Consumul DE Heroina Si Riscurile Asociate. Hiv Sida

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

MASTER : “PREVENIREA SI COMBATEREA CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI”

LUCRARE DE DISERTATIE

CONSUMUL DE HEROINA SI RISCURILE ASOCIATE.

HIV/SIDA

Coordonator științific

Lect.Univ.Dr. VALERIU FÎRȚALĂ

Absolvent

POPICA SÂNZIANA LIANA

București

IUNIE 2016

Cuprins

Rezumat

Motivatia alegerii temei

Introducere. Drogurile : substante ilicite

Drogurile sunt substanțe care și-au găsit receptori în organism, care acționează prin grăbirea, încetinirea, sau modificarea proceselor unui anumit organ. Dependenta de droguri este una psihică, iar dependența fizică implică sevrajul care intervine odată cu retragerea substanței, acest tip de dependență fiind des intalnit în rândul drogurilor tari (heroina, amfetamina, metadona, nicotina, alcool, cocaina).Drogul desemnează orice substanță (naturală sau artificială) care prin natura sa chimică determină alterarea funcționării unui organ. În sens restrâns se referă la substanțe care provoacă toleranță și dependență. În limbaj uzual, acest termen se referă la substanțe psihoactive, mai ales cele ilegale. Astfel, drogul este o substanță solidă, lichidă sau gazoasă, a cărei folosință se transformă în obicei și care afectează direct creierul și sistemul nervos, schimbă sentimentele, dispoziția și gândirea, percepția și/sau starea de conștiență, modificând imaginea asupra realității înconjurătoare. (Surcel, 2009)

„Consumul de droguri reprezintă unul dintre cele mai complexe fenomene al zilelor noastre. În fiecare zi, milioane de oameni folosesc droguri. Consumul licit al unor droguri se face în domeniul medical atunci când se folosesc ca remedii contra durerii (opiul, morfina și heroina, de exemplu) sau la ameliorarea unor stări în diverse afecțiuni, precum și în acțiunile de dezintoxicare a consumatorilor de droguri” (Chipea, 1997, p.45). Astfel, drogurile pot fi folosite pentru ameliorarea anumitor stari negative pe care o persoana le are la un moment dat. Consumul de droguri este un fenomen social de mare amploare, care este influentat de catre familie, scoala, grupul de prieteni (anturajul), mediul social si societatea in ansamblu. Printre teoriile consumului de droguri, se numara si teoriile lui Merton, teoria invatarii sociale, a controlului social, teorii centrate pe substrat biologic sau medical. (Abraham, 2004). Insa cel mai important lucru ce reiese in urma analizei acestora este faptul ca fenomenul consumului de droguri este unul des intalnit care ia amploare.

Persoana apeleaza la consumul de droguri din numeroase cauze, cum ar fi relatia defectuoasa cu familia (aceasta este institutia de socializare primara a copilului unde acesta se formeaza), violenta domestica, personalitate, structuri genetice, normele societatii, normele comunitatii in care individul traieste, scoala, situatia economico-sociala si, nu in ultimul rand, grupul de prieteni, care are o influenta foarte mare asupra individului. Toxicomaniile par să fie cancerul care suprimă, nu numai organismul consumatorului de droguri, dar și/mai ales psihicul acestuia, prin dezorganizarea tragică a personalității umane. (Banciu, 1985) Din acest motiv majoritatea consumatorilor de droguri ajung sa comita fapte ilicite, cum ar fi furturi, intrucat gandirea lor nu mai este limpede.

Conform legii 143/2000 Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.Introducerea sau scoaterea din tara, precum si importul ori exportul de droguri de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpararea sau detinerea de droguri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani. Punerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricarui alt loc amenajat, in care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit in asemenea locuri se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intentie, de catre medic, fara ca aceasta sa fie necesara din punct de vedere medical, se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 5 ani. Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, in afara conditiilor legale, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani. Furnizarea, in vederea consumului, de inhalanti chimici toxici unui minor se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda. Producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea, vanzarea, transportul, livrarea sau orice titlu, trimiterea, procurarea, cumpararea sau detinerea de precursori, echipamente sau materiale, in scopul utilizarii lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicita de droguri de mare risc, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. Organizarea, conducerea sau finantarea faptelor prevazute la art. 2 – 9 se pedepseste cu pedepsele prevazute de lege pentru aceste fapte, limitele maxime ale acestora sporindu-se cu 3 ani. Indemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace, daca este urmat de executare, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

In cazul in care un toxicoman este condamnat pentru savarsirea unei infractiuni, se aplica in mod corespunzator dispozitiile Codului penal si ale Codului de procedura penala.

Heroina

Heroina este un derivat al opiului, obținut la sfârșitul secolului 19 prin sintetizarea

morfinei. Produsă de compania de medicamente Bayer AG, heroina a fost exportată în 1898 în 23 de țări din lume și folosită un timp în tratamentul afecțiunilor respiratorii. Ulterior dovedindu-se riscurile ei de abuz și grava adicție (dependență) a fost inclusă pe lista drogurilor narcotice de abuz și interzisă în numeroase state.

Heroina este fabricata din opiul obținut prin procesele de rafinare. Etapele de lucru sunt:

intai, morfina este izolată din opiul brut (prin dizolvare în apă în prezența de carbonat de calciu, iar precipitatul este tratat cu amoniac); apoi, morfina este tratată cu anhidridă acetică în cantități egale, timp de circa 6 ore la temperatura de 850; urmeaza purificarea moderată în prezență de apă și acid clorhidric, cu adaos de carbonat de calciu(momentul introducerii carbonatului de calciu depinde de chimistul care execută purificarea); apoi, se incalzeste heroina rezultata cu un amestec de alcool și cărbune activat pînă la evaporarea alcoolului; ultimul pas este optional, fiind foarte periculos-se obtine heroina pura destinata uzului injectabil : heroina deja purificată este supusă (după prealabila dizolvare în alcool) acțiunii unui amestec format din eter și acid clorhidric, volatilitatea eterului și de potențialul său exploziv dand un nivel mare de risc. De obicei heroina pentru uz este diluată cu lactoză , amidon, pentru a crește numărul de doze.

Heroina este catalogată ca un drog foarte puternic, ce poate produce euforie. Senzația de

euforie dispare și se instalează toleranța, care poate fi inhalata, injectata sau ingerata. Ea acționează asupra receptorilor opioizi miu endogeni, răspîndiți în anumite zone ale creierului, măduvei spinării. Printre consecintele consumului de heroina, ar fi : dependenta de la prima doza, supradoza este fatala, datorita schimbului de seringi intre consumiatori exista un risc ridicat de contaminare cu HIV sau virisul HBV.

Substitutia cu metadona

Metadona este un opioid produs pe cale sintetica, cu efect similar morfinei, elaborata in anul 1942 de fabrica de vopsele Hoechster. A fost patentata in anul 1953 si lansata pe piata ca analgezic forte sub denumirea de Polamidont. Din anii 1960, metadona a fost utilizata (mai intai in SUA) ca substanta impotriva sindromului de abstinenta fizica in cadrul dezintoxicarii de heroina. A fost sintetizata in Germania in 1937 cand, pentru a suplini rezervele mici de opiu, s-a ajuns sa se impuna companiilor farmaceutice si chimice germane obtinerea unei substante opiacee de sinteza. Efectul metadonei dureaza intre 24 si 72 ore, in stransa legatura cu doza administrata si metabolismul fiecaruia. Absorbtia incepe la 30 minute dupa administrare si sunt necesare aproximativ 4 ore pentru patrunderea ei in sange. Se acumuleaza in ficat, plamani si tesut adipos inainte de patrunderea in vase. Obiectivele tratamentului de intretinere cu metadona sunt: sa impiedice pacientul sa intre in sevraj, pacientul sa se simta bine si sa nu mai aiba pofta de drog, sa blocheze" efectele drogurilor. Majoritatea subiectilor au nevoie de o doza cuprinsa intre 60-120 mg/zide metadona pentru a stopa consumul de heroina. Efectele primelor zile de tratament cu metadona sunt: edematierea gleznelor/articulatiilor si a picioarelor, artralgii. Metadona poate genera o stare de visare, mai putin intensa, dar de durata mai lunga decat heroina. Metadona scade sensibilitatea, reactia la durere, anxietatea si produce o stare de bine. Administrata in doze mari determina somnolenta sau pierderea cunostintei. Toleranta si dependenta se dezvolta dupa un consum repetat si se instaleaza relativ rapid. Riscul de supradoza este foarte mare in cazul utilizarii concomitente a altor medicamente in primele zile. Cele mai importante efecte adverse ale metadonei sunt: vertij, fatigabilitate, euforie, senzatia de gura uscata, cefalee, confuzie, depresie, dificultati de vedere si vedere dubla, eruptii cutanate, transpiratii, palpitatii, greata si voma, hipotensiune, deprimare respiratorie. Tratamentul cu metadona in timpul sarcinii poate provoca avort sau travaliu prematur.
Poate fi administrata, fara afectarea semnificativa a eficientei, si sub forma de comprimate sau picaturi. Picaturile se dizolva de cele mai multe ori in suc de portocale. Are efect mai indelungat decat heroina, deci nu trebuie administrata decat o data pe zi. Datoria instalarii insidioase a efectului in cazul administrarii orale nu se produce asa-numitul kick (senzatie puternica de euforie, instalata brusc, la scurt timp dupa administrare). Astfel, lipseste sentimentul euforic care duce la agravarea adictiei. Daca insa metadona se administreaza intravenos, efectul este similar unei doze de heroina injectata. Pentru pacientii care nu suporta metadona pe cale orala, in Elvetia exista posibilitatea de a obtine metadona ca solutie injectabila. Metadona are si efete adverse, cum ar fi :efect sedativ, transpiratii profuze, euforie, mioza, rar tahicardie, hipotensiune, constipatie, depresie respiratorie.Semne ale unei supradoze sunt: depresia respiratorie severa, hipotensiune marcata, tahicardie, hipertermie, tulburari de constienta pana la coma. Metadona poate fi administrate pacientului sub forma de comprimate, intravenos, intramuscular.

Supradozajul este o mare urgenta medicala, pentru ca angajeaza prognosticul vital prin deprimare respiratorie si insuficienta cardiovasculara. De aceea, prima masura consta in spitalizarea intr-un spatiu de reanimare.

 Administrarea incepe in urma semnarii unui contract incheiat intre medic si pacient. Dozele administrate in urma cu 10 ani erau ridicate (120 mg/zi), ulterior acestea scazind spre 60–100 mg/ zi. Dozele de 90 mg/zi sint urmate de o mentinere in tratament a unui numar de pina la doua ori mai mare de pacienti decit cele mai mici de 60 de mg (80% la o luna, 67% la 3 luni si 52% la 6 luni). Este necesara permanenta ajustare a dozelor in cazul in care este posibila o modificare a concentratiei plasmatice (scaderea concentratiei sangvine dupa administrarea de rifampicina, fenitoina, barbiturice, carbamazepina, alcool sau cresterea concentratiei sangvine de catre eritromicina, ketoconazol, cimetidina).

Regula prevede ca pe toata perioada tratamentului de substitutie sa se aplice in paralel si consilierea si terapia psiho-comportamentala. Recaderile sint frecvente, 60 – 80% in prima luna de la externare. Daca in 1992 38,9% din toxicomanii tratati erau considerati reabilitati, in 1997 doar 21,1% primeau acest calificativ. Un alt studiu arata ca dupa 7 ani un sfert au devenit abstinenti, iar 20% au decedat din cauze legate de drog (Stimson 1978). Costul tratamentului de mentinere cu metadona este de circa 4700$/an, spre deosebire de acela al incarcerarii unui detinut de 18 400$/an. Se considera ca un dolar investit in tratarea dependentei salveaza alti 5$ ce ar putea fi cheltuiti drept consecinta a criminalitatii asociata drogurilor si alti 12 $ folositi pentru tratarea complicatiilor consumului de droguri. La acestea, prin tratamentul toxicomanilor se adauga banii salvati din cresterea productivitatii, din impiedicarea pierderii educatiei, din prevenirea accidentelor etc.

