Consumul de Droguri In Adolescenta

Introducere

Cap. 1 Notiuni generale

Delimitarea conceptelor

Clasificarea drogurilor si forme de consum

Consumul de heroina

Istoricul heroinei

Aspecte ale consumului de heroina

Cap. 2 Particularitati consumului de heroina la adolescenti

2.1 Perioada adolescentei

Cap.3 Implicatiile sociale ale consumului de heroina la adolescenti

Cap. 1 Notiuni generale

O analiza pertinenta a fenomenului drogurilor in lume, in ultimii ani, arata caracterul complex si dinamic al acestuia, rezultand extinderea sa la nivel mondial si transformarea intr-o problema sociala. Atat la nivel national, cat si international, consumatorii de droguri, alaturi de alte grupuri vulnerabile, cum ar fi persoanele fara loc de munca, persoanele cu dizabilitati sau copii si tinerii aflati in situatii de risc multiplu, se confrunta cu problema marginalizarii, stigmatizarii si discriminarii datorita stilului de viata adoptat, diferit de cel al comunitatii in care traiesc. (Buzducea, 2013)

La nivel mondial, World Drug Report, elaborat de Biroul ONU pentru Droguri si Criminalitate, prezinta anual un ansamblu al celor mai recente evolutii ale pietelor de droguri din lume, concentrandu-se pe productia, traficul si consumul principalelor tipuri de droguri ilicite si consecintele acestora asupra sanatatii.

Se estimeaza ca un numar total de 246 de milioane de oameni, sau 1 din 20 de persoane cu varsta cuprinsa intre 15 si 64 de ani a utilizat droguri in anul 2013, reprezentand o crestere cu 3 milioane fata de anul precedent. Amploarea problemei consumului de droguri la nivel mondial devine din ce in ce mai grava, deoarece 1 din 10 utilizatori de droguri manifesta si probleme cum ar fi tulburari psihice sau dependenta. Din totalul consumatorilor de droguri,

aproximativ jumatate, utilizeaza droguri injectabile,iar un procent estimat de 1,65 de milioane s-au infectat cu HIV in urma folosirii in comun a seringilor. Astfel, la nivel mondial, sistemele de sanatate publica trebuie sa dezvolte politici in ceea ce priveste prevenirea, tratamentul si ingrijirea consumatorilor de droguri, insa doar o persoana din sase are acces la tratament, in multe tari existand mari probleme in asigurarea serviciilor de specialitate

Observatorul European pentru Droguri si Toxicomanie ofera informarii referioare la consumul si dependenta de droguri din Uniunea Europeana, iar conform Raportului european privind drogurile, din anul 2015, factorii globali au o relevanta foarte mare in ceea ce priveste oferta de droguri din Europa. Situatia actuala se caracterizeaza prin continuarea tiparelor pe termen lung, iar noutatile constau in modele locale de consum, dar si raspunsuri locale in ceea ce priveste problemele legate de consumul de droguri. La nivel global, Europa reprezinta o piata foarte importanta pentru droguri, atat din cauza productiei interne, cat si din cauza drogurilor traficate din alte regiuni.

In Romania, Agentia Nationala Antidrog este principala institutie care asigura la nivel national coordonarea actiunilor impotriva drogurilor, pe baza strategiilor nationale, avand si roluln de a elabora, dezvolta si promova politicile in ceea ce priveste cererea si oferta de droguri. (ANA)

Raportul Național privind situația drogurilor în România, elaborat anual pe baza datelor din anul precedent, prezintă evoluția fenomenului drogurilor în țara noastră (situație, politici de răspuns, tendințe) și este realizat conform ghidului recomandat de Observatorul European de Droguri și Toxicomanie. (Agentia National Antidrog)

Conform Raportului national privind situatia drogurilor din anul 2014, un studiu realizat in anul anterior, privind consumul de droguri in randul adolescentilor, arata ca in Romania, ????

Consumul de droguri, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, reprezinta ”folosirea lor excesiva, continua, sau sporadica, incompatibila sau fara legatura cu practica medicala” (Raport al Conventiei Organizatiei Mondiale a Sanatatii, 1964)

Multitudinea de situatii, contextele diferite in care aceasta problematica este analizata, fac ca, de multe ori, sensul care este atrebuit cuvantului „drog” sa difere. Semnificatia primara a fost aceea de subsanta medicamentoasa, de unde si numele de „drugstore” folosit in engleza americana pentru „farmacie”. Sensul a evoluat, in limbajul comun de astazi cuvantul drog semnificand o subsanta de natura de a produce modificarea functiilor cognitive sau motrice ale organismului si care, de asemenea, poate creea dependenta. (Abraham, 2005)

Delimitarea conceptelor

Pentru intelegerea conceptelor, voi utiliza definitii conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, astfel:

Drogul reprezinta acea substanta, care, absorbita de un organism viu, ii modifica una sau mai multe functii; in sens farmacologic, reprezinta substanta utilizata in medicina, care fiind folosita abuziv, creeaza dependenta fizica si psihica si tulburari foarte grave ale perceptiei si comportamentului.

Intoxicatia este precedenta consumului de substante si produce tulburari la nivelul constiintei, cunoastere, perceptie si judecata, si care afecteaza comportamentul consumatorului.

Sevrajul reprezinta simptomele care apar la incetarea sau reducerea utilizarii unei substante care a fost luata in mod repetat, pentru o perioada lunga de timp.

Toleranta

Abuzul de droguri are loc in momentul in care substanta este consumata in mod indelungat, provocand tulburari fizice, psihice sau sociale.

Adictia de droguri apare atunci cand consumatorul utilizeaza in mod repetat substanta, si prezinta dificultate de a renunta in mod voluntar.

