Consumul de Droguri In Randul Adolescentilor cu Varste Intre 14 Si 18 Ani

Tema de cercetare pe care mi-am ales-o este Consumul de droguri în rândul adolescenților(14-18 ani). Studiile au demonstrat că drogurile, pe lângă alcool și tutun sunt utilizate de către tineri, adolescenți, în special pentru a “cunoaște” lumea, ca un ajutor pentru a se integra în anumite grupuri de referință sau pentru a nu fi marginalizați în grupul de prieteni. S-a ajuns la concluzia că România se află pe traseele de circulație a drogurilor, lucru confirmat și de confiscările pe care autoritățile române le-au făcut în ultimii ani. Confiscările au arătat o creștere a drogurior care există pe teritoriul țării noastre de la 5.668 de kilograme în 1996 la 25.199 de kilograme în 2001.(Sandu, 2002, p. 153)

Cu toate acestea, Raportul Național Privind Situația Drogurilor, din 2012, formulat de Agenția Națională Antidrog, în care sunt analizate date referitoare la consumul de droguri din România în anul 2011, prezintă că România se află sub valorile medii europene în ceea ce privește consumul substanțelor ilicite.

Adolescența este o etapă a vieții plină de incercări, predominată de tensiuni emoționale, în care adolescenții sunt mai vulnerabili și cad pradă mult mai ușor tentațiilor de a săvârși acte nu tocmai în conformitate cu legea și nu cunosc repercursiunile faptelor sale. De aceea, în această perioadă ei au nevoie de sprijinul și atenția familiei, în special de cea a parintior pentru a depăși această etapă fără a lasa amprente negative asupra adolescentului. Astfel că, vreau să cercetez dacă există o relație de cauzalitate între absența implicării familiei în viața unui adolescent și consumul de droguri sau dacă adolescentul provine dintr-o familie dezbinată are drept consecințe consumul de substanțe ilicite. De asemenea, doresc să aflu dacă pe planul familial adolescentul nu întâmpină dificultăți, grupul de prieteni sau grupul de referita îl pot determina să facă parte din acest fenomen.

Există niște factori de risc principali care pot determina consumul de droguri: cei de ordin personal( factori genetici, depresie, frustrări, tulburări de personalitate), factori familiali( conflicte cu părinții, antecedente familiale, permisivitatea sau rigurozitaea din partea părinților) și factorii sociali( anturajul sau mediatizarea anumitor persoane din spațiul public drept consumatori de substanțe ilegale).

Este importantă studierea continuă a fenomenului consumului de droguri în România pentru a vedea în profunzimea fenomenului și pentru a înțelege specificul și implicațiile în societatea românească actuală; fapt care să asigure cu success campaniile de prevenire și informare.

2.FUNDALUL TEORETIC

“Drogul este definit ca orice substanță ilicită sau licită care consumată fie din motive medicale, fie din alte motive, dă fenomene de dependență, adică necesită creșterea progresivă a dozei consumate și face foarte dificilă întreruperea acestui consum.”(Rășcanu, 2004, p.19)

“Dependența de droguri reprezintă comportamentul care conduce la utilizarea obligatorie a drogului, caracterizată prin necesitatea stringentă de a consuma drogul, asigurarea furnizării și dorința de a reîncepe consumul.”(Sandu, 2002, p.10)

Dovezile arhelogice arată că oamenii au folosit din timpuile cele mai vechi plante care aveau capacitatea de a influența stările fizice și morale, unele fiind folosite în anumite ritualuri chiar. Pe teritoriul țării noastre, primele mențiuni despre consumul de droguri apar încă din perioada dacilor. Aceștia fumau diverse plante(ierburi) care aveau efecte afrodisiace ori inhalau fumul produs de arderea plantelor de cânepă.( Drăgan, 1996)

Contextul regional, cât și schimbările politice și sociale apărute în România după anul 1989 au favorizat intrarea României în traseele traficului ilegal de droguri; țara noastră aflându-se în cadrul a patru rute:cea balcanică( Turcia-Bulgaria-România-Ungaria-Austria-Germania-Olanda), cea africană( Egipt-Iran-Irak-Turcia-România), ruta asiatică( China-Rusia-Ucraina-Republica Moldova-România) și cea sud-americană( Columbia-Brazilia-România). (Carausu, 2004)