Dependenta psihica necesita un tratament complex, prelungit, uneori pe parcursul a ani, incluzind substitutia, psihoterapie, consiliere, individuala, de grup sau impreuna cu familia, sevicii postcura, de reabilitare psihosociala, avind drept scop redobindirea functiilor sociale si profesionale, prin mentinerea motivatiei, readaptarea la stilul de viata anterior, prevenirea recaderilor si prin confruntare cu propriile probleme.

Tratamentul in institutii specializate se adreseaza in special celor cu nevoi speciale (pacienti fara locuinta, adolescenti, bolnavi psihici). Intrarea in comunitati terapeutice isi propune resocializarea bolnavilor cu cresterea responsabilitatilor si adoptarea unui stil de viata productiv, schimbarea caracterului corelat cu uzul drogului. Filozofia de baza este ca toxicomanul este imatur emotional, necesita insertie in structuri sociale speciale pentru a-si modifica stilul de viata si comportamentul autodistructiv. Dezvoltarea onestitatii, capacitatilor sociale, inlaturarea atitudinilor antisociale si a comportamentului criminal sint alte deziderate atasate abstinentei totale. In aceste comunitati, in care programele se desfasoara pe durate mari (12-18 luni), se incearca obtinerea unui substitut familial, asumarea de responsabilitati care sint recompensate prin acordarea de libertati individuale, de crestere a comfortului material, de cistigare a respectului grupului, orice abatere de la reguli fiind sanctionate, violenta sau uzul de droguri putind conduce la expulzia din comunitate. Rata de esec este mare, 30% din rezidenti renuntind in primele 3 luni, 50% in primele 6 luni. Recent, este posibila obligativitatea intrarii in astfel de programe ca urmare a unor sentinte judecatoresti.

Tratamentul poate sa dureze si 10-15 ani. In general, tratamentul se incepe cu cate 30 de miligrame pe zi – ceea ce inseamna 12 tablete. In functie de nevoia pacientului, se creste, se poate ajunge, in Europa de exemplu, pana la 100-120 mg pe zi, americanii ajung si pana la 400 mg/zi. Normal, metadona se inghite in priza unica si, dupa lege, ea trebuie inghitita in fata cadrelor medicale. Tratamentul se creste in general, fiindca doza de inceput nu este suficienta si totdeauna balansul se face cu 5 mg. Marirea dozei se face cu 5 mg, iar scaderea, care in general se face la cerere, se face tot cu 5 mg. Scaderea dozei se face in momentul in care apar foarte multe chestiuni disciplinare, cum ar fi absenta nemotivata, refuzarea tratamentului – atunci ajungandu-se la hotararea ca acea persoana sa fie scoasa din programul de metadona. Insa, aceasta scadere se face tot treptat, cu cate 5 mg pe zi. Fara intreruperi bruste. Poate, decat in cazuri extreme: daca este inchis sau nu mai vine la tratament. In acest program se intra la cererea pacientului. El semneaza un contract prin care solicita intrarea in proiect. In contract sunt trecute si conditiile din punctul nostru de vedere: obligativitatea de a inghiti tratamentul in centru, obligativitatea de a nu parasi unitatea in gasti, sa aiba teste pozitive dupa ce a inceput tratamentul. Insa, totul se face numai cu acordul lor. El vine si cere sa intre in programul de metadona. Printr-o hotarare de ordin intern,se tine o comisie in fiecare zi de luni Cei dispusi sa inceapa intra la aceasta comisie cu actele necesare, iar comisia trebuie sa vada daca respectiva persoana este motivata sa inceapa tratmentul, daca a parcurs niste etape premergatoare pentru a intra intr-un program de metadona si se da avizul de intrare in acest program. Apoi se completeaza niste formulare, cu semnaturile unuia dintre medicii curanti, a medicului-sef al Labo-ratorului de Sanatate Mintala si a directorului Spitalului Obregia, cu care merg la Directia Sanitara a Municipiului Bucuresti, de unde obtin autorizatia propriu-zisa de stupefiante. Aceasta autorizatie trebuie sa fie tot timpul asupra pacientilor, in special sambata si duminica, atunci cand metadona li se da acasa, serviciul nefunctionand la sfarsit de saptamana.
Actele de care are nevoie cel care doreste sa intre in programul de metadona sunt: trimitere de la medicul de familie, adeverinta de la Administratia Financiara ca nu are venituri, in cazul in care nu aduce o adeverinta ca este elev, student sau salariat, si alte acte medicale insotitoare ca a mai urmat tratamente pentru dezintoxicare: bilete de iesire din spital, retete, etc.

Forme de prezentare si comercializare ale heroinei

Heroina in Asia de Sud-Vest are doua forme de prezentare:
– pulbere fina (uneori cu aglomerari de particule ce se sfarama usor), de culoare bej-maroniu deschis, cu miros caracteristic de opiu, cu un continut tipic in heroina de 60%. Compozitia tipica – acetilcodeina 5%, monoacetilmorfina (6-MAM) 3%, narcotina (noscapina) 10% si papaverina 4%.
– pulbere fina alba sau aproape alba, cu miros mai slab decat cealalta, cu un continut in heroina de 80-90% ("heroina de grad farmaceutic"); heroina se afla sub forma de sare (clorhidrat). Compozitie tipica – acetilcodeina 3%, 6-MAM 2%, narcotina (noscapina) si papaverina nu au fost detectate

Heroina in Orientul Mijlociu are doua forme de prezentare:
– pulbere bej-maronie, uneori cu aglomerari de particule cu un continut in heroina de 50%. Compozitia tipica – acetilcodeina 3%, 6-MAM 2%, narcotina (noscapina) si papaverina nu au fost detectate.
– pulbere fina alba sau aproape alba, cu un continut in heroina de 70-80%; de regula este "diluata" cu cafeina, iar continutul in heroina este redus la 30-40%. Compozitie tipica – acetilcodeina 2-3%, 6-MAM 2%.

Heroina pentru fumat "Chinese nr.3" se prezinta ca un aterial granulos tare, de culoare cenusiu-maroniu murdara. "Penang Pink" este o varietate cu granule roz-rosii.

Heroina "Black tar" este specifica vestului si SV SUA, este produsa in Mexic. Se prezinta ca o masa lipicioasa sau tare, de culoare de la maron inchis pana la negru.

Evolutia consumului de heroina in Romania

In Europa, Conform unui studiu realizat de EMCCDA, consumatorii de opiacee (în principal heroină) reprezintă 48% din numărul total al pacienților care au apelat la tratament specializat în 2011 în Europa (197 000 consumatori) și aproximativ 30% din consumatorii care au început tratamentul pentru prima dată.

In Romania, conform Strategiei naționale antidrog , începând cu anul 1990, o multitudine de factori au determinat România să devină o parte importanta din ruta balcanica a drogurilor, fiind unul din principalele tronsoane de transport dinspre Turcia spre Olanda, iar în ultimii ani și o piață de desfacere a drogurilor. Din studiile efectuate până in anul 2004 reiese că România o zonă de tranzit, astfel ca doar o parte din cantitatea de droguri ramanea in tara. De asemena, România era si spatiu de depozitare pe diferite perioade de timp pentru drogurile care ulterior erau redirectionate spre Vestul Europei. Ca si consecinta a acestui fapt, după anii '90 și din ce în ce mai mult după anul 2001 rata criminalitatii in tara incepe sa creasca. In anul 2003 s-a observant o creștere cu 13,2% a infracțiunilor constatate în domeniul drogurilor, față de anul 2002, și o creștere de 118% față de anul 2001. Conform studiului efectuat în anul 2004 în România de catre Agentia Nationala Anti-Drog (Raportul privind Situatia Drogurilor din Romania) preferintele consumului de droguri ilegale de-a lungul vieții, în funcție de tipul de drog, era de 1,7% pentru cannabis, de 0,4% pentru cocaină, de 0,3% pentru ecstasy și de 0,2% pentru heroină. Initierea in consumul de droguri până la vârsta de 16 ani, în România, in anul 2004, înregistra cea mai ridicată prevalență pentru. În anul 2004, comparativ cu anul 1999, s-a pus în evidență o descreștere în prevalența debutului precoce de cocaină, heroină, amfetamine, marijuana și hașiș, în timp ce la ecstasy, substanțe inhalante, steroizi anabolizanți sau alcool au fost înregistrate sporuri de creștere ale prevalenței debutului precoce până la vârsta de 16 ani. Heroina a fost consumată cel mai frecvent în București-Ilfov (1,7%), urmată de Vest (0,5%) și Centru (0,4%), conform Raportului privind Situatia Drogurilor realizat de catre Agentia Nationala Anti-Drog in anul 2014.

Riscurile asociate consumului de heroia

După efectul asupra sistemului nervos central, drogurile sunt substanțe stimulente, substanțe depresoare și substanțe halucinogene. După origine, dogurile pot fi naturale, de semisinteză și sintetice. In functie de gradul de dependență pe care il genereaza, exista droguri care creează dependență fizică, psihica si dependență mixtă. Cele care confera dependent fizica si psihica sunt considerate droguri de mare risc. Drogurile pot fi injectabile, ingerabile, de prizare, de masticare, de fumare și de inhalare, in functie de modul de administrare, iar dupa puterea pe care o au pot fi usoare sau.

Efectele consumului de droguri sunt in stransa legatura cu dependența fizică și psihică, precum și cu supradoza în consum. Modul in care reactioneaza un organism la consumul de droguri confera dependenta fizica, iar cand corpul uman simte nevoia de substante se instaleaza starea de alerta violent, ce se exprima prin greturi, voma, diaree, transpiratie, trmuraturi, dureri, spasme, tahicardie.Drogurile sunt folosite si pentru influentarea starii sufletesti sau a dispozitiei, care reprezinta manifestari ale dependentei psihice. Un consum in exces de droguri poate duce la coma sau la deces, acest fapt purtand numele de supradoza. Aceasta afecteaza brutal starea fizica si mental a consumatorului.

Consecintele consumului de droguri pot fi de ordin medical (hepatită, tuberculoză, sifilis, afecțiuni cardio-respiratorii, tulburări endocrine, insuficiență renală, infecții și afecțiuni ale pielii, SIDA, halucinatii si chiar deces), psihologic (panică, anxietate, depresie, suspiciune și tendințe paranoice, agresivitate, labilitate emoțională, tulburări de comportament, înstrăinare de propria persoană și afectarea imaginii de sine, modificări de personalitate care pot conduce la suicid sau omor, scăderea performanțelor intelectuale) si consecințe sociale (deteriorarea relațiilor sociale, excludere sociala, infractionalitate). De asemenea, traficul și consumul de droguri favorizeaza corupția si sărăcia. Toxicomania este definită de către Comisia de Experți a Organizației Mondiale a Sănătății, ca „o stare psihică și uneori fizică, care rezultă dintr-o interacțiune între un organism viu și un produs psihoafectiv, caracterizată prin modificările comportamentului, prin alte reacții care conțin întotdeauna o dorință invincibilă de a utiliza drogul în mod permanent sau periodic, cu scopul de a simți efectele psihice și de a scăpa de izolare”. Toxicomanul, persoana dependentă de consumul de droguri, este în mod cert o victimă a societății, care are probleme serioase în relația sa cu familia, cu societatea și chiar cu propria sa viață, astfel încât socializarea, integrarea în societate și în muncă a acesteia este extrem de dificilă, dacă nu devine în timp imposibil de realizat, chiar cu prețul unor costuri imense. În condițiile în care o asemenea persoană ajunge să comită infracțiuni, în funcție de pericolul social al acestora, societatea o tratează, cum este și normal, ca pe un infractor care trebuie să răspundă conform legii pentru faptele comise, riscând excluderea socială și izolarea sa definitivă.

