CONSUMUL DE SUBSTAN ȚE ȘI FACTORII PERSONALIT ĂȚII COORDONATOR: ABSOLVENT: LECTOR UNIV. DR. PAUL S ÂRBESCU MOISE IOANA LOREDANA TIMI ȘOARA 2015 2… [620213]

1

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMI ȘOARA
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI PSIHOLOGIE
SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

CONSUMUL DE SUBSTAN ȚE ȘI FACTORII PERSONALIT ĂȚII

COORDONATOR: ABSOLVENT: [anonimizat]
2015

2

Rezumat
Obiec tivul lucrării de față constă în identificarea legăturii dintre modelul alternativ în cinci
factori și consumul de substanțe precum alcoolul, tutunul, droguri soft și droguri hard.
Identificarea acestor legături a fost realizată din perspectiva modelului a lternativ în cinci
factori și a unui chestionar privind stilul de viață. Designul utilizat în lucrarea de față este de
tip non -experimental și corelațional.
Rezultatele obținute indică faptul că o serie de caracteristici ale personalității precum un nivel
înalt al sociabilității corelează cu fumatul și un scor ridicat la căutarea impulsivă de senzații
corelează cu consumul de alcool și consumul de droguri hard.
Rezultatele cercetării au potențial aplicativ atât în aria psihologiei clinice și medicale și în
cunoașterea factorilor care pot prezice consumul de substanțe.
Cuvinte -cheie: consum de substanțe, modelul alternativ în 5 factori, personalitate.

3

Introducere
Scopul lu crării de față este de a accentua impactul pe care îl are consumul de substanțe asupra
personalității evidențiind corelația dintre consumul de substanțe și Modelul alternativ în cinci
factori ai personalității. Necesitatea acestui studiu este cu atât mai m are cu cât crește numărul
de consumatori în rândul adolescenților cât și a celor ce devin dependenți este în continuă
creștere.
Am ales acesta tema deoarece consider că este o problemă importantă și cât se poate de
actuala care se răspândește printre tineri și nu numai pe zi ce trece.
Dacă în trecut, prin noțiunea de drog se înțelegea orice substanță de origine vegetală,
minerală, sau de sinteză, care se vindea în așa numitele “drogherii”, în prezent, când ne
referim la drog, droguri sau drogare, avem imedia t în imagine, vizual și mental, substanțe
nocive, care distrug zeci sau sute de mii de vieți, în special vieți tinere.
În prezent cafeaua, ceaiul, tutunul, Coca – Cola și alte stimulente au devenit un “rău necesar”
și au intrat în “tabietul” omului con temporan de pe aproape toate meridianele lumii, nu
același lucru se poate spune despre „drogurile adevărate cu efecte psihotrope, halucinogene,
psihodisleptice din care prin semisinteză, se obțin drogurile care cauzează astăzi așa numita
moarte albă ”. (Agenția Național ă Antidrog, 2012).
„Se con sideră greșit că numai copii proveniți din familii înstărite consumă droguri, drogurile
nu țin seama de clasa socială din care provin și nici de vârstă, sex, sau IQ, dependența dată de
consu mul lor este aceeași pentru toți ”. (Agenția Națională Antidrog, 2012).
Singura diferență dintre consumatori și noi ceilalți care rezistăm tentației este voința pe care
uni din noi o avem de a rezista tentației, a consuma sau nu e o decizie personală a fiecăruia
din noi, totuși trebuie să ne gândim la consecințele ce urmează și să fim conștienți de ce se
întâmplă cu noi.

