CONSUMUL DE ALCOOL ÎN RÂNDUL TINERILOR Marina Alexandra Gheorghe BUCURESTI 2018 Școala Națională de Studii Politice și Administrative Facultatea de… [621521]

CONSUMUL DE ALCOOL ÎN RÂNDUL TINERILOR
Marina Alexandra Gheorghe

BUCURESTI 2018

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie

Consumul de alcool in r ândul tinerilor
Consumul de alcool este una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică pe
ordinea de zi a Uniunii Europene. Alcoolul , poate produce adevărate modificări
comportamentale și trepat conduce la o stare precară de sănătate. Este importantă studierea
consumului de alcool în rândul tinerilor, deoarece ac esta își poate lăsa amprente inca de la vârste
fragede asupra individului și, de asemenea, cu cât vârstă la care individul i -a contact cu alcoolul
este mai mica, cu atât sporesc șansele să devină la maturitate dependent de alcool.
O altă cauză pentru care este necesar studiul comportamentului indivizilor în legătură cu
consumul de băuturi alcoolice poate ascunde problemele cu care se confruntă indivizii. S -a
demonstrat că atunci când un individ trece printr -o perioadă de dezechilibru psiho -emoțional este
mai predispus să consume alcool, deoarece consideră că în acest mod probleme le își vor găsi
rezolvarea sau ca alcoolul reprezinta calea prin care poate lua o pauză de la grijile cotidiene.
CONSUMUL DE ALCOOL ÎN ROMÂNIA
În țara noastră, în anul 1885, Legea sanitară cerea înființarea unui nou laborator, pe lângă
cel al Facultății de Medicină din București, de chimie pentru controlul alimentelor și băuturilor.
În anul 1893, o lege permitea doar utilizarea alcoolului etilic pur pentru prepararea băuturilor
alcoolice. Deși, în Suedia, Rusia și Statele Unite ale Americii consumul de alcool era total
interzis, Liga Națională Antialcoolică interzicea doar abuzurile de alcool, astfel că, în anul 1897,
la Iași, din inițiativa lui A.D. Xenopol ia naștere Liga român ă împotriva alcoolismului, iar Mina
Minovici, în anul 1900, înființează o secție a Ligii și în București. Activitatea lor s -a concentrat
pe redactarea unei lucrări care arată periculozitatea consumului de alcool și a înființării unei
biblioteci antialcooli ce.
Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății din anul 2012, România se află
în topul țărilor cu cel mai ridicat nivel al consumului de alcool, astfel că un român consumă
anual între 1 250 – 1 500 de beri(330 ml) sau între 208 -263 de sticle de vin(750 ml), ceea ce
înseamnă, că acesta consumă între 15 și 19 litri de alcool pur pe an. Trebuie să luăm la cunoștință

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
și faptul că nu este luat în calcul și consumul de alcool produs pe cont propriu, acest studiu fiind
făcut pe baza vânzărilor de al cool comercializat în țara noastră, astfel că România se situează pe
locul 5 mondial.
Potrivit datelor Eurostat din anul 2003, aproximativ 50% din populația adultă cu vârste de
peste 15 ani a României consumă alcool, ceea ce ne plasa pe ultimul loc din râ ndul țărilor
membre ale Uniunii Europene, pe primele locuri fiind plasate Lituania, Slovenia și Maria
Britanie cu un procent de peste 85%. 1
Cu alte cuvinte, România are cei mai puțini consumatori de alcool, dar se situează printre
țările fruntașe cu un co nsum ridicat de alcool.
Pe categorii de vârstă, dintre cei cu vârste cuprinse în 15 -24 de ani 33% consumă alcool,
dintre indivizii cu vârste cuprinse între 25 -54 ani într -o proporție de 60%, iar aproximativ 50%
dintre cei cu vârste peste 55 ani consumă alc ool. În ceea ce privește nivelul de educație, 41%
dintre cei cu studii primare și/sau gimnaziale consumă alcool, dintre cei cu studii medii un
procent de 55.3%, iar cei cu studii superioare aproximtiv 60%. 2
În anul 2010, dintre cei care consumă alcool, bă rbații consumă 30.7 litri/capita depășind
consumul înregistrat de femei de aproximativ trei ori și anume 10.9 litri/capita. În rândul
populației adulte cu vârste peste 15 ani, 14.3% nu au consumat alcool niciodată, 18% au renunțat
la alcool, iar aproximati v 32% s -au declarat abstinenți . 3
Profilul consumatorilor de alcool din România, potrivit unui raport al Organizației
Mondiale de Sănătate publicat la 11 februarie 2011, este următorul: dintre cei care consumă
băuturi alcoolice 39% consumă băuturi spirtoas e, aceleași procent consumă bere, iar vinul este
consumat de 22% dintre români.
Între cauzele de mortalitate atribuibile consumului de alcool se numără accidentele
(mortalitate de trei ori peste media UE 15) și bolile cardiovasculare (mortalitate de două o ri
media nUE10 – statele membre noi – și de opt ori media UE15) .

1 http://businessday.ro/09/2010/cat – alcool -si-cate -tigari -consuma -romanii/
2 Ibidem

3 Global status report on alcohol and health 2014, p. 232

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
Cu toate acestea, România prezintă un risc mediu în ceea ce privește atribuirea alcoolului
că și cauza a anumitor boli, situându -se pe o scala de la 1 la 5, pe poziția a treia.4
Primul care a prezentat fazele consumului de alcool a fost Jellineck în lucrarea
Alcoolismul – concept de boală , astfel că procesul trecerii de la consumul ocazional și cel social
al alcoolului la etapa consumului excesiv este:
1. Faza prealcoolica( durează între câteva luni și 2 ani): În această faza se caută motivații
și circumstanțe pentru a consuma alcool, totodată crește toleranța și importanța băuturii pentru
individul respectiv manifestându -se în două stadii, primul este beția ocazională, iar cel de -al
doilea este beția permanentă;
2. Faza prodromală( durează între 6 luni și 4 ani): Se manifestă prin consum în secret
pentru a părea că nu consumă mai mult decât ceilalți. Acesta faza anunță primul semn al
alcoolismului – palimpsestul alcoolic, care se man ifestă prin perturbarea memoriei, pierderea
capacității de reproducere a detaliilor, totodată acesta marchează momentul utilizării alcoolului
ca drog, deoarece crește apetența pentru acesta, se instalează chiar și sentimentul de culpabilitate.
3. Faza cru cială: În această faza persoana pierde controlul și astfel începe să apere
necesitatea fizică de a bea, conducând la apariția conflictelor cu familia, prietenii și colegii. În
această perioadă se manifestă raționalizarea comportamentului față de alcool, pe rturbări ale
structurii de personalitate, idei de grandoare, exarcerbarea agresivității, episoade de culpabilitate,
urmate de abstinență totală, tendința de izolare față de familie, chiar părăsirea serviciului și
neglijarea alimentației.
4. Faza cronică: Se manifestă prin ingerarea motivată a băuturii, stare de ebrietate în
cursul zilei, scăderea capacității cognitive și toleranței la alcool. Apar psihozele alcoolice, o
formă aparte este dipsomania care presupune consum excesiv de alcool la intervale de 4 – 5 zile
sau 2 – 3 săptămâni. Când apare dorința irezistibilă de a bea, individul consumă orice tip de
alcool, putând manifesta acte de huliganism, ultraj și violență.

