Consumul Si Dependenta de Droguri

LUCRARE DE LICENȚĂ

Cuprins

Introducere

Cap.1 Dependenta de droguri

1.1Statistici

1.2 Cadru legislativ

1.3 Teorii cu privire la consumul de droguri

1.3.1 Explicatii biologice asupra consumului de droguri

1.3.2 Explicatii cu caracter psihologic ale consumul și dependentei fata de droguri

Cap 2. Heroina

2.1 Consumul de droguri injectabile si bolile asociate

2.1.1 HIV

2.1.2 Hepatita B

2.1.3 Hepatita C

2.2 Echipament pentru prepararea drogurilor

Cap. 3 Metadona

3.1 Tratamentul de mentinere pe metadona

3.2 Evolutia tratamentului substitutiv

3.3 HIV si tratamentul de mentinere pe metadona

Cap.4 Servicii oferite consumatorilor de heroina

4.1 Centrul de substitutie

4.2 Centrul de dezintoxicare

Cap.5 Cercetare

5.1 Metodologia cercetării

5.2 Cadrul teoretic

5.3 Prezentarea și analizarea datelor

5.4 Concluzii

Poveste vietii

Concluzii

Bibliografie:

Anexe

Introducere

Consumul si dependenta de droguri reprezinta o problema mondiala si de actualitate.

Din ce in ce mai multi tineri, fie din teribilism, curiozitate sau ,,impinsi” de situatiile cu care se confrunta zi de zi, ajung sa consume droguri. Din pacate, cei mai multi dintre ei nu detin informatii despre efectele nocive ale acestor substante asupra organismului, dar si influenta lor majora ce duce la schimbarea comportamentului, atitudinii, a grupului social din care faceau parte. De asemenea, dependentii de droguri, in special cei proveniti din medii sociale defavorizate, nu detin informatii despre alternativele ce le-ar putea schimba viata sau nu au resursele necesare de a accesa serviciile care ii pot ajuta.

De sase luni sunt voluntar activ in cadrul asociatie Carusel si am participat la doua dintre proiectele acesteia, Intersexcity si Labirint. Ambele proiecte vizeaza respectarea drepturilor omului si reducerea riscurilor in primul caz al practicarii sexului comercial, iar in cel de-al doilea al consumului de droguri injectabile. In urma deschiderii centrului Caracuda, centru de schimb de seringi, am luat contact cu clienti dependenti de heroina de la care am aflat, prin intervievarea acestora, reticenta lor fata de tratamentul substitutiv cu metadona.

Ca activist si viitor asistent social am considerat ca este important sa aflu cat mai multe informatii despre ceea ce presupune tratamentul substitutiv cu metadona, dar si cu alti antagonisti, despre serviciile pe care le pot accesa dependentii de droguri, despre legislatia in vigoare cu privire la combaterea consumului si traficului de droguri, despre diversele teorii care au incercat, de-a lungul timpului, sa dea o explicatie viabila asupra consumului de droguri. De asemenea, o importanta considerabila o au si statisticile realizate de catre Agentia Nationala Antidrog, care ne pot ajuta sa ajustam politicile, interventiile si sa adaptam mesajul nivelului de intelegere al grupului de persoane studiat.

De asemenea, o data cu studierea criteriilor privind accesibilitatea indivizilor la programele ce intervin in tratarea dependentei am aflat ca exista anumite principii ale unui tratament eficient, fapt ce mi-a demonstrat ca uneori este foarte importanta vointa si dorinta clientului de a se vindaca, dar uneori decisivi asupra acestui fapt pot proveni din mediul exterior precum interventia familiei sau a grupului restrans din care acesta face parte, disponibilitatea tratamentului si a serviciilor oferite de catre institutiile specializate pe acest domeniu.

Cap.1 Dependenta de droguri

Dependenta de droguri reprezinta o problema actuala la nivel mondial. Din pacate, din ce in ce mai multi tineri cad in patima acestui viciu din diverse motive. Multi sfarșesc rapuși de aceasta ,,moarte alba”, cum este supranumita de catre specialiști, putini sunt cei care gasesc solutia intr-un tratament subtitutiv, iar foarte putini sunt cei care inving dependenta, renuntand definitiv la consumul de droguri.

Conform OMS drogul este definit ca ,,orice substanta care, introdusa intr-un organism viu, ii poate modifica acestuia perceptia, umoarea, comportamentul ori functiile sale cognitive sau motrice”.

Dependenta reprezinta un ,,ansamblu de fenomene de factura comportamentala, cognitive și fiziologice de intensitate variabila, in care utilizarea uneia sau mai multor substante psihoactive devine prioritatea principala”.(Dragan, J., 2005, p.86)

Dependenta de droguri include urmatoarele componente distincte si independente:

Dependenta psihica – indivizii simt dorinta imperioasa și irezistibila de a continua utilizarea drogului pentru a inlatura disconfortul psihic.

Dependenta fizica – se refera la un stadiu psihologic alterat produs de o administrare repetata a drogului pentru a preveni sevrajul sau sindromul de abstinenta.

(Abraham, P., 2005, p.487-488)

Toleranta – dupa adminstrarea repetata a drogului o noua doza de drog produce un efect mai mic, ceea ce conduce la administrarea unor doze mai mari pentru a obtine efectele observate la doza initiala.

Toleranta incrucișata- daca un individ suporta efectele unui grup de droguri el le poate suporta pe cele ale altui grup de droguri. Toleranta la un drog poate reduce efectele la alt drog. (Dragan, J., 2005, p 313-314)

Consumului de droguri afecteaza negativ individul, comunitatea in care acesta traieste și societatea in general.

Consecintele consumului de droguri sunt de mai multe tipuri:

medicale – afectiuni, tulburari și maladii produse de consumul unui drog;

sociale – șomaj, degradarea relatiilor dintre membrii unei familii sau comunitati, controlul social scazut asupra consumatorilor de droguri ilegale, crearea unor grupuri de crima organizata;

economice – existenta unei piete negre a drogurilor ilegale;

politice – folosirea banilor obtinuti in urma traficului international de droguri pentru finantarea organizatiilor teroriste, care la ora actuala reprezinta un pericol pentru statele democratice.

,,Istoria sociala a drogurilor permite constatarea ca un drog nu este ,,bun” sau ,,rau” prin el insuși. Aceste valorizari, care se refera la dezirabilitatea sau indezirabilitatea perceputa a drogurilor, sunt, de fapt, un obiect de ,,definitie sociala” și de ,,reactie publica.” (Radulescu, S., Damboeanu, C., 2006, p.17)

Perceptia populatiei despre droguri este diferita, dar multe persoane cu traume, depresive, instabile, structuri friabile sau oameni absolut obișnuiti le considera ca pe ceva normal. In același timp, societatea chiar daca incearca sa limiteze consumul de tutun și alcool, nu poate eticheta o persoana care bea vin sau coniac drept un toxicoman. Totodata, studii recente arata ca este mai usor de explicat dependenta și polidependenta cuiva daca a debutat cu uzul alcoolului, tutunului, cu excesul acestora pentru a-și “pregati” drumul spre hașiș sau heroina. Cine iși asuma riscul de a consuma droguri ilicite trebuie sa cunoasca legea și ce implicatii reprezinta incalcarea ei pentru ca decizia de a consuma și abuza de drog este personala.

Un rol foarte important in admiterea sau interzicerea drogurilor il are și religia. Daca religia creștina este ,,toleranta fata de alcool”, cea islamica interzice consumul de astfel de substante. (Radulescu, S., Damboeanu, C., 2006, p.18)

In prezent, consumul de droguri face parte din viata sociala a multor tineri. Aceștia frecventeaza anumite petreceri, precum cele de rave sau tehno, unde sub influenta anumitor substante, adolescentii devin mai sociabili, lipsiti de inhibitii. In ultima perioada acest tip de manifestatii a devenit legal. (Seca, J.-M. in Ferreol, G., 2000, p.90-91)

Un consumator “incepator” (la ingerarea sau administrarea primelor doze) este sedus de starea de bine, de confortul psihic, de veselie intensa, stare care-l induce in eroare și care-l face sa ignore pericolul toxicomaniei. El uita experientele și trairile negative din trecut, ii scad pana la disparitie starile de nelinitșet și anxietate (stari necesare, in anumite limite, pentru reglarea comportamentala și afectiva deoarece actioneaza ca un semnal de alarma pentru problema care solicita rezolvare); are o anumita ușurinta de a vorbi (se instaleaza logoreea- vorbește mult, repede, fara trac, ideile și cuvintele curg); toxicomanul intra mai ușor in relatie cu cei din jur, se simte mai dezinvolt și ofera o impresie superioara posibilitatilor sale reale.

Din pacate, foarte multe persoane trec de bariera curiozitatii, consumand nu numai o data droguri, cazand astfel in plasa dependentei.

Nu exista un tipar clar al consumatorului, insa au putut fi stabilite anumite trasuturi psihologice care predispun consumul, precum ,,controlul slab asupra propriului eu, incapabilitatea de a gandi pe termen mai lung, intelegerea efectelor de perspectiva a propriilor actiuni, neconștientizarea propriei pozitii in cadrul ansamblului social, tendinte depresive, tendinta de refugiu, de evitare a situatiilor stresante, teama de actele agresive ale semenilor, dar și de un posibil succes personal care l-ar putea scoate din izolare”.(Abraham, P., 2005, p.20-21)

Orice persoana din anturajul sau poate observa modificarea rapida și radicala a starii, trecerea rapida de la o extrema la alta deși toxicomanul se straduiește sa-și mascheze aceste modificari. Pe masura ce consumul continua, toxicomanul incepe sa manifeste tulburari ale puterii de concentrare, ale memoriei, ale atentiei și in general ale functiilor cognitive care se soldeaza cu eșecuri ale activitatilor curente, eșecuri școlare, perturbari ale relatiilor cu apropiatii sai. Se instaleaza oboseala marcata (somnul devine neodihnitor, nerecuperator) dublata de o agitatie interioara produsa de nevoia de drog.

El manifesta o indiferenta afectiva, depresie oarecum atipica deoarece se manifesta cu neliniște, agresivitate, idei și apoi tentative suicidare.

Depresia toxicomanului are doua surse principale:

izolarea de catre anturaj și marginalizarea sa

presiunea permanenta și grija constanta pentru procurarea banilor pentru droguri și a drogurilor.

Personalitatea toxicomanului sub actiunea drogului sufera modificari in sensul dilatarii imaginii de sine și a supravalorizarii Eu-lui, tendinte egofilice, slabirea investitiilor afective asupra celor din jur, reducerea importantei relatiilor interpersonale. Viata afectiva se superficializeaza, sentimentele toxicomanului devin limitate și labile, formale, inautentice. Chiar și legaturile cu ceilalti toxicomani devin limitate și au la baza obișnuinta comuna de procurare a drogului. Toate initiativele și actiunile toxicomanului sunt polarizate in jurul trairii hedonice și uneori acesta devine ostil și chiar agresiv fata de cei din jur.

Daca in ultimii ani consumul de substante etnobotanice in randul tinerilor au creat mari probleme, unul dintre motive fiind acela ca nu se știe exact ce contin acestea, consumul de heroina continua sa faca victime in randul consumatorilor, in primul rand prin infectarea cu virusuri precum HIV, virusul hepatic B, virusul hepatic C.

In prezent, cel mai mare procent de morbiditate si mortalitate asociat consumului de droguri este atribuit heroinei, consumul acesteia, in special prin injectare, fiind strans legat de problemele sociale si de snatatea publica din Europa, inca din anii ’70. Riscurile asociate si consumul de heroina au intregistrat o scadere considerabila dupa anii 1990.

Sursa: EMCDDA, Raport anual 2011, Situatia drogurilor in Europa, p.76

1.1Statistici

Conform statisticilor realizate de catre Agentia Nationala Antidrog in 2011, heroina este consumată cel mai frecvent în București-Ilfov (1,7%), urmată de Vest (0,5%) și Centru (0,4%), iar cocaina este prezentă în mai multe regiuni ale țării: București/ Ilfov (0,9%); Vest (0,5%); Centru și respectiv Nord-Vest cu 0,4%, iar în Nord-Est cu 0,3%. În 2007, cocaina (crack sau în forma bază) se consuma doar în București (0,5%), iar consumul de-a lungul vieții, pe cale injectabilă, de heroină sau cocaină înregistra următoarele valori: București – 0,3% dintre respondenții prin injectare, fiind strans legat de problemele sociale si de snatatea publica din Europa, inca din anii ’70. Riscurile asociate si consumul de heroina au intregistrat o scadere considerabila dupa anii 1990.

Sursa: EMCDDA, Raport anual 2011, Situatia drogurilor in Europa, p.76

1.1Statistici

Conform statisticilor realizate de catre Agentia Nationala Antidrog in 2011, heroina este consumată cel mai frecvent în București-Ilfov (1,7%), urmată de Vest (0,5%) și Centru (0,4%), iar cocaina este prezentă în mai multe regiuni ale țării: București/ Ilfov (0,9%); Vest (0,5%); Centru și respectiv Nord-Vest cu 0,4%, iar în Nord-Est cu 0,3%. În 2007, cocaina (crack sau în forma bază) se consuma doar în București (0,5%), iar consumul de-a lungul vieții, pe cale injectabilă, de heroină sau cocaină înregistra următoarele valori: București – 0,3% dintre respondenții și 0,2% dintre cei din Transilvania și Oltenia.

Tabel 1- Prevalența consumului de-a lungul vieții de medicamente (tranchilizante, sedative, antidepresive) fără indicația medicului, de SNPP – substanțe noi cu proprietăți psihoactive (comercializate sub denumirea de „etnobotanice”) și de droguri ilegale, în funcție de grupa de vârstă și sexul respondentului, situație comparativă 2007-2010 (%)

Sursa: ANA, 2011

Notă: * – fără sedative și/sau tranchilizante, **- ciuperci halucinogene și ketamină

1.2 Cadru legislativ

Inca din anul 2000, Romania a facut eforturi in revizuirea și imbunatatirea cadrului legislativ privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și in reglementarea modului de oferire a asistentei integrate și continue și functionarea serviciilor de asistenta medicala, psihologica și sociala.

In legislatia romaneasca, cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea și consumul de substante aflate sub control national sunt ilegale și se pedepsesc cu inchisoare și interzicerea unor drepturi. In lista substantelor aflate sub control national se afla canabisul, heroina, metadona, cocaina, amfetaminele, precum și alta gama de substante controlate.

De asemenea, detinerea de droguri pentru consum propriu, cumpararea sau detinerea de echipamente ori materiale in scopul utilizarii lor la producerea sau fabricarea ilicita de droguri de mare risc constituie infractiuni pe teritoriul Romaniei. Calificarea ca drog a unui produs provenit din traficul ilicit de droguri nu depinde de concentratia și cantitatea substantei stupefiante sau psihotrope depistate in acel produs.

Aceasta inseamna ca daca o seringa sau un alt echipament de injectare contin urme de droguri, acel echipament reprezinta “o substanta aflata sub control national”, iar persoana asupra careia a fost gasita acea seringa sau acel echipament poate fi gasita vinovata pentru detinere de droguri.

Legea nr. 143 din 26 iulie 2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri prevede alternative la pedeapsa cu inchisoarea pentru consumatorii dependenti. Conform aceluiași act normativ, alternativele se refera dupa caz la cura de dezintoxicare sau la supravegherea medicala.

Raspunsul national in privinta fenomenului consumului și traficului de droguri este reunit in cadrul Strategiei Nationale Antidrog. Acest document a fost aprobat in perioada 2005-2012, publicata in Monitorul Oficial Nr.112 din 3 februarie 2005.

Activitatea de reducere a cererii și ofertei de droguri este guvernata de urmatoarele principii:

Principiul prioritatii- Guvernul Romaniei este cel care iși asuma ca și prioritate problematica prevenirii și combaterea consumului ilicit de droguri

Principiul continuitatii- caracterul permanent și activitatile anterioare sunt prioritare pentru desfasurarea activitatilor și reducerea cererii și ofertei de droguri.

Principiul abordarii globale, unitare, multidisciplinare si echilibrate- masurile de reducere a cererii și ofertei de droguri trebuie sa se incadreze in conceptia internationala de combatere a fenomenului

Principiul coordonarii- activitatile de reducere a cererii și ofertei de droguri trebuie coordonate și integrate in programe și instrumente practice

Principiul cooperarii- cooperarea institutionala reprezinta baza luptei impotriva traficului și consumului de droguri

Principiul legalitatii- presupune ca toate eforturile sa se desfasoare in limitele respectarii prevederilor Constitutiei și ale legislatiei nationale

Principiul confidentialitatii- datele personale ale consumatorilor de droguri sunt confidentiale

Principiul complementaritatii și transparentei- prin participarea sociatatii civile și a institutiilor guvernamentale se realizeaza implementarea acestei strategii, in mod transparent

Scaderea numarului de conumatori de droguri, reducerea noilor cazuri și a faptelor penale asociate consumului de droguri reprezinta scopul acestei strategii.

