Consumul de Alcool In Randul Adolescentilor

CUPRINS

Introducere

I. Definirea conceptelor

1.1. Ce este alcoolul?

1.2. Ce sunt drogurile?

1.3. Cum putem defini adolescenta?

1.4. Ce se intelege prin termenul minor?

II. Cauzalitatea consumului de alcool in randul adolescentilor

2.1. Cauze ereditare

2.2. Cauze educative

2.3. Cauze conflictuale

2.4.Cauze de natura psihica si sociala

III. Efectele consumului de alcool in randul adolescentilor

3.1.Efectele fiziologice si psihologice ale alcoolului

3.2. De ce mahmureala?

IV. Alcoolul – un drog legal

4.1. Viata de noapte a minorilor si accesul acestora la consum

4.2. Cadrul legislativ privind consumul si furnizarea de alcool minorilor

V. Rolul asistentului social in prevenirea sau combaterea consumului de alcool in randul minorilor adolescenti

VI.Metodologie

VII. Analiza si interpretarea datelor

IX. Concluzii

X. Bibliografie

INTRODUCERE

Magazinul din colț, supermarketul la care îți faci zilnic cuparaturile, hipermarketul pe care îl vizitezi o dată pe săptămâna, cafenelele, restaurantele, pub-urile și cluburile toate au un numitor comun: alcoolul și toate sunt accesibile minorilor.

“ În fiecare zi pe tot cuprinsul globului pământesc, milioane de oameni folosesc droguri. Printre acestea se numără alcoolul și nicotina din tutun care sunt consummate pe scară largă în societate.”

Am decis să abordăm această temă deoarece nu de puține ori vedem imagini cu tineri cu vârste de pană la 18 ani în stare de ebrietate, pe stradă, prin diverse localuri sau atunci când situația ia o intorsătură dramatică, la televizor. Toate aceste imagini și frecvența lor conduc către o întrebare comună: Cine se face răspunzător pentru acest fenomen social?

Am putea afirma că subiectul abordat nu este o noutate și în primă fază suntem tentați să credem acest lucru, insă, noutatea nu constă în consumul de alcool fie el și la vârste fragede întrucât societatea se confruntă cu acest fenomen de mult și nu este ceva specific doar ultimelor generații de adolescenți. Noutatea acestei lucrări constă în evidențierea factorilor ce influentează consumul și îl favorizează.

De ce sunt minori în cluburi? Este o întrebare pe care societatea și-o pune de ani de zile și la care încă nu a găsit răspuns, sau a găsit însă tot ea, societatea, a învățat să îl ocolească și să sară peste legi în vederea propriului interes. Dacă într-o Românie proaspăt eliberată de comunism și măcinată de reforma în care legislația era ușor de interpretat sau inexitenta pe această temă, în România anului 2015 acest capitol este bine pus la punct…pe foaie!

În urmă cu câteva luni Am fost martorii unui eveniment tragic ce s-a produs într-un club din București în urmă căruia 63 de personae au murit și multe altele au fost grav rănite. Subiectul nu privește lucrarea noastră de licență până într-un punct, până în punctual în care în acel eveniment tragic a căzut victimă și un copil în vârstă de numai 15 ani. Ce căuta un copil de numai 15 ani în club?

“E o estimare de bun simț că probabil orice procent între 25% și 50% din clienții barurilor, pub-urilor, cluburilor și din cumpărătorii de țigări și tutun din aceste și alte stabilimente este reprezentat de minori, mai ales liceeni de 15, 16, 17 ani, care au acces neîngrădit și consum ad libitum la substanțele interzise lor. Așa că pierderea de afacere este mare, atât de mare încât la multe evenimente, cum a fost și cel din Colectiv, intrarea este gratuită ca să asigure cumpărarea de alcool și tutun, inclusiv de către minori.”

Am ales să vorbim despre acest fenomen social, despre cauzele socio-comportamentale care stau la baza lui și mai pe larg despre surse. Este accesibilitatea un factor ce influentează consumul de alcool în rândul minorilor? Este prezența unui minor în club atât de legală pe cât este de profitabilă?

“La vârsta aceasta și uneori mai devreme, cei care beau iau foarte puțin în considerare părerea părinților. Sunt influențați de publicitatea care asociază băutura cu starea de bine și se identifică în mod spontan cu acele persoane fericite din reclame ale căror experiențe par să fie la fel de perfecte ca și corpurile lor.”

Vom începe prin a face câteva precizări conceptuale în primul capitol pentru a defini și delimita termenii de alcool și drog precum și termenii de minor și adolescent.

In cel de al doilea capitol vom explora cauzalitatea consumului de alcool în rândul adolescenților și vom analiza atât efectele fizice cât și socio-comportamentale ale acestuia și vom răspunde la una dintre întrebările care au generat această cercetare: cum poate afecta acest fenomen social viața și viitorul tinerei generații?

După ce vom vedea și analiza împreună efectele socio-comportamentale și fizice pe care consumul de alcool îl poate avea asupra consumatorului și în cazul nostru, a minorului adolescent care este mai vulnerabil în fața viciului, vom cerceta cadrul legislative pentru a vedea cum își apăra, cel puțin în teorie, statul cetățenii minori. Vom avea ca model de comparație legislația din Marea Britanie si cea din Statele Unite ale Americii.

Conform cercetărilor în domeniu la vârsta pubertății, minorii sunt expuși într-un număr foarte mare influențelor negative externe. Aceste influențe pot sta la baza unor fenomene precum tabacismul sau în cazul nostru alcoolismul. Prin urmare, putem afirma că este primordială determinarea cauzelor sociale și celor biologice ce stau la baza apariției acestor vicii pentru a le putea înlătura sau preîntâmpina. (Voicu Ana Maria, 2011, pag.22)

În cel de-al treilea capitol ne propunem să intrăm puțin în ceea ce înseamnă ceea ce inseamna viata de noapte a minorilor, a localurilor și cluburilor înghesuite unde aceștia se strâng și unde consumă, fără nici o reținere, cantităti însemnate de băuturi alcoolice, băuturi care au de cele mai multe ori o proveniența îndoielnică și care poate avea efecte severe asupra persoanei consumatoare.

În partea aplicativă a lucrării vom urmări confirmarea ipotezei formulate, vom prezenta metodele care au ajutat la strângerea informației privind activitatea furnizorilor de bunuri și servicii precum și a consumatorilor, în cazul nostru a adolescenților și vom realiza analiza datelor colectate.

I.DEFINIREA CONCEPTELOR

În acest capitol al lucrării vom urmări definirea conceptelor cu care vom lucra, analizând definiții și păreri specializate cu scopul dezvoltării unei înțelegerii unanime asupa acestora.

1.1. Ce sunt drogurile?

Vom apela pentru acest concept la dicționarul de psihologie Larousse și vom analiza definiția redată de către psihologul Norbert Sillamy asupra drogurilor. Conform dicționarului drogul este “ produs natural sau sintetic capabil să modifice comportamentul consumatorului și să genereze o dependentă. Drogurile pot fi clasate în cinci grupe: 1) stupefiantele sau „drogurile dure", care cuprind îndeosebi cocaină și opiaceele (opium, morfină, heroină, codeină); 2) drogurile exaltante, cum sunt alcoolul, eterul și acetatul de anii prezent în unele cleiuri; 3) halucinogenele', cum sunt cânepa indiană sau cannabis (70-80% dintre toxicomanii francezi sunt consumatori de canepă indiană); 4) stimulentele psihice sau psihoanalepticele. în această grupă găsim produse ca tutunul, cafeaua, ceaiul, dar și amfetaminele", acestea din urmă nefiind livrate decât pe bază de retetă medicală; 5) hipnoticele, cum sunt barbituricele, adesea prezente în farmacia familiei.”

Privind această definiție putem plasă alcoolul în rândul drogurilor întrucât acesta este un produs natural care prezintă capacitatea de a schimbă comportamentul consumatorului și poate genera dependența. Mai mult, conform acestei definiții pe aceeași treaptă, cea a drogurilor, intră și produse apparent banale pe care le consumăm în viată de zi cu zi precum cafeaua sau ceaiul dar și anumite medicamente. Altfel spus, conform definiției de mai sus putem consideră drog orice stimulent sau produs sintetic sau natural care are capacitatea de a produce schimbări psihice sau fizice asupra consumatorului și care generează dependență.