4 Raportul Stării Privind Alcoolul și Sănătatea la Nivel European 2010 al OMS, Centrul de Evaluare și Promovare a
Stării de Sănătate, p. 4

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
Consumul de alcool poate îmbrăca două forme: prima este una simplă, caracterizat prin
prezența capacității de abținere de a bea sub presiune socială, iar cea de -a doua formă este
numită alcoolism toxicomanic și este caracterizată de utilizarea alcoolului ca drog, asociat cu
apariția palimpsestului alcoolic.
În concepția tradițională a culturii religioase, „alcoolismul este un păcat” ceea ce duce la
o serie de diferențe specifice acestei paradigme în ceea ce privește modul de realizare a
managementului stresului și a structurii ulterioare a personalității. S-a constatat că îndepărtarea
de religi e, ca dimensiune spirituală fundamentală a
personalității se asociază de multe ori cu practica unor obiceiuri dăunătoare, atât din punct de
vedere al funcționalității fiziologice a organismului, cât și din punct de vedere al calității vieții
psihice.
Petru Boisteanu și Elisabeta Naum au stabilit în Cercetări clinico -experimentale în
alcoologie care sunt formele simptomatice ale alcoolismului, astfel că există mai multe tipuri de
dependenți de alcool:
1.indivizi abstinenți care consumă alcool și aceștia po t fi:
• abstinenți primari, persoane care nu au consumat alcool niciodată și care sunt foarte
numeroși;
• abstinenți secundari, persoane care au oprit consumul de alcool pentru diverse rațiuni, în
general pentru motive de sănătate.
2.consumatori temperați
Prezintă un consum moderat, intermitent sau regulat, dar care nu antrenează problem(uzaj
nenociv) și despre care nu poate afirma că este lipsit de risc.
3. consumatori care au probleme
Consumul pentru aceștia este dăunător și expune la riscuri cu complic ații organice
personale dar și sociale, familiale, profesionale (uzaj nociv pentru sănătate).
4.indivizi dependenți
Aceștia prezintă obișnuit complicații organice, dar cele sociale, familiale, profesionale
sunt mai precoce și mai constante decât complicațiile organice. Distincția între uzaj nociv și
dependență nu este totdeauna ușor de realizat, deoarece acțiunea continuă în timp. Istoria

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
pacientului permite cunoașterea mai ales a încercărilor nereușite de încetare a consumului, a
semnelor de depe ndență fizică și a sevrajului.
Se consideră că există două tipuri de dependență de alcool: cea fizică și cea psihică, doar
că delimitarea lor este destul de dificilă, neștiind exact unde se termină una și unde începe
cealaltă:
• Dependență fizică este o c onsecință a unui consum frecvent și abuziv de alcool și
adaptarea organismului prin modificări metabolice astfel obținându -se o creștere a toleranței, în
consecință, organismul are nevoie de alcool ca să funcționeze. Dependență fizică se manifestă
întotdea una la întreruperea consumului când apar o serie de fenomene neplăcute pe plan fizic,
numite fenomene de sevraj(tremurături, senzație de vomă, sudoratie abundentă, tulburări de
somn, neliniște). Intensitatea acestor fenomene se extinde de la o simplă stare de slăbiciune cu
tulburări digestive până la manifestări grave, uneori letale, așa numitul delirum tremens.
„Normalitatea” se reinstaleazala reluarea administrării alcoolului.5
• Dependență psihică apare atunci când există o dorință interioară, pentru a c onsuma
alcool, fie pentru a atinge din nou o stare de bine, de plăcere, fie pentru a evita neplăcerile.
Dependența psihică se instalează discret, din motive aparent neînsemnate, de exemplu, din cauza
proastei dispoziții, apatiei sau pentru că numai cu un p ahar de băutură poate aduce bucuria
deplină. Depedentul psihic folosește alcoolul pentru a obține starea de confort psihic și pentru a
elimina stările de stres sau indispozițiile. Atunci când nu este la îndemână, apare disconfortul
psihic sau chiar frica c e îl determină pe cel în cauza să -și facă provizii și să -și organizeze
întreagă viață în așa fel încât alcoolul să fie la îndemână. Astfel se formează o legătură
emoțională cu alcoolul, care persistă multă vreme după ce dependența fizică a fost depășită.6

CAUZE ALE CONSUMULUI DE ALCOOL
Consumul de băuturi alcoolice are un impact negativ mai mare cu cât debutează la vârste
mai mici, având drept consecințe intoxicarea organismului, în special a sistemului nervos central,

5 Edwards G., Drogurile – o tentație ucigașă , Pitești, Editura Paralelă 45, 2006
6 6Edwards G., Drogurile – o tentație ucigașă , Pitești, Editura Paralelă 45, 2006

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
cât și modificări în dezvoltarea per sonalității. S -a observat la descendenții alcoolicilor anumite
tulburări psihice cum ar fi: neliniște psiho -motorie, reacții accentuate de opoziție, anxietate,
agresivitate, enurezis nocturn și tulburări de comportament cu tendința de vagabondaj. De
asemen ea, în multe cazuri s -a constatat o dezvoltare intelectuală la nivelul debilității mintale
severe, frecvente fiind cazurile unde dezvoltarea intelectuală se află la limita inferioară a
normalului.
Copii de vârstă școlară proveniți dintr -un mediu familial alcoolic prezintă tulburări de
comportament, inițial la nivelul familiei, extinzându -se apoi și în sfera socială. Familia alcoolică
nu face față decât parțial și deficitar funcțiilor ei de baza, fiind o familie patologică, copiii
crescând cu teama de a rămâne singuri și cu teama de nimicire.
La tineri, intoxicația cronică trebuie privită ca un precursor al alcoolismului adultului,
atestând imaturitatea în abordarea problemelor vieții sau influența unor factori familiali
generatori sau adjuvanți ai acesto r situații. La copii de vârste mici consumul de alcool este
accidental, la cei mari el are un caracter predominant voluntar, de imitație.
Petru Boisteanu face următoarea clasificare a factorilor care determină alcoolismul
cronic:
1. Factorii în interdependență cu structura personalității și a trăsăturilor particulare de
personalitate: imaturitate, nesiguranță, dependență, intoleranță la frustari:
• conduite specifice alcoolicului: imitații, compensații, autoagresivitate,
impulsivitate morbidă;
• defecte metabolice de natură genetică;
• disfuncții endocrino -hipofuncție, cortico -suprarenale;
• carențe alimentare, subnutritie.
2. Factorii care țin de proprietățile farmacologice ale alcoolului
3. Factorii socio -culturali înțeleși prin nivelul de intre grare socio -familială și profesională:
eșecurile, conflictele familiale, psihotraume, sentimentul de insecuritate socila, de nerealizare.
4. Factorii ocazionali.
În opinia lui Van Dijk, individul trece prin cinci stadii de la primul contact cu alcoolul
până când ajunge la dependență:

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
1. primul contact cu alcoolul;
2. stadiul de consum ocazional;
3. stadiul de consum integrat social -moderat;
4. stadiul de consum excesiv în care individul consumă o cantitate de alcool care
depășește rezistența individului, in clusiv starea de sănătate, precum și deprinderile grupului
social din care face parte;
5. stadiul de dependență „cu pierderea libertății de a bea moderat”( Fouquet), „cu
pierderea controlului”( Jellinek) manifestată prin incapacitatea de a stopa consumul d e alcool
după ce deja a băut primul pahar.
De asemenea nu trebuie ignorat rolul obișnuințelor sociale determinat de ceremonii,
întâlniri de grup cât și accesibilitatea procurării alcoolului. În general stările de neliniște,
frustările, încordarea prelungit ă în dificultățile morale și materiale pot fi motivații pentru
alcoolism. Alcoolismul intervine în viața de familie afectând legăturile și relațiile stabilite prin
căsătorie sau adopțiune, afectând coabitarea și comunicarea în cadrul unor relații conduse d e
rolul ce -l dețin membrii familiei și prin care se realizează în mod normal liantul subiectiv
informațional. O problemă mult discutată și deseori controversată se referă la soțiile alcoolicilor.
Multe studii relevă faptul că multe femei cu soți alcoolici au o personalitate hipocondrică în
măsură să le ducă la dependență față de soțul bolnav, iar atunci când acesta își îmbunătățește
oarecum viața, soția se poate prăbuși.
Interesant de cercetat este și rolul soțului vis -à-vis de soția alcoolică și atitudinea ei
asupra unei eventuale cereri de ajutor ca și efectul alcoolismului asupra copiilor. În general se
consideră că e mai rău să ai o mamă care bea decât un tată alcoolic, deoarece atunci când mama
este cea care bea, copii suferă prejudicii ireparabile, lip sa de afecțiune provocând sentimente
durabile de respingere, abandonare și izolare.
Se poate vorbi despre un alcoolism familial, factorii psihofamiliali fiind declarați într -un
număr crescut de cazuri ca cei mai importanți și relevanți în motivarea instală rii consumului
abuziv de băuturi alcoolice: neînțelegeri între partenerii conjugali, manifestări interactive de
violență și agresivitate, întreținere în permanență a unor sentimente de culpabilitate, alungările
din domiciliul conjugal, pierderi de bunuri, lipsuri materiale, prezența în familie de persoane
handicapate și cu stări grave de invaliditate fizică, separări de lungă durată prin plecări în

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
străinătate, detașări, despărțiri frecvente sau cu locul de muncă diferit cu cel de domiciliu,
decese, divorțu ri, eșecuri școlare sau profesionale.
Cercetarea comportamentului familiilor în care unul sau ambii soți sunt alcoolici cronici a
reliefat schimbările survenite în exercitarea rolurilor familiale. Pentru buna funcționare a
familiei, în momentul în care o p ersoană încetează să se mai ocupe de îndatoririle ce îi revin, alți
membri ai familiei își asumă funcțiile care îi corespund rolului vacant. Dar asumarea unui rol
suplimentar poate induce o stare de stres cu apariția tulburărilor fizice și fiziologice.
În explicarea consumului de alcool, femeile au tendința mai mult decât bărbații de a
incrimina un fapt sau o circumstanță externă inductoare a consumului, fapt ce generează că
reprobarea socială mai puternică pentru femei induce dorința de justificare. Nu ex cludem
posibilitatea că semnificația problemelor conjugale să fie identică pentru ambele sexe, femeia
acordându -le o importanță mai mare din cauza statutului lor social diferit.
În opinia lui Stavros cauzele consumului de alcool pot fi grupate după cum urm ează:
1. cauze festive cu ocazia sărbătorilor sau a unor evenimente familiale cum ar fi
nunțile, botezurile, zilele onomastice;
2. cauze teologice în cazul unor ceremonii de comemorare;
3. cauze psihologice în cazul unor eșecuri, ca urmare a unor depresii sentimentale;
4. cauze filosofice pentru inspirație în creația artistică de orice gen;
5. cauze sociale ca urmare a divorțurilor, conflictelor familiale, a pierderii locului de
muncă.7
EFECTE ALE CONSUMULUI DE ALCOOL
Diferența dintre băuturile alcoolice constă în cantitatea de alcool, nu în calitatea acestuia,
astfel că berea conține aproximativ 3 -4% alcool etilic, vinul între 8 -12 %, iar băuturile distilate
între 30 -50 % alcool etilic. Astfel că, cantitatea de alcool etilic introdusă în organism depinde de
cantitatea de alcool consumată, dar și de conținutul în alcool etilic al acestuia.
Alcoolul ingerat este repede absorbit de către organism, mai ales la nivelul intestinului

