Contabilita tea este un instrument de cunoaștere, gestiune, și control al patrimoniului și [604184]

3

Introducere

Contabilita tea este un instrument de cunoaștere, gestiune, și control al patrimoniului și
al rezultatelor obținute care asigură înregistrarea sistematica, prelucrarea și pă strarea
informațiilor cu privire la situația patrimoniului și a rezulta telor obținute, atât pentru
necesitățile firmei, cât și în relațiile acesteia cu asociații sau acționarii, clienții, furnizorii,
băncile, organele fiscale și alte persoane fizice ș i juridi ce.
Contabilitatea asigură controlul operațiilor patrimoniale efectu ate și al procedeelor d e
prelucrare a datelor, precum ș i exactitatea datelor furnizate.
Cu ajutorul contab ilitatii se pot furniza informaț ii neces are stabilirii patrimoniului naț ional,
precum și întocmirii balanț elor finan ciare pe ansamblul economiei naț ionale.
Tema aleasă pentru lucrare este „Studiu de caz privin modalită țile de îmbunătățire a
informației contabile referitoare la imobilizări” . Tema s -a efectuat la S.C. SIC PAN SRL .
Lucrarea este structurata in două capitole:
Capitolul I trateaza partea teoretica privind definiții și clasificări contabile și fiscale
privind imobiliză rile. În acest capitol am prezentat d efinirea imobiliză rilor, reguli fiscale
aplicate în cazul imobilizărilor , evaluarea, ree valuarea si depecierea acestora, precum și
amortizarea lor.
Capitolul II tratează descrierea întreprinderii, scurt istoric ș i obiectul de activitate al
acesteia, carac terizarea finanaciar – contabilă a î ntreprinderi i și felul cum sunt gestionate și
organizate imobiliză rile la această î ntreprindere.
Trateaza , de asemenea contab ilizarea ope rațiilor cu p rivire la imobilizări, precum și exemple
practice. În finalul lucră rii am prezentat pare rile personal e privind imobilizările ș i concl uziile
cu privire la tema aleasă.
Contabilitatea imobiliză rilor trateaz ă gestionarea în cadru l întreprinderii a miș cărilor
de imobilizări, intrări, ieș iri, precum și contabilitatea amortismentelor . Ultimele dou au
implicatii financiare asup ra rezultatelor intreprinderii.
Această lucrare prezintă câteva a specte referitoare la dinamica și structura
imobiliză rilor. Imobilizările sunt active deținute pe o peri oadă mai mare de un an generatoare
de beneficii economice viitoare. În prezent, contabilitatea este un instrument esenți al în
gestiunea afacerilor fiind consi derată un mecanism permanent ce furnizează informațiile
necesare procesului decizional. Pornind de la definiția active lor imobilizate , se va analiza
modul de evaluare a activelor imobilizate, normele privind imobiliza rile, iar în ultima parte a
lucrării se va prezenta un studiu de caz la S.C. SIC PAN SRL. ”

4
Capito lul 1.: Contabilitatea imobiliză rilor

1.1. Noțiuni generale privind imobiliză rile

„Activele imobilizate sunt acele active care sunt deținute pe o perioadă de tim p mai
mare de un an și care sunt generatoare de beneficii economice viitoare.
În funcție de natură, activele imobilizate pot fi: imobilizări necorporale, imobilizări
corporale și imobilizări financiare.
Imobilizările necorporale sunt active identificabile, nemonetare și fără suport material,
concretizate în cheltuieli de dezvoltare,concesiuni ,brevete licențe, mărci de fabricație,
programe informatice, etc.
Imobilizările corporale sunt bunuri tangibile, de folosință îndelungată, reprezentate de
terenuri, co nstrucții, instalații, mașini, mobilier, aparatură birotică, etc.
Imobilizările financiare sunt acele investiții financiare care cuprind acțiuni si alte
titluri deținute pe termen lung, precum și creanțe imobilizate,cum ar fi garanțiile acordate pe
termen lung.
O categorie distinctă în cadrul activelor imobilizate o formează imobilizările
necorporale și în curs de execuție. ”
„Din cauza faptului că activele imobilizate deservesc în mod durabil activitatea
entității economice, acestea suferă anumite deprecier i în timp care sunt cauzate de uzura fizică
sau morală, de factorii economici, politici, sociali, politici, etc. Atunci când se întocmește
bilanțul, trebuie să se țină cont de aceste reduceri de valoare ale activelor imobilizate, astfel
efectuându -se anumi te corecții.
În funcție de natura lor, ajustările sau deprecierile se pot prezintă astfel:

a) Ajustari permanente, care pot fi numite și amortizări – acestea reflectă deprecierile
ireversibile aferente uzurii fizice și morale ale imobilizărilor necorporale s i corporale.
Amortizarea are atât o functie juridica cât și una economică.

b) Ajustări provizorii, care pot fi numite și ajustări pentru depreciere – acestea reflectă
deprecierile reversibile ale activelor imobilizate, datorate unor factori conjuncturali,
precum diminuarea prețurilor, scăderea cursului valutar, diminuarea cotațiilor la bursă
a titlurilor imobilizate. ”

5
1.1.1. Caracterizarea și clasificarea Imobiliz ărilor Necorporale

„Pentru ca un element să fie recunoscut ca imobilizare necorporală, trebuie să
îndeplinească urmatoarele condiții:

– obținerea unor beneficii economice viitoare care pot fi atribuite activului respectiv;
– costul activului să poată fi masurat în mod credibil. ”

„Principalele imobilizări necorporale sunt:

1. Cheltuielile de constituire – sunt cheltuielile ocazionate de înființarea unei societăți
comerciale sau de modificarea actului de constituire, fiind reprezentate cheltuieli de
înscriere și înmatriculare, cheltuieli cu emiterea de acțiuni, de prospectare a pieței și de
publicitate, p recum și de alte cheltuieli, înființarea sau extinderea activității persoanei
juridice.

2. Cheltuielile de dezvoltare – sunt ocazionate de aplicarea rezultatelor unor lucrări de
cercetare în scopul realizarii de produse sau servicii noi sau îmbunatățite subs tanțial.
În categoria cheltuielilor de dezvoltare se includ activități precum:

– proiectarea uneltelor si matrițelor care implică o tehnologie nouă;
– proiectarea, construcți a și operarea unei uzine pilot;
– proiectarea, construcția si testarea producției intermediare, etc. ”

„Cheltuielile de constituire și dezvoltare se recuperează prin includerea eșalonată a
acestora în cheltuielile de producție (prin amortizare liniară) într -o perioada de cel mult 5 ani.
În masura în care cheltuielile de constituire si de dezvolatare nu au fost amortizate complet,
este interzisă distribuirea profiturilor, dacă suma rezervelor disponibile pentru distribuire și a
profitului reportat nu este cel puțin egala cu suma cheltuielilor neamortizate, cu excepția
situației în care l egislația nu prevede altfel. ”

1. „Concesiunea – reprezintă dreptul de exploatare a unor bunuri si servicii obtinut de o
persoana numită concesionar de la o alta persoană numită concedent. În contractul de
concesiune încheiat între cele două părți se prevad, printre altele, durata concesionării
bunurilor sau serviciilor, precum și prețul care trebuie plătit de către concesionar în
schimbul folosirii bunurilor sau serviciilor concesionate. Pentru ca o concesiune sa fie
recunoscută ca imobilizare necorporală tr ebuie ca în contracte să fie stabilite în mod
clar durata si valoarea concesiunii.
2. Brevetul de invenție – este documentul prin care i se recunoaște unei persoane dreptul
aspura unei invenții.
3. Licența – este dreptul obtinut de o persoană de a utiliza o inve nție.”

6
4. „Know -how-urile – reprezintă cunoștințe tehnice si procedee tehnologice care nu fac
obiectul unui brevet de invenție, dar care aparțin celor care le -au creat și care pot fi
comercializate.
5. Marca de fabricație, de servicii sau de comerț – reprezintă semne distinctive folosite de
către o entitate economică pentru a -și deosebi produsele, lucările și serviciile sale de
altele cu caracteristici asemanatoare.
6. Uzufructul – este dreptul acordat unei persoane de a se folosi pe deplin de un bun care
aparține a ltei persoane și care trebuie să -l restituie la încetarea contractului.
7. Dreptul de superficie – este dreptul de proprietate asupra unei clădiri sau asupra unei
plantații construite pe terenul altei persoane, precum și dreptul de folosință asupra
acestui t eren.
8. Franciza – este dreptul asupra unui domeniu exclusiv sau asupra utilizării exclusive a
unei formule, tehnici, design etc. ”

„Cheltuielie efectuate cu ocazia achiziționării și utiliză rii concesiunilor, brevetelor de
invenț ie, licenț elor, know -how-urilo r, mărcilor, uzufructului, superficiei se amortizeaza pe
perioada contractului sau pe durata de utilizare. ”

 „Fondul comercial – reprezintă suma suplimentară achitată în cazul achiziț ionării unei
firme sau unor bunuri i mobile pentru: marca de fabricaț ie a firmei, reputație, clientelă ,
legaturi comerciale etc. Fondul comercial se calculează ca și o diferență dintre costul
de achiziț ie (mai mare) și valoarea justa (mai mică) aferente a unor active
achiziț ionate. Fondul comercial se amotizează , de regulă în cadrul unei perioade de
maximum 5 ani, sau pe o perioada mai mare, fără a depăși durata de utilizare
economică a activului, cu menț ionarea de rigoare în notele explicative. ”
 „Programele informatice – sunt elemente ale muncii intelectuale stocate pe diferite
suporturi tehnice, cum ar fi: diskete ,hard -diskuri,CD -uri. Aceste programe se
amortizează pe o perioadă de 3 ani. ”

„Brevetele de invenți e, licenț ele, know -how-urile, mărcile, dreptul de autor, fondul
comercial ș i alte categorii similare nu trebuie recun oscute de regulă ca imobiliză ri
necorporale, dacă sunt realizate d e către entitate. ”

„Imobiliză rile necorporale în curs de execuție sunt imobiliză rile necorporale neterminate
pană la sfârșitul perioadei , evaluate la cost de achiziț ie sau la cost de produ cție.”