“Drogurile de diverse tipuri au fost și sunt considerate niște pilule “magice” a căror compoziție moleculară este bine cunoscută de chimiști, medici, farmaciști. Autori consacrați în domeniu le numesc “sarace molecule milenare” care din negura timpurilor sunt sacralizate, care în realitate nu ne fac finițe supranaturale ci ne mint, fiind de fapt, o monedă cu 2 fațete. Una din fațete este cea care ne creează șarmul iar cealaltă este cea care ne face să fim dependenți, să ne schimbăm comportamentul, să ne ferim de familie, să ne pirdem prietenii, locul de muncă etc.”

Această definiție aparține Ruxandrei Răscanu și sta la baza unei lucrări ample cu privire la dependența de drog. Găsim și în această definiție o poartă clar deschisă către interpretare, întrucât el, drogul nu are doar un nume, este numit pilulă magică, acesta făcand referire nu la forma drogului sau la ideea că acesta vine doar sub forma unei pastille ci la elemental așa zis magic al substanței, element care așa cum descoperim în definiția de mai sus este sacralizat din vechi timpuri. Deasemenea această definiție ne prezintă și efectele drogului, efecte care vin ca o monedă cu două fațete, comparație realizată pentru a sugera dualitatea sentimentelor trăite de către persoana dependentă și nu numai, și de către persoana consumatoare. Astel senzația de libertate și putere este brusc schimbată cu cea de irascibilitate, dezechilibru, rușine, sentimente care ne fac să ne ferim și ne indeamnă să consumăm mai mult.

1.2. Ce este alcoolul?

În lucrarea sa de specialitate, Ana-Maria Voicu a definit astfel alcoolul “Alcoolul este un component esențial al unei largi categorii de băuturi alcoolice, el se formează atunci când drojdia fermentează zaharuri în mod natural, în fructe ca strugurii și în semințe cum ar fi cele de orz. Consumat în cantități mici alcoolul este un stimulent, în timp ce abuzul de alcool constituie un factor cu implicații sociale și de sănătate publică.”

În această primă definiție ni se prezintă la final alcoolul în două circumstanțe diferite, astfel, în cantități mici acesta este un stimulent în timp ce în cantități mai mari prezentate în definiție sub forma abuzului, acesta devine “un factor cu implicații sociale și de sănătate publica”. Subiectul nostru nu urmărește abuzul de alcool în rândul adolescenților ci consumul și mai mult de atât, accesibilitatea acestuia în rândul unei categorii pentru care ar trebui să fie interzis însă, este important să remarcăm această linie fină dintre consum și abuz întrucât tocmai acest abuz ar putea fi rezultatul accesibilității despre care vorbim.

Conform aceleași surse alcoolul este “un drog mutagen cu efecte cancerigene, predispoziția pentru acest drog fiind transmisă succesiv și genetic, în raport însă și cu mediul microsocial și cu dezvoltarea și constituția neuropsihică a adolescentului.”

Conform psihologului Norbert Sillamy, membru al Societății Franceze de Psihologie, alcoolul etilic este “produs de distilare a băuturilor fermentate. Acțiunea rapidă a alcoolului asupra centrilor nervoși superiori se traduce în general printr-o suprimare a inhibițiilor, o senzație de bună-dispoziție și o creștere a încrederii în sine. Cu toate acestea, ingestia sa în cantităti exagerate este periculoasă, uneori chiar mortală. În doză moderată, alcoolul are efecte pe care numai examenele de laborator le pot pune în evidentă: atenția slăbeste, reacțiile sunt mai lente și, în pofida unui sentiment înșelător de forță și putere, randamentul în muncă, performanțele sunt diminuate.”

Pe baza celor două definiții putem dezvolta o părere generală ascupra conceptului, întrucât ambele descriu un proces comun din care rezultă produsul și anume, distilarea divereselor produse de fermentație și ambele diferențiază consumul în cantități mici sau în doze moderate de abuz sau consumul în cantități exagerate.

1.3. Cum putem defini adolescenta?

Norbert Sillamy definește în cadrul dicționarului de psihologie Larousse adolescența ca fiind o “ perioadă a vieții care se situează între copilărie, pe care o continuă, și vârsta adultă. Este o „perioadă ingrată", marcată de transformări corporale și psihologice care încep pe la 12 sau 13 ani și se termină între 18 și 20 de ani. Aceste limite sunt vagi, deoarece apariția și durata adolescenței variază după sex, rasă, condițiile geografice și mediul socioeconomic. Pe plan psihologic, adolescența este marcată de activarea și înflorirea instinctului sexual, de conturarea intereselor profesionale și sociale, a dorinței de libertate și de autonomie, de amplificarea vieții afective. Inteligența se diversifică, puterea de abstractizare a gâdirii crește, aptitudinile particulare se precizează. Funcția adolescenței este de a recunoaște, în toată paleta de virtualități existente, posibilitățile fiecăruia, care le vor permite indivizilor să-și aleagă o cale și să se angajeze în viața adultă. Dar este și aceea de a descoperi mai îndeaproape ființele umane, pe sine însuși și pe ceilalți și de a stabili noi raporturi cu anturajul: distanțarea fată de părinti, apropierea (camaraderie, amiciție, dragoste) de cei de-o seamă.”

Conform doamnei profesor universitar doctor al Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității București Tinca Crețu, adolescența se împarte în trei etape distincte însă strâns legate una de cealaltă: preadolescența între 10 și 14 ani, adolescența între 14 și 20 de ani și postadolescența între 20 și 25 de ani. (Cretu, Tinca, 2009, pp. 239-312)

Profesorul universitar Emil Verza denumește adolescența “perioada școlarului mare” și o încadrează între 14-15 ani și respective 18-25 de ani.Acesta împarte asemeni doamnei profesor Tinca Crețu această perioadă în preadolescență, adolescența și adolescența prelungită, încadrându-le însă între alte interval de vârstă. Conform acestuia preadolescența este încadrată între vârstă de 14 și respective 16 ani, adolescența între 16 și 18-20 ani și adolescența prelungită între 18 – 20 și 25 de ani. ( Verza, Emil, 2000, p. 188)

Preadolescența este o etapă privită diferit de către cercetătorii în domeniu întrucât aceștia o plasează diferit în ciclul universal al dezvoltării psihice umane. În lucrarea sa “ Psihologia varstelor”, doamna profesor Tinca Crețu începe delimitarea acestor etape prin prezentarea părerilor diferite atrase de către această subetapă.

Conform acesteia, cercetătorul P. Osterrieth nu consideră preadolescența o etapă propriu-zisă, cuprinsă între 10 și respectiv 14 ani și împarte preadolescența între copilărie și adolescență. Astfel, conform cercetătorului, copilăria se întinde până la vârsta de 12 ani când, începe adolescența marcată de apariția gândirii formale, caracteristică adolescentului, acesta fiind și motivul acestei stadializări. ( P. Osterrieth apud. Verza, Emil, 2000, p. 188)

Datorită activităților fundamentale ce se desfășoară în această perioadă de 10 – 14 ani, a gradului sporit pe care îl capătă complexitatea învățării, a nivelului pe care îl capătă relaționarea cu ceilalți și a intensificării conștiinței de sine a individului, putem considera preadolescența o etapă propriu-zisă în procesul dezvoltării umane. (Cretu, Tinca, 2009, pp.238-240)

Aceeași ipoteză este sunținută și de profesorul universitar Emil Verza, acesta cataloghează preadolescența ca fiind o perioadă separate de adolescență, o subperioadă a acesteia. Preadolescentul suferă o maturizare de ordin biologic și psihic. Acestuia i se dezvoltă conștiința generală și de sine, este măcinat de conflicte interioare și suferă de momente de impulsivitate, agitație interioară și anxietate ca urmare a acestor conflicte și schimbări.

