Cumpărări = Intrări prin cumpărări + Stocuri – Stocuri finale constate consumate de la furnizor inițiale la inventariere.
Pentru mărfuri se calculează cheltuielile componente ale costurilor vândute , folosind relația :
Costul mărfurilor = Intrări prin cumpărări + Stocuri – Stocuri finale
cumpărate de la furnizori inițiale la inventariere
Tipurile de îregistrări care intervin în aceste condiții sunt:
a) preluarea la cheltuieli , la deschiderea exercițiului , a stocurilor inițiale de materii prime , materiale și mărfuri:
60 = 3XX
Cheltuieli privind stocurile Conturi de stocuri și producție în curs
de execuție
b) înregistrarea cumpărărilor de stocuri în cursul exercițiului:
60 = 40
Cheltuieli privind stocurile Furnizori și conturi asimilate
4426
TVA -deductibilă
c) preluarea ca stocuri , la închiderea exercițiului , a stocurilor determinate și evaluate pe bază de inventar:
3XX = 60
Conturi de stocuri și producție în curs Cheltuieli privind stocurile
de execuție
Remarcă: La contul 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate ” se înregistrează toate materialele consumabile , nestocate de întreprindere , care nu trec printr-un cont de gestiune.
Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți.
Cheltuielile ocazionate cu lucrările și serviciile executate de terți sunt grupate în două categorii:
a) Cheltuieli privind lucrările și serviciile ocazionate direct de desfășurarea activității , în ansamblu a întreprinderii cum sunt ; lucrările de întreținere și reparațiile ; redevențele ; locațiile de gestiune și chiriile ; primele de asigurare ; studiile și cercetările. Toate aceste cheltuieli se înregistrează în conturile din grupa 61 ” Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți “
b) Cheltuieli privind lucrările și serviciile legate direct de activitățile de ansamblu desfășurate de întreprinderi cum sunt ; colaborările cu terții ; comisioanele și onorariile ; protocol , reclamă și publicitate ;transportul de bunuri și personal ; deplasări detașări și transferări ; poștă și telecomunicații ; alte servicii executate de terți. Aceste cheltuieli sunt înregistrate la conturile reunite în grupa 62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terți”.
Colectarea cheltuielilor în cursul perioadei generează înregistrarea :
61 = 40
Cheltuieli cu lucrările și servicii le Furnizori și conturi asimilate executate de terți”.
Sau :
62 = 51
Cheltuieli cu alte servicii Conturi la bănci
executate de terți”. 53
Casa
În contabilitatea cheltuielilor privind lucrările și serviciile furnizate de terți se poate ivi situația în care se primesc facturi fără a se executa în realitate. Este practica facturării în avans privind livrări de bunuri eșalonate în timp.
Exemplu:
O factură în valoare de 1.000.000 lei privind o operație capitală.
Cumpărătorul va contabiliza factura la primirea ei:
611 = 401
Cheltuieli cu întreținerile și Furnizori
reparațiile
4426
TVA -deductibilă
Ulterior , la închiderea exercițiului efectul acestei cheltuieli asupra rezultatului este anulat prin înregistrarea :
471 = 611
Cheltuieli înregistrate în avans Cheltuieli cu întreținerile și
reparațiile
Înregistarea este stornată la deschiderea exercițiului următor;
611 = 471
Cheltuieli cu întreținerile și Cheltuieli înregistrate în avans
reparațiile
Cheltuieli cu impozitele , taxele și vărsămintele asimilate.
a) impozitul suplimentar datorat , potrivit legii bugetului de stat , pentru depășirea fondului de salarii admisibil :
635 = 444
Cheltuieli alte impozite , taxe Impozitul pe salarii
și vărsăminte asimilate
b) impozite , taxe și vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme publice sub formă de : prorate din TVA deductibilă devine nedeductibilă ; TVA colectată aferentă bunurilor și serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit , cea aferentă lipsurilor peste normele legale , precum și cea aferentă bunurilor și serviciilor acordate salariaților sub forma avantajelor în natură ; diferențele de preț la gaze și țiței obținute din producția internă ; impozitul pe clădiri , impozitul pe terenuri ,
taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat , alte impozite și taxe.
635 = 4426
Cheltuieli alte impozite , taxe TVA -deductibilă
și vărsăminte asimilate 4427
TVA -colectată
446
Alte impozite , taxe și vărsăminte asimilate
c) datorii și vărsăminte de efectuat la alte organisme publice , destinate fondurilor speciale , sub formă de contribuții la : fondul special pentru sănătate (excepție 4311 = 447); fondul special pentru dezvoltarea și modernizarea drumurilor publice;
635 = 447
Cheltuieli alte impozite , taxe Fonduri speciale , taxe și
și vărsăminte asimilate vărsăminte asimilate
Cheltuieli cu personalul.
La această grupă de cheltuieli sunt contabilizate : cheltuielile cu salariile personalului , cheltuielile privind contribuția întreprinderii la asigurările sociale și contribuția întreprinderii la fondul de șomaj.
Înregistrarea contabilă este de forma :
64 = 42
Cheltuieli cu personalul Personal și conturi asimilate
43
Asigurări sociale , protecție socială și
conturi asimilate
Alte cheltuieli de exploatare.
Prin grupa 65 “Alte cheltuieli de exploatare” se înregistrează cheltuielile ocazionate de pierderile din creanțe suportate de întreprindere , pierderile din lichidarea dobânzilor și creanțelor , valoarea debitelor prescrise sau a debitorilor insolvabili , scoși din evidență , valoarea despăgubirilor , amenzilor și penalităților datorate sau plătite , valoarea donațiilor și subvențiilor și sponsorizărilor acordate .
Colectarea cheltuielilor generează înregistrarea ;
65 = 267
Alte cheltuieli de exploatare Creanțe imobilizate
4118
Clienți incerți sau în litigiu
167
Alte împrumuturi și datorii asimilate 3XX
Conturi de stocuri și producție în curs de execuție
448
Alte datorii și creanțe cu bugetul statului
451
Decontări în cadrul grupului
461
Debitori diverși
512
Conturi curente la bănci
5311
Casa
Se mai include în categoria altor cheltuieli de exploatare , cheltuielile rezultate din operții de capital , precum valoarea neamortizată a activelor amortizabile și valoarea contabilă de intrare a activelor imobilizate neamortizabile cedate sau scoase din evidență pierderile determinate de răscumpărarea propriilor acțiuni.
Înregistrarea cheltuielilor se face prin formula :
65 = 20
Alte cheltuieli de exploatare Imobilizări necorporale
21
Imobilizări corporale
26
Imobilizări financiare
502
Acțiuni proprii
505
Obligațiuni emise și răscumpărate
Contabilitatea cheltuielilor financiare.
Se cuprind toate cheltuielile privind pierderile din creanțe legate de participații , pierderile din vânzarea titlurilor de plasament , diferențele de curs valutar din operațiile curente și disponibilitățile în devize la închiderea exercițiului financiar ; dobânzile curente aferente împrumuturilor primite și altor datorii privind exercițiul în curs ; sconturile acordate clienților ; alte cheltuieli financiare . Toate operațiile privind cheltuielile financiare sunt înregistrate prin conturile din grupa 66 “Cheltuieli financiare”.
Semnificative sunt următoarele înregistrări :
a) cheltuieli cu dobânzile
666 = 168
Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente împrumuturilor și
datoriilor asimilate
451
Decontări în cadrul grupului
4551
Asociați conturi curente
511
Valori de încasat
518
Dobânzi
5198
Dobânzi aferente creditelor bancare
pe termen scurt
Mărimea cheltuielilor este determinată de felul dobânzii , mărimea creditului și durata de rambursare.
Dacă se aplică dobânda simplă , relația de calcul a dobânzii ( D ) este :
D =
În care : C – reprezintă capitalul împrumutat ;
t – timpul de rambursare
r – rata dobânzii
În situația în care intră în rol durata exprimată în luni , relația devine :
D =
În cazul în care durata este exprimată în zile , relația devine :
D =
Față de rezolvarea de mai sus , considerată de noi teoretică problematica cheltuielilor cu dobânzile se nuanțează în condițiile în care nu toate împrumuturile contractate sunt obținute începând cu data de 1.I. exercițiul “N” .În cele mai multe cazuri , împrumuturile se primesc și înregistrează în cursul exercițiului financiar. De asemenea , creditele se pot rambursa în mod eșalonat sau global la expirarea termenului de scadență. Ca urmare , contabilitatea cheltuielilor cu dobânzile se realizează prin folosirea simultană a două tehnici , cea a cheltuielilor de plată și respectiv a cheltuielilor plătite în cursul exercițiului.
Pentru a releva aspectele prezentate mai sus se presupune că o întreprindere contractează la 01.06. “N” un credit bancar pe termen lung în sumă de 12.000.000 lei , rata dobânzii 20 % , durata de rambursare 2 ani , în două rate anuale de 6.000.000 lei.
Înregistrările privind cheltuielile cu dobânzile în situația de mai sus se prezintă astfel :
a) cheltuielile de plată privind dobânzile pe exercițiul “N” ,
12.000.000 * 20 % * = 1.400.000 lei
666 = 1682
Cheltuielile privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor bancare
pe termen lung și mediu
b) stornarea operației de mai sus la deschiderea exercițiului “N +1”
1682 = 666
Dobânzi aferente creditelor bancare Cheltuielile privind dobânzile
pe termen lung și mediu
c) cheltuielile privind dobânzile anuale plătite în exercițiul “N + 1” , la
31 mai , 12.000.000 lei * 20 % =2.400.000 lei și rambursarea ratei de 6.000.000 lei :
162 = 512
Credite bancare Conturi curente la bănci
pe termen lung și mediu
666
Cheltuielile privind dobânzile
d) cheltuieli de plată privind dobânzile pe exercițiul “N+ 1” ,
6.000.000 lei *20 % * =700.000 lei
666 = 1682
Cheltuielile privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor bancare
pe termen lung și mediu
e) situația în contul 121 ”Profit și pierdere ” la închiderea exercițiului “N+1” se prezintă astfel :
D 121 C
(c) 2.400.000
(d) 700.000 (b) 1.400.000
S.D. 1.700.000
Unde :
12.000.000 * 20 % * =1.000.000 lei
6.000.000 *20 % * = 700.000 lei
TOTAL 1.700.000 lei
f) stornare aoperației (d) la deschiderea exercițiului “N + 2 ”
1682 = 666
Dobânzi aferente creditelor bancare Cheltuielile privind dobânzile
pe termen lung și mediu
g) cheltuielile privind dobânzile anuale plătite în exercițiul “N + 1” și rambursarea ratei de 6.000.000 lei:
6000.000 *20 % = 1.200.000 lei
162 = 5 2
Credite bancare conturi curente la bănci
pe termen lung și mediu
666
Cheltuielile privind dobânzile
La închiderea exercițiului “N + 2” , contul 121 “Profit și pierdere se prezintă astfel”:
D 121 C
(g) 1.200.000
(f) 700.000
S.D. 500.000
Unde:
6.000.000 * 20 % * = 500.000 lei.
Cheltuieli privind sconturile acordate.
Cheltuieli privind sconturile acordate în cadrul relațiilor de decontare cu clienții , inclusiv a celor privind efectele comerciale de primit în cazul în care decontarea lor se face înainte de termen , se contabilizează prin relația :
667 = 4111
Cheltuieli privind sconturile acordate Clienți
413
Efecte de primit
461
Debitori diverși
511
Valori de încasat
Mărimea scontului (S) este egală cu :
S =
Unde: Vn – reprezintă valoarea nominală a creanței
t – timpul în zile
r – rata scontului
Cheltuieli privind investițiile financiare cedate.
Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate reprezintă diferența nefavorabilă între prețul de cesiune și valoarea contabilă de intrare al valorilor mobiliare de plasament . Se contabilizează prin formula :
664 = 50
Cheltuieli privind investițiile Investiții financiare pe termen scurt
financiare cedate
Cheltuieli privind diferențele de curs valutar.
Cheltuieli privind diferențele de curs valutar cuprind diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării creanțelor și datoriilor în devize ale întreprinderii. Cumpărarea sau vânzarea unui bun în monedă străină este înregistrată la un anumit curs de schimb care poate fi cursul din ziua negocierii , cursul din ziua acceptării comenzii , cursul la data transferului dreptului de proprietate , cursul de la data facturării sau cursul din ziua contabilizării facturii . Diferența dintre cursul reținut pentru contabilizare și cursul din ziua plății / încasării reprezintă un câștig sau pierdere înscrisă în venituirile sau cheltuielile financiare.
În cazul creanțelor cheltuielile privind diferențele nefavorabile de curs valutar apar în situația în care valoarea de contabilizare din momentul derulării operației este mai mare decât valoarea la cursul zilei din momentul încasării creanței . Pentru datorii , diferențele nefavorabile apar în situația inversă.
În sfera cheltuielilor – veniturilor privind diferențele de curs valutar se include și pierderile – câștigurile realizate din evaluarea la cursul de la 31.XII.N a disponibilităților în devize existente în casierie și a creditelor deschise în devize. Cheltuielile în situațiile în care cursul la 31.XII.N este mai mic decât cel de la contabilizare , venituri în situația inversă.
Exemplu:
Dacă o întreprindere are în casierie 1 USD procurat cu 30.000 lei , iar la închiderea exercițiului cursul de schimb este de 29.000 lei , diferența de 1.000 lei reprezintă o cheltuială . Pentru datorii situația se interpretează în sens invers.
Cheltuielile se înregistrează prin relația:
665 = 16
Cheltuieli din diferențe de curs Împrumuturi și datorii asimilate
valutar 267
Creanțe imobilizate
40
Furnizori și conturi asimilate
41
Clienți și conturi asimilate
665 = 45
Cheltuieli din diferențe de curs Grup și asociați
valutar 461
Debitori diverși
462
Creditori diverși
512
Conturi curente la bănci
531
Casa
541
Acreditive
542
Avansuri de trezorerie
Alte cheltuieli financiare.