Societatea românească nu a fost pregătită de apariția, dar și de dezvoltarea acestui fenomen al consumul de droguri, în consecință România nu dispunea de o instituție, de un cadru legal sau politici publice care să facă față acestui fenomen. Serviciile de asistență socială în ceea ce privește persoanele consumatoare de droguri aproape erau inexistente în anii ’90. Dar procesul de pregătire a României pentru aderarea la Uniunea Europeană a avut drept urmări apariția primei structuri specializate în domeniul politicilor și stategiilor de combatere a consumul de droguri- Agenția Națională Antidrog.

Guvernul României a fost cel care a stabilit rolul în societate al Agenției Naționale Antidrog, acela de a întreprinde activități de cercetare, dar și de prevenire și combatere atât al fenomenului drogurilor, cât și cel al alcoolului. Astfel că, Agenția Națională Antidrog a realizat cercetări: privind prevalența și modele de consum al drogurilor în populația generală în anii: 2004, 2007 și 2010; privind consumul de droguri în rândul adolescenților și tinerilor, pe plan național( ESPAD în anii: 1999, 2003, 2007 și 2011) și pe plan local( Prevalența consumului de droguri în rândul elevilor din învățământul preuniversitar din județul Buzău în 2008); cercetări despre bolile infecțioase asociate consumului de droguri( Anchetă referitoare la prevalența infecțiilor HIV și/sau VHC în rândul consumatorilor de droguri injectabile din București aflați în tratament și programele de schimb de seringi în anii: 2007, 2009 și 2010); privind mortalitatea în rândul consumatorilor( Mortalitatea în rândul consumatorilor de droguri – Studiu de cohortă – 2010); de asemenea studii despre consumul de droguri în penitenciare și despre evaluare serviciilor de asistență oferite consumatorilor de droguri. ( Agenția Națională Antidrog, disponibil online la http://www.ana.gov.ro/studii_și_cercetări.php )

John Clausen susține că dependența față de morfină, heroină și opiacee este o consecință a unui proces social ca urmare a asocierii sau interacțiunii unui individ cu un grup de prieteni consumatori. De cele mai multe ori, drogul este oferit de prieteni consumatori în cadrul unei atmosfere favorabilă acestui gen de experiență sau individul începe să consume în alte circumstanțe, cum ar fi de la alți consumatori necunoscuți sau, uneori, de la membri ai familiei sale. De prea puține ori indivizii caută în mod voluntar să încerce astfel de experiențe.( Clausen, 195, p.39)

Robert Bell susține că există o relație între consumul de droguri și sărăcie, indivizii care devin consumatori fiind caracterizați de probleme sociale precum: dezorganizarea familială, delicvența, abandonul școlar și vagabondajul.( Bell, 1976, p. 197)

Printre cele mai importante teorii sociologice în ceea ce privește consumul de droguri este teoria Anomiei a lui Robert Merton. Astfel că, în viziunea lui Merton, individul care este dependent de droguri, de cele mai multe ori provine din clase sociale defavorizate, care a încercat să ducă la îndeplinire niște scopuri valorificate pozitiv de către societate, dar nu reușește prin mijloace legale, astfel că acesta apelează la cele ilegale.( Merton, 1968)

O altă teorie este cea a Asocierii Diferențiale și cea a Transmisiei Culturae elaborate de Richard Cloward și Lloyd Ohlin, care susține că indivizii învață o serie de norme conflictuale datorită socializării, unele având un fond legitim, iar altele nu, aceștia fiind nevoiți în final să decidă singuri ce norme doresc să ia în considerare și să le urmeze.( Cloward și Ohlin, 1960)

În concepția lui Alfred Lindesmith, regăsită în lucrarea sa Dependență și opiacee( 1968), un individ devine dependent de opiacee și nu mai dorește să întrerupă consumul, deoarece are convingerea că starea sa se va înrăutăți: “… experiența critică în procesul de fixare nu este euforia pozitivă produsă de drog, ci, mai degrabă eliminarea suferinței care apare inevitabil atunci când o persoană dependentă fizic nu mai utilizează drogul”.( Lindesmith, 1968, p. 8) Altfel spus, nu mai este numai o dependență fizică, ci și una social-psihologică datorată fricii consecințelor negative în urma abstinenței.