„Metodele clasice de evaluare a activelor necorporale sunt:

a) metoda capitaliză rii venitului net viitor consideră întreprinderea o "mașină de facut
bani", un mecanism al carui scop este acela de a aduce bani pentru proprietar, deci o
inves tiție profitabilă . Presupune estimarea mă rimii venitului viitor ce va fi produs de o
întreprindere , a duratei de viata economică a imobiliză rii necor porale și apoi utilizând o
rată de actualizare (mai mare datorită incertitudinii mai ridicate de înfă ptuir e a
previziunilor) se poate calcula valoarea prezent ă a imobiliză rilor.

7

b) metoda costulu i, determinarea costului de substituție sau de reproducție , adică costul
necesar pen tru realizarea unui bun identic, poate fi folosită cu succes și este preferată
pentr u unele imobiliză ri necorporale: rețeaua de comercializare , software, insă pentru
altele este imposibil de utilizat și evaluarea lor se face după celelalte metode.

c) metoda comparației valorii de piață se presteaza în special la evaluarea bunurilor
corporal e și mai puț in pentru cele necorporale, avându -se în vedere dificultatea de a
identi fica bunuri asemanatoare care să fie vândute pe piața ș i cu a c ărei valoare să se
faca compararea. ”

1.1.2. Caracter izarea si clasificarea Imobiliză rilor Corporale

„Imobi lizările corporale, denumite și imobiliză ri materiale sau active fixe tangibile,
cupri nd bunuri materiale de folosință îndelungată ,care îndeplinesc urm ătoarele caracteristici:
 sunt utilizate în producț ia de bunuri, în prestarea de servicii , în activităț i admini strative
sau sunt închirate terț ilor.
– au durata de funcț ionare mai mare de un an.
Acestea sunt constituite din terenuri ș i mijloace fixe.
1) Terenurile cuprind atât terenurile propriu -zise, cât și amenajă rile de terenuri, iar ca
obiect de evidență este c onsiderat fie care teren încadrat într -o grupă sau categorie ,
după cum urmează : terenuri agricole ș i silvice, terenuri fără construcț ii, terenuri cu
zăcăminte, terenuri de construcț ii, alte terenuri. ”

2) „MIjloacele fixe sunt încadrate în șase grupe principal e și anume:
a) Construcț ii
b) Echipamente tehnologice (maș ini, utilaje și instalaț ii de lucru)
c) Aparate și instalații de măsurare , control ș i reglare
d) Mijloace de transport
e) Animale și plantaț ii
f) Mobiler, aparatură birotică , echipamente de protecție a valorilor uman e și materiale ș i
alte active corporale.
Activele încadrate în categ oria mijloacelor fixe trebuie să aibă valoarea de intr are mai
mare decât limita minimă prevazută de lege .
Imobilizările corporale în curs de execuție sunt c onsiderate o categorie distinct ă de active
imobilizate.
Costurile privind reparațiile imobiliză rilor corporale trebuie recunoscute ca ș i cheltuielile
de exploatare în perioada în care sunt efectuate. În schimb, costul lucră rilor de modernizare,
care au ca scop creșterea performanțelor t ehnice inițiale ale imobiliză rilor corporale, se
adaugă la valoarea contabilă a acestora. ”

8
1.1.2. Caracterizarea și clasificarea Imobilizărilor Financiare

„Imobiliz ările financiare sunt investiții financiare care cuprind acțiuni și alte titluri
cumparate și deț inute p e termen lung, precum și creanțe imobilizate, cum ar fi împrumuturile
și garanț iile acordate pe termen lung.

Imobilizările financiare prezintă urmatoarele caracteristici:

– nu au str uctură materială ;
– reprezintă sume băneș ti imobilizate pe termen lun g în afara entităț ii;
– generează veniturile financiare sub forma dividendelor, dobânzilor;
– pot fi supuse unor deprecieri temporale, reversibile, pentru care se constituie ajustă ri
pentru pierderea de valoare. ”

„Imobiliză rile financiare se pot grupa astfel:

1. Acțiunile def inite la entităț ile afiliate sunt drepturile sub forma de acțiuni sau alte
titluri deț inute pe termen lung în capitalul altei entităț i, în scopul obț inerii de avantaje
economice prin veniturile financiare încasate și prin controlul și influe nța
semnificativ ă exercitate asupra societăț ii respective.
– entitatea care deț ine controulul asupra altei entităț i este societatea -mama, iar, cealaltă
se numește filială .
Controlul reprezint ă capacitatea de a conduce politicile finaciare și operaționale ale unei
entităț i pentru a obț ine benefic ii din activitatea ei. Se consideră că există control, atunci când
se deț ine peste 50% din drepturile de vot în conducerea filialelor.
Societatea -mama împreună cu filialele acesteia reprezintă un grup de entităț i.

2. Interesele de participare reprezintă drepturi deținute în capitalul altei societăți
comerciale în scopul obț inerii de venituri financiare, fără intervenția în gestiunea
societăților la care sunt deț inute titlurile.
Deținerea unei părț i din capitalul unei alt e entit ăți se presupune că reprezintă interes de
participare, atunci când depășeș te un procentaj de 20%.

3. Creanț ele imobilizate sunt reprezentate de:
– sumele datorate de filiale, care sun t împrumuturile acordate entităților de la care s -au
achiziț ionat titl uri sau interese de participare , sub forma de aju toare financiare;
– împrumuturile acordate pe termen lung, care sunt sume de bani acordate terț ilor pe
baza unor contracte de împrumut, pentru obținerea de d obânzi;
– creanț ele aferente contractelor de leasing f inanciar;
– alte creanțe i mobilizate: garanț ii, depozite bancare, cauțiuni etc;
– dobânzi aferente creanț elor imobilizate.
Imobiliză rile financiare re cunoscute ca active se evaluează la costul de ach iziție sau la
valoarea det ermintă prin contractul de dobân dire a acestora.

„Imobilizările financiare se prezintă în bilanț la valoarea de intrare , mai puțin ajustă rile
cumulate pentru pierderea de valoare.

9
Cheltu ielile accesorii privind achiziț ionarea imob ilizărilor financiare se înregistrează
direct în cheltu ielile de exploatare ale exerciț iului financiar. ”

”
1.2. Evaluarea activelor imobilizate

„În funcți e de regulile generale de evaluare și de momentul evaluă rii, activele
imobilizate se evaluaează la urmatoarele valori: valoarea de intrare, de inventar, contabilă
netă, bilanțieră , reziduală .
a) Valoarea de intrare sau contabilă se determină în funcție de modul de dobândire ,
astfel :
– imobiliză rile procurate cu titlu oneros se evaluaează la cost de achiziț ie;
– imobilizările obținute din producție proprie se evaluează la c ost de producț ie;
– imobiliză rile aduse ca aport la capitalul social se evaluează la valoarea de aport;
– imobiliză rile primite gratuit se evaluează la valoarea justă, care reprezintă suma pentru
care un activ ar putea fi schimbat în cadrul unei tranzacț ii, cu prețul determinat în mod
obiectiv.
b) Valoarea de inventar
Evaluarea activelor imobilizate la inventar iere se face la valoarea actuală , denumită ș i
valoare de inventar, care este stabilită în funcț ie de utilitatea bunului, starea acestuia și prețul
pieței.
c) Valoarea contabilă netă
Valoarea contabilă netă sau valoarea ramasă se calculează prin deducerea din
ajustarile, echivalentul valoric al deprecierilor sau pierderilor de valoare reversibile a
imobiliză rilor.
d) Valoarea bilanțieră
La închiderea exercițiului fi nanciar se compară valoarea contabilă sau contabilă netă
cu valoarea actuală cu ocazia inventarierii. În urma acestei comparații rezultă două situaț ii:

1. când valoarea de inventar este m ai mare decât valoarea contabilă netă se obț ine un
plus de valoare, care, potrivit principiul ui prudenț ei, nu se înregistrează în
contabilitate;

2. când va loarea de inventar este mai mică decât valoarea contabilă netă se obține un
minus de valoare, care se înregistrează în contabilitate astfel:
– sub forma unei amortiză ri suplime ntare, când deprecier ea este ireversibilă (uzura
fizica sau morală )
– prin ajustă ri pentru pierdere de valoare, când deprecierea este reversibil ă (scăderea
cotațiilor la bursă , diminuarea preț urilor, scăderea cursului valutar , etc.)

e) Valoarea reziduală
Valo area reziduală reprezi ntă valoarea netă pe care o entitate estimează să o obțină
prin cedarea unui activ la încheierea duratei sale de utilizare, după deduc erea cheltuielilor
aferente cedă rii. În cazul casă rii, valoarea reziduală reprezintă diferența dintre valoarea
materialelor si pieselor recuperate ș i cheltuielil e efectuate în vederea dezmembră rii.”

10
1.3. Amortizarea imobilizărilor

„Amortizare a reprezintă expresia valorică a uzurii care se include în mod eșalonat în
cheltuieli.