Deasemenea preadolescentul își diversifică interesele și își modelează viața interioară sub forma unor manifestări intelectual-afective și prin dorința de afirmare personală. ( Verza, Emil, 2000, p.188) Diferența intervine în ceea ce privește intervalul de vârstă ce încadrează preadolescența întrucât, spre deosebire de Tinca Crețu, acesta încadrează aceasta subperioadă între 14 si16 ani.

Adolescența propriu-zisă este definită că fiind perioada din viată cuprinsă între 14 și 20 de ani ce se caracterizează prin foarte multe transformări și schimbări, motiv pentru care a fost comparată cu o a două naștere (J.J. Rousseau apud. Cretu, Tinca, 2009, p.270) și considerată o etapă esentială în dezvoltarea umană din punct de vedere psihic. ( Lehalle apud. Cretu, Tinca, 2009, p.270)

Profesorul universitar Emil Verza definește adolescența propriu-zisă că fiind perioada cuprinsă între 16 și 18 ani centrată pe un proces de intelectualizare intensă, perioadă în care adolescentul își imbogăteste inteligență afectivă și își structurează în semn al unei personalități mult mai complexe conduita. Acesta are o tedința și o dorință de autodepăsire și competiție și își exprimă independența. Psihologic adolescentul este pregătit să facă fată dificultătilor ivite, însă prezintă o fragilitate din punct de vedere biologic și al conduitelor deviante justificate de tensiunea specifică acestei etape și de o adaptare dificilă. ( Verza, Emil, 2000, p. 189)

O altă definiție prezintă adolescența ca fiind o perioadă crucială în dezvoltarea și consolidarea psihică, perioadă în care individul își găsește identitatea prin separarea de părinți, definindu-se în continuare în raport cu aceștia însă. Adolescentul își explorează în această perioadă intimitatea cu grupul de prieteni și cu indivizii de sex opus . (Germain Duclos, Laporte Danielle, Ross Jacques, 2006, pp.8-9)

Despre postadolescență nu vom discuta deoarece această etapă depășește vârsta către care se orientează cercetarea noastră întrucât ipoteza acestei lucrări se conturează în jurul accesibilității și a consumului de alcool în cazul adolescentului minor.

1.4. Ce se intelege prin termenul “minor”?

Conform Codului Penal persoana cu vârstă de până în 18 ani este considerată minoră. Dicționarul juridic definește minoritatea ca fiind o etapă a vieții unei personae și împarte această etapă în funcție de vârstă și răspundere. Astfel ne sunt aduse la cunoștiința prevederile privind infracțiuniile și faptele comise de minor într-o anumită etapă a minorității. Minorul de până în 14 ani se diferențiază de cel cu vârstă cuprinsă între 14 și 16 ani întrucât acesta din urmă poate răspunde penal dacă comite o faptă penală cu discernământ. Aceeași procedura i se aplică și minorului cu vârsta de peste 16 ani, ba mai mult, acesta răspunde penal în toate situațiile în care faptă comisă nu poate fi justificată sau nu se poate înlătura caracterul penal al faptei. (Legeaz.net, 2016)

Vom rămâne la această definiție deoarce este important să înțelegem măsurile legale ce pot fi luate în cazul unui minor care săvârșește o faptă în afara legii. Legătura dintre subiectul lucrării noastre și această definiție stă în caracterul dualist al subiectului nostru, al drogului, al alcoolului. Acea monedă cu două fațete despre care am vorbit mai sus se poate manifestă sub forma unor acte de teribilism, acte ce pot atrage contravenții asupra minorului în funcție de vârstă acestuia și pentru că am definit adolescența ca fiind o perioadă ce depășește minoritatea, vom restrânge aria noastră de cercetare și ne vom axa pe adolescenții minori care prezintă conform specialiștilor riscuri mai mari din punct de vedere psiho-emoțional.

Deasemenea, această minoritate ne apropie de cei doi factori cruciali pe care am ales să îi abordăm în această lucrare și anume: tentațiea și accesibilitatea. Dacă este normal ca adolescența să fie o varstă a întrebărilor și a experimentării și din acest punt de vedere, o varstă a tentațiilor, accesul la o gamă largă de băuturi alcoolice precum și accesul în diferite localuri unde se consumă cu precădere acest sortiment de produse a unui adolescent minor, nu este și nu ar trebui să fie. Tinerii care își asumă inconștient riscul de a consuma alcool nu conștientizează implicațiile legii și sancțiunile pe care le pot atrage asupra lor comportamentul libertin și uneori teribilismul provocat de consumul acestui drog “legal”…cel puțin pentru adulți.

II. CAUZALITATEA CONSUMULUI DE ALCOOL IN RANDUL ADOLESCENTILOR

Ne este cunoscut faptul că adolescenții vor să experimenteze cum este. Trecând prin adolescență și noi am experimentat, mai mult sau mai puțin, la vremea noastră. Dificultatea constă în încercarea de a preveni transformarea acestor curiozități în abuz sau dependența, de a feri adolescentul de excese până când acesta este capabil de a lua decizii responsabile, mai bune în viață. (Sells Scott P., 2005, p.168)

În acest capitol vom explora cauzalitatea consumului de alcool în rândul subiecților noștrii în scopul înțelegerii fenomenului și prevenirii sau combaterii acestuia.

În fiecare moment pe tot cuprinsul globului, milioane de oameni utilizează diverse forme de droguri. Printre aceste droguri se numără, bineînțeles și alcoolul pe care l-am definit în primul capitol ca fiind un drog acceptat, legal, cel puțin pentru persoanele cu vârste de peste 18 ani. Dar cum unii ar spune că regulile sunt făcute pentru a fi încălcate, adolescenții din toată lumea și din România încalcă această regulă cu regularitate.

“Consumat în cantități mici alcoolul este un stimulant, în timp ce abuzul de alcool constituie un factor cu implicații sociale și de sănătate publică.”

Această mențiune face parte din una dintre definițiile discutate în capitolul anterior și aduce în discuție implicațiile sociale și de sănătate publică pe care le poate avea consumul de alcoo,l însă, ca orice drog și în cazul alcoolului vorbim despre un cerc vicios întrucât principală cauza ce poate genera consumul de alcool este cea socială.

"Există probleme de natură psiho-somatică, socială și ideologică, adică trebuie să existe anumite trăsături psihice și fizice într-o anumită situație data de anturaj în corelație cu o anumită atitudine față de viață, ca toxicomania alcoolică să se poată produce.”

Vom enumera principalele cauze de natură psiho-somatică și factorii de natură socială ce influențează consumul de alcool în cazul categoriei de vârstă aleasta de noi și anume a adolescenților cu vârste de până în 18 ani.

Evoluția consumului de alcool este strâns legată de caracterul persoanei, de comportamentul său în societate și de trăirile pe care acesta le are. (Voicu, Ana Maria, 2011, p. 4)

Începem așadar cu cauzele ereditare și educative și vom continua cu cele psihice, conflictuale și sociale datorită problemelor specifice vârstei pe care le ridică acestea.

2.1.Cauze ereditare

Nu putem compara consumul de alcool cu un bagaj genetic așa cum este culoarea părului sau a ochilor însă s-a demonstrat faptul că în familiile în care părinții sunt consumatori de alcool cazurile de alcoolism infantil sunt mai dese. (Voicu, Ana Maria, 2011, p. 5).

"În sens direct alcoolismul nu este ereditar, dar toți care știu că a existat o problemă de alcoolism în familia lor, ar trebui să abordeze alcoolul cu aceeași vigilență pe care o are un diabetic ereditar față de zahăr."