Supradoza reprezinta utilizarea unei substante intr-o cantitate care produce efecte fizice si psihice foarte grave. Supradozarile sunt considerate moduri deliberate de suicid si tentativa de suicid. Doza letala a unei anumite substante difera in functie de individ si circumstante.

( Organizatia Mondiala a Sanatatii)

Dependenta reprezinta nevoia psihologica sau fizica de a continua administrarea substantei.Dependenta implica dorinta puternica a consumatorului de a-si administra substanta respectiva, referindu-se si la fenomenele fizice si psihice induse de uzul repetat al drogului.

Dependenta fizica se manifesta sub forma unor stari patologice care constau in necesitatea organica de a folosi droguri, pentru a evita tulburarile ce apar la incetarea utilizarii.

Dependenta psihica este cea mai importanta, constand in modificarea comportamentului, insotita de necesitatea psihica de a administra substanta periodic sau continuu. ( Mihai, 2005)

Clasificarea drogurilor si forme de consum

Clasificarea drogurilor

Agentia Nationala Antidrog prezinta o clasificare a drogurilor ampla a drogurilor, avand la baza urmatoarele criterii:

Dupa regimul juridic al substantelor:

-Droguri legale (alcoolul, cafeina, nicotina)

-Droguri ilegale

Dupa originea produsului:

Sintetice (produse care se obtin prin sinteza)

Semisintetice

Naturale (compusi naturali)

c)Dupa efectele produse asupra sistemului nervos central

Produse care deprima activitatea sistemului nervos:

Opioide (matadona)

Opiacee ( opiu, morfina, codeina, papaverina, heroina

Solventi si gaze inhalante (acetona, butan etc)

Barbituricele si alte substante utilizate ca somnifere

Benzodiazepine (diazepam,rudotel etc)

Bauturi alcoolice

Produsele care stimuleaza activitatea sistemului nervos

Cocaina

Amfetaminele ( ecstasy)

Hormonii steroizi anabolizanti

Cafeina

Tutunul

Produse care perturba activitatea sistemului nervos

Substante halucinogene

Canabis

Dupa dependenta generata

Droguri ce creeaza dependenta fizica

Droguri ce creeaza dependenta psihica

Droguri ce creeaza dependenta mixta – fizica si psihica

(Agentia Nationala Antidrog)

Clasificarea realizata de prof. dr. Mihai Luminita, utilizeaza urmatoarele criterii pentru impartirea drogurilor in anumite categorii:

Dupa originea produsului, drogurile se impart in:

Sintetice (produsele de plecare se obtin prin sinteza);

Semisintetice (produsele de plecare contin si produsi naturali);

Naturale (compusi naturali).

Dupa regimul juridic al subsantelor din care sunt alcatuite, drogurile pot fi:

Licite (substante a caror fabricare este supusa controlului, dar consumul este liber);

Ilicite (subsante a caror producere, traficare, consum etc. sunt interzise, cu exceptia cazurilor strict specificate de actele normative).

Dupa efectul produs asupra sistemului nervos central, drogurile se impart in:

Psiholeptice, respectiv:

Hipnoticele (somniferele)

Tranchilizantele si sedativele

Neurolepticele

Psihoanaleptice, respectiv:

Stimulentii starii de vigilitate (cofeina, cocaina, amfetamina)

Antidepresive

Psihodisleptice, respectiv:

Halucinogenele

Stupefiantele

Euforizantele (Mihai, 2005)

Hipnoticele (somniferele)

Un numar mare de substante sunt considerate uneori drept hipnotice, alteori drept sedative sau tranchilizante, ceea ce arata ca nu se poate face o difentiere neta intre aceste categorii. Lucru cat se poate de firesc, intrucat in realitate incadrarea lor intr-una sau alta dintre aceste categorii este greu de realizat, efectele acestor subtante depinzand in mare masura de doza in care ele sunt administrate.Astfel, dozele mici de hipnotice provoaca sedare, sedativele linistesc uneori anxietatea, iar tranchilizantele pot determina micsorarea performantelor si favorizeaza instalarea somnului.

Tranchilizantele si sedativele (anxiolitice, calmante etc.)

Efectul sedativ se manifesta prin deprimarea psihomotorie, manifestata prin liniste, micsorarea performantelor, uneori somnolenta.Efectul tranchilizant este caracterizat prin atenuarea starii de anxietate.

Neurolepticele

Neurolepticele sunt medicamente antipsihotice cu efecte complexe, care pot fi incadrate in asa numitul „sindrom neuroleptic”. In forma sa completa, care apare in conditiile folosirii de doze mari, la bolnavii psihici, acest sindrom este caracterizat prin stare de indiferenta, atenuarea tulburarilor psihotice, fenomene vegetative si endocrine diverse, tulburari motorii extrapiramidale.

Halucinogenele

Halucinatia este o experienta perceptiva falsa, care este insotita de increderea absoluta ca obiectul fals perceput este real. Aceste lucru este posibil deoarece subiectul nu primeste o stimulare senzoriala corespunzatoare de la acel obiect. Trebuie neaparat precizat ca orice halucinatie isi are originea intr-o suita de perceptii si trairi.

Stupefiantele

Stupefiantele sunt subsante psihotrope susceptibile sa genereze o toxicomanie. De aceea, pruducerea si folosirea lor sunt strict reglementate prin norme de drept national si international. Cea mai cunoscuta stare indusa de acestea este stupoare.