Heroina poate fi consumata prin înghitire, injectare, prizare, inhalare, fumare sau administrate ca supozitoare. Injectarea intramusculara sau intravenoasa este cea mai frecventa forma de utilizare a heroine. Printre efectele pe termen scurt ale consumului de heroina, se numara ameteală, incetinirea respiratiei, gandire confuza, greata, varsaturi, avort spontan, imunitate la durere. Ca si efecte pe termen lung, heroina are un efect analgezic si euforic foarte puternic, incetineste activitatea intelectuala a omului, elimina frica, instaleaza buna dispozitie, elimina apetitul culinar, conduce la deshidratare. Multitudinea efectelor simtite de consumatori se numeste “kick”, mai exact reprezinta amplificarea senzatiilor prin care heroina controleaza comportamentul dependentilor. Cantitatea zilnica necesara de opiacee depinde de tipul substantei si gradul de obisnuinta. Sevrajul apare in momentul in care corpul necesita o doza de heroina, care se manifesta prin transpiratii, frisoane, dureri ale muschilor si oaselor, tulburari de somn si crize convulsive. In cele mai multe cazuri sevrajul se instaleaza dupa aproximativ doua-trei ore, moment in care efectele heroine dispar. Astfel, consumatorii care sunt deja dependenti sunt obligati sa-si reinjecteze heroina din ce în ce mai des, pentru a evita sevrajul. De cele mai multe ori consumatorul recurge la acte criminale pentru procurarea substantei. Infractionalitatea directa si indirecta legata de procurarea heroinei apare mai rapid si se manifesta mai intens decât în cazul dependentei de alte substante.

In urma consumului de heroina pot aparea urmatoarele boli asociate : HIV, boli cu transmitere secuala, scabie, carii dentare, tuberculoza, hepatita B si hepatita C, bronsite, absenta ciclului menstrual, reducerea libidoului, neobservarea sarcinii

HIV/SIDA

Unul din cele mai des intalnite efecte ale consumului de heroina este reprezentat de infectia cu HIV/SIDA. Infecția cu HIV este ireversibilă, se trateaza dar nu se vindeva. SIDA este un sindrom care denumește totalitatea bolilor asociate infecției cu virusul HIV, infecție care determina slăbirea, respectiv distrugera sistemulului imun. Aproape toate persoanele netratate infectate cu HIV vor dezvolta în cele din urmă SIDA. Astfel, conform ARAS-Asociatia Romana Anti-Sida, SIDA reprezinta sindromul imunodeficienței umane dobândite, si este o consecință a infecției cu HIV – virusul imunodeficienței umane, care, în timp, produce diminuarea si prăbusirea imunității persoanelor infectate. Virusul se poate transmite pe trei căi : sexual, materno-fetala si sanguina.

Fluidele biologice care conțin o cantitate mare de virus, indeajuns pentru infectarea altor persoane, sunt sângele, sperma si secrețiile vaginale.

Transmiterea HIV pe cale sexuală este una din cele mai frecvente cai de raspandire a boliiS se poate produce în cursul unui raport sexual vaginal sau anal. Riscul de transmitere a infecției cu HIV este apreciat statistic la 0,2-1%. Totusi, în practică, si un singur raport sexual cu risc este suficient pentru transmiterea infecției. Exista anumiti factori care cresc riscul de infectie pe cale sexual, si cel mai important dintre acestia este existent leziunilor.

Transmiterea HIV pe cale sanguină interesează, în momentul de față, utilizatorii de droguri cu administrare intravenoasă, deoarece mulți dintre acestia folosesc în comun acele si seringile. Tot pe această cale, acestia se expun si riscului de infecție cu virusurile hepatitei C si B, respectiv HCV si HBV. Riscul de contaminare prin folosirea în comun a acelor de seringă (practică întâlnită la toxicomani dependenți de heroină) scade o dată cu trecerea timpului dintre utilizările aceleiași seringi, ac de seringă, dar viruși din interiorul canulei pot rămâne mult timp virulenți, uneori chiar zile întregi. Fierberea acelor poate distruge virușii dacă se respectă timpul de sterilizare însă nu se poate efectua la acele uzuale din cauza amboului (capătului care se atașează seringii) care este din plastic. O dezinfecție prin alcool sau substanțe dezinfectante nu este suficientă. Conform unui studiu efectuat de Agentia Nationala Anti-Drog in 2013 s-a semnalat o crestere alarmanta a persoanelor infectate cu HIV, mai précis 49,2% dintre consumatori de droguri injectabile (heroina) erau seropozitivi in anul 2013.

Riscul de transmitere a infecției cu HIV prin transfuzii de sânge sau derivate de sânge este, în prezent, extrem de redus (1/1.000.000), deoarece sângele utilizat în acest scop este controlat.

Transmiterea HIV de la mamă la făt este estimata, pentru România, la aproximativ 40%. Infecția se poate transmite intrauterin (în timpul sarcinii), vaginal (în timpul nasterii) si după nastere (prin alăptare). Riscul de transmitere se poate reduce extrem de drastic prin mijloace profilactice: întreruperea sarcinii în primul trimestru, administrarea de medicamente anti-HIV gravidei, în timpul sarcinii si în timpul nasterii, administrarea de medicamente anti-HIV nou-născutului, operație cezariană, excluderea alimentației la sân si înlocuirea ei cu alimentația artificială a nou-născutului si sugarului. Prin aceste măsuricorect aplicate si combinate, riscul de transmitere a infecției se poate reduce până la 1-2%.

Se consideră grupuri cu risc de infecție cu HIV utilizatorii de droguri, în special de droguri administrate intravenous, politransfuzații, persoanele care au relații sexuale întâmplătoare, neprotejate cu prezervativ, persoanele care practică sexul commercial, bărbații care au relații sexuale cu bărbați, persoanele care se întorc în țară după sederi prelungite în străinătate si

emigranții, persoanele care prezintă alte infecții transmise sexual, persoanele bolnave de tuberculoză, deținuții, persoanele care nu beneficiază de scolarizare si informare în general.

Un număr mare de infecții cu HIV poate fi întâlnit si în rândul bolnavilor de tuberculoză, asa cum si riscul de a face tuberculoză este mai mare în rândul persoanelor cu infecție HIV/SIDA.

Printre circumstantele care favorizeaza infectia cu HIV, enumeram folosirea aceleiasi lame de ras, aceluiasi brici, aceleiasi periuțe de dinți, aceluiasi instrumentar de manichiură, pedichiură, aceleiasi seringi, tatuarea.

În prezent, este unanim acceptat că HIV nu se transmite prin urină, fecale, secreții nazale, salivă, lacrimi, transpirație, tuse si stranut dacă acestea nu conțin sânge vizibil infectat cu HIV.

Unele insecte sunt transmițătoare de agenți patogeni bacterieni, virali si parazitari. Insectele cel mai des responsabile pentru aceasta sunt țânțarii, păduchii, căpusele, puricii. Ele pot transmite infecțiile nu numai prin înțepături sau muscături. Strivirea insectelor pe pielea unei persoane care prezintă leziuni sau care ulterior îsi produce leziuni cutanate, de exemplu prin scărpinare, constituie risc de infecție. Excrementele insectelor pot fi sursă de infectare prin scărpinarea sau zgârierea pielii. Țânțarii transmit malaria vomitând, în locul unde înțeapă, o parte din ce au supt înainte, de la o persoană bolnavă. Unii gândaci si căpuse pot transmite virusul hepatitei B. Un cercetător a hrănit țânțari si căpuse cu sânge infectat cu HIV. Virusul s-a menținut viu în căpuse aproximativ o oră. În țânțar, HIV nu a supraviețuit.Riscul de transmitere a HIV este nesemnificativ si datorită dimensiunilor minuscule ale înțepăturilor.

Sărutul, în general, nu constituie o cale de transmitere a HIV, dar există acest

risc, în anumite condiții. Prezența sângelui în salivă face ca aceasta să devină contagioasă. Sângerări în cavitatea bucală se pot produce în cazul în care există leziuni ale mucoasei (afte,

gingivite, gingivoragii etc.). Sărutul umed, „franțuzesc”, pasional, poate provoca leziuni prin muscături ale buzelor si limbii. În aceste situații, HIV poate fi transmis prin sărut, desi mult mai greu decât pe celelalte căi. Sărutul „uscat”, pe obraz, nu constituie nici un pericol de transmitere a infecției cu HIV.

Receptivitatea față de infecția HIV este generală. Aceasta înseamnă că orice persoană se poate infecta cu HIV, dacă se expune voluntar sau involuntar si nu se protejează.

Interacțiunea HIV cu limfocitele CD4

Asadar, persoanele care ar prezenta deficitul de moleculă CCR5 ar fi protejate într-o oarecare măsură față de infecția cu HIV. Persoanele care prezintă o anumită mutație la nivelul genei codificatoare ce se leagă de CXCR4 sunt, de asemenea, mai rezistente. Un test HIV negativ înseamnă că persoana respectivă nu este infectată, dar nu înseamnă si că este imună la această infecție. Categoria cel mai expusă infecției cu HIV este populația activă sexual si, în special, tinerii, care au contacte sexuale neprotejate si sunt consumatori de droguri injectabile. Semnele de boală pot apărea mai târziu, iar persoanele infectate asimptomatice pot să transmită involuntary infecția pe căile deja discutate (sexual, sânge, nastere).

Sursa de infecție este reprezentată de om, respectiv de persoanele infectate cu HIV, indiferent de vechimea infecției, stadiul evolutiv sau tratamentul efectuat, până la sfârsitul vieții.

Contagiozitatea este mai mare în diverse momente: primoinfecția si fazele avansate ale bolii, când si concentrația de HIV din sânge si umori este mai mare.

Studiile efectuate au arătat că HIV este relativ sensibil la dezinfecțiile obisnuite, care pot inactiva relativ repede acest virus. Soluția de hipoclorit de sodiu, preparată zilnic, este un dezinfectant foarte bun. Concentrația folosită variază între 1 si 10%, în funcție de încărcarea cu produse biologice a suprafețelor respective, dar concentrațiile mari sunt corozive. Soluțiile de îmbălsămare inactivează HIV. Au fost efectuate studii vaste pe concentrații de HIV de sute de ori mai mari decât cele posibile în sânge si ser. HIV a putut fi detectat pe țesuturi, prin metoda culturilor virale, la 1-3 zile după uscarea produselor biologice, dar rata inactivității sale a fost

extrem de mare. Centrul pentru Prevenirea si Controlul Bolilor (CDC) din Atlanta (SUA) a demonstrat că, prin uscarea produselor biologice, HIV îsi reduce concentrația în câteva ore cu 90-99%. Cu toate acestea, utilizând culturile pe țesuturi, HIV a putut fi detectat, totusi, la temperatura camerei si după 15 zile, iar la temperatura de 37 de grade C si după 11 zile. Ca efect practic direct, rezultă că măsurile convenționale de dezinfecție si de sterilizare sunt absolut suficiente în asigurarea unor condiții de lucru în afara riscului transmiterii accidentale a HIV.

Dacă se cunosc si se respectă normele elementare de dezinfecție si sterilizare, nu

pot apărea probleme în practicarea activităților medicale, în sensul prevenirii riscului de transmitere a infecției cu HIV.

Primele manifestări clinice ale infecției cu HIV (primoinfecția sau infecția acută) apar după un interval de 2-8 săptămâni de la contactul infectant. În cursul fazei acute a infecției (primo-infecția), manifestările sunt nespecifice. Pot apărea: febră, dureri articulare, musculare, tumefacția ganglionilor limfatici,faringită, erupții cutanate, ulcerații la nivel bucal si/sau genital, afectări neurologice, manifestări ce dispar spontan după câteva săptămâni. În această perioadă, persoana infectată poate avea testul HIV (ELISA) negativ, dar este contagioasă. În cursul fazei asimptomatice, respectiv faza de infecție cronică, virusul se multiplică în special la nivelul organelor limfatice, manifestându-se prin tumefacția persistentă a ganglionilor limfatici situați laterocervical, occipital, submandibular si axilar. În cazul infecției cronice, se trece, în timp, din faza asimptomatică în faza de simptome minore, ca expresie a afectării imunității:

− infecții fungice, în special cu Candida albicans, la nivel cutanat si la nivelul mucoaselor;

− infecții virale cu Molluscum contagiosum, cu virusul papilomei umane, cu virusul herpesului simplex si zoster si cu alte virusuri;

− anemie, scăderea numărului globulelor albe, purpura cutanată prin scăderea numărului trombocitelor;

− scăderea în greutate;

− febră prelungită sau intermitentă, însoțită sau nu de transpirații.

