Contabil itatea taxelor generale și locale [625663]

MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL CO NTABILITATE ȘI INFORMATICĂ ECONOMICĂ

Teza de licență
„Contabil itatea taxelor generale și locale ”
(în baza datelor S.R .L. „TANIPANIS ”)

Student: [anonimizat]1602

Coordonator științific:
Chișlaru Angela
grad științific, conf.univ.

Chișinău, 2019 Se admite spre sus ținere
Șef departament
Dolghi Cristina, dr., conf. univ.

________________

2

3

4
CUPRINS
ADNOTARE
LISTA ABREVIERILOR …………………………………………………………………………………….. ……… 5
INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………….. ……………. 6
CAPITOLUL I. NOȚIUNI GENERALE ȘI PRINCIPALELE ACTE NORMATIVE
CU PRIVIRE LA CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU BUGETUL
1.1 Caracteristici ale politici fiscale, sistemul și principiile de impozitare în Repub lica
Moldova …………………………………………………………………………………………………………….. …………. 12
1.2 Baza legislativă privind taxele generale și locale ………………………….. ……………….. 14
1.3 Clasificarea și modul de impunere și percepere a taxelor ………………………….. …….. 18
CAPITOLUL II. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU BUGETU L A
TAXELOR GENERALE ȘI LOCALE
2.1 Contabilitatea decontărilor privind taxele generale ………………………….. …………….. 35
2.2 Contabilitatea decontărilor privind taxele locale ………………………….. ………………… 40
CAPITOLUL III. PREZENTAREA INFO RMAȚIEI PRIV IND TAXELE ȘI
EVAZIUNEA FISCALĂ
3.1 Modul de întocmire și prezentare a rapoartelor fiscale privind taxele generale și
locale …………………………………………. ………………………………….. …………………………………………….. 48
3.2 Clasificarea și efectele evaziuni fiscale ………………………….. ………………………….. … 53
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………………… …………. ………………… …………….. 62
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………….. ……………………….. ……………. 65
ANEXE

5
LISTA ABREVIERILOR
APL – Administrația Public ă Locală
BNM – Banca Națională a Moldovei
BS – Bugetul de Stat
CF – Codul Fiscal
CV – Codul Vamal
FPL – Finanțele Publice Locale
IAS – Standartul Internațional de Contabilitate (l. Engleză)
IFRS – Standa rte Internaționale de Raportare Financiară
IVAO – Impozitul pe venit din activitatea operațională
MF – Ministerul Finanțelor
PIB – Produsul Intern Brut
RM – Republica Moldova
SNC – Standarte Naționale de Contabilitate
SRL – Societate cu răspundere limitată
TVA – Taxa pe valoare adăugată
UE – Uniunea Europeană

6
Introducere
Motto: „A plăti impozite și taxe este o obligație , a plăti puține impozite și taxe este o artă”
Fiscalitatca joacă un rol escențial în e conomia fiecărui stat prin colectarea de resurse
financiare în bugetul statului și prin rolul ei de pîrghie economico -fmanciară cu impact deosebit
asupra mediului socio -economic și desfășurării vieții economice. În același timp, contabilitatea
rămîne princ ipalul furnizor de informații pentru scopuri fiscale, astfel că are loc un proces continuu
de conexiune între cele două domenii.
Studiul contabilității în raport cu fiscalitatea și al interferenței dintre principiile contabile și
cele fiscal -bugetare re prezintă o provocare și necesitate actuală, care este accentuată de impactul
schimbărilor frecvente în domeniul fiscal.
Aceste două domenii – contabilitatea și fiscalitatea -se afiă într -o relație de conexiune, dar și
într-o relație de deconectare, find î ntr-un proces continuu de perfecționare, astfel ca studiul acestora
este de actualitate și utilitate pentru mediul academic.
Disciplina „Contabilitatea impozitelor" reprezinta un studiu al corelației dintre contabilitate și
fiscalitate, find o continuare a cursului „Contabilitatea financiara". Ea se bazează pe un fir de acte
normative referitoare la fiscalitate și contabilitate, ce permit explicarea și insușirea informației
referitoare la modul de calcul, de plată, de declarare si de contabilizare a impoz itelor in cadrul
entităților de orice tip in Republi Moldova (RM).
În dezvoltarea economic ă a Republicii Moldova, obiectivele de baz ă ale fiscalit ății prev ăd
creșterea încasărilor provenite din impozite și taxe pentru fina țarea programelor de stat, dezv oltarea
sferei institu țiilor publice, stimularea dezvolt ării economice a activit ății agenților economici prin
stabilirea, iar uneori, prin reducerea rezonabil ă a cotelor impozitelor sau a taxelor aplicate.
Trecerea la rela țiile economice de pia ță a condi ționat cre șterea rolului și informa ției furnizate
de aceasta, av înd drept obiectiv principal, în asigurarea cu date necesare, utilizatorii de informa ții
atît inte rni, cît și externi. Astfel, situatiile f inanciare ale agen ților economici trebuie s ă dezv ăluie
informa ție contabil ă obiectiv ă, real ă privind situa ția patrimoniului, situa ția financiar ă și rezultatul
financiar. Deci, contabilitatea trebuie s ă asigure corectitudinea calcul ării, achit ării și declararii
impozitelor și taxelor, fara a fi orientat ă spre r ealizarea func țiilor fiscale.
Prin es chivarea de la achitarea taxelor și impozite, conștient sau inconștient, fie care cetățean
fie că este persoană fizică sau juridică aduce un neajuns mare statului. O mare problemă în relațiile
dintre stat și cetățeni es te lipsa încrederii pa rteneriale. Iar p entru buna funcționare a ace stui
mecanism fiecare cetățean trebuie să -și distingă drepturile și obligațiile, cât trebuie să transferăm
statului, ca să p utem cere un mod de trai a pt protejat și susținut prin lege.

7
Actualitatea temei : în condițiile economiei de piață rezultatele activitații oricarei
întreprinderi sunt condiționate de eficacitatea decontărilor cu bugetul. Aces te decontări constituie o
ipoteză importantă în derularea normală a tranzacțiilor întreprinderi lor, asigurînd minimalizarea
riscurilor de insolvabilitate, promovînd tehnici moderne de decontare, contribuind la soluționarea
problemelor interne și la desfă șurarea eficientă a activitații de întreprinzator. În acest context, rolul
contabilitații este semnificativ în luarea deciziilor operaționale și pe termen lung, deoarece
informațiile despre decontările cu bugetul sunt furnizate de contabilitate și confirmate în cadrul
rapoartelor financiare.
Impozitele și taxele sunt cunoscute încă din antichitate și au aparut în cadrul primelor
formațiuni statale ca o necesitate de existență a statului, fără perceperea impozitelor este iposibilă
finanșarea cheltuelilor oricărui stat și dezvoltarea economică a instituțiilor publice ale acestuia.
Aceste argumente și înc ă multe altele au stat la baza alegerii de catre autor a prezentei teme,
care este destul de actuală în Republica Moldova , deoarece prin intermediul cărora persoanele
juridice și fizice prevelează o parte din venitul și averea lor la venitul statului .
Scop ul și sarcinile prezentei teze îl constituie el aborarea și fundamentarea științifică a
indicațiilor metodice și recomandărilor practice privind contabilitatea decontarilor cu bugetul în
entitățile economice.
Realizarea acestui scop a condiționat stabilirea următoarelor sarcini:
– analiza actelor normative cu privire la contabilitatea decontărilor cu bugetul;
– componența taxelor și modul general de reflectare a acestora în conturile contabile;
– studierea penalitaților și amenzilor privind taxele general e și locale .
Obiectul cercetă rii îl formează contabilitatea taxele generale și locale a întreprinderii
„TaniPanis" S.R.L a fost înregistrată ca Societate cu Răspundere Limitată de către Camera
Înregistrării de Stat al Ministerului Justiției la 29 iunie 199 9, cu codul fiscal 1003609013908
conform Certificatului de înregistrare .
Genul principal de activitate î l constituie: Cultura cerealelor și leguminoaselor boabe,
inclusive producerea semințelor ; Fabricarea pîinii și a produselor de patis erie proaspete; Co merțul
cu amănuntul al pieselor , componentelor și accesoriilor pent ru autovehicule ; Comerț ul cu
amănuntul a carburanților ; Comerțul cu ri dicata al produselor alimentare , băuturilor și produselor
din tutun.
Analiza activității economico -financiare constitui e principal funcție a managementului ,astfel
permite descoperirea rezervelor de sporire a eficienței produceriii, evaluarea rezultatelor activității
întreprinderiii și a subdivizunilor ei, argumentarea strategiilor și soluțiilor manageriale.

8
Obiectivul e ste studierea profundă și multilaterală a ănformațiiei economice privind
fucționarea subiectului analizat . Rolul principal în asigurarea informațională a analizei activității
economico -financiare îl au rapoartelel financiare oficiale , unde pe deplin sunt r eflectate fenomene le
economice și rezultatele lor [2.18 , p. 12].
În cele ce urmează autorul va face o analiză a prin cipalilor indicatori ai activită ții economico –
financiare ai intreprinderii „ TaniPanis " S.R.L. pe anii 201 7-2018 .
Indicatorii calcula ți în t abelul de mai jos se conduc de datele din rapoartele financiare ale
întreprinderii pe anul 201 7 și pe anul 201 8 (Anexa 2 ).
Situația întreprinderii “TaniPanis” S.R.L. se apreciază ca drept fiind una bună, cu potențial
maxim de dezvoltare pe piața din Rep ublica Moldova, dar pentru a demonstra acest lucru, mai jos
se vor prezenta principalii indicatori ce caracterizează situația economico -financiară a entității
analizate, dar și eficiența activității desfășurată de aceasta. (Tabelul 1)
Tabelul 1
“Analiza di namicii principalilor indicatori economico – financiari ale
Î.I “TaniPanis” S.R.L.
Nr.
ord. Indicatori Anul Ritmul de
creștere(%)în
2018 față de Abaterea
absolut ă
2017 2018 2017
𝐴 1 2 3=2
1×100 4=2−1
1. Venitul din vînzări
(PBS),lei 1 842 263 1 820 009 98,79 -22 254
2. Costul vînzărilor
(CV),lei 1 550 879 1 375 174 280,01 -175 705
3. Profit brut (PB), lei 291 384 444 835 152,66 +153 451
4. Profitul net (PN),lei 33 809 -297 493 -879,92 -331 302
5. Total active (TA),
lei 1 498 56 3 1 595 164 106,45 +96 601

9
Continuare la tabelul 1
6. Active nete( AN) 904 127 953 500 105,46 +49 373
7. Cheltueli totale, lei 1 803 844 2 117 502 117,39 +313 658
8. Datorii totale, lei 594 436 641 664 107,95 +47 228
9. Capital social (CS),
mii lei 141775,00 141 775,00 100,00
–
10. Rentabilitatea
comercială
(𝑅𝑐𝑜𝑚),% 15,82 24,44 154,49
+8,62

11. Rentabilitatea
activelor ( 𝑅𝑎), % 2,56 -18,65 -7,28 -21,21
12. Rentabilitatea
capitalului propriu
(𝑅𝐶𝑝𝑟), % 3,74 -49,04 – 13,31 -52,78

13. Rata autonomiei
financiare ( 𝑅𝑎.𝑓.),
coefficient 60,33 38,03 63,04 -22,3
14. Lichiditatea
absolută ( 𝐿𝑎),
coefficient 2,78 3,52 126.61 +0,74
15. Rata de
solvabilitate,
( 𝑅𝑠𝑜𝑙𝑣), % 252,09 161,37 64,01 -90,72

În baza rezultatelor obținute putem constata că între prinderea a înregistrat rezultate pozitive și
negative de pe urma desfășurării activității economico -financiare.
Entitatea TaniP anis pe parcursul anilor 2017 -2018 a înregistrat o evoluție neuniformă pe piața
din Republica Modova. Asfel, în anul 2017 entita tea a putut să înregistreze un profit net în sumă de
33 809 lei, cee ace determină că anul precedent a fost mai productive decît cel curent. În anul 2018,
entitatea analizată a coborît cu o poziție mai jos avînd o pierdere netă în sumă de 297 493 lei.
În primul rînd se observă o scădere a indicatorulu i venitul din vînzări cu 22 254 față de anul
precedent sau 98,79 %, această scăder e se datorează faptului că a scăzut costul vînzărilor cu
280,01 % .

10
Analizînd profitul observăm că în perioada analizată acesta înregistrează o dinamică pozitivă,
fapt ce subliniază eficiența ectivității entității. Deci ritmul de creștere a profitului în 201 8 față de
2017 este de 152,66 %.
Spre deosebire de tendința pozitivă a profitului brut, profitul net al întreprinderi “TaniPanis”
S.R.L înregistrează o dinamică negativă. Astfel, ritmul de creștere a indi catorului respectiv în anul
2018 față de anul 201 7 este de 879,92 %. Situația respectivă este considerată ca fiind una
nefavorabilă și est e cauzată creșterea în anul 201 8 față de anul 201 7 a cheltuelilor de distribuire și
admnistrative conform Situaț iei de profit sau pierdere la 31.12.201 8 a I.Î. “TanisPanis ” S.R.L. cu
658 534 lei.
Activele totale ale entității “TaniPanis ” S.R.L. pe parcursul perioadei analizate înregistrează o
evoluție neuniformă. Astfel, în anul 201 8 față de anul 201 7, ritmul de creștere a activelor totale este
de 106,45 %, faptul dat se apreciază pozitiv și reflectă o creștere a valori i acționarilor.
Activele nete înregistrează ce a mai mare valoarea în anul 201 8 – 1 595 164 lei, avînd o
dinamică pozitivă în perioada analizată. Ritmul de creștere a indi catorului respectiv în anul 201 8
față de anul 201 7 este de 106,45 %. Creșterea în dinamică a activelor nete se apreciază pozitiv și
reflectă majorarea capacității soc ietății de a face față obligațiilor asumate.
Capitalul social al entității “TanisPanis ” S.R.L. est egal cu 141 775,00 lei. Pe parcursul
perioadei analizate, capitalul social a l companiei nu a fost modificat .
Rentabilitatea com ercială se majorează în anul 2018 față de anul 201 7 cu 1 54,49%.
Indicatorul dat reflectă faptul că enti tatea analizată obține mai mult profit brut la fieca re leu al
venitului din vînzări [2.18, p.167].
Analizînd rentabilitatea activelor observăm că acest indicator înregistrează o dina mică
negativă în perioada analizată. Astfel, în anul 201 7, rentabilitate a activelor este egală cu 2,56, în
2018– – 18,65 %. Deci , entitatea obține mai puțin profit pînă la impozitare la fiecare leu al valorii
medii al activelor, astfel putem concluziona că activele companiei nu sunt utilizate într -un mod
eficient.
Rentabilitatea capitalului propriu al companiei analizate înregistrează un ritm de creștere în
anul 201 8 față de anul 201 7 egal cu -13,31 %. Această reducere semnifică că înregistrează mai puțin
profit net la fiecare leu al capitalului propriu, cu alte cuvinte, activele nete nu sunt utilizate eficient,
și nu contribuie la creșterii valorii întreprinderii și a acționarilor în ansamblu.
Apreciem situația financiară a companiei ca fiind una relativ bună , astfel rata de solvabilitate
în anul 2017 constituie 252,09 %, depășind norma stabili tă de legislație – 100%, cu 152,09 %, în

11
anul 201 8, rata solvabilității a constituit 1 62,37 %, depășind norma cu 62,37 %, fiind cel mai bun
rezultat înregistrat în perioada analiza tă.
Coeficientul de lich iditate înregistrează o creștere în dinamică, astfel ritmul de creștere în anul
2018 față de 201 7 este 126,61 %, fapt ce demonstreză ca entitatea îndeplinește norma de 100% cu
26,61 %.
În final, putem concluziona că situația f inanciară a companiei poate fi apreciată ca fiind drept
una relativ bună, cu îmbunătățiri semif icative a situației în anul 201 8 față de anii prec edenți. Pozitiv
se apreciază faptul că în perioada analizată indicatorii solvabilității și lichidității corespu nd limitelor
stabilite de legislație, ceea ce garantează îndeplinirea obl igațiunilor asumate . Acest fapt se datorează
deciziilor de management eficiente cu privire la formarea rezervelor tehnice, ce garantează
continuarea activității entității.

12
CAPITOLUL I. NOȚIUNI GENERALE ȘI PRINCIPALELE ACTE NORMATIVE CU
PRIVIRE LA CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU BUGETUL

Primul capitol este destinat pentru a prezenta obiectivele de bază ale fiscalității care prevăd
creșterea încasărilor provenite din impozite și taxe pentru finanțarea programelor de stat,
dezvoltarea sferei instituțiilor publice, stimularea dezvoltării economice cotelor impozitelor sau
taxelor applicate. Este caracterizat sistemul fiscal al Republicii Moldova și a categoriilor econ omice
taxă și impozit, deosebirile dintre impozite și taxe, rolul lor ăn societate , baza legislativă și
normative a sistemului contabil și sistemului fiscal.

1.1 Caracteristici ale politici fiscal e, sistemul și princip iile de impozitare în Republica
Moldova
Din punct de vedere istoric, impozitele și taxele au aparut ca o necesitate de existență a
statului. Fără perceperea impozitelor este imposibilă finanțarea cheltuielilor oricărui stat și
dezvoltarea economică a instituțiilor publice ale acestuia.
Sub a spect social -economic, impozitele reprezintă relațiile financiare, prin intermediul cărora
persoanele juridice și fizice prelevează o parte din ven itul și averea venitul statului [2.5, p.12].
Fiecă rui moment de dezvoltare al societății îi co respunde unui anumit nivel al im pozitelor,
nivel care se schimbă pe măsura acestei dezvoltări. Specific evoluției impozitelor în perioada
postbelică este tendința creșterii lor în mărime absolută și relativă . Sporirea volumului im pozitelor
s-a realizat prin creș terea nu mărului plăților, creș terea volumul ui materiei impozabile, precum ș i
prin majorarea cotelor de impunere. Astfel, în țările dezvoltate, impozitele și taxele procură între
opt și nouă zecimi din totalul res urselor financiare ale statului. În țările î n curs d e dezv oltare,
procurarea impozitelor și taxelor cunoaște diferențe mai mari î n totalul resurselor financiare, variind
între cinci și nouă zecimi .
În perioada modernă , impozitele și taxele au dobî ndit un rol, fiind fol osite ca instrument de
intervenț ie al statului în viața economică au devenit o metodă de conducere prin care se regle ază
mecanismele pieței. În funcț ie de intenția legislatorului , impozitele se pot manifesta ca instrument
de activare sau frînare a unor activități de creștere ori reducere a pro ducției sa u consumului unui
anumit produs . Ele servesc ca metode intervenționiste cu caracter circumstanțial sau stru ctural,
pentru corectarea evoluției, pentru stabilizarea și echilibrarea creș terii economice .