Euforizantele

Euforia este un termen ce desemneaza starea de beatitudine artificiala traita de subiect. Discursul, mimica si gesticulatia euforicului exprima o dispozitie hipertimica pozitiva, puerila in contrast cu situatia reala a individului. Este starea prin care trec alcoolicii sau consumatorii de alte psihotrope euforizante. Apare ca simptom la purtatorii de tumori cerebrale si la schizofrenici. (Mihai, 2005)

Moduri de consum

Injectarea este una dintre cele mai ample metode de a introduce rapid un drog in corp, intr-o cantitate mare, fiind si cauza numeroaselor decese prin supradoza.

In urma consumului de droguri, individul asteapta anumite efecte,de multe ori reprezentand impulsul pentru consumul de substante interzise. Insa, ceea ce nu se constientizeaza de multe ori, este ca drogul poate avea efecte mai putin dorite de catre consumatori, astfel, putem imparti efectele in:

Efecte scontate ale drogurilor:

-Droguri ce provoaca excitatie psihologica, veselie, sentiment de tensiune psihica.

-Droguri care provoaca consum psihologic, relaxare psihica sau somnolenta.

-Droguri care modifica perceptia, senzatiile auditive, vizuale si olfactive.

Efecte nedorite de consumatori

-Dependenta

-Efectele toxice asupra sistemului nervos, inimii, plamanilor, care pot fi foarte grave. (Griffith, 2006)

1.3 Consumul de heroina

Heroina face parte din categoria opiaceelor semisintetice, avand la baza opiul, un produs natural obtinut prin incizia capsulelor de mac care inca nu au ajuns la maturitate. Prin opiu se intelege latexul secretat de macul opiaceu, insa pana la obtinerea heroinei „pure”, aceasta substanta prima trece printr-un proces complex. Prin prelucrarea opiului brut se obtine compusul cel mai activ si anume morfina. Transformarea morfinei in heroina presupune un proces mult mai complex, in cinci etape, fiind necesare 10 kilograme de opiu pentru obtinerea unui kilogram de heroina cu puritate intre 80-99%.

In Romania, heroina este populara, in primul rand pentru ca este disponibila pe piata ilicita a drogurilor, pretul ei scazand semnificativ in anii ’90, dar si pentru ca efectele se instaleaza imediat in organism. ( Baconi, 2005)

1.3.1 Istoricul heroinei

Cu toate ca despre opiu se mentioneaza inca de acum 3500 de ani, folosit ca si medicament in tratarea a diferite afectiuni, in anul 1805 se obtine pentru prima data morfina din opiu sub forma de cristale. Aceasta substanta obtinuta din opiu si-a capatat numele de morfina 14 ani mai tarziu, numele venind de la Morfeu- zeul grec al somnului.

Ulterior, cercetatorii germani sintetizeaza pentru prima data in scop medical diacetilmorfina, substanta obtinuta numind-o heroina,insa prin distribuirea de catre farmacisti si medici a acestui nou produs, s-a creat o enorma problema de dependenta.

Folosirea acestor „medicamente” a devenit o problema grava de-a lungul timpului, de aceea in anul 1914, in SUA a fost elaborata o lege cunoscuta sub numele de „The Harrison Act „ ce reglementeaza accesul la opiacee in ceea ce priveste doctorii si farmacistii, iar posesia ilegala se pedepsea cu amenda sau inchisoare.

Heroina pura este o pudra alba,avand gust amarui. Heroina ilegala care se procura “din strada” are culori diferite, de la alb pana la maro datorita impuritatilor, fiind foarte rar pura.

De exemplu, in SUA, o doza contine 50 miligrame de pudra, in foarte rare cazuri existand numai substanta pura, fiind completate cu zahar sau alte substante. In Romania, doza de heroina este cunoscuta sub numele de “biluta”, ce corespunde cu 20 miligrame de heroina si in general fiind amestecata cu lapte praf , iar in situatii de criza, chiar si cu otrava de soareci.

Aspecte ale consumului de heroina

In ceea ce priveste formele de administrare, heroina se poate fuma, inhala sau injecta. Datorita faptului ca riscul expunerii la HIV este mult mai ridicata in cazul injectarii, multi consumatori prefera sa inhaleze praful, unii aspirand pudra pe nas, altii dizolvand-o in picaturile de nas. Administrarea heroine intravenos are “efecte” mult mai euforizante, mai rapid, insa cel mai frecvent este injectata si sub piele. Pentru administrarea intravenoasa , efectul apare in 7-8 secunde, la cea intramusculara efectul este mai redus si apare in 5-8 minute, iar la heroina fumata sau inhalata, efectul se obtine in 10-15 minute. (Mihai, 2005)

In prezent, insuflarea intranazala este metoda de administrare ce a luat amploare in Europa si America. Aceasta tehnica este cunoscuta sub numele de ” chasing the dragon” (vanarea dragonului). Aceasta tehnica presupune inhalarea vaporilor de rezultati din incalzirea si arderea, pe o foita de aluminiu, a heroinei obisnuite (in forma sa chimica de baza).

Heroina este de cateva ori mai toxica decat morfina si determina afectiuni hepatice foarte grave sau miocardice. Se admite ca are efecte similar cu morfina sau opiul, insa sunt mult mai pronuntate. In ultimul timp, s-a extins tot mai mult obiceiul de a consuma heroina asociata cu alte droguri, subsante psihotrope sau alcool, punandu-se sanatatea si viata in pericol a consumatorilor. (Sandu, 2002)

Abuzul de heroina a evoluat in proportiile actuale pornind din S.U.A., la inceputul secolului nostru, si s-a raspandit in timpul primului razboi mondial. Ulterior, aceasta practica a fost “exportata” in Europa Occidentala, unde, datorita masurilor luate de autoritati, heroina nu a reusit sa faca prea multe victime. La inceput, europenii numeau dependent de heroina “boala Americana”, denumirea pornind de la originea acestui “curent”. ( Sandu, 2002)

Incepand cu anul 1996, oamenii au devenit foarte atenti la cresterea dependentei de heroina deoarece consumul acestui drog s-a dublat in fiecare an, incepand din 1992. Aceasta crestere a consumului a avut la baza un curent provenit din SUA, deoarece muzicieni celebri si staruri de cinema au fost “capturati” de consumul de heroina, creandu-se astfel o cultura a consumului, ce a traversat oceanul, afectand si Europa.