A. Amortizarea imobiliză rilor necorporale

Imobilizările necorporale se amortizează în sistem liniar, într-o perioadă de 5 ani sau pe
timpul perioadei de utilizare.
Pentru activele ne corporale, amortizarea calculată prin metoda liniară se include în
cheltuielile de exploatare, fiind deductibilă numai d aca este o cheltuială aferentă realiză rii
profitului.
Amortizarea reprezinta alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe intreaga
sa durata de viață .

Metodele de amortizare sunt:

– Amortizarea liniară presupune repartiza rea uniformă a valorii de intrare a
imobilizărilor pe toată durata de funcț ionare a acestora.
– Amortizarea degresivă presupune multiplicar ea cotelor de amortizare liniară cu
coeficienții prevazuț i de lege.

Coeficienț ii degresivi sunt:
– 1,5 pentru o durată d e viață de 2-5 ani
– 2 pentru o durată de viață de 5-10 ani
– 2,5 pentru o durată de viață mai mare de 10 ani.

– Amortizarea accelerată presupune aplicarea în primul an a unei norme de amortizare
de 50% , iar în următorii ani se aplică amotizarea liniară cu norm e egale.

De regulă , fondul comercial nu se amortizează. Dacă se constată o depreciere irever sibilă ,
acesta poate fi amortizat. ”

B. Amortizarea imobiliză rilor corporale

„Imobilizările corporale îș i pierd treptat o part e din valoarea lor de întrebuinț are ca urmare
a folosirii lor, a acțiunii agenț ilor naturali, a progresului tehnic.
Amortizarea imobiliz ărilor corporale se calculează , pe bază unui plan de amortizare , din
luna urm atoare punerii acestora în funcțiune și până la recuperarea integrală a valorii de
intrare.
Amortizarea imobiliză rilor corporale concesionate, închiriate sau în locați e de gestiune se
calculez ă și se înregistrează în continuare de către proprietarul acestora.
Amort izarea cheltuielilor de investiții efectuate la mijloacele fixe concesion ate, închiriate,
luate în locație de gestiune , se calculeză de către cel care a efectuat investiț ia, pe perioada sau
pe durata normală de utilizare, după caz.
Nu se supun amortiză rii: terenurile, lacurile, bălțile ș i iazurile, care nu sunt rezultatul unei
investiț ii, tablourile și operele de artă , bunurile din domeniul public finanț ate din surse

11
bugetare, casele de odihnă proprii, locuinț ele de protocol, navele aeronavale, altele decât cele
utilizate în scopul realiză rii veniturilor, orice alt mijloc fix ca re nu îș i pierde valoarea în timp
datorită folosirii.
În cazul imobilizărilor corporale achiziț ionate, care au durată normală de utilizare
expirată , valoarea de intrare (costul de achiziț ie) se va recupera pe o perioadă stabil ită de
către o comisie tehni că.
Duratele normale de u tilizare corespund în principiu , cu duratele economice de utilizare,
în cadrul cărora veniturile obținute din utilizarea imobiliză rilor corporale sunt mai mari decâ t
cheltuielile necesare pentru funcționare , întreținere ș i reparare . De aceea, durata normală de
utilizare depinde și de mediul în care imobilizările corporale sunt exploatate ș i care poate fi
normal , ușor corozi , puternic coroziv.

Regimuri de amortizare

„Entitățile economice iși amortizează imobilizăr ile co rporale utilizând unul din
urmă toarele regimuri de amortizare: Amortizarea liniară se realizează prin includerea în
cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite prop orțional cu duratele de utilizar e ale
imobiliză rilor corporale.
Amortizarea liniară se calculează prin aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea de
intrare a imobiliză rilor corporale ”
– Cota anuală de amortizare liniară se calculează prin divizarea numărului 100 la durata
normală de utilizare.
În cazul constucțiilor se aplică în mod obl igatoriu regimul de amortizare liniară.
De asemenea se amortizeză liniar, pe o perioadă de 10 ani, cheltuielile de investiții pentru
amenajarea terenurilor.
Amortizarea liniară reprezintă regimul clasic, tradițional, fiind cel mai simplu de
utilizat, însă nu ține seamă de influența uzurii morale, care duce la întocmirea activelor într -un
interval de timp scurt.
Amortizarea degresivă presupune o amortizare mai accentuată a imobilizărilor
corporale în primii ani de la punerea în funcțiune. Utilizarea acestu i regim de amortizare
presupune calcularea cotei de amortizare degresivă prin multiplicarea cotei de amortizare
liniară cu unul din coeficienții următori:
– 1,5 pentru o durată de viață de 2 -5 ani
– 2 pentru o durată de viață de 5 -10 ani
– 2,5 pentru o dur ată de viață mai mare de 10 ani.
Amortizarea accelerată constă în primul an de funcționare , în cheltuieli le de exploatare
a unei amortizări în cota de 50% din valoarea de intrare .
Amortizările anuale pentru exercițiile financiare urmat oare sunt calculate d upă
sistemul liniar , prin divizarea valori ră mase la n umarul de ani de utilizare ramaș i.
Amortizarea degresivă și accelerată au avantajul că atenuează influenț a uzurii morale,
datorită faptului că prin aceste metode se recuperează într-un interval de timp mai scurt un
cuantum mai mare din valoarea de intrare a imobiliză rilor corporale. Aceste două regimuri
produc și un avantaj fiscal , prin amânarea la plată a impozitului pe profit, corespunzător
creșterii cheltuielilor privind a mortizarea î n prim ii ani de u tilizare a imobilizăr ilor corporale.
Utilizarea regimurilor de amortizare se aprobă de catre Consiliul de Administrație al
entităț ii economice. Pentru fiecare imobilizare corporală intrată in patrimoniu entităț ile
economice vo r întocm i un plan de amortiza re, în care se vor determina cu anticipație
amortizarea anuală (anuitatea) și valoarea contabilă netă sau ramasă la sfârșitul fiecărui an de
funcți onare, luându -se în calcul valoarea contabilă , durata de utilizare ș i regimul de
amortizare ales.

12
Metoda an alitică presupune calculul amortismentului p e fiecare categorie de
imobiliză ri corporale in parte.
Acest calcul se realizează cu ajutorul normelor analitice de amortizare. Folosirea
metodelor analitice presup une determinarea altor imobilizări corporale nea mortizate încă
adică aflate î n cadrul duratelor normale de funcționare și a altor imobiliză ri corporale complet
amortizate , dar ținute în funcțiune. Această delimitare se face la sfârș itul anului anterior prin
inventariere. Metoda analitică solicită luarea în considerare a tuturor situațiilor concrete în
care se află alte imobilizări corporale ale unităț ii, de aceea se cere un volum de calcule
consistent și nu se poate realiza decât în condițiile prelucră rii automate a datelor.
Metoda globală, simplifică mu lt operațiile de planificare și sporeș te operativitate a
muncii folosindu -se mai ales î n absența prelucră rii automate a datelor. Luând î n considerare
cel mai simplu regim de amortizare, regimul proporțional, prin această metodă amortismentul
total, pe unita te, se determină printr -un singur calcul cu relația :

A=Vt x Nu/100 unde :

Vt= Valoarea medie anuală totală de amortizare

Nu= Norma unică de amortizare

Amortizarea imobilizarilor financiare

Imobilizarile financiare nu se amortizeaza pentru ca nu sufera deprecieri ireversibile.

C. Amortizarea imobilizarilor financiare
Imobiliză rile financi are nu se amortizează pentru că nu suferă deprecieri ireversibile. ”

1.4. Organizarea documentației primare și a evidenței

„Organizarea rațională a evi denței operative și a contabilităț ii analitice a activelor
imobilizate trebuie să fie concepută astfel încât să permită consemnarea completă și la timp a
tuturor operațiunilor privind miș carea activelor imobilizate: intrări, deprecieri, ieșiri,
închirieri , etc. Documentele de e vidență utilizate depi nd atât de natura acestor operaț iuni, cât
și de categoria de acti ve imobilizate la care se referă .
Contabilitatea imobilizărilor se ține pe categorii și pe fiecare obiect de evidență în
parte.
Contabilitatea se caracterizează prin fun damentarea ș i justificarea date lor pe baza de
acte scrise. După ce au fost consem nate în documente scrise, operaț iile econo mico -financiare
se înregistrează în conturi. Nici o operație economică nu se înregistrează în contabilitate fără a
avea la bază docum ente justificative.
În activ elementele su nt prezentate de la cele mai puțin lichide (imobiliză ri
necorporale) ca tre cele lichide (disponibilitățile băneșt i).
Evaluarea este un procedeu folosit în contabilitate pentru a estima ș i aprecia nivelul
valoric al elemntelor de active și de pasiv . Evaluarea se realizează la patru momente ale

13
parcursului economic: la intrarea elementelor patrimoniale, la ieș irea elementelor, la
inventariere și la închiderea exerciț iului financiar.
Prin evaluare contabilă se înțelege măsurarea mărimii existențelor și mișcă rii activelor
imobilizate în expresie valorică, la reflectarea în conturi a modificării imobilizării pe care le
evidențiază. Elementul de referință hotarâtor în evaluarea elementelor p atrimoniale este
momentul evaluă rii. În general, evaluarea economică a întreprinderii este necesară în
urmatoarele situaț ii:

· în tranzacțiile comerciale;
· când se produc schimbări în mărimea și structura capitalului;
· î n acț iuni juridice cu scop patrimonial;
· în cazul un or dezvoltări externe, fuziune;
· în evaluarea anuală a patrimoniului societății comerciale.