13
Impozitelor le este inerent caracterul obliga toriu. Plata impozitelor de cfitre persoanele fizice
si juridice este impusă prin legislația în vigoare și, în primul rînd, prin Constituția Republicii
Moldova și Codul Fi scal (CF) al Republicii Moldova [ 2.5, p.13].
Caracterul definitiv al impozitelor se exprimă prin acte juridice, hotărîri asupra unei decizii
categorice de impunere fiscală. Prerogativă de a institui sistemul fiscal, modificarea (completarea cu
unele impozite sau anularea altora, majorarea sau micșorarea cotelor fiscale sau unor taxe) revi ne
Organului legislativ suprem — Parlamentu l Republicii Moldova.
Sub aspect juridic, fiscalitatea reprezintă un ansamblu de reglementări aferente instruirii
funcționării sistemului de prelevări sub forma de impozite, taxe și contribuții obligatorii în fondurile
administației publice [2.5, p.13].
Sub aspect economic, fiscalitatea constă într -un ansamblu de procese economice în forma
bănească, de redistribuire obligatorie a produsului intern brut de la persoanele juridice și fizice în
fondurile statului. Acea sta este necesară pentru acoperirea nevoilor de consum cu caracter public.
Conform CF al Republicii Moldova (art.6 (1)), impozitul este o plată obligatorie cu titlu
gratuit, care nu ține de efectuarea unor acțiuni determinate și concrete de care organul im puternicit
sau de către persoana cu funcție de răspundere a acestuia pentru sau în raport cu contribuabilul, care
a achitat această plată.
Taxa, in conformitate cu prevederile CF, reprezintă o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu
este impozit.
Total itatea impozitelor, taxelor si contribuțiilor, principiilor, formelor si metodelor de
stabilire, de modificare a acestora, precum si a măsurilor (administrarea) ce asigură achitarea
plăților respect ive, reprezintă sistemul fiscal [2.5, p.13]
Actualmente, i n RM, conform CF, se percep:
I. Impozite și taxe de stat: impozitul pe vent; taxa pe valoarea adiugată; accizele; impozitul
privat; taxa vamală; taxele rutiere; impozitul pe avere.
II. Impozite și taxe locale: impozitele pe bunurile imobiliare, taxele pentru resursele
naturale; taxa pentru amenajarea teritoriului; taxa de organizare a licitațiilor și loteriilor pe teritoriul
unității administrativ -teritorială ; taxa de plasare (amplasare) a pu blicității (reclamei) ; taxa de
aplicare a simbolici locale ; taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii ; taxa de pață ;
taxa pentru cazare ; taxa balneară ; taxa pentru prestarwa servi ciilor de tra nsport auto de c ălători pe
rutele muncipale, orășenești și sătești (comunale); taxa pentru parcare; taxa pe ntru posesorii de
cîini; taxa pentru parcaj; taxa pentru salubrizare; taxa pentru dispozitele publicitare;

14
Impozitarea în Republica Moldova este efectuată în baza unor p rincipii cu caracteristicile lor
incerte.
Neutralitatea impunerii exprimă asigurarea pr tn legislatia fiscală a condoțiilor egale
investitorilor autohtoni si strain [2.5, p.14].
Certitudinea impunerii reprezintă existența normelor juridice clare, care exclud interpretările
arbitrare, claritate si precizie a termenelor, modalitaților si sumelo r de plată pentru fiecare
contribuabil, permițănd acestuia o analiză ușoară a influenței deciziilor sale de management
financiar. Contribuabilul (subiect al impunerii) este persoana, care, conform legislației fiscale, este
obligată sa calculeze si să achit e la buget orice impozit și/sau taxă, penalitate sau amendă.
Contribuabil se consideră și persoana, care, conform legislației, este obligată să rețină sau să
perceapă de la altă persoană și să achite la buget plățile respective. De exemplu, entitate a
„Tani Panis" a primit in chirie de la o persoand fizică un autocamion cu o plata lunară de 1500 lei.
Conform art.90, entitatea „Tani Panis" va reține din această sumă un impozit de 7 %. Prin urmare,
entitatea „Tani Panis", in cazul dat, este contribuabil.
Echitatea fiscala reprezintă tratarea egală a persoanelor fizice si juridice, care activează in
condiții similare, in vederea asigurî rii unei sarcini fiscale egale.
O importanță deosebită îi revine principiului „stabilitate fiscala". Aceasta reprezintă
asigurarea a cțiunii permanente cu modificările și completările aferente ale CF in realizarea
funcțiilor sale. Stabilitatea fiscală, in cazul dat, este necesar să fie înțeleasă dialectic. Este clar că o
regulă, metodă, normă stabilită nu prea corectă sau care nu stimul ează creșterea economică a
economiei ccontribuabililor trebuie sa fie reexaminată, corectată. însa, modificarea și completarea
acestora trebuie sa fie scopul principal al fiscalității
Un alt principiu bazat pe argumente economice este randamentul impozitel or. El prevede
perceperea impozitelor și taxelor cu minimum de cheltueli, cît mai acceptabile pentru contribuabili.
Sub acest aspect, fiscalitatea trebuie să stabilească raționalitatea periodicității de control al
agenților economici. De exemplu, in Canad a, partea fiscalități este con trolat o data in 5 ani [2.5,
p.14] .
1.2 Baza legislativă privind taxele generale și locale
Obiectivul principal al contabilității rezidă în asigurarea cu informație veridică și obiectivă,
privind performanța și poziția financiară a entității. În raport cu toți utilizatorii de informații,
inclusiv organele fiscale, contabilitatea trebuie sa fie neutră furnizînd o informație fidelă, clară și
complexă. La întocmirea situațiilor financiare, trebuie să se respecte întocmai regulile cont abile
specificate in Legea contabilității, Standardele Nationale de Contabilitate (S.N.C.) și Planul de

15
conturi contabile. Totodata, la înregistrările contabile ce țin de impozite si taxe, trebuie să fie exact
aplicate regulile din Codul Fiscal al Republi cii Moldova și alte acte normative fiscale.
Regulile fiscale nu au drept scop obținerea unei imagini fidele a operațiunilor agenților
economici, ci apără interesele statului ș i stimulează unele activități [2.5, p.15].
Ca urmare, deoarece regulile contabile și fiscale sunt diferite, se obțin indicatori economici
diferiti. Aceasta, in primul rând, se referă la rezultatul financiar: rezultatul contabil se determină
conform S.N.C., iar rezultatul impozabil – conform Codului Fiscal. Diferențele apar din cauza
nerecunoașterii sau limitării unor cheltuieli sau venituri de către Codul Fiscal, in comparație cu
S.N.C., utilizării diferițelor metode de evaluare a activelor, de calculare a uzurii mijloacelor fixe etc.
Însă, pentru determinarea acestor indicatori diferiți , nu e necesară ținerea paralelă a două
contabilități. Rezultatul financiar este calculat în baza regulilor contabile și este recunoscut de
fiscalitate, servind drept baza pentru determinarea rezultatului impozabil. Deci, atunci cînd cele
două regul i au intrat in contradicție, s -a pus problema concilierii dintre contabilitate si fiscalitate
prin folosirea unei baze informaționale unice. Rezultatul impozabil se calculeaza prin corectarea
rezultatului contabil cu diferențele apărute ca necoincidență a regulilor contabile și fiscale.
Pentru asigurarea realizării cerinței referitoare la o baza informaționala unică, este necesar ca
terminologia economică utilizată de sistemul contabil si cel fiscal sa fie identică. Aceasta facilitează
întocmirea și folosir ea situațiilor financiare și rapoartelor fiscale.
Sistemul contabil și cel fiscal se deosebesc nu numai prin baza normativă, ci și printr -un șir de
alte criterii prezentate în tabelul 2 Caracteristicile comparative ale sistemului contabil și fiscal în
Repu blica Moldova.
Codul fiscal nr. 1163 -XIII din 24.04.1997 publicat în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.62/522 din 18.06.1997, prin care se stabilesc principiile generale ale impozitarii în
Republica Moldova, statutul jurudic al contribuabililor, a l organelor fiscale și al altor participanți la
relațiile reglementate de legislația fiscală, principiile de determinare a obiectului impunerii,
principiile evidentei veniturilor și cheltuielilor deduse, conditiile de tragere la raspundere pentru
încalcare a legislației fiscale, precum si modul de contestare a acțiunilor organelor fiscale și ale
persoanelor cu func ții de raspundere ale acestora [1.2].
Prezentul cod stabilește principiile generale ale impozitarii în Republica Moldova, statutul
juridic al cont ribuabililor, al organelor fiscale și a altor participanti la relațiile reglementate de
legislatia fiscală.

16
Codul Fiscal este modificat anual și completat anual , în corespundere cu progresele în
mediul de afaceri , diversificara relațiilor și formelor d e cooperarem, perfecționare mecanismelor
de management și procesele tehnologice , dezvoltarea tehnologiilor informaționale.
Legea contabilității № 287 din 15 decembrie 2017. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova № 1 -6, din 01 ianuarie 2019 [1.1] . Scopul acestei legi adoptata de catre Parlament este
stabilirea unui cadru juridic, a cerintelor unice și a mecanismului de reglementare a contabilitații și
raportarii financiare în Republica Moldova. Prevederile legii se rasfrîng asupra tuturor persoanelor
juridice și fizice care realizeaza activitatea de întreprinzător, asupra organizatiilor non –
guvernamentale, instituțiilor de stat, notarilor, avocaților, precum și filialelor entitaților nerezidente
înregistrate în Republica Moldova, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate sa u
forma organizatorico -juridică [1.1].
Prezenta lege mai men ționeaza faptul că creanțele și datoriile pe termen scurt se înregistrează
în contabilitate la valoarea nominală, iar creanțele și datoriile pe termen lung la valoarea scontată, în
conformitate cu cerințele standardelor de contabilitate. Contabilitatea creanțelor și datoriilor se ține
pe categorii, client, furnizori, alți debitori ș i creditori.
SNC „Prezentarea situațiilor financiare ", Acest standart constitu ie un element al
sistemului de reglementare normativa a contabilitații în Republica Moldova și urmeaza a fi aplicat
cu respectarea prevederilor altor standarte naționale de contabilitate. Prezentul standard este
elaborat în baza Directivelor UE, Cadrului g eneral conceptual pentru raportarea financiară, IAS 1
„Prezentarea situațiilor financiare” și IAS 7 „Situația fluxurilor de trezorerie”.Obiectivul
prezentului standard constă în stabilirea formatului și a modului de întocmire a situațiilo r financiare
cu sc op general [1.8].
SNC ,,Politici Contabile, Modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente
ulterioare”
Prezentul standard este elaborat în baza Directivelor UE, IAS 8 „Politici contabile, modificări
ale estimărilor contabile și erori” și IAS 10 „Evenimente ulterioare perioadei de
raportare”.Obiectivul prezentului standard constă în stabilirea modului de selectare, aplicare și
modificare a politicilor contabile, de modificare a estimărilor contabile, de corectare a erorilor, de
contabilizare a eve nimentelor ulterioare și de prezentare a informațiilor af erente în situațiile
financiare [1.9].
SNC „Cheltueli” Prezentul standard este elaborat în baza Directivelor UE și Cadrului
general conceptual pentru raportarea financiar. Obiectivul prezentului sta ndard constă în stabilirea

17
componenței și modului de contabilizare a cheltuielilor și de prezentare a informațiilor af erente în
situațiile financiare [1.10 ].
Sistemul contabil existent în Republica Moldova se bazeaza nemijlocit pe prevederile
Planului Gene ral de Conturi Contabile al activității economico -financiare a întreprinderilor,
aprobat prin ordinul Ministerului Finantelor al Republicii M oldova, nr. 1534 din 22.10.2013,
modificat din 13.03.2015.
Planul General de Conturi Contabile aprobat prin ordinul nr.119, conform Legii
Contabilitații, este un act normativ în baza caruia se stabilește nomenclatorul sistematizat al
conturilor contabile și normele metodologice de utilizare a acestora [1.11 ].
Conturile contabilitații financiare se utilizeaza pentru gen eralizarea datelor care urmează a fi
reflectate iî rapoartele financiare și destinată utilizatorilor interni și externi. Clasele 1 -5 cuprind
conturile de bilanț, clasele 6 -7 – conturile de rezultate, clasa 8 – conturile de gestiune și clasa 9 –
conturile e xtrabilanțiere.
Pentru generalizarea informației aferente decontarilor cu bugetul privind impozitele, taxele și
alte plați este prevăzut contul clasei a 5 -ea „Datorii calculate curente", 534 „Datorii fa ță de buget " și
contul 225 „Creanțe ale bugetului"
Prezentele legi, hotărari, regulamente și instrucțiuni metodologice, trebuie să fie unanim
acceptate și respectate de toți agenții economici, persoanele fizice, organizații necomerciale, care
desfașoară activitate de antreprenoriat pe teritoriul Republicii M oldova, intrucît au un caracter
general pentru toți.
Actele normative, adoptate de către Guvern , Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat în
baza și pentru executarea codului Fiscal , nu trebuie să contravină prevederilor lui sau să depășească
limitele acestuia.
Pe plan internațional, relația contabilitate -fiscalitate a determinat existența a două sisteme
mari de contabilitate: modelul continental și modelul anglo -saxon . Modelul continental este
caracterizat prin faptul că în țările ce fac parte reg ulile fiscale și legislația comercială prevalează
asupra contabilității. Ca urmare, apare necesitatea de reconciliere,pentru a satisface interesele atît
ale statului, cît și ale entităților [2.5, p.19].
În modelul anglo -saxon , prevalează principiul ipostaz ei fidelei sau a imaginii, contabilitatea
fiind deconectată de la fiscalitate. Modalitățiile de finanțare a entitățiilor, care aparțin celor două
mari modele de contabilitate, sunt diferite. În modelul continental de contabilitate, entitățiile își
asigură resurse le financiare de care au nevoie, pentru desfășurarea activității lor prin intermediul
băncilor , spre deosebire de o entitate care aplică regulile anglo -saxone, care își asigură resursele

18
financiare de pe piețele de capital, care sunt foarte sensibi le la informațiile contabile. În acest caz,
transparența informațiilor este esențială.
Modelul anglo -saxon în domeniul ocupării se caracterizează prin flexibilitate ridicată, dar
securitate scăzută. Acest model presupune un nivel mai mic al cheltuielilor d ecât al celorlalte
modele (de exemplu față de cel nordic). Particularitatea sa principală este asistența sa socială de
ultimă instanță. Subvențiile sunt direcționate într -o măsură mai mare pentru populația aptă de
muncă și într -o măsură mai mică pentru pen sii. Accesul la subvenții este condiționat de angajare (de
exemplu, acestea sunt condiționate de lucrul anterior).
Politicile active în domeniul pieței forței de muncă sunt importante. În schimb, sindicatele au
o mai mică putere de luare a deciziilor decât în alte modele, acesta fiind unul dintre motivele care
explică dispersia mai mare a veniturilor și numărul mai mare de locuri de muncă cu salarii mici .

1.3 Clasificarea și modul de impunere și percepere a taxelor
Sistemul fiscal al Republicii Moldova reprezi ntă totalitatea impozitelor și taxelor, a
principiilor, formelor și metodelor de stabilire, modificare și anulare a acestora, prevăzute în
legislația fiscală, precum și totalitatea măsurilor ce asigură achitarea lor. Conform concepției
reformei fiscale în Republica Moldova obiectivele de bază ale fiscalității sunt sporirea încasărilor
bugetare necesare pentru finanțarea programelor de stat și dezvoltarea sferei serviciilor, stimularea
dezvoltării economice și concurenței prin extinderea bazei de impozitare și reducerea cotei
impozitelor. Sistemul fiscal trebuie să fie stabil și să aibă un tratament nediferențiat asupra
contribuabililor pentru a -i asigura eficiența necesară.
Sistemul fiscal reprezintă o parte a sistemului financiar care îndeplinește următoar ele funcții
care evident joacă un rol foarte important :anumite catgorii de contribuabili care realizeză venituri
reduse , care au o situație personală deosebită , căt și stimularea agenșilor economici care utilizează
forța de muncă cu randament redus.
Func ția de control asupra economiei este exercitată de către Mnisterul Finanțelor și alte
organe de admninstrare fiscală , pentru a admnis tra impozitele, taxele , contribuțile sau alte sume
date bugetului.
Funcția de mobilizare a resurselor financiare sunt puse la dispoziția statului în scopul
efectuării cheltuelilor publice prin intermediul impozitelor și taxelor.
Funcția economica în care se urmărește stimularea dezvoltării activității economice a
exportului , sporirea volumului veniturilor , crearea de noi lo curi de muncă , obictive ce pot fi
realizate prin acordarea de facilității fiscale.

19
Funcția socială prin care se numește atît asigurarea protecției socilae pentru anumite categorii
de contribuabili care realizează conturi reduse , care au o situație perso nală deosebită .
Sistemul fiscal reprezintă o strategie unică în sistemul financiar al Republicii moldova și
include următoarele elemente ; sistemul de impozite și taxe, legislația fiscală, cadrul instituțional.
Resursele financiare publice sunt formate prep onderent din impozite. Impozitul este un
instrument cu caracter istoric și cu implicații asupra sferei economico – sociale, fiind întotdeauna un
mijloc tradițional de con stituire a veniturilor statului [2.2, p.64] .
Termenul de “impozit” provin e de la lati nescul “impositum”.
În aspect social – economic, impozitele reprezintă relațiile financiare prin intermediul cărora
se prelevează o parte din veniturile și / sau averea persoanelor fizice și juridice la fonduril e de
resurse financiare publice [2.2, p.65] .
Această prelevare are caracter obligatoriu, definitiv, cu titlu nerambursabil și fără
contraprestație imediată și directă din partea autorităților publice.
Caracterul obligatoriu al impozitelor reiese din faptul că plata lui este impusă cetățenilor și
agenților economici prin lege, cel mai frecvent – prin Constituția țării. Dreptul de a introduce
impozite și taxe îl au autoritățile publice. Organului legislativ suprem (Parlamentului) îi revine
prerogativa de instituire a sistemului fiscal prin stabilire a sistemului de impozite, formarea
autorității fiscale, adoptarea legislației fiscale, delegarea împuternicirilor privind stabilirea
impozitelor regionale și locale autorităților subiecților federației și celor locale etc.
Caracterul definitiv al a impozit elor indică asupra unui act juridic finalizat și încheiat, unei
hotărâri finisate și irevocabile, asupra unei decizii categorice și nestrămutate prin acțiunea de
impunere fiscală.
Titlul nerambursabil al impozitului semnifică faptul că după încheierea ope rațiunii financiare
de prelevare a impozitului acesta nu mai poate fi restituit contribuabilului sau înapoiat plătitorului.
Cu toate că tehnicile operaționale fiscale în unele cazuri prevăd procedura retrocedării unor sume de
bani către contribuabili, acea sta nu referă la impozite ce se înscriu în cadrul prevederilor legale.
Plata impozitului fără contraprestație directă și imediată înseamnă că contribuabilul nu va
primi îndată și nemijlocit careva bunuri sau servicii. Cu toate că din contul impozitelor se formează
fondurile financiare publice utilizate pentru furnizarea către persoanele fizice a serviciilor gratuite
din domeniul social – cultural, protecției sociale, serviciilor publice generale, apărării, etc. și către
persoanele juridice sub formă de subv enții, subsidii, dotații etc., nu există nici o legătură directă cu
caracter valoric sau de altă natură (mărime, timp, oportunitate, plenitudine etc.) între achitarea
impozitelor și beneficierea de bunuri publice.