Apariția uneia sau mai multor manifestări din cele enumerate anunță apropierea de faza tardivă, gravă, a infecției cu HIV, respectiv SIDA, când imunitatea se prăbuseste. SIDA este, asadar, faza tardivă a infecției, cu atât mai gravă, cu cât imunitatea este mai afectată. O scădere a numărului de limfocite CD4 sub valoarea de 200/ml de sânge defineste intrarea în stadiul SIDA a infecției cu HIV. În această fază, apar infecții cu agenți patogeni oportunisti, respectiv cu agenți bacterieni, virali, parazitari sau fungici care produc îmbolnăviri, în general doar când imunitatea organismului este sever alterată. Tot în această fază, pot apărea anumite afecțiuni canceroase specifice. Cu cât numărul de limfocite CD4 este mai mic, cu atât riscul de a face infecții

oportuniste grave este mai mare, apărând astfel riscul decesului prin aceste boli.

Organismul uman este înconjurat si invadat permanent de diverse microorganisme. Aceste microorganisme sunt: bacterii, virusuri, ciuperci, protozoare (paraziți microscopici), capabile să atace organismul uman si, astfel, să-l îmbolnăvească, uneori extrem de grav, mortal. Organismul uman se apără împotriva acestor agresori prin sistemul său imunitar, care are rolul de a inactiva si distruge microorganismele. De asemenea, sistemul imunitar are rolul de a împiedica apariția cancerelor, prin distrugerea celulelor maligne ce se pot naste în diverse organe ale corpului uman. Sistemul imunitar este distribuit în tot organismul uman. Acesta este reprezentat de celulele (globulele) albe din sânge si anticorpi.O anumită categorie de globule albe, respectiv limfocitele, circulă permanent prin organism, pornind din locul lor de origine, organele limfoide. Organele limfoide mai importante sunt: ganglionii limfatici, timusul, splina,

sistemul limfatic intestinal. Toate acestea produc permanent limfocite, care sunt de două tipuri: limfocitele T si limfocitele B, care acționează diferit. Limfocitele T, respectiv limfocitele T4 (CD4), acționează ca un comandant al întregului sistem imunitar. HIV este un virus care, în loc să fie distrus de limfocitele CD4 (T4) care îl atacă, reuseste să distrugă el însusi aceste limfocite. Prin distrugerea limfocitelor de către HIV, sistemul imunitar al persoanei infectate devine din ce în ce mai ineficient, până se prăbuseste.

În general, un copil se infectează cu HIV de la mamă (pe cale verticală). Înainte de anul 1990, un număr mare de copii s-au infectat pe cale orizontală (prin instrumentar nesteril, transfuzii de sânge necontrolat, produse biologice necontrolate pentru HIV – de exemplu, gamaglobuline). La nastere, toți copiii proveniți din femei gravide seropozitive sunt seropozitivi pentru HIV. Deci testul ELISA este pozitiv în cazul tuturor, în primele luni de viață, prin prezența în sânge a anticorpilor anti-HIV prezenți de la mamă. Ulterior, cei infectați rămân seropozitivi toată viața, iar cei neinfectați devin seronegativi după maximum 18 luni. În prezent, se poate stabili mai repede dacă un copil este infectat, deoarece există

posibilitatea de a i se efectua teste directe, virusologice. Semnele de infecție HIV/SIDA la copil sunt cauzate de aceleasi infecții oportuniste care se manifestă la adult si care amenință viața începând din primele luni de la nastere. Există, însă, mijloace de supraveghere medicală si tratament anti-HIV.

Diagnosticul de infecție cu HIV se pune pe baza testului ELISA pentru HIV. Astfel, două teste repetat-pozitive, efectuate din două probe de sânge recoltate în momente diferite, de la aceeasi persoană, si confirmate printr-un test Western-Blot pozitiv, stabilesc infecția cu HIV. Un singur test ELISA pozitiv nu poate pune diagnosticul serologic de infecție cu HIV. Acestea sunt teste indirecte, deoarece pun în evidență prezența în sânge a anticorpilor anti-HIV. Diagnosticul de SIDA se pune, la persoanele care au diagnosticul serologic de infecție cu HIV, pe baza manifestărilor clinice definitorii de SIDA (anterior enumerate) si pe baza valorilor scăzute ale limfocitelor CD4: sub 200/ml de sânge.

Tratamentul în infecția cu HIV vizează nu doar administrarea medicamentelor anti-HIV, ci presupune un complex de măsuri terapeutice si profilactice din partea medicului infecționist, acestea reprezentând doar o parte din managementul pacientului HIV-pozitiv, management la realizarea căruia participă si alți specialisti, medici si ne-medici, inclusiv reprezentanți ai instituțiilor statului si, bineînțeles,familia.Astfel, medicul se ocupă de aspectele medicale, diagnostic, evaluare clinică si de laborator (monitorizare), tratamentul specific bolilor asociate infecției cu HIV, tratamentul altor afecțiuni, profilaxia unor boli, vaccinuri, recomandări privind regimul de viață, dieta, igiena, măsurile de prevenire a transmiterii infecției cu HIV altor persoane, intervenții chirurgicale, stomatologice, fizioterapie, psihoterapie etc. Fenomenul HIV/SIDA a determinat, la nivel mondial si național, atragerea a numeroase alte categorii profesionale în procesul de prevenire a răspândirii infecției, dar si de prevenire a efectelor psihologice, sociale, economice si politice pe care le-a provocat infecția HIV. În acest sistem complex, factorii psihologic si social sunt domeniul de activitate al specialistilor psihologi si de asistență socială. Importanța activității acestora este din ce în ce mai limpede percepută de structurile de stat si neguvernamentale, care conlucrează din ce în ce mai bine în identificarea si rezolvarea problemelor de o extrem de mare diversitate si gravitate. Tratamentul medical cuprinde medicatie specifica antiretrovirala, antivirala, antifungica, medicație de refacere si susținere imunologică, îngrijiri paliative si suport psiho-social.

Măsurile de prevenire trebuie să aibă în vedere lanțul epidemiologic al transmiterii

oricărei infecții, respectiv: sursa de infecție, căile de transmitere si populația receptivă. Identificarea sursei de infecție se face prin consilierea si testarea persoanelor care fac parte din categoriile cu risc de infecție, inclusiv a gravidelor. O dată identificate persoanele infectate, acestea sunt tratate, supravegheate medical, asistate social, dar si educate în sensul de a nu transmite infecția altor persoane. O dată identificate căile de transmitere, se pot lua măsuri de întrerupere a acestora :

Pentru calea de transmitere sexuală:

− evitarea contactelor sexuale multiple si întâmplătoare;

− abstinența în situații de risc;

− utilizarea permanentă si corectă a prezervativului;

− promovarea fidelității cuplului;

Pentru calea de transmitere sanguină:

− prevenirea si reducerea utilizării drogurilor administrate intravenos;

− reducerea efectelor nedorite, ca urmare a utilizării drogurilor intravenoase, prin consilierea utilizatorilor privind schimbul de seringi si utilizarea corectă a acelor, seringilor si a celorlalte accesorii;

− educație si supravegherea utilizării corecte a instrumentarului medical;

− controlul permanent al donatorilor si al sângelui de transfuzat;

− controlul exigent al donatorilor de organe si spermă;

Pentru calea de transmitere materno–fetală:

− consilierea si testarea HIV a femeilor gravide;

− consilierea femeii gravide infectate cu HIV în sensul deciziei de a întrerupe sarcina;

− monitorizarea medicală si tratamentul specific anti-HIV al gravidei în cursul sarcinii;

− administrarea de medicamente anti-HIV gravidei în timpul nasterii;

− oferirea operației cezariene;

− administrarea de medicamente anti-HIV nou-născutului si sugarului născut din mamă infectată cu HIV;

− excluderea alimentației la sân si introducerea alimentației strict artificiale a nou-născutului si sugarului.

Nu există încă un vaccin eficient, care să protejeze populația neinfectată. Toate cercetările pentru găsirea unui ser de vaccin au eșuat până acum din cauza ratei mari de mutație a virusului. Anticorpii dezvoltați pentru virusul SI (SIV) de care se pot îmbolnăvi maimuțele au fost eficienți în condiții de laborator, dar în natură s-a constat foarte rapid o mutație virală, vaccinul pierzându-și astfel eficiența. Este unanim recunoscut faptul că societatea civilă trebuie să protejeze persoanele infectate cu HIV și/sau bolnave de SIDA, motiv pentru care majoritatea țărilor lumii au elaborat o serie de legi, acte normative, care reglementează pe de o parte dreptul la intimitate a celui afectat sau posibil afectat iar pe de altă parte măsurile care trebuie aplicate pentru a preveni răspândirea în continuare a infecției HIV pe lume. Măsurile generale pentru prevenirea contaminării au fost prezentate în capitolul anterior. Pentru protecția confidențialității de care trebuie să beneficieze fiecare infectat, a măsurilor de protecție socială, a confidențialității tratamentului adecvat, a fost elaborată și aprobată în România Legea nr. 584 din 29 octombrie 2002. Actele normative apărute în baza acestei legi reglementează drepturile persoanei HIV pozitiv, dar și măsurile care trebuie luate pentru protejarea anturajului, măsuri constând în primul rând în educație igienico-sanitară, informare a modului de transmitere a bolii de la om la om, a riscului de contaminare existent în viața de zi cu zi.

Singura posibilitate de prevenire a infecției cu HIV o reprezintă informarea si educarea populației în sensul cunoasterii si aplicării tuturor măsurilor de reducere a riscului de infecție, cunoscând măsurile asupra sursei si a căilor de transmitere.

Conform Raportului privind situatia drogurilor in Europa din anul 2008 realizat de EMCCDA, injectarea drogurilor are o influenta mare în transmiterea bolilor infecțioase, printre care HIV/SIDA și hepatita C. În 2011, rata medie a noilor îmbolnăviri cu HIV raportate, atribuite consumului de droguri prin injectare, a fost de 3,03 la un milion de persoane.. În 2011, Grecia și România au înregistrat 353 de îmbolnăviri. Conform Raportului privind Situatia drogurilor din Romania din 2014 realizat de Agentia Nationala Anti-Drog, din cauza drogurilor injectabile, România a fost declarată, în 2013, drept focar HIV/SIDA.

Metodologia cercetarii

Obiectivele cercetarii

Obiectivele cercetarii sunt de a determina motivele pentru care persoanele intervievate au apelat la consumul de heroina. De asemenea, imi propun sa aflu detalii legate de consum (durata, frecventa, mod de administrare) si efectele acestuia asupra persoanelor intervievate, mai precis infectiile survenite asupra lor in urma consumului. In ultimul rand, imi propun sa aflu motivele pentru care unii dintre ei au renuntat la consum si in ce fel, si de asemenea cum reusesc sa faca fata efectelor survenite in urma consumului de heroina.

Ipotezele cercetarii

Daca o persoana consuma heroina prin injectare, atunci ea se va infecta cu HIV.

Cu cat un consumator este mai dependent de heroina, cu atat creste riscul infectarii cu HIV.

Daca un consumator afla ca s-a infectat cu HIV, probabilitatea de a consuma in continuare heroina scade.

Lotul cercetarii

În vederea îndeplinirii obiectivelor cercetării, am ales ca eșantion un număr de 6 subiecți, aleator, trei de sex feminin si trei de sex masculin. Aceștia sunt formați din persoane foste consumatoare de heroina, care sufera maladii ca urmare a consumului, ei reprezentand grupul țintă al cercetării.

Varsta subiectilor este cuprinsa intre 24 si 36 de ani. Acestia sunt beneficiari ai tratamentului de substitutie cu metadona din cadrul Centrului de Sanatate ARAS al Asociatiei Romane Anti-Sida din cadrul Institutului National de Boli Infectioase „Matei Bals”, Bucuresti. Cei sase subiecti provin din mediul urban, mai precis din Bucuresti. Toti sufera sau au suferit de pe urma consumului de heroina, mai exact au fost infectati cu HIV sau cu Hepatita B sau C. La Centrul de Sanatate ARAS, ei beneficiaza de tratament de substitutie cu metadona, consiliere psihologica si asistenta sociala.