Problemele consumului de alcool iau naștere în familie. Există un factor genetic conform căruia copilul care este crescut de tatăl sau de mama biologică care prezintă o problemă în ceea ce privește consumul de alcool, are șanse mari să dezvolte aceleași probleme de consum când devine adult în comparație cu un copil adoptat care crește în aceeași familie. ( Dr. Chick Jonathan apud. Dr. Matei, Genoveva, 2008, p.12)

Conform unui studiu efectuat în Statele Unite ale Americii efectuat pe gemeni, riscul de a consumă băuturi alcoolice a copiilor crescuți în familii în care părinții sunt consumatori este de patru ori mai mare decât a celor care au crescut în familii în care consumul nu există. Deasemenea, sensibilitatea la alcool este transmisă, conform aceluiaș studiu tot ereditar. (Voicu, Ana Maria, 2011, p. 5)

Conform Dr. J. Chick factorul genetic nu este implicat doar în indiferența sau în plăcerea pe care individul o are față de consumul de alcool ci și în apariția dependenței și a problemelor generate de consum. Același cercetător abordează studiul gemenilor menționat anterior însă aduce în vedere un factor nou și anume tipul gemenilor, respectiv gemenii identici( monozigoți) și gemenii care nu seamănă. "Gemenii identici, care au aceleași caracteristici biochimice, au tendința de a consuma alcool în mod asemănător, pentru că diferențele dintre persoanele cărora la place să consume alcool sunt parțial consecința diferențelor biochimice la nivelul creierului și organismului în perechile de gemeni cu aspect fizic identic( sunt gemenii cu perechi de gene identice, numiți și gemeni monozigoți), în care unul dintre ei are o problemă cu alcoolul, celălalt geamăn are și el, cu mare probabilitate, aceeași problemă, comparativ cu gemenii care nu seamănă între ei…"

Bineînțeles că în această situație luăm în considerare nu numai bagajul genetic dar și de o moștenire socială. Moștenirea socială presupune un proces de învățare de care individul nu este în mod neapărat conștient. Astfel, apare un fenomen complex conform căruia copilul care este expus unui anumit comportament în familie, în cazul nostru consumul de alcool, îl asimilează ca fiind normal. Cercetătorii afirmă că tinerii ai căror părinți au fost sau sunt alcoolici suportă o cantitate mai mare de alcool decât alte persoane. Aceleași cercetări arată că în familiile din care provin alcoolici există mame care au suferit de despresie.

Deși ereditatea și moștenirea socială sunt factori importanți ce pot influența consumul de alcool al individului, acest lucru nu garantează că toți copii ai căror părinți consumă alcool vor deveni în viitor și ei consumatori sau dependenți.

2.2. Cauze educative

În acest caz nu putem afirma că există o relație simplă sau un răspuns de tipul cauză-efect deoarece comportamente diferite pot genera acelas răspuns…sau nu.

Adolescentul nu este conștient de acest lucru întrucât el invată instinctiv, subconștient cele mai multe lucruri. Părinții sunt principalii subiecți în acest caz deoarece ei sunt cei care își ridică întrebări cu privire la modul în care și-au educat copilul. Aceștia sunt cei ce analizează considerând în cele mai multe cazuri că au sufocat copilul și l-au răsfățat prea mult din dragoste, acest lucru determinând comportamentul deviant al acestuia. O altă variantă analizată se află la polul opus, și anume cea a părintelui care pune consumul de alcool al copilului pe seamă unei creșteri și educații prea severe, a unei relații prea reci în care copilului i s-a oferit prea puțină libertate. La fel de dăunătoare este și situația în care părintele a supra îngrijit copilul și nu i-a permis să devină independent. (Voicu, Ana Maria, 2011, p.12)

Așa cum am afirmat mai sus, conform acestei cercetări nu putem identifica un anume tip de educație care determină copilul să recurgă la consumul de alcool întrucât toate trei pot sta la baza acestui comportament teribilist sau deviant.

"Mai simplu este răspunsul în acele cazuri în care unul dintre părinți este alcoolic, când cea mai importantă influență este probabil aceea că fiul sau fiica nu a învățat de la părinți cum să biruie o problemă în mod corect."

Ceea ce se înțelege din citatul prezentat este faptul că tinerii învață subconștient după model și că deși aceștia trăiesc o experiență negativă sub formă dependenței unuia dintre părinți sau a amândurora, sfârșesc prin a prelua consumul de alcool de la aceștia și de a-l folosi ca pe o metodă de rezolvare a propriilor probleme în incapacitatea de a găsi o altă rezolvare. Astfel, această cauză educativă estestrâns legată de prima cauză prezentată, cea ereditară.

2.3. Cauze conflictuale

"Alcoolul este drogul nostru favorit. Ocazional, oamenii pot consuma ceva mai mult alcool, crezând că acesta la este de ajutor în rezolvarea sau uitarea problemelor."

Această cauză este mai des întâlnită în cazul adulților care se confruntă cu diverse medii generatoare de stres precum locul de muncă însă nu ocolește nici tinerii întrucât aceștia prezintă o vulnerabilitate crescută în fața factorilor externi generatori de tensiune și conflic pe care îl depășesc cu ajutorul consumului de alcool.

întâlnită ci modul în care aceasta este văzută și abordată. (Voicu, Ana Maria, 2011, pp.13-14)

Percepția greșită conform căreia consumul rezolvă o problemă poate determina persoana să intre într-un cerc vicios, în care consumul poate crește progresiv. Dorința de a evita conflictele devine mai puternică precum și sentimentul de neajutorare astfel încât conflictele cresc și în viziunea consumatorului se complică. (Dr. Chick Jonathan apud. Dr. Matei, Genoveva, 2008, p.17)

Este vârsta primei iubiri dar și a primelor conflicte serioase și a afirmării personalității. Fiecare conflict în cadrul extern, la școală, în grupul de prieteni și în cadrul inter al familiei poate declanșa consumul de alcool. La rândul său, ca orice viciu, consumul de alcool poate fi declanșator de conflicte, de dificultăți familiale, astfel încât efectul devine cauză și cauza, efect. Cauza care stă la baza consumului de alcool în rândul tinerilor nu este în mod direct problema

Cu siguranță ați auzit măcar o data fraza"Trebuie să beau ceva că să mă relaxez"sau"Când beau, uit de probleme", asta se datorează efectului de sedativ pe care îl are alcoolul astfel încât acesta pare că elimină sau combate starea de tensiune sau încordare. ( Dr. Chick Jonathan apud. Dr. Matei, Genoveva,, 2008, p.45).

Încercarea de a evita o situație conflictuală sau de a uita temporar de ea poate determina consumul de alcool în cazul adolescenților care se confruntă cu situații noi și posibil cauzatoare de stres. Aceste situații se leagă și ne aduc către o altă categorie importantă de cauze și anume:

2.4. Cauze de natura psihica si sociala

Am ales să discutăm aceste două categorii ca una singură deoarece aceste două cauze sunt strâns legate și se influențează una pe cealaltă.

Nu există niște repere universal valabile însă putem trasa câteva caracteristici ce pot fi mai des întâlnite la indivizii care consumă sau sunt dependenți de alcool precum:

"Tendința de a evita problemele indiferent de capacitatea reală de a le rezolva.

Nesiguranța de sine și inhibiție.

Dependența de ceilalți.

Capacitate redusă de a se stăpâni, de a suporta neplăceri sau de a aștepta o recompensă (toleranță redusă la frustrare).

Autostapanire exagerată și refulare a sentimentelor.

Adesea o proastă dispoziție și o stare de confort psihic redus."

Aceste caracteristici trasate de către doamna profesor universitar Ana Maria Voicu vizează atât tinerii consumatori de alcool cât și adulți. Așadar, este vital pentru cercetarea noastră să înțelegem că adolescentul trece printr-o perioadă în care este mai vulnerabil și mai predispus să dezvolte caracteristicile enumerate mai sus, caracteristici care pot conduce la un consum de alcool chiar abuziv.

Conform lui Karl C. Garrison principalele sarcini ale dezvoltării în perioada adolescenței sunt de a-și dezvolta independența din punct de vedere emoțional față e părinți, de acceptare și de înțelegere a sinelui, înțelegerea sex-rolurilor, de a îndeplini într-un mod satisfăcător noile roluri ce i se atribuie și de a-și dezvolta conștiința socială (Garrison C. Karl apud. Cretu, Tinca, 2009, p. 245).

Adolescența este cuprinsă între vârstă de 14 și 20 de ani. În acest interval de timp are loc un tablou complex de dezvoltare care definește locul acestei perioade în procesul creearii fintei umane.