20
Sarcina achitării impozitelor și taxelor revine tuturor persoanelor fizice și juridice care
realizează venit dintr -o anumită sursă prevăzută de lege sau posedă avere impozabilă. Sursele de
venituri sunt salariile, profitul, renta, dobânda, dividendele etc. La averea impozabilă se referă cel
mai frecvent pământul, imobilul etc.
În manifestarea lor impozitele și taxele exercită mai multe funcții, efectele cărora se resimt în
toate domeniile activității umane. Principalele funcții ale impozitelor și taxelor sunt cea fiscală și
cea reglementară.
Funcția fiscală stă la originea impozitelor și taxelor, fiind, în așa mod, cea mai veche,
indisolubilă de organizarea societății umane și mereu persistentă în orice sistem economico –
social. Datorită acestei atribuții, impozitul furnizează permanent resur se financiare publice.
Funcția de reglare economico – socială, fiind cunoscută din antichitate, a fost valorificată la
justa sa valoare abia în a doua jumătate a secolului al XX -lea. Grație însușirilor impozitului de a
influența procesele economice și re lațiile sociale, în prezent el a devenit instrumentul cheie de
dirijare macroeconomică.
În practica financiară se întâlnește o diversitate de impozite care se deosebește nu numai ca
formă, dar și ca conținut. Există mai multe criterii de clasificare a imp ozitelor:
I. După trăsăturile de fond și de formă, impozitele pot fi grupate în impozite directe și
impozite indirecte.
Impozitele directe au caracteristic faptul că se stabilesc nominal în sarcina unor persoane
fizice și juridice, în funcție de venituril e sau averea acestora pe baza cotelor de impozit prevăzute de
lege. Ele se încasează direct de la subiectul impozitului la anumite termene dinainte stabilite.
Impozitele directe pot fi grupate în:
• impozite reale;
• impozite personale.
Impozite reale – se stabilesc cu anumite obiective motivate (pământul, clădirile, fabricile)
făcându -se abstracția de situația personală a subiectului impozitului. Aceste impozite se mai numesc
impozite obiective sau pe produs. Cea m ai veche formă a impunerii [2.15 , p.28].
Impozite personale – se așează asupra veniturilor sau averii, în strânsă legătură cu situația
personală a subiectului impozitului, motiv pentru care se numesc impozite subiective.
Impozitele indirecte – se percep cu prilejul vânzării unor bunuri și prestări de servicii
(transport, spectacole, activități hoteliere etc.), ceea ce înseamnă că ele vizează cheltuielile.
După forma pe care o îmbracă impozite le indirecte pot fi grupate în: taxe de consumație;
venituri de la monopolurile fiscale; taxe vamale; taxe d e timbru de înregistrare.

21
Dacă avem în vedere obiectul impunerii , atunci im pozitele pot fi clasificate în: impozite pe
venit; impozite pe avere; impozite pe consum (pe cheltuieli).
În funcție de scopul urmărit la introducerea lor, impozitele pot fi : impozite financiare;
impozite de ordine.
Impozite financiare sunt instituite în scopul realizării de venituri necesare acoperirii
cheltuielilor statului. Astfel de impozite sunt: impozitele pe venit, taxele de consumație.
Impozite de ordine sunt intr oduse mai ales, pentru limitarea anumitor acțiuni sau pentru
realizarea unui sc op anu mit, cu caracter nefiscal [2.15 , p.32]
După frecvența realizări lor, impoz itele se pot grupa în impozite: impozite permanente;
impozite incidentale.
Impozitele mai pot fi grupate și după instituția care le administrează:
În statele de tip federal : impozite federale; impozite ale statelor; impozit e ale provinciilor și
regiunilor membre al federației; impozite locale.
În statele de tip unitar :
• impozite ale administrației centrale de sta t (Taxa pe Valoarea Adăugată, Accize, Impozit pe
venit, Taxe vamale, Impozit ul privat, Taxele rutiere speciale e tc.)
• impozite ale organelor administrației de stat locale (Impozitul pe bunurile imobiliare,
Impozitul pentru utilizarea resurselor naturale, Taxa pentru amenajarea teritoriului, Taxa pentru
cazare, Taxe pentru parcare, Taxa de piață, Taxa pentru dreptul de aplicare a simbolicii locale, Taxa
pentru dreptul de prestare a serviciilor auto de călători , Taxa pentru publicitate etc. ( V ezi schema 1
de la anexe)
Rolul impozitelor și taxelor se manifestă pe plan financiar, economic și social .
Pe plan financiar , impozitele și taxele sunt mijlocul principal de procurare a resurselor
financiare publice. În țările dezvoltate pe seama lor revin 80 % – 90% din totalul resurselor
financiare ale statului. În țările în curs de dezvoltare ponderea impozitelor și taxelor în resursele
financiare publice este mai modestă, variind între 50% – 80%. O caracteristică aparte a evoluției
impozitelor la sfârșitul secolului al XX -a și începutul secolului al XXI -a este sporirea lor ca
mărime și ca pondere în Produsul intern Brut. Ma jorarea încasărilor fiscale s -a realizat prin
extinderea bazei impozabile, diversificarea impozitelor, cuprinderea mai amplă cu impozite a
cetățenilor și a agenților economici, sporirea nivelului cotelor impozitelor, diminuarea evaziunii
fiscale etc. conco mitent s -a produs mutația încasărilor fiscale în direcția persoanelor fizice.
Pe plan economic, rolul impozitelor și taxelor se manifestă sub diverse aspecte:
– mijloc de intervenție a statului în activitatea economică;

22
– instrument de stimulare sau frâ nare a unor activități;
– mijloc de creștere sau de reducere a producției sau a consumului unui anumit produs;
– instrument de impulsionare ori de îngrădire a comerțului exterior.
În prezent, autoritățile publice din toate țările valorifică masiv impozi tele și taxele în calitate
de instrument pentru reglementarea economică. În așa mod, fără să înceteze de a fi mijlocul
principal de colectare a resurselor financiare publice, impozitul a devenit principalul mijloc
macroeconomic de intervenție în derulare a proceselor economice și sociale.
În aspect social, impozitele reprezintă instrumente de redistribuire a unei părți din produsul
intern brut între grupuri sociale, indivizi, agenți economici, regiuni, etc. în țările dezvoltate prin
intermediul impozitelo r și taxelor statul preia la buget 30% – 40% și chiar mai mult, din Produsul
Intern Brut, iar în țările în curs de dezvoltare 20% -30%. Această valoare este utilizată ulterior în
scopul protecției materiale a grupurilor sociale respective, al finanțării acț iunilor de protecție
socială, a instituțiilor specializate în furnizarea serviciilor sociale etc.
Astfel, impozitul și taxa reprezintă unul din segmentele centrale ale finanțelor publice.
Impozitele reprezintă un instrument complex alcătuit dintr -un șir de componente. Aceste
componente mai sânt numite și elementele impozitelor, care descriu trăsăturile definitorii ale
acestora.
Printre elementele impozitului se numără:
– subiectul (plătitorul, contribuabilul) ; suportatorul; obiectul impunerii; sursa impoz itului;
unitatea de impunere;cota impunerii; asieta; termenul de plată ; facilități fiscale ; responsabilități
fiscale etc.
Subiectul impozitului este persoana fizică sau juridică obligată prin lege la plata acestuia.
Astfel, de exemplu, la impozitul pe ve nitul persoanelor fizice, subiect al impozitului este muncitorul
sau funcționarul care obține venit, la impozitul pe succesiuni – moștenitorul (moștenitorii) etc. În
Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suportă efectiv plata impozit ului. În
mod normal subiectul impozitului ar trebui să fie și suportatorul acestuia. În realitate, sânt frecvente
cazuri în care suportatorul impozitului este o altă persoană decât subiectul (transpunerea impozitelor
plătite de unele persoane fizice sau ju ridice în sarcina altora).
Obiectul impunerii îl reprezintă materia supusă impunerii. Astfel, în cazul impozitelor directe
obiect al impunerii este venitul sau averea, iar în cazul impozitelor indirecte obiect al impunerii este
importul, cifra de afaceri etc.
Sursa impozitului arată din ce anume se plătește impozitul: din venit sau din avere. În cazul
întâi obiectul impunerii coincide cu sursa. În cel de -al doilea – nu întotdeauna există o asemenea

23
coincidență, deoarece de regulă impozitul se plătește din venitul realizat de pe urma averii
respective și numai arareori aceasta diminuează averea propriu -zisă.
Pentru exprimarea dimensiunii obiectului impozabil se folosește o anumită unitate de măsură,
care poartă denumirea de unitate de impunere. Drept unitate de impunere putem întâlni: unitatea
monetară, hectarul, kg, litru, tona, m2 etc.
Cota impozitului reprezintă impozitul aferent unei unități de impunere. Impozitul poate fi
stabilit într -o sumă fixă sau în cote procentuale.
Prin asietă (mod de așezare a i mpozitului) se înțelege totalitatea măsurilor care se iau de
organele fiscale în legătură cu fiecare subiect impozabil, pentru identificarea obiectului impozabil,
stabilirea mărimii materiei impozabile și determinarea impozitului datorat statului.
Termenul de plată indică data până la care impozitul trebuie achitat statului. Perioada pentru
care se achită impozitul poate fi luna, trimestrul, anul etc.
Facilitățile fiscale reprezintă diverse înlesniri, favorizări, avantaje, privilegii acordate legal în
vederea micșorării poverii fiscale. Înlesnirile fiscale, de regulă, se referă la un impozit concret și au
în vedere diferite elemente ale acestuia: contribuabilul (invalizi, pensionari, studenți etc.); obiectul
impunerii care pot fi diminuați (profitul, ven itul); termenul de plată care poate fi stabilit pentru o
perioadă mai convenabilă (la impozitul funciar – după recoltarea roadei) etc.
Responsabilități fiscale reprezintă totalitatea obligațiilor subiectului impozabil ce țin de
exactitatea determinării c uantumului impozitului, oportunitatea și plenitudinea vărsării lui la buget,
evaziunea fiscală ilegală și alte încălcări.
Impozitul pe venit este un impozit direct și cea mai perfecționistă formă a impozitelor
personale, fiind stabilut diferențiat pe categ orii de contribuabili, persoane fizice și juridice,
rezidente și nerezidente ale Republicii Moldova.
Codul fiscal prevede componența subiecților impozabili, structura obiectului impozabil, cotele
impozitului, scutirile și facilitățile acordate, termenele ș i modul de achitare și declarare a
impozitului pe venit.
Subiecți ai impunerii sînt:
a) persoanele juridice și fizice rezidente și nerezidente ale Republicii Moldova, care
desfășoară activitate de întreprinzător, persoanele care desfășoară servicii profesi onale, precum și
persoanele care practică activitate profesională în sectorul justiției, care, pe parcursul perioadei
fiscale, obțin venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum și din orice surse afla te în
afara Republicii Moldova;

24
b) persoan ele fizice rezidente și nerezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară
activitate de întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse
aflate în Republica Moldova și din orice surse aflate în afara Re publicii Moldova pentru activitatea
lor în Republica Moldova;
Suma totală a imp ozitului pe venit se determină:
a) pentru persoane fizice, întreprinzători individuali și medicii de familie titulari ai practicii,
care exercită activitate profesională indepen dentă – în mărime de 1 2% din venitul anual impozabil;
b) pentru persoanele juridice – în mărim e de 12% din venitul impozabil;
c) pentru gospodăriile țărănești (de fermier) – în mărim e de 7% din venitul impozabil;
d) pentru agenții economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art.225 și 2251 – în
mărime de 15% din depășirea venitului estimat față de venitul brut înregistrat în contabilitate de
agentul economic.
În conformitate cu CF (titlul III), taxa pe valoare adăugată reprezintă un impozit i ndirect, pe
care îl percepe statul din valoarea adăugată a produselor fabricate, servicilor prestate, calificate
drept livrate, precum și din valoarea bunurilor si servicilor importate [2.5, p.277].
Valoarea adăugată reprezintă diferența dintre valoarea pr oduselor finite și a serviciilor
comercializate la preț de vînzare și la valoarea materiilor prime, materialelor, semifabricatelor,
combbustibilului, serviciilor primite la preț de achiziție și utilizate pentru fabricarea acestor
produse, prestarea servici ilor respective [2.5, p.278 ].
Acciză – impozit de stat care se per cepe, direct sau indirect, care se stabilește pentru unele
mărfuri de consum. Acest impozit, de regulă, se include în valoarea de cumpărare a mărfii supuse
accizelor, iar la vînzarea ulterio ară nu este calculat și aplicat asupra circulației de marfă, ca urmare,
accizele sunt achitate de către consumator [2.5, p.521 ].
Accizele se caracterizează prin diferiți parametrii economici: subiectul impozabil, obiectul
impunerii, plătitorii accizelor, b aza impozabilă, cota accizelor, termenele de plată.
Subiecți ai impunerii sînt:
a) antrepozitarul autorizat care produce și/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe
teritoriul Republicii Moldova;
b) persoanele juridice și persoanele fizice care importă mărfur i supuse accizelor.
Obiecte ale impunerii sînt mărfurile supuse accizelor, specificate în anexele la prezentul titlu.
Baza impozabilă o constituie: volumul în expresie naturală, dacă cotele accizelor, inclusiv în
cazul importului, sînt stabilite în sumă a bsolută la unitatea de măsură a mărfii; valoarea mărfurilor,
fără a ține cont de accize și T.V.A., dacă pentru aceste mărfuri sînt stabilite cote ad valorem în

25
procente ale a ccizelor, cu excepția art.1231; valoarea în vamă a mărfurilor importate, determina tă
conform legislației vamale, precum și impozitele și taxele ce urmează a fi achitate la momentul
importului, fără a ține cont de accize și T.V.A., dacă pentru mărfurile în cauză sînt stabilite cote ad
valorem în procente ale accizelor, cu excepția art.12 31.
Plătitorii de accize sunt pesoanele care consumă bunuri din categoria celor accizate, indiferent
de avere, profesia sau situația economico -socială a acestor persoane.
Impozitul pe bunurile imobiliare este un impozit local, reprezentînd o plată obligato rie la
buget de la valoarea bunurilor imobiliare. Impozitul pe bunurile imobiliare alimenteaz ă bugetele
satelor și orașelor [2.16, p.19].
Bunuri imobliare: terenuri, clădiri, construcții, apartamente, alte încăperi izolate, strămutarea
cărora este imposibi lă fără cauzarea de prejudicii destinației lor.
Valoarea estimată: valloarea bunurilor imobiliare calculată la o dată anumită cu utilizarea
metodelor de evalu are prevăzute de la legislației
Subiecți ai impunerii sînt persoanele juridice și persoanele fizi ce rezidenți și ner ezidenți ai
Republicii Moldova:
a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova;
b) arendașii care arendează un bun imobiliar agricol proprietate privată, dacă contract ul de
arendă nu prevede altfel;
c) deținător ii drepturilor patrimoniale (drepturilor de posesie, de gestiune și/sau de folosință)
asupra bunurilor imobiliare proprietate publică de pe teritoriul Republicii Moldova;
d) arendașii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităților publice și ale inst ituțiilor
finanțate de l a bugetele de toate nivelurile;
e) locatarii bunurilor imobiliare – în cazul con tractului de leasing financiar;
f) arendașii sau locatarii bunurilor imobiliare proprietate privată a nerezidenților Republicii
Moldova, dacă contractul de aren dă/locațiune nu prevede altfel.
Autoritățile publice și instituțiile finanțate de la bugetele de toate nivelurile sînt obligate să
prezinte gratuit subiecților impunerii, în termen de pînă la data de 25 mai a anului fiscal în curs,
informația privi nd valoarea estimată/valoarea contabilă a bunurilor imobiliare tra nsmise în arendă
sau locațiune.
Obiecte ale impunerii sînt bunurile imobiliare, inclusiv terenurile din intravilan sau din
extravilan, clădirile, construcțiile, casele de locuit individuale , apartamentele și alte încăperi izolate,
inclusiv bunurile imobiliare aflate la o etapă de finisare a construcției de 50% și mai mult, rămase
nefinisate timp de 3 ani după începutul lucrărilor de construcție. Gradul de finalizare a construcției

26
în scopul impozitării se determină de către experții tehnici în construcții sau de către agenții
economici cu activități în domeniul expertizei tehnice, sau de către autoritatea administrației publice
locale, în baza metodei stabilite de organul central de specialit ate al administrației publ ice în
domeniul construcțiilor [2.16, p.20]
Baza impozabilă a bunurilor imobiliare constituie valoarea estimată a acestor bunuri.

Impozitul pe bunurile imobiliare Impozitul pe bunurile imobiliare
pentru terenuri (funciar) (clădiri și construcții)

Figura 1.1,, Tipuri de impozite pe bunuri imobi liare ”
Taxele locale se aplica de catre autoritatile administratiei publice locale in limitele
competentei lor și în conformitate cu Titlul VII din Codul fiscal. Legea privind taxele locale. Cotele
maxime ale taxelor locale se aproba de catre Parlament. Stabilirea taxelor cotelor concrete ale
taxelor locale ține de competenta organelor administratiei publice locale în marimea ce nu depasesc
cotele max ime stabilite de Parlament .
În manifestarea lor taxele exercită mai multe funcții, efectele cărora se resimt în toate
domeniile activității umane. Principalele funcții ale impozitelor și taxelor sunt cea fiscală și cea
reglementară.
Funcția fiscală stă la originea taxelor, fiind, în așa mod, cea mai veche, indisolubilă de
organizarea societății umane și mereu persistentă în orice sistem economico – social.
Funcția de reglare economico – socială , fiind cunoscută din antichitate, a fost valorificată
la valoarea sa justă în a doua jumătate a secolului al XX -lea.
Spre deosebire de impozite, taxele se caracterizeaza printr -o serie de trasaturi specifice, și
anume:
– taxele reprezinta contribuții pentru acoperirea cheltuielilor necesare serviciilor solicitat e de
diferite persoane, pe cînd impozitele se intrebuinteaza pentru acoperirea cheltuielilor generale ale
societatii;
– taxele reprezinta plați facute de persoane fizice sau juridice pentru servicii sau lucrari
efectuate în mod direct și imediat de catre s tat acestora, pe cand în cazul impozitului statul nu este
obligat să presteze un echivalent direct sau imediat plătitorului; Impozitul pe bunurile imobiliare

27
– marimea taxei depinde de felul și costul serviciului prestat, în timp ce cuantumul impozitului
se determină în funcție de natură și volumul venitului impozabil sau a averii;
– termenele de plata ale taxelor se fixează de regula în momentul solicitarii prestarii
serviciului, în timp ce la impozite termenele de plata se stabilesc în prealabil.
Aceste trasaturi sunt consacrate și de le gislația în vigoare, referitoare la taxele de timbru, care
prevede că taxele de timbru reprezintă plata serviciilor prestate sau lucrarilor efectuate de diferite
organe sau institutii de stat care primesc, intocmesc sau elibereaza diferite acte, prestează servicii
ori rezolva diferite interese legitime ale partilor.
La stabilirea și aplicarea taxelor se au în vedere cîteva principii, și anume:
– unicitatea taxării, în sensul ca pe unul și acelasi serviciu prestat unei persoane, aceasta nu
datoreaza taxa dec at o singură data;
– raspunderea pentru neîndeplinirea obligației de plata revine funcționarului sau persoanei
încadrate de la instituția sau organul de stat respectiv si nu debitorului;
– nulitate actelor nelegal taxate;
– taxele sunt anticipative, în sensul ca ele se datorează și se achitș în momentul solicitarii serviciilor
sau lucrarilor ce urmeaza a fi efectuate de organele sau instituțiile de stat.
Pentru aplicarea corectă a acestor taxe codul fiscal definește un șir de noțiuni ce
urmează a f i cunoscute cum ar fi:
În sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noțiuni:
Taxă locală – plată obligatorie efectuată la bugetul unității administrativ -teritoriale.
Cotă maximă a taxei locale – cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului
impunerii ori sumă absolută, stabilită conform prezentului titlu.
Cotă concretă a taxei locale – cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului
impunerii ori sumă absolută, stabilită de autoritatea administrației publice loca le la adoptarea
bugetului unității administrativ -teritoriale respective, dar care nu poate fi mai mare decît cota
maximă stabilită conform prezentului titlu.
Unitate comercială și/sau de prestări servicii de deservire socială – unitate de comerț cu
amănuntul, cu ridicata, de alimentație publică și/sau de prestări servicii de deservire socială.
Servicii de deservire socială – servicii sociale particulare indicate în secțiunea O diviziunea
93 a Clasificatorului activităților din economia Moldovei (CAEM).
Producător de publicitate – persoană care conferă informației publicitare forma necesară
plasării și difuzării.