Metodele de evaluare a doptate de unitatea patrimonială trebuie sa fie aceleaș i în tot
cursul exercițiului, precum și de la un exerciț iu la altul.
Reevaluarea imobiliză rilor cor porale se face la valoarea justă de la data bilanț ului.
Reevaluarea reprezintă înlocuire a valorii nete cu valoarea justă , ținând -se seamă de inflaț ie,
utilitatea bunului, starea acestuia și de prețul pieței. Reev aluarea imobilizărilor corporale se
efectuează de către evaluatori autorizați sau de către specialiști din cadrul entităț ii, cu
pregatire tehnică in domeniu.
Operaț iile privind reevaluarea imobiliză rilor corporale se înregistrează în contabilitate
folosind u-se, în principal, două metode:
1. Metoda valorii brute – potrivit căreia se reevaluează simultan atât valoarea brută a
imobiliză rilor corporale, cât și amortizarea cumulată ;
2. Metoda valorii nete -care presupune e liminarea din valoarea contabilă brută a
imobil izării corporale, cât și a ajustă rilor pentru depreciere.
Reevaluă rile trebuie facute cu suficientă regularitate, astfel incât valoarea contabilă să nu
sufere în mod semnific ativ de cea care ar fi stabilită folosind valoarea justă la data bilanț ului.
Activele care fac parte din aceeași clasă de imobiliză ri corporale: terenuri, clădiri, mașini ș i
echipamente , etc. trebuie să fie reevaluate simultan, pentru a se evita reevaluarea s electivă și
raportarea în situaț iile financiare anuale a unor sume care sunt o combinaț ie de valori
calculate la date diferite.
Plusvaloarea care rezultă din compararea val orii juste cu valoarea contabilă netă este
tratată ca o creș tere a rezervei din reevaluare. Dacă rezultatul reevaluarii reprezintă o
descreș tere a valorii contabi le nete, atunci aceasta se tratează ca o diminuare a rezervei din
reevaluare.
Surplusul din reevaluare se c apitalizează prin transferal direct în reserve, fie la scoaterea
din evidenta a activului penrtu care s -a construit rezerva din reevaluare, fie pe ma sură ce
activul este folosit de entitate. În cazul din urmă , valoare a rezervei transferate este egală cu
diferența dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluat e și valoarea calculate
pe baza costului iniț ial al activului.
Bilanțul este documetul de sinteză prin care se prezintă elementele de activ , datorii și
capital propriu ale entității la sfârșitul exerciț iului financiar , precum și în celelalte situaț ii
prevazute de lege. Acesta se întocmește la entitățile care au obligația să elabore ze Situaț iile
financiare anuale.
Inventarierea reprezintă ansamblul operațiunilor prin care se constată la un moment dat
existenț a elementelor de activ si de pasiv, cu exprimare în etalon cantitativ – valoric sau numai
valoric. Documentul cu care se înreg istrează operațiunea se numeș te registru – inventar.

14
Registru – inventa r este un document obligatoriu și se întocmeș te la încep utul activităț ii, la
sfârșitul exerciț iului financiar sau cu ocazia încetării activităț ii, pe baza datelor din listele de
inventa riere, situații analitice ș i procesul verbal de inventariere.
Notele explicative reprezintă un set de componente ale Situaț iilor Financiare anuale care
detaliază,suplimentează și comentează informaț iile prevazute în celelalte structuri al e
documentului unitar de sinteză .
Notă explicativă este un document de sinteză obligatoriu pentru toate entitățile , indiferent
de categoria de Situație Financiară pe care le întocmesc.
Activele imobilizate prezintă elementele de structură , valoarea bruta ș i ajustă ri, pentru
fiecare element de imobilizare. Ajustă rile pentru dep reciere sunt specifice imobiliză rilor
necorporale.
Formularul Situaț ia activelor imobilizate cuprinde date referi toare la elementele de
imobilizări , pentru care se determină la nivelul valorii brute , urmatoarele structuri de calcul:
sold iniț ial, reduceri, creșteri, sold final.
Formularul Situația amortiză rii activelor imobilizate este o continuare a formularului
Situația activelor imobilizate ș i cuprinde date referi toare la elementele de imobilizări , pentru
care se determină nivelul amortiză rii, pentru urmatoarele structuri de calcul: sold iniț ial, plus
amortizarea înregistrată în cursul anului,minus amortizare a în cursul anului, rezultă valoarea
amortizării la sfârș itul anului. ”

1.4.1. Documentele privind intrarea în gestiune a activelor imobilizate

„Documentele care stau l a baza intrări imobiliză rilor necorporale în unitate sunt:
– cumparare: factură ; contract de vânzare -cumparare; proces verbal de recepț ie
– producț ie proprie: proiecte pen tru studii și cercetă ri; deviz pentru lucră ri executate,
proces verbal de recepț ie.
– aport social în natură : act constitutiv; expertiză tehnică ; decla rație de subscriere,
proces verbal de recepț ie.
– donaț ie: proces verbal de predare -primire.
– plusuri la inven tariere: proces verbal de inventariere.
– concesionare, locaț ie de gestiune, închiriere: contract de concesiune, locaț ie de
gestiune, închiriere, caiet de sarcini al concesiunii, proces verbal de recepț ie.

Documentele care stau la baza intrări imobiliză rilor corporale în unitate sunt:
– producț ie proprie: bon de consum; fișă limită de consum; factu ră; stat de salarii; deviz
de lucră ri; proces verbal privind producția neterminată .
– realizate de către terț i: factură ; proces verbal de recepț ie

Documentele care st au la baza intrăr i imobiliză rilor financiare în unitate sunt:
– achiziț ionare: ordin privind cumpă rarea titlurilor de valoare, contract de vânzare –
cumpă rare, oferta publică de vânzare a acț iunilor, prospectul de vânzare a acț iunilor
– achiziț ionate si achitate : ordin de plată ; bilet la ordin; cec; chitanță
– aport social: act constitutiv; raport de evaluare ”

15
1.4.2. Documentele privind ieș irea din gestiune a activelor imobilizate

„Documentele care stau la baza ieș irilor mijloacelor fixe din unitate sunt:
– casare: proces verbal de scoatere din funcț iune
– vânzare: factură ; proces verbal de vânzare -cumpă rare, raport de evaluare
– retrase de către asociaț i: cerere de retragere; proces verbal de predare -primire.
– donaț ie: proces verbal de predare -primire
– concesionare, locaț ie de gestiune, închiriere: contract ce concesionare, locaț ie de
gestiune, închiriere.
– situații excepț ionale (calamităț i, furt, etc): contract de asigurare.

Documentele care stau la baza ieșirilor imobilizărilor necorporale și în curs de
execuție din gestiun ea unităț ii sunt:
– transferarea la imob ilizări necorporale sau corporale: proces verbal de recepț ie

Documentele care stau la baza ieșirilor imobiliză rilor financiare din gestiunea unităț ii
sunt:
– vânzare: ordin de vânzare a titlurilor, ordin de plata , cec, bilet la ordin, chitanță .”

1.5. Norme privind imobilizările

„Lege a nr.82/1991, a contabilitatii – republicată si actualizată 2017 precizează
următoarele aspecte cu privire la imobilizări:
 Active imobilizate înseamnă activele care sunt destinate să serveas că o perioadă
îndelungată activitățile entității, respectiv mai mare de un an.
 Costul de producție sau de prelucrare al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe
aferente producției, și anume: materiale directe, energie consumată în scopuri
tehnologice, manoperă directă și alte cheltuieli directe de producție, costul proiectării
produselor, precum și cota cheltuielilor indirecte de producție alocată în mod rațional
ca fiind legată de fabricația acestora.
 Evaluarea imobilizărilor corporale și necorporale, cu ocazia inventarierii, se face la
valoarea de inventar, stabilită de comisia de inventariere sau de evaluatori autorizați,
potrivit legii. Fac obiectul evaluării și imobilizările în curs de execuție.
 Corectarea valorii imobilizărilor necorporale și corpo rale și aducerea lor la nivelul
valorii de inventar se efectuează, în funcție de tipul de depreciere existentă, fie prin
înregistrarea unei amortizări suplimentare, în cazul în care se constată o depreciere
ireversibilă, fie prin constituirea sau supliment area ajustărilor pentru depreciere, în
cazul în care se constată o depreciere reversibilă a acestora.
 În cazul imobilizărilor corporale și necorporale, la determinarea pierderilor din
depreciere, evaluatorii autorizați, potrivit legii, sau personalul entit ății pot utiliza
diferite metode de evaluare (de exemplu: metode bazate pe fluxuri de numerar).

16
 Pentru a stabili dacă există deprecieri ale imobilizărilor corporale și necorporale, în
afara constatării faptice cu ocazia inventarierii, pot fi luate în consi derare surse externe
și interne de informații.
 Evaluarea imobilizărilor corporale la data bilanțului se efectuează la cost, mai puțin
amortizarea și ajustările cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluată, aceasta
fiind valoarea justă la data reeval uării, mai puțin orice amortizare cumulată și orice
pierderi din depreciere cumulate.