Adolescentul are un avans cognitiv remarcabil, reușind să atingă vârfuri înalte în ceea ce privește manifestarea unor capacități de cunoaștere. Acesta iese de sub tutela școlii și a familiei, depășește identificarea cu părinții și încearcă să se integreze în viața socială și în comunitatea și cultura a acesteia. (Cretu, Tinca, 2009, p.270)

Acesta este un pas important în dezvoltarea adolescentului deoarece în dorintă acestuia de apartenentă și afirmare a sinelui poate cădea în capcană comportamentului de coping, a conformismului și a stresului.

“Astfel, adolescentă este apreciată în mod diferit, fiind numită "varstă de aur", "varstă ingrată", "varstă marilor elanuri", "varstă dramei", "varstă crizelor", "anxietății, nesiguranței, insatisfacției", "varstă integrării sociale", "varstă participării la progresul social"…”

În această etapă apare conștiința unei apartenențe la generație, se construiesc noi componente ale personalității, se parcurge o fază decisivă în dobândirea autonomiei și a independenței, în urmă unei etape foarte tensionate. (Debesse apud. Cretu, Tinca, 2009, p. 240)

și se produce cel puțin o modificare a dependențelor. (Lehalle apud. Cretu, Tinca, 2009, p. 240)

În cursul acestui se consolidează componente ale personalității și se formează unele noi Eul fizic și spiritual suferă schimbări și se resimte o amplificare caracteristică la nivelul lor.

La nivelul Eului fizic pot apărea complexe de inferioritate care îi pot determina să fie introvertiți, retrași și chiar pot duce la dezvoltarea unui viciu din lipsa stimei de sine sau din dorința de a aparține unui grup prin alte mijloace. (Cretu, Tinca, 2009, pp.304-307)

Transformările fizice care apar în această etapă bruiază imaginea pe care adolescentul o are despre sine. (Germain Duclos et al., 2006, p.8)

Din punct de vedere al Eului spiritual, adolescentul începe să își conștientizeze calitățile, dezvoltând pe partea această o formă de narcisism dar își descoperă și defectele și se străduiește să le înlăture.Vulnerabilitatea adolescentlui față de drogul adus în discuție în această lucrare apare în momentul acesta crucial în care tânărul sau tânăra nu reușește să se dezvolte, să se maturizeze în plan afectiv și psihosocial și suferă o anumită formă de decepție, de insucces.

Cea mai importantă componentă în cazul nostru o reprezintă însă Eul social. La această vârstă este normal că adolescentul să se integreze, să aparțină unui grup sau unor grupuri stabile în cadrul carora acesta a reușit să se afirme. Acesta are o sensibiltate foarte mare la orice indiferență din partea grupului și poate dezvolta depresii în urmă unor mari dezamăgiri. (Cretu, Tinca, 2009, pp.304-307)

În această etapă se dezvoltă stima de sine a adolescentului, construită de către acesta în raport cu experiențele și părerile exterioare. Adolescentul poate sintetiza diferitele moduri în care este văzut, alegând ceea ce este mai bun, dezvoltând astfel o stimă de sine solidă sau se poate lasă influențat negativ, caz în care tânărul nu dezvoltă această componentă a personalității și devine vulnerabil în fața viciilor.

"Adolescentul este perfect capabil de a respinge o opinie critică despre el însuși și de a construi imediat un monolog interior de autoevaluare pozitivă sau negativă. El își poate judecă singur acțiunile, calitățile, forțele, dificultățile, felul personal de a fi și de a acționa. Prin acest monolog interior, adolescentul intră în adâncul ființei sale și, în acest fel, își poate alimenta sau diminua stima de sine."

Altfel spus, în spatele atitudinilor catalogate drept nonconformiste și a unei atitudini aparent indiferente, adolescentul disimulează vulnerabilitatea și o mare sensibilitate față de cei din jur, de reacțiile, de aprobările sau dezaprobările lor. Caracteristicile ce definesc personalitatea adolescentului și comportamentele sociale influențează modul acesta este acceptat de către ceilalți.

Scopul activ al adolescenților, așa cum îl vede D. Stratilescu și R. Gherghinescu în lucrarea intitulată"Conflictul în adolescentă", este acela de a se maturiza social, cu ajutorul experiențelor sociale și implicării mai accentuate în relațiile cu companionii lor. Potrivit aceleași surse există riscul ca prietenii și grupul în care stă adolescentul să își pună amprenta pe acesta, întrucât respingerea poate genera ostilitate, indiferență socială și agresivitate.

Deasemenea acceptarea în grad mare, popularitatea are și ea tăișul ei, adolescentul nu mai simte nevoia să se autodepășească și are tendința de a evalua pe ceilalți în raport cu statutul privilegiat pe care îl deține. Pierderea acestui statut ne întoarce la sentimentul de respingere socială și la efectele menționate mai sus.( Stratilescu, Delia, 2007, p.66)

Având în vedere cele prezentate până în acest punct al lucrării putem explica consumul de alcool în rândul minorilor adolescenți în mare prte dintr-o perspectivă socială."Este vorba despre apartenență la un grup social, despre modul de relaționare în cadrul acestuia, dar mai ales, despre presiunea grupului la conformism."

Acest fenomen poate fi explicat în felul următor: dacă o persoană se află într-un grup care acceptă și promovează consumul de alcool, iar persoana își asumă rolul dorit de grup, cel de consumator de alcool, acest rol poate fi interiorizat, adolescentul ajungând să se identifice cu el, devenind o persoană dependentă de acest drog, alcoolul.

Conformitatea față de un grup sau de o majoritate se caracterizează prin inducerea unei presiuni din partea acesteia. Tinerii pot experimenta situații de genul “ dacă nu bei nu ești barbat”, situație în care subiectul violează, în viziunea grupului, o normă socială și astfel provoacă în mod direct majoritatea, contrazicând-o. ( Rășcanu, Ruxandra, 2002, p.96)

Conform domnei profesor Ruxandra Ruscanu, Ralph Linton aduce în discuție trei nevoi psihologice, văzute ca fiind fundamentale, de actualitate și strâns legate de subiectul cercetării noastre.

Prima nevoie pe care o resimte adolescentul este cea de afiliere, potrivit căreia, familia, colegii și prietenii reprezintă un suport social capabil să elimine stresul și problemele inerente persoanei. Această nevoie aduce în prim plan grupul social și importanța acestuia, adolescentul conformandu-se acestuia și uneori adoptând comportamente patogene și chiar deviante din dorința de a se integra și a fi acceptat.

Suportul social reprezintă sprijinul acordat de către ceilalți individului, asigurându-se astfel nevoia de afiliere. Această nevoie bazală a individului are însă un rol homeostatic, în acest sens este necesară o atenție sporită din punctul de vedere al investițiilor afective realizate în această perioadă. Persoana poate prelua un comportament patogen din dorința de a nu fi respinsă și în acest caz, de a nu mai primi suport social din partea grupului.

A doua nevoie manifestată este cea de securitate pe termen lung, securitate înțeleasă atât din punct de vedere emoțional cât și material. Când această nevoie nu este satisfăcută, apare sentimentul de instabilitate, neputință, nesiguranță și chiar anxietate.

Cea de a treia nevoie este cea de noutate a experienței și se referă la dezvoltarea unui sistem, al unui reflex de evadare ce are că scop atenuarea stresului. Această ultimă nevoie ne întoarce la cauzele prezentate mai sus întrucât se referă la alcool ca la un agent folosit în scopul evadării dintr-o realitate care nu satisface individul, care generează emoții intens negative și stres. ( Rășcanu, Ruxandra, 2002, pp.96-98)

Am tot menționat un factor în acest capitol și anume stresul. Dar ce mai exact este stresul? Îl putem asocia cu o stare de nervozitate, neliniște , anxietate?

DA! Stresul reprezintă toate aceste stări și niciodată doar una singură. Stresul se manifestă atât la nivel psihic cât și fizic, având un puternic impact asupra individului.