28
Difuzor de publicitate – persoană care asigură plasarea și difuzarea publicității prin orice
mijloc de informare.
Publicitate exter ioară – publicitate realizată prin sistemele de comunicare vizuală ce includ
afișele, panourile, standurile, instalațiile și construcțiile (situate separat sau suspendate de pereții și
de acoperișurile clădirilor), firmele tridimensionale, firmele lumino ase, tablourile electromecanice
și electronice suspendate, alte mijloace tehnice.
Publicitate socială – publicitate care reprezintă interesele societății și ale statului în
propagarea unui mod de viață sănătos, ocrotirea sănătății, protecția mediului înco njurător, păstrarea
integrității resurselor energetice, protecția socială a populației și care nu are scop lucrativ și
urmărește obiective filantropice și de importanță socială.
Numărul mediu scriptic de salariați – efectiv de personal pentru o perioadă ge stionară,
determinat în funcție de indicii numărului scriptic.
Parcare – garare a autovehiculului pe un teritoriu special sau într -o construcție specială,
destinate garării și păstrării mijloacelor de transport și prestării de servicii aferente contra plată.
Servicii de piață – servicii prestate de piețe contra plată.
Simbolică locală – stema unui oraș sau a unui alt tip de localitate, denumirea lui sau
imaginea monumentelor de arhitectură, a monumentelor istorice.
Unitate de transport – orice autoca r, autobuz, microbuz, autoturism, motocicletă, scuter,
motoretă, camion, tractor, tractor cu remorcă, altă tehnică agricolă, vehicul cu tracțiune animală.
Autoritate deliberativă a administrației publice locale – autoritatea reprezentativă și
deliberativă a populației unității administrativ -teritoriale (consiliul local).
Autoritate executivă a administrației publice locale – autoritatea reprezentativă a populației
unității administrativ -teritoriale și executivă a consiliului local (primarul).
Taxele locale, termenele lor de plată și de prezentare a dărilor de seamă fiscal sunt reflectate
in tabelul de mai jos.
Autoritatea deliberativă a admnistrației publice locale, cu titlu de excepție, este în drept să
stabilească cotele impunerii în funcție de unele c riterii și anume :
a) Taxei pentru unitățiile comerciale sau de prestări servicii – în funcție de genul de activitate
desfășurat , tipul de obiecte ale impune rii, locul amplasării , suprafața ocupată de unit ățile de comerț
sau de prestare a servicilor , categori a mărfurilor comercializate și a serv icilor prestate a serviciilor ,
categoria mărfurilor comercial izate și a serviciilor prestate , regimul de activitate.
b) Taxei de piață – în funcție de tipul peței , locul amplasării și regimul de activitate

29
c) Taxei pentru pr estarea serviciilor de transport auto de călătorii pe teritoriul municipiilor , or așelor și
satelor (comunelor) – în funcție de numărul de l ocuri în unitățile de transport , intinerarul parcurs,
periodicitatea circulației pe intinerar, fluxul de călători pe intnerar
d) Taxei pentru dispozitivele publicitae –în funcție de suprafața feței dispozitivului publicitar și locul
amplasării
La taxele pentru resursele natuarel se definesc urmatoarele notiuni:
1) Resurse naturale – apa captată din orice surse (izvoare), mi neralele utile (zăcămint ele),
lemnul eliberat pe picior [1.2].
2) Minerale utile – zăcămintele minerale naturale care se conțin în subsol, precum și cele
sedimentate pe t erenurile obiectivelor acvatice [1.2].
3) Subsol – partea scoarței terestre situată ma i jos de stratul de sol și de fundul bazinelor de
apă, care se întinde pînă la adîncimi accesibile pentru studiere și valorificare geologică [1.2].
4) Spații subterane pentru construcții subterane – peșterile, spațiile subterane artificiale,
minele din car e au fost extrase minerale utile [1.2].
5) Construcții subterane – minele din care se extrag sau au fost extrase minerale utile, alte
construcții (obiective) executate în subsol pentru activitatea de întreprinzător [1.2].
6) Normă de extragere a apei – volumul de apă extras în lipsa contorului, care se stabilește de
către organul de stat împuternicit de Guvern [1.2].
7) Apă destinată îmbutelierii în sticle și în alte recipiente, folosită în scopuri curative și în
calitate de apă minerală, potabilă – apa atr ibuită la una din aceste categorii în baza certificatului de
producere și îmbuteliere a apei, conform standardelor internaționale [1.2].
8) Apă extrasă – apa obținută din obiectivele acvatice amplasate în granițele Republicii
Moldova [1.2].
9) Ape de supra față – sursele (izvoarele) situate în obiective acvatice de la suprafața
pămîntului (rîuri, lacuri naturale și artificiale, iazuri, ape care se află temporar la suprafața
obiectivelor acvatice ) [1.2].
10) Apă utilizată – apa folosită în scopul desfășurării propriei activități de fabricare a
producției, de executare a lucrărilor și de prestare a serviciilor [1.2].
Pe lîngă impozitele pe venit , TVA și accize , agenții economici plătesc și alte impozite și
taxe. La ele se referă: taxa vamală, taxa pentru proc eduri vamale și taxele rutiere.
Taxele rutiere sînt taxe percepute pentru folosirea drumurilor și/sau a zonelor drumului
public și/sau zonelor de protecție a acestuia din afara perimetrului localităților.
Sistemul taxelor rutiere include:

30
a) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica
Moldova;
b) taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele
neînmatriculate în Republica Moldova (vinieta);
c) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehicule a căror masă totală, sarcină masică
pe axă sau ale căror dimensiuni depășesc limitele admise;
d) taxa pentru folosirea zonei drumului public și/sau zonelor de protecție a acestuia din afara
perimetrului localităților pentru efectuarea lucrări lor de construcție și montaj;
e) taxa pentru folosirea zonei drumului public și/sau zonelor de protecție a acestuia din afara
perimetrului localităților pentru amplasarea publicității exterioare;
f) taxa pentru folosirea zonei drumului public și/sau zone lor de protecție a acestuia din afara
perimetrului localităților pentru amplasarea obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere;
Subiecții impunerii achită taxele rutiere la conturile trezoreriale de venituri ale bugetului de
stat, conform clasificație i bugetare.
Taxele rutiere plătite se includ în componența cheltuielilor ce vor fi deduse în conformitate
cu titlul II al prezentului cod.
În sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noțiuni generale:
1) Activitate agricolă – activitate de pr oducție, prestare de servicii, executare de lucrări în
domeniul fitotehniei, horticulturii și zootehniei.
2) Autovehicul – sistem mecanic cu autopropulsie, cu excepția celui care circulă pe șine, care
servește în mod normal la transportul de pasageri, bag aje, mărfuri pe drumuri sau care execută orice
alte lucrări și servicii aferente transporturilor; această noțiune nu include tractoarele agricole.
3) Autovehicul mixt – autovehicul destinat, prin construcție, transportului de pasageri și de
mărfuri în com partimente separate.
4) Autovehicul pentru utilizări speciale pe șasiu de autoturism sau de microbuz –
autovehicul, altul decît cel conceput în principal pentru transportul de pasageri sau de mărfuri, care,
prin construcție și echipare, este prevăzut pe ș asiu de autoturism sau de microbuz (autovehicul de
asistență medicală, autovehicul de asistență tehnică, autovehicul -generator, autovehicul -laborator,
stație radiologică, radiofurgon etc.).
5) Autovehicul pentru utilizări speciale pe șasiu de autocamion – autovehicul, altul decît cel
conceput în principal pentru transportul de pasageri sau de mărfuri, care, prin construcție și
echipare, este prevăzut pe șasiu de autocamion (automacara, autovehicul de asistență tehnică și de
intervenție, de pompare, de cură țare a drumurilor, de curățare a zăpezii, de depanare, de stingere a

31
incendiilor, de curățare a străzilor, de împrăștiere a materialelor, autobetonieră, autoatelier, unitate
autoradiologică etc.).
6) Autovehicul înmatriculat în Republica Moldova – autoveh icul care este supus în Republica
Moldova înmatriculării de stat, pe baza și din momentul căreia autoritățile abilitate ale Republicii
Moldova autorizează participarea autovehiculului în traficul rutier sau în procesul tehnologic.
7) Autovehicul a cărui m asă totală, sarcină masică pe axă sau ale cărui dimensiuni depășesc
limitele admise – autouvehicul a cărui masă totală, sarcină masică pe axă sau ale cărui dimensiuni
depășesc limitele admise pentru efectuarea pe drumuri a transporturilor cu greutăți și/sa u
dimensiuni stabilite de normativele în vigoare.
8) Folosire a drumurilor de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova –
intrare pe teritoriul Republicii Moldova sau tranzitare a teritoriului Republicii Moldova cu
autovehicule care nu au certificat de înmatriculare de stat eliberat de autoritățile abilitate ale
Republicii Moldova.
9) Mărfuri periculoase – mărfuri stabilite prin hotărîre de Guvern, care, prin proprietățile lor
fizico -chimice, prezintă pericol pentru om și pentru mediu.
10) Motocicletă – autovehicul cu două roți, cu sau fără ataș, avînd o capacitate cilindrică a
motorului mai mare de 50 cm3, precum și autovehicul cu trei roți simetrice față de axa sa
longitudinală (motocar), avînd capacitatea cilindrică a motorului mai mare de 50 cm3 și masa
echipată mai mică de 400 kg.
11) Posesor de autovehicul – persoană fizică sau persoană juridică în a cărei posesie se află
autovehiculul.
12) Tranzit (tranzitare) – trecere pe teritoriul Republicii Moldova a autovehiculului în cazul
în care nici punctul de pornire/expediție al autovehiculului, nici punctul de destinație al acestuia nu
se află în Republica Moldova.
13) zona drumului public și/sau zonele de protecție a acestuia din afara perimetrului
localităților – fîșie de teren adiace ntă drumurilor din afara perimetrului localităților, a cărei lățime
se stabilește în funcție de destinația și amplasarea acestor drumuri.
14) Vinietă – taxă pentru folosirea drumurilor din Republica Moldova de autovehiculele
neînmatriculate în Republica M oldova și de remorcile atașate la acestea, a cărei plată se atestă
printr -o confirmare valabilă pentru o anumită perioadă.
Taxa vamală reprezintă o plată obligatorie percepută de autoritatea vamală la introducerea
sau scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal. Oraganele vamale aplică ur mătoarele tipuri de taxe
vamale [2.5, p. 550].

32
 Ad-valorem, calculată în procente față de valoarea mărfii în vamă
 Specifică, calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă
 Combinată, care îmbină tipurile de taxe vamale specificate la punctele de sus
 Excepțională, care, la rîndul ei, se divizează în:
a) Taxa specială, această taxă se aplică în scopul protejării mărfurilor de origine indigenă la
introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producție străină în cant ități și în condiții
care cauzează prejudicii materiale considerabile producătorului de produse autohtone.
b) Taxa antidumping, se face referire la marfa care au prețul mai mic decît valorea lor în țara
exportatoare la momentul importului în cazul introduceri i pe teritoriul vamal, pot apărea
piedici pentru organizarea sau extinderea în țară a producției de mărfuri identice sau
similare.
c) Taxa compensatoare aplicată în cazul introducerii, pe teritoriul vamal, a mărfurilor la
producerea sau la exportul cărora, di rect sau indirect, au fost utilizate subvenții, dacă sunt
lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor
autohtoni de mărfuri identice sau similare.
În conformitate cu Legea privind tariful vamal nr.1380 -XIII din 20. 11.97 cu modificările și
completările ulterioare, nu sunt impuse cu taxe vamale mprfurile, care se află în următoarele
regimuri vamale: temporar importate în scopuri de prelucrare,introduse pe teritoriul vamal și plasate
în depozitele vamale libere, import ate pentru comercializarea lor în regimul vamal magazin duty –
free, tranzitul prin teritoriul vamal .
O altă taxă la import este taxa pentru proceduri vamale , această taxă poate fi de două tipuri:
a) Pentru efectuarea procedurilor vamale. Această taxă este stab ilită conform legii bugetului de
stat, iar calcul taxei este arătat în rubrica 47 Declarației vamale și în documentul Calculul
procedurilor vamale .
b) Pentru prestarea mărfurilor. Mărfurile aflate sub controlul vamal pînă la perfectarea lor
difinitivă se pă strează la depozitele vamale sau la depozitele vamale libere ale ageniților
economici pentru care se percepe taxa pentru fiecare zi de păstrare. Mărfurile se păstrează în
regimul vamal nu mai mult de un an sau pînă la momentul cînd suma taxelor vamale
neplătite atinge valoarea acestor bunuri, aveste mărfuri nu sunt supuse taxelor vamale , TVA
și accizelor, însă se impozitează cu taxe pentru efectuarea procedurilor vamale și se
întocmește declarația vamală (temporară).
Obiectul impunerii îl constituie:

33
– la taxa pentru amenajarea teritoriului – salariații și/sau fondatorii întreprinderilor în cazul în
care aceștia activează în întreprinderile fondate, însă nu sînt incluși în efectivul tri mestrial de
salariați [1.2 ].
– la taxa de organizare a licitațiilor și loteriilor pe teritoriul unității administrativ -teritoriale –
bunurile declarate la licitație sau bile tele de loterie emise [1.2 ].
– la taxa de plasare (amplasare) a publicității (reclamei), cu excepția celei amplasate integral
în zona de protecție a drumu rilor din afara perimetrului localităților – serviciile de plasare și/sau
difuzare a anunțurilor publicitare prin intermediul serviciilor cinematografice, video, prin rețelele
telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de transport, prin alte mijloace (cu excepția TV,
internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor), precum și afișele, pancartele, panourile și alte
mijloace tehnice prin intermediul cărora se amplasează pu blicitatea exterioară [1.2 ].
– la taxa de aplicare a simbolicii locale – produsele fabricate cărora li se ap lică simbolica
locală [1.2 ]
– la taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii de deservire socială, cu excepția
celor care se află total în zona de protecție a drumurilor din afara perimetrului localitățil or –
unitățile de comerț și/sau de prestări servici i de deservire socială [1.2 ].
– la taxa de piață –îl constituie suprafața terenului și a clădirilor, construcșiilor a căror
strămutare este imposibilă fără cauzare a de prejudicii destinației lor [1.2 ].
– la taxa pentru cazare – îl constituie serviciile prestate de structurile cu funcții de cazare
[1.2].
– la taxa balneară – îl constituie biletele de odihnă și tratament [1.2].
– la taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritor iul municipiilor,
orașelor și satelor (comunelor) – îl constituie unitatea de transport, în funcție de numărul de locuri
[1.2].
– la taxa pentru parcare – îl constituie parcarea [1.2 ].
la taxa de la posesorii de cîini – îl constituie cîinii aflați în pos esiune pe parcursul unui an
[1.2].
-la taxa de la posesorii unităților de transport – capacitatea cilindrică a motorului, masa totală,
numărul de unități de transport aflate în posesie, sarcina masică pe osie a unității de transport aflate
în posesie pe pa rcursul unui an;
– la taxa pentru parcaj – locul de parcaj special amenajat pe domeniul public și autorizat de
autoritatea administrației publice locale , utilizat pentru staționarea unității de transport pe un anumit
termen;

34
– la taxa pentru unitățile str adale de comerț și/sau de prestare a serviciilor – unitățile de comerț
și/sau de prestare a serviciilor, cum ar fi chioșcurile, gheretele, frigiderele, tonetele, tarabele,
unitățile de transport specializate și altele, amplasate în afara piețelor autorizat e;
– la taxa pentru salubrizare –constituie numărul de persoane fizice înscrise la adresa declarată
ca domiciliu;
– la taxa pentru dispozitivele publicitare – constituie suprafața feței (fețelor) dispozitivului
publicitar.
Sistemul fiscal reprezintă u nul din cele mai importante elemente ale relațiilor economice de
piață, de funcționarea sistemului depinde succesul reformelor economice, de aceea e necesar de
asigura o structură și un mecanism adecvat și stabil. Scopul lui este de a asigura finanțarea
economiei prin intermediul prelevărilor fiscale, alături de alte mijloace de acoperire a cheltuelilor
publice. În general, sistemul fiscal reprezintă un ansamblu de prelevări fiscale la un moment dat și
reglementările referitoare la acestea; relațiile de int erdependență între componentele ansamblului și
mediul estern; metodele, procedeele și instituțiile participante, prin intermediul cărora se pun la
dispoziția autorităților publice, principalele resurse financiare necesare funcționării acestora.
Obictivele sistemului fiscal sunt de finanțare, de regulator al economiei, social prin redistribuirea
patrimoniului și protecția persoanelor defavorizare social.

CAPITOLUL II CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU BUGETUL A TAXELOR
GENERALE ȘI LOCALE

În cadrul ace stui compartiment vom analiza modul de înregistrare a taxelor generale și locale
în contabilitatea entită ții „Tani Panis” S.R.L . În scopul acoperirii practice a cheltuelilor structurilor
bugetare locale conform CF se calzulează impozite și taxe. Vom determi na modul de calcul a
taxelor pentru amenajarea teritorului , taxei pentru unitățile de comerț și de prestare a serviciilor de
deservire socială , deoarece entitatea dată plătește doar aceste două taxe locale. Concomitent vom

35
explica modul de determinare și contabilizare a taxelor rutiere, taxa vamală și cele pentru utilizarea
resurselor naturale.

2.1 Contabilitatea decontă rilor privind taxele generale
În scopul protejării bunurilor fabricate de către producătorii autohtoni ca și în alte țări, în RM,
se stabiles c taxe vamale aferente importului. Conform legislației vamale importatotul este obligatsă
respecte cerințele prevăzute de procedurile prevamale, vamale și postvamale. Să declare bunurile
importate și să achite taxele vamale. Evident că se determină valoare a în vamă, taxelel vamale și
pentru proceduri vamale, care la rîndul său, se includ în calcul TVA. Taxele în cauză se
contabilizează ca elemente componente ale costului bunurilor importate. Taxele rutiere se aplică
pentru folosirea drumurilor de către auto vehicule și pentru folosirea zonei de protecție din afara
perimetrului localităților, diferențiat: pentru aut ocamioane – în funcție de capacitatea încasare, iar la
mijloacele de transport auto de pasajeri – în funcție de numărul de locuri. Taxele rutiere se
contabilizează ca cheltueli curente.
Taxa pe valoare adăugată reprezintă un impozit indirect, pe care îl perc epe statul din
valoarea adăugată a produselor fabricate, servicilor prestate, calificate drept livraate, precum și din
caloarea bunurilor și servicilor importate.
Cu cît valoarea adăugată este mai mare, cu atît mai înalt este estimată activitatea de produc ție
și financiară a entității. Taxa pe valoarea adăugată se aplică la fiecare stadiu de producție, și vînzare
a produselor finite, mărfurilor și servicilor. Operațiile impuse cu TVA sunt livrările de mărfuri și de
servicii. Livrarea de servicii este o pres tare de servicii materiale și nemateriale de consum și de
producție , inclusiv darea de unor active în arendă, cu titlul gratuit, de reparații, d e construcții
experimentale etc [2.5, p. 279].
Taxa pe valoare adăugată reprezintă o parte a valorii adăugate a produselor , mărfuriilor
vîndute, serviciilor prestate pe teritoriul Republici Moldova, precum și o parte a valorii mărfurilor și
servicilor importate în RM, care se colectează sub formă de impozit la buget . Taxa pe valoare
adăugată reprezintă un impozit de consum. Luînd în considerare că TVA se determină și se
înregistrează în operațiile de procurare și în considerare că TVA se determină și se înregistrează în
operațiile de procurare ți vînzare a valoriilor materiale, serviciilor pe teritoriul țării, poat e apărea
situația în care suma TVA din procurări e mai mică decît suma TVA din vînzări, diferența se cuvine
de achitat la buget sau în situația cînd Cuma TVA din vînzări este mai mică decît sum TVA din
operațiiunele de procurări, diferența se cuvine de tre cut în cont, fiiind prezentattă ca creanța a
bugetului față de entitatea în perioada fiscală ulterioară [2.5, p.281].