3.IPOTEZE

1) Dacă un adolescent provine dintr-o familie dezbinată, atunci este mai predispus să devină consumator de droguri.

2) Dacă un adolescent are neînțelegeri cu părinții, atunci acesta are predispoziție spre a consuma droguri în încercarea de a elimina problemele existente cu părinții.

3) Dacă un adescent face parte dintr-un grup de prieteni consumatori de droguri, atunci și acesta va deveni consumator pentru a nu exista riscul să fie exclus din grup.

4) Dacă un adolescent dorește să facă parte dintr-un anumit grup în care se consumă droguri, atunci acesta va deveni consumator pentru a dobândi caracteristica dominantă a grupului.

5) Dacă un adolescent ia contact des cu un mediu în care se consumă droguri, atunci și acesta va încerca drogurile respective.

Limitele cercetării sunt constituite de adolescenții cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani consumatori de droguri și care se află în centrele de dezintoxicare din București. Am considerat perioada adolescenței că se află în intervalul 14-18 ani, deoarece în acest interval indivizii sunt mai predispuși spre a săvârși acte de rebeliune, dar și spre neacceptarea normelor sociale; tot acum indivizii manifestă într-un grad mai intens sentimente de independența față de familie și de apartenența față de grupul de prieteni.

4.CONCEPTE ȘI INDICATORI

Primul contact cu substanțele ilicite (întrebarea 3);

Motivul pentru care a început să consume droguri( întrebarea 4);

Vârsta începerii consumului de droguri( întrebarea 6);

Persoanele cu care consumă droguri( întrebarea 9);

Familia dezorganizată( înrebarea 21);

Relație disfuctionala cu părinții( întrebarea 24);

Campanii de prevenire și informare( întrebarea 29);

Centrele de dezintoxicare își duc la îndeplinire sarcinile( înrebarea 31).

5.EȘANTION ȘI TEHNICĂ

Metoda de cercetare folosită a fost ancheta sociologică, deoarece aceasta ne permite să culegem informații de la un număr mare de indivizi. Instrumentul folosit este chestionarul.

Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 1100 de respondenți, reprezentativ pentru consumatorii de droguri care se află în centrele de dezintoxicare cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani.

Metoda de eșantionare este probabilistă, stratificată, astfel că au fost incluse în eșantion toate centrele de dezintoxicare pentru tineri, din București, din care s-a ales în mod aleatoriu un singur centru și se vor intervieva toți indivizii internați acolo. Indivizii internați pentru a fi incluși în eșantion și intevievati trebuie să aibă vârste cuprinse între 14-18 ani.

Pentru că nu s-au realizat toate interviurile în primul centru ales pentru colectarea datelor neccesare cercetării, a fost ales un alt centru, tot în mod aleatoriu și din București.

6.ÎN LOC DE CONCLUZII

Mă aștept ca cele cinci ipoteze să fie confirmate în urma analizării datelor colectate în centrele de dezintoxicare din București. Una din cauzele majore ale consumul de drogori în rândul adolescenților este controlul familial exercitat puțin spre deloc asupra adolescenților deveniți consumatori de substanțe ilicite. Cei mai mulți au declarant că au început să consume droguri pentru a încerca să uite de probleme familiale existe sau pentru a atrage atenția acesteia. Primele încercări au loc de obicei în grupul de prieteni, aflându-se la o petrecere sau într-o scară de bloc. Vârsta la care au încercat pentru prima dată un drog este îngrijorătoare, scăzând sub 15 ani. Într-o proporție destul de mare, în familiile celor intervievați există cel puțin un membru care este sau a fost consumator de droguri. Majoritatea respondenților provin din familii dezbinate ori cu o situație materială precară. Consumul de droguri, conform celor declarate, nu a avut efecte pozitive asupra vieților consumatorilor, aceștia ajugand să-și abandoneze studiile sau să-și deterioreze relațiile cu prietenii sau familia. Într-o proporție de aproximativ 90% au declarat că ar trebui să existe mai multe campanii de prevenire și informare și doresc pe viitor să dea o mână de ajutor în aceste campanii pentru a-i sfătui și pe alți adolescenți să nu încerce nici măcar din curiozitate să consume droguri.