Cuprind toate naturile de cheltuieli financiare altele decât cele înregistrate în celelalte conturi din această grupă. Exemplu , minusvalorile create ca diferență între valoarea contabilă și valoarea de plasament imediat negociabile ( de exemplu bonuri de tezaur) , evaluate la valoarea lor pe piață.
Înregistrarea care se face în aceste condiții este de forma :
668 = 50
Alte cheltuieli financiare Investiții financiare pe termen scurt
Contabilitatea cheltuielilor extraordinare.
Cheltuielile extraordinare sunt acelea care apar ca urmare a evenimentelor extraordinare cum sunt : calamitățile naturale și exproprierile unor active.Se poate pune în discuție dacă o întreprindere care se află într-o zonă supusă frecvent calamităților naturale ( de exemplu , lângă albia unui râu cu risc de inundații în fiecare primăvară ) poate considera valoarea pierderilor de stocuri și la producția în curs de execuție în categoria cheltuielilor extraordinare. Reamintim că în activitatea extraordinară sunt cuprinse acele evenimente sau tranzacții distincte de activitățile curente ale întreprinderii care apar neregulat și cu frecvență redusă.
Exemplu: În urma unor alunecări de teren , societatea comercială ALFA S.A. a constatat distrugerea unei plantații de meri recent intrate pe rod , pierdere evaluată la suma de 18.000.000 lei.
Înregistrarea contabilă este :
671 = 2134
Cheltuieli privind calamitățile și Animale și plantații
alte evenimente extraordinare.
Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările și provizioanele.
Sunt cheltuieli de exploatare , financiare sau excepționale , ocazionate de deprecierea activelor amortizabile și neamortizabile , precum și cele determinate de constituirea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli și a provizioanelor reglementate.
Delimitarea și înregistrarea distinctă a acestei categorii de cheltuieli de exploatare , financiare excepționale se întemeiază pe calitatea lor de componentă a capacității de autofinanțare. Sunt cheltuieli care nu generează plăți pentru activitatea de trezorerie. De aceea se mai numesc și cheltuieli calculate.
Contabilizarea acestor cheltuieli se face prin relația :
668 = 15
Contabilitatea cu amortizările , Provizioane pentru riscuri și
provizioanele și ajustarea la inflație cheltuieli
28
Amortizări privind imobilizările
29
Provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor
39
Provizioane pentru deprecierea
stocurilor și producțieie în curs de execuție
49
Provizioane pentru deprecierea
creanțelor
59
Provizioane pentru deprecierea
conturilor de trezorerie
Cazuri particulare privind contabilizarea unor cheltuieli complexe :
Cheltuieli cu transportul bunurilor cumpărate efectuatecu mijloace proprii:
Potrivit soluției formulate prin P.C.G. aceste cheltuieli se înregistrează direct în clasa 6 “Conturi de cheltuieli” intrând în caruselul general al repartizării cheltuielilor asupra contului de rezultat. Deci ele sunt încadrate în zona costurilor perioadei fără a fi recunoscute ca active imobilizate achiziționate sau stocuri. Din punct de vedere fiscal avantajează societățile comerciale.
O soluție care depășește limitele de mai sus este următoarea :
a) înregistrarea pe naturi a cheltuielilor ocazionate de exploatarea mijloacelor de transport. (combustibili , salarii , amortizări );
6XX = 3XX
Conturi de cheltuieli Conturi de stocuri și producție în
curs de execuție
4XX
Conturi de terți
5XX
Conturi de trezorerie
b) decontarea costului serviciului prestat :
• în cazul imobilizărilor achiziționate :
21 = 722
Imobilizări corporale Venituri din producția de imobilizări
corporale.
• în cazul stocurilor cumpărate :
3XX = 711
Conturi de stocuri și producție în Variația stocurilor
curs de execuție.
Costurile îndatorării
Așa cum prevede Standardul de Contabilitate Internațional nr. 23 prin cheltuielile de împrumut sunt delimitate : cheltuielile cu dobânzile suportate de o întreprindere în raport cu împrumutul de fonduri , amortismentul primelor de emisiune sau de rambursare al titlurilor de credit , amortismentul costurilor accesorii generate de realizarea împrumuturilor și diferențele de curs valutar relative la fondurile împrumutate. Pentru contabilizarea acestor cheltuieli se pot folosi două tratamente :
– Tratamentul contabil de bază. Costurile îndatorării trebuie înregistrate ca o cheltuială în perioada în care au apărut.
– Tratamentul contabil alternativ. Costurile îndatorării trebuie înregistrate ca o cheltuială în perioada în care ele sunt suportate , cu excepția celor care sunt capitalizate.
Costurile îndatorării care sunt direct atribuibile achiziții , construcției sau producerii unui active pe termen lung trebuie capitalizate ca parte a costului
acelui activ.
IAS 29 “raportarea financiară în economii hiperinflaționste ” , stabilește că “impactul inflației este , de obicei , recunoscut în costurile îndatorării. Este indecvată retratarea în cursul aceleiași perioade a cheltuielilor de capital finanțate prin împrumuturi și capitalizarea părții din costurile îndatorării care compensează inflația în timpul aceleiași perioade. Această parte a costurilor îndatorării este recunoscută ca o cheltuială în perioada în care costurile au fost suportate.
IAS 29 “raportarea financiară în economii hiperinflaționste” , sugerează că , în cazul costurilor de îndatorare acestea să fie separate în două componente , una fiind inflația (care trebuie recunoscută ca o cheltuială ) , iar cealaltă reprezentând costurile reale de îndatorare (care trebuie capitalizate).
Capitalizarea costurilor îndatorării. În cazul în care fondurile sunt împrumutate special în scopul obținerii unui activ pe termen lung , suma costurilor îndatorării ce pot fi capitalizate pentru acel activ trebuie determinată ca diferență între costurile actuale ale îndatorării generate de acele împrumuturi în timpul perioadei și orice venit rezultat din investirea temporară a acelor fonduri împrumutate .
– La determinarea valorii costurilor îndatorării ce pot fi capitalizate de-a lungul unei perioade , orice venit realizat din investirea acestor fonduri este dedus din cheltuielile suportate cu împrumuturile.
Operații contabile privind cheltuielile.
2.1. Ocazionarea cheltuielilor care cuprinde:
-angajarea ( ex. Aprovizionarea cu stocuri de la terți prin metoda inventarului intermitent).
% = 401
Clasa 6 “Furnizori”
“Conturi de cheltuieli”
4426
“TVA deductibilă ”
-consumul propriu care se regăsește în consumurile efectuate pentru realizarea procesului de producție (respectiv desfacere )
Clasa 6 = Clasa 3
“Conturi de cheltuieli” “Conturi de stocuri și producție
în curs de execuție”
-plățile care îmbracă două aspecte respectiv :
plăți cu echivalent (prestările de servicii)
% = 40
“Conturi de cheltuieli” “Conturi de terți”
4426
“TVA deductibilă”
Fără echivalent (datoriile față de bugetul statului , asigurările sociale , alte bugete locale).
Clasa 6 = 44
“Conturi de cheltuieli” “Bugetul statului , fonduri speciale
și conturi asimilate”
2.2. Imputarea care se realizează prin decontarea cheltuielilor asupra rezultatelor obținute:
121 = Clasa 6
“Profit și pierdere” “Conturi de cheltuieli”
Menționăm că excepție de la această regulă fac înregistrările privind plusurile de stocuri prin care se creditează cheltuielile și se debitează conturile de stocuri și de asemenea materialele obținute din declasarea obiectelor de inventar.
Clasa 3 = 603
“Conturi de stocuri și “Cheltuieli privind materialele de
producție în curs de natura obiectelor de inventar”.
execuție”.
1.3 DELIMITĂRI ȘI STRUCTURI PRIVIND VENITURILE.
Veniturile unității patrimoniale sunt sume încasate sau de încasat pentru:
– pentru bunurile livrate , lucrările executate și serviciile prestate terților ;
– obligații legale și contractuale din partea unor terți ;
– alte situații excepționale ;
Pentru stabilirea rezultatului exercițiului , la venituri se adaugă și veniturile din producția stocată ( pe sold ) și producție de imobilizări și de asemenea cele din cedarea activelor.
Cifra de afaceri este totalitatea veniturilor din vânzarea producției realizate mai puțin reducerile comerciale respective remizele , rabaturile.
În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activități curente , dar nu diferă ca natură de veniturile din aceasta activitate.
Activitățile curente sunt orice activități desfășurate de o persoană juridică , ca parte integrantă a obiectului său de activitate precum și activitățile conexe acestora.
Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacții ce sunt clar diferite de activitățile curente și care , prin urmare , nu se așteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat , de exemplu exproprieri sau dezastre naturale.
Veniturile din activități curente se pot regăsi sub diferite denumiri cum ar fi : vânzări , comisioane , dobânzi , dividende.
Contabilitatea veniturilor se ține pe categorii de venituri , după natura lor , astfel:
a) venituri din exploatare , care cuprind:
-venituri din vânzarea produselor , mărfurilor , lucrărilor executate și serviciilor prestate;
-venituri din subvenții de exploatare , reprezentând subvențiile pentru acoperirea pierderilor și pentru acoperirea diferențelor de preț , precum și alte subvenții (finanțarea activității de cercetare și alte finanțări ) de care beneficiează unitatea;
-alte venituri din exploatarea curentă , cuprinzând veniturile din creanțe recuperate și alte venituri din exploatare.
b)venituri financiare , care cuprind:
– venituri din imobilizări financiare;
– venituri din investiții financiare pe termen scurt;
– venituri din creanțe imobilizate;
– venituri din investiții financiare cedate;
– venituri din diferențe de curs valutar;
– venituri din dobânzi;
– venituri din stocuri obținute;
– alte venituri financiare;
Sumele colectate de persoana juridică in numele unor terțe părți , inclusive în cazul contractelor de mandate sau comision , nu reprezintă venit din activitatea curentă . În această situație , veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.
Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacție este determinată , de obicei , printr-un acord între vânzătorul și cumpărătorul / utilizatorul activului , ținând cont de suma oricăror reduceri comerciale.
c) venituri extraordinare ( de exemplu , daunele pretinse de deținătorii de polițe în urma producerii unor calamități).
Venituri din vânzarea de bunuri.
În contabilitate , veniturile din vânzarea bunurilor se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători , al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiții prevăzute în contract , care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective către clienți.
Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt îndeplinite următoarele condiții.
– persoana juridică a transferat cumpărătorului riscurile și avantajele semnificative ce decurg din proprietatea bunurilor ;
– persoana juridică nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o , în mod normal , în cazul deținerii în proprietate a acestora și nici nu mai deține controlul efectiv asupra lor;
– veniturile și , respectiv , cheltuielile ocazionate de tranzacție pot fi cuantificate.
Venituri din prestarea de servicii.
Veniturile din presarea de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării acestora.
Venituri din dobânzi , redevențe și dividende.
Veniturile din dobânzi , redevențe și dividende se recunosc astfel:
– dobânzile se recunosc periodic , în mod proporțional , pe măsura generării venitului respectiv , pe baza contabilității de angajamente;
– redevențele se recunosc pe baza contabilității de angajamente conform contractului;
-dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acționarului de a le încasa. Veniturile din reluarea provizioanelor se evidențiează distinct în funcție de natura acestora.
Diminuarea sau anularea constituite se efectuează prin înregistrarea la venituri în cazul în care nu se mai justifică menținerea provizioanelor constituite , respectiv are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă.
Clasificarea veniturilor se face în funcție de următoarele criterii:
– după natură,
– după obținerea și realizarea acestora.
Conturile în care sunt reflectate operațiunile privind veniturile sunt conturi din clasa 7 “Conturi de venituri” care nu sunt conturi de bilanț și au formule contabile de pasiv. Nici aceste conturi la sfârșitul perioadei de gestiune nu prezintă solduri. Acestea se prezintă în desfășurare astfel:
CLASA 7
CONTURI DE VENITURI.
70 CIFRA DE AFACERI.
701 Venituri din vânzarea produselor finite
702 Venituri din vânzarea semifabricatelor
703 Venituri din vânzarea produselor reziduale
704 Venituri din lucrări executate și servicii prestate
705 Venituri din studii și cercetări
706 Venituri din redevențe , locații de gestiune și chirii
707 Venituri din vânzarea mărfurilor
708 Venituri din activități diverse
71 VARIAȚIA STOCURILOR.
711 Variația stocurilor
72 VENITURI DIN PRODUCȚIA DE IMOBILIZĂRI.
721 Venituri din producția de imobilizări necorporale
722 Venituri din producția de imobilizări corporale
74 VENITURI DIN SUBVENȚII DE EXPLOATARE.
741 Venituri din subvenții de exploatare.
7411 Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri.
7412 Venituri din subvenții de exploatare pentru materii prime și materiale consumabile.
7413 Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli din afară.
7414 Venituri din subvenții de exploatare pentru plata personalului.
7415 Venituri din subvenții de explotare pentru asigurări și protecția socială.
7416 Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare.
7417 Venituri din subvenții de exploatare aferente altor cheltuieli.
7418 Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda datorată.
75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE.
754 Venituri din creanțe reactivate și debitori diverș.
758 Alte venituri din exploatare.
7581 Venituri din despăgubiri , amenzi și penalități.
7582 Venituri din donații și subvenții primite.
7583 Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital.