36
Modul de determinare a valoriii impozabile a livrării impozabbile cu TVA.
Exemplul 2. Entitatea livrează valori materiale la un preț mai mic decît cel de piață din
diferite motive cum ar fi relația specivică dintre entitatea TaniPanis S.R.L. și SOMNIS S.R.L. fiind
cumpărător, valoarea impozabilă a acestei livrări conform art. 99 al CF o constituie prețul pe
piață.
Entitatea TaniPanis S.R.L. a vîndut întreprinderi SOMNIS S.R.L motorină la valoarea de 11
203,00 lei ( 664,30 𝑙𝑖𝑡𝑟𝑖 ×14,05 lei litru). Prețul cu ridicata pe piață, unde să vinde aceste
materiale la momentul constituie 17,37 lei , iar valoarea atunci va fi egală cu 11 538,89 lei
(664,30 ×17,37) , conform facturii fiscale din 29.03.19 ( vezi a nexa 3)
Valoarea impozabilă a livrării, în cazul dat, va constitui 11 538,89 lei, iar suma TVA va fi
egală 2 307,78 lei (11 538,89 × 0,2).
Contabili tatea TVA aferentă procurărilor
Fiecare p ersoană juridică sau fizică, ce desfăsoară activitatea de întreprizător înregistartă ca
plătitor de TVA. Este obligată să determine suma obligației sale fiscale de sine stătător în baza
documentelor respective, iar în cazurile prevăzute de titlul III al CF , să solicite re stituirea sumei
TVA de la buget [2.5, p.307].
Procurările de valori materiale și servicii pot fi efectuate în cazurile în care cumpărătorul și
vînzătorul sunt rezidenți ai Republicii Moldova și: a mbii sunt înregistrați ca plătitori de TVA ;
cumpărătorul e înregistat, iar furnizorul nu este înregistrat ca plătitor de TVA ; cumpărătorul nu e
înregistrat, iar furnizorul e înregistrat ca plătitor de TVA; cumpărătorul, înregistrat ca subiect al
TAV, are relații fiscale cu sistemul bugetar al Moldov ei, iar vînzătorul nu are relații cu acest sistem.
Exemplul 3. Entitatea TaniPanis conform facturi fiscale de a data de 21.01.2019 a procurat
200 de seturi Limitator frontal de la furnizorul Mecalux -Logistic la valoarea de 23 000 lei , fără
TVA, dar se șt ie că cota TVA este de 0% . (vezi a nexa 4)
Înregistrările contabile generează astfel:
1. Înregistrarea materialelor la intrări și trecerea TVA aferentă la cont:
Debit contul 211 „Materiale ” – 23 000 lei
Credit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată „ – 0 lei
Credit contul 521 ” Dator ii comerciale curente „ – 23 000lei
2. Achitarea datoriei față de furnizor și de organizația de transport și expediție
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente „ – 23 000 lei

37
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională ”, 244 „Alte conturi bancare ”,
sau alt cont – 23 000 lei
Contabilitatea TVA în comercializarea produselor în magazine proprii ale entității .
Entitatea TaniPanis S.R.L producătoare de bunuri comercializează o parte din ele la
magazinele proprii. În acest caz, valoarea impozabilă, în a cărei bază se determină obligația fiscală,
privind TVA, reprezintă valoarea produselor la preț cu amînuntul. Această obligație apare și trebuie
recunoscută în momentul trecerii dreptului patrimonial asupra produselor finite vîndute sw la
producător la consumator.
În cazul vînzării produselor, din magazine le proprii contra numerar, conform CF, factura
fiscală se eliberează doar la cererea consumatorului. Înregistrările în Registrul de evidență a
livrărilorse fac la sfîrșitul zilei în baza dispoziției de încasare sau facturii fisale scrise la cererea
cumpăr ătorului sau în baza raportului operaționistului. Suma încasată în achitarea contravalorii
produselor finite vîndute conține și TVA [2.5, p.451].
Din această cauză, TVA se calculează prin extragerea ei din suma încasată. De exemplu, dacă,
din comercializar ea produselor, s -a încasat 4 500 lei, TVA aferentă la cota de 8% sau 20% va
constit ui, respectiv 360 lei și pentru 20% va fi egală cu 750 lei ( 4 500:6).
Exemplul 1. Entitatea TaniPan is conform declara ției privind TVA pentru perioada fiscal ă a
lunii noiembrie pentru anul 2017 , în luna curentă, a transmis magazinului propriu spre
comercializare p roduse finite evaluate la 269 733,57 lei fără TVA , costul efectiv fiind determinat la
sfîrțitul lunii în sumă de 120 000,00 lei .La predarea mărfii entitatea formează prețul de vînzare
fără TVA este de 178 750, 02 lei, suma TVA 35 750 ( 178 750,02 ×0,2), v aloarea produselor,
inclusiv TVA -179 107,52 (178 750 ,02+35 750) . Admitem că toate produsele au fost vîndute în luna
gestionară. (vezi anexa 5 )
Datele exemplului dat generează următoarele înregistrări contabile:
1. Transmiterea produselor la magazin:
Debit contul 21 7 „Mărfuri ”, subcontul 2172 „Mărfuri transmise spre vînzare
magazinelor proprii ” -120 000
Credit contul 216 „Produse ”
2. Încasarea numerarului din vînzarea produsel or finite:
Debit contul 241 „Casa ” – la suma încasată, inclusiv TVA – 179 107,52
Credit contul 611 „Venituri din vînzări” – la suma venitului recunoscut – 178 750,02
Credit 534 „Datorii față de buget ”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată ”- la suma TVA -35 750

38
3. Achitarea TVA la buget la sfîrșitul lunii
Debit contul 534 „Datorii față de buget ”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată ” – 35 750
Credit 242 „Conturi curente în monedă națională ” sau alt cont
Dacă , în perioada fiscală, sunt și alte operații aferente obligației fiscale, suma TVA ( 35 750)
se ia în calcul la determinarea TVA spre achitare la buget.
4. Casarea costului mărfurilor comercializate în magazinul propriu:
Denit contul 711 „Costul vînzărilor” , subcontul 7112 „Valoarea contabilă a mărfurilor
vîndute „ – 120 000
Credit contul 217 „Mărfuri”, subcontul 2172 „Mărfuri transmise spre vînzare
magazinelor proprii”
Contabilitate a taxelor rutiere : taxele rutiere sunt achitate pentru folosirea drumurilor sau a
zonelor de protecție a drumurilor din afara perimetrului localitîților. Această taxă include: taxa
pentru folosirea drumurilor de către autovehicule înmatriculate în RM, neîn matriculate în RM, cu
excepția celor clasificate la unele poziții tarifare cum ar fi 8703. O altă taxă este pentru folosirea
zonei de protecție din afara perimetrului localităților [2.5, p.557].
Pentru folosirea drumurilor de către autovehicule înregistrat e în RM, subiecții impunerii sunt
persoanele fizice ale acestor autovehicule. Obiecții al impunerii cu taxa rutieră îi constituie
constituie autovehicule înmatricule în RM. Cotele taxelor rutiere sunt stabilite în anexa 1 la titlu
codului fiscal [1.2].
Darea de seamă privind achitarea taxei se completează de sine stătător și este prezintă
organelor fiscale de la sediul sau domiciliul contribuabilului de către subiecții impunerii anual.
În mod diferențiat, sunt stabilite cotele taxelor pentru folosirea drumu rilor de către
autovehiculele a căror masă totală, sarcina masică pe axă sau ale căror dimensiuni depășesc limitele
admise, pentru zonele de protecție a drumurilor din afara perimetrului localităților în efectuarea
lucrărilor de construcție, amplasarea pub licității exterioare, amplasarea obiectelor de prestare a
serviciilor rutiere.
Posesorii autovehiculelor înregistrate în RM prezintă informația aferentă taxei rutiere pînă la
data de 25 ianuarie a anului gestionar, iar întreprinzătorii individuali, gospodă riile tărănești al căror
număr mediu de salariați nu depeșește 3 persoane – pînă la data 25 martie a anului următor de
gestiune.
Entitatea TaniPanis S .R.L. numărul med iu de salariați este de 15 persoane.

39
Exemplul 1. Entitatea TaniPanis achită rutieră la data testării tehnice calculînd și prezentînd
informațiile aferente organelor fiscale ( tabelul 2.1.1). Entitatea dispune de 4 mașini, respectiv
FORD, SKODA -2, ZIL.
Vom examina un exemplu arbitrar
Tabelul 2.1.1
Darea de seamă privind taxa rutieră percepută de la posesorii autovehiculelor
înmatriculate în RM (f. TED -13)
Obiectul
impunerii Cota
taxei,lei
Numărul
mijloacelor de
transp ort Suma taxei
calculată, lei Scutiri
Suma taxei
spre plată,
lei Numărul
mijloacelor
detransport
scutite de
taxă Suma
scutirilor,lei
FORD de la
1,6-5 t 2 250 1 2 250 – – 2 250
ZIL de la
1,6-5 t 2 250 1 2 250 – – 2 250
SKODA de
la 1,6 -5 t 2 250 2 4 500 – – 4 500
Total X X X x 9 000

Conform datelor din tabel, entitatea va calcula taxa rutier ă întocmind formula contabilă:
Debit contul 713 „Cheltueli administrative ”, subcontul 7133 Cheltueli cu impozitele și taxele,
cu excepția impozitului pe venit” – 9 000 lei
Creditul contul 534 „Datorii față de buget ”, subcontul 5346 „Datorii privind alte impozite și
taxe” – 9 000 lei
Achitarea taxei:
Debit contul 534 „Datorii față de buget ”, subconul 5346 „Datorii privind alte impozite și
taxe” – 9 000 lei
Credit 242 „Conturi curente în monedă națională ” – 9 000 lei
Concluzie: Agentul economic posesor al u nităților de transport indicate în tabelul de sus va
calcula și achita la buget taxele rutiere în mărime de 9 000 lei.
În contabilitatea financiară, suma taxei rutiere se refle ctă în registrele la conturile 7 13 și 534.
Taxa vamală – există trei variante de achitare la buget ataxelor vamale și a taxelor pentru
proceduri vamale: plata integrală în avans a taxelor din contul curent al entității; plata taxelor
vamale și taxei pentru procedurile vamale parțial din contul curent. Diferența dintre suma taxelor

40
achitate prin transfer și cea calculată efectiv este achitată în numerar; plata taxelor și a taxei pentru
proceduri vamale în numerar la organele vamale în momentul declarării.
Cînd bunurile importate sunt transportate cu mijloacelel de transport propriu, cost urile de
transport pînă la locul de introducere se determină în mărimea costurilor practice. Aceste costuri se
includ în valoarea în vamă. Dacă bunurile importate pînă la introducere pe teritoriul Republicii
Moldova, parți al, au fost deteriorate, prețul, a u fost deteriorate, prețul inițial din invoice (factura)
poate fi rectificat cu suma pierderilor calculate. Procurarea imobilizărilor corporale se efectuiază în
baza facturii, și în cazul procurării de la furnizor străin se anexează și declarația vamală.
Exemplul 4. La data de 3 ianuarie 2019 în baza facturii IV3036094 ( vezi anexa 9),
TaniPanis SRL procură de la „FPC MGM ” S.R.L. un utilaj Cuptor Industrial electric B2021I
H14-060K -IA utilizat în secția de producție a entității la valoarea de intrare 255 56 4,73 lei TVA
0%, taxa pentr u procedu ri vamale și taxa vamală -378,04 lei (vezi anexa 8 ). Utilajul procurat este
în stare funcțională și nu necesită condiții tehnice de remedi ere. Utilajul a fost pus în funcțiune în
baza Proces -verbal de punere în funcțiune a mijloacelor fixe la data de 03 martie 2019. În baza
exemplului dat, în contabilitate se v -a înregistra:
1. Achitarea taxe i pentru procedurile vamale, taxa vamală, în avans, în mărimea
preconizatăpentru imortul activelor:
Debit contul 234,,Alte creanțe curente ”, subcont 2344,,Plata în avans pentru taxa vamală și
taxa pentru proceduri vamale ”- la valoarea transmis ă transmisă în avans – 378,04 lei
Credit contul 242,,Conturi curente în monedă națională ”.
2. Achizi ția mijlocului fix de la furnizor:
Debit contul 123,,M ijloace fixe”, subcont 1233,,Ma șini, uitilaje și instalații de transmisie ”- la
costul de intarea a utilajului procurat – 255 564,73 lei
Credit contul 521,,Datorii comerciale”, subcont 5211,,Datorii comerciale în țară ”.
Costul de intrare al utilajului c onstituie=255 564,73 lei+378,04lei=255 942,77 lei
3. Atașarea taxelor pentru prceduri vamale și taxa vamală la costul activului procurat:
Debit contul 123,,Mijloace fixe”, subcont 1233,,Ma șini, uitilaje și instalații de transmisie ”- la
costul de intarea a utilajului procura – la valoarea taxelor vamale achitate – 378,04 lei
Credit contul 234,,Alte creanțe curente”, subcont 2344,,Plata în avans pentru taxa vamală și
taxa pentru proceduri vamale ”( vezi anexa 7) .
2.2 Contabilitatea decontărilor privind taxele locale
Taxele locale sînt prevăzute de titlul VII al CF și se determină în funcție de cota taxei și baza
de impozitare, care sînt diferențiate pe fiecare tip al acestora.

41
Toate taxele locale se contabilizează drept cheltueli administrative fără a lua în considerare
destinația elementelor de bază ale acestor taxe.
Pentru înregistrarea operațunilor cu taxele entitatea utilizează următoarele conturi de gestiune:
534 „Datorii față de buget” subcontul 5346 „ Datorii privind alte impozite și taxe” .
Cota concretă a taxelor se stabile ște de către autoritatea administrației publice locale. Unele
organizații sunt scutite numai de unele taxe locale. Unele scutiri de plata taxelor locale pot
fiacordate de către autoritatea adminsitrației publice locale.
Taxa pentru amenajarea teritoriului
Subiecții taxei pentru amenajarea teritoriului sunt persoanele juridice și fizice înregistrate în
calitate de întreprinzător, care dispunn de bază impozabilă. Drept obicet al acestei taxe servește
numărul scriptic simestrial al salariaților sau fondatoril or întreprinderilor în cazul în care aceștia
activează la întreprinderile constituie, însă nu sunt incluși în efectivul trimestrial de salariați.
Cota maximă este de 80 lei anual pentru fiecare salariat sau fondator al întreprinderi
TanisPanis, însă nu est e inclus în efectivul trimestrial de salariați.
Termenele de plată ale taxei pentru amenajarea teritorului și de prezentarea dării de seamă
fiscale sunt trimestriale pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului gestionar.
S.R.L „TanisPanis” activează în raionul Nisporeni, satul Bălăurești și în trimestrul IV al
anului dispune de următoarele informații privind efectivul de salariați: octombrie – 15 persoane,
noiebrie – 13 persoane, decembrie – 15 persoane .
Exemplul 1. SRL TaniPanis, în primul trimestru al anului 2018, dispune de următoarele date
aferente personalului: ianuarie -15 de persoane, februarie – 13 de persoane, martie – 15 persoane, un
fondator neiclus în lista salariațiilor. Cota pentru amenajarea teritorului este stabilă de
administrația terito rială 20 lei/an la un salariat.
Conform datelor din exemplu, numărul mediu scriptic trimestrial, în primul trimestru al
anului 2018, constituie(15+13+15):3+1=15 persoane.
Cota trimestrială a taxei 80/4=20
Taxa pentru amenajarea teritoriului spre achitare este de 300 ei (15×20).
Subiectul impunerii( SRL Tani Panis) va întocmi și va prezenta următoarea darea de seamă
privind taxa pentru amen ajarea teritorului forma TL -13 (vezi anexa 11) .
Darea de seamă privind amenajarea teritoriului ( f.TL -13)

Tabelul 2.2.1
Darea de seam ă privind amenajarea teritoriului

42
Indicatori Numărul mediu
trimestrial, persoane Cota taxei pentru un
salariat, lei Suma taxei calculate,
lei
Salariați(fondatori) 15 20 300

1. În acest caz calcularea taxei pentru ameajarea teritoriului, entitățile -plătitor i ale
acestora vor întocmi formula contabilă:
Debit contul 713 „Cheltueli administrative” , subcont 7133 „Cheltueli cu impozitele și taxele,
cu excepția impozitului pe venit – 300 lei
Credit contul 534 „Datorii față de buget, subcontul 5346 Datorii privind alte impozite și
taxe”
Achitarea taxei pentru amenajareea teritoriului generează înregistrarea contabilă:
Debit contul 534 „Datorii față de buget, subcontul 534 6 Datorii privind alte impozite și
taxe”
Credit contul 242 „Conturi cur ente în monedă națională” – 300 lei
Potrivit prevederilor art. 295 din Codul fiscal, de taxa pentru amenajar ea teritoriului sunt
scutite:
– autoritățile publice și instituțiile finanțate de l a bugetele de toate nivelurile;
– misiunile diplomatice și alte misiuni asimilate acestora, precum și organizațiile
internaționale, în conformitate cu tratatele internaționale la car e Republi ca Moldova este
parte;
– Banca Națională a Moldovei ;
– fondatorii gospodăriilor țărănești (de fermier) care au atins vîrsta de pensionare;
condițiile art.12 din Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior;
-proprietarii sau deținătorii bunurilor rech iziționate în interes public, pe perioada rechiziției.
Taxa pentru amplasarea publicității . Această taxă se plătește pen tru serviciile de plasare și
difuzare a anunțurilor publicitare prin intermediul TV, radioului, presei periodice, serviciilor
cinematogr afice, video, prin rețelele telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de transport,
precum și de amplasare a publicității exterioare, cu excepția aceleia care este amplasată total în zona
de protecție a drumurilor [1.2 ].
Baza impozabilă a acestei tax e este valoarea (fără T.V.A.) serviciilor de amplasare și/sau
difuzare a anunțurilor publicitare , cu excepția publicității exterioare.
Cota maximă a taxei constituie 5% din valoarea (fără T.V.A.)

