Consumul de Bauturi Alcoolice

Consumul excesiv de băuturi alcoolice este o problemă socială la nivel mondial. Daunele provocate de consumul nociv de alcool în rândul populație sunt relevante și grave. Acesta se clasează printre primii cinci factori de risc pentru boli, invaliditate și moarte în întreaga lume. Aproximativ 5% din populația lumii, respectiv 240 de milioane de oameni sunt dependenți de alcool. (MedCity News, 2015) În fiecare an, excesul de alcool omoară peste 320.000 de tineri, cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani, iar 6,2% din toate decesele la bărbați sunt cauzate de consumul nociv de alcool. (Ministerul Sănătății, n.d.) De asemenea, consumul excesiv poate avea drept consecințe probleme de tip social, dar și economic, atât pentru consumator, cât și pentru întreaga societate.

Date și statistici privind consumul de alcool în Europa:

Regiunea europeană are ce mai mare proporție din lume de boli și morți premature din cauza consumului de alcool;

Consumul de alcool pe cap de locuitor al unei țări se afla în strânsă legătură cu extinderea efectelor nefaste ale alcoolului și cu dependență față de acesta. Consecințele puternice ale consumului de alcool se traduc printr-o inegalitate semnificativă a răspândirii problemelor de sănătate provocate de alcool între țările est-europene și vest-europene, în mod special în ceea ce privește accidentele survenite în urma consumului.

Doi factori foarte importanți ce duc deopotrivă la daune medicale și sociale sunt atât volumul de alcool consumat de-a lungul vieții, cât și cantitatea consumată per ocazie, cu precădere în cazurile de consum excesiv și în mod dependent.

Riscul de deces în urma unei boli cronice prin asocierea cu consumul de alcool se dovedește a fi determinat în mod liniar și direct de evoluția raportului doza-efect.

La nivel societal, Uniunea Europeană este regiunea cu cel mai mare consum din lume, cu mai mult de o cincime din populația cu vârste peste 15 ani, care au raportat episoade de consum excesiv (cinci sau mai multe băuturi la o singură utilizare, sau 60g de alcool), cel puțin o dată pe săptămână. Fenomenul de consum excesiv nu atinge doar tineri sau populația nordeuropeana, ci este recunoscut ca o problemă socială peste tot în Europa. (Organizația Mondială de Sănătate, 2015)

Preferințele consumatorilor, conform Ministerului Sănătății (2014), pentru băuturile alcoolice sunt: vinul în țările europene și America de Sud, berea în emisfera vestică și cea mai mare parte a Europei de Nord, iar băuturile spirtoase sunt preferate cu precădere delocuitorii Asiei de Sud-Est și ai Pacificului de Nord.

Consumul principalelor băuturi alcoolice în România

„Potrivit Organizației Mondiale de Sănătate, un român bea 14,4 litri de alcool pur pe an. Datele arată că România ocupă al cincilea loc în topul țărilor cu cel mai mare consum de alcool pur pe cap de locuitor.” (Chitu, 2014)

„Datele existente în România pentru monitorizarea consumului de alcool sunt extrem de sărace și discontinui. Singurele studii care s-au efectuat în România în ultimii 10 ani au fost studii internaționale precum ESPAD ("Anchetă în școlile europene privind consumul de alcool și alte droguri") sau HBSC ("Comportamente legate de sănătate la copiii școlari").Datorită fragmentării sistemului informațional privind morbiditatea și a inconsistenței datelor despre consum, se cunosc doar estimări realizate în studii internaționale, care au utilizat în special datele referitoare la mortalitate.” (Ministerul Sănătății, 2014)

Potrivit Știrilor Protv (2014), anual, peste 70.000 de romani ajung să fie spitalizați pentru boli cauzate de consumul de alcool. Acesta problemă aduce la cheltuiala a peste 25 de milioane de euro din bugetul sănătății în fiecare an. Potrivit unui euro barometru, 13% dintre conaționali beau zilnic alcool și derivate din alcool. În această direcție, Ministrul Sănătății dorește să creeze un consiliu național care să ajute la combaterea consumului de alcool. Comitetul trebuie să pună bazele unei strategii care să implice măsuri de prevenție. Unul din obiectivele propuse este creșterea taxei pe alcool. De asemenea, s-a propus rearanjarea produselor în magazine, astfel încât băuturile alcoolice, în deosebi tăria, să nu fie la vedere, la raft.