Operationalizarea conceptelor

Adictie – „Dependență față de un drog, cu tendința creșterii progresive a dozelor” (DEX Online)

Drog –  “Substanță de origine vegetală, animală sau minerală care se întrebuințează la prepararea unor medicamente și ca stupefiant” (DEX online)

Stupefiant – „ Substanță medicamentoasă care inhibă centrii nervoși, provocând o stare de inerție fizică și psihică și care, folosită mult timp, duce la obișnuință și la necesitatea unor doze crescânde; substanță care, prin folosire repetată, dă naștere fenomenului de obișnuință” (DEX online)

Dependenta – „Stare patologică datorată obișnuinței de a consuma alcool, stupefiante, medicamente” (DEX online)

Dependent – „Care depinde de cineva sau de ceva” (DEX online)

Consum – „Folosirea de bunuri, de produse pentru satisfacerea diferitelor necesități” (DEX Online)

Consumator –  “Persoană care consumă bunuri materiale pentru satisfacerea necesităților sale” (DEX online)

Heroina – „Medicament derivat din morfină, cu acțiune analgezică și stupefiantă, mai toxic decât morfina” (DEX online)

Riscuri – „Posibilitate de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de suportat o pagubă; pericol posibil” (DEX online)

Efecte – „Fenomen care rezultă în mod necesar dintr-o anumită cauză, fiind într-o legătură indestructibilă cu aceasta; rezultat, urmare, consecință” (DEX online)

Infectie – „Proces rezultat din pătrunderea și dezvoltarea în organism a unor agenți patogeni (paraziți, microbi sau virusuri) și din reacția țesuturilor la acest atac, manifestată prin inflamații, supurații, cangrene etc” (DEX online)

Infectat – „Care este contaminat cu substanțe sau germeni vătămători” (DEX online)

Virus –  “Agent patogen, invizibil cu microscopul obișnuit, care se reproduce numai în interiorul celulelor vii și provoacă diverse boli infecțioase” (DEX online)

Boala –  “Modificare organică sau funcțională a echilibrului normal al organismului; proces patologic care afectează organismul; maladie, afecțiune” (DEX online)

HIV – „Virusul imunodeficienței umane care provoacă SIDA” (DEX online)

SIDA – „Boală infecțioasă și contagioasă, care se transmite pe cale sexuală sau sangvină, reprezentând faza finală a infectării cu virusul HIV” (DEX online)

Hepatita – „Denumire generică dată afecțiunilor inflamatorii de natură virotică, microbiană sau toxică ale ficatului” (DEX online)

Beneficiar – „Persoană. fizică sau juridică, căreia, în temeiul unui contract, i se predau anumite produse sau lucrări, ori i se prestează anumite servicii” (DEX online)

Substitutie – „Inlocuire” (DEX online)

Tratament – „Totalitatea mijloacelor dietetice, medicamentoase, balneoclimaterice și igienice de combatere a unei boli” (DEX online)

Sevraj – „Privare a unui toxicoman de drogul său obișnuit” (DEX online)

Doza – „A determina cantitatea de substanță sau de material care produce un anumit efect într-un amestec” (DEX online

Euforie – „ Stare care se manifestă printr-o senzație de bună dispoziție exagerată, de optimism nemotivat și care apare în unele boli nervoase sau este provocată de unele substanțe narcotice” (DEX online)

Narcotic – “ Substanță cu ajutorul căreia se poate provoca somnul” (DEX online)

Toleranta – „Obișnuință sau dispoziție pe care o are organismul de a suporta anumite medicamente, substanțe, condiții de mediu” (DEX online)

Supradoza – „A introduce în organism o doză excesivă dintr-un medicament” (DEX online)

Intravenos – „Care se află sau se face în vene” (DEX online)

Injectare – „A introduce, cu ajutorul seringii, un medicament lichid într-un organism” (DEX online)

Metoda si instrumentul folosite in cercetare

Pentru cercetare am folosit metoda calitativa, instrumentul fiind interviul semistructurat. Acesta este format din 43 de intrebari. Primele patru sunt introductive si stabilesc varsta, mediul de provenienta, ocupatia si studiile respondentului. Urmatoarele doua pun accent pe personalitatea acestuia si pe relatia pe care acesta o are cu familia sa. Restul intrebarilor din interviu se refera la viata acestuia de consumator (ce tip de droguri a consumat, cand a inceput, motivele consumului, cand a apelat la consumul de heroina, mod de administrare) si la infectiile survenite in urma consumului, precum si la modul in care se comporta acum, dupa incetarea consumului, ce il determina sa se comporte asa si stigmatizarea de care se loveste si cum ii face fata. Am fost nevoita sa mai adresez intrebari respondentilor, pe langa cele existente in ghidul de interviu, deoarece in unele cazuri raspunsurile acestora aveau nevoie de o mai buna clarificare. Culegerea datelor a avut loc in trei zile diferite. Am intervievat cate doua persoane in fiecare zi. Am ajuns sa pot discuta cu beneficiarii Centrului de Sanatate Aras al Asociatiei Romane Anti-Sida din cadrul Institului de Boli Infectioase “Matei Bals” deoarece sunt voluntar activ in cadrul asociatiei, astfel ca mi s-a permis accesul. Am vorbit cu coordonatoarea centrului si am stabilit de comun acord trei zile pentru interviuri. Subiectilor li s-a comunicat intentia mea, iar acestia au fost alesi aleator prin tragere la sorti din randul celor care s-au oferit voluntari sa participe. Interviurile au avut loc la sediul Centrului de Sanatate ARAS, dupa tratamentul subiectilor cu metadona, in biroul coordononatoarei sediului. Fiecare interviu a durat aproximativ 40 de minute. Le-am comunicat inca de la inceput ca interviurile sunt anonime, fapt care i-a determinat sa imi raspunda cu sinceritate la intrebari. Am preferat intervievarea individuala pentru a evita eventualele influente asupra respondentilor in oferirea de informatii.

Interpretarea rezultatelor

Intrebarile adresate au fost menite sa determine motivele pentru care subiectii au apelat la consumul de heroina, ce perioada au fost consumatori, dar si detalii legate de administrare. In al doilea rand, cu ajutorul intrebarilor am reusit sa aflu ce infectii au survenit asupra subiectilor in urma consumului, de ce au incetat administrarea si cum reusesc sa faca fata efectelor survenite in urma consumului. Am intervievat 6 subiecti pentru aceasta cercetare. Toti cei sase subiecti sufera sau au suferit de pe urma consumului de heroina, mai exact au fost infectati cu HIV sau cu Hepatita B sau C.

Varsta respondentilor este intre 24 si 36 ani, toti fiind din Bucuresti. In momentul de fata, 4 din ei nu au un loc de munca, iar 2 lucreaza, unul ca si ospatar, iar celalalt ca si vanzator. Cei patru care nu lucreaza au afirmat faptul ca “este greu sa gasesti un loc de munca dupa ce ai fost consumator de droguri atata timp cat toti au o parere proasta despre tine si se feresc sa stea de vorba cu tine, deci de ajutat nici nu se pune problema”. Cei doi care au un loc de munca au reusit sa se angajeze cu ajutorul familiei si prietenilor, mai precis unul lucreaza ca si vanzator la magazinul fratelui sau, iar cel de-al doilea, ca si ospatar la un local unde lucreaza si un prieten apropiat. Ca si studii, toti au terminat opt clase primare. Cinci din ei au terminat si liceul, iar unul din ei a renuntat la studiile liceale in clasa a zecea.

In ceea ce priveste autocaracterizarea, toti cei sase subiecti au declarat ca perioada de consum i-a schimbat total ca si persoane, consumul punand o mare amprenta asupra personalitatii acestora. Au declarat ca inainte sa consume aveau o parere negativa despre substantele ilicite si despre cei care apelau la ele. De asemenea, au zis, de exemplu, ca : “inainte sa incep eram mereu vessel, sufletul petrecerii, nu imi era teama de nimic, faceam probleme parintilor dar nu grave, mai chiuleam sau mai ma luam la bataie cu cate unul. Aveam multa energie si chef de viata. Acum, o parte din mine nu mai e. Parca sunt in depresie tot timpul, nu am chef sa fac nimic si parca sunt asa degeaba. Dar acum ii inteleg pe consumatori, si cum functioneaza drogurile asupra lor. M-am schimbat mult, nu mai sunt la fel, sper ca macar cu timpul sa fiu macar jumatate din cum eram”. Toti subiectii, intr-o masura mai mare sau mai mica, au declarat ca se simt mult mai slabi dupa perioada consumului-nu au tragere de inima sa faca nimic, se simt stigmatizati de catre cei din jur si se simt jenati deoarece au fost dependenti de substante. De exemplu :”am avut o copilarie destul de frumoasa daca stau sa ma gandesc …suntem trei frati la parinti, eu sunt mijlociul.. …si am avut foarte mult timp liber pentru ca amandoi parinti ai mei, acuma nu mai e decat mama, amandoi au fost profesori si iti dai seama ce insemna sa fii profesor spre sfarsitul comunismului,oricum stateai mult acolo peste program si am avut mult timp la dispozitie…toata familia mea au fost inclusiv matusimea…si iti dai seama, ai mult timp la dispozitie, esti tratat altfel pentru ca toata lumea te cocoloseste, n-are timp, iti da altceva, in cazul meu erau bani ”

In ceea ce priveste relatia cu familia, doi dintre subiecti au crescut in familii monoparentale (ambii fara tata). Trei dintre ei au delarat ca aveau o relatie normala cu familiile lor : “ne intelegeam bine, nu ne certam dar nici nu ne calcam unul pe altul prea mult. Nu ne spuneam chestii, nu povesteam, fiecare isi vedea de treaba lui. Mai stateam toti la masa in weekend si mai vorbeam diverse, dar nu chestii personale. Nu stiau ei ce face u pentru ca nu ma intrebau, si nici eu de ei prea mult ca nu ma interesa. Dar daca aveam o problema sau imi era rau la ei ma duceam si ma ajutau, mai ales tata, ca mama avea grija si de sor-mea care e mai mica cu patru ani”. Unul din cei sase subiecti mi-a spus ca avea o relatie defectuoasa cu familia sa :”ma enervau rau, nu ma lasau sa fac nimic, daca era dupa ei numa scoala si atat. Nu ascultau niciodata ce vroiam eu, trebuia sa fac numai ca ei. Mereu imi dadeau bani, asta nu a fost o problema, dar ma luaula rost mereu. Cred ca aveam scandaluri in fiecare zi, eu tipam si faceam istericale, iar tata imi mai dadea si cate una cica sa ma potoleasca”. Toti cei sase subiecti au declarat ca acum, dup ace au renuntat la consum, incearca sa se apropie de familiile lor si cauta sprijinul membrilor acestora.

Un altul a relatat :”Nasoala cum sa fie…pentru ca fac chestia asta de atata timp incat mi-e scarba de mine ..adica nu scarba de mine da’…de fiecare data cand zici ca te potolesti te potolesti juma de an si te apuci iar dintr-o prostie din..ia sa vad cum mai e ia sa vad cum mai e e de parca nu stii cum e……am trecut prin toate iti dai seama..de la vorbe la palme la amenintari la rugaciuni in..se rugau de mine iti iau ce vrei tu iti fac ce vrei tu numai nu mai trage..iti dau bani iti dau..banii n-au fost niciodata problema…bine si uite de exemplu prietenul ala a venit acuma din strainatate a venit…a venit in februarie cand a murit tata, am stat cuminte o luna si in urmatoarea luna jumatate i-am luat cinci mii de dolari care s-au dus pe malaciuca, pe marfa, pe droguri..cum pot sa ma inteleg cu ei iti dai seama”.

La intrebarea “cand ai apelat prima oara la consumul de droguri”, am primit urmatoarele raspunsuri : la 16 ani, la 19 ani, la 21 de ani, la 24 de ani si doi dintre subiecti mi-au zis ca la 26 de ani.

Toti cei sase subiecti mi-au spus ca prima oara au consumat “din curiozitate”, si au intrat in posesia substantelor prin intermediul prietenilor : “toti cei din grup fumau iarba, si tot imi ziceau sa incerc si eu ca e misto. Eu preferam sa beau, nu stiu de ce aveam asa o oroare de droguri. Dar intr-o zi ma certasem si cu ai mei si am zis bine ma hai ca incerc, dati-mi si mie cateva fumuri. Era marijuana.” Substantele consumate de catre subiecti intre un an si doi au fost marijuana si canabis, pe care le consumau impreuna cu grupurile lor de prieteni la petreceri, in parcuri sau in zone retrase : “mergeam la party cu gasca si distractia nu era distractie fara un cui. Deja era obsinuinta”;

Unul dintre subiecti mi-a spus ca la un moment dat cineva din grupul sau de prieteni i-a propus sa faca un trafic de heroina pentru a castiga niste bani :”Mi-a zis ca persoana care trebuia sa il ajute l-a lasat balta si are nevoie de cineva de incredere cat mai repede. Si mi-a propus mie. Mie nu mi s-a parut nimic grav asa ca am acceptat. Si asa a inceput totul-dupa primul trafic urmeaza altul si altul si altul si banii vin si tie iti convine si nu vrei sa te opresti. Daca intri nu mai iesi”. Subiectul mi-a zis ca o perioada a facut doar trafic, iar intr-o zi era cu un alt traficant intr-o masina si asteptau sa aiba loc “schimbul”. Cealalta persoana se injecta si i-a propus si lui. El a refuzat in prima instant, dupa care si-a zis ca o data nu are ce sa pateasca. De atunci a devenit dependent de heroina.:” :”Hai ca iti spun imediat. Din cauza de prea multi bani. Stateam in vatra luminoasa atuncea, undeva aproape de stadionul national, la 5 minute de stadionul national, la un apartament de patru camere, e o zona foarte exclusivista..aaa…mama tata ti-am zis tot timpul plecati, banii stateau undeva la vedere pe o na, pe undeva langa televizor intre video si televizor era un teanc mare de bani, cine avea nevoie isi lua de acolo, se plateau ce erau de platit, garganale..aa, am intrat intr-un anturaj..stiam ca’s…eu am fost impotriva la inceput, stii cata lume zicea aoleu nu sunt bune nu sunt bune, am intrat intr-un anturaj cu un tip foarte smecher, care se droga, da avea un lant de magazine in Bucuresti si care stia ca nu ma droghez da nu putea sa se duca cu marfa acasa si marfa ramanea la mine in fiecare seara..imi dadea gramele le tineam la mine, a doua zi venea cu masina ma claxona le lua..pleca, stii ? mult timp m-am tinut asa..avea incredere in mine”. Doi dintre subiecti mi-au zis ca au consumat prima data heroina prin fumare, apoi au recurs la injectare deoarece li s-a zis ca “efectele se dubleaza daca iti injectezi, si nu se intampla nimic o data”. Un alt subiect mi-a zis ca era intr-o relatie, iar partenerul se injecta, iar la presiunile facute de acesta, a recurs la consumul de heroina prin injectare si a devenit dependent. Un alt respondent mi-a zis ca prima oara a consumat heroina deoarece “eram la o petrecere, eram destul de spart pentru ca fumasem si bausem. Si la un moment dat au venit unii pe care eu nu ii stiam, dar tipul la care eram da, si am vazut ca prepara ceva si apoi scot seringile. In ameteala mea, nu am realizat exact ce se intampla si am zis sa incerc si eu. Momentul ala il regret cel mai mult din viata mea, pentru ca cum s-ar spune m-am trezit dependent de heroina.”. Ultimul subiect mi-a spus ca el a incercat heroina din curiozitate, dupa aproape doi ani de consum de canabis constant, si deoarece simtea nevoia de ceva mai puternic. Pentru toti cei sase subiecti, modul de administrare a substantei era prin injectare. Ei obsinuiau sa consume in casele prietenilor consumatori : “La un moment dat cand incepi sa consumi puternic, nu mai ai prietenii tai, toti te parasesc. Si ramai cu aia de teapa ta-consumatorii ca si tine. Ne injectam pe la unu si pe la altu acasa, si ajunsesem sa o fac si de trei-patru ori pe zi”. Toti cei sase subiecti mi-au zis ca au inceput cu o administrare pe zi, dupa care usor usor au crescut doza deoarece “corpul cerea”, astfel ca se injectau de aproximativ 3-4 ori pe zi. Din cei sase subiecti, 4 din ei mi-au declarat ca au intrat in sevraj datorita lipsei substantei.

Un alt subiect mi-a relatat : “:” Si nu-mi era rau pentru ca era marfa cat de cat pura, de la marfa curata nu te ia raul, ca la marfa cu medicamente ..si s-au dus patru ani nu ma mai lua cum se zice, nu o mai simteam..urmatorul pas care e ? absolvesti, treci la seringa..treci la seringa..deci ajunsesem..crede-ma pe cuvant ca daca mie imi cereai o tigara nu puteam sa-ti dau..aveam pachete, atunci era viceroy, fumam viceroy si Marlboro rosu.. aveam pachetul de viceroy toate douazeci de tigari facute cu marfa..n-aveam cum sa-ti dau o tigara..fumam tot pachetul ala si nu aveam nimic..si odata zice asta ba hai sa tragem la seringa..nu tragem la seringa nu stiu ce nu vreau nu..raman fara bani intr-o dupa-amiaza, intr-o duminica, ploua imi aduc aminte si acum..ce facem tarane, asta n-avea niciun ban, niciodata nu a avut bani, doar ca mai il trimiteam dupa marfa, asta era singurul lui avantaj..haide in dristor la petrisor sa ne luam o bila sa tragem la seringa..haide frate…el mai trasese de cateva ori la seringa tine cont ca era mai mic ca mine, era mai mic ca mine cu patru ani..haide..mergem in dristor ia asta o bila, avea intrare, ia o bila, ajungem acasa la noi, nu acasa nu te gandi ca eram in casa ca nu puteam sa ma duc in casa.. ajungem intr-un loc ferit ma rog unde-o ardeam noi, haide frate cum o facem, eu habar n-aveam ti-am zis ca nu mai trasesem niciodata, am mers in farmacie ne-am luat seringi dalea de doi ne-am spart mainile ca nu erau seringi de insulina atuncea..crede-ma ca de la…a facut-o pe toata, deci o doza..gandeste-te ca eu in ultimul timp trageam douazeci de doze..era o suta de mii, asta insemna doua milioane ..e dintr-o singura doza, si n-avea nimic, dintr-o singura doza, a pus-o la fiert a facut-o, a impartit-o in doua si mi-a facut patru unitati, ceea ce inseamna foarte putin..zic ba mai fa-mi vreo doua trei..inca nu-si facuse ea..nu urcase ea sau nu stiu ce se intampla ca mi-era frig cand ti-e frig nu-ti circula sangele asa repede stii..ceea ce inseamna foarte putin,..te pocneste in asa hal stii ce zici numai asta-i, gata, asta e solutia la orice..a venit 2001, ’98, ’99, 2000, 2001..in 2001 m-am apucat la seringa..a venit 2001 atentatele 11 septembrie s-a terminat tot, s-au inchis toate vamile, toate aeropoartele, nu mai intra strop de marfa-n tara..cine-avea marfa dintr-o bila facea cinci o dadea la de zece ori pretul..si de atunci a inceput sa mearga tot mai prost..mai prost tot mai prost, se gasea marfa proasta..se lua tepe..”

La intrebarea “care erau efectele consumului asupra ta?”, toti cei sase mi-au spus ca se instala senzatia de euforie si detasare totala fata de tot ce se intampla in jurul lor :”simteam ca nu am nicio problema pe lumea asta, ma simteam cel mai puternic si mai fericit. Nu aveam somn mai deloc. Era nasol uneori cand aveam o stare de frica si de neliniste, atunci stateam si ma leganam intr-un colt si imi treceau tot felul de porcarii prin cap. Dupa cateva ore insa efectul disparea si corpul cerea o noua doza. Eram slab, dormeam putin si eram sluga drogurilor”. Cei sase subiecti mi-au declarat ca durata efectelor unei administrari era intre aproximativ intre 3 si 5 ore.

Pentru cei sase subiecti, consumul de heroina a avut si plusuri si minusuri. Printre plusurile pe care ei considera ca le-a avut consumul asupra lor, sunt starea de detasare, euforie, bucurie si faptul ca aveau un grup constant de prieteni care ii intelegeau deoarece si ei erau consumatori. Pe de alta parte, toti cei sase subiecti considera consumul de heroina ca avand mai multe minusuri : dependent fizica si psihica, dependenta de alta persoane (traficant), relatii defectuoase cu prietenii, familia si cu alti membrii ai comunitatii, schimbari de comportament, situatie financiara precara care uneori a dus la probleme cu politia (datorita talhariilor), efectele adverse ale heroinei (stari de greata, voma, dureri muscular):”uneori imi era asa de rau si fizic si psihic ca imi venea sa mor, nu dormeam cum trebuie, nu mancam cum trebuie si corpul ceda. Dar dup ace ma injectam totul era bine-asta era amagirea de zi cu zi, ca daia esti dependent, iei drogul ca sa te simti bine cand iti e foarte rau”. Nu in ultimul rand, unul din cele mai mari minusuri pe care mi l-au spus il reprezinta infectiile survenite ulterior. Unul din subiecti mi-a zis ca “Daca esti prins in consum greu iesi, tu esti un pic constient ca nu e bine si trebuie sa incetezi, dar dependenta e mai puternica si continui sa te injectezi. Familia nu a vrut sa mai vorbeasca cu mine, prietenii la fel, am avut problem cu politia de nenumarate ori pentru ca uneori mai furam ca sa facem rost de bani pentru heroina, ca nu aveam de unde, si trafic nu prea faceam ca eram prea sparti. Si ce regret cel mai tare e ca am 34 de ani si zici ca nu am trait deloc, am pierdut atata timp din viata mea ca o sluga a drogurilor, si pe deasupra m-am si imbolnavit si asta cred eu ca e cel mai nasol”.

Zilele celor sase subiecti din perioada consumului erau aproximativ la fel si presupuneau injectare, cumpararea substantei si incercarea de a face rost de bani intr-un mod sau altul “ma trezeam ametit si cu o greata imensa, mancam ceva, de obicei dulce, si il sunam pe dealer cu care ma certam ca nu mai lasa din pret, ma injectam sa ma calmez, si dupaia incepea goanna dupa bani. Ori furam din casele parintilor, ceea ce am facut pana nu am mai avut ce, ori mergeam pe strada sa vedem ce pica : un telefon, o masina, o geanta. Zilele mele erau o alergare dupa bani, sa am sa ma injectez. Daca aveam asta, nu ma mai interesa altceva.”

La intrebarea “cat timp ai fost dependent de heroina?”, am primit urmatoarele raspunsuri : 2 ani, 5 ani, 7 ani, 9 ani,12 ani si 13 ani. Cel care a fost dependent si consumator de heroina timp de 13 ani mi-a spus :”Ce mi s-a intamplat e o minune, nu credeam ca o sa mai pot sa am vreodata o viata normal, fara droguri, dupa 13 ani de consum.”

Toti cei sase subiecti mi-au spus ca au oprit consumul in momentul in care au aflat ca sufera de o infectia grava. Patru din ei avusesera si incercari ulterioare de a opri consumul, care insa nu au dat rezultat :”am fost internat de vreo 3 ori, la Obregia si la Stelian. M-am internat de dragul lui mama, care plangea intruna si se ruga de mine sa ma opresc. Si na am zis sa incerc. Dar nu am facut nimic, aia din spitale te tin doua saptamani si iti dau drumul, iar noi ca si consumatori dependent avem psihicul cam cazut si normal ca iesim si primul lucru e sa ne injectam. Si intr-o seara au venit ai cu ambulanta sa ne dea seringi, cred ca era a treia oara cand luam de la ei ca inainte nu aveam incredere. Si in ambulanta poti sa iti faci si test instant de SIDA. Si am facut si eu si a iesit pozitiv. Am zis ca mor, nu pot sa iti descriu ce ganduri si senzatii m-au trecut in momentul ala. Atunci am zis ca trebuie sa fac ceva daca vreau sa mai traiesc. Si asa am ajuns aici la centru”. Toti cei sase consumatori mi-au spus ca au oprit consumul cu ajutorul substitutiei cu metadona. Cei patru care mai fusesera internati in Spitale de Dezintoxicare mi-au spus ca acele incercari nu au avut niciun rezultat concret si nu i-au determinat sa inceteze consumul deoarece durata internarii era prea scurta pentru o dependenta asa puternica.

In ceea ce priveste infectiile suferite de catre cei sase subiecti, toti cei sase sunt infectati cu HIV, avand SIDA. Dintre acestia, unul a avut Hepatita B, de care s-a tratat, si doi Hepatita C, de care, de asemenea, s-a vindecat. Doi dintre ei au descoperit de curand ca au Sifilis si alte infectii cu transmitere sexuala, in stadiu avansat. Toti cei sase subiecti mi-au spus ca nu sunt 100% siguri, dar cred ca modalitatea de infectare cu virusul HIV a fost prin intermediul injectarii :”Nu aveam incredere in ambulanta, credeam ca vor sa ne ia sau sa ne de ape mana politiei, asa ca ne luam singuri seringi. Dar cum nu aveam bani, si aia care ii aveam ii dadeam pe drog sib ere, ne injectam toti cu aceeasi seringa. Eu nu stiu ce faceau aia cu care stateam, cu cine si-o ardeau sau daca se protejau. Acum stiu sigur ca trei din ei au, cu care am impartit seringa.” Trei din ei au aflat ca sunt infectati in urma testarii in ambulanta ARAS-Asociatia Romana Anti-Sida, doi dintre ei s-au dus la doctor cu probleme de sanatate, iar in urma analizelor de sange amanuntite au descoperit ca sunt infectati, iar unul din ei s-a testat in Centrul De Sanatate ARAS-Asociatia Romana Anti-Sida, la cerintele si rugamintile familiei sale.

Toti cei sase subiecti au ajuns beneficiari si pacienti ai Centrului de Sanatate ARAS-Asociatia Romana Anti-Sida datorita injectiei cu HIV pe care o au. Toti cei sase respondenti urmeaza tratamentul de substitutie cu metadona, consiliere psihologica si asistenta sociala, precum si tratamentul prescris pentru infectia cu HIV (antiretrovirale). Dintre cei sase subiecti, 4 din ei urmeaza forma de terapie de grup impreuna cu psihologul centrului, iar doi dintre ei urmeaza terapia individuala. De exemplu :” nu exista chestia asta sa-ti propui intr-o zi si…aa iti propui intr-o zi dar nu poti sa te tii..pur si simplu am venit si m-am..m-am bagat aicia la ARAS si am stat cuminte pe medicamentatie fara sa mai trag”.

La intrebarea “cum consideri ca s-a schimbat viata ta din momentul in care ai inceput sa consumi heroina” toti cei sase subiecti au afirmat ca aceasta a luat o cale negativa :”inainte eram un om normal, cu planuri, certuti, lipsuri, bucurii. Heroina m-a schimbat si m-a transformat in legume care sunt acum”. Mi-au zis ca nu mai au incredere in ei, ca se simt rusinati si vinovati pentru faptul ca au creat asa multe problem familiei si prietenilor. Ei considera viata pe care o au acum mai grea decat cea a unei persoane care nu a consumat heroina, deoarece “trebuie sa iti iei tratamentul, nu te accepta nimeni, toti se uita la tine ciudat si se feresc de tine dup ace afla ca ai fost dependent de droguri. Si daca nu consumam nu cred ca ma imbolnaveam, si acum imi e greu de exemplu sa imi intemeiez o familie sis a fac un copil, pentru ca oamenii fug de cei cu SIDA. Rau, totul s-a schimbat in rau. Dar macar traiesc”. Toti sunt recunoscatori ca sunt in viata, fiecare avand prieteni/cunostinte care au decedat in urma consumului, fie datorita unei supradoze, fie datorita une infectii netratate. Toti cei sase subiecti coonsidera ca s-au produs schimbari majore in viata lor dup ace au aflat ca su fost infectati. Astfel, ei au evocat grija pe care trebuia sa o aiba zilnic la tot ce fac, mananca, se imbraca, dar si stigma de care se lovesc la fiecare pas. De asemenea, ei mi-au spus ca traiesc din plin fiecare moment din viata lor :”De cand am aflat ca am SIDA, viata mea s-a schimbat total. Trebuie sa am grija ce mananc, cum mananc, cum ma imbrac, unde ies….tot. Pentru ca o simpla greseala ma poate costa viata. Tratamentul care trebuie luat la timp ma face sa stau mai mult pe acasa, ca nu poti lua pastille de fata cu altii sis a le zici ca e pentru SIDA ca ar fugi toti. Dar stii cum e, nu mai am nimic de pierdut si traiesc din plin orice secunda. Fac lucruri pe care nu le-am facut vreodata, merg la film, la teatru, stau cu ai mei, fac sport…incerc sa duc o viata normal. Dar cel mai greu e cu oamenii, de aia nu prea spun ca am SIDA, ca fug imediat. E greu sa le expplici ca tu nu le dai SIDA asa usor, dar na, nu toti inteleg.”

Toti cei sase respondenti mi-au raspuns pozitiv la intrebarea “te simti stigmatizat/a de catre cei din jur ?”. In primul rand datorita faptului ca sunt fosti consumatori, iar ei au spus ca persoanele din jurul lor nu au o parere buna despre ei. In al doilea rand, pentru ca sunt infectati cu virusul HIV, s-au lovit de nenumarate problem in comunitate : prietenii s-au indepartat, isi gasesc cu greu un loc de munca, au probleme la doctor deoarece nu toti accepta sa ii trateze. Unul din ei mi-a spus ca “ma simt dat la o parte. Suntem noi cei bolnavi si restul lumii. Uneori nici nu imi mai vine sa ies pe strada.” Subiectii mi-au zis ca atitudinea persoanelor, in cele mai multe cazuri, fata de ei dup ace afla ca sunt infectati, este una negativa si de neacceptare. Ei considera ca se intampla acest lucru deoarece populatia nu este informata cu privire la aceasta boala, nu stiu care sunt caile de transmitere si cum se pot feri de ea. De exemplu, unul din cei sase subiecti mi-a zis “Am avut odata o carie si ma durea destul de tare si m-am dus la dentist. Acolo, fiind doctor, am zis ca am SIDA. Si el nu a vrut sa ma trateze de frica sa nu se infecteze…m-am simtit ultimul om. Noroc ca cei de la ARAS-Asociatia Romana Anti-Sida au un cabinet si noi cei bolnavi mergem acolo…ca altfel nu stiu cine ne-ar baga in seama”. Mi-au spus ca ei nu raspund acestor atitudini de discriminare pentru ca pe de o parte ii inteleg pe cei din jur si ca probabil si ei ar face la fel intr-o astfel de situatie. Au spus ca prefera sa nu comenteze si sa isi vada de viata lor, pentru a nu pune la suflet si pentru a evita eventualele neplaceri si certuri :”Eu ignor pe cat demult, ca daca dau curs atunci pun la suflet si tot eu sufar. Asa ca prefer sa ii las in pace sa zica ce-or vrea si eu sa imi vad de ale mele. La inceput te afecteaza ce zic altii, te revolti, suferi, plangi, vrei sa mori, dar pana la urma te inveti si continui cu cei care te accepta, si pe ceilalti ii lasi in pace. Si mai bine, daca nu ai mare treaba cu un om, nu ii spui ca ai. De exemplu daca te duci la un curs trei zile nu te apuci sa zici ca ai, si asa iti e si tie mai usor si nu te mai simti prost pe moment”.

La intrebarea “care este atitudinea pe care o ai acum fata de consumatori?” mi-au spus ca ei ii vad mai mult ca pe niste pacienti, deoarece au fost si ei in locul lor si stiu ce inseamna si cu ce se confrunta un dependent de heroina :”Toti sunt pacienti. Pentru ca odata ce ai apucat sa intri in asta, nu te mai poti opri decat cu ajutor de specialitate. Nu e ca la tigari, zici de maine nu mai fumez si gata nu mai fumezi. Aici e mai greu, si au nevoie de ajutor ca si oamenii bolnavi”. Nu ii incrimineaza, dar ii incurajeaza sa se trateze, considera ca sunt persoane slabe care se lasa influentate sa consume, iar ca sfat pentru cei care nu au consumat, ei nu recomanda nimanui sa incerce pentru ca “intri si deodata te trezesti prins si nu a ice sa mai faci si continui. Si uite asa iti pierzi viata si tot ce ai.”

Un alt subiect mi-a spus : “suntem foarte, foarte inapoiati…consumul de droguri e o boala, dar la noi nu e tratata ca o boala, la noi e tratat ca un viciu, ca un lucru care ti-l faci cu mana ta si pentru chestia asta meriti sa suferi adica nu e destul ca te chinui tu, mai esti chinuit si de altii care te judeca. In State sau in lumea civilizata este altfel si clinicile arata altfel si felul in care incearca sa ajunga la psihicul bolnavului, ca trebuie sa ajungi aici asta contureaza tot. clinicile sunt deplorabile nu stiu cate spitale de dezintoxicare clinici sunt in Bucurestiul asta, sunt multe cabinete, lumea ce a inteles ? lumea a inteles ca cutarica are cabinet particular pe Dorobanti, buuun. Lumea ce a inteles ? sunt multi drogati, dupa urma drogatilor se pot face bani. Adica iti vinde metadona, cum e si aici asa e si acolo …nu ii intereseaza sa te vindece, ii intereseaza sa-ti ia banii aia care oricum i-ai fi dat pe marfa..hai sa nu-i dai pe marfa sa-i dai lor, e cerere si oferta, atata timp cat e oferta e si cerere, atata timp cat cerere va fi si oferta..clinicile sunt de tot rahatul nu se schimba nimic in atatia ani si nu o sa se schimbe nimic pentru ca noi ti-am zis suntem priviti ca paria si nimeni nu investeste in paria. Drept urmare nici in clinici si nici in personal si nici in instrumentar nici in…mi-aduc aminte ca n-aveam seringi sa ne ia sange. rar se gasea o seringa, trebuia sa dai analizele ca in functie de analizele alea erai internat si te punea pe un anumit tratament..tu erai programat sa iti ia sange astazi si iti lua sange abia peste patru zile. De ce ? ca nu erau seringi, si alea care erau..nu stiu daca stii, tragand foarte mult timp nu mai ai vene si e nevoie de o seringa mai mica din alea cu ac mai mic nu iti trebuie ac de doi dala mare sa-ti ia sange sau de cinci, ai nevoie de o seringa daia de insulia sau de unu si nu erau seringi si pana iti faceau rost de seringi sa-ti ia analizele, in timp boala asta in tine sau medicamentele erau oprite..deci tot ce inseamna institutie de dezintoxicare in Bucuresti, nu stiu prin tara, e o mare farsa.”

Printre momentele in care s-au simtit stigmatizati, subiectii mi-au spus ca la locul de munca si la gasirea unuia, in grupul de prieteni si la doctor :”Eu nici acum nu muncesc. Nu ma ia nimeni ca am SIDA si domne siguranta angajatilor…eu spun ca am ca oricum imi fac medicina muncii si afla, si nu vreau tambalau dupa. Am incercat de sute de ori si nimic, toti spun ca ma contacteaza ei cu un raspuns si normal ca nu ma mai suna nimeni”; “Cand tovarasii mei de la bloc au aflat ca am SIDA, usor usor s-a racit intre noi. Inainte ma sunau sa ies sa stam de vorba, dup ace le-am zis usor usor nu m-a mai sunat nimeni si nu s-a mai interest nimeni de mine. Si pe ai mei ii evita vecinii, ca na au un bolnav de SIDA in casa. Si chestiile astea dor, dar nu ai cum sa ii obligi sa te accepte.”