43
Exemplul 2. SRL Tani Panis, în primul trimestru ale anului 2018, a prestat servicii de
amplasare a publicității în mass -media cu privire la calitatea superioară a pîini din făină de secară
și de grîu, la fel și prepa rarea celor mai gustoase gogoși ( vezi anexa 11) .
Venitul din vînzări ale serviciilor de plasare și difuzare a anunț urilor ale servicilor de plasare
a anunțurilor publicitare este de 11 365 lei fără TVA. (Tabelul 2.2.2 Modul de calcul a taxei de
plasare a publicității )
Se va determina încasările în bugetul local din taxa de plasare a publicității aferente
trimes trului a nalizat, entitatea Tani Panis va întocmi calculul și darea de seamă trimestriaă forma
TL-13
Tabelul 2.2.2
Modul de calcul a taxei de plasare a publicității
Denumirea indicatorului Suma, lei
Venitul din vînzări ale serviciilor de plasare sau difuzare a
anunțurilor publicitare ( aferent trimestrului 1, anul 2018) 11 365
Cota taxei, 5 % 5
Rezolvare
Încasările din taxa de plasare a publicității aferente
trimestrului considerat 568, 25

Concluzii: Agentul economic va achita pentru venitul din vînzări ale servicilor de plasare sau
difuzare a anunțurilor publicitare suma de 568,25 lei a ferentă taxei de plasare a publicității.
Taxa pentru organizarea licitațiilor și loteriilor pe teritoriul unității administrativ –
teritoriale : plătitorii acestei taxe sunt persoane juridice și fizice cărora li se oferă autorizația de
organizare a lici tațiilor și loteriilor [1.2 ].
Drept obiect al impunerii cu taxa în cauză servesc veniturile din vînzări ale bunurilor
declarate la licitație sau valoarea totală a biletelor de loterie emise. Cota taxei menționate este de
0,1% din veitul din vînzări ale bunurilo r declarate la licitație sau valoarea biletelor de loterie emise.
Exemplul 3 . Dacă entitatea va declara suma venitului bun urilor la licitație de 4 842 lei fără
TVA. Suma taxei de obținere a dreptului de participare la licitație constituie 4, 842 lei.
( 4 842×0,001 )
Vom analiza un exemplu arbitrar
Conform acestui calcul, administrația teritorială va elibera autorizare respectivă entității,
care va prezenta dar ea de seamă în următoarea formă .

44
Tabelul 2.2.3
Darea de seamă privind taxa de organizare a licitațiilor și loteriilor pe teritoriul unității
administrativ -teritoriale(f. TL -13)
Indicatori Valoarea bunurilor
fără TVA, lei Cota taxei
(%) Suma taxei
calculate,lei
Bunuri declrate la licitație 4 842 0,1 4,842
Valoarea biletelor de loterie
emise – – –
Total 4 842 X 4,842

Taxa pentru cazare : subiecții ai taxei sunt persoane juridice și fizice – proprietari ai
hotelurilor, precum și a altor încăperi oferite în calitate de hoteluri.
Baza impozabilă a taxei o constituie valoarea (fără T.V.A.) serviciilor prestate de către
structuri le cu funcții de cazare. Cota taxei este de 5% din această valoare. Termenul de plată și de
prezentare a dării de seamă fiscală este trimestrial, pînă la data 25 a lunii următoare după trimestrul
gestionar [2.5, p.574 ].
Taxa de aplicarea simbolicii locale : această taxă o achită persoanele juridice sau fizice
înregistrate în calitate de întreprinzător, care aplică simbolica locală pe produsele fabricate. Drept
obiect al acestei taxe servește venitul din vînzării ale produselor fabricate, cărora li se aplică
simbolica locală [1.2].
Cota se stabilește în procente din venitul din vînzare produselor, la care se aplică simbolica
locală și este stabilită de 0,1% din valoarea vînzărilor.
Autorizația pentru folosirea simbolicei locale (stemei orașului sau a al tei localități, a
denumirii acestora, ori a schemelor monumentelor de arhitectură, de istorie) este oferită de către
organele publice locale [1.2 ].
Taxa pentru unitățile de comerț și/sau de prestare a serviciilor sociale : Această taxă
reprezintă plata pen tru oferirea autorizației de ampl asare a obiectelor de comerț sau obiectelor de
prestare a serviciilor sociale, cu excepția obiectelor aflate în zona de protecție a d rumurilor auto.
Taxa se achită de către persoanele fizice, care desfășoară activitatea de întreprinzător și persoanele
juridice, care dispun de unității comerciale sau de prestări servicii conform art.290 al CF [1.2 ].
Cota taxei este diferențiată și stabilită anual de AAPL în suma absolută.
De exemplu, în st. Bălăurești, pentru fiecare centru comercial, magazin care comercializează
produse alimentare, mărfuri de uz casnic, mărfuri industrial, produse cometic de la 21,0 𝑚2 pînă la

45
30,0 𝑚2 cota taxei va fi de 2 000 lei, iar de la 66.5 𝑚2 pînă la 82,0 𝑚2 cota taxei pentru anul
calidaristic va fi de 5 500 lei, magazinele care comercializează materiale de construcție pînă la 100
𝑚2 cota taxei va fi de 5 000 lei. ( vezi anexa 2)
Pe trimestrul IV al anului întreprinderea a întocmit dare de seamă cu privire la taxa pentru
acesta unitate (vezi anexa 11 ).
Exemplul 4. Entitatea Tani Panis S.R.L dispune de 2 magazine dintre care unul este
specializat amplasate în satul Bălăurești, dintre care: nr.1 cu suprafața de la 21,0 𝑚2 pînă la 30,0
𝑚2, nr.2 magazin specializat Stația Peco. Suplimentar , mai dispune de un bar unde consumatori
pot să consume pi zza preparate de către angajați. Taxa pentru magazine, în funcție de suprafața
acestora, este stabilită de către Consiliu Sătesc Bălă ureți, r -nul Nisporeni, MD -6413 (vezi anexa 2)
Conform datelor din exemplu, sum a taxei pentru unitățile comerciale și de prestare a
servicilor de deservire socială, în fiecare trimestru, va constitui pentru:
Magazinele: nr.1 cu suprafața 25,0 𝑚2- 500 lei ( 2 000 :4 )
nr.2 magazin specializ at – 1 250 lei ( 5 00 0 : 4 )
bar – 375 lei
Total – 2 125 lei
Astfel , entitatea TaniPanis va întocmi darea de seamă după următoarea formă (tabelul 2.2.4)
Darea de seamă privind taxa pentru unitățile de comerț și de ărestare a serviciilor de
deservire socială
Suprafața ( 𝑚2), numărul de locuri, alți
indicatori Suma,
Lei
Magazinul nr.1 25,0 𝑚2 500
Magazinul nr.2 – 1 250
Bar – 375
Total X 2 125
Taxa de piață : Plătitori ai taxei de piață sunt persoanele juridice și fizice înregistrate în
calitate de întreprinzător -admnistrativ ai pieței. Obiect al impunerii servește suprafața terenului
pieței și a clădirilor, construcțiilor a căro r strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii
destinației lor. Cota taxei de piață constituie alte orașe și sate constituie 90 lei [2.5, p.576].
Taxa de piață se plătește în casa pieței. Proprietarul pieței este obligat să plătească pe deplin
această taxă acumulată în perioada de gestiune în buget în termenii stabiliți de organele publice
locale.

46
Taxa pentru parcare Plătitorii acestei taxe sunt persoane juridice și fizice, care acordă
servicii de parcare a autovehiculelor în locuri special amenaj ate sau oferite pentru aceste scopuri.
Entitatea TaniPanis nu achită această taxă, ea nu dispune de loc amenajat pentru parcare și
consiliu sătesc nu aprobă ca vreo entitate de pe teritoriu să o plătească.
Taxa balneară : această taxă o plătesc persoanele juridice și fizice înregistrate în calitate de
întreprinzător, care prestează servicii de odihnă și tratament. Mărimea taxei este de 1% din valoarea
(fără T.V.A.) b iletelor de odihnă și tratament [1.2].
Taxa pentru prestarea serviciilor auto de călători : subiecții ai impunerii cu această taxă
sunt persoanele juridice și fizice care sunt înregistrate în calitate de întreprinzător și prestează
servicii de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor orașelor și satelor. Obiect al impunerii
cu taxa ăn cauză reprezintă unitatea de transport cu numărul respectiv de locuri pentru călători.
De taxa pentru folosirea drumurilor auto sunt scutite mijloacele de transport care nu sunt în
folosință și care, respectiv, nu au fost înaintate spre testare în anul curent. De această taxă sunt
scutite și tractoarele, excavatoarele, autoâncărcătoarele, troleibusele și alte mijloace tehnice care nu
se folosesc pe drumurile auto, dar numai în interiorul întreprinderilor și organizațiilor și nu trec
testarea tehnică.
Taxa pentru folosirea drumurilor se achită până la trecerea testării tehnice, drept dovadă
servind dispoziția de plată.
Toți agenții economici, plătitori ai taxei, îndeplinesc și prezintă la Inspectoratul fiscal Darea
de seamă privind calculul sumei taxei p entru folosirea drumurilor percepută de la posesorii de
vehicule înmatriculate în Republica Moldova (forma TFD).
În contabilitatea analitică se ține evidența pe fiecare fel d e taxe locale în modul următor:
datoria la începutul lunii; suma calculată; suma p lății; datoria la sfârșitul lunii.
În toate cazurile calculării taxelor locale, entității -plătitori ale acestora vor întocmi formula
contabilă:
Debit contul 713 „ Cheltueli administrative” la valoarea taxei.
Credit contul 534 „Datorii față de buget, subcont ul 5346 „Datorii privind alte impozite și
taxe” .
Achitarea taxei pentru amenajareea teritoriului generează înregistrarea contabilă:
Debit contul 534 „Datorii față de buget ”, subcontul 5346 „Datorii privind alte impozite și
taxe”
Credit contul 242 „Contur i curente în monedă națională”la valoarea taxei.

47
Evidența analitică se ține pe fiecare taxă separat cu indicarea datelor, sold în care creditul
contului 534 la începutul lunii, rulajul din creditul și debitul acestui cont și sold din creditul contului
534 la sfîrșitul lunii.
Dacă, din cauza supraplăților unor taxe, în contul 534, subcontul 6, se obține sold debitor la
sfîrșitul lunii, diferența se trece în contul 225 „Creanțe ale bugetului” subcontul 2254 „Creanțe
privind alte impozite și taxe”, fiiind refl ectată în rindul 220 al bilanțului .( Anexa 2)
Entitaea TaniPanis S.R.L, fiind o întreprindere individuală nu foarte mare, care nu dispune de
anumite servicii, dar care valoarea producției fabricate este în creștere ce atestă ca venitul din
vînzări crește, pe parcursul anilor ea poate să se extindă astfel posibil să achite și alte taxe , poate să
vîndă produsele pe piață astfel achitînd taxa pe piață, poate să extragă apă din fondul ape lor sau apa
de la hidrocentrale, deoarece satul consumă apa din rîul Prut , astfel vor achita taxa pentru apă care
face parte din sistemul taxelor pentru resursele naturale.

CAPITOLUL III PREZENTAREA INFORMAȚIEI PRIVIND TAXELE ȘI
EVAZIUNEA FISCALĂ
Capitolul III este destinat pentru a prezenta corect rapoartele fiscal e privind taxele generale și
locale, la fel și modul de întocmire a acestora. Conform Codului Fiscal planificarea este o practică
legală, pe care firmele o pot folosi cu scopul de a -și reduce impozitele și taxele. Mai exact, ele pot
alege soluția favorabil ă oferită de legislația fiscală, cu condiția de a se încadra în limitele legii.
Tocmai de aceea, atunci cînd apelează la o astfel de metodă, firmele trebuie să fie atente la

48
caracteristicile operațiunilor pe care le desfășoară, pentru că pragul dintre plan ificarea fiscală și
evitarea plății impozitelor și taxelor este foarte fin.

3.1 Modul de întocmire și prezentare a rapoartelor fiscale privind taxele generale și
locale
Taxa rutieră este o taxă generală pentru carea darea de seamă se prezintă, anual, pînă la data
de 25 ianuarie a anului ur mător anului fiscal de gestiune , de către următorii subiecți ai impunerii:
persoane juridice și persoane fizie care practică activitatea de întreprinzător.
Raportarea obligațiilor fiscale calculate aferente taxei se efectuiaz ă conform Dării de seamă la
taxa pentru folosirea drumurilor pentru autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova ( Forma
TED 19 ), aprobată prin Ordinul SFS nr. 406 din 08.08.2018 ( MO nr. 309 -320/1268 din
17.09.2018).
Întreprinzătorul individual, gos podăria tărănească ( de fermier) al căror număr mediu anual de
salariați, pe parcursul perioadei fiscale , nu depășește 3 unități și care nu sînt înregistrați ca plătitori
de T.V.A prezintă, anual în termen de pînă la 25 martie al anulu următor anului fisca l de gestiune,
Darea de seamă fiscală unificată ( Declarația) (Formularul UNIF18), aprobată prin Ordinul SFS Nr.
456 din 08 septembrie 2018 .
Raportarea obligațiilor fiscale se realizează prin Darea de seamă la taxa pentru folosirea
drumurilor de către aut ovehicule a căror m asă totală, sarcină masică pe ax ă sai ale căror dimensiuni
depășește limitele admise ( Forma TDL 13), aprobată prin Ordinul IPFS nr. 274 din 07.03.2013.
Obligația de a prezenta darea de seamă o au subiecții impunerii rezidenți ai Republi ci
Moldova Care desfășoară activitatea de întrprinzător.
Termenul de prezentare este trimestrial, pînă la data de 25 a lunii imediat următoare
trimestrului de gestine , în care au fost obținute actele necesare pentru circulația cu depățirea
limitelor admis e.
Subiecții impunerii prezintă, anual, pînă la data de 25 martie a anului fiscal de gestiune, Darea
de seamă pe taxele pentru folosirea zonei drumului public și/sau zonelor de protecție a acestuia dina
fara perimetrului localitățiilor (Forma TFZD 15), aprobat prin Ordinul SFS nr. 521 din 23.06.2015.
Obligațiile fiscale aferente acestor taxe, calculate și achitate în perioada fiscală în care au fost
efectuate lucrări de construcție și montaj, eliberate autorizații de amplasare a obiectivelor de
publicitate exterioară și/sau eliberate autorizații de amplsare a obiectivelor de prestare a serviciilor
rutiere se vor reflecta de către subecții impunerii îndarea de seamă (Forma TEZD 15) prezentată

49
pentru perioada ficală umrătoare perioadei în care au fost efectuat e lucrările sau eliberate
autorizațiile.
Declarația privind TVA se întocmește pe un formular oficial, aprobat conform anexei nr.1 la
prezentul ordin în baza datelor reflectate în Registrele de evidenț ă a livrărilor și procurărilor.
Obligația de prezentare a Declarației privind TVA o au:
– persoanele juridice și fizice înregistrate sau trebuie să fie înregistrate în calitate de plătitor
al TVA (subiecții impozabili specificați la art.94 lit.a) al Codului fiscal);
– persoanele juridice și fizice care importă servicii, indiferent de faptul dacă sînt sau nu sînt
înregistrate în calitate de plătitori ai TVA (subiecții impozabili specificați la art.94 lit.c) al Codului
fiscal);
– persoanele juridice, indiferent de faptul dacă sînt sau nu sînt înregistr ate în calitate de
plătitori de TVA, care au obligația achitării T.V.A. în temeiul art.103 alin.(1) p.29) al Codului
fiscal, cu excepția sumelor TVA achitate pentru mijloacele fixe importate.
Informația aferentă obligațiilor fiscale calculate privind taxel e locale se prezintă de către
subiecții impunerii ( cu excepția celor prevăzuți la art.291) în Darea de seamă pe taxele locale
(Forma TL 13 ), aprobată prin Ordinul SFS nr. 1603 din 20.12.2012.
Termenul de prezentare este trimestrial, pînă la data de 25 a l unii imediat următoare
trimestrului gestionar.
În tabelul Dării de seamă privind taxele locale (Forma TL 13) se indică:
1) în col.1 – numerele de ordine ale taxelor locale;
2) în col.2 – conturile clasificației bugetare la care urmează a fi achitate taxel e locale;
3) în col.3 – denumirea taxelor locale, prevăzute de titlul VII al Codului fiscal;
4) în col.4 – unitățile de măsură în care se estime ază baza impozabilă pentru taxa respectivă;
5) în col.5 – baza impozabilă în expresie numerică (cantit ativă sau, după caz, bănească –
reieșind din modul stabilit în col.3 din Anexa la titlul VII al Cod ului fiscal), în total pe toate
subdiviziunile și/sau obiectele impozabile ale contribuabilului. Baza impozabilă se va determ ina
conform col.2 din Anexa la titlul VII a l Codului fiscal.
Indicatorii din col.5 rîndurile 1 -11 al Dării de seamă pe taxele locale (Forma TL 13) urmează
să coincidă cu indicatorii col.7 rîndurile 1 -11 al Ane xei la Darea de seamă pe taxele locale (Forma
TL 13);
6) în col.6 – cota taxei stabilită d e autoritatea administra ției publice locale de la locul
amplasării obiectului impozabil (se indică în lei sau, după ca z, în %). Coloana respectivă se
completează doar în cazurile în care contribuabilul nu dispune de subd iviziuni (obiecte ale

50
impunerii), am plasate în alte unități administrativ -teritoriale sau în cazurile în care cotele stabilite
ale taxei în unitățile administrativ -teritoriale sînt identice. Î n celelalte cazuri, inclusiv și în cazurile
în care contribuabilul nu dispune de subdiviziuni, î nsă cota taxei pentru obiectele impunerii
amplasate în aceeași unitate administrativ -teritorială es te diferită, coloana respectivă nu se
completează.
Indicatorii din col.6 rîndurile 1 -11 al Dării de seamă pe taxele locale (F orma TL 13) urmează
să coincidă cu i ndicatorii col.8 rîndurile 1 -11 al Ane xei la Darea de seamă pe taxele locale (Forma
TL 13);
7) în col.7 – suma taxei obținute în rezultatul înmulțirii in dicelui din col.5 cu cota taxei
indicate în col.6. Pentru situațiile în care în col.6 nu se indică cota taxei, în col.7 se înscrie suma
taxei calculate pe toate subdiviziunile (obiectele impunerii) contribuabilului (se indică în lei).
Indicatorii din col.7 rîndurile 1 -11 al Dării de seamă pe taxele locale (Forma TL 13) urmează
să coincidă cu indicatorii col .9 rîndurile 1 -11 al Ane xei la Darea de seamă pe taxele locale (Forma
TL 13);
8) în col.8 – suma totală a facilităților fiscale acordate conform prevederilor art.295 al
Codului fiscal și de către autoritățile administrației publice locale – conform prevede rilor art.296 al
Codului fiscal (se indică în lei).
Indicatorii din col.8 rîndurile 1 -11 al Dării de seamă pe taxele locale (Forma TL 13) urmează
să coincidă cu indicatorii col.10 rîndurile 1 -11 al Anexei la Darea de sea mă pe taxele locale (Forma
TL 13);
9) în col.9 – suma facilităților fiscale acordate exclusiv de c ătre autoritatea administrației
publice locale conform prevederilor art.296 al Codului fiscal (se indică în lei);
Indicatorii din col.9 rîndurile 1 -11 al Dării de seamă pe taxele locale (Forma T L 13) urmează
să coincidă cu indicatorii col.11 rîndurile 1 -11 al Ane xei la Darea de seamă pe taxele locale (Forma
TL 13);
10) în col.10 – suma taxei către plată obținută în rezultatul sc ăderii din suma taxei calculate
(col.7) a sumei totale a facilitățilo r fiscale acorda te (col.8) (se indică în lei). Indicatorii din col.10
rîndurile 1 -11 al Dării de seamă pe taxele locale (Forma TL 13) urmează să coincidă cu indicatorii
col.12 rîndurile 1 -11 al Anexei la Darea de seamă pe taxele locale (Forma TL 13);
11) în rîndul “Total pe taxele locale” – suma valorilor pe fiec are coloană (se indică în lei).
Verificarea corectitudinii perfectării Dării de seamă pe taxele loc ale (Forma TL 13) se efectuează
astfel: suma indicată în col.10 a rîndului “Total pe taxele loca le” urmează să coincidă cu suma
determinată conform algoritmului: rîndul “Total pe taxele locale” (col.7 -col.8);