7.ANEXĂ

CHESTIONAR PRIVID CONSUMUL DE DROGURI ÎN RÂNDUL ADOLESCENȚILOR

(14-18 ANI)

Bună ziua! Numele meu este …………………………………………… și sunt operator de interviu în cadrul unei cercetări privind consumul de droguri în rândul adolescenților cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, care se află internați în centrele de dezintoxicare. Dacă sunteți de acord să ne răspundeți la întrebări, sperăm că nu durează mai mult de 10 minute. Răspunsurile dumneavoastră nu le vom face publice în această formă și nimeni nu le va putea asocia cu persoana dumneavoastră.

1.Care dintre următoarele substanțe le considerați droguri?

□ Tutun

□ Alcool

□ Cafea

□ Opiu

□ Ecstasy

□ Heroină

□ Marijuana

□ Cannabis

□ Ciuperci halucinogene

□ LSD

2.Cunoașteți vreun efect al consumului de droguri?

□ Da

□ Nu

3.De unde ați aflat pentru prima dată de droguri?

□ Filme

□ Emisiuni TV/radio

□ La școală

□ Prieteni

□ Părinți

□ Internet

□ Presă scrisă/literatură

4.Ce v-a determina să încercați pentru prima dată un drog?

□ Conflicte în familie

□ Probleme la școală

□ Anturajul/ grupul de prieteni

□ Intrarea într-un grup nou

□ Dorința de a încerca ceva nou

□ Altul. Care?………………………………………………………………..

5.La ce vârstă vi s-au oferit pentru prima dată droguri?

……………………

6.La ce vârstă ați consumat pentru prima dată droguri?

……………………

7.Ce drog ați consumat prima dată?

……………………

8.Ce fel de persoane v-au oferit droguri?

□ Prieteni

□ Persoane necunoscute

□ Colegi de clasă

□ Un membru al familiei

□ Altă persoană. Cine?………………………..

9.Cu cine obișnuiați să consumați drogurile?

□ Prieteni

□ Persoane necunoscute

□ Colegi de clasă

□ Un membru al familiei

□ Altă persoană. Cine?………………………..

10.Drogurile v-au fost oferite:

□ Gratis

□ Constra-cost.

11.Unde se consumă cel mai des droguri?

□ Petreceri

□ Club/ bar

□ În parcuri/ pe stradă

□ În scara blocului

□ Acasă

□ Acasă la un prieten

□ La școală

□ Alt loc, Care?…………………….

12.Unde ați consumat cel mai des droguri?

□ Petreceri

□ Club/ bar

□ În parcuri/ pe stradă

□ În scara blocului

□ Acasă

□ Acasă la un prieten

□ La școală

□ Alt loc, Care?…………………….

13.Care considerați că sunt cele mai cunoscute tipuri de droguri?

□ Marijuana

□ Ecstasy

□ Cocaină

□ Heroină

□ Hașiș

□ Ciuperci halucinogene

□ LSD

□ Amfetamine

□ Ketamine

□ Altul. Care?…………………………

14. Ce drog consumați cel mai des?

□ Marijuana

□ Ecstasy

□ Cocaină

□ Heroină

□ Hașiș

□ Ciuperci halucinogene

□ LSD

□ Amfetamine

□ Ketamine

□ Altul. Care?…………………………

15.Cât de des consumați droguri într-o luna?

□ Între 1-5 ori

□ Între 5-10 ori

□ Între 10-15 ori

□ Între 15-20 ori

□ Peste 20 ori

16.Dar într-o săptămâna?