4

Am ales să fac acest studiu pe adolescenți deoarece adolescenta este o etapă care include
schimbări majore în plan afectiv, social, mental și fizic, care vor forma personalitatea
adolescentului, interes ele și comportamentul acestuia.
În adolescență, persoanele au mai multă independență și crește timpul petrecut fără
supravegherea unui adult, lucru care pot influența performanța și achiziționarea
comportamentelor de risc. „Adolescenta reprezintă etapa decisivă în achiziționarea unui stil
de viață ”. Tendințele comportamentale dobândite în copilărie sunt consolidate în acea stă
perioadă. (Rodrigo MĂ, Máiquez ML, Garcia M, Mendoza R, 2004) Apud. (Pedro Ángel
Latorre Román, José Carlos Cámara Pérez, Felipe García Pinillos, 2014).
Foarte multe substanțe se înscriu în clasa drogurilor. Unele le întâlnim în magazine, (solvenți
organici, lacuri, vopsele, tutun, cafea); altele se cumpără din farmacii (medicamente
antidepresive, somnifere sau antialgice).
Se estimează că aproape un sfert din populația tânără din Uniunea Europeană, respectiv peste
80 de milioane de adulți tineri au con sumat droguri ilegale într -un anumit moment din viața
lor.
O scurtă prezentare a estimărilor privind consumul de droguri în Uniunea Europeană
Canabis:73,6 milioane sau 21,7% dintre adulți (15 -64 de ani) au consumat canabis pe
parcursul vieții; 18,1 milioan e sau 5,3% dintre adulți (15 -64 de ani) au consumat canabis în
ultimul an 14,6 milioane sau 11,2% dintre tinerii adulți (15 -34 de ani) au consumat canabis în
ultimul an 0,4% și 18,5% – procentul minim și cel maxim estimate la nivel național cu privire
la consumul de canabis din ultimul an în rândul tinerilor adulți.

5

Cocaină: 14,1 milioane sau 4,2% dintre adulți (15 -64 de ani) au consumat cocaină pe
parcursul vieții; 3,1 milioane sau 0,9% dintre adulți (15 -64 de ani) au consumat cocaină în
ultimul an; 2,2 mi lioane sau 1,7% dintre tinerii adulți (15 -34 de ani) au consumat cocaină în
ultimul an; 0,2% și 3,6% – procentul minim și cel maxim estimate la nivel național cu privire
la consumul de cocaină din ultimul an în rândul tinerilor adulți.
Amfetamine: 11,4 milioane sau 3,4% dintre adulți (15 -64 de ani) au consumat amfetamine pe
parcursul vieții; 1,5 milioane sau 0,4% dintre adulți (15 -64 de ani) au consumat amfetamine
în ultimul an; 1,2 milioane sau 0,9% dintre tinerii adulți (15 -34 de ani) au consumat
amfetamine în ultimul an; 0,0% și 2,5% – procentul minim și cel maxim estimate la nivel
național cu privire la consumul de amfetamine din ultimul an în rândul tinerilor adulți.
Ecstasy: 10,6 milioane sau 3,1% dintre adulți (15 -64 de ani) au consumat ecstasy pe parcursul
vieții; 1,6 milioane sau 0,5% dintre adulți (15 -64 de ani) au consumat ecstasy în ultimul an;
1,3 milioane sau 1,0% dintre tinerii adulți (15 -34 de ani) au consumat ecstasy în ultimul an;
0,1% și 3,1% – procentul minim și cel maxim estimate la nivel național cu privire la
consumul de ecstasy din ultimul an în rândul tinerilor adulți.
Opioide: 1,3 milioane de consumatori problematici de opioide (15 -64 de ani); 3,5% din
totalul deceselor în rândul europenilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 39 de ani sunt cauzate de
supradoze de droguri. Opioidele se regăsesc î n aproape trei sferturi dintre cazurile de
supradoze letale. De asemenea, este principalul drog menționat în aproximativ 45% dintre
cererile de tratament pentru consumul de droguri din Uniunea Europeană. Aproximativ 700
000 de consumatori de opioide au pri mit tratament de Principalul drog menționat în
aproximativ 45% dintre cererile de substituție în 2012.