Astfel, ne întoarcem la dicționarul de psihologie Larousse și analizăm definiția redată de către psihologul Norbert Sillamy asupra stresului. Conform dicționarului stresul este "cuvânt englez utilizat pentru prima dată de H. Selye, în 1936, pentru a desemna starea în care se găseste un organism amenințat de dezechilibru sub acțiunea unor agenți sau condiții care pun în pericol mecanismele sale homeostatice. Orice factor susceptibil de a distruge acest echilibru, fie el factor de origine fizică (traumatism, frig…), chimică (otravă), infectioasă sau psihologică (emoție), este numit „agent stresant". Termenul stres desemnează atât agentul agresor cât și reacția neuroendocrine (diencefalohipofiziare). Numeroase observații științifice au arătat că șocurile afective, cum ar fi pierderea soțului, provoacă alterarea, ba chiar prăbusirea mecanismelor de apărare ale organismului împotrivă bolilor și, în consecintă,creșterea riscului de a contracta afecțiuni grave, inclusiv cancerul."

În explicarea consumului de alcool la adolescenții minori trebuie să ținem seamă și de ceea ce se numește "comportament de coping".

Conform părerilor cercetătorilor în domeniu există o stransă legătură între stres și comportamentul de coping atunci când vorbim despre un discomfort psihologic. Acest mecanism se referă la procesul de schimbare, de reglarea pe care îl desfăsoară individul în situațiile de stres dar nu ni se specifică dacă acest proces are mereu un rezultat pozitiv. Așadar putem deduce tentația și aparenta soluție care se află în spatele unui pahar cu alcool. Pentru adolescent acesta poate fi modul de a face față stresului și de a se adapta grupului social, cel puțin pentru început. Potrivit doamnei profesor R. Rușcanu unele persoane pot fi mai ușor perturbate de factorii tradiționali, obișnuiți, ce pot genera o stare de stres. Acestea prezintă o vulnerabilitate din punct de vedere psihic care poate fi dobândită sau constituțională. ( Rășcanu, Ruxandra, 2002, p. 99)

În sferă cauzalitătii am putea introduce și factorul media și cel economic întrucât profiturile adunate în urmă consumului de alcool în rândul minorilor sunt însemnate. Putem deduce acest lucru din usurintă cu care alcoolul este furnizat minorilor în diferite locații publice deși legile interzic acest lucru. Vom discută acest aspect însă într-un capitol separat pentru a putea cuprinde întreg subiectul.

III. EFECTELE CONSUMULUI DE ALCOOL IN RANDUL ADOLESCENTILOR

Întrucât în capitolul anterior am enumerat cauzele consumului de alcool în rândul minorilor adolescenți, vom analiza acum efectele negative pe care acesta le are atât la nivel fizic cât și psihic în rândul acestora.

Reacția la consumul de alcool este influențată de mai mulți factori precum cei fizici: regularitatea cu care se consumă alcool, greutatea consumatorului, cantitatea de alcool consumată și viteza cu care consumi băuturile alcoolice. Tinerii nu sunt obișnuiți cu alcoolul și cu efectele sale așa cum sunt adulții și nici nu îl tolerează la fel de bine precum aceștia. (Rășcanu, Ruxandra, 2002, p. 88)

Procentul de alcool pe care îl pot tolera oamenii este influențat de o serie de factori. Unul dintre ei, precum am menționat mai sus, este greutatea corporală. Când un individ este mai corpolet, acesta poate consuma o cantitate mai mare de alcool fără să resimtă efectele intoxicației alcoolice. Așa putem explică și de ce femeile pot avea, în urmă ingerarii unei cantități identice de alcool că a unui bărbat, o concentrație de alcool prezentă în sânge, considerabil mai mare. Deasemenea, copii și tinerii sunt foarte susceptibili la consumul de alcool, pentru că prezintă, asemeni femeilor, dimensiuni corporale reduse față de un bărbat adult de exemplu. Aceștia sunt foarte puternic influențați și afectați și datorită așa numitei "lipse de antrenament" deoarece sunt băutori neexperimentați iar corpul lor reacționează diferit față de cel al unui consumator regulat. ( Dr. Chick Jonathan apud. Dr. Matei, Genoveva, 2008, p.21)

Pentru a obține o descriere adecvată și completă în ceea ce privește consumul și dependența de alcool este necesar să înțelegem fazele acesteia. O persoană parcurge un întreg proces de la consumul ocazional și cel în scop social până la consumul excesiv și chiar dependență.

Prima etapă prin care trece individul este faza prealcoolica care poate dura între câteva luni și până la doi ani, perioadă în care se pune accentul pe motivație și circumstanțe favorizante consumului de alcool. În această perioadă se disting două stadii și anume cel de beție ocazională, cu prietenii, la petreceri sau cluburi și beția permanența. Tot acum se dezvoltă o anumită toleranță la alcool care devine din ce în ce mai apreciat de către consumator.

A două fază este faza prodomală, cuprinsă între 6 luni și 4 ani, perioadă în care apare o dorință de a consuma alcool mai mare, o aviditate pentru băutură, se poate dezvolta consumul în secret și chiar tulburari de memorie sau black out-uri ( perioade din timpul consumului de alcool pe care nu ți le mai amintești).

Această etapă reprezintă momentul în care alcoolul începe să fie utilizat că drog întrucât cantitatea consumată crește și odată cu ea nevoia și sentimentul de cupabilitate a consumatorului.

Următoarea este faza crucială care se declanșează atunci când consumatorul începe să piardă controlul asupra adicției și aceasta apare ca o necesitate fizică. Aceasta este etapa în care efectele nocive ale alcoolului ies la iveală. Fizic apar manifestări ale sevrajului, se scade în greutate și apar episoade de abstinență cauzate de culpabilitate, episoade urmate de consum excesiv. Psihologic se produc perturbări la nivel cognitiv, apare nervozitatea, dorința de izolare, sentimentul de vină, certuri cu apropiații și manifestări agresive, precum și manifestări narcisiste și un sentiment de grandoare, resimțit de obicei în timpul consumului.

Ultima și cea mai severă etapă se referă la faza cronică a consumului de alcool, perioadă în care se manifestă psihozele alcoolice. Dorința de a consuma este atât de mare încât se consumă orice alcool. Apare dipsomania, această formă presupune un consum excesiv de băutori alcoolice la intervale regulate datorită unei dorințe irezistibile de a bea. Persoana aflată în această faza se poate abține în contextul supunerii la o anumită presiune socială( consumul de alcool simplu) sau se poate instala alcoolismul toxicomanic. (Rășcanu, Ruxandra, 2002, pp.73-74)

Conform profesorului universitar specializat în Asistentă Socială al Universitătii din Savannah, Georgia, adolescenții nu ajung să experimenteze efectele negative specifice unei dependențe generalizate, aceștia văzand doar partea plină a paharului întrucât consumul în adolescentă este experimental sau abuziv dar limitat de timp, durând în general între unu și cinci ani. Aceeași sursă redă latura aparent pozitivă a consumului de alcool din punctul de vedere al unui puber care îl poate vedea ca pe o formă de rebeliune, ca pe o plăcere de moment, cauzându-i o stare de bine sau ca pe un tratament pentru suferințele emoționale. (Sells Scott P., 2005, p.166)

3.1. Efectele fiziologice si psihologice ale alcoolului

Prima etapă in procesul consumului de alcool este absorbția, aceasta se produce în circa o ora , durata în care alcoolul ingerat pătrunde în sânge. Dacă în ceea ce privește absorbtia alcoolului în sânge avem un timp aproximativ, în ceea ce privește absorbția lui în stomac lucrurile stau puțin diferit întrucât în această situație timpul variază în funcție de cantitatea de mâncare care se află în stomac. Dacă se consumă alcool cu stomacul gol, acesta va și asimilat mai repede în sânge și efectele sale se vor face mai repede resimțite. (Rășcanu, Ruxandra, 2002, p.139)

"Alcoolul se absoarbe din stomac și intestinul subțire în circulația sanguină. Rata de absorbție este variabila; ea este crescută la maxim pe stomacul gol, astfel că se atinge o concentrație sanguină maximă foarte repede iar persoană simte că s-a îmbătat cu repeziciune."

A doua etapă este distribuția, etapă în care alcoolul este împrăștiat în tot corpul consumatorului, cu precădere în organele ce conțin mai multă apa precum creierul, rinichii, inimă, ficatul și mușchii.