7588 Alte venituri din exploatare.
76 VENITURI FINANCIARE.
761 Venituri din imobilizări financiare.
7611 Venituri din titluri de participare deținute la filialele din cadrul grupului.
7612 Venituri din titluri de participare deținute la societăți în afara grupului.
7613 Venituri din titluri de participare deținute la întreprinderi asociate din cadrul grupului.
7614 Venituri din titluri de participare deținute în întreprinderi asociate din afara grupului.
7615 Venituri din titluri de participare strategice în cadrul grupului.
7616 Venituri din titluri de participare strategice în afara grupului.
7617 Venituri din alte imobilizări financiare.
762 Venituri din investiții financiare pe termen scurt.
763 Venituri din creanțe imobolizate.
764 Venituri din investiții financiare cedate.
7641 Venituri din imobilizări financiare dedate.
7642 Câstiguri din investiții financiare pe termen scurt cedate.
765 Venituri din diferențe de curs valutar.
766 Venituri din dobânz.i
767 Alte venituri financiare.
77 VENITURI EXTRAORDINARE.
771 Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele similare.
78 VENITURI DIN PROVIZIOANE ȘI AJUSTARE LA INFLAȚIE.
781 Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare.
7812 Venituri din provizioane pentru riscuri și cheltuieli.
7813 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor.
7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante.
7815 Venituri din fondul comercial negative.
786 Venituri financiare din provizioane.
7863 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare.
7864 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor circulante.
788 Venituri din ajustarea la inflație.
79 VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMÂNAT.
791 Venituri din impozitul pe profit amânat.
Contabilitatea veniturilor din exploatare.
În modelul continental de contabilitate , implicit în cel din tara noastră , criteriul de delimitare și înregistrare a veniturilor din activitatea de exploatare este cel început cu obținerea producției și se continuă cu vânzarea aceleiași producții sau a mărfurilor cumpărate. Totodată , se consideră venituri realizate , în funcție de care se determină rezultatul , numai cele din stadiul de vânzare , adică din faza unde are loc transferarea dreptului de proprietate. Veniturile nelegate de vânzări , cum sunt cele financiare și , în unele cazuri , cele excepționale , sunt considerate realizate în momentul constatării sau încasării , după caz.
Tipuri de înregistrări care intervin sunt :
a) veniturile din producția stocată , metoda inventarului permanent:
33 = 711
Producția în curs de execuție Variația stocurilor
34
Produse
36
Animale
Înregistrarea se face la costurile de producție , sau la prețul prestabilit ,
după caz. Dacă se face la prețul prestabilit conturilor de stocuri li se asociază la intrarea pe debit conturile de diferențe în roșu , sau în negru , după caz. Dacă s-a adoptat modalitatea înregistrării diferențelor în negru , tipurile de înregistrări sunt :
– diferențe nefavorabile , costul de producție este mai mare decât prețul prestabilit;
34 = 711
Produse Variația stocurilor
348
Diferențe la preț de producție
36
Animale
368
Diferențe de preț la animale și păsări
– diferențe de preț favorabile , costul de producție este mai mic decât prețul prestabilit;
34 = 711
Produse Variația stocurilor
36 348
Animale Diferențe de preț la produse
368
Diferențe de preț la animale și păsări
Înregistrările de mai sus se mențin și în condițiile metodei inventarului intermitent , cu deosebirea că este evidențiat numai stocul final constatat și evaluat în cadrul inventarului la cost de producție. Deci , nu intră în rol conturile de difernțe de preț. Totodată , la deschiderea exercițiului financiar pentru stocurile inițiale decontate asupra veniturilor se face înregistrarea :
711 = 33
Variația stocurilor Producția în curs de execuție
34
Produse
36
Animale
b) semifabricatele utilizate pentru consumul propriu se înregistrează prin relațiile :
• obținerea semifabricatelor din producție proprie ;
341 = 711
Semifabricate Variația stocurilor
• transferarea semifabricatelor în gestiunea de materiale consumabile;
302 = 341
Materiale consumabile Semifabricate
• consumul acestora ;
602 = 302
Cheltuieli cu materialele Materiale consumabile
consumabile
c) veniturile realizate cu ocazia vânzării produselor , lucrărilor , prestărilor de servicii și mărfurilor ;
4111 = 70
Clienți Cifra de afaceri
4427
TVA colectată
și concomitant , în cazul metodei inventarului permanent :
• pentru costul de producție sau prețul prestabilit privind producția stocată vândută ;
711 = 34
Variația stocurilor Produse
36
Animale
Dacă evidența se ține la preț prestabilit , conturilor de stocuri li se asociează cele care evidențiează difernțele între costul de producție și prețul prestabilit:
• pentru costul de cumpărare al mărfurilor vândute :
607 = 371
Cheltuieli privind mărfurile Mărfuri
Dacă evidența se ține la preț de vânzare , înregistrarea devine :
607 = 371
Cheltuieli privind mărfurile Mărfuri
(costul de cumpărare) (preț de vânzare)
378
Diferențe de preț la vânzare
(rabatul aferent prețului de vânzare)
d) veniturile din producția de imobilizări , înregistrarea la costul de producție:
20 = 72
Imobilizări necorporale Venituri din producția de imobilizări
21 4427
Imobilizări corporale TVA- colectată
23
Imobilizări în curs
e) venituri din subvenții pentru exploatare primite la export sau pentru acoperirea pierderilor privind diferențele de preț la produsele subvenționate ;
445 = 741
Subvenții Venituri din subvenții de exploatare
512
Conturi curente la bănci
f) venituri din creanțele reactivate privind clienții și debitorii diverși:
4111 = 754
Clienți Venituri din creanțe reactivate și
debitori diverși
461
Debitori diverși
g) alte venituri din exploatare , neincluse în producția exercițiului și deci în valoarea adăugată:
• sumele datorate de salariați privind debitele , remunerații , sporuri sau adaosuri necuvenite și avansuri nejustificate :
428 = 758
Alte datorii și creanțe în legătură Alte venituri din exploatare
cu personalul
• sumele datorate de debitori diverși , ca urmare a pagubelor produse de aceștia ;
461 = 758
Debitori diverși Alte venituri din exploatare
• sumele încasate reprezentând venituri din exploatarea curentă , cum este contribuția părinților pentru creșe și grădinițe;
512 = 758
Conturi curente la bănci Alte venituri din exploatare
5311
Casa
• valoarea pierderilor din calamități , înregistrate inițial după natura lor , iar apoi decontarea asupra cheltuielilor excepționale , exemplu stocuri calamitate ;
60 = 3XX
Cheltuieli privind stocurile Conturi de stocuri și producție în
curs de execuție
și :
658 = 758
Alte cheltuieli de exploatare Alte venituri din exploatare
Contabilitatea veniturilor financiare
În categoria veniturilor finanaciare sunt incluse veniturile din : participații , titluri de plasament , imobilizările financiare cedate , creanțele imobilizate , titlurile de plasament cedate , diferențele favorabile de curs valutar , dobânzile cuvenite , sconturile obținute și alte venituri financiare.
Tipurile de înregistrări care intervin sunt :
a) dividendele de încasat sau încasate , după caz , de întreprindere pentru participațiile la capitalul altor societăți :
451 = 761
Decontări în cadrul grupului Venituri din imobilizări financiare
461
Debitori diverși
512
Conturi curente la bănci
b) dividende și dobânzi de încasat sau încasate din titluri imobilizate ale activității de portofoliu ;
461 = 768
Debitori diverși Alte venituri financiare
512
Conturi curente la bănci
c) dobânzile de încasat sau încasate , după caz , precum creanțele imobilizate;
2676 = 763
Dobânda aferentă creanțelor legate Venituri din creanțe imobilizate
de interesele de participare
512
Conturi curente la bănci
5311
Casa
d) dividende aferente titlurilor de plasament ;
451 = 762
Decontări în cadrul grupului Venituri din investiții financiare pe
termen scurt
461
Debitori diverși
512
Conturi curente la bănci
5311
Casa
e) venituri din titluri de plasament cedate , pentru diferențe între prețul de cesiune și cel de cumpărare ;
461 = 50
Debitori diverși Investiții financiare pe termen scurt
512 764
Conturi curente la bănci Venituri din investiții financiare cedate
5311
Casa
509
Vărsăminte de efectuat pentru investiții
f) veniturile din diferențele de curs valutar , rezultate în urma lichidării creanțelor și datoriilor în devize evaluate la cursul zilei cu ocazia închiderii exercițiului financiar;
16 = 765
Împrumuturi și datorii asimilate Venituri din diferențe de curs valutar
267
Creanțe imobilizate
40
Furnizori și conturi asimilate
41
Clienți și conturi asimilate
45
Grup și asociați
46
Debitori și creditori diverși
51
Conturi la bănci
53
Casa
54
Acreditive
g) dobânzi cuvenite pentru obligațiuni și alte tiltluri de plasament;
5088 = 762
Dobânzi la obligațiuni și titluri Venituri din investiții de plasament financiare pe termen scurt
h) veniturile financiare din dobânzile cuvenite pentru disponibilitățile din conturile bancare și din creditele comerciale:
451 = 766
Decontări în cadrul grupului Venituri din dobânzi
461
Debitori diverși
472
Venituri înregistrate în avans
518
Dobânzi
Remarcă: Problema semnalată în cazul cheltuielilor cu dobânzile privind varianta continentală de contabilizare se menține și în cazul veniturilor din dobânzi .Înregistrările de mai sus pentru dobânzile evaluate spre a fi încasate la sfârșitul anului se stornează , iar la încasare , în exercițiul următor , se debitează conturile de trezorerie și se creditează conturile veniturilor din dobânzi .Totodată , apreciem că problema vizează și veniturile din dividende.
Contabilitatea veniturilor extraordinare.
Veniturile extraordinare pot apărea ca urmare a subvențiilor primite pentru eliminarea efectelor calamităților , pentru reamplasarea activităților productive în zone defavorizate sau pentru descongestionarea zonelor urbane aglomerate dar și din despăgubirile care însoțesc exproprierea unor active pentru cauză de utilitate publică.
Exemplu:
Ca urmare a construcției unei căi ferate de utilitate publică o fâșie din terenul societătii Martina S.A. a fost expropriat , pentru care urmează să primească o despăgubire în valoare de 800.000.000 lei . Înregistrarea contabilă este:
512 = 771
Conturi curente la bănci Venituri din subvenții pentru evenimente
extraordinare și altele similare.
Contabilitatea veniturilor din amortizări și provizioane.
Veniturile din amortizări și provizioane sunt venituri calculate , determinate de reluarea prin diminuare a provizioanelor pentru deprecieri și a celor reglementate.
Un venit din amortizări poate interveni numai în mod excepțional , printr-o schimbare de plan de amortizare , care necesită diminuarea amortizării.
Toate veniturile din amortizări și provizioane se contabilizează , de regulă , la închiderea exercițiului financiar , în cazul ieșirii activelor pentru care s-au constituit provizioane pentru deprecieri și în situația anulării parțiale sau totale a unor provizioane rămase fără obiect.
Tipul de înregistrare privind veniturile din amortizări și provizioane este:
15 = 78
Provizioane pentru riscuri și cheltuieli . Venituri din provizioane și ajustarea
la inflație.
28
Amortizări privind imobilizările.
29
Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor.
39
Provizioane pentru deprecierea stocurilor și
producției în curs de execuție.
49
Provizioane pentru deprecierea creanțelor.
59
Provizioane pentru deprecierea conturilor de
Trezorerie.
Operațiuni contabile privind veniturile :
În operațiunile contabile veniturile se pot grupa în două categorii:
4.1.Crearea veniturilor:
– Producția – Obținerea produselor finite.
345 = 711
Produse finite Variația stocurilor.
348
Diferențe de preț la produse finite.
-facturarea
411 = %
Clienți . Clasa 7
Conturi de venituri.
4427
TVA colectată.
– Încasarea.
Clasa 5 = 411
“Conturi de trezorerie” “Clienți”
(413 “Efecte de primit”)
sau
Clasa 5 = 704
“Conturi de trezorerie” “Venituri din lucrări executate
și servicii prestate”
(706 “Venituri din redevențe,
locații de gestiune și chirii”)
4.2 Încorporarea veniturilor în rezultate.
Clasa 7 = 121
“Conturi de venituri” “Profit și pierdere”
Organizarea contabilității veniturilor se face pe categorii de venituri după natura acestora.
Conturile sintetice de venituri și de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice , în funcție de necesitățile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităților proprii.
Cheltuielile și veniturile determinate de operațiunile asocierilor în participație se contabilizează distinct de către unul din asociați , conform prevederilor contractului de asociere.
La sfârșitul perioadei de raportare , cheltuielile și veniturile înregistrate pe nature se transmit pe baza de decont fiecărui asociat în vederea înregistrării acestora în contabilitatea proprie.
CONTABILITATEA REZULTATELOR
Potrivit art.19 alin 1 din Legea contabilității 82/1991 rezultatele se determină lunar , cumulat de la începutul anului.
În acest sens , conturile de cheltuieli și conturile de venituri în care se înregistrează , în funcție de natura lor , veniturile , respectiv , cheltuielile se închid, provizoriu , prin rezultatul exercițiului.
Rezultatul definitiv al exercițiului se stabilește anual și reprezintă soldul final al contului de profit și pierdere.
Determinarea lunară a rezultatelor generează realizarea următoarelor lucrări:
a) contabilitatea cheltuielilor și veniturilor obținute în cursul fiecărei luni și cumularea lor;
b) contabilizarea amortizării lunare a imobilizărilor;
c) contabilizarea provizioanelor deductibile lunar;
d) delimitarea lunară a cheltuielilor și veniturilor înregistrate în avans , care poate îmbrăca două variante:
-delimitarea cheltuielilor și veniturilor între exercițiile anuale.
-delimitarea cheltuielilor și veniturilor între luni aparținând exercițiului ;
Rezultatul brut al exercițiului este de fapt diferența între veniturile totale și cheltuielile totale. El se mai poate exprima și sub forma sumei dintre rezultatul curent al exercițiului și rezultatul excepțional.
Rc=(Vexp-(+) CHexp)(+)-(Vfin-(+)Chfin)
Rexc =Vexc +(-)Chexc
Rb=RC+(-)Rexc
Rb=Vt+Cht
Asupra rezultatului brut al exercițiului corectat cu cheltuielile deductibile și cele nedeductibile stabilită prin lege , se aplică cota de impozit pe profit (25%) pentru unitățile economice. În cazul contribuabililor care desfășoară activități de natura barurilor , cluburilor de noapte , discoteci și cazinouri , impozitul nu poate fi mai mic de 50% din veniturile aferente acestor activități.