6

Numărul consumatorilor de mefedronă care au apelat la tratament în Regatul Unit în 2011 –
2012 a fost estimat la 1 900, mai mult de jumătate dintre aceștia având mai puțin de 18 ani.
(Agenția Națională Antidrog, 2014).
În accepția clasică, „drogul este substanța care fiind absorbită de un organism viu, îi modifică
una sau mai multe funcții ” (O.M.S.); în sens farmacologic, „drogul este o substan ță utilizată
sau nu în medicină, a cărei folosire abuzivă poate crea dependența psihică, fizică sau tulburări
grave ale activității mintale, ale percepției și ale comportamentului ”. (Agenția Națională
Antidrog, 2014).
Clasificarea drogurilor
După regimul juridic al substanțelor sunt droguri legale si droguri ilegale.
După efectul produs a supra Sistemului Nervos Central gasim Produse care deprimă
activitatea sistemului nervos cum ar fi: băuturi alcoolice; b enzodiazepine (diaze pam,
nitrazepam, rudotel etc); b arbituricele și alte substanțe uti lizate ca somnifere (fenobarbital
etc.); s olvenții și gazele inhalante (toluen, acetonă, butan etc.); opiacee (opiu, morfină,
codeină, papaverină, heroină); o pioide (mialgin, fortal, metadonă); produsele care stimulează
activitatea sistemului nervos cum ar fi c ocain ă, amfetaminele, care au și efect halucinog en
(ecstasy, pudra îngerilor), hormonii steroizi anabolizanți, cafeina, t utunul și produsele care
perturb ă activitatea sistemului nervos, iar acestea sunt substanțe halucinogene (LSD,
Mescalină), Canabis.
După originea produsului: p roduse naturale (canabis, etc.); p roduse de semi -sinteză (heroina,
etc.); p roduse de sinteză (ecstasy, LSD, etc.).
După dependența generată: droguri ce creează dependență fizică ; droguri ce creează
dependență psihică; droguri ce creează dependență mixtă – fizică și psihică. (Agenția
Națională Antidrog, 2012).

7

Conform unui raport al Agenției Naționale Antidrog, la nivel național, problema drogurilor,
inclusiv alcoolul și tutunul, continua să reprezinte o provocare cu implicații grave atât pentru
domeniul social cât și al sănătății, iar evol uțiile recente, cum ar fi „consumul de substanțe noi
cu proprietăți psihoactive, continua să genereze preocupări la toate nivelurile ”. (Agenția
Națională Antidrog, 2012).
La nivel mondial, se estimează că în 2012, „între 162 și 324 milioane de oameni, adică în tre
3,5 și 7% din populația mondială cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani ”, au folosit un drog
ilicit- o substanța care aparține clasei canabisului, opiumului, cocainei sau amfetaminei.
(UNDC, 2014).
Din această perspectivă, consumul de drog este un facto r de risc major, ce provoacă efecte
negative asupra sănătății și asupra stării psi hice, de aceea „scopul la nivel național a fost
prevenirea, întârzierea debutului sau reducerea consumului de droguri și a efectelor negative
ale acestuia în cadrul populației generale sau a subpopulatiilor identificate ca fiind
vulnerabile precum adolescenții ”. (Agenția Națională Antidrog, 2014).
În cadrul acestei lucrări accentul cade pe corelația dintre consumul de drog și personalitate.
Modelul alternativ în 5 factori ai personalității
„Modelul alternativ în cinci factori își are rădăcinile în concentrarea lui Zuckerman pe
identificarea bazelor biologice a trăsăturilor de personalitate, sprijinind abordarea
psihobiologica a personalității ”. Modelul alternativ în cinci factori rezulta dintr -o serie de
analize a scalelor, care măsoară dimensiunile de bază ale personalității sau temperamentului,
în special cele care susțin dezvoltarea psihobiologica a personalității. (Zuckerman, Kuhlman,
Joireman, Teta, & Kraft, 1993) Apud. (P. Sârbescu & A. N egut, 2012).
„Studiile au reușit să detectarea substraturilor biologice ale modelului alternativ în cinci
factori ”. (Angleitner, Riemann, &Spinath, 2004) apud (P. Sârbescu et al, 2012).

8

Căutarea impulsivă de senzații cuprinde doua fațete și anume, impulsivitatea și căutarea de
senzații. Impulsivitatea se referă la li psa de planificare și tendința de a acționa rapid, din
impuls, fără a gândi. Căutarea de senzații descrie o nevoie generală pentru emoții sau dorința
de a-și asuma riscuri pentru a simții diverse emoții. De asemenea, o preferință pentru situații
și prieten i imprevizibili și nevoia pentru schimbări dese și pentru noutate.
Neuroticism -Anxietate descrie supărările emoționale, frica, grijile, lipsa de încredere în
sine, sensibilitatea la critici, tensiunile emoționale, îngrijorările, indeciziile constante
(Zuck ermanet al., 1993) Apud. (P. Sârbescu & A. Negut, 2012).
Agresiune -Ostilitate prezintă disponibilitatea în a -și exprima agresiunea verbală,
comportament nepoliticos sau antisocial, dorințe de răzbunare, ciuda, un temperament car e se
încinge repede și lipsa de răbdare cu ceilalți. (Zuckermanet al., 1993) Apud. (P. Sârbescu &
A. Negut, 2012).
Activitate constă, de asemenea, în două aspecte: nevoia de activitate generală și nevoia de
activitate în muncă. Primul aspect descrie nevoia de activitate generală, nerăbdarea și
neliniște atunci când nu este nimic de făcut. Cea de a doua fațetă se referă la preferința pentru
provocări și greutăți la locul de muncă și o viață activă și ocupată. (Zuckermanet al., 1993)
Apud. (P. Sârbescu & A. Ne gut, 2012).
Sociabilitatea consta în preferința pentru petrecerile cu multă lume și interacțiune la acestea.
Al doilea factor relevă intoleranța la izolarea socială în cazul extrovertiților și preferința
pentru activitățile solitare în cazul introvertiților .
Rezultate ale cercetărilor anterioare
Trăsăturile de personalitate reprezintă unul dintre factorii care au fost impl icați în dezvoltarea
consumului de substanțe. „Trăsături de personalitate premorbide, cum ar fi căutarea
impulsivă de senzații, iresponsabilitatea și nonconformismul par să joace un rol central în