A treia etapă este cea a metabolizării, mai exact în această etapă aproximativ 90-95% din cantitatea de alcool consumată este preluat de ficat și metabolizat de către enzimele speciale secretate de acesta. Putem înțelege de ce din punct de vedere fizic cele mai mari probleme pe care le au consumatorii de alcool se reflectă la nivelul acestui organ. Un ficat clinic sănătos are capacitatea de a metaboliza 15 miligrame de alcool la 100 de mililitri de sânge într-o oră. Enzimele din ficat au sarcina de a despărți alcoolul în diverse substanțe precum acidul acetic și acetaldehidă. (Rășcanu, Ruxandra, 2002, p.139)

Enzimele hepatice ale unui consumator de alcool, ajung să dezvolte o anumită eficiență în ceea ce privește transformarea alcoolului, astfel încât o persoană care consumă alcool în mod regulat ajunge să îl metabolizeze mai ușor în comparație cu un consumator nou. (Dr. Chick Jonathan apud. Dr. Matei, Genoveva, 2008, p.22)

Conform cercetărilor acetaldehida este considerată răspunzătoare pentru distrugerile cauzate de alcool asupra țesuturilor, aceasta fiind o substanță foarte toxică.

"Alcoolul se distribuie în tot organismul, astfel că cele mai multe țesuturi-inima, creierul și mușchii-primesc aceeași concentrație de alcool ca și sângele. Ficatul primește o concentrație mai mare. În țesutul adipos pătrunde mai puțin alcool, deoarece acesta este mai sărac vascularizat."

Ultima este etapa de eliminare, proces prin care majoritatea alcoolului consumat este eliminat cu ajutorul rinchilor. Acest proces are efecte majore întrucât rinichii nu elimină numai alcoolul prin urină ci și apa din organism. Astfel apre nevoia de a te duce mai frecvent la toaletă dar și deshidratarea și senzația de sete. Restul de alcool se elimină prin transpirație, salivă și respirație. (Rășcanu, Ruxandra, 2002, p.139)

Care sunt și în ce constau efectele imediate ale băuturilor alcoolice asupra organismului?

Creșterea ratei cardiace ( a numărului de bătăi pe care inima le efectuează într-un minut)

Dilatarea vaselor de sânge aflate la nivelul pielii

Stimularea eliberării sucului gastric

Consumul în cantități ridicate are un efect iritant la nivelul mucoasei gastrice

Efect diuretic ( individul simte nevoia să urineze mai des)

Vorbirea devine greu articulată

Memoria este afectată Imaginea este focalizată cu dificultate

Mișcarea și coordonarea se pierd

Controlul la nivel emoțional și judecata rațională sunt afectate

Excesul poate conduce la stări de inconștientă și pot bloca centrul respirator la nivel cerebral.

Alcoolul poate determina o persoană să comită acte de inconștiență și să își asume riscuri suplimentare. (Dr. Chick Jonathan apud. Dr. Matei, Genoveva, 2008, p.23)

Ce reprezintă asa numitul character al unei băuturi și de ce anumite tipuri de băuturi alcoolice sunt mai apreciate?

Caracterul unei băuturi este dat de către aspecte precum culoarea și gustul însă cel care produce modificări în ceea ce privește funcționarea sistemului nervos este etanolul. În circumstanțe favorabile, schimbările acestea ne pot face mai activi, mai fericiți, mai relaxați sau extrovertiți și chiar somnoroși. Nimic rău până acum..dar etanolul produce și efecte neplăcute. Acestea pot fi manifestări sub formă unei gândiri și reacții mai lente, întârziate, a unei stări de iritabilitate, a unei înclinații către impulsivitate, acțiuni de moment și negândite urmate de regrete și stări de culpabilitate. (Dr. Chick Jonathan apud. Dr. Matei, Genoveva, 2008, p.46)

"Șampania, vinurile spumoase și băuturile carbogazoase amestecate cu alcool reacționează mult mai repede pentru că dioxidul de carbon crește viteza procesului prin care alcoolul este evacuat din stomac. Problema este că băuturile amestecate conțin mai mult zahar care maschează gustul de alcool devenind mai ușor de consumat de către tineri." (Rășcanu, Ruxandra, 2002, p.100)

Alcoolul poate avea un efect de sedativ ce se poate întoarce rapid împotriva consumatorului în primul rând la nivelul psihicului prin dezvoltarea unei rezistențe la etanol. Tot efectul acesta poate genera și o stare de somnolență în cazul în care cantitatea consumată este mai mare. Acel pahar consumat înainte de culcare poate deveni o necesitate în timp sau insuficient, fiind nevoie de o doză mai mare. Acest fenomen se datorează faptului că sistemul nervos se obișnuiește în timp cu alcoolul și simte nevoia unei doze mai mari pentru a obține acelasi. (Dr. Chick Jonathan apud. Dr. Matei, Genoveva, 2008, p.6)

Alcoolul nu reprezintă un stimulent, la nivel fizic acesta reduce tensiunea și încetinește activitatea cerebrală. Intoxicația cu băuturi alcoolice poate genera comă și chiar moartea consumatorului în cazul în care nu se intervine din punct de vedere medical. Respirația încetinește și devine mai greoaia în această etapă, se pierde tonusul muscular și corpul resimte o scădere a temperaturii. (Rășcanu, Ruxandra, 2002, p.100)

3.2. De ce mahmureală?

În timpul nopții concentrațiile sanguine de alcool înregistrează scăderi, acest lucru conducând la insomnii "insomnii de rebound", se accentuează sensibilitatea la agitație și la diverși stimuli externi. Deoarece celelalte ingrediente din alcool care îi conferă un anumit gust sau o anumită textură, un caracter al băuturii, produc greață, cefalee, senzația de oboseală și tremurături pe lângă sensibilitatea menționată anterior apare și bine cunoscută, mahmureală. Deshidratarea este deasemenea un factor foarte important ce contribuie la apariția mahmurelii si contrar credinței din popor conform căreia dacă amesteci mai multe tipuri de băuturi alcoolice provoci starea de mahmureală însă dacă bei un singur tip de alcool nu, băuturile amestecate nu produc în mod neapărat mahmureală și nici cele consumate separat nu o evită…cantitatea face diferență în cazul acesta.

Este foarte probabil însă, ca atunci când organismul absoarbe mai multe tipuri de alcool, cantitatea reținută de către acesta să fie mai mare și să genereze a două zi puțin mai mult decât o simplă durere de cap. (Dr. Chick Jonathan apud. Dr. Matei, Genoveva, 2008, p.25)

Am menționat anterior sentimentul de culpabilitate ce poate fi resimțit în mare parte după consumul de alcool, stările de nervozitate și incapacitatea de concentrare precum, accentuarea problemelor sau situațiilor care au condus la consum în primă fază și efectele fizice devastatoare pe care alcoolul le are asupra organismului. Întrucât subiecții cercetării noastre sunt tineri, minori, la nivel de efecte sociale nu vom vorbi de efectele asupra familiei deoarece de cele mai multe ori familia nici nu sesizează consumul. Vom menționa însă situațiile de risc la care se expun minorii în locurile în care consumă băuturi alcoolice, precum barurile și cluburile de noapte în care se duc cu prietenii și situațiile de risc cauzate de acțiunile întreprinse sub influența aburilor de alcool și a anturajului.

Pentru a putea înțelege mai bine aceste aspecte vom pezenta în capitolul următor câteva dintre decorurile în care minorii consumă alcool și circumstanțele și vom consulta legislația pentru a vedea legalitatea acestor decoruri și a faptelor întreprinse acolo.