Un alt subiect mi-a spus : “nu spui bineinteles niciodata nu spui cand te angajezi uite sunt consumator de heroina sau m-am reabilitat acuma sunt pe metadona..nu-ti face niciun bine, nu-ti face decat rau, in cel mai bun caz zice imi pare rau n-am loc pentru tine..in cel mai rau caz poate mai da si cu ceva dupa tine sau ce tupei ai ba drogatule..sa-i zici unui om care nu se mai drogheaza sa-i zici chestia asta pai e ca si cand i-ai..mai bine i-ai da cu ceva in cap decat sa-i zici ba drogatule sau…asta e cea mai urata vorba pentru noi”.

In momentul de fata, cei sase mi-au zis ca familiile lor se poarta foarte frumos cu ei, ii ingrijesc cum nu se poate mai bine si membrii familiilor sunt fericiti ca au renuntat la consum si ca sunt in viata. Dupa cum mi-au spus, o zi din viata unui bolnav de SIDA este aproximativ ca a unei persoane sanatoase, doar ca trebuie sa ia tratamentul, sa aiba grija mult mai mare sa nu se imbolnaveasca deoarece “o raceala poate sa ma omoare si maine”. De asemenea, toti cei sase vin la centru pentru a-si lua tratamentul de substitutie cu metadona. Toti apeleaza la masuri de protectie pentru a se mentine in viata si pentru a nu contamina si alte persoane : refuza contactul cu alte persoane daca au o rana, cand este vorba de contact sexual folosesc mereu prezervativ, nu merg in locuri foarte aglomerate de unde ar putea lua o raceala sau o alta boala, mananca sanatos, se odihnesc si fac sport.

Ca planuri, cel mai important pentru ei, pe care mi l-au spus este “sa ma mentin in viata”. Doi dintre ei au spus ca vor sa se inscrie la facultate pentru a urma studii universitare, trei dintre ei doresc sa isi intemeieze o familie, si toti sase doresc sa lucreze pentru a avea un venit pentru a-si sustine familia :”Vreau sa ma casatoresc sis a am un copil al meu, sa il invat ce e bine si ce e rau, sa muncesc sa am bani sa-mi intretin familia si sa ma mentin in viata. Asta, ca sa le arat la toti ca daca vrei, se poate.” Un alt subiect mi-a spus :” nu stiu..,carpe diem si traieste clipa..ia fiecare zi asa cum e ea si daca incepi sa te gandesti foarte mult in viitor, trebuie sa te gandesti la viitor dar daca te gandesti foarte mult mama ce fac saptamana viitoare ma droghez ma asta trebuie sa-mi caut de munca o iei razna, o iei razna pentru ca oricum psihicul tau e mancat de atatia ani de consum..daca incepi sa te gandesti prea mult n-o sa-ti placa ce gasesti”.

Concluziile cercetarii

In urma cercetarii, am obtinut informatii cu privire la motivele pentru care o persoana recurge la consum de heroina-in cazul de fata, curiozitate si influenta grupului. De asemenea, au fost evidentiate riscurile consumului de heroina asupra consumatorilor, si, in principal, s-a demonstrat probabilitatea mare de infectie cu HIV determinata de modalitatea de consum, mai precis injectarea. Totodata, am aflat detalii legate de consumul de heroina (durata, frecventa, mod de administrare). Un alt lucru important pe care l-am evidentiat a fost faptul ca toti cei sase subiecti au renuntat la consum in momentul in care au aflat ca sunt infectati cu HIV, astfel ultima ipoteaza confirmandu-se : daca un consumator de heroina afla ca este infectat cu HIV, probabilitatea de a consuma in continuarea scade.

De asemenea, am evidentiat schimbarile produse in viata consumatorului, evidentiind diferente intre cele trei etape : inaintea consumului, in timpul consumului si dupa renuntarea la consum. Din cercetare reies si schimbarile produse in viata celor sase subiecti ca urmare a infectarii cu HIV, dar si atitutinea negativa a persoanelor din jur asupra lor.

In urma cercetarii, primele doua ipoteze s-au confirmat : daca o persoana consuma heroina prin injectare, atunci ea se va infecta cu HIV-toti cei sase subiecti erau infectati si mi-au relatat diverse alte cazuri de consumatori infectati, din randul prietenilor lor. Ipoteza “cu cat un consumator este mai dependent de heroina, cu atat creste posibilitatea infectiei cu HIV” s-a confirmat intrucat subiectii mi-au spus ca ajunsesera in punctul in care se injectau de cel putin trei ori pe zi, si nu tineau cont ca seringile au mai fost folosite si de catre altii inaintea lor.

Concluzii

Bibliografie

Abraham,P, 2005, „Dicționar de droguri, toxicomanii și dependențe”, Bucuresti, Editura Științelor Medicale

Abraham, P. , 2005„Capcana drogurilor”, Bucuresti, Editura Detectiv

Abraham P., Nicolaescu, D, 2006 „Justiția terapeutică”, Arad, Editura Concordia

Abraham, P, 2004, “Drogurile, Aspecte juridice și psihosociale”, Timisoara, Editura Mirton

Abraham, P, 2004, „Asistența și reabilitarea persoanelor consumatoare de droguri. Metoda de Hoop”, Editura Național

ARAS-Asociatia Romana Anti-Sida,  Decembrie 2000, “Ghidul educatorului pentru sanatate”, Bucuresti

.Banciu, D.; Rădulescu, S.; Voicu, M., 1985, “Introducere în sociologia devianței”, Bucuresti, Ed. Științifică și enciclopedică

Buzducea, D., Lazăr, F., 2008, “O monografie a fenomenului HIV/SIDA în România”, Bucuresti, Editura Universității din București.

Cicu, Gabriel., 2007, “Concepte de bază privind tulburările datorate consumului de substanțe”; manager proiect: prof.univ.dr.Pavel Abraham. București, Agenția Națională Antidrog

Christopher M. Doran, Marian Shanahan, Richard P. Mattick, 2003, “Buprenorphine versus methadone maintenance: a cost-effectiveness analysis”, Drug and Alcohol Dependence

Chipea, F, 1997, „Sociologia comportamentului infracțional”, Bucuresti, Editura Isogep-Euxin

DEX online-Dictionarul Explicativ al Limbii Romane

Dragan, J., 1996, “Drogurile în viața românilor”, Bucuresti, Editura Magicart Design,

Drăgan , J., 1994, “Aproape totul despre droguri”, Bucuresti, Editura Militară

Dragan, J., 2005, “Dicționar de droguri”, București, Editura All Beck

Gottheil E, Mannelli P, Collins ED, 2002, “Recent developments in opiate detoxification. Program and abstracts of the American Society of Addiction Medicine 33rd Annual Meeting & Medical-Scientific Conference”

Georgescu, D, 2007, “Despre droguri”, Arad, Editura Concordia

Mitrofan, I, 2003,”Terapia toxicodependenței, posibilități și limite”, Bucuresti, Editura S.P.E.R

Neagu,I, 2008, “Prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri de droguri în România”, Bucuresti, Editura Hamangiu

Nedelcu, I, 1991 „HIV, aids, Sida” Bucuresti, Editura Militara

O'Connor PG, Waugh ME, Carroll KM, 1995 “Primary carebased ambulatory opioid detoxification: the results of a clinical trial”, Journal of General Internal Medicine

Paun, L, 1988, „Infecția cu virusul imuno-deficientei umane”, Bucuresti, Editura Medicala

Pincock, S, 2003, “Successful Opiate Detoxification May Increase Subsequent Overdose Risk”

Petrea, S, 1999, “Prevenirea transmiterii HIV in practica medicala”, Bucuresti, Editura All

Preda, M., Buzducea, D., Grigoras, V., Lazăr, F., 2008, “Prevenirea HIV în rândul adolescentilor la risc crescut din Europa de Sud-Est și Ucraina”, UNICEF

RHRN, UNICEF, 2005, “Managementul programelor de schimb de seringi”,Bucuresti, Editura MarLink

Stan, R, Chirita,v; Salavastru, T, 2005,. “Suferința psihică și drogul”, Câmpulung-Moldovenesc, Biblioteca Miorița

Sanda Mihai, L,2005 „14 pași în lumea drogurilor,” București,

Raport National Privind Situatia Drogurilor 2013, Agentia Nationala Anti Drog.

Raport național privind situația drogurilor 2005 (pe baza datelor din 2004), elaborat de Observatorul Român pentru Droguri și Toxicomanie;

Raport național privind situația drogurilor 2012. România, realizat de Agentia Nationala Anti-Drog ,Noi evoluții, tendințe și informații detaliate cu privire la temele de interes european;

Raport național privind situația drogurilor 2011, România, realizat de Agentia Nationala Anti-Drog, Noi evoluții, tendințe și informații detaliate cu privire la temele de interes european;

Raportul anual 2012, privind situația drogurilor în Europa, în cadrul Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie

Raportul Național privind Situația Drogurilor 2007, Agentia Nationala Anti-Drog

Raportul Anul privind situatia drogurilor din Europa, 2008, EMCDDA (The European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction)

Strategia națională antidrog în perioada 2005-2012, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 73 din 27 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 112 din 3 februarie 2005

UNODC-United Nations Office For Drugs and Crime, 2007, „World Drug Report „

Legea 143/2000

www.wikipedia.ro

www.arasnet.ro

www.ana.gov.ro/

www.drugabuse.gov

www.emcdda.europa.eu

www.unodc.org

Anexe

Anexa 1

Ghid de interviu

Ce varsta ai ?

Provii din mediul urban sau din mediul rural ?

Care este ocupatia ta ?

Ce studii ai ?

Cum te-ai autocaracteriza ca si persoana ? De ce ?

Care este relatia pe care o ai cu familia ta ?

Cand ai apelat pentru prima oara la consumul de droguri ?

Cum ai intrat in posesia substantelor ?

De ce ai apelat la consumul de droguri ?

Ce droguri ai consumat pentru prima data ? Cat timp ?

Unde obisnuiai sa consumi substantele respective ?

Cand ai incercat pentru prima data consumul de heroina ?

Ce te-a determinat sa apelezi la consumul de heroina ?

Cum ai intrat in posesia substantei ?

Care era modul de administrare a heroinei folosit de tine ? De ce ?

Cu cine obisnuiai sa consumi ?

Cat de des iti administrai heroina ? De ce ?

Ai intrat vreodata in sevraj ?

Care erau efectele consumului asupra ta ? Detaliaza.

Care era durata efectelor produse de consum asupra ta ?

Descrie-mi ce inseamna pentru tine senzatie de euforie.

Care au fost plusurile consumului de heroina pentru tine ?

Care au fost minusurile consumului de heroina pentru tine ?

Relateaza-mi o zi obsinuita din viata ta de consumator.

Cat timp ai fost dependent de heroina ?

Ce te-a determinat sa opresti consumul ?

Cum ai oprit consumul ? De ce ?

Suferi sau ai suferit de vreo infectie ca efect al consumului de heroina ? Care ?

Care a fost modalitatea de infectare ?

Cum ai ajuns la Centrul de Sanatate ARAS ?

Ce tratament urmezi ?

Ce forme de terapie urmezi ?

Cum consideri ca s-a schimbat viata ta din momentul in care ai inceput sa consumi heroina ? Detaliaza.

Cum consideri ca s-a schimbat viata ta din momentul in care ai aflat ca esti infectat/a? Detaliaza.

Te simti stigmatizat/a ? In ce fel ? Detaliaza.

Care este atitudinea pe care o ai acum asupra consumatorilor ? De ce ?

Care este atitudinea persoanelor din jurul tau asupra ta ? Detaliaza.

Cum raspunzi atitudinii persoanelor din jurul tau ?

Detaliaza-mi trei situatii in care te-ai simtit stigmatizat/a.

Care este atitudinea familiei tale asupra ta ? De ce ?

Care sunt masurile de protectie la care ai apelat ? De ce ?

Relateaza-mi o zi obisnuita din viata ta.

Care sunt planurile tale in viitor ? De ce ?