1.3 Teorii cu privire la consumul de droguri

Pentru consumul și abuzul de droguri sunt trei teorii:biologica, psihologica și sociologica.

1.3.1 Explicatii biologice asupra consumului de droguri

,,Explicatiile biologice se focalizeaza, cu precadere, asupra mecanismelor genetice sau constitutionale ale organismului uman, care pot furniza un raspuns la intrebarea de ce unii indivizi au o propensiune mai pronuntata, decat altii, spre consumul de droguri, in așa fel incat pot deveni chiar dependenti de acest consum.”

La fel ca și consumul de alcool, consumul de droguri poate fi influentat de catre factorii genetici.

Prezenta sau absenta genelor poate favoriza probabilitatea ca o persoana sa devina dependenta de droguri, dar inca nu s-a dovedit ca acestea ar fi implicate in mod direct in dependenta de droguri.

Rolul decisiv este detinut, insa, de catre factorii de mediu, acestia reflectand o importanta mai mare in consumul de droguri. Anturajul, familia, situatia economico-sociala, accesibilitatea la droguri au o influenta mai mare asupra comportamentului deviant al individului.

Personalitatea, prin trasaturile sale, poate fi influentata de catre anumite gene care predispun individul la consumul și mai tarziu dependent de droguri. Acest lucru se poate intampla, de exemplu, prin transmiterea genetic a unei personalitati sociopate.

,,Alte explicatii cu caracter biologic folosesc ca ipoteza principala ,,dezechilibrul metabolic”, care poate actiona ca posibil factor causal in dependenta fiziologica (adictia) fata de droguri”.

Medicii Vincent Dole și Marie Nyswander, cei care au realizat aceasta ipoteza, sustin ca ,,dependentii (fizic) de heroina sufera de o boala sau tulburare metabolica, așa cum este și cazul diabetului. Din momentul in care indivizii definiti de asemenea tulburari au inceput sa-și administreze droguri, mecanismele lor fiziologice ,,ravnesc” la drogurile pe baza de opiacee, in același mod in care diabetul solicita insulina.”

Deși exista aceste explicatii biologice, studiile realizate pana in prezent nu au reușit sa demonstreze o influenta clara a genelor asupra indivizilor de a consuma droguri.(Radulescu, Damboeanu, 2006, p.182-184)

1.3.2 Explicatii cu caracter psihologic ale consumul și dependentei fata de droguri

Rolul ,,mecanismelor de reintarire” și importanta personalitatii consumatorilor și dependentilor de droguri

,,Consumatorii de droguri sunt persoane care au fost ,,recompensate” pentru acest consum, motiv pentru care continua , in mod constant, consumul de droguri. O asemenea recompense consta, de exemplu, in senzatia de placere provocata de consumul de droguri, senzatie care motiveaza pe individual respectiv sa caute reiterarea ei.”

Pe langa mecanismele pozitive, atunci cand consumatorul cauta starea de euforie și placere, exista și mecanisme negative, caz in care toxicomanul consuma droguri pentru alinarea durerilor.

In timp ce drogurile euforice sustin reintarirea pozitiva, in cazul celor care provoaca dependenta fizica, precum opiaceele, apare reintarirea negativa. Insa, comportamentele deviante ale persoanelor consumatoare de droguri sunt determinate de catre reintarirea pozitiva, acestea cautand ,,senzatiile tari”, dar și pentru ca se ,,angajeaza in comportamente infractionale pentru obtinerea drogului ravnit”.

Unii cercetatori, printre care și T.J.Bouchard considera ca ,,rolul personalitatii nu poate fi separat de influenta factorilor genetici”, asa cum este in cazul gemenilor care au ,,numeroase similaritati in personalitate, mai ales in ceea ce priveste impulsivitatea, introversiunea sau extroversiunea, dominant, etc.”. In anumite circumstante aceste caracteristici pot conduce la consumul și abuzul de droguri.

O mare predispozitie spre uzul și abuzul de droguri au cei care sufera de ,,tulburari emotionale și dificultati de adaptare” sau cei care sunt ,,imaturi psihic”, fiind lipsiti de responsabilitate. Acest tip de indivizi gasesc in droguri o cale mai facila de a socialize, de a se integra in anumite grupuri, de a evada din cotidian.

Stima de sine scazuta reprezinta o alta explicatie psihologica pentru consumul și dependenta de droguri. In urma respingerilor suferite de catre indivizi din partea grupurilor de prieteni sau chiar a familiei, a ,,eșecului școlar, stigmatizarii fizice sau sociale și a altor factori cu caracter psihic, consumul de droguri apare ca o forma de ,,compensare”.

Alte explicatii care se refera la persoanele mai deschise la provocari și incercarea de experiente noi, care sunt mai independente, rebele sau au un ,,comportament deviant” poarta denumirea de ,,teorii cu privire comportamentul problematic predispus”. Indivizii care fac parte din aceasta categorie consuma droguri de la varste timpurii, ,,accepta mai ușor decat altii sa se angajeze in comportamente care marcheaza trecerea de la un stadiu de viata la altul”.(Radulescu, Damboeanu, 2006, p.185-188)

Relatia dintre dependenta, deprindere și toleranta in consumul de droguri

In domeniul psihologiei se face diferenta dintre deprindere și dependenta. In timp ce deprinderea ,,are un caracter mental, emotional”, dependenta are un caracter fizic. Initial drogul este folosit pentru cautarea ,,starii de bine”, a euforiei, dar, ulterior, intr-un stadiu avansat al starii de dependenta, acesta este utilizat pentru inlaturarea ,,starii de rau” și evitarea durerilor.

,,Notiunea de toleranta este utilizata pentru a desemna o diversitate de efecte. Droguri diferite produc diferite forma de toleranta și fiecare drog produce o forma diferita de toleranta pentru fiecare efect al drogului”.

Conform cercetatorilor exista mai multe forme de toleranta:

,,toleranta inversa”- cei care consuma droguri de mai mult timp au o sensibilitate mai crescuta fata de cei care consuma ocazional; de asemenea, diferenta este facuta și de catre utilizarea cantitatii necesare pentru a obtine efectul dorit, mica la inceput, dar care crește in timp

,,toleranta transversala- se concretizeaza in faptul ca o persoana care devine toleranta fata de un anumit drog, este tolerant și fata de alte droguri incluse in aceeasi categorie”

Cu toate acestea, insa, nici teoriile psihologice nu sunt satisfacatoare, rezultatele studiilor și cercetarilor fiind contradictorii intre ele, ,,neexistand o singura cauza ori o singura motivatie, ci o multitudine, dependenta fata de droguri fiind produsul unei interactiuni de factori care implica, in aceeași masura, ereditatea, mediul, procesul de invatare și cel de socializare și numerosi alti factori cu caracter social”. (Radulescu, Damboeanu, 2006, p.188-192)

1.3.3 Teorii sociologice cu privire la consumul și dependenta fata de droguri

Explicatiile sociologice se bazeaza pe factori structurali, spre deosebire de teoriile anterioare, precum conditiile, realtiile și structurile sociale. Din acest punct de vedere consumul de droguri nu este analizat la nivel individual, ci ca un fenomen de grup.

Dependenta fata de droguri ca forma de evaziune in conceptia despre anomie a lui Robert K. Merton

Conform teoriei anomiei ,,consumul de droguri constituie un eșec al conformitatii, adica al conformarii indivizilor la mijloace legitime, institutionalizate de realizare a scopurilor sociale”.

Membrii societatii trebuie sa ,,aleaga ca finalitate a actiunilor lor numai acele scopuri culturale aprobate și dorite de intreaga societate și sa selecteze numai cai aprobate de societate, adica ,,mijloace institutionalizate” de realizare a scopurilor”, acestea reprezentand cerintele morale principale ale oricarei societati.

Teoria lui Merton a fost combatuta și criticata de catre alti sociologi, pentru ca acesta sustinea ca persoanele consumatoare de droguri nu mai participa la viata sociala, iar drogurile reprezinta o cale de evadare, o bariera intre individ si eșecurile sociale suferite. Ceilalti afirma, insa, ca toxicomanii sunt persoane active, iar comportamentul lor deviant este, de fapt, unul ,,inovator, care cauta noi experiente excitante”.( Radulescu, Damboeanu, 2006, p.193-195)

Teoria ,,dublului eșec” al consumatorului de droguri (Richard Cloward si Lloyd Ohlin)

Cei doi sociologi adauga la paradigma lui Merton in ceea ce privește ,,asocializarea” faptul ca aceasta este de fapt un ,,dublu eșec, in masura in care acei indivizi nu au acces nici la mijloace ilegitime”.

R. Cloward ,,considera ca orice comportament inovator (cel delincvent sau infractional, de pilda) ca o consecinta a discrepantei existente intre aspiratii si oportunitati”. De asemenea, afirma ca tinerii care provin din clase sociale inferioare ajung sa consume droguri din dorinta de a crește din punct de vedere social, dar din lipsa de resurse necesare de a atinge atat ,,mijloacele legale” cat și pe cele ,,ilegale” ajung sa abia un comportament deviant. Insa, pot ajunge in aceeași situatie si cei care provin din medii sociale inalte pentru ca, deși se pot folosi de aceste mijloace nu le acceseaza.

,,Teoria asocierii diferentiate și cea a transmisiei cultural evidentiaza faptul ca, prin intermediul socializarii, indivizii invata o serie de norme conflictuale intre ele: unele care sprijina conduitele legitime, altele care sprijina comportamentele ilegitime, ei putand decide pe care sa le aleaga ca model de referinta pentru conduita”.

Aceasta teorie a fost combatuta de-a lungul timpului deoarece consumul de droguri nu este specific pentru o anumita categorie sociala. De altfel, nici comportamentul delincvent nu trebuie asociat cu clasele sociale inferioare, deoarece indivizii care fac parte din aceasta categorie comit infractiuni din necesitatea procurarii atat a drogurilor cat și a hranei și a altor lucruri necesare supravietuirii.( Radulescu, Damboeanu, 2006, p.195-197)

Conceptia lui Alfred Lindesmith și John Gagnon cu privire la relatia dintre anomie și dependenta de droguri

,,In concordanta cu aceasta teorie, consumul de droguri nu semnifica intotdeauna, o conduit devianta, deoarece notiunea de devianta este relativa, depinzand de conditii de loc de timp și de cel care o definește”. .( Radulescu, Damboeanu, 2006, p.197-199)

A.Lindesmith și J.Gagnon considera ca teoria anomiei a lui Merton nu este viabila deoarece drogurile nu sunt utilizate doar de membrii societatii care provin din medii devaforizate sau care, o data cu inceperea cosumului se retrag din viata sociala. Drogurile nu sunt folosite doar in scop recreational, asa cum considera unii, sunt folosite și in scop medical, de exemplu marijuana este folosita in Jamaica și in SUA de catre bolnavii cronic in stadiu terminal, dar și in diferite ritualuri, așa cum este in India, deși, in general, aceste substante sunt blamate de catre societate.

De asemenea, consumul de droguri nu poate fi asociat nici cu o rasa anume sau cu unul din cele doua sexe, deoarece, la un moment dat, in SUA, s-a demonstrat ca a existat o creștere mai mare a utilizarii substantelor stupefiante in randul albilor și al femeilor.

Situatia s-a schimbat, insa, o data cu aparitia legislatiei care a interzis consumul și comercializarea de droguri. Au continuat sau au inceput utilizarea doar cei care aveau acces la substante stupefiante indiferent de situatia materiala sau de mediul social din care provin din care provin indivizii.

Cei doi sociologi au pus la indoiala ambele teorii anterioare. In cazul explicatiei lui Merton, ei au sesizat ca exista o contradictie care ,,consta tocmai in faptul ca daca opiaceele(sau opiul pur) pot fi utilizate in scopul evaziunii temporare, ele sunt folosite in acest scop numai de catre indivizii care nu sunt dependenti de ele. La randul sau, dependenta fata de opiacee nu poate fi considerate ca o evaziune, ci ca un antidot fata de aceasta evaziune din realitate. Unele persoane iși pot indeplini activitatile cotidiene numai recurgand la droguri”.

In ceea ce privește cea de-a doua teorie, cea a ,,dublului eșec”, Lindesmith și Gagnon considera ca nu exista o legatura clara intre criminalitate și abuzul de droguri, cei mai multi toxicomani avand deja un comportament infractional inainte de a incepe consumul de droguri.

In concluzie, la baza explicarii consumului și dependentei de droguri se afla mai multi factori, printre care influentele culturale, grupurile sociale, situatia economica, prima experienta a utilizarii drogurilor, mediul social, fara ca aceasta sa poata fi demonstrate sau sustinuta de o singura teorie sau motivatie.( Radulescu, Damboeanu, 2006, p.197-199)

Conceptia lui Alfred R.Lindesmith cu privire la raportul dintre procesul de dependenta și teama fata de simptomele sindromului de abstinenta

,,Teoria formulata de el și-a propus sa explice procesul de dependenta fata de drogurile opiacee pe baza convingerii individului ca, o data ce intrerupe brusc consumul de droguri, starea sa se va inrautati profund”. In acest caz, dependenta de droguri este justificata de dorinta conumatorului de a preveni aparitia sindromului de abstinenta.

,,Procesul de dependenta fata de opiacee nu este un proces fiziologic sau fizic, ci un proces social-psihologic, asociat cu teama drogatului fata de consecintele negative ale abstinentei, teama indusa chiar de catre atitudinile și consecintele sociale cu privire la efectele drogurilor”. In urma studiilor realizate de catre Lindesmith, acesta a demonstrat ca instalarea dependentei nu depinde doar de drogul consumat, ci și de atitudinea și perceptia persoanei in cauza fata de ceea ce semnifica conceptual de dependenta.( Radulescu, Damboeanu, 2006, p.199-200)

Ipostazele care sustin aceasta ipoteza sunt urmatoarele:

,,unii indivizi fata de opiacee neaga faptul ca drogul preferat le provoaca stari de euforie

Euforia este asociata doar cu folosirea initiala a drogului, dar dispare o data cu instalarea dependentei

Unele persoane pot deveni dependente de droguri in mod involuntar(de exemplu acei bolnavi carora li se administreaza morfina, cu scopul de a le alina durerile)

Individual dependent afirma ca numai administrarea unei doze regulate de drog il face sa se simta ,,normal”

Unii indivizi dependenti pot fi indusi in eroare de efectele administrarii unei substante placebo, considerand ca aceste efecte sunt identice cu efectele drogului

Marijuana și cocaine, care nu creeaza toleranta și dependenta fizica, sunt considerate ca fiind droguri care nu produc obișnuinta(dependenta)

Tendinta diferitelor droguri de a crea dependenta este direct proportional cu severitatea simptomelor abstinentei și nu cu starea de euforie profunda”

(Lindesmith in Lindesmith, 2008, p.102-103)

In urma instalarii dependentei, individul iși schimba perceptia fata de sine și de cei din jurul sau, va schimba grupul social din care facea parte cu un altul cu care are in comun consumul de droguri.

Lindesmith nu considera ca ajungerea intr-o stare de dependenta este determinata de un ,,motiv anume”, ci de cautarea in mod repetat a ,,unor experiente particulare”.(Radulescu, Damboeanu, 2006, p.201-202)

Cap 2. Heroina

,,Heroina pura este o pudra alba cu un gust amarui. Heroina ilegala care se procura ,,din strada” are culori variabile de la alb pana la maro inchis datorita impuritatilor și aditivilor”. (Mihai, L., 2005, p.50)

Caile de administrare ale heroine sunt injectarea subcutanata sau intravenos. Efectele obtinute in urma injectarii sunt anestezice, insotite de ,,o depresie generala a sistemului nervos central”. Dependenta creata de heroina este foarte puternica. Treptat apare toleranta, consumatorul simtind nevoia de a consuma din ce in ce mai multa heroina pentru a obtine aceleași efecte ca la inceput.(Rudgley, R., 2009, p.170)

Heroina este o substanta semisintetica, extrasa din opiu, fiind ,,necesare 10 kilograme de opiu pentru obtinerea unui kilogram de heroina, a carei puritate este intre 80 si 99%”. Diacetilmorfina primește denumirea de heroina in 1898, atunci cand a fost sintetizata pentru prima oara pentru a fi folosita in scopuri medicale de catre Dresser. Initial, heroina a fost folosita in locul morfinei, ca și o ,,cura de nondependenta”. Insa, prin utilizarea acestui ,,medicament minune” de catre personalul medical ,,s-a creat o enorma problema de dependenta”.(Mihai, L., 2005, p.46-57)

Forme: Pulbere alba – beige-bruna (sau granule, ca de ceai solubil, la heroina din Hongkong)

Heroina nr.1: heroina

Heroina nr.2: amestec de morfina și heroina

Heroina nr.3: heroina cristalizata cu puritate de 30-60% (Hongkong Rocks)

Heroina nr.4: heroina deosebit de concentrata din Turcia, de puritate de pana la 90% ("miere turceasca").