1.6. Modalități de perfecționare a conținutului situațiilor financiare

„Prezentăm în continuare câteva modalități de perfecționare a conținutului și calității
informațiilor cuprinse în situațiile financiare.
În primul rând, este absolut necesar ca utilizatorii informațiilor contabile să
beneficieze și de informații previzionale, având în vedere că informațiile conținute în situațiile
financiare se referă la trecut, iar decizi ile utilizatorilor au în vedere viitorul.
Informațiile previzionale pot fi prezentate sub forma bugetelor sau a previziunilor.
Prin bugetare, firma își planifică activitatea, iar previziunile se refer ă la estimările pe care le
face firma vizavi de ceea ce este cel mai probabil să aibă loc. Întrebarea care se pune este dacă
furnizarea unor informații previzionale ar trebui normalizată sau poate să fie facultativă?
Obligativitatea furnizării informațiilor previzionale ar asigura comparabilitatea între
firme, dar în același timp ar comporta și o serie de riscuri, în sensul că ar putea afecta
confidențialitatea unor informații, generând dezavantaje co mpetitive sau, uneori, având în
vedere perioada pentru care se face previziunea, aceasta ar putea fi afectată de o lipsă de
acuratețe, care conduce implicit la o informație mai puț in credibilă. Cu toate acestea,
normalizarea furnizării informațiilor previzionale rămâne o cale de îmbunătățire a ofertei de
informații contabile, care trebuie să aibă la bază profesionali smul și responsabilitatea
emitenților.
Deși și -a făcut simțită prezența în cazul grupurilor de întreprinderi, întocmirea unui
tablou al fluxurilor de trezorerie este tot mai mult necesară. Rezultatul contabil furnizat de
contul de profit și pierdere nu sat isface nevoile informaționale ale utilizatorilor, având în
vedere subiectivismul în determinarea acestuia. În acest context, este nevoie de un indicator
care să reflecte în mod clar cash -flow-ul firmei, indicator obiectiv și care nu ține cont de
anumite de formări, cum sunt cele la care este supus rezultatul contabil. Dacă întocmirea
tabloului fluxurilor de trezorerie este obligatorie pentru întreprinderile care aplică
reglementările contabile armonizate cu normele internaționale, pentru celelalte categorii de
întreprinderi era facultativă, iar o dată cu modificarea și republicarea Legii contabilității (în
2005) nu mai apare această mențiune.
Rapoartele financiare ar trebui să conțină și informații speciale pentru salariați, care să
fie conținute într -un așa numit bilanț social. Sunt țări în care se cere întocmirea unui bilanț
social de către anumite întreprinderi (de exemplu, în Franța). În afară de informații
cantitative, salariații au nevoie și de informații care să vizeze educația și experiența forței de
muncă, relațiile de colectiv, siguranța locurilor de muncă etc.; toate aceste nevoi și -au făcut
simțită prezența o dată cu evoluția societății în ansamblul ei.
Pentru ameliorarea calității informațiilor contabile furnizate de către întreprinderi, este
neces ar ca utilizatorii să cunoască și riscurile care planează asupra acesteia. Interesant ar fi
ca firma să fie cea care prezintă o situație a riscurilor pe care le -ar putea întâmpina și a
măsurilor de gestionare a acestora, situație anexată la rapoartele fina nciare.
Pe lângă aceste căi de îmbunătățire a calității informațiilor contabile, și nu în ultimul
rând, orice firmă ar trebui să prezinte o situație generală a acesteia, adică să furnizeze
informații despre profilul activității, locul deținut în sectorul de activitate respectiv, poziția

17
pe piață, responsabilitățile privind mediul înconjurător etc, toate aceste informații fiind
absolut necesare utilizatorilor de informații contabile. ”

Cap. II. Studiu de caz privind informațiile
contabile cu pr ivire la imoblizări la SC SIC PAN
SRL

Prezentare SC SIC PAN SRL

Firma "SC SIC PAN SRL"a fost înființată în anul 2001 și este o societate cu
capital integral privat autohton având ca obiect principal de activitate Cultivarea cerealelor,
exclusiv orezul – cod CAEN 0111, iar ca obiect secundar Fabricarea produselor de morărit –
cod CAEN 0161. De asemenea societate comercializează de pe piața internă produse agricole.
Capitalul social al firmei SC SIC PAN SRL este de l.200 lei, format din 1 2 părți
sociale cu valoarea de 100 lei fiecare, împărțit intre cei doi asociați: Sgaibă Ion – cotă de 50%
și Sgaibă Constantin – cotă de 50%.Administrarea societății este facută de către domnul
Sgaiba Ion.
In prezent SC SIC PAN SRL, lucrează o suprafață d e teren agricol de aprox.
1500 hectare, teren deținut atat în proprietate cât și arendat.
Culturile predominante sunt : grâu, rapiță, orz, floarea soarelui și porumb.
Pentru depozitarea cerealelor, aceasta deține în proprietate depozite modernizate prin f onduri
europene, cu sisteme moderne de aerare, păstrare și conservare. Pentru buna desfășurare a
activității agricole, dar și pentru sporirea productivității în cadrul societății, aceasta a
achiziționat de -a lungul timpului echipamente tehnologice performa nte, mijloace de transport
– cereale, atât cu fonduri proprii, dar și cu sprijin financiar european.
În prezent deține un număr de 44 salariați calificați în agricultură, dar și în
morărit.
Pentru a constata felul în care S.C. SIC PAN SRL s -a dezvoltat de -a lungul
anilor prezentăm pe scurt evoluția cifrei de afaceri realizate de această firmă în ultimii 3 ani:
2014 = 9.837.215lei
2015 = 16.312.615 lei
2016 = 13.775.613 lei
În ceea ce privește princ ipalii furnizori ai SC SIC PAN SRL, aceștia sunt SC
SOLAREX IMPEX SRL – pentru achiziția de tratamente fitosanitare, semințe, SC ARTOIL
SRL – pentru combustibil, SC BIZ SOLUTIONS SRL – achiziția de îngrășăminte, SC MEWI
IMPORT -EXPORT pentru piesele de schi mb.
Principalii clienți ai SC SIC PAN SRL, sunt SC CEREALCOM DOLJ SRL,
SC CARGILL AGRICULTU RA SRL, SC CHS AGRI TRADE, etc.

Modul de organizare a contabilității

18
La S.C. SIC PAN SRL contabilitatea este organizată într -un compartiment
distinct – Departamentul financiar -contabil – condus de către un contabil șef care răspunde
pentru modul de organizare și ținere a contabilității împreună cu persoanele din subordine și
pentru organizarea controlului preventiv și a celui operativ curent asu pra operațiilor
patrimoniale.
S.C. SIC PAN SRL a optat pentru forma de contabilitate “pe jurnale” din
nevoia de a răspunde la volumul mare de operații financiare.
Aceasta asigură înregistrarea operațiilor economice în mod cronologi c și
sistematic, direct din documentele primare și cetralizatoare în jurnal, care constituie
instrumentul de lucru de bază în această formă de înregistrare contabilă

Registre contabile utilizate

Principalele registre ce se folosesc în contabilitatea S.C. SIC PAN SRL sunt:

a) Registrul jurnal – care se întocmește obligatoriu. În acest jurnal se operează
zilnic toate operațiile economice în ordinea efectuării lor. Se completează coloanele acestuia
referitor la:
– ziua înregistrării (data)
– documentul (fel , număr, data)
– explicație
– conturi corespondente debitor/creditor
– sume
Acest registru se numerotează și se șnuruiește.

b) Registrul inventar – document contabil obligatoriu de înregistrare anuală si de
grupare a rezultatelor inventarierii patrimoniul ui. Unitatea îl întocmește la sfârșitul anului pe
baza datelor cuprinse în listele de inventariere a elementelor patrimoniale, prin gruparea
acestora pe conturi sau grupe de conturi. Ca și Registrul – Jurnal are regim de înregistrare la
organele fiscale.

c) Cartea mare – se întocmește la sfârșitul lunii, prin preluarea datelor din fișele
conturilor cu defalcarea pe conturi corespondente. Acest registru se folosește la întocmirea
balanței de verificare.

Contabilitatea imobilizărilor
Este ținută pe urmatoar ele categorii;
– imobilizări necorporale
– imobilizări corporale
Imobilizările corporale au în bilanțul de pe anul 2015 un sold inițial de 2 539 368 lei,
din care:
• Terenuri în valoare de 12 059 lei,
• Construcții în valoare de 446 147 lei, acestea amorti zându -se în cursul anului
în sumă de 210 332 lei,
• Instalații tehnice și mașini în valoare de 2 067 532 lei, amortizarea lor în anul
respectiv fiind în valoare de 990 661 lei
• Alte instalații, utilaje și mobilier: 13 630 lei
Nu s-au constatat minusuri de inventar.

19
În ceea ce privește imobilizările necorporale, acestea fiind formate doar din
cheltuielile de constituire și cele de dezvoltare, având în bilanțul anului 2015 valoarea de 538
lei.

Contabilitatea de venituri, cheltuieli și rezultate.
Veniturile și cheltuielile perioadei raportate sunt contabilizate și reflectate în bilanțul
contabil și anexele acestuia. Din acestea, rezultă că în cursul anului 2015 s -au realizat venituri
de 17.176.218 lei, format din:
• Venituri de exploatare 13. 706.695 lei;
• Venituri financiare 207 lei

Situația cheltuielilor înregistrate, aferente veniturilor pe anul 2015 se prezintă astfel:
– total cheltuieli 13.871.470 lei provenind din:
• Cheltuieli de exploatare 13.706.6 95 lei
• Cheltuieli financiare 164.775 lei

Prin compararea totalului veniturilor realizate cu totalul cheltuielilor efectuate, rezultă
un profit net de 3.033.063 lei.

Întocmirea bilanțului cu întreaga suită de documente de sinteză repr ezintă un proces
complex de agragare a datelor în vederea construirii indicatorilor economico -financiari
privind situația patrimoniului și rezultatele obținute.
Derularea acestui proces se concretizează într -o suită de lucrări, dintre care unele cu
caract er preliminar, iar altele referitoare la redactarea sau completarea propriu -zisă a
bilanțului.