IV. ALCOOLUL, UN DROG LEGAL

4.1. Viata de noapte a minorilor

Haideți să ne imaginăm următorul scenariu în care noi suntem adolescenții: este sâmbătă seara și gașcă merge într-un club din centrul vechi dar ce zic eu un club…în centrul vechi nu rămâi niciodată DOAR într-un club. Ca să putem pleca am zis părinților că vom dormi la Elena, prietena noastră și Elena a zis părinților ei că doarme, evident, la noi. Totul este stabilit deci…mergem la club! Este trecut de 2 noaptea și am consumat câte ceva dar nu mai ținem minte exact ce…ceva bauturele colorate și mici, shoturi, pe care ni le-a dat barmanul și gratis! Dar acum ne e rău și nu știm unde sunt ceilalți, ieșim din club și e multă agitație în jur, lumea petrece și trecătorii se uită ciudat la noi. Nu știm unde să ne ducem și nici nu avem telefon să ne sunăm prietenii…oare unde l-am lăsat? Să mergem acasă, dar cum? Părinții știu că suntem la Elena dar Elena a dispărut și noi nu știm unde suntem…

Ceea ce tocmai ne-am imaginat este un scenariu foarte probabil dacă nu real pentru mulți adolescenți minori ce ies să petreacă și să consume alcool în diverse locații. Distracția se poate rapid transforma în ceva periculos, mai ales atunci când consumul de alcool este ridicat. Minorii se pot rătăci de prieteni, pot avea o stare de confuzie și nu își pot găsi drumul spre casă sau le este frică să meargă acolo în starea în care se află, pot fi agresați de diverse persoane din jurul lor care profită de starea în care se află, pot experimenta stări de rău, greață, vomă, pot intră în altercații sau pot comite fapte iraționale și periculoase.

Din urmă unor date furnizate de către Oficiul Național al Registrului Comerțului, Bucureștiul se află în topul clasamentului pe țara când vine vorba de cluburi și baruri, în capitala fiind înregistrate nu mai puțin de 1.800 de astfel de localuri. Clujul se află pe poziția a două cu un număr de aproximativ 1.230de cluburi și baruri, urmat de către Timiș cu 1210, Constanța cu un număr aproximativ de 1.200, Iași cu aproximatuiv 1.000, Mureș și Neamț. (Economica.net, 2015)

Potrivit aceleiași surse, în prezent numărul barurilor, a cluburilor sau a restaurantelor și localurilor unde sunt servite băuturi în România se situează în jurul valorii de 25.600 de astfel de entităti. (Economica.net, 2015)

Având în față un număr atât de impresionant și ținând cont de faptul că aceste statistici și numere se bazează doar pe afacerile și localurile declarate la stat, ne putem face o idee asupra adevăratului număr al acestora cât și despre legalitatea sub care funcționează multe dintre ele.

O știre din data de 25 Ianuarie, anul acesta sună cam așa: “Politisti din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București au descins, sub supravegherea Parchetului de pe langă Judecătoria Sectorului 6, în patru locații din municipiul București și din județul Teleorman. Anchetatorii au descoperit o adevărată fabrică de Whiskey contrafăcut care era vândut în cluburile din Capitală.”

Conform media, din zece sticle de băuturi spirtuas vândute pe teritoriul țării noastre, șapte sunt comercializate la negru. Mai mult, din cele șapte sticle, cel puțin două conțin alcool contrafăcut. Producătorii din domeniu fabricării produselor alcoolice ridică un semnal de alarmă și atrag atenția că piață neagră a explodat datorită accizelor și a taxelor foarte mari. Și cum pofta pentru băuturile alcoolice este mare, românii au apelat la soluții extreme, aceștia ajungând să cumpere alcoolul cel mai ieftin de pe piață. Aceștia ajungând să consume fără să știe produse pe bază de alcool precum lichidul de parbriz sau apa de gură. (Digi24.ro, 2015)

Am menționat în capitolul anterior efectele pe care le are alcoolul, consumul de etanol asupra corpului nostru. Dacă în ceea ce privește alcoolul am constatat că acesta poate avea reacții diferite în funcție de consumator, în ceea ce privește alcoolul contrafăcut și mai ales cel realizat de produse pe bază de alcool precum lichidul de parbriz, efectele sunt mult mai nocive, nu de puține ori survenind chiar moartea consumatorului în urmă ingerarii unei cantități percepută de organismal acestuia ca fiind prea mare.

Una dintre tentațiile adolescenței este aceea de a ne vedea printr-o lupă a invincibilității. Suntem tineri, suntem puternici și foarte departe de pericole, cel puțin așa gândim. Acest mod de a gândi este unul dintre motivele pentru care tinerii sunt predispuși să comită multe excese.

Tinerii consumă atât acasă la ei sau la prieteni, situații în care alcoolul este procurat dintr-un centru comercial, magazine, butic, cazuri în care acești copii se expun riscului de a compura băuturile contrafăcute menționate mai sus, sau în cluburi și localuri care servesc băuturi alcoolice, situație în care riscul poate chiar să crească.

Desigur, pentru vânzătoarea de la magazine nu este nimic personal, așa cum nu este nici pentru patronii de cluburi sau localuri, sunt afaceri! Comercianții nu sunt interesti de sănătatea sau vârsta consumatorului ci de profit, și cluburile sunt pline de minori și asta înseamnă profit!

Nu este de mirare că putem găsi localuri unde se vând shoturi cu 3 Ron, trei nu mai mult. Sigur, sunt colorate frumos să atragă și prețul este accesibil pentru că liceeanul nu dispune mereu de foarte mulți bani. Bineînțeles că pe cât sunt de frumos colorate pe atât de puțin știm ce se află sub acel colorant. Și tinerii consumă și de cele mai multe ori consumă mult și clubul câștigă. Acum câțiva ani puteam vedea la intrarea în cluburi și la magazine afișe care ne avertizau că respectivul local sau magazin nu furnizează băuturi alcoolice sau țigări minorilor sub 18 ani. Le vedeam, nu le respecta mai nimeni pentru că atunci aveam aproximativ 17 ani și nu țin minte să mă fi întrebat cineva vreodată ceva, îmi dădeau cam tot ce ceream atât timp cât aveam suma afișată la raft la mine. Acum abia mai boți vedea afișele, de respectat…nici nu se pune problema de cele mai multe ori.

4.2. Cadrul legislative in ceea ce priveste comercializarea si consumul de bauturi alcoolice in randul minorilor

Care ar fi soluția? Respectarea normelor și legilor impuse de către stat am putea zice. Dar minorii care consumă acasă sau la prieteni? Ei bine, în acest caz situația nu se schimbă prea mult, de ce? Pentru că și vânzătoarea de la magazin are legi și norme de respectat!

În România, legislația nu interzice consumul de alcool, prevede însă sancțiuni oferite pentru consum. Mai exact sancțiunile vizează consumul de băuturi alcoolice înregistrat în spațiile publice de către persoanele minore ( care nu au 18 ani împliniți), precum și comercializarea băuturilor ce conțin alcool către acestea. (alcoolulnutefacemare.ro, 2016)

Conform lucrării Dr. Jonathan Chick “ Să înțelegem alcoolul și problemele consumului de alcool” legislația din Marea Britanie prevede următoarele aspect “ Legea copilului din anul 1908 interzice oricărui copil cu vârstă mai mică de cinci ani să consume alcool, cu excepția consumului în scopuri medicale, și interzice copiilor mai mici de 14 ani intrarea în locuri publice în care se consumă alcool. Legea din 1964 stabilește că nici o persoană cu vârsta mai mică de 18 ani nu poate fi angajată să lucreze într-un bar. La vârstă de 14 ani un copil poate însoți un adult într-un bar, dar i se interzice consumul de alcool. La vârstă de 16 ani, adolescentul poate să cumpere șiș a consume vin, bere sau cidru într-un restaurant. Nu se pot comercializa niciun fel de băuturi spirtoase persoanelor cu vârste mai mici de 18 ani.“

Dacă Marea Britanie prezintă legi pe care le putem cataloga drept permisive în ceea ce privește consumul de alcool în rândul persoanelor cu vârstă de până în 18 ani, există țări precum Iran, Arabia Saudita sau Afganistan, țări musulmane în mare parte, care interzic total consumul de alcool. Altfel spus nu contează ce vârstă ai, în aceste țări nici o persoană de 55 de ani de exemplu nu poate consuma băuturi alcoolice. Întrucât aceasta este o variantă extremă ne întrebăm cum arată varianta de mijloc și alstfel ajungem peste oceane și privim legislația din Statele Unite.

În Statele Unite ale Americii este bine cunoscut faptul că vârstă la care se permite consumul de alcool este 21 ani, minim. O persoană sub 21 și unu de ani va fi amendată dacă este prinsă în timp ce consumă băuturi alcoolice. