Consumul de Droguridoc

=== Consumul de droguri ===

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

ȘCOALA POSTLICEALĂ „HENRI COANDĂ”

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CALIFICARE

A COMPETENȚELOR PROFESIONALE

NIVEL 5

ÎNDRUMĂTOR PROIECT:

Profesor –––––––- ABSOLVENT: Elev LĂBONȚU Elena

CONSTANȚA

-2016-

ȘCOALA POSTLICEALĂ „HENRI COANDĂ”

CONSTANȚA

CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

Consumul de droguri

ÎNDRUMĂTOR PROIECT:

Profesor –––––––- ABSOLVENT: Elev LĂBONȚU Elena

-2016-

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………

CAPITOLUL 1 GENERALITĂȚI PRIVIND DROGURILE ȘI CONSUMUL ACESTORA………………………………………………………..

Definiții și concepte ……………………………………..

Motive care duc la consumul de droguri………………….

Semne și simptome ale consumului de droguri……………….

Clasificarea drogurilor……………………………..

Substanțe care deprimă activitatea sistemului nervos central….

Substanțe care stimulează sistemul nervos central…….

Substanțe perturbatorii ale funcției sistemului nervos central…..

Definirea tipurilor de droguri și efectele lor………………….

CAPITOLUL 2 CARACTERELE FIZICO-CHIMICE ALE DROGURILOR…….

2.1 Clasificarea drogurilor după modul de obținere……….

2.1.1 Drogurile naturale…………………………

2.1.2 Drogurile semisintetice……………………….

2.1.3 Drogurile sintetice…………………………………

2.2 Structuri și proprietăți chimice…………………………………….

2.3 Analizele drogurilor de obținere (metode de separare)…..

CAPITOLUL 3 LEGISLAȚIA PRIVIND DEȚINEREA ȘI CONSUMUL DE DROGURI…

3.1 Perspectiva națională………………………………

3.2 Perspectiva europeană……………………………..

3.3 Perspectiva internațională……………………………..

CAPITOLUL 4 EFECTE, CAUZE ȘI METODE DE TRATARE A CONSUMULUI DE DROGURI…………………………………………………………………………………………

CAPITOLUL 5 CONCLUZII………………………………………………………………………………

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………..

INTRODUCERE

Încă din startul lucrării dorim să clarificăm următorul aspect, prin cuvântul ”drog” vom face referire atât la substanțele psihoactive folosite în cazul administrărilor de tratamente medicale, cât și în cazul acelor folosite în scopuri non-medicale, dar duc la modificări biochimice asupra creierului sau a trupului. În această largă categorie includem subtanțele legale și pe cele ilegale.

Trebuie să admitem că oamenii au folosite încă din timpuri străvechi efectele drogurilor, atât în ceremoniile religioase sau în scopuri terapeutice.

De exemplu din înscrisuri sumeriene, aflăm despre efectele macului, folosit pentru propietățile sale analgezice. Urme de marijuana și cocaină au fost găsite in mumii egiptene;

Grecul Teofrat, considerat părintele botanicii, ne spune despre o substanță amestecată din sucul de mac și cucută folosită în scopuri ilegale. Aceasta reușea să ucidă o persoană ușor și fără dureri. Alte populații precum, geto-dacii care e fumau diverse ierburi, de exemplu cânepa indiană, pentru a ajunge la stări euforice.

Efectele halucinogele ale opiului au fost exploatatee e către britanici în Primul Război Mondial. În anul 1917, cu ajutorul aviației, Imperiul Britanic au aruncat inamincilor săi, Imperiul Otoman, țigări cu opiu fară știre lor. A doua zi când când infanteria a asediat orașul turcesc Sheria, au întâmpinat foarte puțină rezistență. Soldații turci abia de mai puteau sta în picioare.

Pentru a crește anduranță soldaților, un medic german le prescria cocaină amestecată cu apă. Acesta era de părere ca drogul poate înlocui odihna și alimentația până la o saptămână.

Fig. 1 Reclamă americană la cocaină , folosită ca tratament

împotriva durerilor de dinți – anul 1885

CAPITOLUL 1

GENERALITĂȚI PRIVIND DROGURILE ȘI

CONSUMUL ACESTORA

Definiții și concepte

Jenică Drăgan, în lucrarea ”Aproape totul despre droguri” (Ed. Militară, 1994), definește drogul ca fiind „orice substanță utilizată în terapeutică, datorită unor proprietăți curative, dar al cărei efect este câteodată, incert și nociv pentru organismul uman”.

Conform dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) drogul este acea substanță de origine vegetală, animală sau minerală, care se întrebuințează la prepararea unor medicamente și ca stupefiant.

Din perspectiva farmaceutică drogul este subtanța utilizată în medicină și în functie de modul de administrare poate duce la dependență psihică sau fizică, ducând până în punctul de a avea tulburări grave ale activității mentale, percepției, comportamentului, cunoștinței.

Fig. 2 Tipuri de droguri sub formă de pilule, pulberi.

Organizația Mondială a Sănătății calsifică substanțele sau clasele de substanțe psihoactive care produc asemenea modificări și generează dependența, in felul următor: acoolul, opiaceele, derivatele cannabisului, sedativele și hipnoticele, cocaina, halucinogenele, tutunul, solvenții volatili, alte substanțe psihoactive și substanțe din diferite clase, utilizate în asociere.