(Sursa :United Nation Office on Drugs and Crime)

Utilizata intravenos, efectele produse de catre heroina apar in aproximativ un minut, starea consumatorului fiind euforica, insa dupa numai un minut este urmata de sedatie. Durerile fizice resimtite de catre cosumator dupa trecera efectului drogului reprezinta una dintre cele mai importante nevoi de a consuma din nou.

Manifestarile de sevraj la dependenta de heroina ajung de la tulburari vegetative ușoare (transpiratii, senzatie de frig, frisoane) pana la colapsuri circulatorii grave, durere la nivelul membrelor, abdomenului, oaselor si mușchilor, tulburari de somn persistente, dureri colicative și crize convulsive. Efectul dozei unice dispare mai repede ca la morfina. Durata efectului este de doua-trei ore, spre deosebire de morfina: cinci-șase ore. Corespunzator, fenomenul de sevraj se instaleaza mai devreme, adica de doua ori mai rapid ca in cazul morfinei.

Dintre consumatorii de droguri, cei care practica injectarea sunt cei mai expuși la cele mai multe riscuri de imbolnavire și destructurare progresiva. Acest fapt este cauzat de impuritati ale drogurilor disponibile pe piata neagra, injectarii frecvente și incorecte, refolosirea seringilor sau folosirii lor in comun.

2.1 Consumul de droguri injectabile si bolile asociate

Dependentii de heroina prezinta, conform experientei clinice, o stare generala puternic alterata.

Spectrul imbolnavirilor asociate cu consumul de droguri este larg:

abcese ale extremitatilor

carii dentare și leziuni asociate

reducerea masei musculare

modificari trofice și leziuni la nivelul picioarelor

scabie

ulceratii și flebite (inflamatii ale venelor) la nivelul membrelor inferioare

bronșite purulente

pneumonii

boli cu transmitere sexuala

crize psihiatrice/comportament suicidar

infectia HIV

tuberculoza

hepatita virala A/B/C

(Ursan, Marian & all, 2003, p.6-10)

2.1.1 HIV

HIV(virusul imunodeficientei dobantide) ataca celulele CD4 ale organismului, celule care fac parte din sistemul de aparare.

Exista trei cai de infectare cu HIV :

contactul sexual heterosexual sau homosexual neprotejat

contact direct intre sangele unei persoane infectate si cel al unei persoane neinfectate prin utilizarea in comun a acelor de seringi sau a altor obiecte de uz personal

trasmitere verticala- de la mama la fat, intrauterin, la nastere sau dupa nastere

Testarea HIV se face pentru detectarea anticorpilor si nu a virusului propriu-zis. Exista doua teste rapide, ELISA si Western Blot, care este un test de confirmare.

HIV-ul nu este tratabil, însă se poate încetini evoluția virusului in organism prin administrarea de medicamente denumite antiretrovirale. In functie de gradul avansat al infectarii tratamentul se administreaza conform unor scheme. In cazul in care tratamentul nu este administrat la timp sau deloc, individul se imbolnaveste de SIDA(sindromul imunodeficientei dobandite). Aparitia bolii poate fi preconizata, in unele cazuri, de aparitia altor boli oportune sau a Sarcomului Kaposi(boala a vaselor de sange). (Blaglosov et al, 2007)

Confrom ultimului raport realizat de catre EMCDDA, in urma reducerii răspandirii globale a virusului HIV in Uniunea Europeană, accentul asupra prevenirii HIV ca obiectiv major de sănătate publică pentru politica in domeniul drogurilor a devenit mai puțin evident. Analiza din

acest an aduce insă in discuție perspectiva ingrijorătoare a creșterii riscului potențial de noi epidemii localizate de HIV. In condiții prielnice, infecțiile cu HIV asociate drogurilor se pot răspandi rapid in comunitățile vulnerabile. Mai mult decat atat, progresele realizate in Uniunea Europeană in reducerea răspandirii virusului HIV asociate drogurilor nu au fost observate in multe dintre țările invecinate, unde transmiterea virusului, asociată atat consumului de droguri injectabile, cat și relațiilor sexual neprotejate, continuă să constituie o problemă majoră de sănătate publică. Recent, evoluțiile politice și economice au intensificat migrația din aceste regiuni afectate către statele membre UE, ceea ce poate pune și mai multă presiune asupra serviciilor deja tensionate. Prin urmare, o preocupare deosebită o reprezintă faptul că, in prezent, condițiile există in mai multe state membre UE, inclusiv in statele care nu s-au mai confruntat cu epidemii semnificative de HIV asociate consumului de droguri, ceea ce le face potențial vulnerabile la problemele viitoare.

Sursa: EMCDDA, Raport anual 2011, Situatia drogurilor in Europa, p. 13-14

2.1.2 Hepatita B

In randul consumatorilor de droguri injectabile este mai des intalnita infectarea cu virusurile hepatice B si C decat cea cu HIV, una dintre caile de transmitere fiind utilizarea de ace si seringi contaminate. Aceste virusuri ataca ficatul provocand, daca nu se administreaza tratamentul cu interferon sau antivirale, hepatita cronica, ciroza hepatica si, in stadiu avansat, cancer hepatic. Sansele de vindecare sunt mai crescute in randul celor purtatori de virusul hepatic B. (Streinu-Cercel, A., 2009, p.52, p.114)

Hepatita B este cauzata de infectia cu virusul hepatitei B (VHB). The incubation period from the time of exposure to onset of symptoms is 6 weeks to 6 months. Perioada de incubatie de la timpul de expunere la debutul simptomelor este de 6 săptămâni și 6 luni. HBV is found in highest concentrations in blood and in lower concentrations in other body fluids (eg, semen, vaginal secretions, and wound exudates). VHB se gaseste in cele mai mari concentrații în sânge și în concentrații mai mici în alte fluide ale corpului (de exemplu, sperma, secretii vaginale, și exudate rana). HBV infection can be self-limited or chronic. Infecția cu VHB poate fi auto-limitată sau cronica.

In adults, only approximately half of newly acquired HBV infections are symptomatic, and approximately 1% of reported cases result in acute liver failure and death. La adulți, doar aproximativ jumatate din cazurile noi de infectare cu VHB sunt simptomatice, iar aproximativ 1% din cazurile raportate, au ca si rezultat insuficienta hepatica acuta si deces. Risk for chronic infection is inversely related to age at infection: approximately 90% of infected infants and 30% of infected children aged <5 years become chronically infected, compared with 2%–6% of adults. Riscul de infectie cronica este invers proporțională cu vârsta de la infectie: aproximativ 90% din copii infectați și 30% din copiii infectați cu vârsta <5 ani de a deveni infectat cronic, comparativ cu 2% -6% din adulți. Among persons with chronic HBV infection, the risk for premature death from cirrhosis or hepatocellular carcinoma is 15%–25%. Printre persoanele cu infectie cronica VHB, riscul de deces prematur de ciroza sau carcinom hepatocelular este de 15% -25%.

HBV is efficiently transmitted by percutaneous or mucous membrane exposure to infectious blood or body fluids that contain blooThe primary risk factors that have been associated with infection are unprotected sex with an infected partner, birth to an infected mother, unprotected sex with more than one partner, men who have sex with other men (MSM), history of other STDs, and illegal injection drugFactorii principali de risc care au fost asociati cu infecția sunt sex neprotejat cu un partener infectat, nastere la o mama infectata, sex neprotejat cu mai mult de un partener, barbatii care fac sex cu alți bărbați (MSM), antecedente de boli cu transmitere sexuala si injectarea cu droguri ilegale.

CDC's national strategy to eliminate transmission of HBV infection includes Strategia naționala a CDC de a elimina transmiterea infectiei VHB include:

Prevention of perinatal infection through routine screening of all pregnant women for HBsAg and immunoprophylaxis of infants born to HBsAg-positive mothers and infants born to mothers with unknown HBsAg status Prevenirea infecției perinatale prin screening de rutina a tuturor femeilor gravide pentru AgHBs și imunoprofilaxie pentru sugari născuți de mame AgHBs-pozitiv și copiii născuți de mame cu statut de AgHBs necunoscut

Routine infant vaccinationVaccinare pentru sugari

Vaccination of previously unvaccinated children and adolescents through age 18 years Vaccinarea copiilor anterior nevaccinati și adolescenți, pana la varsta de 18 ani

Vaccination of previously unvaccinated adults at increased risk for infection Vaccinarea adulților nevaccinati anterior, cu risc crescut de infectare

High vaccination coverage rates, with subsequent declines in acute Hepatitis B incidence, have been achieved among infants and adolescents.Ratele ridicate de acoperire a vaccinarii, cu scaderi ulterioare în incidența hepatitei B acute, au fost realizate in randul sugarilor și adolescenților. In contrast, vaccination coverage among the majority of high-risk adult groups (eg, persons with more than one sex partner in the previous 6 months, MSM, and injection drug users) have remained low, and the majority of new infections occur in these high-risk groups. În schimb, acoperirea vaccinală în rândul majorității grupurilor de adulți cu risc ridicat (de exemplu, persoanele cu partener de sex mai mult de unul in ultimele 6 luni, BSB, și utilizatorii de droguri injectabile) a scăzut, iar majoritatea noilor infecții apar în aceste grupuri cu risc ridicat de infectare

Prezența semnelor și simptomelor variază în funcție de vârstă. Most children under age 5 years and newly infected immunosuppressed adults are asymptomatic, whereas 30%–50% of persons aged ≥ 5 years have initial signs and symptoms. Cei mai multi copii sub varsta de 5 ani și adulții nou infectati sunt asimptomatici, întrucât 30% -50% din persoanele cu vârsta ≥ 5 ani, au semne și simptome inițiale. When present, signs and symptoms can include Când semnele și simptomele sunt prezente, pot include:

Ffebra

Oboseala

Pierderea poftei de mancare

Greata

Varsaturi

Dureri abdominale

Dureri articulare

Icter

Persoanele cu infectie cronica cu VHB pot fi asimptomatice, nu au nicio dovada de boli de ficat, sau au un spectru de boli variind de la hepatita cronica la ciroza sau carcinom hepatocelular(un tip de cancer la ficat).

Sursa: Centers of disease control and prevention, Hepatitis B

2.1.3 Hepatita C

Hepatita cronica C afecteaza aproximativ 170 de milioane de oameni din intreaga lume si produce aproximativ 350.000 de decese în fiecare an. Unfortunately there is no vaccine available to prevent hepatitis C, but research is being done to develop one. Din păcate, nu există nici un vaccin disponibil pentru prevenirea hepatitei C, dar cercetarile continua. Se estimeaza ca apar aproximativ 500.000 de cazuri de hepatită C în fiecare an.

Persoanele infectate cu HIV ar trebui sa fie conciliate si cu privire la virusul hepatic C. Cei care sunt infectati cu VHC ar trebui sa fie evaluati pentru detectarea virusului aflat in stare latent. Evaluare trebuie sa cuprinda analize pentru ficat, stabilirea unui posibil tratament si nevoia de vaccinare pentru hepatitele A si B.

Pentru a reduce riscul transmiterii VHC, persoanele infectate ar trebui sa:

Sa nu doneze sange, organe, sau sa faca transplanturi de orice alt tip

Sa nu imparta cu ceilalti obiecte personale care ar putea contine sange(periuta de dinti, lama de ras, etc.)

In cazul accidentarii sa sterilizeze si sa bandajeze zona respective

Persoanele care care isi injecteaza substante ilegale ar trbuie sfatuite sa evite pe cat posibil acest tip de comportamnet riscant. Cele care nu reusesc acest lucru ar trebui sfatuite sa evite pe cand posibil:

Refolosirea sau folosirea in comun cu ceilalti a seringii si a altor echipamente folosite pentru prepararea drogurilor

Folosirea seringii provenite din surse nesigure

Aruncarea la intamplare a seringii dupa folosire

De asemenea, acestea ar trebui sa se vaccineze pentru hepatitele A si B si sa faca un test pentru HIV.

Fiind o coinfectie in cazul infectarii cu HIV, persoanele seropozitive ar trebui sa se teasteze si pentru virusul hepatic C.

Sursa: Centers of disease control and prevention, Hepatitis C

2.2 Echipament pentru prepararea drogurilor

Tipul de echipament descris de cei mai mulți dintre participanți este propriu consumului de heroină. O trusă de injectare obișnuită constă în:

Seringi și ace. Majoritatea CDI consideră seringile de insulină ca fiind ideale. Seringile nu trebuie să aibă acul detașabil, din două motive: sub presiune, acul se poate desprinde, iar doza se poate astfel risipi. De asemenea, o parte din drogul preparat se mai poate pierde la locul de îmbinare al seringii, când aceasta e alcătuită din două părți.

Un recipient. Este utilizat spre dizolvarea (fierberea) drogului solid sau pudră, pentru a putea fi injectat. O fiolă (refolosită) este cel mai des întâlnită opțiune, deși au mai fost menționate și alte răspunsuri: linguri, capace de sticle sau recipiente improvizate din cutii de bere etc.

Filtre. Majoritatea respondenților trag soluția din recipientul de preparare în seringă printr-un filtru – cel mai adesea, un filtru de țigară. Potrivit spuselor respondenților, pot fi folosite, la fel de bine, bucăți de bumbac sau alt materil absorbant.

Un acid. Majoritatea au menționat că utilizează – la dizolvarea dozei – suc de lămâie, vitamină C sau sare de lămâie, împreună cu apă.

Legături și tampoane. Deși nu sunt considerate indispensabile, unii dintre respondenți au menționat că au nevoie de ceva cu care “să se lege” pentru a bloca sângele, astfel încât venele să iasă în evidență, să fie mai vizibile și mai accesibile pentru injectare (curea, garou). Au mai precizat că au nevoie de șervețele pe care să le aplice după ce scot acul și, de asemenea, de o brichetă cu care să poată fierbe doza.

“… am nevoie de o seringă, o fiolă cu apă distilată, sare de lămâie, apă, iar după injectare, de un unguent sau un tampon cu alcool, dar numai dacă le ai…”

(femeie, 24 de ani, nivel de educație medie)

“Seringă, sare, fiolă, apă, și asta e tot… Și doza, desigur.”(bărbat, 20 de ani, nivel de educație medie)

“Da, păi… de obicei… adică, ce prefer… seringa de insulină… de obicei îmi fac cu seringă de 2ml; doare mai tare, dar, o dată ce ai nimerit vena, nu mai iese… Apoi am nevoie de sare de lămâie, apă, aproape orice fel de lichid, în afară de alcool, și un recipient, să pot prepara marfa. De obicei cumpăr o fiolă, dar când nu am fiolă, uneori fierb doza într-o lingură sau pe fundul unei cutii de bere întoarse invers. Mai am nevoie de sare, cu apă distilată sau Metroclopramid sau ce-o fi. Apoi am nevoie de apă, să beau, fiindcă ți se face sete… și mai ai nevoie, clar, de o țigară.”(bărbat, 17 ani, nivel de educație medie)

“Prima dată, fac rost de marfă… care este într-o punguță de plastic… O deschid, o pun pe o hârtie, apoi sparg fiola, arunc ce e în ea, pun marfa în fiolă, pun apa cu seringa, pun sarea de lămâie și le fierb. Apoi fac un filtru din cel de la țigară, îl pun în ac și apoi trag…”

(bărbat, 18 ani, nivel de educație primară)

Cei mai multi consumatori de droguri injectabile reutilizeaza seringile din lipsa procurii unora sterile. Farmacistii, de obicei, evita sa dea seringi ,,fetelor suspecte”, consumatorii fiind nevoiti sa inventeze diverse scenarii pentru a si le procura.

“Bineînțeles [că refolosesc seringa]. În 90% din cazuri. Lângă scara blocului în care locuiesc, se găsește o farmacie. Una dintre farmaciste vinde seringi; cealaltă, nu. Sau, dacă vinde, îți vinde doar din cele cu ac detașabil, care nu sunt bune.”

(bărbat, 21 de ani, nivel de educație superioară)

“Da, mi s-a întâmplat să nu pot cumpăra o seringă de insulină în București, pentru că farmaciștii cred că fac ceva bun dacă nu vând seringi de insulină; în mintea lor proastă, ei cred că lumea va înceta să se mai drogheze, dar de fapt e mult mai rău!”