Impozitul pe profit.
Imp=K%*(Rb+Chned-Chded)
Rnet=Rb-Imp pr
Unde de fapt
Rb+Chned-Chded=Rfiscal
Rezultatul net al exercițiului va fi:
Rnet=Rb-Imp pr
În cazul microîntreprinderilor impozitul pe suma totală a veniturilor trimestriale se calculează astfel:
Ipr=1,5%*∑VT
În acest caz rezultatul net va fi:
Rnet=∑VT-∑ChT-Ipr
Rezultatul net al exercițiului este soldul contului 121 “profit și pierdere” –cont bifuncțional – care în cazul că este creditor poartă denumirea și de profit de repartizat , respectiv sume care se distibuie potrivit destinațiilor legale (reserve , dividende).
Contabilizarea se va realize astfel :
129 = %
“Repartizarea 106 -valoarea rezervelor
profitului” “Rezerve”
1012 -majorarea capitalului
“Capital subscris social” social
117 -valoarea dividendelor
“Rezultatul reportat” participarea salariatilor la
profit , vărsăminte din
profitul net al regiilor
autonome , surse proprii
de finanțare.
1.4 ABORDĂRI INTERNAȚIONALE PRIVIND CHELTUIELILE , VENITURILE ȘI REZULTATELE
Venituri prin prisma IAS 18 “Venituri”
Venitul este fluxul brut de beneficii economice primite de o societate în cursul activităților obișnuite ale acesteia , atunci când acest flux se materializează în creșteri ale capitalului propriu , altele decât creșterile datorate contribuțiilor din partea participanților la acest capital propriu.
Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacționat un activ sau la
care poate fi decontată o datorie de bunăvoie între părți aflate în
necunoștință de cauză , în cadrul unei tranzacții în care prețul este determinat obiectiv.
Venitul include doar fluxurile brute de beneficii economice primite sau primit de către societate în nume propriu. Sunt excluse din venituri colectate în numele unor terțe părți , cum ar fi taxele pentru bunuri și servicii , TVA , care nu sunt beneficii economice de primire de către întreprindere și nu au ca rezultat creșteri ale capitalului propriu.
Veniturile trebuie evaluate la valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit. Suma veniturilor dintr-o tranzacție este determinată de obicei printr-un acord între societate și cumpărătorul sau utilizatorul activului. Ea se evaluează la valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit , ținând cont de suma oricăror reduceri comerciale și a oricăror rabaturi cantitative acordate de societate.
Mijlocul de plată este de regulă numerarul sau echivalent de numerar , iar suma veniturilor este dată de suma numărului sau echivalentului de numerar primit sau de primit. Valoarea justă a mijlocului de plată va fi determinată prin actualizarea tuturor sumelor de primit în viitor , utilizând în acest scop rata dobânzii aferente perioadei respective. Diferența dintre valoarea justă la data recunoașterii venitului și suma nominală a mijlocului de plată este recunoscută ca venit din dobânzi.
Criteriile de recunoaștere a veniturilor sunt aplicate de obicei separate pentru fiecare tranzacție , pentru a putea reflecta realitatea economică. Veniturile din vânzarea bunurilor trebuie să fie făcut în momentul în care sunt satisfăcute următoarele condiții:
a) întreprinderea a transferat cumpărătorului riscurile și avantajele semnificative ce decurg din proprietatea asupra bunurilor.
b) întreprinderea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o în mod normal în cazul deținerii în proprietate a acestora și nici nu mai deține controlul efectiv asupra lor;
c) mărimea veniturilor poate fi evaluat în mod rezonabil;
d) este probabil să fie generate către întreprindere beneficii economice asortate tranzacției;
e) costurile tranzacției pot fi evaluate în mod rezonabil.
Venituri din prestarea serviciilor.
Atunci când rezultatul unei tranzacții ce implică presarea de servicii poate fi estimat în mod rezonabil , venitul asociat tranzacției trebuie să fie recunoscut în funcție de sediul de execuție a contractului la data închiderii bilanțului. Rezultatul unei tranzacții poate fi estimat în mod rezonabil atunci când sunt satisfăcute următoarele condiții:
a) suma veniturilor pot fi estimate în mod rezonabil;
b) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacției să fie generate către societate;
c) studiul de execuție al contractului la data de închidere a bilanțului poate fi evaluat în mod rezonabil;
d) costurile apărute pe parcursul contractului și costurile de finalizare a contractului pot fi evaluate în mod rezonabil.
Veniturile nu pot fi recunoscute atunci când cheltuielile aferente tranzacțiilor respective nu pot fi evaluate în mod rezonabil , în asemenea cazuri orice mijloc de plată este recunoscut ca datorie.
Recunoașterea veniturilor pe măsura execuției contractului , este denumită în mod curent ”metoda procentului de execuție”. Potrivit acestei metode , veniturile sunt recunoscute în perioadele contabile în care sunt prestate serviciile.
Veniturile din dobânzi trebuie recunoscute periodic, proporțional pe baza randamentului efectiv al activului. Randamentul efectiv al unui activ este rata dobânzii necesară pentru actualizarea fluxurilor viitoarelor intrări de numerar , așteptate pe durata de viața a activului pentru a egala valoarea contabilă inițiala a acestuia. Redevențele trebuie recunoscute pe baza contabilității de angajamente , conform realității economice a contractului.
IAS 11 CONTACTELE DE CONSTRUCȚII
IAS 11 “Contracte de construcții” definește contractul de construcții după cum urmează : ” un contract de construcții este un contract negociat în mod particular pentru construirea unui activ sau a unei combinări de active care se află într-o strânsă interdependență în ceea ce privește tehnologia și funcționarea sau utilitatea lor finală”.
Principala problemă în cazul contractelor de construcții o constituie alocarea veniturilor și costurilor contractuale de construcție, dat fiind că acest gen de contracte, de regulă, se întind pe mai mulți ani.
Venituri contractuale.
Veniturile contractuale trebuie să cuprindă următoarele elemente , în măsura în care este posibil a fi obținute și pot fi evaluate rezonabil :
– valoarea inițială a veniturilor agreate în contract și ;
– modificările apărute pe parcursul desfășurării contractului , creanțele și plățile de stimulare:
a) în limita sumei probabil a fi deținută ca venit ;
b) care se pot evalua în mod credibil ;
Venitul contractual este evaluat la valoarea justă a contraprestației primite sau de primit. Evaluarea venitului contractual este afectată de o multitudine de incertitudini care depind de rezultatul evenimentelor ulterioare. Evaluările trebuie revizuite pe măsură ce incertitudinile sunt reevaluate și apar evenimente noi. Prin urmare valoarea veniturilor contractuale poate crește sau descrește de la o perioadă la alta.
Recunoașterea veniturilor și cheltuielilor contractuale
Când rezultatul unui contract poate fi estimat în mod credibil , costurile și veniturile contractuale trebuie recunoscute drept cheltuieli și venituri prin raportare la stadiul de realizare a contractului respectiv la data bilanțului.
O pierdere preconizată în contractul de construcții trebuie recunoscută imediat ca o cheltuială.
În cazul contractului cu preț fix rezultatul acestuia este estimat credibil dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
– venitul contractual este evaluat credibil ;
– este posibil ca beneficiile economice asociate contractului să fie generate către întreprindere ;
– costurile contractuale necesare terminării contractului , precum și stadiul de îndeplinire a contractului la data bilanțului sunt evaluate credibil ;
– costurile aferente contractului pot fi identificate și evaluate credibil , astfel încât ele să fie comparate cu estimările precedente ;
În cazul contractului “ cost plus” rezultatul este estimat credibil dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
– este posibil ca beneficiile economice asociate contractului să fie generate către întreprindere;
-costurile contractuale , fie că sunt sau nu rambursabile , pot fi identificate și evaluate credibil.
Contractul cu preț fix este un contract de construcție în care antreprenorul este de acord cu un preț fix (preț convenit la începutul contractului) sau cu o rată fixă pe unitatea de produs finit, contract care în unele cazuri cuprinde clauza de eșalonare a prețurilor.
Contractul cost plus este un contract de construcție în care
constructorul regrupează costurile permise sau altfel definite , plus un procent din aceste costuri sau un onorariu fix.
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA CHELTUIELILOR , VENITURILOR ȘI REZULTATELE LOR LA SOCIETATEA COMERCIALĂ “GES” S.A.
1 DOCUMENTE UTILIZATE ȘI FLUX INFORMATIONAL.
Datele și informațiile proprii circuitului economic al patrimoniului sunt consemnate în cadrul documentelor contabile. Prin și pe baza acestor documente se formalizează în scris și se organizează material procesele de culegere , prelucrare , stocare și transmitere a datelor.
Formularele folosite ca documente contabile pot fi tipizate și netipizate.
2 DOCUMENTE JUSTIFICATIVE.
Operațiile economice și financiare se consemnează în momentul efectuării lor în documentele justificative. Așa cum prevede Legea Contabilității “orice operație patrimonială se consemneaza în momentul efectuării ei într-un act înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate , dobândind astfel calitatea de document justificativ ”.
Pe această cale se asigură datele de mișcare în sistemul informațional contabil și se fundamenteză înregistrarea proprie contului.
2.1. Conținutul documentelor justificative.
Este format din următoarele elemente principale:
-denumirea , numărul și data documentului , denumirea și sediul unității patrimoniale , serviciul și sectorului , după caz , care a întocmit documentul , menționarea părților care participă la efectuarea operației , dacă este cazul conținutul operației economice și financiare , iar valorile aferente operațiilor economice și financiare efectuate , semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operațiilor , ale celor care avizează și ale celor în drept să aprobe operațiile respective , alte elemente menite să asigure consumarea completă a operațiilor în documentele justificative.
2.2 Întocmirea și prelucrarea documentelor justificative.
În principiu , documentele justificative sunt întocmite la locul de muncă în cadrul căruia se produce operația sau participă la înfăptuirea ei.
Întocmirea se face pe formulare tipizate sau netipizate , după caz , iar completarea se face manual sau cu tehnică de calcul. După completare , documentele justificative sunt supuse operației de prelucrare . Ea constă în sortarea documentelor pe operații , exprimarea în etalon monetar a mărimii operațiilor economice și financiare , dacă este cazul , precontabilizarea prin cumularea mai multor documente justificative și deținerea pe această cale a documentelor centralizatoare , verificarea de formă aritmetică și de fond (legalitatea , realitatea , oportunitatea , necesitatea și economicitatea operațiilor consumate în document iar în final , înregistrarea în contabilitate.
2.3 Corectarea erorilor din documentele justificative.
Erorile constatate cu ocazia întocmirii , verificării și înregistrării documentelor se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greșite , în toate exemplarele , și prin scrierea , deasupra lor a textului sau cifrei corecte.
Corectura se confirmă prin semnătura persoanei sau persoanelor care au întocmit documentul justificativ menționându-se și data efectuării operației. Nu sunt admise corecturi privind disponibilitățile bănești și alte operații prevăzute prin dispoziții legale. În acest caz , documentul greșit se anulează fără a se detașa din carnetul respectiv . Pentru documentele care consemnează operații de predare-primire a valorilor materiale ,corectarea trebuie confirmată prin semnatură , atât a predatorului cât și a primitorului.
În cazul completării documentelor în sistem informatic corecturile sunt admise numai înainte de prelucrarea acestora , menționându-se data corecturii și semnătura celui care a făcut modificarea. Documentele înscrise în listele de erori , anulări sau corecturi , pe baza cărora se fac modificările în bazele de date , trebuie să fie semnate de persoanele împuternicite de unitatea beneficiară.
2.4 Reglementări privind contabilitatea și situațiile financiare ale întreprinderii.
Potrivit prevederilor art.6 alin 2. din Legea Contabilității nr.72/1991 precum și a celorlalte prevederi legale privind întocmirea și utilizarea formularelor comune și celor cu regim special utilizate în activitatea financiară și contabilă, orice operație patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate , dobândind astfel calitatea de document justificativ.
Documentele justificative cuprind , de regula , următoarele elemente principale:
– denumirea documentului;
– denumirea sediului întreprinderii care întocmește documentele;
– numărul și data întocmirii acesteia;
– mentinerea părtilor care participă la efectuarea operației patrimoniale;
– conținutul operației patrimoniale și dacă este cazul temeiul legal al efectuării acesteia ;
– datele cantitative și valorice aferente operației efectuate;
– numele și prenumele precum și semnăturile persoanelor care le-au întocmit , vizat și aprobat , după caz;
– alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operațiilor efectuate;
3 REGISTRELE DE CONTABILITATE
Păstrarea registrelor și a documentelor justificative
Potrivit prevederilor articolului 25 din Legea Contabilității nr. 72/1991 registrele de contabilitate , precum și documentele justificative , care stau la baza înregistrărilor în contabilitate , se păstrează timp de 10 ani , în arhiva persoanelor prevăzute la articolul 1 din lege cu începere de la data încheierii exercițiului în cursul căruia au fost întocmite , cu excepția ștatelor de salarii care se păstrează timp de 80 de ani.
Registrele de contabilitate sub forma unor caiete (registre legate) , fise sau situații și listări informatice ale căror conținut și formă corespund scopului pentru care se țin.
Definite prin prisma sistemului informațional contabil registrele de contabilitate reprezintă documente cu ajutorul cărora se realizează înregistrarea cronologică și sistematică a operațiilor economice și financiare în contabilitate , furnizând informații privind situația patrimoniului.