7 Stravos C., Droguri concomitente: alcool, tutun , cafea – factori de risc , București, Editura Medicală, 1998

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
unde se absoarbe 80% din cantitatea de alcool, în timp ce la nivelul mucoasei st omacale se
absoarbe restul de 20%.
Dacă cantitatea de alcool consumată și concentrația prezentă în organism sunt relativ ușor
de calculat, viteza de absorbție depinde de mai mulți factori. Prirmul factor de care depinde
viteza de absorbție este concentrați a de alcool a băuturii consumate, astfel că, cu cât concentrația
va fi mai mare, cu atât viteza va crește , rezultând că băuturile alcoolice cu un grad crescut de
concentrație sunt mai dăunătoare, că nocivitatea lor este direct proporțională cu conținutul de
alcool etilic.
Un al doilea factor de care depinde viteza de absorbție este modul în care se îmbină cu
alimentele, viteza maximă de absorbție realizându -se atunci când se consumă alcool pe
nemâncate și find încetinită de alimente, în special de cele bog ate în grăsimi.
Oxidarea alcoolului se realizează cu o viteză constantă independentă de cantitatea de
alcool ingerată, organismul fiind capabil să ardă aproximativ 100 mg alcool pe kilogram de
greutate corporală într -o ora. Dacă cantitatea de alcool ingera tă este mai mare și durata arderii
crește, iar în cazul consumului zilnic de alcool, organismul nu este capabil să ardă întreagă
cantitate de alcool consumată până a doua zi când se va consuma din nou alcool, astfel
organismul rămâne expus efectelor alcool ui un timp mai îndelungat.
Distribuția alcoolului în organism se face inegal, cea mai mare cantitate de alcool se
regăsește în creier și ficat, ele fiind cele mai afectate organe în cazul unui consum îndelungat de
alcool. O primă senzație produsă de către alcool este cea de excitație, de fericire, de curaj, având
impresia că putem realiza lucruri care păreau imposibile în trecut. Această senzație apare în urma
a două procese ce au loc la nivelul sistemului nervos, procesul de excitație și cel de inhibiție l a
nivelul scoarței. Dacă predomină procesul de excitație, comportamentul este mai activ, în cazul
în care predomină procesul de inhibiție, comportamentul este unul mai pasiv.
O periodă îndelungată de timp s -a crezut că alcoolul are efecte benefice asupra c reierului,
ajutând la întărirea proceselor de excitare la nivelul sistemului nervos central, de stimulare a
activității scoarței cerebrale.
Aceste credințe au fost contrazise de către cercetările lui I.P. Pavlov, care a demonstrat că
ingerarea de doze mic i de alcool slăbesc procesele de inhibiție la nivelul scoarței, predominând

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
astfel procesele de excitație. În aceste condiții, în creier se elaborează mai greu reflexe noi,
impactul alcoolulul fiind prezent câteva zile după încetarea administrării alcoolul ui. Cercetările
lui Krasnogorski au arătat că o cantitate mică de alcool administrată copiilor produce paralizia
activității scoarței. Din rezultate toxicologice, coma apare la copii la un nivel al
alcoolului în sânge de 0,5 la mie, în timp ce la un adult apare la o concentrație de 3‰, iar
moartea în cazul copiilor la un nivel al alcoolemiei în sânge de 2‰ și la un adult la doar 4 -5 ‰.8
Consumul de alcool favorizează accidentele, deoarece reduce viteza de reacție și
modifică precizia mișcărilor, totodată in fluențând și auzul și văzul. S -a constatat că alcoolul
scade acuitatea vizuală, obiectele verzi și roșii părând mai închis colorate, după care ajung să fie
percepute că având culoarea gri, ceea ce înseamnă că la un nivel al alcoolului în sânge de 0,4 %
se reduce cu 40% capacitatea de distingere a culorilor.9
Efectele consumului excesiv de alcool și implicit complicațiile care pot apărea sunt
următoarele:
1. crizele convulsive de sevraj, care pot fi de sine stătătoare sau pot apărea în cadrul
sindromului de sevraj complicat sau necomplicat;
2. tulburări psihotice induse de alcool
3. tulburările amnestice persistente induse de alcool
4. demență și paranoia alcoolică;
5. sindromul alcoolic fetal;
6. depresia în alcoolism este expresia unei tulburări de dispoziț ie că reactivă la
consecințele dependenței de alcool pe plan social, familial și profesional;
7. tulburări de personalitate organică traduse prin tulburări de comportament: acte de
violență, agresivitate, scăderea capacității de control al instinctelor;
8. tulburări organice de dispoziție ;
9. tulburări anxioase și psihotice.10

8 Sporn, Alfred, Ce trebuie să știm despre alcoolism , București, Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale,
Institutul de Igienă și Protecția Muncii, 1963, p.10

9 Ibidem p.13
10 Rășcanu, Ruxandra , Alcool și droguri(abordare psihosocială): „virtuți” și capcane pentru tineri , București,
Editura Universității din București, 2004, p.78 -79

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
DEFINIREA PROBLEMEI
Alcoolismul este o stare de intoxicație cronică, bazat pe consumul îndelungat și
sistematic de alcool și caracterizat de existența unor leziuni și tulburări funcț ionale prezente la
anumite organe, o distrugere treptată a personalității și voinței, dar și apariția toxicomaniei.
De asemenea este „o intoxicație prin utilizarea repetată a băuturilor alcoolice, boală cronică
indusă prin consumul repetat de alcool”. 11
Toxicomania sau drogodependența în definița Organizației Mondiale de Sănătate este o
stare psiho -somatică determinată de consumul excesiv și repetat al unui drog, cu instalarea
fenomenelor de toleranță, dependență și apariția sevrajului în momentul încetării consumului.
Alcoolismul poate să apară în urma unei beții întâmplătoare urmată de beții repetate sau
de consumul frecvent de alcool. Beția favorizează alcoolismul, dar nu este condiția și nici cauza
apariției alcoolismului. De exemplu, consumul zilnic a u nui pahar de vin la masă, poate duce în
timp la nevoia de a mări doza de alcool ingerată, treptat ajungându -se la alcoolism, deoarece ia
naștere fenomenul de obișnuință față de alcool.
Copii de vârstă școlară proveniți dintr -un mediul familial alcoolic pre zintă tulburări de
comportament, inițial la nivelul familiei, extinzându -se apoi și în sfera socială. Familia alcoolică
nu face față decât parțial și deficitar funcțiilor ei de bază, fiind o familie patologică, copiii
crescând cu teama de a rămâne singuri și cu teama de nimicire. La tineri, intoxicația cronică
trebuie privită ca un precursor al alcoolismului adultului, atestând imaturitatea în abordarea
problemelor vieții sau influența unor factori familiali generatori sau adjuvanți ai acestor situații.
La copii de vârste mici consumul de alcool este accidental, la cei mari el are un caracter
predominant voluntar, de imitație.
ÎNTREBĂRILE DE CERCETARE
1. Care este contextul social care favorizează consumul de alcool?
2. Ce influență are modelul familial asupra indivizilor care consumă alcool?
3. Care este percepția indivizilor asupra consumului de alcool? Cât de mult afectează starea
de sănătate?
4. Cât de mult influențează vârstă la care a consumat prima dată un individ alcool în

11 Richard D. , Senon J. -L., Dicționar de droguri, toxicomanii si dependențe , București, Editura Științelor Medicale,
2005