Sursa: ARAS, Raport de cercetare privind evaluare riscurilor de infectare cu HIV prin comportamentele de injectare in randul consumatorilor de droguri, mai 2003

Cap. 3 Metadona

Ca și tratament substitutiv pentru vindecarea dependentei de heroina se foloseste metadona, naloxona sau suboxona, acești antagoniști inchizind centrii de receptive pentru heroina aflati in ,,sistemul opioid endogen și sistemul dopaminergic”.(Voicu, V., 2005, p.87-90, 129-130)

Metadona este un ,,opiaceu de sinteza, cu actiune asemanatoare morfinei, prescris in tratamentul de substitutie.” Denumita initial adolfina, in 1946 americanii ii dau numele de metadona, demonstrand efectele positive produse de catre aceasta in cazul sevrajului morfinic. (Abraham, P., 2005, p.612)

Deși este un drog sintetic, existand riscul aparitei dependentei, metadona este folosita in primul rand pentru ca, fiind administata oral, reduce riscurile infectarii cu alte boli care pot fi contactate in utilizarea intravenoasa a heroinei.

Daca in cazul tratamentului cu metadona poate fi folosita și heroina, in cazul naloxonei nu mai este posibil, deoarece aceasta anuleaza imediat efectele substantei opioide.

Naloxona este folosita pentru reglarea respiratiei in caz de supradoza. De asemenea, poate fi folosita si in stabilirea diagnosticului de dependenta. Prin utilizarea sa intravenoasa se declanseaza sevrajul. Efectele naloxonei apar in aproximativ 2 minute si raman active pentru 1-4 ore.(Abraham, P., 2005, p.624)

Spre deosebire de naloxona, naltrexona se administreaza pe cale orala. Naltrexona nu este des utilizata in tratarea dependentei pentru ca, desi ,,efectele euforizante ale heroine sau ale altor droguri similar, nu suprima si dorinta de a-si injecta drogul”. Imediat dupa utilizare naltrexonei apare sindromul de sevraj care poate dura pana la 2 zile.(Abraham, P., 2005, p.626)

Tratamentul cu metadona are obiective asemanatoare cu cele ale buprenorfeinei. Aceasta anihileaza efectele care apar in urma utilizarii heroine, actionand aproximativ 30 de ore.(Abraham, P., 2005, p.411)

Desi sunt deseori asemanati, prin utilizarea acestor antagonisti nu se ajunge mereu la efectul dorit si nu toti indivizii care apeleaza la un tratament de substitutie pot folosi oricare dintre aceste medicamente.

Chiar daca unii toxicomani refuza tratamentul de substitutie deoarece considera ca inlocuiesc o dependenta cu alta, cei mai multi accepta acest ,,compromis” pentru ca astfel reusesc sa functioneze ,,normal”.(Rogers, K., 2011, p.56)

, ,Tratamentul de mentinere pe metadona este considerat eficient, cu scaderea morbiditatii psihosociale si medicale associate dependentei la heroina, cu ameliorarea globala a starii de sanatate, scaderea morbiditatii, scaderea criminalitatii, ameliorarea functiilor socio-profesionale si diminuearea contaminarii cu HIV, consecutive administrarii injectabile”.

(Voicu, V., 2005, p.152)

Efectele negative ale metadonei administrate pe termen lung includ:

Mentinerea pacientului in tratament pe o perioada indelungata

Dificultati legate de stigmatizare, de posibilitatea de a calatori

In unele cazuri, calitatea de pacient cronic incurajeaza o atitudine de pasivitate

Efectele secundare ale metadonei include transpiratia abundenta, constipatie, tulburari de somn, reducerea libidoului, tulburari de concentrare la mai putin de 20% din pacienti

Pentru femeile insarcinate tratamentul este benefic si pentru copil, scazand aparitia riscurilor si a mortalitatii atat la mama cat si la fat, la nastere.

Desi unele servicii recurg la alte medicamente de substitutie, tratamentul cu metadona s-a dovedit a fi cel mai benefic.(Hriscu, E. & all, 2004, p. 157-158)

Onestitatea fata de sine este esentiala pentru recuperare. Cu toate acestea o mare importanta o au si locul, perioada si oamenii carora clientii vor sa ii anunte despre trecerea pe tratamentul cu metadona.

Multi nu inteleg ce semnifica adictia si tratamentul pentru adictie. Cel mai rau este ca persoanele cu adictii sunt stigmatizate, neintelese de cei din jur, chiar si atunci cand sunt in tratament. Acest fapt este intalnit chiar si atunci cand vine vorba despre tratamentul de mentinere pe metadona. Unii cred, in mod eronat, metadona reprezinta doar o forma de trecere de la o adictie la alta sau ca metadona este la fel de ,,rea”ca si heroina.

De aceea, atunci cand o persoana vrea sa apeleze la tratamentul cu metadona si vrea sa le spuna si celor din jur, trebuie ca ea sa fie pregatita pentru a-i putea informa, pentru a-i ,,educa”, pentru ca ulterior sa poate beneficia de sustinere acestora.

Adictia de opioide este o boala si metadona este un opioid prescris de catre medici pentru tratarea acesteia. Oamenii trebuie sa inteleaga faptul ca metadona nu te face sa te simti ,,high” si ca cei care o iau pot functiona ,,perfect normal”. De asemenea, trebuie sa stie ca la fel ca si alte medicamente, pentru diabet sau inima de exemplu, uneori metadona este luata zilnic pentru tot restul vietii.

Persoanele aflate in tratament cu metadona trebuie sa se concentreze pe faptul ca au o viata mai buna decat inainte tratamentului si sa evite discutiile din trecut referitoare la dependenta. Acestea trebuie sa fie atente si cui povestesc despre aflarea lor sub tratament pentru ca din partea unora, precum familia, prietenii apropiati, vor avea parte de sustinere si sprijin, dar altii nu vor fi la fel de deschisi in oferirea suportului emotional necesar, precum persoanele cu care aceste consumau droguri inainte. In ceea ce priveste locul de munca, ar trebui sa fie anuntati doar superiorii pentru ca, in cazul efectuarii unui test de urina la angajare, acesta ar putea fi pozitiv pentru consumul de opioide. Insa, persoanele aflate sub tratament cu metadona nu trebuie sa fie discriminate. Colegii de munca vor afla de situatia reala doar daca beneficiarul decide sa le spuna.

Este obligatorie anuntarea doctorilor, a dentistilor, a asistentelor medicale sau a altui timp de personal medical de catre beneficiarul care ia metadona, in cazul in care acesta are nevoie de medicamente pentru diverse dureri, pentru ca de cele mai multe ori acestea pot interactiona cu metadona, blocand efectele metadonei sau ale altor medicamente. , (Sursa: Addiction Treatment Forum, 2004, Telling others about MMT)

3.1 Tratamentul de mentinere pe metadona

Decizia intreruperii tratamentului cu metadona este influentata de viata personala a pacientului. Totusi, unii pacienti isi exprima teama fata de renuntarea la tratament , in timp ce altii isi asuma aceasta intrerupere. Mai multi factori important influenteaza intreruperea tratamentului cu metadona , printre care motivatia pacientului, diverse resurse(loc de munca, locuinta), suportul familial si al prietenilor si continuarea accesului la ingrijire medicala si psihiatrica. Desi tratamentul cu metadona se poate relua, renuntarea prematura poate duce la recadere, care poate avea consecinte nefaste. Statisticile arata ca majoritatea pacientilor care au renuntat la metadona si nu au participat la un program de recuperare ulterior au revenit la consumul de droguri.

Pentru pacientii stabilizati in tratamenul de mentinere pe metadona exista o cale sigura si confortabila de a renunta la tratament, un proces numit asistarea sevrajului medical. Nu se stie cu exactitate cat dureaza acest proces, acesta fiind individualizat in functie de pacient.de obicei, doza de metadona scade treptat. Creierul are nevoie de o perioada de 7-10 zile pentru a se ,,acomoda” cu fiecare reducere a dozei. Unii pacienti au nevoie de mai mult timp intre reducerile dozei decat altii. Beneficiarii de tratament trebuie sa fie pregatiti pentru o perioada de schimbari fiice si emotionale dupa intrerupere. Unii pot deveni mai irascibili, obositi anxiosi sau pot avea tulburari de somn, acestea fiind simptome normale si care pot dura cateva luni. In unele cazuri, pentru unii pacienti poate deveni inconfortabil sa ramana la o anumita doza de metadona. Acestia pot alege sa nu mearga mai departe si sa continue sa ia o doza mica de metadona pe zi pentru o perioada nedeterminata.

Exista cateva intrebari care ii ajuta pe consumatori sa-si dea seama daca sunt pregatiti pentru asistarea sevrajului medical. Acestea sunt:

Tu, personal, vrei sa renunti la consumul de metadona?

Ai respectat regulile institutiei care a furnizat tratamentul de mentinere pe metadona si ai participat la consiliere sau terapie?

Ai fost in stare sa te abti de consumul de substante ilicite sau alcool?

Ai intalnit noi prieteni sau ai gasit activitati cu care sa-ti ocupi timpul liber?

Esti asigurat din punct de vedere financiar, angajat sau la scoala?

Ai o locuinta adecvata?

Ai families au prieteni care sa ajute in perioada sevrajului medical?

Consilierii tai considera ca esti pregatit pentru sevrajul medical?

Vei cere ajutorul daca te simti rau in aceasta perioada?

Esti intr-o forma fizica si mental buna?

Fiecare raspuns pozitiv la intrebarile anterioare insemna ca beneficiarul este cu un pas mai mai aproape de aceasta perioada. Fiecare raspuns negativ reprezinta o arie care mai necesita lucru pentru a putea creste sansa de trecere la sevrajul medical asistat.

Consumatorul de droguri care doreste sa incerce aceasta metoda trebuie sa tina cont de anumite lucruri, printre care:

Sa fie sigur ca este pregatit din punct de vedere mental, fizic si social pentru o viata fara metadona

Sa discute ceea ce il intereseaza sa afle in privinta sevrajului medicam asistat cu personalul medical

Sa anunte anunte persoanele dragi in legatura cu decizia luata pentru ca acestia sa il poata ajuta

Sa urmeze in mod clar intructiunile clinicii in ceea ce priveste perioada si cantitatea de metadona redusa

Sa vorbeasca cu medicii in cazul in care se confrunta cu orice fel de problema in aceasta perioada

Sa nu uite ca, pentru a ajunge la rezultatul dorit prin aceasta metoda, trebuie sa renunte la consumul de alcool sau substante ilicite

Sa retina ca nu este nicio rusine daca doresc sa renunte la sevrajul medical asistat

Sa stie ca este important sa discute cu personalul medical orice ingrijorare ca sa poata invata din experienta. ( Sursa: Addiction Treatment Forum, 2004, Discounting MMT: Why, When, How?)

De cand a fost dezvoltata ca si tratament de mentinere pentru dependenta de opioide acum mai mult de 35 de ani, metadona a fost strict controlata de catre guvern. Exista reguli specifc determinate pentru cat de multa metadona poate fi prescrisa, unde, cand si cui. Acest lucru se intampla pentru ca metadona este un drog foarte puternic, existand posibilitatea abuzului din partea utilizatorilor. Poate fi extreme de periculoasa daca este utilizata gresit sau de catre cine nu trebuie. De asemenea, exista reguli pentru reducerea dozei de metadona sau oprirea definitive a medicatiei-numita detoxifiere sau asistarea sevrajului medical. Tratamentul cu metadona nu ar trebui niciodata oprit brusc sau redus prea repede pentru a nu aparea probleme de sanatate sau dorinta de a relua consumul de droguri.

Metadona poate fi luata si acasa, insa acest lucru este valabil doar la persoanele care se simt bine cu doza stabilita, evitand abuzul de alte droguri, care urmeaza regulile clinicii, coopereaza cu personalul medical si au o locuinta stabila. Insa acest lucru poate fi anulat daca anumite reguli sunt incalcate.

Beneficiarii tratamentului cu metadona trebuie sa urmeze anumite reguli pentru a beneficia in totalitate de serviciile pe care le poate accesa, printre care:

Tratarea cu respect a personalului medical,(,,trateaza-I pe ceilalti in acelasi mod in care vrei sa fii si tu tratat”)

In cazul in care apare vreo problema privind regulamentul institutiei, situatia trebuie explicata personalului si ascultarea sugestiilor acestuia cu atentie

Intotdeuna trebuie evitat un comportament ce poate fi considerat prea temperamental sau delasator

(Sursa: Addiction Treatment Forum, 2004, Understanding MMT clinic rules )

3.2 Evolutia tratamentului substitutiv

La scurt timp dupa intrarea in tratamentul de mentinere pe metadona, doza adecvata de metadona, va atinge trei obiective:

Suprima simptomele sevrajului de opioide

Impiedica pofta pentr ,,opioidele de strada”

Blocheaza efectele opioidelor ilicite daca sunt consummate

Pentru a ajunge in aceasta etapa este necesara o perioada de timp de pana la cateva saptamani si unele ajustari ale dozei de metadona. Doza adecvata de metadona stabileste urmatoare etapa in continuarea recuperarii. Cu toate acestea, succesul pacientului nu se masoara in numarul de pastile de metadona luate, fiecare avand nevoi diferite atunci cand vine vorba de ,,doza perfecta”.

Numeroasele schimbari care survin in viata unei persoane care doreste sa invinga dependenta au fost denumite si ca ,,transplant de viata”. Este necesara schimbarea oamenilor, a locurilor si a activitatilor care sunt asociate cu perioada de consum de opioide. Persoana in cauza trebuie sa imbunatateasca sau sa reia legatura cu familia si prietenii apropiati, sa reia studiile sau sa-si gaseasca un loc de munca sis a participe la consilierea si terapia pentru recuperare. In cazul unora trebuiesc tratate si anumite tulburari mentale coexistente, de exemplu depresia sau anxietatea.

Numai pacientii care au realizat progrese semnificative in recuperare au dreptul de a lua metadona acasa de la clinici. Pentru a se ajunge in aceasta etapa trebuie sa se tina cont de un numar de factor, precum:

Intinderea perioadei de aflare in tratament de mentinere pe metadona

Abstinenta in ceea ce priveste substantele care provoaca dependenta, inclusive alcool

Participarea regulata la programele clinicii si respectarea regulilor acesteia

Evitarea activitailor infractionale

Stabilitate in ceea ce priveste locuinta si relatiile sociale

Asigurarea ca metadona poate fi depozitata in siguranta acasa

Chiar si in cazul tratamentului cu metadona se avea loc ,,recaderi”, dependenta de opioide fiind cronica.

Individual aflat in tratament de mentinere pe metadona trebuie sa urmeze anumiti pasi pentru a avea o sansa de reusita crescuta:

Sa fie dispus sa faca schimbarile necesare in viata

Sa invete si sa respecte regulile institutiei de tratament de mentinere pe metadona

Sa urmeze si sa participe activ la sesiunile de consiliere si terapiile pentru grup

Sa ceara ajutor inainte ca micile probleme sa devina majore

In cazul unei recaderi sa revina la programul de tratament de mentinere pe metadona

Sa reziste oricarei tentatii care l-ar putea influenta sa renunte premature la tratament (Sursa: Addiction Treatment Forum, 2004, What is success in MMT?)

3.3 HIV si tratamentul de mentinere pe metadona

In cazul consumatorilor infectati cu HIV tratamentul cu medatona nu afecteaza imunitatea, iar perioada de trecere de la infectare la SIDA este mai mare.

Foarte multi pacienti aflati in programul de tratament de mentinere pe metadona sunt infectati cu HIV, virusul care cauzeaza SIDA. La inceput se stiau putine lucruri despre infectie si erau putine medicamente care se putea folosi pentru tratament. Dar asta s-a schimbat. In prezent, HIV/SIDA se poate trata eficient in timpul tratamentului cu metadona, imbunatatind si prelungind viata.

Uneori exista posibilitatea ca metadona sa interactioneze cu tratamentul antiretroviral. In acest caz se pot diminua efectele, fie ale metadonei fie ale altor medicamente.