51
12) suma de control reprezintă suma indicatorului din col.10 a rîndului “Total pe taxele
locale”.
Remarcă: În tabelul dării de seamă indicii se r eflectă p entru perioada gestionară (fără
cumulare anuală).
Contribuabilul care dispune de subdiviziuni este oblig at să completeze Anexa la Darea de
seamă pe taxele locale (Forma TL 13). În cazul fiecărei t axe locale, pînă la completarea rîndurilor
1-11 din Anexă, este necesar de a completa rînduri le corespunzătoare numerelor cu indici, în care
urmează să se reflecte informația pe fiecare din su bdiviziunile contribuabilului -corespunzător
codurilor subdiviziunilor și codurilor localităț ilor. Doar ulterior com pletării informațiilor
corespunzătoare subdiviziunilor, contribuabilul va determina suma indicatori lor pe fiecare taxă
locală.
În Anexa la Darea de seamă pe taxele locale (Forma TL 13) se indică:
1) în col.1 – numerele de ordine ale taxelor locale;
2) în col.2 – conturile clasificației bugetare la care urmează a fi achitate taxele locale;
3) în col.3 – codul subdiviziunii. Codul subdiviziunii – cod atribuit de către organele fiscale
de stat agenților economici care au în componenț a lor subdiviziuni (cel pu țin o subdiviziune) și/sau
obiecte impozabile în subordinea subdiviziunilor;
4) în col.4 – codul localității – cod unic de identificare (4 semne) conform Clasificatorului
unităților administrativ -teritoriale al Republicii Moldova (CUATM);
5) în col.5 – denumirea taxelor locale, prevăzute de titlul VII al Codului fiscal;
6) în col.6 – unitățile de măsură în care se estime ază baza impozabilă pentru taxa respectivă;
în col.7 – baza impozabilă în expresie numerică (cantit ativă sau, după caz, bănească – reieșind din
modul stabilit în col.3 din Anexa la titlul VII al Cod ului fiscal), în total pe toate subdiviziunile
și/sau obiectele impozabile ale contribuabilului. Baza impozabilă se va determina conform col.2 din
Anexa la titlul VII din Codul fiscal;
7) în col.8 – cota taxei stabilită de autoritatea administra ției publice locale de la locul
amplasării obiectului impozabil (se indică în lei sau, după caz, în %). În cazurile în care cota taxei
pentru obiectele impunerii amplasate în aceeași unitate administrativ -teritorială este diferită,
coloana respectivă nu se completează;
9) în col.9 – suma taxei obținute în rezultatul înmulțirii in dicelui din col.7 cu cota taxei
indicate în col.8. Pentru situațiile în care în col.7 nu se indică cota taxei, în col.8 se înscrie su ma
taxei calculate pe toate obiectele impunerii amplasate în aceeași unitate administrativ -teritorială (se
indică în lei);

52
10) în col.10 – suma totală a facilităților fiscale acordate conform prevederilor art.295 al
Codului fiscal și de către autoritățile administrației publice locale conform prevederilor art.296 al
Codului fiscal (se indică în lei);
11) în col.11 – suma facilităților fiscale acordate exclusiv de c ătre autoritatea administrației
publice locale conform prevederilor art.296 al Codului fiscal (se indică în lei);
12) în col.12 – suma taxei către plată obținută în rezultatul scăderii din suma taxei calculate
(col.9) a sumei totale a facilităților fiscale acordate (col.10) (se indică în lei);
13) în rîndurile 1 -11 col.7 -12 (exceptînd col.8) – suma val orilor indicatorilor rîndurilor
corespunzătoare numerelor cu indici, pe fiecare taxă în parte. În col .8 se va indica cota taxei doar în
condițiile în care aceasta este identică tuturor subdiviziunilor;
14) în rîndul “Total pe taxele locale” – suma val orilor ind icatorilor pe fiecare coloană a
rîndurilor 1 -11 (se indică în lei). Verificarea corectitudinii perfe ctării Anexei la Darea de seamă pe
taxele locale (Forma TL 13) se efectuează astfel: suma indicată în col.12 a rîndului “Total pe taxele
locale” u rmează să coincidă cu suma determinată conform algoritmului: rîndul “Total pe taxele
locale” ((col.9 rîndurile 1 -11) – (col.10 rîndurile 1 -11)). Totodată, suma indicată în rîndul “Total pe
taxele locale” a col.12 urmează să coincidă și cu su ma indicată în rîndul “Total pe taxele locale” a
col.10 din Darea de seamă propriu -zisă.
Pentru a dispune de informația privind taxele locale ș i cotele impunerii stabilite în localitățile
de dislocare a subdiviziunilor și/sau obiectelor impun erii, contribuabilul urmează să se adreseze
autorităților administrației publice din localitățile respective sau inspectoratului fisc al de stat
teritorial în raza căruia sunt amplasate subdiviziunile și/sau obiectele impozabile ale
contribuabilului.
Întreprinzătorul individual, gospod ăria tărănească ( de fermier) al căror număr mediu anual de
salariați, pe parcursul perioadei fiscale , nu depășește 3 unități și care nu sînt înregistrați ca plătitori
de T.V.A prezintă, anual în termen de pînă la 25 martie al anulu următor anului fiscal de gestiune,
Darea de seamă fiscală unificată ( Declarația) (Formularul UNIF18), aprobată prin Ordinul SFS Nr.
456 din 08 septembrie 2018 .
Darea de seamă corectată (Cf, art, 188) este versiunea dării de seamă fiscale precedente.
Contribuabilul care descop eră că darea de seamă fiscală prezentată anterior conține o greșeală
sau o omisiune are dreptul să prezinte o dare de seamă fiscală corectată, conform formularului și
modului de întocmire în vigoare pentru darea de seamă fiscală care se corectează.

53
Darea d e seamă fiscală corectată, dispusă înainte sau în termenul stabilit pentru prezentarea
dărilor de seamă fiscale pe o anumită perioadă fiscală se consideră dare de seamă fiscală pentru
perioada respectivă.
Darea de seamă fiscală corectată nu va fi luată în considerare și, prin urmare, nu va fi
modificată darea de seamă precedentă dacă cea corectată a fost prezentată:
După emiterea de către conducerea organului care exercită controlul a unei decizii scrise cu
privire la inițierea efectuării unui control fisca l, al cărui obiect va fi și darea de seamă prezentată
greșit sau omisiuni.
3.2 Clasificarea și efectele evaziuni fiscale
Evaziunea fiscală reprezintă totalitateaa procedeelor licite și ilicite cua jutorul cărora cei
interesați sustrag total sau parțial averea lor de la obligațiuni prevăzute de legislația fiscală. Sub alt
aspect mai îngust, evaziunea fiscală reprezintă sustragerea intenționată de la executarea obligației
fiscale , comisă nu prin încălcarea directă a normei fiscale concrete , dar prin evitarea in teționată,
prin ocolirea acesteia prin intermdiul unor acțiuni și acte simulate și numai aparent reale.
O altă definiție – evaziunea fiscală ar fi sustragerea, ăprin care orice mijloace, în întregime sau
în parte, de la plata impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat și bugetelor unitășilor
administrativ -teritoriale de către contribuabi lii persoane fizice și juridice [2.10, p.225 ].
Făcînd o generalizare la cele relatate, se menționează ca nțiunea de evaziune fiscală poate să
poarte multe noțiuni inde pendență de conținut.
Există două tipuri de evaziune fiscală și anume: evaziune fiscală legală , evaziune fiscală
ilicită.
Evaziunea fiscală legală se caracterizează prin ocolirea legislației fiscale, folosind procedee și
combinații neprevăzute de acesta, adică momente scăpate din vedere de legislator și avind drep
cosencință evitarea impozitului sau micșorarea impozitului fără încălcarea legislației fiscale [2.5,
p.589].
Ceea ce ține la evitarea impozitului se referă la abșinerea de la exercitarea activi tății
rezultatele căreia sunt supuse impozitării, organizarea unei activități în urma căreia întreprinzătorul
nu va avea calitatea de contribuabil sau rezultatul acestei activități nu va fi impozabil în virtutea
legii [2.5 , p.589].
Iar ceea ce ține de micș orarea impozitului fără încălcarea legislației fiscale adică planificarea
și optimizarea fiscală se referă la utilizarea la maximum a facilităților fiscale prevăzute de legislație,
scăderea din veniturile impozabile a cheltuelilor permise spre deducere, în să, într -un cuantum mai

54
mare decît cel justificat din punct de vedere economic , încadrarea într-un regim fiscal favorabil
[2.5, p.589].
Evaziunea fiscală ilicită, spre deosebire de evaziunea fiscală legală, care, în esență, se
caracterizează printr -o atit udine prudentă a sustrageriii de la plata impozitelor și taxelor în limitele
legii. Astfel spus, prin fraudă fiscală, se înțelege orice acțiune a contribuabilui ce încalcă prevederea
fiscală, cu scopul de a sustrage de la plata impozitelor și taxelor dator ate la buget. Evaziunea fiscală
ilicită de asemenea poate să aibă drept consecință: sustragerea totalmente de la impozitare și
micșorarea mărimii obligației fiscale [2.5, p.589].
Sustragerea totalmente de la impzoitare – spre exemplu, efectuarea activități i de întreorinzător
fără înregistrarea de stat, inclusiv la organele fiscale, menținerea evidenței și nedeclararea materiei
impozabile, efectuarea altor actiuni, care, din start, sunt îndrepatae spre a exclude posibilitatea
efectuării contr olului fiscal în modul stabilit [2.5, p.589].
Micșorarea mărimi oligației fiscale prin forme variate se referă la tăinuirea venitului prin
falsificarea documentelor de evidență, inclusiv prin neîntocmirea unor documente sau întocmirea
unor documente primare efective cum ar fi vînzările fără facturi sau emiterea de facturi fără
vînzarea efectivă, neprezentarea unor documente sau includerea unor date eronate la calcularea și
achitarea impozitelor și, respectiv, ne achitarea deplină a impozitului [2.5, p.589].
În prezent se observă o creștere și diversificare a numărului de agenți economici, adică a
potențialilor contribuabili. Faptul menționat și dezvoltarea rapidă a diferitelor relații cu caracter
economic fac dificilă cuprinderea acestora în limitele legislației fiscale și creează vaste posibilități
de evaziune fiscală.
Cauzele evaziunii fiscale sunt:
a) sarciniile fiscale exagerate, adică o povară fiscală peste măsură, inechitabilă și instabilă –
aceste cauze pot crea motive morale de evaziune fiscală a contribuabilului, care tratează
faptele menționate ca o exprimare a dominării din partea statului, cinsiderîndu -se, în
același timp, în drept să se împotrivească și astfel se formează opinia generală că a fura
de la vistiere nu se consideră furat [2.5, p.590 ].
b) Factorii de ordin economic coraportul dintre cota ompozitului și măsurile de raspundere
– contribuabilul compară consecințele economice ale achitării impozitului și aplicării
măsurilor de răspndere pentru neachitare, respectiv, cu cît cota impozitului este mai
mare și măsur ile de răspndere mai mici, cu atît efectul economic al evaziuni fiscale este
mai mare , cu cît starea contribuabilului, este mai grea , cu atît tentația la evaziune
fiscală este mai mare , iar pericolul aplicării măsurilor de răspundere afectează mai puțin

55
decît în cazul contribuabilului, care se dezvoltă dinamic și aplicarea unor asemenea
măsuri îl poat e lipsi de perspective evidente [2.5, p.590 ].
c) Descreștere economică se înrăutățește starea materială atît a contribuabilului, cît și a
consumatorilor de mărf uri, de lucrări și servicii, micșorîndu -se astfel pofibilitatea de a
transfera impozitul prin intermediul majorării prețului d elivrare.
d) Insuficieța măsurilor de propagandă a respectării legislației fiscale – se referă la
insuficiența educației fiscale a c ontribuabililor care constituie o parte componentă a
educației civice.
e) Imperfecțiunea legislației fiscale sub aspectul caracterului incomplet, impreciziilor și
ambiguiităților – toate acestea creîînd un climat destul de favorabil pentru contribuabili
care u rmăresc scopuri evazioneste.
f) Lipsa unui control fiscal bine organizat ce ar include mijloace și metode performante și
un personal suficient numeric, bine instruit și corect în acșiuni – acestea se mai numesc și
cauze tehnice.
g) Diversitatea categoriilor de co ntribuabili reieșind d in procedura impunerii, care, la rîndul
ei, este determinată de domeniul și specificul activității contribuabilului, deoarece
impunerea lor este asigurată de un terț prin reținerea la sursă, în schimb persoanele ce
desfășoara activita tea de întreprinzător beneficiază de un volum considerabil de
posibilități de evaziune fiscală prin intermediul modului de evidență, a sistemului de
deduceri, de facilități, de trece ri în cont, de restituiri [2.5, p.590 ].
h) Cauza de oridn politic – asemenea c auze ale evaziunii fiscale ține de reglare a
impozitelor, adică statul, prin intemediul fiscalității, inclusiv pri n intermediul evaziunii
fiscale [2.5, p.591 ].
Într-o economie de piață, impozitele și taxele treprezintă una din sursele importante de
contit uire a veniturilor bugetului și, în același timp, o pîrghie destul de eficientă prin intermediul
căreia statul poate stimula dezvoltarea și desfășurarea activității economice. La rîndul său, un buget
care dispune de venituri suficiente devine un mijloc efi cient în asigurarea echilibrului general
economic, precum și un mijloc de corectare a conjucturii econimice.
Efecte cu caracter social. Evaziunea fiscală reprezintă o faptă gravă, deoarece implică
micșorarea fondurilor ce constituie venituri ale bugetului și statul nu -și poate îndeplini
corespunzător sarcinele ce -i revin în domeniile social -economic și social -cultural. Pe de altă parte,
direct sau indirect , contribuabilul, care a săvîrșit evaziunea, mai devreme sau mai tărziu, va avea de
suferit.

56
Organul f iscal calculează impozitele și taxele contribuabilor în urma controalelor fiscale, dacă
au fost stabilite cazuri de nerespectare a legislației fiscale, precum și în alte cazuri prevăzute de
legislația fiscală.
Dacă, în timpul controlului fiscal, sumele imp ozitelor și taxelor, care urmau să fie cărsate la
buget, nu pot fi determinate din lipsă de evidență contabilă ori din cauza ținerii ei neconforme, dacă
contribuabilul sau persona lui cu funție de răspundere nu prezintă, în totalitate sau în parte,
documen te de evidență sau dările de seamă fiscale, organul fiscal calculează impozitele și taxele
prin metode și dinsurse indirecte, efectuînd ulterior recalcularea lor după restabilirea evidenței, în
conformitate cu legislația, sau după prez entarea documentelor respective [2.5, p.5 91].
Controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislația
fiscală într -o anumită perioadă sau ăn cîteva periaode fiscale.
Procedura controlului fiscal constă într -un ansamblu de metode și operaț iuni de organizare și
desfășurare a controlului, precum și de valorificare a rezultatului lui . Controlul fiscal la fața locului
sau la oficiu organului poate fi organizat și efectuat prin următparele metode și operațiuni:
verificarea faptică, verificarea operativă, verificarea prin contrapunere. Metodele și operațiunele
concrete utilizate la organizarea și exercitarea controlului fiscal sunt determinate, în baza
prezentului cod, în instrucțiunele cu caracter întern al Inspectoratului Fiscal Principal de St at.
Activitatea contribuabilului poate fi supusă controluluivfiscal pe o perioada ce nu depășește
termenele de prescripție, stabilite la art.264, pentru determinarea obligației fiscale.
În cadrul controlului fiscal la fața locului și/sau la oficiu, organel e specificate la5 alin.(2) sunt
in drept să solicite de la alte persoane orice informații și documente privind relațiile lor cu
contribuabilul respectiv.
Organele cu atribuții de administrare fiscală pot efectua controlul fiscal repetat în cazul în
care re zultatele controlului fiscal exercitat anterior sunt neconcludente, incomplete sau
nesatisfăcătoare ori, dacă ulterior, au fost depistate circumstanțe ce atestă existența unor semne de
încălcare fiscală și, prin urmare, se impune un nou control.
Controlul fiscal repetat poate fi efectuat in cadrul examinării contestațiilor împotriva deciziei
organului fiscal sau acțiunii funcționarului fiscal și, în alte cazuri, la decizia conducerii o rganelor
menționate la alin.(6) [2.5, p.592 ].
În cazul încă lcării prev ederilor legislației fiscale față de î ntreprinderi pot fi aplicate sancțiuni
sub formă de penalitați și amenzi.

57
Modul de aplicare a sancțiunilor este stabilit în titlul V „Administrarea fiscala" din Codul
fiscal și este explicat în instrucțiunile și reg ulamentele Ministerului Finantelor și I.F.P.S. ale
Republicii Moldova.
Pentru încălcarea fiscală poate fi aplicată sauncțiunea fiscală sub formă de avertizare sau
amendă.
Amenda este o sancțiune fiscală , care constă în obligarea persoanei ce a savarșit o î ncalcare
fiscală de a plăti o suma de bani. Amenda se aplică indiferent de faptul daca au fost aplicate sau nu
sancțiuni fiscale ori plă tite impozite , taxele. Amenda reprezină o parte a obligației fiscale și se
percepe în modul st abilit pentru impunerea fi scală [1.2 ].
La calcularea penalitaților și amenzilor privin d impozitele, taxele și alte plăț i la buget se
întocmesc formulele conta bile corespunzatoare [2.10, p.154 ].
Calcularea penalitatilo r și amenzilor aplicate pentru î ncalcarea prevederilor le gislatie i fiscale
Debit contul 714 "Alte c heltuieli din activitatea operațională "
Credit contul 534 "Datorii față de buget "
Exemplul 5. Entitatea TaniPanis S.R.L. la data de 31.12.2017 a achitat mai multe amenzi cu
privire la: taxa pentru amenajarea teritoriului în sumă de 9,20 lei , penalitate la fondul social de
23% în sumă de 140,24 lei și penalitatea la fondul de pensii 6% în sumă de 40,08 lei .(vezi anexa
12)
Rezolvare:
Se va calcula penalitatea pentru încălcarea legi slației fiscale și achitarea ei (total)
Debit contul 714 "Alte cheltuieli din activitatea operațională" , subcontul 7142 „Cheltueli
privind sancțiunele” – 189,52 lei
Credit contul 534 "Datorii față de buget
Reflectarea sumelor penalitț tilor și amenzilor anu late în conformitate cu legislaț ia în vigoare,
precum și prin hotărîrea instanțelor de judecatîă. Formula contabila se intocmește în cazul cî nd
amenzile și penalitătile au fost aplicate și anulate în diferiți ani de gsetiune:
Debit contul 534 "Datorii față de buge t"
Credit contul 612 "Alte ven ituri din activ itatea operațională "
La stingerea obligațiilor fiscale și restituirea din buget a sumelor plătite în plus se întocmesc
formulele contabile corespunzătoare .
Stingerea obligației fiscale cu mijloace banești în numerar din casierie
Debit contul 534 "Datorii față de buget"
Credit contul 241 "Casa"

58
Stingerea obligației fiscale cu mijloace bănesti în numerar din conturile bancare curente în
valută națională :
Debit contul 534 "Dator ii față de buget "
Credit contul 242 "Conturi curente în monedă nțtională ".
Conform prevederilor art. 260 alin. (1) din Codul fiscal, nerespectarea modului de întocmire
și de prezentare a dării de seamă fiscale se sancționează cu o amendă de la 200 la 400 de lei pentru
fiecare dare de seamă fiscală, dar nu mai mult de 2000 de lei p entru toate dările de seamă fiscale,
aplicată contribuabililor specificați la art. 232 lit. b), și cu amendă de la 500 la 1000 de lei pentru
fiecare dare de seamă fiscală, dar nu mai mult de 10000 de lei pentru toate dările de seamă fiscale,
aplicată contr ibuabililor specific ați la art. 232 lit. a) și c) [1.2].
De asemenea, potrivit art. 261 alin. (5) din Codul fiscal, eschivarea de la calculul și de la plata
impozitelor, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigu rări
sociale de stat obligatorii, stabilite în cotă procentuală, se sancționează cu o amendă de la 80% la
100% din suma impozitelor, a taxelor, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a
contribuțiilor de asigurări sociale de stat oblig atorii nedeclarate, stabilite în cotă procentuală.
Concomitent, potrivit art. 228 alin. (2) din Codul fiscal, pentru neplata impozitului și taxei în
termenul și în bugetul stabilite conform legislației fiscale se aplică o majorare de întârziere,
calculată în funcție de cuantumul impozitului, taxei și de timpul scurs din ziua în care acestea
trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 231 alin. (4) și art. 235 alin. (11) din Cod ul
fiscal, în cazul în care impozitul/taxa nedeclarată constituie până la 100 de lei pentru persoanele
fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și până la 1 000 de lei pentru persoanele fizice
care desfășoară activitate de întreprinzător și p ersoanele juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă
fiscală în parte, urmează a fi aplicată sancțiune sub formă de avertizare.
Persoana trasă la ră spundere pentru încalcare fiscală beneficiază de o reducere cu 50% a
amenzilor aplicate dacă respectă strict urmatoarele conditii:
– nu are restanțe la data adoptării deciziei asupra cazului de încalcare fiscala sau le stinge
concomitent cu acțiunile prevăzute de Codul Fiscal ;
– în termen de 3 zile lucratoare de la data înmînarii deciziei asupra cazului de înca lcare fiscală,
stinge sumele impozitelor, taxelor, majorărilor de întirziere (penalitaților) și/sau 50% din amenzile
indicate în decizie ;
– prezința, în termenul prevăzut pentru executarea binevolă a deciziei asupra cazului de
încalcare fiscală, documente le ce confirmă stingerea s umelor .