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
cantități semnificative consumul lui/ei de alcool atunci când este adult?
5. Care este influența grupului de socializare asupra consumului de alcool? Cât de mult își
lasă amprenta conformismul la majoritate?
OBIECTIVELE STUDIULUI
 Stabilirea gradului de influențare a modelului p arental privind consumul de alcool
 Percepția tinerilor asupra consumului de băuturi alcoolice
 Identificarea principalelor cauze ale consumului de alcool în rândul tinerilor
 Prezentarea profilului consumatorului de băuturi alcoolice din România
 Stabilirea gradului de influențare a nivelului de trai în relație cu consumul de alcool
 Identificarea relației de cauzalitate între vârsta la care s -a consumat prima dată alcool și
predispoziția de a deveni alcoolic la maturitate
 Stabilirea gradului de con formare la normele grupului de socializare
 Prezentarea avantajelor și dezavantajelor consumului de alcool
METODOLOGIA DE CULEGERE ȘI PRELUCRARE A DATELOR
Metoda de cercetare folosită a fost ancheta sociologică, deoarece prin intermediul
chestionarului a fost posibilă intervievarea unui număr mai mare de indivizi. Instrumentul folosit
în acest studiu a fost chestionarul, pentru că a facilitat găsirea acelor respondenți care consumă
alcool fecvent, fapt ce nu ar fi fost posibil dacă instrumentul folosit era interviul, deoarece exista
riscul ca individul care și -a dat acordul pentru realizarea interviului să nu se potrivească cu
profilul respondenților pe care se realiza studiul.
Chestionarul a fost auto -aplicat, pentru a crește rata sincerității, distribuit prin intermediul
rețelei de socializare Facebook, dar și prin intermediul e -mail-ului. Chestionarul a inclus și un
capitol destinat celor care consumă alcool săptămânal sau mai frecvent, dar și celor care
consideră că au o problemă cu alcoolul, unde se re găsește o baterie de întrebări care testează
predispoziția spre dependența de alcool sau chiar dependența de alcool în conformitate cu
National Council on Alcoholism and Drug Dependence . Acest fapt este stabilit dacă la bateria de
întrebări NCADD responden ții înregistrează un scor între 1 și 2 puncte, aceștia prezentând valori
normale de consum; între 3 și 8 puncte, indivizii au predispoziție spre dependență de alcool; iar
între 9 și peste, respondentii sunt dependenți de alcool. Fiecare punct este acordat ca urmare a
fiecărui răspuns pozitiv la bateria de întrebări.

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
Eșantionul a fost unul non -probabilist, selecția respondenților s -a desfășurat după metoda
bulgărelui de zăpadă, repondenții fiind rugați să distribuie după completare chestionarul altor
două persoane, iar la final, studiul a înregistrat un număr de 90 de respondenți. Profilul
respondenților a fost indivizi cu vârste cuprinse între 18 -30 ani care consumă alcool în prezent
sau care au consumat.
Rezultatele în urma cercetării au fost prelucrate î n SPSS, fiind făcute teste de corelație
între diferite variabile pentru a le testa interdependența, dar și teste de frecvență, pentru a stabili
anumite pattern -uri.
IPOTEZELE STUDIULUI
1. Dacă percepția asupra consumului de alcool este negativă, atunci co nsumul de alcool în
rândul indivizilor este scăzut spre deloc.
2. Cu cât în grupurile de socializare ( prieteni/ colegi de serviciu) se consumă mai des și în
cantități mai mari alcool, cu atât individul v -a resimți o presiune să se conformeze la
obiceiuril e grupului.
3. Cu cât contextul social favorizează consumul de alcool, cu atât indivizii sunt mai
predispuși să consume băuturi alcoolice.
4. Cu cât vârsta la care a început să consume alcool este mai mică, cu atât există șanse mai
mari ca individul să dev ină dependent de alcool.
5. Dacă modelul familial a presupus un grad înalt de consum de băuturi alcoolice, atunci
descendenții sunt mai predispuși să devină alcoolici la vârstă maturității.
6. Dacă percepția familiei asupra consumului de alcool este negati vă, atunci percepția
individului asupra consumului de alcool este tot una negativă.
PREZENTAREA ȘI DISCUTAREA DATELOR
IPOTEZA 1
Dacă percepția asupra consumului de alcool este negativă, atunci consumul de
alcool în rândul indivizilor este scăzut spre deloc .
Ipoteza conform căreia percepția asupra consumului de alcool influențează consumul de
băuturi alcoolice este confirmată, deoacere indivizii care sunt de părere că alcoolul este „foarte
dăunător” și „dăunător” prezintă un consum de alcool de câteva ori pe lună sau chiar o dată pe
luna spre deloc .

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
IPOTEZA 2
Cu cât în grupurile de socializare( prietenii/ colegi de serviciu) se consumă mai des
și în cantități mai mari alcool, cu atât individul v -a resimți o presiune să se conformeze la
obiceiurile grupului.
In grupurile de socializare în care se consumă mai des băuturi nalcoolice exercită o anumită
presiune asupra individul determinându -l să se conformeze la obișnuințele grupului. Astfel că,
cea de -a doua ipoteză își găsește confirmarea, indivizii în ale căror grupuri se consumă deseori
alcool, consumă la rândul lor băuturi alcoolice cu o frecvență de câteva ori pe săptămână.
IPOTEZA 3
Cu cât contextul social favorizează consumul de alcool, cu atât indivizii sunt mai
predispuși să consume băuturi alcoolice.
Cont extul social are un rol important în desfășurarea anumitor activități, astfel că, în
cazul studiului de față, contextul poate favoriza sau nu consumul de băuturi alcoolice, unele
locuri fiind mai prielnice acestor obiceiuri, altele interzicându -le. Cele ma i favorabile contexte
sociale în care se consumă alcool sunt: spațiile publice(„afară”) împreună cu prietenii,
petrecerile, domiciliul respondentului și barurile sau cluburile. În urma analizării rezultatelor,
ipoteza conform căreia contextul social influențează consumul de alcool al indivizilor este
confirmată.
IPOTEZA 4
Cu cât vârsta la care a început să consume alcool este mai mică, cu atât există șanse
mai mari ca individul să devină dependent de alcool.
Vârsta este o variabilă importantă, ea putâ nd detemina predispoziția unui individ de a
deveni dependent de alcool. Cu cât consumul de alcool începe la o vârstă mai fragedă, cu atât
există șanse mai mari ca viitorul adult să devină dependent de alcool. În cazul studiului de față,
această ipoteză est e infirmată, conform răspunsurilor acordate de indivizii intervievați, vârstă la
care au consumat alcool prima oară nu are nicio influență asupra obieceiurilor actuale de a
consuma băuturi alcoolice.
IPOTEZA 5
Dacă modelul familial a presupus un grad înalt de consum de băuturi alcoolice,
atunci descendenții sunt mai predispuși să devină alcoolici la vârstă maturității.

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
Membrii familiei își lasă o amprentă puternică asupra individului, obișnuințele,
comportamentele și atitudinile având de cele mai multe ori rădăcinile în cele ale familiei. În
conformitate, mai mulți autori din literatura de specialitate au ajuns la concluzia că obiceiurile
privind consumul de băuturi alcoolice, în special cele ale tatălui, vor influența comportamentul
viitorului adult vis -à-vis de alcool, preluând cu aproximație aceleași obiceiuri. Astfel că, dacă
părinții aveau obiceiul să consume o cantitate mai mare de alcool și viitorul adult va face la fel.
Această ipoteză se infirmă, deoarece, indivizii care au fost intervievați în cadru l acestui studiu au
vârste până în 30 ani, iar manifestările dependenței de alcool au loc , de regulă după 35 -40 ani.
IPOTEZA 6
Dacă percepția familiei asupra consumului de alcool este negativă, atunci percepția
individului asupra consumului de alcool este tot una negativă.
Familia poate avea influențe majore asupra comportamentului și părerilor viitorilor
adulți, putând influența opiniile sau chiar creea anumite obișnuințe prin imitare. Cum am
observat la ipoteza anterioară, obișnuințele nu arată deocamdată o influență a familiei, în schimb,
opiniile par că sunt mai ușor de modelat. Atitudinea părinților cu privire la alcool influențează
opiniile urmașilor, astfel că, dacă părinții au o atitudine negativă față de alcool, indivizii au
tendința să considere al coolul „foarte dăunător” sau chiar
„dăunător”.
Motivul principal pentru care indivizii intervievați consumă alcool sunt petrecerile,
sărbătorile și aniversările, urmate de motivul de a înlătura stresul și pentru că prietenii consumă
alcool, în cele din urm ă situându -se motivele precum: facilitarea comunicării cu alte persoane și
părinții consumă alcool și pentru a depășii situațiile de criză. Acestea pot fi observate în
următoarele tabele.
LIMITELE CERCETARII
O primă limită a cercetării constă în faptul că la acest studiu au luat parte și indivizi care
nu consumă alcool. Acest lucru a fost posibil, pentru că fiecare respondent după ce termina de
parcurs chestionarul era rugat să -l distribuie altor două persoane pentru a -l completa și așa mai
departe, deși av ea mențiunea de a -l distrui indivizilor care consumă băuturi alcoolice.

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
Cea de -a doua limită este imposibilitatea de a ține sub control cota de gen a
respondenților, astfel că există o mică diferență între respondenții bărbați și femei, cele din urmă
fiind mai numeroase. De asemenea, a fost aproape imposibil să fie realizată o distribuție egală a
indivizilor care au participat la studiu ținând cont de vârstă; exisand o aglomerare de chestionare
ale indivizilor cu vârste cuprinse între 19 și 22 de ani.
Ultim a limită a cercetării este eșantionul. Ar fi fost necesar un număr mai mare de
chestionare, iar o altă precizare importantă: categoria de vârstă să fie extinta până la 35, chiar 40
de ani, deoarece după vârstă de 30 de ani dependențele încep să se manifest e și astfel puteau fi
validate anumite ipoteze.
CONCLUZII
Alcoolismul reprezintă o importantă problemă de sănătate mentală prin implicațiile sale
de ordin biologic și social, atestând preocupările intense din ultima vreme ale organismelor
internaționale. G ravitatea consumului abuziv de alcool este confirmată de incidența crescută la
vârstele tinere de sporirea numărului de internări și creșterea frecvenței implicațiilor negative de
ordin medico -legal cu deteriorarea personalității și a riscurilor de eșec ad aptativ socioprofesional
și instructiv -educațional. Mulțimea de factori biologici, istorico -sociali și culurali predispun la
instituirea obișnuinței de a bea. Implicațiile acestei obișnuințe asupra sănătății psihice, fizice,
etice și morale a individului și colectivității, precum și numeroasele implicații impun alcoolismul
ca o problemă actuală, complexă și complicată a sănătății publice.
Chiar dacă în țara noastră legislația nu -l recunoaște că fiind o boală, alcoolul, prin
creșterea iritabilității și e xacerbarea impulsivității instinctuale devine sursa de conflicte și
agresiuni prin scăderea criticii față de propriul comportament. Prin dezinhibarea unor tendințe
agresive potențiale cu periculozitate socială, alcoolul declanșează un comportament deviant cu
implicații pe plan delicto -judiciar. După cum am observat și în urma studiului efectuat, un factor
important al consumului de alcool în rândul tinerilor îl are grupul de socializare și contextul
social, exercitând asupra individului o presiune uriașă, d eterminându -l, în cele din urmă, să se
conformeze obiceiurilor grupului, dobândind astfel noi obiceiuri.
Cu siguranță și alți factori sunt cauzatori ai consumului de alcool în rândul tinerilor și nu
au fost incluși în acest studiu, însă, unul important e ste percepția asupra alcoolului. Indivizii
intervievații consideră alcoolul, pe lângă un mod de a te relaxa și a uita de grijile cotidiene, a fi

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
„lubrifiant social”, dându -le încrederea necesară să socializeze și să comunice mai ușor cu alți
indivizi. De a semenea, cei mai mulți îi atribuie și o calitate benefică sănătății, mergând pe
recomandarea medicilor de a consuma un pahar de vin la masă. De partea cealaltă a baricadei,
aceștia consideră că afectează ficatul și inima, dacă este consumat frecvent, dar ș i că poate
produce dependență, care la randul ei conduce inevitabil la schimbarea comportamentului și
transformarea lui în unul deviant.

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
ANEXĂ
Studiu sociologic despre consumul de alcool în rândul tinerilor
Bună ziua! Numele meu este Marina Gheorghe și sunt studentă la
Sociologie, din cadrul S.N.S.P.A. București și realizez un studiu sociologic
privind consumul de alcool. Datele sunt confidențiale și vor fi folosite doar pentru interpretare in
cardul lucrarii . Răspunsurile dumneavoastr ă sunt anonime și de aceea am rugămintea de a
răspunde cu sinceritate. Completarea chestionarului durează aproximativ 10 minute. Dacă sunteți
interesat/ă de rezultatele studiului, puteți afla mai multe informații la adresa:
flormargheorghe@gmail.com

Capitolul 1. Date socio -demografice
1) Care este genul dvs.?
1. Masculin
2. Feminin

2) Care este vârsta dvs.?
_________________

3) Care este ultima formă de învățământ absolvită de dvs.?
1. Sub liceu
2. Liceul
3. Studii universitare
4. Studii post -universitare
5.Alta. Care?____________________________________________________________

4) Care este statusul dvs. marital?
1. Căsătorit/ă
2. Divorțat/ă
3. În concubinaj
4. Într -o relație
5. Singur(ă)

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
6.Alta. Care?____________________________________________________________

5) Dacă sunteți căsătorit(ă)/ în concubinaj/ într -o relație, de cât timp vă aflați sub acest
status? (Vă rog să aproximați.)
___________________________________________ _____________________________

6) Dacă sunteți divorțat(ă)/ singur(ă), de cât timp vă aflați sub acest status?( Vă rog să
aproximați.)
________________________________________________________________________

7) Părinții dvs. locuiesc în:
1. mediul urban
2. mediul rural
8) În ce localitate locuiți în prezent?
________________________________________________________________________

9) În prezent, care este ocupația dvs.?
________________________________________________________________________

10) Care au f ost veniturile dvs. personale în ultima lună? (în RON)
________________________________________________________________________

11) Care au fost veniturile totale ale gospodăriei dvs. în ultima lună? (în RON)
______________________________________________ __________________________

12) Care este religia dvs.?
________________________________________________________________________

13) În ce măsură vă considerați o persoană religioasă?
1. În foarte mare măsură
2. În mare măsură

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
3. În mică măsură
4. În foar te mică măsură
5.Alta. Care?____________________________________________________________

Capitol 2. Întrebări generale
Se completează indiferent dacă ați consumat/ consumați sau nu alcool.

14) În ultimul an, cât de des ați consumat alcool?
1. Zilnic
2. De câteva ori pe săptămâna
3. O dată pe săptămâna
4. De câteva ori pe lună
5. O dată pe lună
6. O dată la câteva luni
7. Nu am consumat

15) În ultimul an, cât de des ați consumat alcool în cantități semnificative?
(prin cantități semnificative ne referim la echivalentul a minim 3 beri / 2 pahare vin)
1. Zilnic
2. De câteva ori pe săptămâna
3. O dată pe săptămâna
4. De câteva ori pe lună
5. O dată pe lună
6. O dată la câteva luni
7. Nu am consumat

16) Vă rog să numiți 3 aspecte pozitive(avantaje) ale consu mului de alcool:
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
17) Vă rog să numiț i 3 aspecte negative(dezavantaje) ale consumului de alcool:
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
__________________________________________________ ______________________

18) La ce vârstă ați consumat pentru prima dată alcool?
________________________________________________________________________

19) În opinia dvs., cât este de dăunător consumul de alcool pentru sănătate?
1. Foarte dăunător
2. Dău nător
3. Puțin dăunător
4. Deloc dăunător
99. Nu știu/ nu răspund

20) V -ați aflat vreodată într -o stare de ebrietate ("v -ați îmbătat")?
Încercați să aproximați de câte ori (în toată viața)
0. Nu
1. O dată
2. De două ori
4. 3-10 ori
5. 11 -30 de ori
6. 30 -100 de ori
7. 100 -500 de ori
8. Peste 500 de ori

21) V -ați aflat vreodată într -o stare avansată de ebrietate (cu pierderi de memorie, fără să mai
țineți minte ce s -a întâmplat)?
Încercați să aproximați de câte ori (în toată viața)
0. Nu
1. O dată

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
2. De dou ă ori
4. 3-10 ori
5. 11 -30 de ori
6. 30 -100 de ori
7. 100 -500 de ori
8. Peste 500 de ori

22) La ce vârstă ați consumat pentru prima dată alcool până la starea de ebrietate ("la ce
vârstă ați avut prima beție")?
____________________________________________ ____________________________

23) În grupurile dvs. de socializare (prieteni, colegi de serviciu) cât de des se consumă
alcool?
1. Deseori
2. Rareori
3. Nu se consumă
4.Alta.
Care?___________________________________________________________________

24) În familia dvs. care este atitudinea față de alcool?
1. Pozitivă
2. Neutră
3. Negativă

25) În familia dvs. cât de des se consuma alcool, atunci când dvs. erați copil?
1.Zilnic 2.Săptămânal 3.De
câteva ori
pe lună 4. O dată
la câteva
luni 5.Nu
consuma 99.Nu e
cazul
Tata
Mama

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
Frații
Surorile

26) În familia dvs. cât de des se consumă alcool, în prezent?
1.Zilnic 2.Săptămânal 3.De
câteva ori
pe lună 4. O dată
la câteva
luni 5.Nu
consuma 99.Nu e
cazul
Tata
Mama
Frații
Surorile

27) Atunci când erați copil, în familia dvs. au existat probleme/certuri cauzate de consumul
de alcool? Cât de des?
1. Săptămânal sau mai des
2. O dată pe lună
3. O dată la câteva luni
4. O dată pe an sau mai rar
5. Nu au existat probleme/certuri cauzate de consumul de alcool

28) Care este/ a fost situația maritală a părinților dvs. atunci când dvs. erați copil?
1. Căsătoriți
2. Divorțați
3.Alta. Care?____________________________________________________________

29) În ce măsură s unteți de acord cu următoarele afirmații referitoare la dumneavoastră?
1.Total
accord 2.Parțial
acord 3.Parțial
dezacord 4.Total
dezacord 99. Nu știu /
Nu pot
aprecia

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
Sunt o
persoană
timidă.
Sunt o
persoană
sigură pe
sine.
Sunt o
persoană
optimistă.
Sunt o
persoană
pesimistă.
Sunt o
persoană
sociabilă.
Sunt o
persoană
retrasă.

Capitol 3. Întrebări specifice pentru cei care consumă alcool sau au consumat în trecut
Dacă nu ați consumat alcool niciodată, nu este nevoie să completați această secțiune.
30) La ce vârstă ați început să consumați alcool în cantități semnificative, mai des de câteva
ori pe lună?
________________________________________________________________________

31) Consumați băuturi alcoolice în următoarel e situații?
1. Da 2. Nu 99. Nu știu / Nu
răspund
La petreceri

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
Acasă, singur
Acasă, cu prieteni /
rude
Baruri, cluburi
Afară, cu prieteni

32) În ultimele 30 de zile în câte zile ați consumat măcar o porție de alcool?
(Printr -o porție de alcool ne referim la: 25 ml băuturi spirtoase= 1 shot; 100 ml vin= 1
pahar de vin; 500 ml bere= o sticlă de bere)
1. 1-5 zile
2. 6-10 zile
3. 11 -15 zile
4. 16 -20 zile
5. Peste 20 zile
6. Alta. Care?________________________________________________________

33) În ultimele 30 de zile în câte zile ați consumat 5 sau mai multe porții de alcool?
(Printr -o porție de alcool ne referim la: 25 ml băuturi spirtoase= 1 shot; 100 ml vin= 1
pahar de vin; 500 ml bere= o sticlă de bere)
1. 1-5 zile
2. 6-10 zile
3. 11 -15 zile
4. 16 -20 zile
5. Peste 20 zile
6. Alta. Care?________________________________________________________

34) Ce băuturi alcoolice consumați de obicei?
1. Cel mai des 2. Ocazional 3. Nu consum 99. Nu știu / nu
răspund
Bere

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
Vin
Wiskey / vodka /
alte băuturi
spirtoase

Cocktailuri

35) Din ce motiv consumați alcool în prezent?
1. Da 2. Nu 99. Nu știu / nu
răspund
Pentru a înlătura
stresul și a avea o
dispoziție bună.
Comunic mai ușor cu
alte persoane.
În grupul meu de
prieteni se consumă
alcool.
Cu ocazia
aniversărilor/
petrecerilor/
sărbătorilor.
Pentru că și părinții
mei consumă.
Pentru a depăși
situațiile conflictuale(
de la școală/ din
familie/ de la serviciu)

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
36) Câți bani ați alocat băuturilor alcoolice în ultima lună? (Vă rog să aproximați.)
1. Sub 50 ron
2. 50 -150 ron
3. 150 -300 ron
4. peste 300 ron
5.Alta. Care?____________________________________________________________

37) În ce mod vă procurați băuturile alcoolice?
1. cumpăr
2. împrumut
3. sustrag de la păr inți/rude
4.Alta. Care?____________________________________________________________

38) Vi s -a întâmplat să consumați o cantitate mai mare de alcool după un eveniment mai
puțin fericit( decesul unei persoane apropiate, divorțul dvs./ al părinților, decepț ie
amoroasă, etc.)?
1. Da
2. Nu
3.Alta. Care?____________________________________________________________

Capitolul 4. Întrebări specifice pentru cei care consumă des alcool
Prin consum des ne referim la un consum săptămânal sau mai des. Puteți completa această
secțiune și dacă consumați mai rar, dar considerați că aveți o problemă cu alcoolul.

39) Vă considerați dependent/ă de alcool?
1. Da
2. Nu
99. Nu știu / Nu răspund

40) În continuare puteți completa bateria de întrebări standardizată internațional (NCADD)
pentru consumul de alcool.

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
1. Da 2. Nu
1.Ați avut conflicte cu părinții, prietenii sau
colegii de serviciu din
cauza consumului de alcool?
2.Obișnuiți să consumați alcool atunci când sunteți
supărat, sub
presiune sau ați avut un conflict?
Vi se întâmplă să vă simțiți inconfortabil atunci
când nu există alcool
disponibil?
Vi se întâmplă să vă simțiți puțin vinovat pentru
consumul dvs. de
alcool?
Vreunul din prietenii apropiați sau membri
familiei și -au exprimat
îngrijorarea față de consumul dvs. de alcool?
Vi s-a întâmplat să aveți pierderi de memorie pe
fondul consumul de
alcool?
Vi se întâmplă să continuați să consumați alcool
chiar și după ce
prietenii dvs. spun că au consumat suficient?
Vi se întâmplă să vă încălcați promis iunile de a
reduce din consumul
de alcool?
Considerați că aveți mai multe probleme
financiare, familiale sau la
locul de muncă din cauza consumului de alcool?
Ați fost sfătuit de un medic să renunțați la alcool?

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
Vi se întâmplă să consumați o cantitate mică de
alcool dimineața
pentru a va simți mai bine în timpul zilei?
Vi se întâmplă să stați intoxicat cu alcool mai
multe zile la rând?
Ați cerut vreodată ajutor cuiva pentru a vă putea
lasă de consumul de alcool?

Vi se întâmplă să vă simțiți anxios sau depresiv după perioade
susținute de consum de alcool?
Aveți vreo rudă de gradul 1 care a avut probleme legate de consumul
de alcool?
Ați fost sancționat vreodată pentru consum de alcool în trafic?
Vi s-a întâmplat să fiți implicat în accidente (rutiere, la locul de
muncă, etc) din cauza consumului de alcool?
Vi s-a întâmplat să simțiți că vă crește pulsul sau că aveți palpitații(
bătăi neregulate ale inimii) după ce ați consumat alcool?
Vi s-a întâmplat să declarați că dvs. consumați o cantitate mai mică
de alcool decât cea reală atunci când discutați cu cineva?
Vi s-a întâmplat ca atunci când consumați alcool să deveniți
somnoros și să adormiți la scurt timp?
Vi s-a întâmplat ca din cauza consumului de alcool să nu puteți să vă
amintiți în ce parte a zilei sau a nopții vă aflați?
Vi s-a întâmplat să nu puteți să vă abțineți să nu consumați alcool
până la un anumit moment al zilei?
Vi s-a întâmplat ca din cauza consumului de alcool să vă pierdeți
interesul pentru hobby -urile dum neavoastră?
Considerați că în cazul dvs. consumul de alcool vă ajută să adormiți
mai ușor?

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
Vi s-a întâmplat să ascundeți sticle cu alcool de alți membri ai
familiei sau de prieteni?
Vi s-a întâmplat să va simțiți stânjeniți după petreceri/ evenimente
sociale/ sărbători unde ați consumat alcool?
Vi s-a întâmplat să consumați alcool pentru a vă relaxa?
Vi s-a întâmplat să consumați alcool pentru a uita de problemele și
grijile zilnice?
Vi s-a întâmplat să vă propuneți anumite reguli atunci când consumaț i
alcool?

41) Ați fi dipus/ă să renunțați definitiv la consumul de alcool?
1. Da
2. Nu
99. Nu știu / Nu răspund
42) În ce circumstanțe ați fi dispus/ă să renunțați la consumul de alcool?

Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Specializarea Sociologie
Bibliografie
1. Edwards G., Drogurile – o tentație ucigașă , Pitești, Editura Paralelă 45, 2006
2. Global status report on alcohol and health 2014
3. Raportul Stării Privind Alcoolul și Sănătatea la Nivel European 2010 al OMS, Centrul de
Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
4. Rășcanu, Ruxandra , Alcool și droguri(abo rdare psihosocială): „virtuți” și capcane
pentru tineri , București, Editura Universității din București, 2004
5. Richard D. , Senon J. -L., Dicționar de droguri, toxicomanii si dependențe , București,
Editura Științelor Medicale
6. Sporn, Alfred, Ce trebuie să ști m despre alcoolism , București, Ministerul Sănătății și
Prevederilor Sociale, Institutul de Igienă și Protecția Muncii, 1963
7. Stravos C., Droguri concomitente: alcool, tutun , cafea – factori de risc , București,
Editura Medicală

Surse on -line:
http://busine ssday.ro/09/2010/cat – alcool -si-cate-tigari -consuma -romanii/