Legea contabilității și Regulamentul privind aplicarea acestei legi prevăd: principalele registre ce se folosesc sunt:
a) registrul jurnal
b) registrul inventar
c) registrul cartea mare
3.1 Registrul jurnal este un document contabil obligatoriu folosit pentru înregistrarea operațiilor economico-financiare în ordinea efectuării lor în timp. Importanța lor consta în cunoașterea relajului valoric al operațiilor pe o anumită perioada de timp și justificarea înregistrării lor în contabilitatea sistematică.
O dată cu sporirea volumului operațiilor contabile s-au diferențiat două categorii de registre jurnal : auxiliare și generale.
Registrele auxiliare capătă forma:
-jurnalul aprovizionărilor;
-jurnalul de încasări și plăți;
-jurnalul pentru operații diverse;
Registrul jurnal e un centralizator , fiind destinat redării înregistrarii sintetice pe baza registrelor auxiliare.
3.2 Registrul carte-mare este folosit pentru înregistrarea și gruparea operațiilor economice și financiare în raport de natura lor , iar în cadrul fiecărei grupări în ordinea efectuării lor în timp.
Ele capătă forme variate , mai des folosite fiind:
a) fișele de cont pentru operații diverse utilizate pentru evidența analitica a furnizorilor , a clienților , a creditorilor.
b) Fișele de cont pentru valori materiale folosite pentru evidența analitica a valorii materiale.
3.3 Registrul inventar.
Registrul inventar cuprinde două parti:
-listele de inventariere;
-recapitularea inventarului;
În cadrul recapitulării datele prelucrate din listele de inventariere sunt grupate pe structurile patrimoniale de activ și cele de datorii.
4 DOCUMENTE CONTABILE DE SINTEZĂ.
Documentele contabile de sinteză sau situațiile financiare reprezintă un sistem de indicatori economico-financiari ce caracterizează situația patrimoniului și rezultatele obținute.
Documentele de sinteză și raportare se compun din:
-bilanțul contabil (contul situației patrimoniale )
-contul de rezultate (contul de profit și pierdere)
-anexa la bilanț
-raportul de gestiune
5 RECONSTITUIREA DOCUMENTELOR.
Are loc în cazul în care sunt pierdute , sustrase sau distruse. Operația de reconstituire are loc în termen de 30 de zile cu respectarea normelor stabilite de lege prin legislația contabilă. Pentru reconstituire se întocmește pentru fiecare caz în parte câte un dosar distinct.
În cazul în care documentul contabil emană de la altă unitate , reconstituirea se face de către acesta la cererea scrisa a conducătorului unității solicitante. Unitatea emitentă va trimite la cel mult 10 zile de la primirea cererii , actul reconstituit , unitații solicitatoare.
În cazul găsirii ulterioare a originalului documentelor pierdute sau sustrase actul reconstituit se anulează pe baza unui proces verbal împreuna cu care se atașează la dosarul de reconstituire.
6 FORMELE DE CONTABILITATE.
Formele de contabilitate adoptate în cadrul noului sistem contabil al întreprinderii sunt:
-forma clasică
-forma centralizată sau pe jurnale multiple
-forma maestru-șah
* În cadrul tuturor formelor de contabilitate se folosesc , în principal aceleași genuri de registre:
-registrul jurnal
-registrul monetar
-registrul cartea-mare
-balanța conturilor
6.1 Forma de contabilitate clasică sau jurnalul unic.
Se aplică în întreprinderile mici unde volumul operațiilor ce pot fi înregistrate zilnic este limitat , fără a fi necesară diviziunea muncii contabile. Se utilizează într-o forma corelată urmatoarele registre :jurnalul unic , pentru înregistrarea cronologică; cartea mare , pentru evidența sistematică și analitică; registrul inventar, pentru inventarierea patrimoniului; balanța conturilor, pentru centralizarea și verificarea periodică a exactității datelor și situațiile financiare, pentru sintetizarea informațiilor privind situatia patrimoniului și rezultatele obținute.
6.2 Forma de contabilitate centralizată sau pe jurnale multiple.
Reprezintă un sistem de jurnale și cărți-mari adaptate diviziunii muncii contabile în condițiile creșterii și repetabilității volumului de operații. În această situație jurnalul unic este înlocuit cu un sistem de jurnale auxiliare (denumite și analitice ) , structurate pe tipuri de operații repetitive. Totodată , fiecare tip de jurnal trebuie să corespundă unui singur cont care să fie debitat sau creditat prin debitul sau creditul a o serie de alte conturi.
Exemplu: jurnalul pentru vânzări este pentru debitul contului “Clienți”. În cazul aprovizionărilor , jurnalul va fi pentru creditul contului “ Furnizori”.
În general , se utilizează următoarele jurnale auxiliare : jurnalul pentru vânzări , jurnalul pentru aprovizionări (cumpărări ), unul sau mai multe jurnale de trezorerie (operații de casă , operații bancare ) , jurnalul pentru operații diverse. Pentru fiecare tip de jurnal se creează o carte-mare analitică ce grupează și înregistrează pe debit și credit operațiile specifice contului în cauză.
Remarcă. În cele mai multe cazuri registrele carte-mare auxiliară se circumscriu numai la evidența analitică a clienților și furnizorilor
La sfârșitul fiecărei luni se fac operații de report și de închidere a jurnalelor analitice. În acest scop , toate înregistrările din jurnalele analitice sunt grupate și însumate la nivel de cont sintetic , fiind transcrise în jurnalul unic denumit jurnalul general sau centralizator.
Înregistrările efectuate în jurnalul centralizator sunt apoi transcrise în cartea-mare generală deschisă pentru fiecare cont sintetic , cu structura similară celei din sistemul clasic. Sistemul de contabilitate centalizată se regăsește prin formele de contabilitate pe jurnale și cea maestru-sah.
6.3 Forme de contabilitate pe jurnale aplicate în contabilitatea din România.
Trăsătura de bază a acestei forme de contabilitate este cea a folosirii jurnalelor multiple pentru înregistrarea cronologică și sistematica numai în creditul conturilor dezvoltat pe conturi corespondente debitoare. Prin centralizarea și cumularea debitului fiecarui cont ce se regăsește în diferite jurnale , în funcție de conturile creditoare cu care are corespondența , se realizează înregistrarea sistematică în cartea-mare la sfârșitul lunii , pentru rulajul debitor al contului respectiv. Formularele folosite in cadrul acestei forme de contabilitate sunt : jurnalele multiple , situațiile pentru debitul unor conturi și cartea-mare.
Jurnalele multiple servesc la înregistrarea cronologică și sistematică proprie creditelor conturilor sintetice , iar în unele cazuri și pentru conturile analitice. Înregistrările în jurnale se fac în tot cursul lunii sau numai la sfârșitul lunii, direct pe baza documentelor justificative.
Pentru unele conturi , pe langă jurnalul privind operațiile de debit ; exemplu:pentru debitul conturilor de casă și debit.
Contabilitatea analitica se ține direct pe jurnale (pentru unele conturi) sau cu ajutorul altor formulare specializate în acest sens (fișe de cont analitic pentru valori materiale , fișe de cont pentru operații diverse).
Cartea-mare se utilizează pentru stabilirea rulajelor lunare și a soldurilor pe conturi sintetice din planul de conturi.
Pe baza jurnalelor multiple deschise pentru creditul conturilor se întocmește registrul jurnal general. În acest scop formulele contabile (articole contabile )
centralizatoare se stabilesc direct pe baza jurnalelor multiple. Pe baza jurnalului general se fac înregistrările în cartea-mare folosind ca modele de formulare registrele carte-mare șah sau fișa de cont pentru operații diverse.
6.4 Forma de contabilitate maestro-sah sau pe conturi corespondente.
Trăsătura de bază a formei de contabilitate maestru-sah este cea a dezvolt2rii pe conturi corespondente atât a rulajului debitor cât și a celui creditor al conturilor sintetice. În ceea ce priveste contabilitatea analitică , aceasta capătă diverse structuri în raport de metodele folosite pentru evidența activelor și pasivelor , evidența și calculul conturilor și rezultatelor.
Înainte de a fi înregistrate , documentele justificative sunt supuse prelucrării contabile (sortarea pe feluri de operații , verificare , evaluare, control ). Dacă pentru același fel de operații există mai multe documente justificative , acestea se totalizează zilnic sau la perioade scurte cu ajutorul formularelor de tipul document cumulativ , întocmit fie pentru debitul , fie pentru creditul contului care reflectă asemenea operații. Pentru înregistrările care nu au la bază documente cumulative se întocmesc note de contabilitate.
Principalele formulare care se utilizează sunt: jurnalul de înregistrare , fișa sintetică șah , balanța conturilor și registrele auxiliare folosite pentru evidența analitică.
-registrul jurnal este folosit pentru înregistrarea cronologică a operațiilor economice și financiare și stabilirea rulajului lunar al acestora.
-cartea-mare șah (cu conturi corespondente) servește la evidența sintetica a operațiilor economice și financiare. Atât pentru debitul , cât și pentru creditul fiecărui cont sintetic se folosește același model de fișa.
-registrele de contabilitate analitică capătă forma fișelor de cont analitic pentru valori materiale , fișelor de cont pentru operații diverse , situațiilor și altor formulare specifice folosite în acest scop.
-balanța conturilor se întocmește lunar pe baza fișelor sintetice șah. În cadrul său se stabilesc soldurile și rulajele cumulate de la începutul anului, pentru fiecare cont sintetic în parte. De asemenea , pe baza înregistrărilor din contabilitatea analitica se întocmesc balanțe lunare pentru conturile analitice.
6.5 Forma de contabilitate informatică.
Reprezintă adaptarea formelor de contabilitate prezentate mai înainte prin folosirea tehnicii electronice de calcul. Ciclul contabil de prelucrare a datelor are la intare în calculator formula contabilă. Pe baza ei , se clădește întregul sistem de stocare și prelucrare a datelor. Pe baza datelor introduse în calculator se editează obligatoriu registrul-jurnal care constituie evidența cronologică. Același jurnal servește și la verificarea și validarea datelor introduse in calculator.
Editarea registrelor cartea-mare este , după caz , obligatorie sau facultativă, în raport cu decizia utilizatorului de sistem informatic. Dacă se reține varianta facultativă , registrele sunt editate selectiv la cererea consumatorului de informație.
7 METODOLOGIA DE LUCRU FOLOSITĂ ÎN UNITATE.
Materia primă , materialele și piesele de schimb recepționate în deozitul de materiale al S.C. GES S.A. sunt verificate și se întocmesc NIR – urile (note de intrare – recepție ) în termen de 48 ore , înregistrându – se cantitățile intrate în fișele de magazie ; gestionarul acordă codul corespunzător articolului iar contabilul îl va înregistra în una din categoriile următoare :
– materii prime (identificate direct pe produs )
– materiale auxiliare (identificat pe fiecare produs )
– piese de schimb (identificat pe același utilaj )
– ambalaje
– materiale consumabile
“Producție” pe baza normelor de consum și a cantității de producție ce urmează a se realiza în luna respectivă , întocmește fișele limită cu consumul specific de materii prime și materiale de ambalaj , pe care le transmite la începutul lunii fiecărei secții. Pe baza acestor fișe limită , fiecare secție ridică în cursul lunii de la depozite necesarul zilnic de materii , evidența cantităților ridicate fiind ținute cu aceste fișe. La sfârșitul lunii se stabilește consumul total de materii prime pentru fiecare fișă limită și se operează în fișa de magazie. Pentru consumul de materiale , fiecare secție întocmește bon de consum pe baza căruia ridică de la magazie necesarul pentru procesul de producție.
La depozitul de materiale se operează pe calendar bonurile de consum și fișele limită , întocmindu-se o situație de consum ce se înregistrează la biroul de contabilitate.
În cadrul compartimentului contabilitate sunt verificate aceste situații de consum cu bonurile de materiale folosite și se înregistrează în regstrul jurnal.
Jurnalul consumurilor se ține în ordine cronologică căutând direct fiecare material atât în contul contabilității de gestiune cât și în conturile contabilității generale. Pe baza jurnalelor se întocmesc balanțele de verificare pe secții , pe baza cărora s efface postcalculul.
Pentru buna desfășurare a activității societății se mai efectuează o serie de cheltuieli care sunt decontate pe bază de factură emisă de către furnizori.
Fișa consumurilor mijloacelor de transport se ține pe fiecare mijloc de transport , urmând ca totalul cheltuielilor effective colectat din fiecare fișă să fie egal cu totalul cheltuielilor de transport.
7.1 Particularități privind documentele primare justificative utilizate de societate.
• fișa de cont pentru operațiile diverse – servește la ținerea evidenței anlitice a conturilor de clienți , furnizori , debitori , creditori (la unitatea care utilizează forma de înregistrare maestro-șah ).
* balanța de verificare e folosită la :
• verificarea exactității înregistrării.
• controlul concordanței dintre contabilitatea sintetică și analitică
• intocmirea (raportărilor trimestriale ) bilanțului anual precum și a conturilor de profit și pierdere.
– Registrul jurnal.
• document obligatoriu de înregistrare cronologică și sistematică a mișcării patrimoniului unității.
• proba de litigi.
1 chitanța fiscală – servește ca document de deducere a TVA în cazul cumpărării de bunuri și prestărilor de servicii când plata aceasta se face în numerar document , în cazul în care unii agenți economici sunt scutiți de obligația emiterii unei facturi potrivit legii, documente justificative de înregistrare în contabilitate;
2 chitanța – document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casieria unității și de înregistrare în jurnalul de casă și în contabilitate;
5 factura fiscală – este un document pe baza căruia se întocmește instrumentele de decontare a produselor și mărfurilor livrate , lucrărilor executate sau serviciilor prestate;
– document de însoțire a bunurilor livrate pe timpul transportului ;
– document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului și a cumpărătorului;
– declarația impunere a profitului impozabil pentru combustibilii mari – servește la calculul profitului impozabil și a impozitului pe profit către contribuabilii mari;
– declarația pentru stabilirea impozitului pe clădiri și de alte construcții și a taxei pentru folosirea terenului proprietate de stat în cazul contribuabililor persoanelor juridice;
– declarația pentru scoaterea din evidență a mijloacelor de transport.
8 ÎNREGISTRĂRI CONTABILE PRIVIND CHELTUIELILE ÎN CADRUL SOCIETĂȚII “GES” S.A.
1 Se bagă în consum materii prime
[601=301] 8000000
2 Se înregistrează uzura materialelor de natura obiectelor de inventar
[603=303] 600000
3. Se achită factura energiei electrice și apei , TVA 19 %
% =5311 2380000
605 2000000
4426 380000
4. Se înregistrează scăderea din gestiune a mărfurilor vândute ;
% = 371 12000000
607 10000000
378 1000000
4428 1000000
5. Societatea efectuează cheltuieli cu combustibilul , materiale pentru ambalat și piese de schimb conform facturilor terților , TVA=19%
5.1 % = 401 476000
6022 400000
4426 76000
5.2 % = 401 595000
6023 500000
4426 95000
5.3 % = 401 357000
6024 300000
4426 57000
6. Înregistrarea cheltuielilor de protocol , reclamă și publicitate ;
% = 401 952000
623 800000
4426 152000
7. Înregistrarea cheltuielilor cu transportul ;
% = 401 1071000
624 900000
4426 171000
8. Înregisrarea cheltuielilor poștale , fax și telefon ;
% = 401 714000
626 600000
4426 114000
9. Înregistrarea comisionului pe baza extrasului de cont ;
[627=5121] 300000
10. Înregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului
[641=421] 18000000
11. Se înregistrează CAS (23,33% )
[6451=4311] 1710000
12. Se înregistrează șomajul (1%)
[6452=4371] 180000
13. Se înregistreză CASS (6,5%)
[6453=4313] 1170000
Se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli :
121 = % 45460000
601 8000000
603 600000
605 2000000
607 10000000
6022 400000
6023 500000
6024 300000
623 800000
624 900000
626 600000
627 300000
641 18000000
6451 1710000
6452 180000
6453 1170000
9 ÎNREGISTRĂRI CONTABILE PRIVIND VENITURILE ÎN CADRUL SOCIETĂȚII “GES” SA.
1. Se obțin produse finite conform documentului “bon de predare” ;
[345=711] 8000000
2. Livrare produse finite către clienți cu documentul “factură” ;
411= % 10115000
701 8500000
4427 1615000
3. Vânzare mărfuri cu documentul “chitanță fiscală ”;
5311= % 9520000
707 8000000
4427 1520000
4. Livrare ambalaje cu documentul “aviz de însoțire , TVA 19 % ” ;
418 = % 600000
708 500000
4428 100000
5. Înregistrarea realizării în atelierul propriu de tâmplăriea a unor boxpaleți pentru expedierea produselor ;
212 = 722 9000000
6. Înregistrarea subvenției de la stat de 3000000 lei pentru acoperirea pierderilor la produsele subvenționate și urmează să primească o subvenție de 2000000 lei pentru acoperirea creșterilor de preț estimate în trimestrul următor;
% = 741 5000000
5121 3000000
445 2000000
7. Se înregistrează venituri din vânzarea activelor ;
411= 7583 2000000
8. Înregistrarea dobânzii aferente împrumuturilor acordate pe termen lung pe baza extraselor de cont.
2678=763 5000000
9. Înregistrarea veniturilor din diferențele de curs valutar.
5412 = 765 3000000
10. Înregistrarea veniturilor din dobânzi la disponibilitățile din bancă.
[5121=766 ] 5000000
10 ÎNREGISTRAREA CONTABILITĂȚII PRIVIND CONTURILE DE REZULTATE ÎN CADRUL SOCIETĂȚII “GES” SA.
1. Se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli.
121 = % 45460000
601 8000000
603 600000
605 2000000
607 10000000
6022 400000
6023 500000
6024 300000
623 800000
624 900000
626 600000
627 300000
641 18000000
6451 1710000
6452 180000
6453 1170000
2. Se înregistreză închiderea conturilor de venituri.
% = 121 53000000
701 8500000
707 8000000
708 500000
711 8000000
722 9000000
741 5000000
7583 2000000
763 5000000
765 3000000
766 4000000
În urma operațiilor prezentate este stabilit rezultatul sub formă de profit ca diferență între venituri și cheltuieli :
PROFIT = VENITURI – CHELTUIELI
TOTALE TOTALE
PROFIT = 53000000 – 45460000 = 7540000 lei
IMPOZITUL PE = PROFIT * COTA DE IMPOZITARE
PROFIT IMPOZABIL
IMPOZITUL PE = 1885000
PROFIT
Înregistrarea impozitului pe profit :
691 = 441 1885000
Repartizarea cheltuielilor cu impozitul pe profit
121= 691 1885000
CAPITOLUL III
ANALIZA INDICATORILOR SPECIFICI CHELTUIELILOR , VENITURILOR ȘI REZULTATULUI.
1 NECESITATEA ANALIZEI
În scopul cunoașterii fenomenelor și proceselor economice , apare necesară analiza care înseamnă o metodă de cercetare bazată pe descompunerea unui obiect sau a unui fenomen în părțile sale componente , în elementele sale simple. Cu ajutorul metodelor specifice domeniului se cercetează fiecare parte componentă , se stabilesc relațiile de cauzalitate factorii care le generează , se formulează concluzii și se conturează cadrul activității viitoare.
Analiza economica cercetează activitățile sau fenomenele din punct de vedere economic , respective al consumului de resurse și al rezultatelor obținute. Esențialul în analiza economică îl constituie luarea în considerare a relațiilor structural funcționale și a celor de cauză-efect.
2 Indicatori utilizati în analiza economico-financiară a cheltuielilor , veniturilor și rezultatelor.
Pentru caracterizarea dimensiunii activității întreprinderii , pentru aprecierea rezultatelor și urmărirea performanțelor sale comerciale se folosesc indicatorii:
-cifra de afaceri;
-producția exercițiului;
-marja brută ;
-valoarea adaugată;
2.1 Analiza cifrei de afaceri.
Cifra de afaceri reprezintă un indicator esențial pentru precizarea locului societății comerciale în sectorul de activitatea poziției acesteia pe piață a capacității de a lansa și dezvolta activități profitabile.
Cifra de afaceri reprezintă suma totala a veniturilor din operațiuni comerciale efectuate de o firmă respectiv vânzarea de mărfuri și produse , într-o perioadă de timp determinată. În cifra de afaceri nu se includ venituri financiare și veniturile excepționale.
Elementele principale care dimensionează volumul de activitate și de care depinde mărimea cifrei de afaceri sunt:
-capacitatea de producție;
-resursele (umane , financiare , materiale);
-cererea de produse;
Printre indicatorii cifrei de afaceri se numără:
-modificarea absolută a cifrei de afaceri;
CA=CA1-CA0
-ritmul de creștere a cifrei de afaceri;
CA=
-cifra de afaceri corectată ;
CAC=
-rata reală a cifrei de afaceri;
CA=
-rata de creștere a cifrei de afaceri;
rc=
CAn = cifra de afaceri a anului curent
CAn-1=cifra de afaceri a anului precedent
2.2 Producția exercitiului.
1. Producția exercițiului cuprinde performanțele activității de producție. Caracterizează activitatea totala a întreprinderii și are în componența:
-producția vândută;
-producția stocată;
-producția de imobilizări;
Pe = Vvp+Vps+Pi unde:
Vvp = venituri din vânzarea producției;
Vps = variația producției;
Pi = producția de imobilizări;
2.3 Marja brută.
Marja brută sau marja costurilor variabile se calculează ca diferență între prețul de vânzare și costul variabil .
În cazul societății GES S.A. SCĂIENI este folosită în analiza economico-financiara marja brută din vânzări:
Mjb = profit brut vânzări/cifra de afaceri
Marja comerciala=vz. mf. –c.mf.v. unde:
Vz. mf. = venituri din vânzarea mărfurilor;
C. mf. v.=costul mărfurilor vândute
2.4 Analiza valorii adăugate.
Valoarea adaugată este unul dintre indicatorii semnificativi ai activității întreprinderii. Valoarea adaugată exprimă creșterea de bogăție care se obține prin activiatea tehnico-productivă. Exprimând aportul întreprinderii în cadrul producției de bunuri și servicii , valoarea adaugată permite aprecierea structurii și metodelor de producție de bunuri ale întreprinderii , prin intermediul gradului de integrare ( ca raport între valoarea adaugată și producția corespunzătoare sau cifra de afaceri ), precum și dezvoltarea sau regresul activității întreprinderii.
Valoarea adaugată se determină prin două metode:
a) metoda sintetică potrivit căreia din producția exercițiului (Qex) se scad consumurile intermediare (Ci):
VA = Qex – Ci sau
VA = Qex – Ci + Mjc (pentru activitate de comerț)
b) metoda aditivă sau de repartiție care are în vedere însumarea următoarelor elemente:
-cheltuieli cu personalul salariat;
-impozite și taxe;
-amortizarea;
-dobânzi și rezultatul exercițiului;
Indicatori privind dinamica valorii adăugate:
-modificarea absolută a valorii adăugate:
VA=VA1-VA0
-ritm de creștere:
VA=
-rata de creștere a valorii adăugate:
VA=
2.5 Alți indicatori specifici veniturilor , cheltuielilor și rezultatelor
SIDG – presupune componente ale conturilor de profit și pierdere
Cheltuieli de exploatare Venituri din
Exploatare
Rezultatul din exploatare
Cheltuieli
Financiare Venituri financiare
Rezultate financiare
Cheltuieli excepționale Venituri
Excepționale
Rezultate excepționale
Conturile de rezultate se descompun în trei blocuri de importanța inegala:
-de exploatare;
-financiare;
-excepționale;
2.6 Analiza soldurilor inermediare de gestiune si retratările posibile.
1 Rezultatul exploatării (RE) care se obține ca difernța dintre veniturile și cheltuielile de exploatare.
RE=Vexpl – Ch expl
În cazul soldurilor intermediare de gestiune , rezultatul exercițiului se formează astfel:
RE=valoarea adăugată +subvenții pentru exploatare – impozite, taxe și vărsăminte asimilate – cheltuieli cu personalul.
RE=excedent brut din exploatare (EBE) + alte venituri din exploatare – cheltuieli privind amortizări și provizioane – alte cheltuieli din exploatare.
2 Rezultatul curent al exercițiului reprezintă diferența dintre veniturile curente (venituri din exploatare + venituri financiare) și cheltuieli curente (cheltuieli de exploatare + cheltuieli financiare ).
3 Rezultatul exercițiului înaintea imozitării – format din rezultatul curent la care se adaugă rezultatul excepțional.
4 Profitul impozabil reprezintă rezultatul exercițiului înaintea impozitării la care se adaugă depășirile față de nivelurile legale la unele categorii de cheltuieli și se scad reducerile fiscale prevăzute ( reducerea impozitului pe profit în cazul investirii).
5 Rezultatul exercițiului sau profitul net , respectiv profitul impozabil, mai puțin impozitul pe profit.
Acești indicatori intră în cadrul soldurilor intermediare de gestiune ce sunt calculate în contul de profit și pierdere. Rentabilitatea este definită sintetic ca fiind capacitatea întreprinderii de a realiza profit , necesar atât dezvoltării cât si remunerării capitalurilor.
Marja comercială.
Permite întreprinderilor de comerț să determine rezultatul degajat din vanzările de mărfuri. Primul sold intermediar de gestiune este de fapt insuficient pentru a analiza activiatea unei întreprinderi cu activitate pur comercială.
Întreprinderile comerciale dezvoltă adesea și o mică activitate de comerț. În general cu cât sectorul de vânzări al întreprinderii este mai aproape de consumatorul final cu atât procentul marjei comerciale este mai ridicat.
Marja comercială = vânzări de mărfuri – costul mărfurilor
Productia exercitiului .
Este un amestec de venituri din exploatare cu origine și principii de evaluare diferite.
Vânzările de produse finite și prestările de servicii sunt evaluate la prețul de vănzare , în vreme ce producția stocată și producția imobilizată sunt evaluate în costuri de producție.Veniturile nete parțiale din operațiile pe termen lung reprezintă o cota parte din beneficiul contractelor cu o durată mai mare de 1 an.
Retratarea produciei exerciiului.
Producția stocată : evaluarea stocurilor cuprinde în același timp prețul de cumpărare al materiilor prime , cât și cheltuieli accesorii, mâna de lucru directă și amortizările. Aceste mărimi vin să falsifice valoarea adăugată , majorând-o cu cheltuieli necuprinse în consum. Producția stocată poate fi delimitată cu mâna de lucru directă și cu amortizările incluse , aceste mărimi fiind retratate la nivelul excedentului brut de exploatare și la nivelul rezultatului de exploatare.
Producția exercițiului = producția vândută + producția stocată + producția de imobilizări
Valoarea adăugată.
Este foarte importantă din punct de vedere economic. Este vorba de diferențele dintre intrări și ieșiri. Ea măsoară crearea de valoare de către întreprindere. Vorbim de o creare de valoare de către întreprindere din momentul din care vânzările exercițiului sunt superioare consumurilor generate de aceste vânzări.
Valoarea adăugată este un bun indicator al ponderii activității economice a întreprinderii în ansamblul economiei naționale. Valoarea adăugată nu este adaptată analizei unei activități de prestări servicii în care consumul nu reprezintă altceva decât cheltuielile generate de întreprindere.
Pe lângă activitatea de comerț și prestări servicii , o puternică valoare adăugată poate însemna:
– o tehnologie avansată sau produse protejate prin brevete ;
– o puternică integare pe verticală care diminuează consumul.
Invers , se poate estima ca valoarea adăugată este ceea ce rămâne pentru remunerarea factorilor de productie.
Retratarea valorii adaugate.
Procedeul intermediar facturat de către un furnizor se va înscrie în “alte servicii externe” cu cât decizia de producție a întreprinderii se va îndrepta către substituirea personalului permanent de către personalul interimar , cu atât valoarea adăugată va scădea. În majoritatea cazurilor este așadar de preferat o reclasare a cheltuielilor cu personalul interimar în cheltuieli cu personalul.
Chiriile pentru leasing sunt clasate în rândul serviciilor externe , fapt care nu permite analiza costului investiției încorporate în producție. Chiriile vor fi retratate în două parti:
– amortizarea care ar fi fost practicată în condiții de leasing proprietatea imobilizării , pe de o parte;
– cheltuieli financiare plătite societății de leasing pentru diferență.
Această situație face să crească valoarea adăugată și să diminueze rezultatul exploatării cu suma amortizării și rezultatul financiar cu cheltuieli financiare. De asemenea , retratarea poate fi actualizată.
Valoarea adăugată = cifra de afaceri – costul mărfurilor sau se mai poate defini ca remunerația tuturor factorilor de producție:
+ salarii și alte cheltuieli de personal;
+ impozite și taxe;
+ dobânzi;
+ amortizări;
+ rezulatatul exercițiului;
Excedentul brut de exploatare.
EBE – este rezultatul după remunerarea factorilor de producție , mâna de lucru și stat. Trebuie să arătăm că furnizorii și taxele plătite sunt considerate ca o remunerare a serviciilor prestate de către stat.
Dacă diferența dintre valoarea adăugată și excedentul brut de exploatare este importantă , aceasta arată o întreprindere cu o puternică utilizare a mâinii de lucru. Întreprinderea este stabilită mecanizată : fie că substituirea capitalului muncă este imposibilă , fie că întreprinderea are o tehnologie îmbătrânită.
va fi soldul intermediar semnificativ pentru întreprinderile prestatoare de servicii în care cheltuielile cu personalul reprezintă o parte importantă din costuri ; excedentul brut de exploatare este un bun indicator al performanțelor industriale și comerciale.
Retratarea excedentului brut de exploatare.
– personalul interimar integrat în valoarea adăugată este dedus din excedentul brut de exploatare;
– participarea salariaților poate fi astfel retratată la nivelul excedentului brut de exploatare dacă se estimează că aceasta este recunoscută și face parte din costul global al personalului;
– subvenția de exploatare aceasta poate face referire la ponderile specifice ale contului de rezultate , de exemplu , subvenția pentru angajarea unui salariat. Aceste subvenții pot fi deduse din suma conturilor de cheltuieli corespunzătoare.
-permite măsurarea rezultatului activității. El va permite măsurarea eficienței aparatului productive ca o combinație între capital și forța de muncă.
Diferența dintre excedentul brut de exploatare și rezultatul exploatării este constituit în esența din amortizarea imobilizărilor : încorporarea uzurii investitiilor la producție .
De asemenea , se pot costata provizioane pentru deprecierea activelor circulante . O întreprindere a cărei funcție de producție arată o puternică substituire a capitalului cu munca va constata o puternică degradare a rezultatului de exploatare în raport cu excedentul brut de exploatare.
Rezultatul exploatării va permite compararea deciziilor productive făcute de mai multe întreprinderi din același sector de activitate , independent de modalitatea de finanțare practicată.
Rezultatul exploatării.
Permite măsurarea rezultății activității. El va ppermite măsurarea eficienței aparatului productiv ca o combinație între capital și forța de muncă. O întreprindere a cărei funcție de producție acordă o puternică substituire a capitalului cu munca va constata o puternică degradare a rezultatului de exploatare în raport cu EBE. Rezultatul exploatării va permite compararea deciziilor productive făcute de mai multe intreprinderi din același sector de activitate independent de modalitatea de finanțare practică.
Retratarea rezultatului de exploatare.
– Cota parte din chiria pentru mijloacele deținute în leasing corespund amortizării care s-ar fi practicat în condiții proprietatea imobilizării este dedusă din rezultat.
– Transferul cheltuiellilor de exploatare : acesta poate primi conturi de consumuri. De asemenea , el poate face referire la salariu (rambursarea indemnizatiilor zilnice de securitate socială ) și alte posturi.
Se preferă efectuarea transferurilor de cheltuieli la fiecare sold interior implicat pentru a face posturile omogene .
Excedentul brut de exploatare (EBE) = valoarea adăugată + subvenții – (cheltuieli de personal , impozite , taxe și vărsăminte asimilate).
Excedentul brut de exploatare se calculează cu ajutorul tabloului soldurilor intermediare de gestiune , unde indicatorii sunt codificați sub formă de marje.
RMj brute =
EBE servește la:
– remunerarea capitalurilor proprii
– remunerarea capitalului împrumutat
– plata impozitului
– rambursarea împrumutului
Rezultatul curent.
Rezultatul curent integrează costul finanțării întreprinderii (rezultatul financiar ).
Retratarea rezultatului curent.
-Cheltuielile financiare incluse în redevențele leasing-ului se deduc la nivelul rezultatului financiar.
Retratarea rezultatului excepțional.
Anumite activități includ în modalități de gestiune cesiunea de imobilizări. De exemplu , o societate care împrumuta automobile va împrumuta pentru o anumită perioadă de timp un vehicul după care îl va vinde la momentul oportun pentru a-și maximiza profitul . De asemenea , întreprinderile de transport rutier cedează în mod sistematic camioanele după “X” ani de utilizare. În acest caz putem considera plusurile sau minusurile de valoare fac parte integrantă din rezultatul activității și astfel , trebuie să fie reclasate la nivelul rezultatului de exploatare.
Rezultatul exercitiului.
Rezultatul exercițiului cuprinde rezultatul curent și rezultatul excepțional minus impozitul pe societate și participarea salariaților ; el este astfel egal cu suma veniturilor minus suma cheltuielilor exercițiului.Impozitul pe societate și participarea salariaților se scad din acest sold și nu din excedentul brut de exploatare , deoarece se consideră că rezultatul este repartizat între:
Acționari – rezultatul exercițiului
Stat – impozitul pe societate
Salariați – participarea salariaților
De notat că , în urma legii fiscale cu privire la reportarea deficitelor , se pot constata creditări ale imozitului pe societăți.
Plusurile sau minusurile de valoare.
Acestea sunt rezultatul cesiunii de imobilizări ; soldul este în general nesemnificativ ( cesiunea de imobilizări pentru o înlocuire cu o valoare neta contabilă scăzută și un preț de cesiune redus ).
De notat că plusurile sau minusurile de valoare sunt deja incluse în rezultatul excepțional.
Capacitatea de autofinanțare ( CAF ).
Autofinanțarea este cel mai răspândit principiu de finanțare.
CAF = Venituri monetare – cheltuieli monetare
CAF este degajarea potențială a trezoreriei atunci când toate veniturile încasabile sunt încasate și toate cheltuielile de plătit sunt achitate. Pe de altă parte ea prezintă și capacitatea întreprinderii de a-și autofinanța investițiile și creșterea necesarului de rulment , percum și capacitatea de a-și rambursa datoriile financiare.
Metode de calcul:
a) Metoda aditivă
CAF = RBE + alte venituri din exploatare
+ venituri financiare
+ venituri excepționale (- venituri din provizioane )
– alte cheltuieli din exploatare
– cheltuieli financiare
– cheltuieli excepționale (- cheltuieli cu provizioanele)
– impozit pe profit
Rezulatatul exercițiului fiind egal cu ansamblul veniturilor și cheltuielilor exercițiului.
CAF se poate calcula adăugând la rezultatul exercițiului ansamblul cheltuielilor calculate și scăzând ansamblul veniturilor.
b) Metoda deductivă
CAF = rezultatul net al exercițiului
+ cheltuieli cu amortizmente și provizioane
+ cheltuieli cu activele cedate
– venituri din provizioane
– subvenții virate la venituri
– venituri din cedarea activelor
Este suficient să analizăm caracterul monetar sau nemonetar al veniturilor și al cheltuielilor.
Până la nivelul excedentului brut de exploatare toate veniturile și cheltuielile sunt încasabile și respective de plată. Putem pleca prin urmare de la excedentul brut din exploatare.
Analiza CAF.
CAF permite evidențierea capacității întreprinderii de a-și autofinanța investițiile și de a-și rambursa datoriile financiare.
Indicatorul datorii financiare arată o manieră teoretică în câte exerciții întreprinderea va fi capabilă să-și ramburseze datoriile financiare dacă s-ar perpetua în fiecare exercițiu aceeași capacitate de autofinanțare.
În evaluarea economică pe lângă evoluția autofinanțării în mărimi absolute se urmăresc și ratele autofinanțării și anume :
• rata autofinanțării imobilizării corporale (R1) : R1 =
• rata autofinanțării imobilizărilor corporale și necorporale (R2):
R2 =
• rata de autofinanțare a nevoii globale de finanțare (R3) :
R3 =
• rata de rambursare a datoriei financiare (R CAF ) indică numărul de ani necesari pentru a asigura rambursarea datoriilor financiare pe baza CAF anuale degajate de societate.
RCAF =
Ratele de rentabilitate specifice:
– rentabilitatea comercială – arată ce profit s-a obținut la 1000 lei cifră de afaceri;
CA =
– pentru comerț ;
RE = Adaos – cheltuieli de distribuție ;
– rata de rentabilitate a resurselor consumate;
Rrc= – pentru industrie;
Rrc = * 100 – pentru comerț;
3 ANALIZA INDICATORILOR LA SOCIETATEA GES S.A.
Determinarea CAF
-mii lei-
2001 (MII LEI ) 2002 ( MII LEI)
EBE (RBE) 272.058.446 338.010.904
+ alte venituri din exploatare 19.653.226 37.509.926
– alte cheltuieli din exploatare 102.820.086 33.884.088
+ alte venituri financiare 2.058109 4.710.359
– alte cheltuieli financiare 3.258.906 9.008.046
+ venituri excepționale 0 0
– cheltuieli excepționale 0 0
– impozit pe profit 5.394.109 5.535.805
CAF 182.296.680 331.752.250
EBE = VA+ subvenții – ( cheltuieli cu personalul , impozite , taxe și vărsăminte asimilate ).
Analiza rezultatului din exploatere
-mii lei-
Indicatori Exercițiul precedent Exercițiul curent
1. CA netă 352.594.086 498.024.159
2.costul bunurilor vândute și al serviciilor prestate (3+4+5) 288.627.508 463.071.908
3. cheltuieli activități de bază 208.057.632 409.580.357
4. cheltuieli activități auxiliare 61.488.692 31.261.045
5. cheltuieli indirecte de producție 19.081.184 22.230.506
6. rezultatul brut aferent CA ( 1 – 2 ) 63.966.578 53.573.163
7. cheltuieli de desfacere – –
8. cheltuieli generale de administrație 55.327.304 57.987.464
9. alte venituri din exploatare 19.653.226 37.509.926
10. rezultatul din exploatare ( 6-7-8+9) 28.292.500 33.095.625
Se observă că atât pentru anul 2001 cât și pentru anul 2002 fluxul pozitiv de numerar generat exploatare este de 272.058.446 mii lei în 2001, respectiv 338.010.904 mii lei în 2002 depășesc cu mult valoarea CAF-ului de 182.296.680 mii lei în 2001 și de 331.792.250 mii lei în 2002.
3.1 Calculul indicatorilor
Calculul și analiza CA
CA0 =producția vândută (Q) + venituri din vânzarea mărfurilor + venituri din subvenții de exploatare;
= 349.684.930 + 2.909.156 + 0 = 352.594.086 mii lei
CA1 = 498.024.159 mii lei
Modificarea absolută a CA;
∆CA = CA1 – CA0
= 498.024.159 – 352.594.086 = 145.430.073 mii lei
CA1 = exercițiul financiar încheiat
CA0 = exercițiul financiar precedent
Se constată o creștere a cifrei de afaceri cu 145.430.073 mii lei în anul 2002 față de 2001. Aceasta reprezentând o situație benefică asupra întreprinderii
cu implicații directe asupra indicatorilor financiari. Creșterea cifrei de afaceri a fost generată de creșterea producției vândute.
Ritmul de creștere al CA
Rc = =
=142.42 %
Rata de creștere a CA
rc = = = 0.4242 *100 = 42.42 %
Rata de creștere a VA =42.42 % și rezultă că CA a crescut cu 42.42 % în anul 2002 față de 2001.
Calculul Qex:
Qex0 = Qv0 +Qs0 +Qi 0
= 349.684.930 + 51.240.218 + 0
= 400.925.148
Qex1 = Qv1 +Qs1 +Qi 1
= 495.197.036 + 22.888.392 + 0
= 518.085.428
Modificarea absolută a Qex
∆Qex = Qex1 – Qex0
= 518.085.428 – 400.925.148
= 117.160.280
Se înregistrează o creștere a Qex cu 117.160.280 mii lei în anul 2002 față de 2001.
Calculul și analiza marjei comerciale
Mjc = vânzări de mărfuri – costul mărfurilor
Mjc0 = 2.909.156 – 2.676.698
= 232.458
Mjc1 = 2.827.123 – 2.683.117
= 144.006
Modificarea absolută
∆Mjc = Mjc1 – Mjc0 = 144.006 – 232.458
= – 118.452
Se înregistrează o scădere a marjei comerciale cu 118.452 în anul 2002 față de 2001.
Rata0 marjei comerciale =
RMjc0 =
= 0.06 %
Rata Mjc1 =
=
= 0.02 %
Calculul și analiza VA
VA = CA – costul mărfurilor
VA0 = CA0 – costul mărfurilor din anul precedent
= 352.594.086 – 2.676.698
= 349.917.388
VA1 = 498.024.159 – 2.683.117
= 495.341.042
Modificarea absolută a VA
∆VA = VA1 – VA0 = 495.341.042 – 349.917.388
= 145.423.654
Se înregistrează o creștere cu 145.423.654 a VA în anul 2002 față de anul 2001. Această situație se datorează creșterii producției exercițiului față de anul precedent.
Ritmul de creștere a VA = = 70.64 %
Rata de creștere a VA = = 41.55 %
VA a înregistrat o creștere de 41.55 în anul 2002 față de anul 2001.
Indicatori privind cheltuielile cu salariile.
Mărimea cheltuielilor salariale
Cs = Fs +cheltuieli asimilate
Modificarea absolută a Fs
∆Fs = Fs1 – Fs0
Ponderea cheltuielilor salariale în CA
CA =
Ponderea Cs în VA
CA =
Ponderea Fs în CA
CA =
Indicatori Exercițiul financiar ( mii lei )
Precedent Încheiat
Venituri din exploatări 423.487.530 558.969.060
Venituri financiare 2.085.825 4.729.721
Venituri excepționale 0 0
Total venituri 425.573.355 563.698.781
Cheltuieli de exploatare 395.195.030 544.494.347
Cheltuieli financiare 3.258.906 9.668.629
Cheltuieli excepționale 0 0
Total cheltuieli 398.453.936 554.162.976
Rezultatul exploatării 28.292.500 14.474.713
Rezultatul financiar (profit) 0 0
Pierdere 1.173.081 4.938.908
Rezultatul curent 0 0
Profit 27.119.419 9.535.805
Pierdere 0 0
Rezultatul excepțional
Profit 0 0
Pierdere 0 0
Rezultatul înaintea impozitării (brut)
Profit 27.119.419 9.535.805
Piedere 0 0
Impozit pe profit 5.394.109 5.561.130
0 0
Rezultatul net al exercitiului
Profit 21.725.310 3.974.075
Pierdere 0 0
Evoluția veniturilor , cheltuielilor și rezultatelor între anul 2001 și 2002.
– reprezentare grafică –
În anul 2002 se înregistrează un profit din rezultatul exploatării mai mic decât în anul 2001.
Evolutia cheltuielilor si rezultatelor financiare intre anul 2001 si 2002
Se observă că veniturile sunt mai mici decât cheltuielile deci se va înregistra pierdere în rezultatul financiar care este mai mare în anul 2002 față de 2001.
Evoluția veniturilor , cheltuielilor și rezultatelor excepționale sunt egale cu 0 , deci rezultatul excepțional este egal cu 0 . Rezultă că societatea nu înregistrează cheltuieli și venituri excepționale.
Ratele de rentabilitate.
Obiectivul lor este măsurarea consecințelor în termeni de profit a unui capital economic sau financiar . Valoarea întreprinderii este în funcție de rentabilitatea constatată.
Obiectivul final este fluxul monetar , atât ca justificare a riscului cât și ca materializare a speranțelor.
Rata rentabilității resurselor consumate sau rata rentabilității costurilor
În activitatea practică prezintă importanță în estimarea și negocierea prețurilor de vânzare a produselor sau tarifelor pentru prestări servicii. De asemenea permite pozitionarea produselor sub aspectul rentabilității față de media pe întreprindere.
Rc =
= 7.15 %
Rc1 = 2.65 %
RE – rezultatul exploatării
Ch. expl. – cheltuieli exploatare ( ∑qc )
Rc – rata rentabilității
Rc = =
De aici rezultă factorii direcți de influență , respectiv structura CA , costul produselor și prețul de vânzare.
Rata de rentabilitate comercială ( Rrc )
Rrc0 =
= 1120,8 %
Rrc1 = = 1093,3 %
Indicele marjei =
Rata marjei brute =
Rata marjei brute0 = = = 77,15 %
Rata marjei brute 1= = = 67.87 %
Se observă o scădere a ratei marjei brute în 2002 față de 2001.
CAPITOLUL IV
CONCLUZII
Contul de profit și pierdere în concepția I.A.S.C. , constituie un element component al situației financiare , care măsoară performanțele activității întreprinderii , iar în calitatea sa de instrument de informare financiară servește la satisfacerea nevoilor unei game largi de utilizatori.
Elementele care măsoară performanțele activității întreprinderii potrivit cadrului conceptual I.A.S.C. sunt veniturile și cheltuielile.Acestea sunt definite prin optica conceptuală a profitului determinată ca diferență între venituri și cheltuieli deoarece constituie criteriul de apreciere a performanțelor întreprinderii.
Veniturile reprezintă creșterile de avantaje economice , în cursul exercițiului financiar ca urmare a creșterilor de active sau diminuare de pasive , iar această creștere poate fi măsurată. Veniturile provin din activitatea curentă a întreprinderii , cât și din alte venituri și plusurile de valori sau câștiguri.
Cheltuielile sunt definite ca delimitări de avantaje economice pe parcursul exercițiul financiar și se prezintă sub forma diminuărilor de active sau creșterilor de pasive , au consecințe directe asupra scăderii capitalurilor proprii , alta decât distribuirile către proprietarii de capital. Constituie o cheltuială – orice diminuare a capitalurilor proprii alta decât reducerea capitalului social sau distribuirea de dividende. Orice cheltuială este contabilizată în contul de profit și pierdere , atunci când s-a produs o diminuare a avanatjelor economice viitoare , generată de o diminuare de active și o creștere de pasiv , diminuare ce poate fi măsurată .
Activitatea oricărei firme se concretizează în obținerea de produse , executarea de lucrări și prestarea de servicii , rațiunea de a exista constituind-o obținerea unei rentabilități scontate.
În economia de piață o întreprindere nu poate supravițui și respectiv dezvoltă decât în măsura în care dovedește că este capabilă să răspundă de o manieră durabilă societății pieței , măsurată prin identificarea corectă a solicitărilor clienților , asigurarea promptă a unei oferte de produse și servicii adecvate.
Contul de profit și pierdere sau contul de rezultate este documentul contabil de sinteză care măsoară performanțele activității întreprinderii în cursul perioadei actualizate.
Diferența dintre venituri și cheltuieli constituie rezultatul exercițiului. Unii utilizatori ai informației contabile sunt interesați mai mult de informația privind profitul întreprinderii , în timp ce alții urmăresc fluxurile viitoare ale ale trezoreriei.
Obiectivele și scopul financiar ale întreprinderii pot fi abordate din diferite puncte de vedere . O primă abordare vizează maximizarea profitului prin raționalizarea deciziilor financiare și dintr-o altă optică (cea managerială ) accese obiective și scopuri vizează în principal realizarea creșterii economice , a echilibrului financiar și a lichidării financiare.
Informația financiară nu poate fi pe deplin înțeleasă dacă se ignoră specificul activității precum și rezultatul exploatării . Astfel , interpretarea fluxurilor financiare se face în mod diferit , în funcție de faza de expansiune , maturitate sau declin în care se află întreprinderea . De aceea se impune completarea datelor financiar –contabile cu informații referitoare la potențialul tehnic uman , comercial , intensitatea concurenței și poziția firmei pe piață , imaginea firmei și a produselor sale. Luarea în considerare a acestora în realizarea diagnosticului financiar va permite caracterizarea fiecărei activități a întreprinderii în termeni de nevoi , rentabilitate și risc.
Analiza financiară urmărește să evidențieze modalitatea de realizare a echilibrului financiar pe termen mediu și lung și treptele de acumulare bănească , rentabilitatea activității întreprinderii.
Scopul analizei financiare îl costituie întocmirea diagnosticului financiar al întreprinderii în vederea evidențierii punctelor forte și punctelor slabe , precum și a potențialului managementului financiar.
Operațiile economice și financiare care au loc în cadrul unei întreprinderi se reflectă în documentele contabile de sinteză sub forma fluxurilor și stocurilor . Fluxurile exercită o influență nemijlocită asupra rezultatului exercițiului , în timp ce stocurile au un impact temporar sau de durată , asupra echilibrului financiar , nevoii de finanțare a operațiilor de gestiune și asupra solvabilității firmei. Fluxul financiar îmbracă forma veniturilor și cheltuielilor aferente perioadei de gestiune .Ele sunt generate în ….de activitatea desfășurată în cadrul întreprinderii și se prezintă ca flux de exploatare , flux financiar și flux excepțional. Structurarea activității întreprinderii pe cele trei niveluri permite prezentarea indicatorilor din contul de profit și pierdere și facilitează stabilirea unor mărimi valorice cunoscute sub denumirea de solduri intermediare de gestiune (S.I.G.)
Utilizarea S.I.G. răspunde necesităților analizei economico –financiare a întreprinderii și a funcționării contabilității naționale.
Se poate concluziona că S.I.G. reprezintă mărimi rezultative , obținute prin calcule economice .Ele permit aprecierea creșterii avuției generată de activitatea întreprinderii precum și înțtelegerea modului de formare a rezultatului net.
Marja comercială sau adaosul comercial este specific întrerprinderilor comerciale.Produsele comercializate de o întreprindere au , pe lângă capacitatea de a satisface nevoile consumatorilor și aptitudinea de a degaja marje. Marja comercială este un concept operațional utilizat de întreprinderi care vând mărfurile în starea în care au fost cumpărate.
Dacă valoarea stocurile este pozitivă aceasta denotă că întreprinderea a comercializat o parte din mărfurile existente în stoc la începutul perioadei , iar dacă valoarea stocurilor este negativă rezultă că stocurile au crescut , deoarece în cursul perioadei nu au fost comercializate în totalitate.
Valoarea adăugată reprezintă surplusul de încasări peste venitul consumurilor proprii provenind de la terți , respective bogăția creată prin valorificarea resurselor tehnice , umane , și financiare ale întreprinderii.
Rata valorii adăugate constituie un indicator al gradului de integrare economică a întreprinderii , fiind expresia productivității globale , respectiv a bogăției create la un anumit nivel de activitate.
Evaluarea sa permite aprecierea strategiei întreprinderii , iar diminuarea ratei poate semnifica o utilizare ineficientă a factorilor de producție.
Rezultatul brut al exploatării este primul sold intermediar de gestiune cu semnificație în termeni de rentabilitate și reflectă contribuția exploatării la formarea rezultatelor. După caz , poate îmbrăca forma excedent brut sau deficitul brut al exploatării.
EBE – reprezintă o resursă financiară fundamentală pentru întreprindere care va fi utilizată pentru menținerea sau creșterea capacității de producție ,plata cheltuielilor financiare , a impozitului pe profit și a dividendelor ,rambursarea împrumuturilor angajate anterior. Cu toate acestea EBE nu este decât o resursă de trezorerie potețială , un cash – flow potențial degajat de exploatare susceptibil de a se transforma în disponibilități.
RBE constituie un rezultat potențial în sensul că nu ține cont de toate
cheltuielile suportate de întreprindere în activitatea sa de exploatare.
Se constată că suportul creșterii RBE îl constituie depășirea veniturilor
monetare , ca rezultat al creșterii cifrei de afaceri și respectiv sporirea
bogăției create de întreprindere , prin valorificare apotențialului de care
dispune . Ca expresie a surplusului monetar generat de activitatea curentă
a întreprinderii , rezultatul brut al exploatării măsoară contribuția globală pe
care exploatarea o aduce autofinanțării întreprinderii.
Analiza RBE , prin prisma ratelor de rentabilitate , evidența creșterii atât a ratei marjei brute a exploatării , cât și a rentabilității economice.
Aceasta denotă o creștere rapidă a rezultatului brut al exploatării , față de creșterea cifrei de afaceri și a capitalului economic. Evidența ratelor în cauză , prin tendințele lor de creștere , evidențiând o activitate eficientă , ca rezultat al valorificării optime a potențialului material , uman și financiar de care dispune .Rezultatul exploatării caracterizează performanțele comerciale și financiare aferente activității de exploatare normală și curentă a întreprinderii , independent de politica financiară și fiscală. El pune în evidență rezultatul degajat din exploatare , după luarea în considerare a tuturor cheltuielilor de producție și comercializare , precum și a riscurilor de exploatare.
Capacitatea de autofinanțare reflectă potențialul financiar de creștere economică a întreprinderii , respective sursa internă de finanțare genarată de activitatea industrială și comercializare a acesteia destinată să asigure : finanțarea unor nevoi de gestiune curente , creșterea fondului de rulment , finanțare atotală sau parțială a noilor investiții , rambursarea împrumuturilor
contractate , remunerarea capitalurilor investite.
BIBLIOGRAFIE
Cursuri, tratate, monografii :
1. M. Ristea “Contabilitate financiară” , editura Mărgăritar , București
2002.
2. M. Ristea “Contabilitatea societăților comerciale “Editată de corpul experților contabili și contabililor autorizați din România , București , volumul I și II ,1995.
3. M. Ristea “Contabilitatea întreprinderilor “ , editura Mărgăritar , București , 1997.
4. M. Ristea , C. Cucu , C Lăzărescu , “Contabilitatea întreprinderilor “ , editura Mărgăritar , București , 1997.
5. M. Ristea “ Contabilitatea societăților comerciale “ , București 1996
6. M. Ristea “Noul sistem contabil al agenților economici ” , București 1995.
7. N. Feleagu , I. Ionașcu “Tratat de contabilitate financiară ” , volumul I și II , editura Economică , București 1998.
8. N. Feleagu , I. Ionașcu “ Contabilitate financiară ” , editura Economică , București 1997.
9. N. Feleagu “Îmblânzirea junglei contabilității ” , editura Economică , București 1996.
10. G. Diaconu , C. Pitulice “Contabilitatea armonizată unităților economice ”, editura Biblioteca Târgoviște , 2003.
11. G. Diaconu “Sisteme contabile comparate standarde internaționale și reglementări armonizate” , editura Macarie , 2001
12. “Manualul expertului contabil și al contabilului autorizat ” , editura Tigra 1998.
13. *** Legea contabilității nr.82/1991.
14. *** Regulament de aplicare a Legii Contabilității.
15. *** Ordonanța de urgență nr. 217 din 29 decembrie 1999 pentru modificări și completări la Ordonanța Guvernului nr. 70/94 privind impozitul pe profit.
16. *** O.M.F.P. 94/2001 pentru aprobarea.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitate (ID: 134058)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.