9

dezvoltarea dependenței de substanță ”. (Sher, Walitzer, Wood, & Brent, 1991) Apud.
(Jennifer Coleman, Joseph Trunzo. 2015).
În contrast alte trăsături de personalitate, cum ar fi anxietatea, inhibarea, toanele și nefericire
par a fi o consecință, mai degrabă decât o cauză a dependenței de substanțe. (Schuckit, Irwin,
& Brown , 1990) Apud. (Jennifer Coleman et al., 2015).
Începând din tinerețe, diferențele trăsăturilor de personalitate se pot vedea în acei tineri care
abuzează de substanțe în comparație cu cei care nu folosesc. (Anderson, Tapert, Moadab,
Crowley, & Brown, 2007) Apud. (Jennifer Coleman et al., 2015).
Acei tineri care au abuzat de droguri de la o vârstă fragedă au avut scoruri semnificative mai
mari la neuroticism și scoruri mai mici la agreabilitate. Aceste trăsături par a fi consecvente
pe durata întregii vieți. „Trăsături de personalitate legate de neuroticism și dezinhibiție au fost
asociate în mod constant cu abuzul de substanțe ”. (Grekin, Sher, &Wood, 2006). Apud.
(Jennifer Celeman et al., 2015).
Dimensiunile de personalitate pot fi legate atât de tendința de a se angaja în abuzul de
substanțe cât și folosirea diferitelor tipuri de substanțe. (Hopwood, Baker, & Morey, 2008)
Apud. (Jennifer Celeman et al., 2015).
Astfel de diferențe de personalitate printre diferite tipuri de consumatori de substanțe prezintă
un aspect important și bun de explorat. Deși limitate, cercetările anterioare au ilustrat faptul
că diferențe de personalitate cheie pot exista între persoanele care abuzează de consum de
alcool și cei care abuzează de consum de droguri (McGue, Slutske, și Iacono, 1999) Apud.
(Jennifer Celeman et al., 2015).
Mai exact, Buder (2004) a raportat ca „participanții care au ales alcoolul ca drog primar au
avut un scor semnificativ mai ridicat la neuroticism și agreabilitate decât cei care au ales

10

cocaina ”. Studierea diferențelor individuale dintre toxicomani poate folosi ca instrument la
îmbunătățirea evaluării clinice a pers oanelor care consumă substanțe.
Consumul de alcool și de țigări este foarte frecvent în rândul adolescenților și a devenit o
problemă de sănătate publică. Conform studiilor în 2008 elevii de liceu cu vârste cuprinse
între 14 și 18 ani 81,2% au consumat alco ol cel puțin o dată în viață, 44,6% au fumat, 35,2%
au consumat canabis și 17,3% tranchilizante sau somnifere. (Pedro Ángel Latorre Román et
al., 2014).
Un studiu realizat de Candido și colaboratorii (2007) privind factorii de risc și riscurile
asociate cu consumul de alcool și consumul de tutun la elevii de liceu constata că „utilizarea
și abuzul de droguri legale cum ar fi tutunul sau alcoolul se afla în legătură cu consumul
reciproc de aceste substanțe și consumul de droguri ilegale ”. (Cándido J, Delgado B, Bautista
R, Torregrosa M, 2007) Apud. (Pedro Ángel Latorre Román et al., 2014).
Căutarea impulsivă de senzații corelează cu consumul de alcool și cu consumul de tutun
prntre tineri. (Urban R, 2010) Apud. (Pedro Ángel Latorre Román et al., 2014).
La adolesce nți, consumatorii de substanțe care provoacă dependenta cum ar fi tutunul,
alcoolul sau marijuana prezintă un scor mai mare la căutarea impulsivă de senzații fata de cei
care nu consuma. (Crawford A, Pentz M, Chou C, Li C, 2003) Apud. (Pedro Ángel Latorre
Román et al., 2014).
Scoruri mari la neuroticism și activitate la adolescenți au fos t legate de un stil de viața
nesănătos și consumul de substanțe. (Douglas A. Raynor, PhD; Heidi Levine, 2009).
S-a observat un consum mai ridicat a substanțelor ilegale la persoanele nesociabile fata de
cele sociabile, cu excepția drogurilor halucinogene, unde persoa nele sociabile au prezentat un
scor mai ridicat. (Pedro Ángel Latorre Román et al., 2014).

11

Cercetarea prezentă are ca obiectiv identificarea legaturii dintre modelul alternativ in cinci
factori și consumul de substanțe.
Ipoteze
1. Sociabilitatea corelează pozitiv cu consumul de alcool.
2. Căutarea impulsivă de senzații corelează pozitiv cu consumul de alcool.
3. Căutarea de senzații corelează pozitiv cu consumul de droguri soft.
4. Sociabilitatea corelează pozitiv cu consumul de droguri hard.
Metodologie
Participanți
Eșantionul folosit a constat din 46 de participanți cu vârste cuprinse între 16 -19 ani.
Eșantionul este format din elevi ai liceului special „Sfânta Maria ” din Arad.
Instrumente folosite
În cadrul cercetării de față toți participanții au fost testați cu următoarele probe: Z.K.P.Q.
(model alternativ în 5 factori ai personalității) și Chestionarul Stil de Viață.
Modelu l alternativ în 5 factori ai personalității (ZK.P.Q.) conține 50 de itemi ce folosesc
răspunsuri de tip da sau nu. Acesta măsoară 5 dimensiuni: căutare impulsivă de senzații,
neuroticism -anxietate, agresiune -ostilitate, activitate și sociabilitate.
Chestionarul Stil de Viață, pentru identificarea particularităților stilului de viață. C hestionarul
a fost realizat de Diana Muntean -Voina, Bogdan Munteanu, Alexandra Neguț, Marius Pană și
Paul Sârbescu. Chestionarul Stil de Viață conține 10 itemi folosește pentru răspuns scale de
tip Likert cu 4, 5 și 6 variante de răspuns. Acest chestionar cuprinde caracteristicile esențiale
ale stilului de viață al unei persoane: numărul de ieșiri săptămânale în oraș – baruri, cluburi

12

etc., frecvența consumului de băuturi alcoolice, numărul de țigări consumate pe zi, frecvența
săptămânală a consumului de ca fea/băuturi energizante, frecvența consumului de droguri
soft- marijuana, hașiș, frecvența consumului de droguri hard – ecstasy, cocaină, heroină, LSD
etc., frecvența consumului de produse de tip fast -food, media orelor de somn pe zi, frecvența
săptămânală a practicării activităților fizice și numărul de parteneri sexuali din ultimele 3
luni.
Din acestea am utiliza d oar informa țiile legate de consumul de substan țe.
Procedură de lucru
Participanții au completat chestionarle in format pix, hârtie. Fiecare probă a fost însoțită de
un instructaj, același pentru toți participanții. Nu a existat un timp minim de completare a
chestionarelor, iar participanții au fost asigurați de confidențial itatea datelor.
Rezultatele cercetării
Datele obținute în cadrul cercetării de față, au fost prelucrate și interpretate prin intermediul
programului SPSS versiunea 20 pentru sisteme de operare Windows. În cadrul acestei
cercetări s -au utilizat următoarele tehnici statistice: corelații Spearman rho pentru
identificarea relațiilor dintre o variabilă ordinală și o variabilă numerică.
Pentru testarea acestei ipoteze s-a folosit coeficientul de corelație rho (Spearman). Toate
condițiile necesare aplicării acestei tehnici statistice au fost îndeplinite. Tabelul 1.1. Prezintă
corelația dintre sociabilitate și consumul de alcool.
Ipoteza 1 : Sociabilitatea corelează pozitiv cu consumul de alcool.
Variabile Sociabilitate
r p

13

Consmul de alcool .529 .00
N 46 46
Rezultatele indică existența unei corelații pozitive, r (44 ) =-.529, p<.05, r2=.27. Rezultatele
susțin ipoteza de cercetare , consumul de alcool corelează cu sociabilitatea.
Ipoteza 2 : Cautarea impulsiva de senzatii coreleaza pozitiv cu consumul de alcool.
Variabile Cautare de senzatii
r p
Consmul de alcool .357 .015
N 46 46
Rezultatele indică existența unei corelați i pozitive, r (44 ) =-.357, p<.05, r2=.12. Rezultatele
susțin ipoteza de cercetare.
Ipoteza 3 : Căutarea de senzații corelează pozitiv cu consumul de droguri soft.
Variabile Cautare de senzatii
r p
Consmul de droguri soft -.009 .951
N 46 46
Rezultatele obținute nu susțin ipoteza de cercetare, și anume că între consumul de droguri
soft și căutarea de senzații există o corelație pozitivă .
r(44) = -.009, p < .951.
Ipoteză 4 : Sociabilitatea corelează pozitiv cu consumul de droguri hard.

14

Variabile Sociabilitatea
r p
Consmul de droguri hard .309 .037
N 46 46

Rezultatele obținute în cadrul eșantionului testat confirmă ipoteza de cercetare, nivelul de
sociablitate coreleaza pozitiv cu consumul de droguri hard. r (44 ) = .309, p < .037, r2=.09.
Astfel, rezultatele susțin a patra ipoteză a acestui studiu.
Discuții
Cercetarea prezentă a avut ca obiectiv identificarea legaturii dintre modelu l alternativ in cinci
factori și consumul de substan țe. Rezultatele arată faptul că factorii de personalitate
sociabilitate și cautare impulsiv ă de senza ții coreleaz ă pozitiv cu consumul de alcool. De
asemenea, rezultatele demonstrează legătura între consumul de droguri hard și căutare
impulsivă de senzații . În cazul corela ției dintre consumul de droguri soft și sociabilitate
rezultatele nu sus țin ipoteza.
Conform rezultatelor obținute în cadrul eșantionului testat și prezentat e în cadrul secțiunii de
interpretare cantitativă, există o corelație între consumul de alcool și dimensiunea
sociabilitate a personalității, în sensul că persoanele consumatoare de alcool prezintă un nivel
crescut al sociabilității.

15

Sociabilitatea ca dimen siune a personalității evaluează preferințele pentru petrecerile cu
multă lume și interacțiunea la acestea, scorurile ridicate indică intoleranța la izolarea socială.
Al doilea factor relevă preferința pentru activitățile solitare în cazul introvertiților. Astfel o
posibilă explicație a corelației dintre consumul de alcool și nivelul crescut al sociabilității ar
putea fi dată de faptul că aceste persoane în marea parte simt nevoia de a comunica cu
ceilalți, manifestând predispoziția spre socializare, sunt mult mai predispuși să inițieze și să
continue consumul de alcool mai ales când sunt înconjurați de un prieteni sau de un număr
mare de persoane care îi ajută sau le dă o stare de bine și îi susține în socializare.
Rezultatele obținute în cadrul eșantionului testat confirmă ipoteza de cercetare, există o
corelație între căutarea impulsivă de senzații și consumul de alcool. Acest rezultat este în
concordanță cu o serie de cercet ări pe aceeași temă, din literatură de specialitate, a căror
rezultate au fost prezentate în cadrul secțiuni introductive (Urban R, 2010 apud. Pedro Ángel
Latorre Román et al., 2014; și Crawford A, Pentz M, Chou C, Li C, 2003 apud. Pedro Ángel
Latorre Romá n et al., 2014) .
Ca variabilă psihologică, căutarea impulsivă de senzații se referă la modul în care oamenii
prezintă o necesitate pentru a experimenta senzații variate și complexe și dorința de a -și
asuma riscuri fizice și sociale, pentru simplul fapt de a se bucura de astfel de experiențe.
Manifeste comportamente riscante, căutând experiențe noi, senzații noi și aventură. Aceste
persoane caută să încerce comportamente riscante, căutând experiențe noi, senzații noi și
aventură și alcoolul le poate asigura ac el impuls pentru a avea curajul necesar pentru diferite
experiențe.
O surpriză a acestui studiu lui este reprezentată de faptul că nu exist ă o corelaț ie între
consumul de droguri soft și căutarea impulsivă de senzații , lucru ce intră în contradicție cu

16

rezultatele un or cercetări anterioare (Crawford A, Pentz M, Chou C, Li C, 2003 apud. Pedro
Ángel Latorre Román et al., 2014).
Se pare că variabilă căutarea impulsivă de senzații nu are un potențial explicativ destul de
semnificativ al consumului de droguri soft.
Rezultatele obținute în cadrul eșantionului testat confirmă ipoteza de cercetare, persoanele cu
un nivel ridicat sociabilității prezintă scoruri ridicate și la consumul de droguri hard.
Ca variabilă psihologică, sociabilitatea se referă la faptul că oamenii preferă petrecerile cu
multă lume unde pot interacționa cu diverse persoane sau de a face activități în compania mai
multor persoane și de asemenea, prezintă intoleranță la izolare.
Astfel , persoanele cu un nivel ridicat al sociabilității tind să manifeste comportamente care
să-i apropie de cei din jur. Aceste persoane încearcă să comunice cu cât mai multă lume, să se
împrietenească cu cât mai multe persoane și să fie în general, încon jurat în toate activitățile
pe care le face de un grup cât mai mare posibil.
Luând în considerare corelația dintre sociabilitate și consumul de droguri putem emite
supoziția că sociabilitatea poate avea o influență asupra menținerii sau inițierii consumului de
droguri sub influența anumitor factori de natură socială. Un posibil mecanism explicativ
pentru această supoziție ar fi acela conform căruia persoanele ce prezintă un scor ridicat la
sociabilitate, orientate spre căutarea companiei și spre ceilalți și care prezintă un nivel ridicat
de sociabilitate, în condițiile în care aparțin unui grup social ce favorizează consumul de
droguri hard, din dorința de a se integra mai ușor, de a face parte din acel grup și de ajustare a
comportamentului pentru a se plia pe imperativele situației vor fi mai predispuse să consume
droguri hard decât în situațiile în care sunt singuri.
Limitele studiului și direcții viitoare de cercetare

17

O primă limită a studiului reprezintă mărimea eșantionului, cuprinzând un număr de 46 de
participanți . Acest lucru duce la un potențial de generalizare mai scăzut al rezultatelor
obținute .
O altă limită a studiului ce împiedică generalizarea rezultatelor se datorează nivelului
educațional al persoanelor testate, aceștia fiind elevi în cadrul liceului, astfel rezultatele nu
pot fi extrapolate către alte categorii de populație cu un nivel educațional diferit.
Categoria de participanți reprezintă, de asemenea, o limită a studiului. Marea majoritate fiind
minori, elevi în cadrul liceului accesul la această categorie este destul d e redusă fiind nevoie
de acordul profesorilor care este destul de greu de obținut având în vedere aspectul delicat al
problemei.
Pornind de la aceste limite ale studiului de față, recomandările pentru studiile viitoare pe
această temă cuprind extinderea num ărul de participanți pentru a putea avea o putere
statistică considerabil mai ridicată.
Concluzii finale și implicații practice
Luând în considerare rezultatele obținute în cadrul acestui studiu, pot fi desprinse următoarele
concluzii, și anume că există o corelație între factorii de personalitate sociabilitate și
consumul de alcool, de aici și preferința de a consuma alcool în cadrul grupului și nu singur
deoarece sociabi litatea presupune o preferință pentru petrecerile cu multă lume. De
asemenea, rezultalele susțin corelația între căutarea impulsivă de senzații și consumul de
alcool care poate da curajul necesar de a se implica în experiențe noi. De asemenea,
rezultatele susțin corelația dintre sociabilitate și consumul de droguri hard, deoarece acestea
le oferă „boostul” mult dorit care le susține starea în cadrul petrecerilor cu multă lume.
Rezultatele obținute susțin importanța factorilor de personalitate și a stilului de viața în
explicarea legăturii dintre modelul alternativ în cinci factori ai personalității și consumul de

18

substanțe. Acestea pot constitui o bază de plecare în elaborarea unor studii mai complexe
asupra factoriilor de personalitate a persoanelor care consumă substanțe și pot fi de folos în
crearea unor metode de intervenție în rândul persoanelor și mai ales adolescenților care
consumă substanțe.

Referințe bibliografice
1. Anderson, K. G., Tapert, S. F., Moadab, I., Crowley, T. J., & Brown, S. A. (2007).
Personality risk profile for conduct disorder and substance use disorders in youth.
Addictive Behaviors, 32,2377 -2382.
2. Angleitner, A., Riemann, R., & Spinath F.M. (2004). Investigating the ZKPQ -III-R:
Psychometric properties, relations to the five -factor model, and genetic and
environmental influences on its scales and facets. In R.M. St elmack (Ed.), On the
psychobiology of personality: Essays in honor of Marvin Zuckerman (pp. 89 –105).
Oxford, UK: Elsevier.
3. Cándido J, Delgado B, Bautista R, Torregrosa M et al. (2007). Factores psicosociales
relacionados con el consumo de alcohol y tabaco e n adolescentes españoles. Int J Clin
Hlth Psyc;7(2):403 -420.
4. Crawford A, Pentz M, Chou C, Li C et al. (2003)Parallel developmental trajectories
of sensation seeking and regular substance use in adolescents. Psychol Addict
Behav;17(3):179 -192.
5. Diana Muntean -Voina, Bogdan Munteanu, Alexandra Neguț, Marius Pană și Paul
Sârbescu (2009). Comportamentul periculos: alcool, droguri, țigări și sex. De ce se

19

implică studenții în astfel de activități?. Revista de Psihologie Aplicată, Vol.11, Nr.1,
31-39.
6. Douglas A. Raynor , PhD; Heidi Levine(2009). Associations Between the Five -Factor
Model of Personality and Health Behaviors Among College Students .
7. Grekin, E. R„ Sher, K. J., & Wood, P. K. (2006). Personality and substance
dependence symptoms: Modeling substance -specific trai ts. Psychology of Addictive
Behaviors, 20,415 -24.
8. Hopwood, C. J., Baker, K. L., & Morey, L. C. (2008). Personality and drugs of
choice. Personality and Individual Differences, 44, 1413 -21.
9. http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20europene/Raport_European_2014.pdf. R aportul
european privind drogurile 2014: Tendințe și evoluții .
10. http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/RO_RN_2014.pdf. Raport national
privind situatia drogurilor 2014 .
11. http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/Report_RO_2012.pdf. Raport national
privind situatia drogurilor 2012 .
12. Jennifer Coleman, Joseph Trunzo (2015). Personaliity, Social Stress and Drug Use
Among College Students .
13. McGue, M., Slutske, W., & lacono, W. G. (1999). Personality and substance use
disord ers: II. Alcoholism versus drug use disorders. Journal of Consulting and
Clinical Psychology, 67, 394 -404.
14. Pedro Ángel Latorre Román, José Carlos Cámara Pérez, Felipe García Pinillos
(2014). Búsqueda de sensaciones y hábitos de tabaquismo, consumo de alcoho l y
práctica deportiva en estudiantes de Educacián Secundaria, Salud Mintal, 37:145 -152.
15. Rodrigo MA, Máiquez ML, Garcia M, Mendoza R et al. (2004). Relacione padres –
hijos estilos de vida en la adolescencia. Psicothema ;16(2):203 -210.

20

16. Sârbescu P.& A. Negut (20 12). Romanian Version of Zuckerman -Kuhlman
Personality Questionnaire .
17. Schuckit, M. A., Irwin, M. B„ & Brown, S. A. (1990). The history of anxiety
symptoms among 171 primary alcoholics. Journal o f Studies on Alcohol, 57,34 -41.
18. Sher, K. J., Walitzer, K. S., Wo od, P. K., & Brent, E. E. (1991). Characteristics of
children of alcoholics: Putative risk factors, substance use and abuse, and
psychopathology. Journal o f Abnormal Psychology, 100, 427 -448.
19. Urban R.( 2010). Smoking outcome expectancies mediate the associ ation between
sensation seeking, peer smoking, and smoking among young adolescents. Nicotine
Tob Res;12(l):59 -68.
20. Zuckerman, M., Kuhlman, D. M., Joireman, J., Teta, P., & Kraft, M. (1993). A
comparison of three structural models for personality: The Big Thr ee, the Big Five,
and the Alternative Five. Journal of Personality and Social Psychology, 65(4), 757 –
768.