Heroina este unul dintre drogurile care produc o dependent fizica si psihica foarte puternica. Instalarea dependentei se declanseaza in functie frecventa consumului, de concentratia substantei si de modalitatea de consum. Toleranta se produce foarte rapid si mult mai rapid se instaleaza si dependenta. Dependenta de heroina se instaleaza dupa o perioada in care a fost utilizata constant, variind in functie de cantitatea ce a fost utilizata, modul de administrare si frecventa, dar si o serie de factori ce depind de vulnerabilitatea consumatorului.

Dependenta fizica se manifesta prin modificari majore la nivelul organismului, cum ar fi: dureri musculare si osoase, transpiratie, stari de voma, insomnia, diaree, inducandu-se o stare generala de discomfort. Incetarea consumului determina agravarea acestor stari in decrs de 3-5 zile, dupa care scad treptat si dispar dupa inca 3-4 zile. In ceea ce priveste dependenta psihica, se instaleaza intensificarea nevoii de a consuma drogul, insotita de iritabilitate, neliniste, pierderea dorintei de a desfasura alte activitati, consumatorul punand esecurile pe lipsa consumului de heroina

Consumul si dependenta de heroina au fost asociate cu numeroase probleme de sanatate, cum ar fi morti provocate de supradoze, sinucideri, hepatita si alte boli de ficat, boli de inima si de rinichi, cancer si HIV. ( Blume, 2011)

Supradoza de heroina este cauza multor decese in urma consumului de droguri si are loc atunci cand in organism exista o cantitate foarte mare sau o combinatie de opioide, iar persoana nu raspunde la niciun stimul. Acest lucru se intampla deoarece heroina blocheaza receptorii specificici ce afecteaza respiratia. Se ajunge la pierderea constientei, coma si apoi moartea. In decurs de 3-5 minute fara oxygen, incep sa apara leziuni ale creierului, urmand decesul. Acest process se intampla rareori instantaneu, insa au existat si numeroase situatii in care consumatorul a fost gasit decedat, avand inca acul in brat, ca urmare a injectarii de heroina. ( Harm Reduction Coalition)

Harm Reduction se refera la politicile, programele si practicile care au ca scop reducerea consecintelor negative associate consumului de droguri, in cazul persoanelor care nu vor sau nu pot sa se opreasca. Trasaturile definitorii ale programului sunt reprezentate de accentual pe prevenirea efectelor, sau mai degraba, pe prevenirea consumului de droguri in sine, si se concentreaza asupra problemelor care continua sa foloseasca. Reducerea efectelor negative a inceput sa fie dezbatuta dupa raspandirea infectiei cu HIV in randul consumatorilor de droguri injectabile, dar exista astfel de abordari si in cazul altor substante. (Harm Reduction International, 2016)

Cap.2 Particularitatile consumului de heroina la adolescenti

In ceea ce priveste profilul psihologic al consumatorului, acesta prezinta unele structuri de personalitate tipice conduitei de dependenta. La nivelul personalitatii consumatorului se formeaza un set general de pattern-uri ce constau in copierea si reluarea conduitei consumatorului de droguri.

Formele consumului reprezinta si fazele progresive:

Consum exceptional (experimental) reprezinta incercarea o data sau de mai multe ori a unui drog, fara a continua insa consumarea lui

Consum ocazional – nu se ajunge la dependenta fizica sau psihica

Consumul episodic (periodic) – realizat in mod repetat

Consumul simptomatic se ceracterizeaza prin aparitia si instalarea dependentei (Simache, 2011)

In Europa, conform Raportului European privind drogurile realizat pe anul 2013, adolescentii reprezinta principala categorie de consumatori de droguri injectabile, dar si disponibilitatea programelor de prevenire si tratament este la un nivel extins, pentru a putea contribui la diminuarea fenomenului .

(Sursa: Raportul european privind drogurile, 2015)

2.1 Perioada adolescentei

Adolescenta este o perioada foarte importanta in dezvoltarea umana, deoarece se produc schimbari atat pe plan fizic, dar si biologic, psihic si moral. Trasaturile din copilarie sunt anulate, fiind inlocuite cu manifestari psihice individuale, definitorii pentru personalitatea adolescentului.

Pe plan fizic si biologic, adolescentul tinde sa adopte o conformatie asemanatoare cu cea a adultului, insa pe plan psihologic, dezvoltarea este mult mai lenta si cu transformari ce influenteaza comportamentul si relatiile interumane ale individului.

In perioada preadolescentei sau pubertatii, schimbarile fizice sunt mult mai evidenta, adolescentul trecand de la imaginea unui copil, la cea a unui adult, in adolescenta se continua se continua aceste schimbari, insa cu ritmuri mai scazute, cele psihice fiind mai intense. (Simache, 2011)

Astfel, la sfarsitul stadiului de dezvoltare se ajunge la o inaltime medie intre 170cm si 177 cm la baieti, iar la fete intre 162 si 168 cm. Cresterea in greutate , la baieti, este in jur de 60-65 kg, iar la fete este puternic influentata de modelele culturale.Creste rezistenta sistemului osos la nivelul coloanei, se produce osificarea sternului si a oaselor membrelor. Sistemul muscular se dezvolta sub raport functional, adica exista un reglaj perfectionat in realizarea miscarilor Astfel, se ajunge la o armonie generala a intregului organism si o frumusete speficica acestui interval.( Cretu, 2009)

Adolescenta se desfasoara in trei etape:

Etapa de inceput/ timpurie

Etapa de mijloc/ mijlocie

Etapa de sfarsit/ tarzie

Etapa de inceput, preadolescenta sau pubertatea ( 10-11/13-14 ani) este perioada transformarilor fiziologice si fizice profunde. Pe plan psihologic, apare dorinta de a se impune in anumite circumstante, de aici pornind si conflictele cu parintii. Constiinta de sine se dezvolta, existand dorinta de a-si cunoaste propriile posibilitati si de a deveni un om util societatii.