„Românii preferă berea și băuturile spirtoase cu un consum în creștere în ultimele decenii. Astfel ca mortalitatea cauzată de consumul de alcool la cei care au între 20 – 64 de ani este de 3 ori mai mare decât media europeană, principalele cauze fiind accidentele, bolile cardiovasculare și ciroza hepatică.” (ProTV, 2014) Anual, peste 15 mii de români, dintre care 3500 femei, mor din cauza consumului de alcool. Un alt semnal de alarmă este creșterea numărului de tineri care consumă băuturi alcoolice, 47% dintre adolescenți de 15 ani admit că au băut cel puțin de două ori în viață. (ProTV, 2013)

Tabel 2.1.

Consumul mediu anual pe cap de locuitor de vin și produse din vin și bere

Sursă: INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ

Potrivit informațiilor de mai sus, consumul atât de bere, cât și de vin este relativ constant. Sesizăm că cea mai scădere a consumului este în anul 2009. O posibilă cauză a acestui efect poate fi apariția crizei financiare în România. Consumul de bere este de aproximativ 4 ori mai mare decât cel de vin.

Reijlink, Dalen, și Petcu (2011) afirma că “industria alcoolului, în special industria berii și a băuturilor spirtoase, este o industrie foarte activă în toate țările din Europa și, inclusiv în România. România este un exemplu de țară în care noile sisteme de piață deschisă permit societăților care au afaceri cu alcool oportunități de utilizare a campaniilor moderne de comercializare în vederea introducerii unor produse pe bază de alcool și a unor noi stiluri de consum de alcool. Puterea economică a acestor societăți influențează, direct sau indirect, politica privind sănătatea, ele promovând interesele industriei. Aceste aspecte provoacă sectorul de sănătate publică și guvernele să răspundă prin strategii de sănătate publică la nivel național și local în vederea minimizării consecințelor consumului de alcool.”

Ca o concluzie, putem afirma că România se afla încă la începutul luptei împotriva alcoolului. Strategiile pe care vor să le aplice, respectiv măsuri de prevenție și creșterea taxei pe alcool pot descuraja consumul. Rata mortalității foarte ridicate comparativă cu media europeană dar și faptul că majoritatea adolescenților consuma băuturi alcoolice înainte de a deveni majori fac ca educarea adolescenților privind efectele negative ale alcoolului să fie adoptată ca și măsura indispensabilă.

Consumul principalelor băuturi alcoolice din unele țări ale Uniunii Europene

„Uniunea Europeană este un parteneriat economic și politic unic în lume, care reunește 28 de țări europene și acoperă aproape tot continentul. Ceea ce a început ca o uniune strict economică a devenit treptat o entitate cu activități în nenumărate domenii, de la ajutor pentru dezvoltare, până la politica de mediu. Uniunea Europeană este întemeiată pe statul de drept. Toate acțiunile pe care le întreprinde se bazează pe tratate, asupra cărora au convenit toate statele membre, de comun acord, în mod voluntar și democratic. Aceste acorduri sunt obligatorii din punct de vedere juridic și stabilesc obiectivele UE în domeniile sale de activitate.” (Europa.eu)

Potrivit Comisiei Europene (2014, p.12), consumul abuziv de alcool este cea de-a treia cauză principală de deces timpuriu și de boală în UE, după fumat și hipertensiune arterială. În Uniunea Europeană, acesta este răspunzător pentru un număr estimat de 195 000 de decese pe an. UE conlucrează cu autoritățile naționale (care sunt răspunzătoare, în primul rând, pentru politicile naționale privind alcoolul), cu sectorul privat și cu alte părți implicate relevante pentru a găsi soluții pentru consumul abuziv de alcool și marketingul iresponsabil al băuturilor alcoolice. Din 2006, UE a promovat consumul responsabil de alcool prin strategia europeană de reducere a efectelor negative ale alcoolului . Strategia are cinci priorități:

protejarea tinerilor și a copiilor;

prevenirea conducerii autovehiculelor sub influența alcoolului;

reducerea efectelor negative ale alcoolului asupra adulților;

conștientizarea impactului consumului abuziv și iresponsabil de alcool asupra sănătății;

colectarea de date fiabile privind consumul de alcool și impactul măsurilor luate.

„Anual, UE cheltuie 125 mld. Euro (echivalentul a 1,3% din PIB) din cauza accidentelor, crimelor, îmbolnăvirilor, rănirilor și pierderi lor cauzate de consumul de alcool.” (Ministerul Sănătății, 2014) Din cauza numărului foarte mare de decese cauzate de excesul de alcool, Uniunea Europeană ia în calcul introducerea unor noi reglementări cu privire la băuturile alcoolice. Una din măsurile luate în vedere în cadrul Parlamentului European este obligarea producătorilor de băuturi alcoolice să afișeze pe etichetele sticlelor numărul de calorii pe care îl conține băutura respectivă. Aleșii europeni consideră că o mai bună etichetare a sticlelor de băutură, care să conțină elementele nutriționale, dar și avertismente cu privire la riscurile consumului de alcool pentru gravide și minori, vor avea un impact asupra numărului considerabil de decese înregistrat. (Știrile TVR, 2015)

O altă măsură dorită ar fi dotarea automobilelor cu un sistem anti-alcool. Potrivit Cosmisiei Europene (2015), șofatul sub influența alcoolului reprezintă una din cauzele principale responsabile pentru majoritatea deceselor survenite pe șosele. Dotarea automobilelor cu sisteme anti-alcool presupun nepermiterea șoferului pornirea motorului în cazul în care aerul expirat indica prezența alcoolului. Pentru a reduce numărul accidentelor rutiere cauzate de consumul de alcool, Comisia Europeană dorește să introducă o mențiune unică pentru permisele de conducere eliberate de statele membre persoanelor obligate să respecte anumite restricții la volan.

„Înscrierea noului cod într-un permis auto indică faptul că titularul acestuia are dreptul să conducă exclusiv automobile echipate cu un sistem de blocare anti-alcool al motorului. Noul cod va fi valabil în toate statele membre începând cu data de 15 mai 2015. Noul cod unic înlocuiește o întreagă serie de mențiuni înscrise de statele membre în permisele de conducere. Inițiativa Comisiei Europene reprezintă un pas important în vederea armonizării legislației la nivel european, contribuind la îmbunătățirea siguranței rutiere printr-o mai mare claritate a mențiunilor din permisele de conducere.” (Comisia Europeană, 2015)

Consumul de alcool în Marea Britanie

Conform unei cercetări realizate de Insitutul Cercetării a Alcoolului (2013), în Marea Britanie consumul de alcool pe cap de locuitor a crescut în rândul adulților în anii de după război. La sfârșitul anilor 1990 se înregistra un consum dublu față cel din anii 1950, ulterior ajungând la 11,5 litri pe cap de locuitor în anul 2004. Factorii economici au contribuit în ultimii ani la un declin relativ. Bărbații consuma în medie de două ori mai mult alcool pe săptămână decât femeile, în deosebi bere, deși din punct de vedere cantitativ, femeile consumă mai mult vin decât bărbații.

Consumul abuziv de alcool a devenit principalul factor al problemelor de sănătate în Marea Britanie. Alcoolul poate contribui la o serie de condiții de sănătate grave precum cancer sau boli ale ficatului și ale inimii. În Anglia, numai în anul 2012 s-au înregistrat mai mult de un million de internări din cauza consumului de alcool. Costurile în acest sens acoperite de Serviciul Național de Sănătate în Anglia depășesc 3,5 miliarde de lire sterline. De asemenea, se estimează că peste 7000 de decese înregistrate în Anglia și Tara Galilor, respectiv 1,4% din totalul deceselor din acea perioadă, au fost legate de consumul de alcool. (Office of Național Statistics, 2015)

„În Marea Britanie, o unitate de alcool este definită ca fiind cantitatea de alcool egală cu 15 ml de alcool pur, aceasta fiind calculată în funcție de tăria băuturii. Spre exemplu, o unitate de alcool se găsește în 180 ml de vin.” (Mitan, 2012)

Tabel 2.2.

Consumul mediu de alcool pe săptămână (în unități)

Sursă: Intitute of Alcohol Studies. Alcohol consumption Factsheet.

Grafic 2.1.

Consumul mediu de alcool pe săptămână (în unități)

Sursă: Intitute of Alcohol Studies. Alcohol consumption Factsheet

Conform tabelului de mai sus, consumul de alcool diferă în funcție de vârsta și de sex. Consumul mediu de alcool pe săptămână la bărbați este aproape dublu față de cel al femeilor. El crește și în funcție de vârstă, cel mai mic consum înregistrându-se în categoria “peste 65 ani”.

În urma unui studiu realizat de Alcohol Concern (2014), s-au obținut următoarele date statistice:

34% din bărbați și 28% din femei consumă mai mult alcool decât cantitatea recomandată, respectiv 4 unități pentru bărbați și 3 unități pentru femei, în cel puțin una din zilele săptămânii. Dacă ne referim exclusiv la cei care consumă alcool și în alte zile ale săptămânii, procentul crește la 52% pentru bărbați și 53% pentru femei;

Tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani au tendința de a consuma excesiv alcool, între 6 și 8 unități, la o utilizare decât cei cu vârste mai ridicate;

Mai mult de jumătate din tinerii exmatriculați din școli sunt consumatori de alcool în mod regulat;

Adulții care se încadrează în categoria cu cel mai mare venit în gospodărie, sunt de două ori mai predispuși să consume cantități excessive de alcool, decât cei cu un venit în gospodărie redus.

În concluzie, Marea Britanie se confrunta cu un consum foarte ridicat de alcool. Comparativ cu România, consumul mediu de alcool pe cap de locuitor este mai mic. Chiar dacă populația este de aproximativ trei ori mai mare decât cea a României, numărul de decese din cauza consumului de alcool este de două ori mai mic. Nu putem neglija nici deficitul bugetar alocat internărilor, România cheltuind aproximativ de 140 de ori mai puțin. De asemenea, sesizăm ca Marea Britanie se confruntă cu probleme mari în zona consumului de către femei.

Consumul de alcool în Germania

Conform unei cercetări realizate de Institutul de cercetare a sănătății din Munchen, numărul alcoolicilor din Germania a crescut cu 36% față de anul 2006, de la 1,3 milioane la 1,8 milioane de oameni. Încă 1,6 milioane de oameni consumă foarte mult alcool, dar nu au ajuns la dependență, iar un total de 7,4 milioane de oameni consuma mai mult alcool decât cantitatea recomandată. (The Local, 2014)

Figura 2.2.

Consumul anual de alcool pe cap de locuitor

(litri de alcool pur)

Sursă: OECD (Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare)

Cu toate că în ultimii 30 de ani, consumul de alcool a fost în declin, Germania înregistrează unul din cele mai înalte niveluri consum de alcool, potrivit Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (2015). Așa cum putem observa în figură de mai jos, în 2012, Germania înregistra un consum mediu de 11 litri de alcool pe cap de locuitor, comparativ cu 9,1 litri estimați de OECD.

“Din punct de vedere legislativ, în Germania, limita este de zero mg la litru de aer expirat pentru începătorii până la doi ani de la dobândirea permisului. În cazul unui eveniment rutier, limita admisă fără penalități este 0,03. În rest, limita este de 0,05 dacă polițistul nu obeservă un comportament alterat. De la 0,11 se ridică permisul pentru 1 an. De la 0,16 redobândirea permisului se face numai cu test psihologic.” (Dogaru, 2013)

Conform Organizației Mondiale de Sănătate (2015), consumul de alcool înregistrat pe cap de locuitor, în litri de alcool pur, este distribuit astfel: 54% bere, 28% vin și 18% tărie.

Potrivit lui Mărcuș și Siedler (2015), consumul de alcool excesiv în rândul tinerilor reprezintă o preocupare majoră de sănătate publică. Încăpând cu data de 1 martie 2010, statul Baden-Württemberg a interzis comercializarea băuturilor alcoolice între orele 22 și 5 dimineața în benzinării, chioșcuri, supermarketuri, etc. Unul dintre obiectivele acestei reglementări a fost reducerea consumului excesiv și numărului spitalizărilor legate de consumul de alcool al adolescenților și tinerilor adulți. Interdicția poate lucra ca măsură împotriva manifestărilor negative, cum ar fi violența, accidentele rutiere și zgomotul. Rezultatele empirice ale cercetării realizate de Mărcuș și Siedler sugerează că strategia politică a fost eficientă, reducând cu 7 procente numărului spitalizărilor.

Precum Marea Britanie, comparativ cu România, Germania înregistrează un consum mediu pe cap de locuitor mai mic, dar asemeni României, indica un consum ridicat în rândul tinerilor. Cu o populație de aproximativ 4 ori mai mare, respectiv 83 de milioane de oameni, Germania se impune în fața consumului de alcool prin legi stricte și un sistem logistic eficient.