Insa, pentru o buna eficienta a tratamentului trebuiesc urmati anumiti pasi, printre care:

Luare medicametelor exact asa cum au fost prescrise, si nu dupa cum considera pacientul

Cunoasterea exacta de catre personalul medical al starii de sanatate a pacientului, pentru ca acesta sa poata prescrie tratamentul corect; de exemplu sa nu fie recomnadate medicamente care vor interactiona cu cele pentru HIV sau cu metadona

Este obligatoriu ca persoana in cauza sa afle mai multe informatii despre HIV pentru a nu infecta si alte persoane si sa se protejeze, daca este activa sexual

Personalul centrului de metadona trebuie sa stie daca doza stabilita este prea mare sau prea mica, pentru a putea face ajustarile necesare

De asemenea, medicii vor fi infromati daca pacientul are stari de rau care pot fi cauzate de antiretrovirale sau de inrautatirea starii de sanatate

Evitarea abuzului de substante; poate influenta intrautatirea sau progresia bolii. (Sursa: Addiction Treatment Forum, 2004, Living with HIV/AIDS during MMT)

Cap.4 Servicii oferite consumatorilor de heroina

Conform legislatiei in vigoare, Agentia Nationala Antidrog are in subordine un intreg sistem de servicii adresate consumatorilor de droguri. Acest sistem este structurat pe trei nivele:

primul nivel reprezinta cale de acces a beneficiarilor cu sistemul de asistenta, realizand legatura acestuia cu serviciile specializate; de asemenea, consumatorul de droguri este trimis catre cel de-al doilea nivel

la acest nivel se realizeaza un plan de evaluare al toxicodependentului la nivel biologic, psihologic și social, aceasta realizandu-se in cadrul sistemului public, precum și indrumarea beneficiarului catre serviciile din ultimul nivel

la acest nivel se ajunge doar prin trimitere de la nivelul anterior; asistenta oferita este de cea mai buna calitate; se poate realize de catre orice tip de sistem, dar doar includerea beneficiarului in unitati de specialitate

Sursa:ANA, Sistemul integrat de asistenta a consumatorilor de droguri, p.22-23

Institutul National de Combaterea Dependentei de Drog din Statele Unite a elaborat 13 principii ale unui tratament eficient.

Acestea sunt:

inexistenta unui tratament eficace pentru toata lumea, principala cale de renintoarcere a individului in mediul social fiind desemnarea unui tratament corespunzator pentru fiecare

disponibilitatea imediata a tratamentului; toxicomanii se pot razgandi in legatura cu inceperea tratamentului, iar momentul in care aceștia se hotarasc este decisiv

cu cat sunt rezolvate mai multe probleme ale indivizilor cu atat tratamentul este mai eficient, nefiind suficienta doar vindecarea dependentei ci și tratarea altor nevoi, precum cele ,,medicale, psihologice, sociale, vocationale și legale”

continutul modificabil al unui plan de servicii si tratament individual este foarte important, fiind necesar ca acesta sa se adapteze ,,cerintelor mereu in schimbare ale persoanei in cauza”

,,ramanerea in tratament pentru o perioada adecvata este critica pentru eficacitatea acestuia, cercetarile aratand ca pentru cei mai mult pacienti imbunatatirile semnificative sunt realizate dupa aproape trei luni de la inceperea lui”

,,sfatuirea indivizilor sau a grupurilor sau alte terapii comportamentale” sunt elemente vitale pentru un tratament eficient al toxicodependentilor

,,medicamentele reprezinta un element important pentru pacienti, in special atunci cand sunt combinate cu sfatuire și alte terapii comportamentale”

,,indivizi dependenti, care utilizeaza foarte multe droguri, prezinta și tulburari mentale, trebuie ambele afectiuni tratate concomitent, mai ales ca aceste cazuri sunt foarte frecvente”

,,dezintoxicarea medicala este numai prima treapta in tratamentul dependentei”, acesta reușind ,,doar sa controleze simptomele fizice ce se inregistreaza la reducerea sau eliminarea drogurilor”

,,tratamentul nu trebuie sa fie voluntar pentru a fi eficient”; un rol important pentru inceperea tratamentului avandul ,,actiunile și restrictiile din familie”

,,folosirea drogurilor pe perioada tratamentului este posibila dar trebuie monitorizata continuu”

,,programele de tratament trebuie sa verifice totodata orice contaminare cu HIV/SIDA, hepatita B sau C, TBC sau alte afectiuni infectioase”; de asemenea toxicomanii trebuie sa primeasca recomandari cu privire la comportamentele ,,care i-ar plasa in zona de risc a infectarii”, sau in cazul celor deja infectati cum pot controla boala

,,recuperarea dupa dependent de droguri poate fi un proces de lunga durata și deseori necesita multiple episoade de tratament” (Mihai, L., 2005, p.94-97)

Conform Asociatiei Americane de Psihiatrie asistenta tulburarilor rezultate in urma consumul de droguri sau alte substante are trei obiective:

Pacientul intrerupe sau reduce consumul de droguri și efectele acestuia

Pacientul reduce frecventa și severitatea recaderilor

Pacientul dezvolta abilitati psihologice și emotionale necesare recuperarii și mentinerii functiilor sale personale, ocupationale și sociale

Altfel spus, pentru vindecarea dependentei aflate intr-un stadiu avansat este nevoie de o echipa multidisciplinara foarte bine pregatita și de un pachet de servicii puse la dispozitia beneficiarului pentru ca acesta sa le poata accesa ori de cate ori are nevoie.

Inainte de a fi orientat catre una dintre modalitatile de tratament, dupa indentificarea cazului, beneficiarul urmeaza sa fie supus unei evaluari in urma careia sunt identificate istoricul consumului de droguri, situatia economica, sociala și juridica, conditiile bio-medicale și complicatiile și conditiile psihologice și psihiatrice și complicatiile.

Perioada de tratament difera de la un pacient la altul, aceasta fiind limitata sau nu, dar nu dureaza mai putin de 6 luni.

Schema 1-serviciile de asistenta pentru consumatorii de droguri din Romania

Sursa: Agenția Națională Antidrog – Standardele sistemului Național de asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri, p.54

4.1 Centrul de substitutie

Atunci cand un toxicoman se prezinta la un centru de substitutie ii este facut un test de urina pentru ca specialistul sa știe ce a consumat acesta exact, iar, apoi, in urma unei fișe de evaluare in care sunt mentionate perioada de consum și frecventa, este stabilita și doza de substitut. Acesta doza ramane stabila o anumita perioada pentru ca mai apoi acesta urmand sa scada treptat. In cazul in care beneficiarul a avut ,,caderi” sau a renuntat la tratament pentru o perioada de timp toate procedurile initiale sunt reluate.

Pentru a facilita accesul la un astfel de tratament Asociatia Nationala de interventii in Toxicomanii, creata pentru a oferi asistenta dependentilor de droguri, a deschis un Centru de Asistenta și Tratament in Adictii in București, iar pe Valea Doftanei a fost infiintata o comunitate terapeutica, prima de acest gen din Romania.

O persoana care vrea sa beneficieze de acest tratament trebuie sa fie majora, dependent de opiacee, sa nu sufere de tulburari psihiatrice grave sau de alte boli cronice.

Conform EMCDDA, in rapoartele privind cererea de tratament, termenul „pacienți noi” se referă la persoanele care au început pentru prima dată tratamentul în cursul anului calendaristic respectiv, iar termenul „toți pacienții” se referă la toate persoanele care încep tratamentul în cursul anului calendaristic respectiv. Pacienții aflați în tratament permanent la începutul anului respectiv nu sunt incluși în statistici. În cazul exprimării procentului cererilor de tratament pentru un drog primar, numitorul este reprezentat de numărul de cazuri pentru care drogul primar este

cunoscut.

Sursa: EMCDDA, Raport anual 2011, Situatia drogurilor in Europa, p.10

Tabel 2- Evaluarea serviciilor de asistență socială acordate de CAIA din Municipiul București, în semestrul I 2010

Note:PMB:tratament cu buprenorfina si naloxona; PMM:tratament cu metadona; PMN:tratament cu naltrexona,

Sursa:ANA, p.165

Centrele de substitutie pot avea cazuri noi, atunci cand beneficiarii acceseaza pentru prima data un astfel de serviciu, sau cazuri de recidiva, situatie in care toxicomanii au mai apelat anterior la unul sau mai multe servicii oferite de astfel de centre.

Servicii de care beneficiaza cei care apeleaza la acesta alternative sunt testarea rapida a drogurilor in urina, testarea HIV/SIDA, consiliere familiala, reabilitare și reintegrare sociala, psihoterapie de grup și individuala, consiliere psihologica de grup sau individuala, reabilitare și reintegrare sociala, asistenta și administrarea de tratament substitutiv cu metadona, suboxona, naltrexona, consultatie și evaluare medicala generala, psihologica și psihiatrica, consiliere și alte servicii de asistenta sociala.

4.2 Centrul de dezintoxicare

Criteriile specifice de organizare și functionare pentru centrul de dezintoxicare sunt:

a) Admitere/internare: Procedura privind internarea beneficiarului este prevăzută în

regulamentul de organizare și funcționare a centrului.

Internarea persoanelor pentru dezintoxicare este decisă de medicul centrului de dezintoxicare pe baza recomandării trimise de centrul de prevenire, evaluare și consiliere antidrog, medicul de familie sau alți furnizori de servicii pentru consumatorii de droguri.

Medicul va informa beneficiarul despre metodele utilizate în cadrul dezintoxicării, precum și despre tratamentul prescris. În cazul internării pentru dezintoxicare, beneficiarul va semna un acord privind asistența medicală, care se va aplica pe parcursul internării; nerespectarea angajamentului atrage externarea disciplinară a beneficiarului sau reevaluarea măsurilor terapeutice întreprinse. În cazul beneficiarilor cu vârsta sub 18 ani, acordul va fi semnat de către reprezentantul legal.

Beneficiarul, pe tot parcursul internării, primește tratament adecvat potrivit necesităților individuale și celor legate de dependența de substanță, în conformitate cu ghidurile de bune practici în domeniu.

Medicul centrului poate modifica în orice moment tratamentul în funcție de starea clinică și de evoluția beneficiarului, cu informarea prealabilă a acestuia.

Dezintoxicarea poate începe numai după confirmarea diagnosticului de dependență, conform Manualului de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale IV/Codul internațional al maladiilor nr. 10, denumit în continuare DSM IV/ICD 10, și prin punerea în evidență în sângele sau în urina beneficiarului a drogurilor consumate de către acesta. Perioada de dezintoxicare este stabilită în funcție de starea și de evoluția beneficiarului, fără a se depăși 30 de zile.

b) Externarea

Externarea terapeutică se face în momentul finalizării dezintoxicării la indicația medicului din centrul de dezintoxicare. După externare beneficiarul va fi orientat către centrul de prevenire, evaluare și consiliere antidrog de domiciliu, în vederea continuării managementului de caz.

Beneficiarul poate fi externat disciplinar în următoarele situații:

– exercită violență împotriva personalului sau a celorlalți pacienți;

– introduce alcool ori substanțe psihotrope sau stupefiante în centrul de dezintoxicare.

În ambele situații beneficiarul va fi îndrumat către centrul de prevenire, evaluare și

consiliere antidrog competent teritorial pentru continuarea managementului de caz.

Readmiterea in centrul de dezintoxicare se face dupa o noua evaluare de catre centrul de prevenire, evaluare si consiliere antidrog si dupa parcurgerea listei de asteptare, dupa caz.

c) Măsuri specific

Părăsirea centrului de dezintoxicare de către persoana internată se va face numai prin

externare în condițiile prezentate mai sus.

În cazul în care există suspiciunea întemeiată de introducere de alcool ori substanțe

stupefiante sau psihotrope, personalul centrului de dezintoxicare are drept de control asupra efectelor personale ale beneficiarului.

Centrul de dezintoxicare ,,se adreseaza persoanelor dependente de heroina care sunt suficient de motivate pentru inceperea curei de dezintoxicare. In aceasta etapa tratamentul medicamentos urmeaza doua directii:

Non-substitutiv(se utilizeaza simptomatice)

Substitutiv

Comunitatile terapeutice sunt destinate numai persoanelor dependente care au trecut integral prin cura de dezintoxicare și sunt motivate pentru a continua tratamentul spre abstinenta. Aceste unitati sunt situate in afara comunitatilor urbane, sunt de asemenea unitati inchise.” Tratamentul variaza de la 18 la 24 de luni.

Centrele de zi sunt,,servicii care se adreseaza in special tinerilor care doresc sa parcurga drumul catre abstinenta. Sunt unitati ambulatorii, care pot sa existe pe langa un spital sau distincte de acestea. Ele asigura un program de cel putin 4-5 ore, initial zilnic, apoi se reduce la 3 zile pe saptamana.”(Mihai, L., 2005, p.98-102)

Cap.5 Cercetare

5.1 Metodologia cercetării

Obiective:

Evaluarea cunostintelor si a atitudinilor celor care consuma droguri din perspectiva accesului la tratament

Perceptia consumatorilor de droguri dupa accesarea serviciilor care furnizeaza tratament substitutiv

Documentare:

,,Dictionarul de droguri” de Jenica Dragan ca si ,,Dictionarul de droguri, toxicomanii si depenedente” coordonat de Pavel Abraham contin informatii despre substantele interzise, explicand efectele produse de acestea.

In cartea ,,Copiii nostrii si drogurile” Ross Campbell expune cateva dintre principalele cauze ce pot determina un tanar sa incerce sa consume droguri.

Legislatia in vigoare ofera informatii referitoare la combaterea traficului si consumului ilicit de droguri.

Rudgley ofera informatii despre caile de administrare ale heroine, efectele pe care aceasta le are asupra consumatorului, precum si despre toleranta.

De asemenea, majoritate consumatorilor de heroina au experimentat cel putin o data sevrajul.

Pentru cei care vor sa renunte sau sa amelioreze consumul de droguri exista institutii specializate care ii pot ajuta atat printr-un tratament substitutiv cat si prin alte forme de terapii si consiliere. Aceste servicii sunt oferite de sistemul public, dar si cel privat de catre o echipa multidisciplinara foarte bine pregatita si se actioneaza la mai multe niveluri.

5.2 Cadrul teoretic

,,Drogul este o substanta a carei folosinta se transforma in obicei si care afecteaza direct creierul si sistemul nervos, schimba dispozitia, perceptia si/sau starea de constienta”. (Campbell, 2001, 10)

,,Dependenta reprezinta motivul psihologic si social pentru problema consumului de droguri”. (Campbell, 2001, 9)

Metadona este un ,,opiaceu de sinteza, cu actiune asemanatoare morfinei, prescris in tratamentul de substitutie.” ( Abraham, 2005, 612)

,,Heroina pura este o pudra alba cu un gust amarui. Heroina ilegala care se procura ,,din strada” are culori variabile de la alb pana la maro inchis datorita impuritatilor si aditivilor”. (Mihai, 2005, 50)

Caile de administrare ale heroine sunt injectarea subcutanata sau intravenos. Efectele obtinute in urma injectarii sunt anestezice, insotite de ,,o depresie generala a sistemului nervos central”. Dependenta creata de heroina este foarte puternica. Treptat apare toleranta, consumatorul simtind nevoia de a consuma din ce in ce mai multa heroina pentru a obtine aceleași efecte ca la inceput.(Rudgley, p.170, 2009)

Dependenta de droguri reprezinta o problema actuala la nivel mondial. Din pacate, din ce in ce mai multi tineri cad in patima acestui viciu din diverse motive. Multi sfarșesc rapuși de aceasta ,,moarte alba”, cum este supranumita de catre specialiști, putini sunt cei care gasesc solutia intr-un tratament subtitutiv, iar foarte putini sunt cei care inving dependenta, renuntand definitiv la consumul de droguri.

In prezent, consumul de droguri face parte din viata sociala a multor tineri. Aceștia frecventeaza anumite petreceri, precum cele de rave sau tehno, unde sub influenta anumitor substante, adolescentii devin mai sociabili, lipsiti de inhibitii. In ultima perioada acest tip de manifestatii a devenit legal. (Jean-Marie Seca in Ferreol, 2000, 90-91).

Legea nr. 143 din 26 iulie 2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri prevede alternative la pedeapsa cu inchisoarea pentru consumatorii dependenti. Conform aceluiași act normativ, alternativele se refera dupa caz la cura de dezintoxicare sau la supravegherea medicala.

Ca și tratament substitutiv pentru vindecarea dependentei de heroina se foloseste metadona, naloxona sau suboxona, acești antagoniști inchizind centrii de receptive pentru heroina aflati in ,,sistemul opioid endogen și sistemul dopaminergic.”(Voicu, 2005, 87-90, 129-130,)

Atunci cand un toxicoman se prezinta la un centru de substitutie ii este facut un test de urina pentru ca specialistul sa știe ce a consumat acesta exact, iar, apoi, in urma unei fișe de evaluare in care sunt mentionate perioada de consum și frecventa, este stabilita și doza de substitut. Acesta doza ramane stabila o anumita perioada pentru ca mai apoi acesta urmand sa scada treptat. In cazul in care beneficiarul a avut ,,caderi” sau a renuntat la tratament pentru o perioada de timp toate procedurile initiale sunt reluate.

Altfel spus, pentru vindecarea dependentei aflate intr-un stadiu avansat este nevoie de o echipa multidisciplinara foarte bine pregatita și de un pachet de servicii puse la dispozitia beneficiarului pentru ca acesta sa le poata accesa ori de cate ori are nevoie.

Manifestarile de sevraj la dependenta de heroina ajung de la tulburari vegetative ușoare (transpiratii, senzatie de frig, frisoane) pana la colapsuri circulatorii grave, durere la nivelul membrelor, abdomenului, oaselor si mușchilor, tulburari de somn persistente, dureri colicative și crize convulsive. Efectul dozei unice dispare mai repede ca la morfina. Durata efectului este de doua-trei ore, spre deosebire de morfina: cinci-șase ore. Corespunzator, fenomenul de sevraj se instaleaza mai devreme, adica de doua ori mai rapid ca in cazul morfinei.

Dintre consumatorii de droguri, cei care practica injectarea sunt cei mai expuși la cele mai multe riscuri de imbolnavire și destructurare progresiva. Acest fapt este cauzat de impuritati ale drogurilor disponibile pe piata neagra, injectarii frecvente și incorecte, refolosirea seringilor sau folosirii lor in comun.

Inainte de a fi orientat catre una dintre modalitatile de tratament, dupa indentificarea cazului, beneficiarul urmeaza sa fie supus unei evaluari in urma careia sunt identificate istoricul consumului de droguri, situatia economica, sociala și juridica, conditiile bio-medicale și complicatiile și conditiile psihologice și psihiatrice și complicatiile.

Centrele de substitutie pot avea cazuri noi, atunci cand beneficiarii acceseaza pentru prima data un astfel de serviciu, sau cazuri de recidiva, situatie in care toxicomanii au mai apelat anterior la unul sau mai multe servicii oferite de astfel de centre.

Servicii de care beneficiaza cei care apeleaza la acesta alternativa sunt testarea rapida a drogurilor in urina, testarea HIV/SIDA, consiliere familiala, reabilitare și reintegrare sociala, psihoterapie de grup și individuala, consiliere psihologica de grup sau individuala, reabilitare și reintegrare sociala, asistenta și administrarea de tratament substitutiv cu metadona, suboxona, naltrexona, consultatie și evaluare medicala generala, psihologica și psihiatrica, consiliere și alte servicii de asistenta sociala.

Populatia studiata: persoane consumatoare de heroina care se afla sau nu sub tratament substitutiv cu metadona din Municipiul Bucuresti

Unitatea de analiza: persoana consumatoare de heroina care se afla sau nu sub tratament substitutive cu metadona

Unitatea de inregistrare: -prieteni

-persoane consumatoare de heroina

Ipoteze:

Majoritatea consumatorilor de droguri considera ca prin accesarea unui tratament substitutiv inlocuiesti o dependenta cu alta

Efectele tratamentului substitutiv sunt mai puternice decat cele ale heroinei

Unii consumatori de droguri isi procura metadona illegal fara sa apeleze la un centru de substitutie si o folosesc in cazul in care nu au heroina

Intrebari:

Din perspectiva consumatorilor de droguri tratamentul cu metadona este eficient pentru a scapa de dependenta de heroina?

Sunt metodele traditionale(detoxul)mai accesate decat tratamentele substitutive?

In perceptia consumatorilor de droguri este metadona o metoda eficienta de reducere a riscurilor?

Operationalizarea conceptelor:

Definitie nominala:

,,Drogul este o substanta a carei folosinta se transforma in obicei si care afecteaza direct creierul si sistemul nervos, schimba dispozitia, perceptia si/sau starea de constienta”. (Campbell, 2001, 10)

,,Dependenta reprezinta motivul psihologic si social pentru problema consumului de droguri”. (Campbell, 2001, 9)

Metadona este un ,,opiaceu de sinteza, cu actiune asemanatoare morfinei, prescris in tratamentul de substitutie.” (Abraham, 2005, 612)

,,Heroina pura este o pudra alba cu un gust amarui. Heroina ilegala care se procura ,,din strada” are culori variabile de la alb pana la maro inchis datorita impuritatilor si aditivilor”. (Mihai, 2005, 50)

Sevraj-,,sindrom de abstinenta”( Dragan, p.285, 2005)

Notiunea de utilizare nociva(CIM 10, 1992)- ,,modalitatea de consum a unei substante psihoactive, care prejudiciaza sanatatea, cu complicatii fizice si psihice” (Abraham, 2005, 445)

Tratament de substitutie- ,,metoda terapeutica constand in administrarea unei substante(metadona, laam, buprenorfina) heroinomanilor intrucat respective substanta are o activitate farmacologica similara substantelor psihoactive cu potential dependogen” (Dragan, 2005, 318)

Virus- ,,VÍRUS, virusuri, s. n. Agent patogen, invizibil cu microscopul obișnuit, care se reproduce numai în interiorul celulelor vii și provoacă diverse boli infecțioase; p. ext. toxina acestui agent” (DEX,……

Metode si tehnici utilizate

Chestionarul- este un instrument de investigare , ce constă într-o succesiune de întrebări scrise ordonate logic și psihologic ce sunt administrate de operatorii de interviu , ulterior după ce află răspunsurile in partea respondenților le înregistrează în scris.(Chelcea, 2001,p.177)

Concluziile ce reies din utilizarea acestui tip de instrument nu sunt relevante, pentru ca cercetarea s-a efectuat pe un numar de 50 de subiecti.

Acest chestionar este adresat consumatorilor de heroina activi, cu varste cuprinse intre 16-22 ani, respectiv peste 22 de ani.

Pentru a releva cat mai bine obiectivele acestei cercetari, am considerat ca este necesara utilizarea si altei metode, respectiv poveste vietii.

5.3 Prezentarea și analizarea datelor

Valori reale:

35 bărbați

15 femei

Din numarul de 50 de subiecti chestionati 70% dintre acestia au fost de sex masculine, reprezentand categoria predominant, iar restul de 30% au fost reprezentati de catre persoane de sex feminin.

Valori reale:

16-18 ani- 2 subiecti

19-22 ani- 5 subiecti

Peste 22 de ani- 43 subiecti

In ceea ce priveste varsta, cel mai mare numar de subiecti sunt din categoria peste 22 de ani, in proportie de 86% din totalul respondentilor in numar de 50. Ceilalti subiecti, adica 14%, au varste cuprinse intre 16-22 ani.

Valori reale:

De mai multe ori pe zi- 36 subiecti

O data pe zi- 13 subiecti

La cateva zile- 1 subiect

Frecventa consumului este influentata atat de istoricul acestuia, cat si de rapiditatea instalarii tolerantei.

Pentru cei mai multi nu mai este suficienta doza de la inceput pentru a atinge starea de ,,high”, motiv pentru care acestia cresc frecventa injectarii heroinei.

Valori reale:

Mai putin de un an- 2 subiecti

Un an- 5 subiecti

Mai mult de un an- 43 subiecti

Cei mai multi consumatori, in proportie de 42%, consuma heroina de mai bine de un an.Restul subiectilor, adica 7 dintre cei 50 chestionati, au un istoric fie de un an, fie mai putin de un an.

Valori reale:

Reprezinta o metoda eficienta de reducerea riscurilor asociate consumului de droguri- 19 subiecti

,,nu e cine stie ce”- 21 subiecti

,,astept sa vad rezultatele altora pentru a sti daca il incerc sau nu”- 10 subiecti

Desi multi consumatori au incercat sa renunte la consumul de heroina cu ajutorul tratamentului substitutiv cu metadona nu toti au apelat la ajutorul unui specialist, ci au luat doze ,,dupa ureche”.

Valori reale:

Da-36 subiecti

Nu- 24 subiecti

In proportie de 72% dintre subiecti au consumat cel putin o data metadona, fie pentru a evita sevrajul, pentru a inlocui heroina, in cazul in care nu aveau de unde sa si-o procure, sau pentru a incerca sa trateze dependenta de heroina.

Valori reale:

De la un centru de substitut- 7 subiecti

De la prieteni- 26 subiecti

Ambele variante de raspuns- 3 subiecti

De regula, consumatorii de droguri prefer sa-si procure metadona de pe ,,piata neagra”. In urma chestionarii acesta a reprezentat cel mai semnificativ segment, in proportie de 72%.

Valori reale:

Da- 43 subiecti

Nu- 7 subiecti

28% dintre subiectii chestionati s-au dovedit a fi, inca, reticenti la tratamentul de substitutie cu metadona. Din perspectiva lor, luand metadona, nu faci altceva decat sa inlocuiesti o dependenta cu alta.

Valori reale:

Da-41 subiecti

Nu- 9 subiecti

Majoritatea consumatorilor au incercat sa renunte la consumul de droguri prin incercarea detoxului, insa, de cele mai multe ori, aceasta metoda nu a avut rezultate positive, motiv pentru care au reluat consumul de heroina.

Valori reale:

Da- 47 subiecti

Nu- 3 subiecti

Cel putin o data, cei mai multi consumatori de heroina au experimentat sevrajul, fie si intr-o forma usoara. La intensitatea acestuia au contribuit istoricul si frecventa consumului.

Valori reale:

Scapi de o dependenta dai de alta- 36 subiecti

Reprezinta cea mai buna cale de arenunta la droguri- 8 subiecti

Te poate ajuta, dar nu luata pe o perioada indelungata- 6 subiecti

Valori reale:

Da- 18 subiecti

Nu- 32 subiecti

Dintre cei care au raspuns afirmativ la acesta intrebare au argumentat ca au apelat la acest tratament fie pentru a scapa de sevraj, fie pentru ca au auzit ca asa au renuntat altii la consumul de heroina.

Valori reale:

Da- 40 subiecti

Nu- 10 subiecti

Valori reale:

Da- 38 subiecti

Nu- 2 subiecti

Valori reale:

Nici unul- 2 subiecti

VHC- 34 subiecti

VHC+HIV- 2 subiect

Din cauza utilizarii in comun a seringii, cel putin o data, in proportie de 90% dintre consumatorii chestionati s-au infectat cu virusul hepatic de tip C. Restul de 10% fie nu s-au infectat cu niciun virus specific comportamentului de risc pe care il au, fie au contractat atat virusul hepatic de tip C, cat si virusul imunodeficientei umane.

Valori reale:

Da- 7 subiecti

Nu- 43 subiecti

Din 50 de subiecti chestionati doar 14% dintre acesti au un loc de munca stabil, restul de 86% lucrand ,,cu ziua” sau neavand nicio activitate.

5.4 Concluzii

In urma cercetarii realizate am observat ca dependentii de heroina sunt, inca, reticenti la trecerea pe tratamentul de substitutie cu metadona.

Acestia constientizeaza, intr-o oarecare masura care sunt avantajele acestui tratament, printre care reducerea riscurilor asociate consumului de droguri injectabile(sevrajul), tratarea dependentei de heroina, dar, din motive ce tin fie de propria persoana, precum vointa sau dorinta de a scapa de dependenta de heroina, fie din motive externe, imposibilitatea accesarii serviciilor de specialitate, lipsa informatilor sau a resurselor materiale, aleg sa consume in continuare (si) heroina.

Povestea vietii

Alex I.

Am 26 ani si am consumat heroina de la 14 la 24 ani, cu o scurta intrerupere cand am reincercat sa imi refac viata. In anul 2009 am inceput sa consum deoarece in 1999 parintii mei au divortat. Am ales sa raman cu mama, in urma acestei probleme a suferit o depresie din aceasta cauza. A inceput sa bea si isi descarca nervii pe mine. Chiar daca am putut sa inteleg ca era vorba doar de o perioada, la un moment dat nu am mai suportat. La bloc, unul dintre baietii din gasca mea se apucase de heroina, si atunci am tras prima oara. Atat timp cat trageam, puteam sa depasesc mai usor problemele de acasa. In fiecare zi, timp de vreo 8-9 luni aceleasi acuzatii le auzeam zi de zi.

Au fost perioade cand ma prefaceam ca dorm, pentru ca mama sa creada ca am adormit, vroiam sa evit certurile, dar eu ma trezeam apoi sa imi fac lectiile pentru a doua zi la scoala.

Era 1 iunie, eram liber de la scoala si stateam intr-o scara de bloc. Acolo am tras prima data. Urma sa ma intalnesc cu o fata. Starea de liniste si de moleseala care ti-o da heroina am simtit-o imediat. Ar fi putut sa mi se intample orice in acel moment, pentru ca simteam ca nu m-ar fi deranjat. La vremea aceea nu stiam, insa am aflat apoi de la medici, ca heroina este cel mai bun atidepresiv. Deoarece primele dati cand tragic vomiti, la fel mi s-a intamplat si mie. Din cauza nervilor si certurilor, simteam nevoia sat rag aproape zilnic pentru ca era singura metoda de a ma linisti. Altceva nu m-a tentat sa incerc. Ma intalneam in spatele blocului cu baietii si fumam tigara de heroina. Era o senzatie placuta. La acel moment, nu-mi era rau, nu se instalase dependenta, era aceasi situatie ca la cei care consuma iarba.

Starea de liniste de la tigara de heroina se instaleaza pe la jumatatea tigarii. Apare o stare de somnolenta, devii foarte relaxat iar dimineata ajungi sa-ti spui cat de bine te-ai odihnit desi tu esti constient si treaz. La inceput aceasta stare poate dura si o zi, dar apoi apare toleranta, si efectul se diminueaza, dureaza cam sase, cinci ore. Dupa o luna, se instaleaza dependenta la tigara. Consumam o bila de heroina/tigara. Am ajuns sa fumez doua tigari pe zi, iar dupa o luna in ritmul acesta, ca sa nu-mi mai fie rau, ajunsesem la 3 tigari. Dupa o luna de la consum a aparut starea de rau (sevrajul).Imi curgeau ochii, aveam frisoane, simteam o durere in maduva oaselor care nu ma lasa sa ma odihnesc.

Incercam sa dorm ca sa trec peste starea de rau. Daca nu reuseam sa dorm noaptea, ziua era groaznic, dar daca reuseam, puteam sa nu mai consum o saptamana. Nu as putea descrie sevrajul, pot spune doar ca cel de zi nu este atat de intens, in schimb cel de noapte te face sa te uric pe pereti.Prima stare care se instaleaza este insomnia, dupa apar frisoanele – desi afara era foarte cald, 40 grade, eu purtam un trening foarte gros pentru ca imi era frig. Ma durea capul, imi curgeau ochii, aveam dureri de spate, maini, oase. Cand incercam sa ma ridic, nu puteam sa stau in picioare, dar daca stateam in pat trebuia tot timplu sa ma misc, ma durea pana in maduva oaselor.

Cu metadona sau suboxona ar putea trece raul de la heroina. In prezent sunt pe metadona, desi la inceput, recunosc ca nu am fost de accord cu ea, nu mi se parea o solutie ca sa ma las de heroina.

Ma gandeam ca o sa devin dependent de metadona dupa ce ma las de heroina. Am consumat multi ani, iar noaptea ajunsesem sa iau somnifere cand nu aveam bani sa-mi procur drogul. In anul 2001 pana sa incep scoala le-am spus si parintilor ca eu consum droguri. Nu am mai vrut sa merg la scoala, le-am zis ca vreau sa stau acasa. Aveam 16 ani.

Au fost de acord si am ramas acasa. Le-am zis ca o sa mai stea la mine si un prieten, dar de el nu stiau ca e consumator. La acea vreme trageam la tigara. Reuseam sa support sevrajul 3 zile, apo trageam o zi da, una nu. Chiar daca o zi nu trageam, nu simteam raul. Am fost nevoit sa trec la seringa din cauza unei crize de marfa. Nu gaseam marfa de tigara, ea trebuia sa fie praf, praf. Gasisem o marfa alba care se intindea ca plastilina. Dupa ce am incercat sa trag la tigara patru bile si nu am reusit, a cincea pana la urma am tras-o la seringa. Din acel moment, mai exact din 2001 am inceput sa trag la seringa. Aveam un anturaj care isi procura banii in moduri ilegale si astfel am inceput sa fac si eu tampenii. In toamna am consumat destul de mult pentru ca aveam bani. Am trecut de la maxim doua bile pe zi la tigara la aceeasi cantitate pe cale injectabila. La seringa se trage toata marfa, nu pierzi din ea ca la tigara. La folie nu am incercat.

Tigara de heroina difera fata de iarba pentru ca nu scoteam tutunul din tigara. Scoteam filtru pentru ca fundul tigarii sa ramana gol, rupeam o bucatica de carton, si o puneam acolo. Praful il puneam pe un pachet de tigari sau pe o foaie, apoi puneam tigara in gura si trageam praful prin tigara pentru ca acesta sa ramana imprimat in tutun. Cand apare pe filtru parful de heroina maro, atunci nu se mai trage. Ca sa nu se piarda din marfa, se innoada tigara in varf, apoi se fumeaza, ca la iarba. Daca se trage la folie, se foloseste o folie de ciocolata. Se folosea folia de la Africana sau Poiana care era un pic mai groasa.Tot praful se aseaza intr-un singur loc iar apoi incalezesti folia dedesubt, mai exact in locul in care e pusa marfa. Atunci cand praful este expus caldurii, dupa ce se topeste, devine lichid.Dezavantajul la aceasta metoda este acela ca se pierde foarte mult din marfa. Fumul degajat se inhaleaza cu o foaie indoita sau cu ajutorul unui pix, desi e de preferat ceva de plastic. Dupa ce se trage fumul, se tine in piept apoi se trage fum de tigara peste.