Lucrările preliminare sunt denumite lucrări contabile de închidere a exercițiului, fiind
structurate astfel:

1. Stabilirea balanței conturilor înaint e de inventariere.;
2. Inventarierea generală a patrimoniului.;
3. Contabilitate operațiilor de regularizare privind:
a) Diferențele la inventar;
b) Amortizările;
c) Provizioanele pentru deprecieri;
d) Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli;
e) Difere nțe de conversie și de curs valutar;
f) Delimitarea în timp a veniturilor și cheltuielilor.
4. Stabilirea balanței conturilor după inventariere;
5. Determinarea rezultatului exercițiului;
6. Distribuirea profitului sau finanțarea pierderii;
7. Redactarea b ilanțului contabil.
Balanța de verificare înainte de inventarierea patrimoniului se întocmește pentru
centralizare și controlul exactității datelor înregistrate în conturi.
Controlul datelor înregistrate în conturi a evidențiat daca s -au întocm it
documente justificative pentru toate operațiile economice și s -au înregistrat în contabilitate
toate documentele primare și centralizatoare (control realizat prin punctare) referitoare la
operațiile economice ale întreprinderii care au avut loc în perio ada pentru care se întocmește
bilanțul.
Aspecte depistate cu ocazia acestor verificări:

20
– au fost înregistrate toate facturile de intrare și ieșire în conturile de terți;
– au fost înregistrate toate operațiile de intrări și ieșiri de mijloace fixe pentru
care există documente primare și nu există operații pentru care nu au fost întocmite
documente primare.
– amortizarea mijloacelor fixe s -a înregistrat pe categorii de mijloace fixe în
funcție de gradul de utilizare;
– balanța costurilor înainte de inventar iere poate fi abordată ca un inventar
contabil;
Relațiile de control proprii balanței, sunt cele dintre debitul și creditul
conturilor, înregistrarea cronologică și sistematică, înregistrarea sintetică și analitică.
Dintre acestea, cea care ofera informația de control privind înregistrarea în
conturi a tuturor documentelor justificative, este aceea ca totalul rulajului debitor sau creditor
din balanță trebuie să fie egal cu totalul rulajului calculat în registrul jurnal general.
Inventarierea generală a patrimoniulu i

Aceasta reprezintă lucrarea preliminară prin care se stabileș te situația reală a
patrimoniului. Relaț ia proprie inv entarului prin care se determină situația reală a
patrimoniului la un moment dat este dat ă de formula:

SITUAȚIA ACTIVUL DATORII

NETA = INVENTARIAT _ INVENTARIATE

A PATRIMONIULUI LA VALOAREA LA VALOAREA

ACTUALĂ ACTUALĂ

Pregatirea inventarierii.
Scopul principal al inventarierii îl constituie stabilirea situaț iei reale a
patrimoniului S. C. SIC PAN S.R .L. având î n vedere toate e lementele patrimoniale, precum și
bunurile obținute cu orice titlu, aparținâ nd alto r persoane fizice sau juridice.
Prin inventariere se constată existența fizică a tuturor elementelor patrimoniale de
activ și de pasiv, din punct de vedere cantitativ și valoric sau numai valoric (în cazul
gestiunilor cu evidența global valorică) în cadrul unității.
Pregatirea inve ntarierii cuprinde o serie de măsuri premergă toare inventarierii propriu
zise care au menirea de a asigura reușita deplină , potrivit l egii, a inventarierii ce urmează a se
efectua. Unele din aceste măsuri sunt de natură organizatorică și se referă la: stabili rea
obiectivului inventarierii ș i sferei de c uprindere; numirea prin dispoziț ie scrisă a
conducătorului unității, la propunerea conducă torului compartimentului financiar ș i a comisiei
de inventariere. Î n decizia de numire a c omisiei de inventariere se arată obligatoriu:
– component a; responsabilul comisiei, modul de organizar e a inventarier ii (pe secții,
subunităț i, depozite), data de începere a operațiilor.
– instruirea, supravegherea ș i control ul modului de efectuare a operațiilor de
inventariere de că tre conducatorul compa rtimentului financiar -contabil.
– sortarea ș i gruparea bunurilor supus e inventarierii , separarea valorilor materiale în
stare bună de cele degradate, a celor proprii de cele primite în custodie sau spre prelucrare.
– verificarea metodologică a instrumentelor și aparatelor de măsurat ș i cântărit ce vor fi
folosite în cursul inventarie rii.
Atribuț ii ale com isiei centrale de in ventariere în cadru l S.C. SIC PAN SRL.
– Coord onează și centralizează activităț ile subcomisiilor de inventariere.

21
– Arbitrează eventualele diferențe î ntre subcomi siile de inventariere ș i persoanele
gestionare pe l inie de acordare de perisabilită tii, compensări de p lusuri și minusuri în
condițiile î ndeplinirii cumula tive a urmatoarelor: plusurile ș i minusu rile numai la sorturile
aceleiaș i grupe de produse, plusurile și minusurile să fie produse în gestiune de către acele iași
persoane responsabile, lipsa și plusul să se producă în aceeași perioadă gestionară, egalitatea
cantitativă între plusuri și minusuri se obț ine prin eliminarea din calcul a cantităților ce
depăș esc egalitatea, diferențele valorice se stabilesc î ntre totalul valorii sorturilor constatate în
plus și totalul valorii constatate în minus din cadrul acele iași compensări fără a se dim inua
valoric patrimoniul societății.
– Aprobă propunerile subcomisiilor de inventariere de recup erare a minusurilor
constatate în condițiile legii.
Printre măsurile premergătoare de natură contabilă se înscriu: î ntocmirea de
documente j ustificarive pentru toate operațiile economice și înregistrarea lor î n contabi litate,
stabilirea soldului scriptic a tuturor gestiunilor de valori materiale.

Întocmirea balanței și încheierea exerciț iului financiar

După înregistrarea î n conturi a sumel or corespunzatoare pentru operaț iunile de
regularizare, se întocmește balanț a contu rilor după inventariere, document pe baza căruia se
întocmește bilanțul conta bil.

Determinarea rezultatului cu ajutorul contului de profit si pierdere

Pe lângă determinarea lunară, globală a rezultatului se impune ș i o reflectare
centr alizată pe un exercițiu financiar anuală acestuia.
Bilanțul reflectă rezultatul î ntreprinderii (so ldul contului 121), dar nu oferă
cunoașterea operaț iilor care au permis, au condus la constituirea lui.
Pentru a obține aceste informaț ii contab ilitatea utilizează contul de profit și pierdere
care recapitulează operațiile ce au influențat rezultatul final.
Rezultatul exercițiului est e constituit din:
– Operaț ii provenind din activitatea normală a întreprinderii;
– Operații excepționale care nu intră direct în cadrul activităț ii normale.
Contul de profit ș i pierdere este un tablou al veniturilor ș i cheltuielilor unei perioade
având ca sold rezultat ul net. Acesta este determinat în cascadă pe urmatoarel e nivele:
rezultatul curent (alcă tuit din rezultatul din exploatare ș i rezultat ul financiar); rezultatul
excepțional ș i impozitul pe profit.
Veniturile și cheltuielile clasificate după natură sunt prezentate sub formă de listă cu
date comparat ive pentru exercițiul încheiat ș i cel precedent.
Întocmirea contului de profit și pierdere se realizează plecând de la soldurile cl aselor 6
si 7 din ultima balanță de verificare sintetică.
Ordinea posturilor contului de profit ș i perdere nu c oincide cu cea a simbolurilor din
Planul de c onturi. Acestea sunt regrupate î n rubrici semnificative: venituri din exploatare,
cheltuieli pentru exploatare, rezultatul din exploatare, etc.
Contul de profit și pierdere , ca și bilanț ul se poate întocmi î ntr-o formă de zvoltată sau
simplificata, în funcție de mărimea î ntreprinderii.

Redactarea si certificarea bilantului contabil

Bilanț ul contabil propriu -zis poate fi prezent at ca un tablou, care cuprinde în formă
sintetizata și î n expresie valorica, mijloacele economice patrimoniale, sursele de co nstituire