□ Între 1-5 ori

□ Între 5-10 ori

□ Între 10-15 ori

□ Între 15-20 ori

□ Peste 20 ori

După ce ați început să consumați droguri:

16.Cum au fost rezultatele dvs. școlare?

□ Mai proaste

□ La fel

□ Mai bune

17.Cum au fos relațiile dvs. cu familia?

□ Mai proaste

□ La fel

□ Mai bune

18.Dar cu prietenii?

□ Mai proaste

□ La fel

□ Mai bune

19.Care este starea civilă a părinților dumneavoastră?

□ Căsătoriți

□ Divorțați, dar nu și-au refăcut mariajul

□ Divorțați, implicați într-un nou mariaj

□ Văduv/a

20.Au existat neînțelegeri în cadrul familiei dumneavoastră?

□ Da

□ Nu

21.Dar între dvs. și părinții dvs.?

□ Da

□ Nu

22.Cum ați caracteriza relația cu părinții dvs. în momentul în care erați consumator/consumatoare?

□ Foarte proastă

□ Proastă

□ Așa și așa

□ Bună

□ Foarte bună

23.Dar acum?

□ Foarte proastă

□ Proastă

□ Așa și așa

□ Bună

□ Foarte bună

24.Există în famila dvs. vreun membru care consumă sau a consumat droguri?

□ Da

□ Nu

Dacă da.Cine?………………………..

25.Considerați că este un lucru bun că ați devenit consumator de droguri?

□ Da

□ Nu

26.Considerați că este nevoie de mai multe campanii de prevenire și informare despre efectele drogurilor?

□ Da

□ Nu

27.Ați fi interesat să participați la o campanie antidrog?

□ Da

□ Nu

28.După ce o să fiți externat/a din centrul de dezintoxicare o să mai consumați droguri?

□ Da

□ Nu

Dacă da. De ce?…………………………….

29.Dacă cineva o să va ceară sfatul cu privire la o prima încercare a unui drog, ce o să-l sfătuiți?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Date Socio-demografice:

30.Sex:

□ Feminin

□ Masculin

31.Vârstă:…………………( ani impiniti)

32.Ultima școală absolvită:

□ Școala primară

□ Școala gimnazială

□ Liceu

□ Școala profesională

□ Școala post-liceală

□ Studii universitare

33.Ocupație:

□ Elev/a

□ Student/a

□ Casnic/a

□ Șomer/a

□ Angajat/a

34.Mediul de proveniență:

□ Urban

□ Rural

35.Care a fost venitul acumulat de întreagă familie luna trecută?

……………………………………………………………………….

Dată:…………………… Ora:…………………..

Nume operator:……………………………

Semnătură:………………………………

BIBLIOGRAFIE:

Bell, Robert R., Social Deviance, A Substantive Analysis, ediție revizuită, New Jersey, The Dorsey Press, 1976, p. 178;

Cărăușu, Cornel, Drogurile- aspecte juridice și psihosociale, Editura Mirton, Timișoara, 2004;

Clausen, John A., Social and Psychological Factors in Narcotics Addiction, în Law and Contemporan Probles, nr. 22, 1957, p. 39;

Cloward, Richard A., Ohlin, Lloyd E., Delinquenty and Opportunity.A Theory of Delinquent Fiangs, New York, The Free Press of Glencoe, 1960;

Drăgan, Ioan, Paradigme ale comunicării de masă, Casa de Editură și Presă Șansă S.R.L., București, 1996;

Lindesmith, Alfred R., Addiction and Opiates, Chicago, Aldine, 1968;

Merton, Robert King, Social Theory and Social Structure, New York, Free Press, 1968;

Rășcanu, Ruxandra, Alcool și droguri: “virtuți” și capcane pentru tineri, Editura Universitătii din București, București, 2004;

Sandu, Florin, Stop drogurilor, Editura Sylvi, București, 2002;

Surse online:

1. Agenția Națională Antidrog, accesat în 09 februarie 2015 (http://www.ana.gov.ro/studii_si_cercetari.php)