Cand tragi la seringa, se foloseste fiola cu apa distilata. Dupa ce se rupe de la jumatate, tre sa ramana cel putin doua degete de fiola. Se pune sare de lamiae, dar depinde de cantitatea de marfa pe care vrei s-o faci. Eu foloseam aproximativ un sfert. Sarea de lamaie este de fapt un acid care ajuta la dizolvarea impuritatilor si a heroine. Puneam mai putina apa, pentru ca marfa sa iasa mai concentrate.

Dupa o perioada de consum, venele incep sa dispara. De-a lungul venei poate aparea o vanataie, de obicei, maro-neagra, asta in cazul in care te injectezi in acelasi loc si nu ii acorzi venei timp de vindecare.

In general consumatorii de droguri injectabile au problem cu venele. Eu de exemplu, nu m-am injectat decat in maini si in picioare, nu am vrut sa ma injectez in gat sau in zona pubiana care e puternic vascularizata. Stiu un caz in care unui baiat i-a fost taiat piciorul.

Eu am avut o situatie financiara buna, nu am fost nevoit sa fur si nici nu-mi placea ideea asta. In cazurile in care nu aveam bani, luam de la parinti sau ma imprumutam, sau incercam sa vand ce aveam prin casa. Pana in anul 2003, atunci cand ma trezeam, primul lucru pe care il faceam dimineata era acela de a incerca sa fac rost de bani. Dupa ce aveam suma necesara pentru marfa, veneam acasa si ma uitam la televizor.Stateam linistit, heroina imi dadea o stare de bine. Eu asta simteam ca trebuie sa fac, de exemplu aveam un prieten care consum si el, lui ii placea sa se plimbe de nebun pe strazi. Dupa anul 2003, am inceput sa fac rost de bani seara, ca sa imi procur marfa pentru ca dimineata cand ma trezeam sa o am. Am tras destul de mult. Am abandonat scoala si pentru ca aveam foarte multe absente am fost nevoit sa repet un an. Desi la inceputul clasei a Xa ma lasasem, dirigintei nu i-a placut de mine deoarece aflase ca eram consumator si a inceput sa caute motive ca sa ma dea afara din liceu. Am ajuns la un liceu fara frecventa.

Pe langa faptul ca eram stresat ca sa fac rost de bani am avut probleme si cu politia.Ca sa fac rost de bani alergam in stanga si in dreapta, imi vindeam hainele, vindeam tot ce puteam din casa. In anul 2004 am avut probleme prima oara cu politia, parintii mei ajunsesera sa creada ca e mai bines a fiu arestat si bagat la inchisoare. Din pacate, politistii nu o sa spuna niciodata “Hai ca mi-e mila de tine si te ajut”. Mi au propus sa fac “un saispe”, adica sa torn pe altcineva. Nu am vrut sa fac asa ceva si am fost dus la procuratura in final. Eram batut si cand m-a vazut procuroarea m-a intrebat ce s-a intamplat , i-am explicat ca am fost batut de politisti . Pana la urma mi-au dat drumul pentru ca nu puteau sa ma aresteze doar pentru ca ma prinsesera cu o seringa goala si cu o fiola pe care erau urme de heroina.

Politistii se gandesc ca daca te baga la inchisoare iti fac un bine, ca scapa lumea de drogatii de pe strada. Partea negative este ca atunci cand iesi din inchisoare ai cazier si este foarte greu sa te mai angajezi pe undeva.

Dupa o luna, a venit din nou politia la mine acasa ca sa aresteze un prieten care era dat in urmarire generala pentru traffic. A fost cat pe ce sa fiu acuzat de tainuirea infractorilor si punerea casei la dispozitia consumului de stupefiante, dar le-am explicat ca nu stiam ca acel prieten era dat in urmarire generala si pana la urma am scapat.

M-am trezit intr-o dimineata, iarna in 2004 si am observant ca nu mai aveam aproape nimic de imbracat, in afara de o pereche de pantaloni, o bluza, un tricou si o geaca care avea fermoarul stricat. Mai aveam o pereche de adidasi si in rest imi vandusem toate hainele.

Nu mai aveam nici un produs electric sau electrocasnic, radioul si televizorul le vandusem, daca as fi putut as fi vandut si linoleumul din casa. Am aflat ca aveam Hepatita C. Avem probleme de sanatate, cu familia, problem cu familia, certurile cu mama se agravasera pentru ca am chinuit-o foarte mult si i-am vandut aproape tot din casa. Daca imi faceam datorii, mi le platea pentru ca ii era frica. Cu tata am rupsesem legatura si nu mai vorbeam cu el. Si in momentul de fata nu mi se pare ca a fost cea mai buna abordare din partea lui, efectiv m-a marginalizat. Acum am reluat legatura.

A fost o perioada din 2004 pana in 2006 cand m-am lasat si nu am mai avut nici un contact cu prietenii cu care consumam, nici prietena nu mai aveam. Am incercat sa-mi refac viata, ma duceam la sala, imi cumparam haine, si tot atunci mi –am luat si prima masina, aveam o prietena, in sfarsit intrasem in lumea normala.

Intre anii 2000 si 2004 faceam pauze. La sase-sapte luni, o luna stateam linistit, nu trageam deloc. Luam tratament cu antidepresive si somnifere. Pentru mine era important sa pot sa dorm.

La 21 de ani, in 2006 a fost o situatie foarte urata din partea unor tovarasi. Un prieten bun, fost consumator se lasase cu ajutorul metadonei. Altul care era inca consumator se tinea dupa mine si dupa prietenul meu, zi de zi, si tot tragea de noi sa tragem. Intr-o zi m-am trezit la usa cu tipul care tragea, cu prietenul meu bun si cu un alt consumator care m-au rugat sa ii las la mine acasa sat raga si ei pentru ca nu au unde. Dupa doi ani, nu am mai rezitstat nici eu….

Am inceput iar sa consum, dar mult mai agresiv. Trecea jumate de ora, se ducea efectul drogului si parca simteam ca tre sat rag iar. De fapt era o iluzie. O bila de heroina era 70 ron. Pe zi, cheltuiam pe droguri 360 ron/zi. M-am reapucat pentru ca imi adusesem aminte de starea de bine. E foarte greu sa nu te mai reapuci de droguri, trebuie sa gasesti totdeauna diverse mecanisme ca sa te protejezi.

N-am mai tras heroina cam de un jumate, am incercat sa imi dau seama ca nu o scap aproape niciodata si oarecum, in prezent, imi impugn frica ca s-ar putea sa ma reapuc, incerc sa-mi aduc aminte de partile rele din perioada consumului de heroina. Am eliminate toate contactele din anturajul meu, care consumau, dar si pe cele care nu comsumau. Am rupt legatura cu toate persoanele, nu am mai vrut sa stie nimeni nimic despre mine. Desi nu am cu cine sa ies la un suc sau sa mai stau de vorba, incerc sa evit lucrurile acestea.

Eram cu o fata care ma incuraja sa ma las, pana la urma am inceput tratamentul dar din pacate s-a rupt relatia dintre noi. In acel moment speram ca daca ma las, se va intoarce. Nu s-a mai intors dar nici nu m-am gandit sa ma reapuc de drogrui.

Pentru mine a fost foarte important sa accept ajutorul, ma duceam la psiholog saptamana de saptamana. La inceput luam 38 de pastille de metadona, iar acum iau doar 4.

Acum, m-am inscris la facultate, studiez psihologia. Imi doresc sa ma fac psiholog. Am citit despre povestea unui tip din America care fusese la inchisoare pentru consum de heroina, a studiat psihologia si acum este un foarte bun psiholog din inchisoare. Stie foarte bine ce se intampla cu persoanele care consuma si are cele mai mari rate de vindecare.

Poveste vietii 2

Radu I.

Am inceput consumul de heroina la mare cand aveam 23 de ani. Motivul pentru care am inceput a fost sa inteleg de ce toti amicii mei consuma asa ceva. Pana sa consum prima data “ii alergam” cand ii prindeam drogandu-se.

O data cu prima doza, am inteles starea de bine care ti-o da si am continuat sa consum. Sunt genul de persoana care nu se multumeste cu putin si din motivul asta am inceput sa consum din ce in ce mai mult chiar daca nu aveam nevoie.

Aveam suficienti bani ca sa imi intretin consumul abuziv asa ca am inceput sa consum zilnic o cantitate destul de mare. Prima data cand am consumat, am consumat la tigara. Consumul la tigara a continuat cam 1 an de zile, cand deja trebuia sa consum o cantitate foarte mare timp de o jumatate de ora ca sa-mi dispara starea de sevraj. Din aceste motive, am inceput consumul la folie. Aceasta modalitate de consum este destul de pretentioasa deoarece daca heroina cumparata nu este amestecata cu alte prafuri care se dizolva cand sunt incalzite se va arde. Am continuat aceasta modalitate de consum pana in anul 2003, cand am inceput sa ma injectez, deoarece nu mai gaseam heroina buna pentru folie.

Prima data cand m-am injectat a fost in scara blocului cu niste prieteni consumatori, care initiasera consumul de droguri injectabil de ceva timp. Eu eram un tip caruia nu ii placea ideea de injectare, indiferent daca era vorba de consum de droguri, analize sau orice altceva ce necesita intepaturi de ac. Cand imi faceau prietenii mei marfa in vena, ma uitam mereu in alta parte pentru ca nu suportam sa vad asa ceva. Consumand o cantitate destul de mare si de mai multe ori pe zi, nu puteam sa ii sun la ore tarzii din noapte si am inceput sa ma injectez singur. Vazusem de la ei cum se prepara si cum se face, dar nu stiam cum sa ma injectez. Asta am invatat-o pe pielea mea.

Am continuat cu consumul de heroina injectabil timp de inca un an si ceva pana situatia financiara in care ma aflam s-a deteriorat dramatic. Ajunsem sa consum de 8 – 10 ori pe zi o cantitate de 2 -3 grame pe zi. Cand nu mai aveam bani de marfa si eram in servaj vindeam ce aveam prin casa. Chemam pe altii in casa ca sa le vand parfumuri sau hainele care le aveam pentru ca nu puteam sa ma dau jos din pat din cauza sevrajului. Asa ca am reusit sa ma internez intr-un centru de tratament substitutiv cu metadona la LSM 4.

Am urmat tratamentul cu metadona fara sa consum o perioada de 2 ani. Incepusem sa lucrez iar, si am iar o situatie financiara buna, asta pana la prima recadere. Am inceput iar consumul de heroina care a durat o perioada de 6 ani de zile. Conusmam si reuseam sa imi tin si locul de munca. La munca ma duceam 4 zile tura de 12 ore dupa care eram liber 4 zile. Faceam destui bani incat sa imi sustin consumul de droguri. Problema a aparut cand nu mai aveam locuri de injectare. Stateam cam 30 min pana imi gaseam o vena in care sa ma injectez. Trecand prin acest chin de 3 – 4 ori pe zi am ajuns sa ma satur de consumul de droguri. Motiviatia de a ma lasa de toata aceasta viata de cosumator a venit din 3 motive, unul dintre aceastea fiind imposibilitatea de a mai lucra si am sustine consumului de droguri din cauza unei probleme medicale (hernie de disc). Alt motiv pentru care m-am lasat a fost, cum am spus mai devreme faptul ca nu ami aveam vene si nu mai reuseam sa ma injectez. Dar cel mai important motiv pentru care am vrut sa ma las de droguri a fost ca m-am saturat de viata de consumator.

Cu putin timp inainte de a avea problema medicala centrul LSM 4 s-a inchis si am fost mutat la spitalul Obreja . Am fost testat si am iesit pozitiv la droguri, din aceasta cauza mi s-a retras reteta saptamanala care o aveam si am fost obligat sa vin zilnic la tratament, ceea ce imi era imposibil tinand cont ca lucram 4 zile consecutiv de la 7 dimineata la 7 seara si nu puteam sa plec la munca. Pe fondul absentelor si a multiplelor teste pozitive la heroina, pentru ca in zilele in care nu mergeam la tratament am fost obligat sa trag, am fost dat afara de la tratament. Dupa 3 luni dupa ce m-au dat afara de la tratament mi-a venit motivatia sa ma las si am fost nevoit sa imi cumpar metadona ilegal si sa mi-o administrez singur, asa cum am vazut ca se facea in cadrul centrului. Am luat metadona 1 an si jumate scazand periodic la 2 saptamani cate 2 pastile pana am ajuns sa nu mai iau deloc metadona. Tratamentul care l-am urmat a fost si fara nici un alt fel de tratament psihologic sau medical.

In prezent am 6 luni de cand nu mai iau metadona si 2 ani de cand m-am lasat de consumul de heroina.

Poveste vietii 3

Marian C.

M-am nascut in Bucuresti, aici am copilarit si aici locuiesc. Am fost crescut de catre tatal meu si bunica din partea acestuia, parintii mei fiind despartiti. Mama ne-a parasit cand aveam doar cateva luni. O mare parte din vina consider ca ii apartine familiei mele pentru ca am inceput sa consum heroina, din cauza faptului ca nu au fost uniti. In prezent am un baiat. De 4 ani traiesc in concubinaj cu o femeie care este alaturi de mine, ma sustine, desi uneori devine suspicioasa si crede ca mai consum heroina. O perioada, dupa terminarea liceului, am lucrat ca si ospatar, intr-un renumit hotel din Bucuresti.

La putin timp dupa ce m-am angajat am inceput sa consum heroina. La inceput am avut unele indoieli, daca sa incerc sau nu. In jurul meu consumau toti prietenii. Stateam langa ei cand se injectau sau fumau. Dupa o perioada am inceput sa devin curios. Nu intelegeam ce simt atunci cand consuma. Cand i-am intrebat, mi-au spus ca o sa-mi dau seama daca incerc si eu. Prima oara am fumat. Nu intelegeam exact ce mi se intampla, mi s-a facut rau…nu a trecut mult timp de la prima incercare pana la prima injectare.

La inceput nu trageam mult. Bani aveam, lucram. Dupa o perioada am inceput sa simt nevoia de mai mult. Atunci au inceput sa apara si problemele…banii se duceau numai pe droguri…

Cand am ramas fara bani am inceput sa vand lucrurile din casa. Dupa ce m-am angajat si am strans ceva bani m-am mutat cu chirie. Apoi am fost nevoit sa ma mut inapoi cu tata, pentru ca nu imi mai permiteam sa platesc chiria. Am vandut si o mare parte din lucrurile lui. Nici macar atunci cand am locuit cu el nu m-a ajutat…ce-i drept o buna perioada nici nu a stiut de problema mea.

Dupa ce am realizat ca nu prea mai am ce sa vand, am incercat sa gasesc o alternativa de a face rost de bani. Ma dadusera afara de la munca pentru ca ori intarziam ori aveam zile, atunci cand mi-era rau, cand nici macar nu ma mai duceam…am anuntat o data, de doua ori ca nu ma pot duce, gasind tot felul de motive: ba ca ma simt rau, ba ca am o problema in familie. Insa, nu a tinut prea mult timp aceasta ,,strategie”. Incepusem sa lipsesc fara a mai anunta…nu-i invinuiesc ca m-au dat afara…poate ca si eu as fi procedat la fel daca as fi fost in locul sefului.

m-am gandit sa ma apuc de furat, dar mi-am dat seama ca nu as fi in stare sa fac asa ceva…dupa ceva timp de ezitari m-am bagat la trafic…pentru mine in acele momente reprezenta singura sursa de venit si de procurare a dozei necesare. Am fost prins de politie…m-au bagat in arest preventiv…si mi-au spus ca doar daca facem o intelegere scap. Aveau aia o putere de convingere de nedescris…cand a inceout sa mi se faca rau, din cauza sevrajului, a socului prin care trecuse, am cedat. Gasisera la mine doar o seringa cu urme de heroina pe ea. Mi-au spus ca ma lasa in pace daca fac cu ei un ,,saispe”. Nu prea mai puteam sa mai gandesc in situatia aia. Dupa ce au inceput sa-mi tina o ,,morala” cu avantajele si dezavantajele situatie in care ma aflam, am ales libertatea mea. Nu il cunosteam prea bine pe cel de la care luasem atunci…mi-am zis ca ma pot descurca afara, dar deja ma gandeam ca daca ma inchid, ma voi sinucide…pe bunica o omoram sigur…am trecut cu bine, atat cat se poate spune despre situatia in care ma aflam.

Dupa o perioada cei din jurul meu au inceput sa se prinda ca mi se intampla ceva…slabisem, nu mai aveam acelasi comportament ca si inainte, imi era rau des.

Au incercat sa discute cu mine. Nu am vrut sa spun nimic nimanui. Bunica avea probleme de sanatate. M-am gandit ca r fi prea mult daca le-as mai fi spus si eu ca am ajuns un drogat. Acum, daca ma gandesc mai bine, poate ca ar fi trebuit sa le spun de la inceput.

La un an dupa ce am inceput sa consum am cunoscut o fata. Era de treaba, provenea dintr-o familie cu o situatie financiara medie. Abia dupa cateva luni a aflat ca eu ma droghez. Prima data mi-a spus ca ma lasa, ca ea nu poate sta langa o astfel de persoana. Am avut o cadere psihica in perioada aia. Devenise singura persoana in care aveam incredere, cu care simteam ca am ,,legatura aia”. Dupa doua saptamani, perioada in care am continuat sa o caut, dar ma evita in continuu, nu-mi raspundea la telefon, la mesaje, vorbeam cu prietenele ei si le rugam sa-i spuna sa ma caute, a venit la mine intr-o seara. Mi-a spus ca vrea si ea sa incerce. Evident, ca atunci cand am auzit am ramas socat…mi-a spus ca daca nu ii dau si ei heroina ma paraseste definitiv. In momentele ale nu m-am mai gandit la consecinte, asa ca i-am preparat si ei o doza. Eu nu am vrut sa consum atunci pentru ca m-am gandit ca i-ar putea fi rau si vroiam sa raman constient, daca era sa reactioneze intr-un anumit fel sa o pot ajuta.

Dupa ce si-a revenit am discutat cu ea, i-am explicat care sunt riscuri, in ciuda tuturor ,,avantajelor”. Chiar am crezut ca atunci va fi prima si ultima oara pentru ea cand lua heroina…dar nu a fost asa…am continut sa consumam impreuna. Atunci cand ne duceam in vizita la parintii ei, tatal ei a incercat sa vorbeasca cu mine, sa ma intrebe ce se intampla cu ea, ca se poarta cam ciudat in ultimul timp, ca nu mai invata…era mai mica decar mine cu cativa ani…

Dupa ceva timp au inceput sa ma invinuiasca pe mine pentru comportamenul ei, ca de de cand e cu mine s-a schimbat foarte mult…am cazut amandoi de acord ca cel putin o perioada ar fi bine sa nu ma mai vad cu ai ei.

Doi ani am consumat impreuna…dupa aceea au inceput sa apara problemele. Se simtea din ce in ce mai rau. Ma gandeam sa o duc la doctor, dar am realizat ca ar fi fost depistata pozitiv pentru droguri daca ii faceau analizele. M-am gandit ca ar fi mai bine pentru ea daca s-ar lasa, dar nu aveam cum sa o las sa se confrunte singura cu sevrajul si toate probleme care aveau sa apara…asa ca am cazut de comun acord sa ne lasam amandoi. Cu banii pe care ii aveam pentru droguri ne-au dus si ne-am facut ,,proviziile”: am cumparat niste mancare, suc, ce a mai vrut ea si ne-am inchis in casa. Tata locuia de o buna perioada cu bunica pentru ca ii era din ce in ce mai rau si aveam nevoie de o persoana care sa stea in pemanenta cu ea, asa ca am stat la mine acasa. Am inchis usa, ne-am inchis telefoanele, initial ne-am gandit sa le aruncam pentru a nu exista tentatia in cazul in care ne era prea rau de a suna pe cineva ca sa facem rost de marfa, dar apoi am realizat ca daca am fi fost intr-o situatie de maxima urgenta nu aveam ce face…am acoperit toate geamurile si am asteptat…nu pot sa descriu in cuvinte prin ce am trecut…era pentru prima oara pentru amandoi cand incercam sa ne lasa…mai auzisem inainte de la unu-altu ca e cam greu, ca nu prea rezisti, dar nimic din ce mi-au spus ei nu se compara cu situatia in care eram…

Doar doua zile am rezistat….prietena mea era din ce in ce mai rau…cand mi-am dat seama cat de grava e situatia am iesit din casa si am dus-o la spital. Acolo au descoperit ca, de fapt avea, mai multe probleme de sanatate. Doctorii m-au avertizat ca nu pot face mare lucru in situatia in care se afla si sa ma astept la ce e mai rau.

Din pacate, nu a mai rezistat mult. La cateva saptamani, dupa ea s-a dus si bunica…incercam sa imi dau seama daca mai vreau, daca mai are rost sa mai traiesc…am reinceput sa consum, din ce in ce mai mult, ma gandeam ca poate iau vreo supradoza si asa termin cu toate o data…am inceput sa fur, ca nu mai aveam bani…m-au mai luat o data la sectie, dar au zis ca nu are rost sa-si piarda timpul cu mine, m-au batut de nu mai puteam sa stau nici in picioare si mi-au dat drumu’…gasisera un casetofon de masina la mine…

Mi-era greu sa ma gandesc la ceea ce vreau…atunci am zis ca ma bag pe metadona.

La spital nu aveam niciun chef sa ma duc…asa ca am luat de prin cartier de la prieteni. Mi-a explicat unu cum ar trebui sa iau ,,tratamentul”. Ceva timp am consumat si metadona si heroina. Apoi am ramas doar pe metadona. Dupa o perioada mi-am dat seama ca nu realizam niciun progres. Am incercat sa ma angajez…aratam cam rau…eram slab, cu intepaturi pe maine, pe picioare, nu inspiram cine stie ce incredere. Pana la urma, m-am angajat la o spalatorie auto. Eram multumit ca imi puteam procura doza zilnica necesara de metadona. Am mai incercat sa mai iau o data heroina, dar nu mi-a fost bine si am renuntat…

Apoi, am cunoscut-o pe actuala mea partenera…de cand am trecut pe metadona mi-am schimat anturajul, dupa ce am mai facut rost de bani m-am mutat cu chirie din cartier, iar in prezent locuiesc in casa prietenei mele, impreuna cu ea si cu baietelul nostru.

Acum am alte prioritati, ma gandesc in primul rand, ce sa fac mai repede ca sa-i fie bine copilului si ma gandesc ca mai tarziu, cand va fi mai mare si va intelege anumite lucruri sa avem o discutie destul de serioasa pe tema drogurilor. Va avea libertatea de care are nevoie orice copil, adolescent mai tarziu, dar il voi supraveghea indeaproape.

In prezent, nu mai consum nici metadona si au trecut 5 ani de cand am tras ultima oara heroina.

Concluzii

Anexa 1

Chestionar

Bună ziua, mă numesc Mihai Andreea, studentă în anul III la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială și aș dori să vă adresez câteva întrebări referitoare la consumul de heroina și tratamentul substitutiv. Vă asigur că veți rămâne anonim. Tot ceea ce trebuie să faceți este să fiți cât mai sincer în răspunsurile pe care le veți da. Timpul acordat completării chestionarului este de 15 minute.

Sex

Masculin

Feminin

Grupa de vârstă

16-18

19-22

Peste 22

Care este frecvența consumului?

De mai multe ori pe zi

O data pe zi

La câteva zile

De cât timp consumați?

Mai puțin de un an

De un an

Mai mult de un an

Ce părere aveți despre tratamentul substitutiv cu metadona?

Reprezintă o metodă eficientă de reducerea riscurilor asociate consumului de droguri

,,nu e cine știe ce”

,,aștept să văd rezultatele altora pentru a ști dacă îl încerc sau nu”

Ați consumat vreodată metadona?

Da

nu

De unde ati procurat metadona?

De la un centru de substitut

De la prieteni

Ambele variante de răspuns

Considerați ca metadona reprezintă o soluție pentru tratarea dependenței de droguri?

Da

Nu

Ați încercat vreodată să renunțați la consumul de droguri?

Da

Nu

Ați experimentat sevrajul?

Da

Nu

Ce credeți despre metadona?

Scapi de o dependență, dai de alta

Reprezintă cea mai bună cale de a renunța la droguri

Ați încercat vreodată tratamentul cu metadona?

Da

Nu

V-ați testat vreodată pentru HIV/VHC?

Da

Nu

Cunoasteți răspunsul testării?

Da

Nu

Cu ce virus v-ați infectat de cand consumați heroina?

Nici unul

VHC

VHC+HIV

Aveti un loc de muncă stabil?

Da

Nu

Bibliografie:

Abraham, Pavel, Capcana drogurilor, ed. Detectic, Bucuresti, 2005

Abraham, Pavel, Dictionarul drogurilor, Editura Lider, Bucuresti, 2005

Blagoslov et al., Informare și sensibilizare în problematica HIV/SIDA : ghid pentru serviciile de asistență socială, București, editura Psiho Cover, 2007

Chelcea, Septimiu, Metodologia elaborarii unei lucrari stiintifice,2001

Dragan, Jenica, Dictionar de droguri, ed. All Beck, Bucuresti, 2005

Hriscu, Eugen, in Abuzul si dependenta de substante psihoactive:manual pentru studentii in medicina si medicii rezidenti psihiatri , ed.Infomedica, Bucuresti, 2004,

Lindesmith, Alfred, Basic Problems in the Social Psychology of Addiction in Addiction and Opiates, ed. Aldine Transaction; Reprint edition, 2008

Mihai, Luminita, 14 pasi in lumea drogurilor, (f.e), Bucuresti, 2005

Radulescu, Sorin, Damboeanu, Cristina, Sociologia consumului si abuzului de droguri, ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2006

Rogers, Kara, Substance use and abuse, 2011, ed. Britannica

Rudgley, Richard, Enciclopedia drogurilor:substante psihoactive din preistorie pana in zilele noastre, trad. Anacaona Mindrila-Sonetto, ed. Paralela 45, Pitesti, 2009

Seca, Jean-Marie in Gilles Ferreol, Adolescentii si toxicomania, trad. Adina Cobuz, ed.Polirom, Iasi, 2000

Streinu-Cercel, Adrian, Totul despre hepatite si virusurile hepatice, Coreus, 2009

Ursan, Marian & all, 2003, Reducerea riscurilor asociate consumului de droguri injectabile – manual pentru ofertantii de servicii, editat de ARAS – Asociatia Romana Anti-SIDA, Bucuresti

Voicu, Victor, Psihofarmacologia si toxicologia clinica a drogurilor de abuz, ed. Academiei Romane, 2005, Bucuresti

Addiction Treatment Forum, 2004-understanding MMT clinic rules, Telling others about MMT, Discounting MMT: Why, When, How?, Understanding MMT clinic rules, What is success in MMT?, Living with HIV/AIDS during MMT

Agentia Nationala Antidrog, Raportul Național privind situația drogurilor din România – 2011

ARAS, Raport de cercetare privind evaluare riscurilor de infectare cu HIV prin comportamentele de injectare in randul consumatorilor de droguri, mai 2003, http://www.arasnet.ro/wp-content/uploads/RHRN-aka-ARAS-evaluarea-riscurilor-de-infectare-cu-hiv-prin-comportamente-de-injectare-2003.pdf

DEX,

EMCDDA, Raport anual 2011, Situatia drogurilor in Europa

UNAIDS & WHO, aprilie 2012, AIDS epidemic update, UNAIDS

Centers of disease control and prevention, Hepatitis B http://www.cdc.gov/hepatitis/HBV/index.htm

Centers of disease control and prevention, Hepatitis C http://www.cdc.gov/std/treatment/2010/hepC.htm

***Legea 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri

***Hotarare de Guvern nr. 73 din 27 ianuarie 2005 privind aprobarea Strategiei Nationale Antidrog in perioada 2005-2012

Bibliografie:

Abraham, Pavel, Capcana drogurilor, ed. Detectic, Bucuresti, 2005

Abraham, Pavel, Dictionarul drogurilor, Editura Lider, Bucuresti, 2005

Blagoslov et al., Informare și sensibilizare în problematica HIV/SIDA : ghid pentru serviciile de asistență socială, București, editura Psiho Cover, 2007

Chelcea, Septimiu, Metodologia elaborarii unei lucrari stiintifice,2001

Dragan, Jenica, Dictionar de droguri, ed. All Beck, Bucuresti, 2005

Hriscu, Eugen, in Abuzul si dependenta de substante psihoactive:manual pentru studentii in medicina si medicii rezidenti psihiatri , ed.Infomedica, Bucuresti, 2004,

Lindesmith, Alfred, Basic Problems in the Social Psychology of Addiction in Addiction and Opiates, ed. Aldine Transaction; Reprint edition, 2008

Mihai, Luminita, 14 pasi in lumea drogurilor, (f.e), Bucuresti, 2005

Radulescu, Sorin, Damboeanu, Cristina, Sociologia consumului si abuzului de droguri, ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2006

Rogers, Kara, Substance use and abuse, 2011, ed. Britannica

Rudgley, Richard, Enciclopedia drogurilor:substante psihoactive din preistorie pana in zilele noastre, trad. Anacaona Mindrila-Sonetto, ed. Paralela 45, Pitesti, 2009

Seca, Jean-Marie in Gilles Ferreol, Adolescentii si toxicomania, trad. Adina Cobuz, ed.Polirom, Iasi, 2000

Streinu-Cercel, Adrian, Totul despre hepatite si virusurile hepatice, Coreus, 2009

Ursan, Marian & all, 2003, Reducerea riscurilor asociate consumului de droguri injectabile – manual pentru ofertantii de servicii, editat de ARAS – Asociatia Romana Anti-SIDA, Bucuresti

Voicu, Victor, Psihofarmacologia si toxicologia clinica a drogurilor de abuz, ed. Academiei Romane, 2005, Bucuresti

Addiction Treatment Forum, 2004-understanding MMT clinic rules, Telling others about MMT, Discounting MMT: Why, When, How?, Understanding MMT clinic rules, What is success in MMT?, Living with HIV/AIDS during MMT

Agentia Nationala Antidrog, Raportul Național privind situația drogurilor din România – 2011

ARAS, Raport de cercetare privind evaluare riscurilor de infectare cu HIV prin comportamentele de injectare in randul consumatorilor de droguri, mai 2003, http://www.arasnet.ro/wp-content/uploads/RHRN-aka-ARAS-evaluarea-riscurilor-de-infectare-cu-hiv-prin-comportamente-de-injectare-2003.pdf

DEX,

EMCDDA, Raport anual 2011, Situatia drogurilor in Europa

UNAIDS & WHO, aprilie 2012, AIDS epidemic update, UNAIDS

Centers of disease control and prevention, Hepatitis B http://www.cdc.gov/hepatitis/HBV/index.htm

Centers of disease control and prevention, Hepatitis C http://www.cdc.gov/std/treatment/2010/hepC.htm

***Legea 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri

***Hotarare de Guvern nr. 73 din 27 ianuarie 2005 privind aprobarea Strategiei Nationale Antidrog in perioada 2005-2012

Anexa 1

Chestionar

Bună ziua, mă numesc Mihai Andreea, studentă în anul III la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială și aș dori să vă adresez câteva întrebări referitoare la consumul de heroina și tratamentul substitutiv. Vă asigur că veți rămâne anonim. Tot ceea ce trebuie să faceți este să fiți cât mai sincer în răspunsurile pe care le veți da. Timpul acordat completării chestionarului este de 15 minute.

Sex

Masculin

Feminin

Grupa de vârstă

16-18

19-22

Peste 22

Care este frecvența consumului?

De mai multe ori pe zi

O data pe zi

La câteva zile

De cât timp consumați?

Mai puțin de un an

De un an

Mai mult de un an

Ce părere aveți despre tratamentul substitutiv cu metadona?

Reprezintă o metodă eficientă de reducerea riscurilor asociate consumului de droguri

,,nu e cine știe ce”

,,aștept să văd rezultatele altora pentru a ști dacă îl încerc sau nu”

Ați consumat vreodată metadona?

Da

nu

De unde ati procurat metadona?

De la un centru de substitut

De la prieteni

Ambele variante de răspuns

Considerați ca metadona reprezintă o soluție pentru tratarea dependenței de droguri?

Da

Nu

Ați încercat vreodată să renunțați la consumul de droguri?

Da

Nu

Ați experimentat sevrajul?

Da

Nu

Ce credeți despre metadona?

Scapi de o dependență, dai de alta

Reprezintă cea mai bună cale de a renunța la droguri

Ați încercat vreodată tratamentul cu metadona?

Da

Nu

V-ați testat vreodată pentru HIV/VHC?

Da

Nu

Cunoasteți răspunsul testării?

Da

Nu

Cu ce virus v-ați infectat de cand consumați heroina?

Nici unul

VHC

VHC+HIV

Aveti un loc de muncă stabil?

Da

Nu