22
ale acestora, precum ș i rezu ltatele financiare ale activităț ii unui agent economic la un moment
dat.
Dat fiind că în bilanț se prezintă aceleasi elemente ale capitalului, pe de o parte sub
aspectul componenț ei – activ -, iar pe de al ta parte sub aspectul provenienței -pasiv – rezultă că
obligatoriu, suma totală a activului tre buie să fie egală cu suma pasivului.
Bilanțul, cu cele două părți egale între ele, -activul ș i pasivul – este un model eco nomic
ideal, care se completează pe bază de reguli precise, ce se pot observa din însăș i tehnica de
completare.
Prima co nstatare, ce se desprinde din cercetarea schemei de bilanț, se referă la
caracterul său atotcuprinză tor patrimonia l și total cunoscut, î n grupe diferite de deta liere
conform unui scop informaț ional prestabilit.
În acest fel, p atrimoniu este sistematizat după componența ș i participarea sa la
procesul economic, inclusiv obligațiile corespunză toare, totul fi nalizat î n rez ultatele
economice ale activității desfășurate și concretizate, în final, î n profit sau pierdere.
Altă constatare se referă la modul de evaluare a mijloacelor, r esurselor prezentate prin
bilanț la costul efectiv al acestora. Poti vit acestui principiu, indif erent de valorile la care sunt
înregi strate mijloacele patrimoniale în evidența curent ă, ele trebuie să fie reflectate în diferite
posturi ale bilanțului numai dacă sistemu l de contabilitate este corect ș i judicios organizat.
Această cerință presupune că, atunci când derularea operațională a proceselor sau
tehnicilor de înregistrare impun ca evidență mijloacelor patrimoniale să se țină la alte prețuri,
diferențele să se evidenț ieze separat.
În final, constatăm că fiecărui post din bilanț î i corespunde un cont din contabilitatea
curentă, astfel că majoritatea soldurilor debitoare sau creditoare a le conturilor, se trec in bilanț
preluate direct din conturi. Dar, respectarea regulilor de reflectare patrimonială prin bilanț,
impune și o serie de prelucrări ale soldurilor și conturilor, de genul cumulărilor, defalcărilor,
translocă rilor, etc.
Cerințele evaluării mijloacelor și surselor, ca ș i caracterul foarte omogen al diverselor
categor ii de mijloace sau surse, atrag după sine cumularea aritmetică a soldului mai multor
conturi. În acest proces se produc și translocări de conturi în sensul că, deși ele ar trebui
trecute după sold în pasivul bila nțului, se trec la activ, reflectâ nd prin sc ădere un anume post
de baza. Menținând relaț ia “activ = pasiv”, ca re constituie o regulă a egalităț ii, un post poate fi
trecut din stânga î n dreapta și invers a egalităț ii, dar schimbandu -i semnul algebric.
Există și cazuri, câ nd este necesar ca soldul unor conturi sintetice să se defalce pe
conturi analitice corespunzatoare lor, fapt p entru care, deseori, se apelează nu numai la
conturile sintetice din balanță, ci și la evidența analitică , prin a ceasta imbogaț indu-se
capacitatea de informare a bilanț ului.
Întocmirea corectă a bilanțului, respectâ ndu-se toate principii le metodologice impuse
de cerințele practice ș i regulile generale de organizare financiar -contabila, fac din acest
docu ment o bogată sursa de informații pentru analiză și controlul situaț iei economic e generale
a regiei sau societă ții comerc iale pentru verificarea respectării legislației fiscale și bugetare,
dar și pentru fundamentarea hotărârilor adună rii generale sau cons iliului de administraț ie, cu
privire la o rientarea producției, a activității comerciale, a relaț iilor financi are, etc., ca pre mise
ale ridicării competitivității și creș terii continue a profitului.

Analiza imobilizărilor și interpretări la SC SIC PAN SRL

Imobiliă rile c orporale ale societăț ii sunt d estinate pentru a fi utilizate în cadrul
procesului de producție ș i pentru scopuri administrative. Costul imobiliză rilor corporale
cuprin de costul material elor, manoperă directă și alte cheltuieli direc te de producție, precum

23
și cota ch eltuielilor indirecte de producție alocată în mod rațional, ca fiind legată de fabricația
acestor imobiliză ri.
Cheltuielile cu reparațiile și întreț inerea mijloace lor fixe efe ctuate pentru a menț ine
valoarea activelor im obilizate sunt recunoscute de către societăți în contul de profit ș i pierde re
la data efectuă rii acestora.
Cheltuielile efectuate în scopul îmbunătățirii performanțelor tehnice sunt capitalizate
și amortizate pe perioadă rămasă de amortizare a fiecă rei imobiliză ri corporale.
Cu scopul de a face clară structura imobilizărilor corporale î n totalul a ctivelor de care
dispun societățile aflate în studiu, am întocmit un tabel care să arate clar care este situaț ia
acest ora.
Structura imobiliză rilor corp orale conform datelor din bilanț:

Categoria de active Valoarea Structura in total (%)
Terenuri 6.738.817 34,70%
Construcții 5.182.630 26,68%
Instalații tehnice și mașini 7.473.668 38,48%
Alte instalații, utilaje ș i mobilier 25.331 0,14%

Viteza de rotatie a capitalului fix la societatile studiate

Viteza de rotaț ie = cifra de afaceri/capital fix = 16.312.615 /19.421.584 = 0,84
O cauză a acestei valori atât de scăzute o constituie faptul că cifra de afaceri a scăzut
mai rapid decâ t valoarea capitalului fix sau capi talul fix are o pondere ridicată în totalul
activelor societății (se poate observa acest aspect î n graficul prezentat mai sus) .

Durata in zile a unei rotații la societăț ile studiate

Durata în zile a unei r otații = 365/viteza de rotaț ie = 365/0,84= 434,52 010000002000000300000040000005000000600000070000008000000
Terenuri Construcții Instalații
tehnice și
mașini Alte instalații,
utilaje și
mobilier Structura imobilizărilor corporale la
societatea studiată
Valoarea imobilizărilor

24
Societatea folos ește regimul de amortizare liniar , acesta stabilindu -se prin aplicarea
cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imo biliză rilor corporale.
Amortizarea se calculeaza de la data puneri i în funcțiune până la recuperarea integrală a
valorii de intrare. Mijloacele fixe se amortizează pe durata de utilizare economică estima tă de
către specialiști și este aplicată consecvent.
Terenurile nu sunt supuse amortiză rii. Investiț iile efectuate pent ru amena jarea
terenurilor se recuperează pe calea amortizării, prin includerea î n cheltuielile de exploatare.
Imobilizările corporale în curs de execuție reflectate în bilanț, reprezintă investițiile
neterminate efectuate î n regie proprie. Acestea trec în categoria imobilizărilor finalizate după
recepț ia acestora. Imobilizările în curs nu sunt supuse amortiză rii.

2015 Sold la 01 ian 2015 Sold la 30 dec 2015
Terenuri 5.161.298 6.738.817
Construcții 5.176.734 5.182.630
Instalații tehnice și mașini 4.328.8 53 7.473.668
Alte instalații, utilaje și mobilier 25.331 25.331

Amortizarea aferentă imobiliză rilor corporale în cursul anului 2015 se prezintă astfel:

Construcții 210.332
Instalații tehnice și mașini 990.661
TOTAL AMORTIZARE 1.200.993

Clădirile d in incinta societăț ii au un grad diferit de uzura fizică, în funcție de anul
punerii lor î n func țiune și de lucră rile de mode rnizare la care au fost supuse.
În ultimii ani, reparațiile efectuate asupra clădilrilor principale au vizat atât menținerea
acesto ra în stare de funcționare, cât ș i prin modernizarea lor. În ultima perioadă , societatea a
depu s eforturi deosebite în privința creării de noi capacități de producț ie sau modernizarea
celor existente, cu impact pozitiv asupra calității și productivității, cât și în ceea ce priveș te
reducerea cheltuielilor.
Metoda de amortizare folosită este metoda li niară, pe baza duratelor de viață utile
estimate, din momentul în care sunt puse în funcțiune, în așa fel încât costul să se diminueze
până la valoarea rezidual ă estimată pe durata de funcțiune considerată.
Imobiliză rile c orporale care sunt casate sau vâ ndute sunt eliminate din bilanț împreună
cu amortizarea cumulată corespunzatoare. Orice profit sau pierdere rezultată dintr -o asemenea
operațiune este inclusă în contul de profit și pierdere al societății.
Creșterile din reevaluarea imobiliză rilor corporal e sunt incluse î n capitalurile proprii,
la rezerve din reevaluare, cu excepț ia cazurilor în care o astfel de creștere compensează o
descreștere din reevaluare, în registrată anterior în contul de profit și pierdere, caz în care
creșterea este înregistrată în contul de profit și pierdere la nivelul descreș terii anterioare. O
descreș tere a v alorii contabile a terenurilor și clădirilor este înregistrată în contul de pr ofit ș i
pierdere în măsura în care depășește valoarea, dacă este cazul, a rezervei din reevaluare ,
privind reevaluarea anterioară a activului respectiv.
În cazul vânzării sau casării ulterioare a imobiliză rilor corporale reevalu ate, surplusul
din reevaluar e rămas î n rezervele din ree valuare este transferat direct î n rezultatul reportat. Nu
se face niciun transfer din rezervele din reeval uare la rezultatul reportat decât în cazul î n care
activul este nerecunoscut. Cu toate acestea, o parte din surpl us poate fi transferat pe masură ce
activul este folosit de entitate. În acest caz, valoarea surplusului transferat ar fi diferența dintre

25
amortizarea cumulată pe baz a valorii contabile reevaluate și valoarea amortiză rii calculate pe
baza costului inițial al activu lui.
Mărimea amortismne tului depinde de durata de funcționare considerată, astfel că dacă
duratele sunt mici, rezultă amortismente anuale mari. Nici sporirea amortismentu lui, nici
scăderea lui, deși afectează exact cu aceeași sumă variația prețului, eviden t în sens contrar, nu
se vor regăsi în întregime în sporul de resu rse bănești ale societăț ii (capitalul disponibilizat),
deoarece din sporul de profit se vor plăti și dividende, iar diminuarea de profit atrage ș i
diminuarea dividendelor.
Pentru societate, situația cea mai bună ar fi reprezentată de reducerea duratelor de
funcț ionare, ace asta asigurâ nd per sold o sporire a capitalului disponibilizat apt pentru a fi
reinvestit, chiar daca duce la o diminuare a profitului.
Pentru exemplificare, SC SIC PAN SRL realizează la data de 21.03.2017 o achiziție
intracomunitară a unui mijloc de transport în valoare de 34 225,50 lei, echivalentul a 7 500 de
euro, amortizabil complet în decurs de 4 ani.