59
În cazul în care contribuabilul descoperă că darea de seamă fiscală reprezintă anterior greșeli
sau omisiuni și prezintă darea de seamă corectă, precum și în cazul în care contribuabilul nu are
obligația prezentării dării de seamă, dar descoperă, că au fost efectuate greșit calculul și plata
impozitelor și taxelor , iar în urma acestora, apar obligații fiscale suplimentare și acestea sunt
achitate pînă la anunțarea unui con trol fiscal, amenda nu se aplică [2.10, p.233 ].
Sancțiunea fiscală se aplică în limitele stabilite de articolul respectiv din prezentul cod, în
strictă conformitate cu legislația fiscală.
Amenda se aplică în cazurile de încălcare fiscală semnificativă. În cazul în care o persoană a
săvîrșit două sau mai multe încălcări fiscale , sancțiunea fiscală se aplică pentru fiecare încălcare
fiscală și pentru fiecare perioadă fiscală în parte, cu excepția cazurior prevăzute la art. 188. Alin (2).
Un nivel macroeconomic , presiunea fiscală (Pf) exercitată de prelevă rile obligatorii și un
indicator macroecono mic, produsul intern brut (PIB) [2.17, p.85].
1) Pf=((impozite + taxe + contribuții) / PIB)*100
În determinarea presiuni fiscale trebuie făcută distincție între prelevările obligatorii (veniturile
fiscale) de încasat , reflectate de dreptul de creanță al statului asupra contribuabililor și prele vările
obligatorii încasate ef ectiv [2.17, p.85].
Astfel putem distinge:
 O presiune fiscală impusă
2) Pfi=((impozite, taxe, contribuții de încasat) / PIB)*100
 O Presiune discală acceptată
3) Pfa=(( impozite,taxe, contribuții încasate) / PIB)*100
Cele două niveluri ale presiunii fiscale se vor identifica doar în condițile nerealiste, de altfel,
în care veniturile fiscale de încasat vor fi încasate efectiv, ceea ce implică îndeplinirea tuturor
obligațiilor fiscale de către contribuabili, la timp și în cuantumul exact, adică o disciplină fiscală și o
consimțire totală la impozit [2.17, p.85].
Pe lîngă aceasta presiunea fiscală obiectivă determinată tehnică, la nivel macroecoomic,
prelevă rile obligatorii exercită și o presiune fiscală psihologocă ( resimțită) care măsoară pragul
toleranței la impozit al fiecărui contribuabil.
Cele mai adesea , acest a ia forma presiunii fiscale individuale (Pfi), care este raportul dintre
totalul prelevărilor obligatorii suportate de un contribuabil și totalul prelevărilor obligatorii
suportate de un contribuail și totalul veniturilor obținute de acesta înainte de impozitare, astfel:
[2.17 , p.86].
4) 𝑃𝑓𝑖 =total prelevări suportate de contribuabili
total venit uri obținute înainte de impozitare * 100

60
Cosecințele creșterii presiunii fiscale se manifestă sub diverse forme , printre care:
Diminuarea eforturilor productive, prin recurgerea la așa -numita abstinență fiscală, care
constă în evitarea îndeplinirii anumi tor operațiuni ( limitarea activității salariale, de ex.), în scopul
de a scăpa de impozitele care ele dau naștere [2.17, p86].
Rezistente politice, manifestate îndeosebi prin revindecări categoriale în favoarea micșorării
anumitor impozite care și prin lu area de poziție și vot [2.17, p86].
Riscul de inflație prin fiscalitate, risc legat de faptul că orice creștere a impozitelor se
repercutează asupra proceselor de determinare a prețurilor [2.17, p86].
Frauda și evaziunea fiscală, generate de presiunea fisc ală ridica tă sau de o creștere a acesteia
[2.17, p86].
Evaziunea fiscală reperezintă un compartiment al subiecrului economic care are scop evitarae
plății unor obligații legale datorate statului. Deși evaziunea fiscală are conotații care o face parte a
economiei subterane, ea se află mai mult la interfața economiei subterane cu cea oficială. Privit sub
aspectul, fiscal putem afirma că evaziunea fiscală reprezintă sustragerea, prin orice mijloace, în
totalitatea sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor și a altor sume datorate bugetului de stat ,
bugetele locale, bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale extrabugetare, de către
personaele fizice și persoanele juridice, denumite contribuabili. Ina dintre cele mai interesante
întrebări legate de evaziunea fiscală este deliitarea între evaziunea fiscală legală și evaziunea
ilegală. Este dificil uneori a face distincție deoarece orice evaziune fiscală înseamnă încălcarea a
legii, deci este ilicită, din unct de vedere teoretic se poate da o argum entare cu o asemenea distincție
[2.5, p.601 ].
Acest fenomen de evaziune fiscală la fel are la bază un proces de creație a contribuabilului,
dar fiscalitatea creatică aici conduce la apariția fraudei sa u a încălcării sau încălcării fiscale .
Conform articolului 129 (2) al Codului Fiscal, încălcarea fiscală este p e acțiune sau inacțiune,
exprimată prin neîndeplinire sau îndeplinire neadecvată a prevederilor legislației fiscale, prin
încălcarea a drepturilor și intereselor legitime ale participanților l a rapoartele fiscale, pentru care
este prevăzută răspunderea fiscală.
Mandatul de un an al comisiei parlamentare pentru deciziile fiscale s -a încheiat recent și
„trista concluzie este că Europa are o problemă sistemică legată de spălarea banilor, evaziunea
fiscală și evitarea obligațiilor fiscale”, a arătat domnul Kofod. „Am creat cu succes cea mai bogată
și cea mai atractivă piață internă din lume, cu libera circulație a capitalurilor și a serviciilor. Însă nu
avem încă o cooperare eficientă în ceea ce pri vește supravegherea transfrontalieră, investigarea și
aplicarea legilor”

61

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În condițiile economiei de piață rezultatele activității oricărei întreprinderi sunt
condiționate de eficacitatea decontărilo r cu bugetul. Aceste decontări constituie o latură
importantă în derularea normală a tranzacțiilor întreprinderilor, asigurînd minimalizarea
riscurilor de insolvabilitate, promovînd tehnici moderne de decontare, contribuind la
soluționarea problemelor inte rne și la desfășurarea eficientă a activitații de întreprinzator. În

62
acest context, rolul contabilitatii crește semnificativ în luarea deciziilor operaționale și pe
termen lung, deoarece informațiile despre decontările cu bugetul sunt furnizate de contabil itate
și confirmate în cadrul auditului rapoartelor financiare.
Din punct de vedere istoric, impozitele și taxele au aparut ca o necesitate de existență a
statului. Fără perceperea impozitelor este imposibilă finanțarea cheltuielilor oricărui stat și
dezv oltarea economică a instituțiilor publice ale acestuia.
În procesul desfașurării activitații de întreprinzator la întreprinderi apar creanțe și datorii
privind impozitele, taxele și alte plăți la buget.
În perioada modernă, impozitele și taxele au dobîndit un rol, fiind folosite ca instrument
de intervenție al statului în viața economică au devenit o metodă de conducere prin care se
reglează mecanismele pieței. În funcție de intenția legislatorului, impozitele se pot manifesta ca
instrument de activare sau frînare a unor activități de creștere ori reducere a producției sau
consumului unui anumit produs. Ele servesc ca metode intervenționiste cu caracter
circumstanțial sau structural, pentru corectarea evoluției, pentru stabilizarea și echilibrarea
creșterii economice.
Impozitul reprezinta o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ține de efectuarea unor
acțiuni determinate și concrete de catre organul împuternicit sau de către persoana cu funcții de
răspundere a acestuia pentru sau în raport cu contribuab ilul care a achitat această plată.
Taxa este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit. În Republica Moldova
se percep impozite și taxe generale de stat și locale.
Pentru generalizarea informației aferente decontărilor cu bugetul privind i mpozitele,
taxele și alte plăți este destinat contul 534 „Datorii față de buget" și contul 225 „Creanțe ale
bugetului".
Contul 534 este un cont de pasiv și se utilizeaza pentru evidența datoriilor față de buget
privind impozitele, taxele și alte plati. Con tul 225 este un cont de activ.
Impozitul pe venit din activitatea de intreprinzator se calculeaza și se achita în
conformitate cu titlul II „Impozitul pe venit" al Codului Fiscal.
Reținerea impozitului pe venit la sursa de plata se efectueaza conform Codul ui Fiscal în
modul stabilit de Guvern.
Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este un impozit indirect de stat care reprezintă o forma
de colectare la buget a unei părți a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sunt supuse
impozitarii pe teritoriul Republicii Moldova, precum și a unei părți din valoarea mărfurilor,
serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.

63
Taxele locale se aplică de catre autoritațile administrației publice locale în limitele
competenței lor și în conformitate cu Titlul VII din Codul fiscal. Legea privind taxele locale.
Cotele maxime ale taxelor locale se aproba de către Parlament. Stabilirea taxelor cotelor
concrete ale taxelor locale ține de competența organelor administrației publice locale în
marimea ce nu depășesc c otele maxime stabilite de Parlament.
Pentru achitarea în bugetul de stat a datoriilor, întreprinderile sunt obligate să transfere
suma acestor datorii printr -un ordin de plata trezorerial la orice banca comercială din Republica
Moldova.
În concluzie se poa te de menționat faptul că impozitele și taxele de stat sunt obligatorii
pentru persoanele fizice sau juridice care desfășoară activitate de antreprenoriat.
Conform Codului Fiscal planificarea este o practică legală, pe care firmele o pot folosi cu
scopul d e a-și reduce impozitele și taxele. Mai exact, ele pot alege soluția favorabilă oferită de
legislația fiscală, cu condiția de a se încadra în limitele legii. Tocmai de aceea, atunci cînd
apelează la o astfel de metodă, firmele trebuie să fie atente la cara cteristicile operațiunilor pe
care le desfășoară, pentru că pragul dintre planificarea fiscală și evitarea plății impozitelor și
taxelor este foarte fin.
O recomandare ar fi o simplificare a procedurilor privind decontările cu bugetul și
reducerea restricț iilor privind neîntocmirea corectă a dărilor de seama prezentate organelor
fiscale competente.
Se cunoaște faptul că Ministerul Finantelor a redus suma amenzii pentru neîntocmirea
corectă a dărilor de seama fiscale. Dar agenții economici întîmpină dificult ați privind aplicarea
acestor amenzi la întocmirea incorectă a acestor dări de seamă fară a prejudicia statul cu
mijloace banesti. De aceea, se recomanda anularea amenzii pentru întocmirea incorectă a darilor
de seama care nu au prejudiciat statul.
Dificul tăți întîmpină agenții economici și la diverse proceduri de înregistrare sau de
modificare a datelor, fiind obligați să întocmeasca o mulțime de acte și să se prezinte pe la
diverse autoritați. De aceea, se recomandă o simplificare a acestor proceduri.
În anul 2019 sa revizuit sistemul de taxe locale. Taxa pentru folosirea drumurilor fiind
stabilită în funcție de volumul cilindric.
În anul 2019 sa rebalansat marimea cotelor taxei pentru folosirea drumurilor de către
autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova și sa stabilit în funcție de volumul cilindric
concret al motorului – la autoturisme și respectiv capacitatea de ridicare concreta – la remorci,
semiremorci și masa totala concreta – la autocamioane.

64
De aceea, se recomandă o revizuire a politicii fiscale și o înbunătățire a climatului
investițional în Republica Moldova.
Teza dată este destinată studiului contabilității decontărilor cu bugetul, avînd ca bază
activitatea economico – financiară a SRL „TaniPanis”.
Firma acționează în baza principiilor autogestiunii complete, autofinanțării,
autorecuperării valutare și exercită activitatea din contul mijloacelor proprii și împrumutate.
Duce modul complet de evidență, prin utilizarea borderourilor, jurnalelor -ordere, rapoartelor și
altor tipuri de docum ente primare și generalizatoare.
Sistemul contabil folosit la SRL „Tanipanis” se bazează pe normele și principiile
standardelor naționale de contabilitate și standartele internaționale.
E de menționat faptul că întreprinderea reprezintă o entitate socio -economica de sine –
stătătoare, cu o structura proprie delimitată în timp și spațiu, astfel încît partenerii săi sunt
considerați ca făcînd parte din interiorul sau iar alții din exteriorul sau. Pentru a fi viabili și
pentru a putea desfășura o activitate c ontinuă în mediul lor instituțional întreprinderea intră în
relații de intercondiționare cu factorii existenți în mediul lor ambiant, fiind susținute în demersul
economic de clienți, furnizori, forța de muncă, banci, instituții guvernamentale si bugetare c u
intenția declarată să demontreze că sunt capabile să desfașoare o activitate eficientă.
E de determinat și faptul că o dată cu implimentarea prezentării dărilor de seamă în
variantă electronică au fost depistate și unele neclarități și probleme în modul de complentare a
acestora. La fel odată cu abaterea crizei economice asupra Republicii Moldova aceasta a fost
simțită și de către întreprindere astfel micșorînd veniturile din vinzari planificate.

BIBLIOGRAFIE

I. Acte legislative și normative

1.1 Legea contabilității № 287 din 15 decembrie 2017. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova № 1-6, din 01 ianuarie 2019 .
1.2 Codul fiscal al Republicii Moldova. Nr. 1163 din 24.04.1997. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova , ediție specială din 08.02.2007

65
1.3 Codul Civil al Republici Moldova. În: Monitorul Oficial al RM nr. 82-86 din 01.03.2019 .
1.4 Codul vamal al Republici Moldova nr.1149 -XIV din 20.07.2000. În: Monitorul Oficial al
RM nr.ed.special din 01.01.2007 cu modificările ulterioare.
1.5 Legea pentru în aplicare a titlurilor Codului Fiscal nr. 1164 -XIII din 24 aprilie 1997 ;
-www.fisc.m d
1.6 Standartele internaționale de Raportare Financiară (IFRS) , acceptate prin Ordinul
Ministerului Finațelor al Republici Moldova nr. 109 din 19 decembrie 2008. În:
Monitorul Oficial al RM nr. 197 -205 din 31.07.2015.
1.7 Standartele Naționale de Conta bilitate, aprobate prin Ordinul Ministerul Finanțelor al
Republici Moldova nr. 118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al RM în 2019 cu
modificări ulterioare.
1.8 Planul general de conturi contabile, aprobat prin Ordinul Ministerul Finanțe lor al
Republici Moldova nr. 26 din 04.03.2015 cu privire la aprobarea completărilor la
Planul general de conturi contabile prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.119 din 6
august 2013 . În: Monitorul Oficial cu modificării ulterioare pentru anul 2019.
1.9 Legea pentru modificarea și completarea unoe acte legislative nr.123 din 07.07,2017,
publicat în Monitorul Oficial nr.252.

II. Manuale, monografii, cărți, broșuri
2.1 Belverd E. Princ ipiile contabilitații. Chișinău, Tipografia Centrală, 2000. 351 p.
2.2 Botnari N. Fin anțele întreprinderii. Chișinău, Prim, 2008. 240 p.
2.3 Boulescu M. Conta bilitatea financiară. București, Eficient, 1997. 282 p.
2.4 Bucur V., Turcanu V., Graur A. Conta bilitatea impozitelor. Chișinău, ASEM, 2005 ,
562 p.
2.5 Bucur V., Graur A ., Contabilitatea im pozitelor. Chișinău, ASEM, 2016, 618 p.
2.6 Burca V. Bazele contabilitatii. Chișinău, Tipografia Centrală, 2004, 350 p.
2.7 Cretoiu Gh., Bucur I. Contabilitate. Noul sistem și expertiza contabilă. București,
ACTAMI, 1997. 384 p.
2.8 Epuran M., Babaita V., Grosu C. Contabilitatea financiară în noul sistem contabil ,
Timisoara, Eficient, 1994. 303 p.
2.9 Feleaga N., Ionascu I. Cont abilitate financiară. București, Eficient, 1993. 894 p.
2.10 Graur A., Ratacov M. Practicum la contabilitatea impozitelor: Chișinău , ASEM 2008
270 p.

66
2.11 Grigoroi L., coordonator, Lazari L., Bîrcă A., …etc., Manual Contabilitatea
întreprinderii, Ediția II revizuită și completa tă, Editura Cartier, Chișinău, 2017, 632 p.
2.12 Ipati G. Contabilitatea întreprinderilor mici și mijlocii. Chișinău: ARC, 2005. 210 p.
2.13 Isfanescu A. Ghid practic de analiză economico -financiara. București, Tribuna
Economică, 1999. 447 p.
2.14 Margulescu D. Analiza economico -financiară a întreprinderii: metode și tehnici.
Bucu resti : Tribuna Economica, 1994, 338 p
2.15 Plămădeală C., Manual Fiscalitate , Chișinău 2009, 91 p.
2.16 Secrier u A. I mpozitele și taxele locale, Chișinău, 2015, 108 p.
2.17 Stratulat O ., Impozitele. Abordare teoretică. Chișinău: Evrica, 2004 , 96 p.
2.18 Tcaci N., Tcaci A., Analiza gestionară, Chișinău, USM, 2013 , 241 p.
2.19 Veveri ță V., Secrieru A., Tornea I., Finanțarea înreprinderilor mici și mijlocii din
Republica Modolva, IDIS Viitorul, 2013 , 192 p.