La fete se instaleaza intre 9-13 ani, iar la baieti intre 11-13 ani. Pentru fete, pubertatea incepe si se termina in adolescent timpurie, iar pentru baieti se continua pana in adolescenta tarzie.

Cu privire la schimbarile biologice din preadolescenta, acestea sunt foarte evidente si reprezinta evenimentul major al acestei perioade. Se considera ca aceste schimbari pot adduce perturbari importante ale imaginiin de sine, dar pe moment. ( Perkins, 2001)

Adolescenta mijlocie si tarzie( 13-14/ 17-18) este o perioada mult mai stabile decat cea anterioara, in sensul ca adolescentul are deja o personalitate conturata si o pozitie mult mai responsabila fata de mediul social si de relatiile cu cei din jur.

Procesul adolescentei este o perioada de pregatire pentru maturitate, timp in care au loc mai multe experiente de dezvoltare. In afara de maturizarea fizica si sexuala, aceste experiente includ dorinta de independenta sociala si economica, precum si dezvoltarea identitatii, dobandirea de competete necesare pentru a manifeste relatii si roluri ale adultilor, precum si capacitatea de rationament.

In timp ce adolescenta este o perioada de crestere si potential este, de asemenea, o perioada de risc considerabil, pe parcursul careia adolescentul este influentat puternic de anumite contexte sociale.

Multi experimenteaza, de asemenea, o gama larga de probleme de adaptare si de instabilitate psihica, modele de comportament, care sunt stabilite in timpul acestui proces, cum ar fi consumul de droguri, si asumarea unor riscuri sexuale sau de protectie, ce pot avea efecte pe termen lung asupra sanatatii si bunastarii. ( Albu, 2005)

Adolescentii sunt diferiti atat de copii, cat si de adulti. In mod specific, adolescentii nu sunt pe deplin capabili sa inteleaga concepte complexe, sau relatia dintre comportament si consecinte, sau gradul de control pe care il sau il pot avea fata de actiunile desfasurate.

Pornind de la psihanaliza clasica, Erikson dezvolta o teorie a dezvoltarii umane, incepand de la nastere pana la sfarsitul vietii, punand accentul pe aspectele sociale si culturale:

(Stadiile dezvoltarii psihosociale- Erikson)

Potrivit lui Erikson, adolescent reprezinta stadiul in care individual isi cauta identitatea. Criza confuzia identitatii vs. confuzia rolului din timpul adolescentei este considerata de multi specialist ca fiind criza dominanta ce influenteaza dezvoltarea omului. Pentru a putea capata o identitate pe care o cauta, adolescentul incearca diferite roluri. (Birch, 2000)

Cap.3 Implicatiile sociale ale consumului de heroina la adolescenti

Multe din stereotipurile care inconjoara persoanele consumatoare de droguri injectabile, provin din modul in care acestea sunt analizate in societate. Televiziunea si alte canale media pot portretiza utilizatorii de droguri intr-un mod ce poate influenta negativ perceptia societatii in ceea ce priveste comportamnetul lor. Stereotipurile negative, stigmatizarea si prejudecatile asupra persoanelor ce consuma droguri injectabile, complica de obicei problema si face dificila interventia specializata, deoarece multi tineri consumatori evita solicitarea ajutorului specializat, tocmai din cauza aspectelor mentionate anterior.

Tinerii sustin ca influenta grupului de egali conteaza foarte mult in debutul in consumul de droguri injectabile, insa exista multi alti factori foarte importanti ce determina adolescentii sa consume heroina si alte droguri, iar o intelegere corecta a acestor circumstante reprezinta un pas foarte important in reducerea stigmatului si prevenirea abuzului la nivel mondial. ( UNODC )

Adolescentii, tinand cont de perioada vulnerabila pe care o traverseaza, sunt influentati de o serie de factori in debutul consumului de droguri injectabile. La unele persoane contribuie trasaturile de personalitate sau temperamentul, in alte cazuri factori ce tin de familie, scoala, neimplicarea in activitati educative, sau factori comunitari, cum ar fi gradul de disponibilitate al drogurilor ilicite, toate aceste circumtante influentand dezvoltarea tinerilor, relatiile cu familia, prietenii, colegii, dar si imaginea de sine. Cu cat sunt prezenti mai multi factori de risc in dezvoltarea adolescentului, cu atat acesta va manifesta un comportament de cosumator, iar ulterior poate deveni dependent.

Aceste numeroase aspecte ce influenteaza adolescentul in ceea ce priveste consumul de droguri injectabile, pot fi evitate prin anumite masuri de protectie la nivel individual, de familie si la nivel de comunitate. La nivel individual, acestea ar putea include disciplina, stima de sine sanatoasa, abilitati in rezolvarea problemelor, capacitate de a face fata stresului si anxietatii si capacitatea de a stabili obiective personale. La nivel parental, o buna relatie intre membrii familiei si un comportament adecvat, pot reprezenta mecanisme de aparare in ceea ce priveste utilizarea drogurilor injectabile. In ceea ce priveste comunitatea, factorii de protectie includ participarea la cursurile unei scoli ce are politici exacte legate de consumul de droguri injectabile, si nu numai, dar si evolutia intr-o comunitate in conditii de siguranta si bunastare.