CA(%) = 100/4 = 25%

Aa = 25% x 34225,50 = 8 556,375 lei

Tabloul de amortizare a mijlocului de transport în regim liniar se prezintă astfel:

Tablou de amortizare al unei imobilizari corporale – amortizare liniara

Anul Valoarea de intrare a
imobilizării Amortizare
anuală Amortizare
cumulată Valoarea netă
contabilă
2017 34 225,50 8 556,375 8 556,375 25 669,125
2018 34 225,50 8 556,375 17 112,75 17 112,75
2019 34 225,50 8 556,375 25 669,125 8 556,375
2020 34 225,50 8 556,375 34 225,50 0
TOTAL 34 225,50

Sub aspect grafic, datele din tablou se prezina conform grafi cului:

Grafic

26

Valoarea amortizării liniare a unei imoblizări corporale:

Deoarece legislația în domeniul contabilității presupune înregistrarea de venituri și
cheltuieli ș i a balantelor de verificare pe bază lunară, amortizarea anuală calculată se
repartizează lunar astfel:

Amortizare lunară = Amortizare anuala/12, î n, exemplul nostru :

Amortizare lunară = 8 556,375 / 12 = 713,03 lei/luna.

ASPECTE PRACTICE PRIVIND REEVALUAREA

În continuare vom prezenta un raport de evaluarea al unei proprietăți im obiliare,
și anume – un amplasament agro -industrial (baza de depozitare cereale):

Conform instrucțiunilor evaluării menționate în raportul respectiv, evaluatorul SC
DARIAN DRS SA a inspectat în teren și a realizat evaluarea următorului obiectiv:
Proprieta te imobiliară „Baza depozitare cereale”, situa tă în comuna Plenița, jud. Dolj,
compusă din teren intravilan și un număr de 17 construcții.
Aceasta este o fostă fermă zootehnică, renovată total în perioada 2010 -2013 și adaptată
activității de depozitare ce reale.
Dreptul de proprietate aparține SC SIC PAN SRL.
Proprietatea este ipotecată în favoarea BRD GSG. Scopul evaluării, fiind garantare bancară în
favoarea BRD GSG.
Inspecția proprietății a fost realizată de către membru stagiar ANEVAR în prezența unui
reprezentant al proprietarului, în data de 21.04.2015.
În urma aplicării abordărilor descrise în raport s -au obținut următoarele valori:

Abordarea prin venit: Vvenit = 4 554 232 lei (1 027 000 euro)
Abordare prin cost: Vcost = 4 691 153 lei (1 057 875 euro)
0100020003000400050006000700080009000
2017 2018 2019 2020

27
Având în vedere scopul evaluării, precum și celelalte aspecte menționate în raport
referitor la abordarea în evaluare, opinia evaluatorului privind valoarea de piață a proprietății
anterior menționate este:
1 027 000 EUR, echivalent a 4 554 232 LEI, din care valoare teren 38 800 EUR,
echivalent 172 059 LEI.
 Valoarea nu include TVA
 Valoarea opinată este valabilă exclusiv în limita ipotezelor și condițiilor limitative
exprimate în lucrare.
Conform SEV 100 – Cadru General, val oarea de piață este definită astfel: „suma
estimată pentru care un activ ar putea fi schimbat, la data evaluării între un cumpărător
hotărât și un vânzător hotărât, într -o tranzacție nepărtinitoare, după un marketing adecvat
și în care părțile au acționat fiecare în cunoștință de cauză, prudent și fără constrângere.”
Sfera evaluării este limitată de calitatea informațiilor disponibile și oferte cu
proprietățile similare pe piața din zona Olteniei și extins la nivel național. Evaluatorul a
analizat piața loc ală specifică, dar aceasta este inactivă în ultima perioadă, informațiile
privind tranzacții cu astfel de amplasamente fiind foarte puține.
În afară de riscurile specifice pieței imobiliare a „Spațiilor agro -industriale”, pentru
proprietatea evaluată nu ex istă alte riscuri (din punct de vedere al garanției).
Evaluatorul, orientându -se după arhitectura și finisările ineterioare ale construcțiilor
funcționale, poate spune că acestea sunt adecvate doar activtății agro -zootehnice (depozitarr
cereale, creștere animale).
În urma evaluării s -a determinat valoarea totală rotunjită a terenului:
38 800 euro echivalent a 172 059 lei

Capitalizând veniturile anuale rezultă valoarea proprietății alcătuită din teren și
construcții:
Vvenituri = 1 027 000 lei (4 554 232 EUR)

În ceea ce privește deprecierea construcțiilor, stabilirea uzurii fizice a acestora s -a
făcut în paralel cu determinarea ponderii valorii elementului din total valoare clădire și
aplicarea uzurii diferențiat pe element sau grup de elemente asemă nătoare ca structură.
Durate de viață considerate:
 Pentru elemente cu viață scurtă duata de viață a fost considerată de 25 ani (finisaje și
instalații)
 Pentru cele cu durata medie (anvelopa) de 40 ani
 Pentru cele cu durată lungă (structura) de 70 de ani î n cazul construcțiilor
administrative și agricole, 50 de ani în cazul construcțiilor speciale din beton și 20 de
ani pentru cântarul electronic.

Deprecierea externă se datorează unor factori externi proprietății imobiliare cum ar fi
modificarea cererii, u tilizarea proprietății, amplasarea în zonă, urbanismul, finanțarea, etc.

Prin deducerea deprecierilor din costul de înlocuire brut rezultă costul de înlocuire net al
clădirilor și construcțiilor speciale:

Vconstrucții = 4 519 094 lei (1 019 075 EUR)

Prin adăugarea valorii nete a clădirilor și construcțiilor speciale la valoarea terenului,
rezultatul abordării prin cost este (rotunjită):

28
Vcost = 4 691 153 LEI ( 1 057 875 EUR )

În cele din urmă, opinia evaluatorului este că la data evaluării, valoare a de piață a
proprietății este:

1.027.000 EUR, echivalent a 4.554.232 LEI
Din care valoare teren 38.000 EUR, echivalent a 172.059 LEI

Înregistrări contabile cu privire l a imobilizări la SC SIC PAN
SRL

Apl. 1 :
La data 19.01.2017, SC SIC PAN SRL achiziționează un teren în sumă de 425 627 lei,
conform facuturii 04 de la o alta societate. Se realizează înregistrările contabile:

Achiziția terenului:

211 = 404 425 627 lei

a) Achitarea terenului respectiv:

404 = 5121 425 627 lei

Apl. 2:
La data de 29.03.2017, SC SIC PAN achiziționează de la o persoană fizică un teren în
valoare de 38 745 ,34 lei, conform contractului de vânzare nr. 335. Se realizează
înregi strările conta bile:

a) Înregistrarea achiziționarii terenului:

211 = 462 38 745,34 lei

b) Achitarea terenului prin virament bancar:

462 = 5121 38 745,34 lei

Apl. 3
La data 19.01 .2017 SC SIC PAN SRL achiziționează un depozit în valoare de 427 797 lei,
inclusiv TVA, amortizabil in 28 de ani, amortizare liniara. Se vor realiza înregistrările
contabile aferente: (Anexa 4)

29
a) Achiziția depozitului, conform facturii 03/19.01.2017:

% = 404 427 797 lei
212 356 498 lei
4426 71 299 lei

b) Înregistrarea amortizării lunare conform fișei mijlocului fix din 28.02.2017:

CA(%) = 100/28 = 3,57%
Aa = 3,57% x 427797 = 15 272,3529 lei
Al = 15272,3529 /12= 1 272,696075 lei

6812 = 2812 1 272,696075 lei

b) Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)

Apl. 4:
SC SIC PAN SRL achiziționează o pompă sumersib ilă la prețul de 3200 lei, inclusiv
TVA, conform facturii anexate nr 74. (Anexa nr 5)

Conturi debitoare Conturi creditoare Sume

––––––––––––––––––––––––––––– –––––––-

% = 404 „Furnizori de 3200 lei
2131 „Echipamente imobilizari” 2666,67 lei

tehnologice”

4426 „T.V.A.deductibila” 533,33 lei

c) Aparate și instalații de măsurare, control și reglare
d) Mijloace de transport

Apl. 5
SC SIC PAN SRL realizează la data de 21.0 3.2017 o achiziție intracomunitară a unui
mijloc de transport în valoare de 34 225,50 lei, echivalentul a 7 500 de euro, amortizabil
complet în decurs de 4 ani. Se realizează înregistrările contabile privind achiziția, precum
și înregistrarea amortizării l unare. (Anexa nr 6)
a) Înregistrarea achiziției, conform facturii Fb17014r007/21.03.2017:
2133 = 404 34 225,50 lei
b) Înregistrarea TVA -ului:
4426 = 4427 8 214,12 lei
c) Înregistrarea amortizării lunare, conform fișei mijlocului fix din 31.03.2017:
CA(%) = 100/4 = 25%

Aa = 25% x 34225,50 = 8 556,375 lei

Al =8556,375 /12 = 713,03 lei

30
6813 = 2813 713,03 lei

Apl. 6
La data 10 .01.2017 SC SIC PAN SRL hotărăște repararea unui mijloc de transport, din
cauza faptului că acesta nu este folosit exclusiv în scopul realizării de venituri economice,
societatea va deține doar 50% din cheltuială, TVA și amortizare. Pentru a susține aceste a,
avem atașată anexa cu nr 7.
Înregistrările contabile sunt următoarele:
o Se înregistrează cheltuiala deductibilă aferentă reparațiilor:

611 = 401 522,65 lei

• Se înregistrează cheltuiala nededucti bilă aferenta reparațiilor

6581 = 401 522,65 lei

• Înregistrarea TVA –ului conform facturii:

4426 = 401 198,61 lei

• Se înregistrează TVA -ul deductibil aferent chel tuielilor deductibile:

611 = 4426 49,65 lei

• Vom înregistra TVA nedeductibilă aferentă cheltuielii nedeductibile
6581 = 4426 49,65 lei

e) Animale și plantații
f) Mobiler, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și
alte active corporale.