La varsta adolescentei, nu se poate determina o singura cauza ce determina consumul de alcool sau droguri. Se considera ca mediul, contextual social in care acesta se dezvolta, influenteaza in mare masura un comportament atat transmis genetic, cat si adoptat.

Adolescentul exprima numeroase manifestari de neconcordanta fata de caracterul cerintelor noi, presupuse de societate prin intermediul familiei, scolii sau altor probleme

. (Modrea, 2006)

Manifestand numeroase comportamente si roluri, exista anumite categorii de adolescenti predispusi la consumul de droguri:

– adolescenti ai caror prieteni consuma droguri

-baieti care consuma alcool, fete care fumeaza

-adolescenti care nu sunt atasati de parinti

-adolescenti in a caror scoala exista consumatori de droguri

-adolescenti care cauta senzatii noi (Birch, 2000)

Persoanele care consuma droguri injectabile reprezinta categoria cu cel mai mare risc de a manifesta probleme de sanatate in ceea ce priveste infectiile transmise prin sange sau supradozele. Cand vorbim despre injectare, asociem, de regula, cu consumul de opiacee, insa in Europa, injectarea amfetaminelor reprezinta o problema majora.

Prevalenta injectarii ca principal cale de administrare a drogului.

(Sursa: Raportul European privind drogurile, 2015)

Un alt aspect ingrijorator referitor la consumul de heroina la adolescenti este reprezentat de infectiile cu HIV si hepatita C. Aceste lucru de datoreaza faptului ca aceste boli pot fi transmise prin contact cu sange sau alte fluide ale corpului, in urma consumului in comun a seringilor utilizate pentru administrarea heroinei. ( National Institute of Drug Abuse, 2014)

Noi cazuri diagnosticate cu HIV, asociate consumului de droguri injectabile

( Sursa: Raportul European privind drogurile, 2015)

Pe langa infectiile mentionate anterior, efectele heroinei sunt foarte puternice si se manifesta imediat, avand potentialul cel mai ridicat pentru aparitia si dezvoltarea dependentei fizice si psihice. Ea determina incetinirea functionarii organismului si combate durerea fizica si emotionala, produce senzatia de relaxare, calmare, linistire, detasare chiar apatie. Efectele heroinei dispar, in mod obisnuit, dupa 3-5 ore, in functie de doza. De aceea utilizatorii experimentati isi administreaza zilnic chiar si 2-4 doze.

Alte efecte ale heroinei, pot fi:

Delirul provocat de intoxicatia cu heroina

Heroina provoaca intoxicatie cand este consumata in cantitati mari, amestecata cu componente psihoactive, sau este consumata de o persoana care prezinta tulburari ale functionarii creierului sau ale sistemului nervos central (de exemplu, epilepsia)

-Tulburarea psihotica indusa de heroina

Tulburarea psihotica poate incepe in timpul intoxicatiei cu heroina

Tulburarea de dispozitie

Persoana ce are tulburari de dispozitie prezinta simptome de natura maniacala, depresiva sau maniaco-depresiva, in functie de ce reactie are substanta asupra consumatorului.

-Tulburarea de somn si disfunctia sexuala

In general, subiectii sufera mai degraba de hipersomnie decat de insomnie; iar disfunctia sexuala este ipotenta.

Efectele psihice constau in scaderea inteligentei si a vointei, slabirea memoriei, scaderea apetitului, scaderea libidoului

Efecte fizice sunt reprezentate de slabire, infatisare palida, pupile mici, fixe, tremur usor al mainilor si pleoapelor, caderea parului, constipatie. ( Rascanu, 2002)

Informatiile disponibile conform European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction (2007), arata ca in mai multe tari din Europa, au fost identificate grupurile de adolescenti ca fiind predispuse consumului de droguri, vulnerabilitatea fiind determinata de problemele complexe cu care tanarul se confrunta in familie, la scoala sau in alte contexte sociale.

Copii ai caror parinti sau alti membrii ai familiei utilizeaza droguri, prezinta un risc mai mare in ceea ce priveste consumul timpuriu, problemele de functionare a familiei fiind principalele cauze, sau din cauze neurobiologice, cum ar fi, consumul de droguri in timpul sarcinii, ce influenteaza ulterior copilul. Copii care provin din familii cu nivel scazut de educatie, se considera ca sunt mult mai vulnerabili in ceea ce priveste consumul de droguri, insa, la nivel european, atat in familiile cu venituri scazute, cat si in cele cu venituri ridicate, exista o prevalenta ridicata in ceea ce priveste utilizarea drogurilor. Violenta, abuzul sexual, mai ales in randul fetelelor, si comportamentul criminal in familie, reprezinta alti factori ce determina consumul de droguri.

Cercetarile efectuate asupra relatiei dintre performanta scolara si consumul de droguri la adolescent arata o asociere intre consum si abandonul scolar sau absenteism, performante scolare slabe sau exmatriculare. De exemplu, conform EMCDDA, in urma unui sondaj efectuat intr-o scoala din Scotia, s-a constatat ca 56% dintre adolescentii care au absentat, au consumat droguri, spre deosebire de 28% dintre cei care nu au absentat.

Socializarea reprezinta un process esential, atat in intelegerea relatiilor care se stabilesc intre individ si societate, cat si pentru a explica constructia identitatii. Ea poate fi considerata un ansamblu de experiente sociale reprezentate de interactiunea copilului cu adultii, considerate a fi persoane de referinta. Dezvoltarea societatii umane, alaturi de complexitatea culturala, a determinat definirea unei etape de tranzitie dintre copilarie si maturitate. (Dinca, 2004)

Campbell, in lucrarea ”Copii nostri si drogurile”, imparte cauzele ce determina consumul de droguri injectabile in doua categorii: cauze interne si cauze externe.

Cauzele interne ale consumului de heroina sunt considerate a fi:

Curiozitate, tentatie, fructul oprit, aceste impusuri se dezvolta pe baza crizei varstei in care adolescentul doreste sa se afirme.

Dorinta de senzatii tari determina adolescentul sa adopte anumite comportamente printre care se numara consumul de substante interzise, intarite de faptul ca a consuma un drog este un lucru ilegal ce il poate face sa creada ca este mai bine vazut in cercul de prieteni si ii poate da un grad ridicat de incredere in sine.

Lipsa de maturitate si de responsabilitate, precum si plictiseala sau lipsa unor preocupari interesante creeaza un culoar perfect ca adolescentul sa doreasca sa descopere lucruri noi, sa experimenteze consumul de droguri, uneori necunoscand efectele sau ceea ce implica acest comportament.

Problemele personale, necazurile, disperarea, precum si singuratatea, lipsa unor persoane apropiate determina o stare de anxietate, depresie uneori, ce conduce spre dorinta de izolare, de detasare a persoanei ce incearca sa isi creeze un mediu cat mai confortabil, neutilizand insa o metoda tocmai potrivita.

Teribilismul si nevoia de a iesi in evidenta sunt specifice varstei adolescentei, si cum consumul de droguri, in special de heroina, este un proces complex, de la procurare, pana la metodele de administrare, deci poate reprezenta, in opinia adolescentului, o buna modalitate de a iesi in evidenta in grupurile din care face parte .

Cauzele externe ale consumului de heroina

Cauzele externe tin strict de influenta mediului si grupurilor din care adolescentul face parte, considerandu-se ca influenta venita din exterior determina consumul de substante interzise.

Anturajul/ grupul de prieteni ”dubiosi” reprezinta unele din principalele cauze externe, deoarece anturajul contribuie in mare masura la comportamentul unei persoane, iar la varsta adolescentei, cu atat mai mult, fiind o perioada vulnerabila, influenta anturajului este foarte puternica. Integrarea intr-un grup in care exista deja consumatori de droguri determina, in cele mai multe cazuri, raspandirea acestui comportament si la ceilalti membri existenti deja in grup sau integrati de curand.

Faptul ca familiile de astazi petrec foarte putin timp pentru a implini nevoia fundamentala a fiintei umana, si anume, dragostea neconditionata, duce spre un rezultat iminent ce implica dorinta adolescentului de a stabili relatii afective si de prietenie cu persoane cu aceleasi interese.

Climatul familial nefavorabil, adica familiile in care exista probleme cum ar fi neintelegeri intre parinti, influenta negativa a unuia dintre parinti ( consum de alcool, droguri, violenta domestica), determina adolecentul sa recurga la anumite comportamente prin care sa se poata izola de situatia neplacuta cu care se confrunta in familie.

Nivelul educational si cultural redus, insotite de lipsa informatiilor sau informatiile false referitoare la droguri, determina contactul adolescentului cu substante interzise, deoarece nestiind efectele si ceea ce implica consumul, ajunge sa ia contact cu drogul in necunostiinta de cauza.

Dupa cum stim, societatea actuala incearca sa imprumute anumite comportamente considerate fiind modele de urmat, astfel, media influenteaza primul contact cu drogurile, adolecentul incercand sa imite anumite personaje pentru a putea fi remarcat.

Rolul televiziunii este foarte important, deoarece, pe de-o parte prin canalele TV, tinerii capata informatii indirecte in ceea ce priveste consumul de droguri: filmele, anumite genuri de muzica furnizeaza aceste informatii, influentand indirect sau direct comportamentul consumatorilor media.

Pentru a putea analiza implicatiile sociale ale consumului de heroina la adolescenti, ne putem raporta la contextele in care adolescentul evouleaza si de care este influentat in adoptarea comportamentelor definitorii, astfel, ne putem raporta la relatia cu familia, scoala, grupul de prieteni si comunitatea.

– Adolescentul si familia

Schimbarile de natura economica, sociala si tehnologica, reprezinta o provocare pentru stabilitatea si influenta familiei. Familia este adesea perceputa ca sursa de baza, de putere, oferind sprijin pentru membrii sai precum si asigurarea stabilitatii si continuitatii intre generatii pentru comunitate si cultura. In realitate, familia este mult mai complexa. Au fost identificate 4 puncte de vedere conceptuale ale familiei.

In primul rand, ea poate fi vazuta ca mecanism de protectie si sustinere a membrilor. In al doilea rand, familia poate fi o sursa de tensiune si probleme, care poate influenta membrii mai slabi in moduri daunatoare, inclusiv in ceea ce priveste consumul de droguri. In al treilea rand, familia mai poate fi privita ca un mecanism ce sustine membrii in interactiunea cu grupurile sociale si comunitati mai mari. In ultimul rand, familia este considerata ca un punct important de interventie- o unitate organizatorica naturala ce ajuta la transferarea si construirea valorilor sociale si comunitare. (UNODC, 1995)

Dezvoltarea sociala a adolescentului are loc in contextul tuturor relatiilor interpesonale in care se implica, fiind foarte influentati de relatii cu familia si cele cu grupurile de egali (prieteni, colegi de scoala). In aceasta etapa a vietii, adolescentul incearca sa isi creeze o identitate clara, stabila si de a deveni un adult matur, complet si productiv. (Perkins, 2001)

Adolescentii depind de familiile lor, comunitati, scoli, serviciile de sanatate pentru a invata o gama larga de abilitati importante care ii pot ajuta sa faca fata presiunilor cu care se confrunta si de a face trecerea de la copilarie la mauritate cu success. Parintii, mebrii ai comunitatii, furnizorii de servicii si institutiile sociale au responsabilitatea de a promova atat dezvoltarea si adaptarea adolescentilor, cat si un mod eficient de a intervene atunci cand apar probleme. ( Alport, 1991)

Factorii la nivel familial ce pot influenta adolescentul in ceea ce priveste consumul de droguri injectabile sau in intensificarea acestuia se considera a fi: absenta parintilor, disciplina aspra, incapacitatea de a comunica eficient sau parinti ce consuma droguri, oferind un model negative pentru adolescent. Deasemenea, lipsa stabilitatii in familie, lipsa veniturilor sau a locurilor de munca, poate creste presiunea in familie, determinand membrii sa caute anumite ”solutii” pentru a iesi din impas. In timp ce familia, in anumite circumstante, sa fie la originea problemelor legate de droguri, ea poate fi, de asemenea, o forta puternica pentru tratament. (United Nations Office on Drugd and Crime)

Familiile sunt afectate in mai multe feluri de problemele legate de consumul de droguri injectabile. Unele familii se confrunta direct cu dificultati, atunci cand un membru al familiei dezvolta o problema legata de droguri, iar pentru altii efectul este indirect in ceea ce priveste consecintele utilizarii drogurilor in comunitate, la scoala sau in grupul de prieteni.

Adolescentii si scoala

Educatia reprezinta principal metoda de prevenire a consumului de droguri injectabile, si nu numai. Pe langa institutiile de invatamant, contributia unor elemente de informare intense in ceea ce priveste utilizarea drogurilor, poate ajuta la reducerea numarului debutantilor in consumul de droguri, sau a celor ce devin dependent, ca urmare a consumului pe o perioada indelungata.

Scolile reprezinta contextual ideal pentru a intra in contact cu persoanele tinere si pot contribui semnificativ la dezvoltarea abilitatilor si cunostiintelor, consolidand experienta de invatare a copilului/ adolescentului. Este important ca unitatea de invatamant sa consolideze programe care prezinta un mechanism de identificare si sprijin in cazul in care este identificat un caz de consum de droguri injectabile. In aceeasi masura contribuie si programele de prevenire ce sustin familiile si adolescentii sa isi imbunatateasca relatiile, in vederea monitorizarii mai eficiente a situatiei cu care se confrunta adolescentul. (UNODC)

– Adolescentul si grupul de prieteni

Pe măsură ce copiii cresc, ei încep să-și petreacă mai mult timp cu prietenii lor și mai puțin timp cu părinții lor. Ca rezultat, prietenii pot influența gândirea și comportamentul unui copil. Aceasta este esenta presiunii de grup, care poate fi pozitiva atunci cand copilul se implica in activitati educative, cum ar fi grupurile formate la scoala, insa, in caz contrar, presiunea grupului are si influente negative, atunci cand copilul se integreaza in grupuri in care se practica consumul de alcool, droguri sau alte comportamente riscante.Persoanele de aceeasi varsta au un rol foarte important in dezvoltarea adolescentului, iar pe masura ce tinerii sunt implicati mai putin in legaturile cu familia, ei devin mult mai apropiati de indivizii de aceeasi varsta.( Birch, 2001)

Adolescentii sunt foarte preocupati de apartenta la un grup, avand un rol foarte important in dezvoltarea acestuia ca adult si in aceeasi masura contribuie si la decizia de a se angaja in anumite activitati care sunt considerate rezultate ale influentei grupului de egali (fumatul, consumul de droguri sau alcool).

Grupurile se formeaza spontan, adolescentii manifestand nevoia de a face parte dintr-un grup in care sa regaseasca anumite obiective personale, ce pot fi tranformate in obiective comune care stau la baza rezistentei grupului.Grupul de egali creeaza senzatia de confort, de afectivitate, fiind in contrast cu relatiile in contradictoriu cu care adolescentul se confrunta in familie,pe fondul ideilor diferite dintre adolescent-parinte. Odata cu apartenta la un grup, adolescentul adopta si noi comportamente, ce de multe ori sunt puse pe seama presiunii grupului ( de exemplu, consumul de droguri in face sa se simta acceptat, daca ceilalti membrii au acest obicei, pe cand lipsa acestor practici il poate determina sa se simta exclus. (Verza, 2000)

Aceasta dorinta a adolescentului de a adopta un comportament asemanator cu cel al membrilor grupului din care face parte,il putem analiza rapid cu ajutorul teoriei compararii sociale elaborata de Leon Festinger, care sustinea ca omul are tendinta de a se compara cu ceilalti tocmai pentru a afla daca atitudinile si opiniile sale sunt corecte. Aceasta corectitudine care se incearca a se descoperi nu are parametrii de masurare, deci adolescentul aflat intr-o perioada critica nu reuseste sa diferentieze binele si raul din comportament. Aflat intr-o criza de personalitate, adolescentul utilizeaza foarte des comparatia ca instrument de formare a ideilor proprii, corecte sau eronate (de exemplu, un adolescent poate considera ca daca un prieten consuma droguri si aceste lucru il ajuta sa aiba multi prieteni, alege sa faca acelasi lucru, considerand a fi un lucru firesc pentru a fi popular).

Adolescentii si comunitatea

Comunitatea, in general, este vazuta ca o retea de relatii, retele de grup, traditii si modele comportamentale care se dezvolta pe fondul vecinatatii fizice si situatiei socio-economice.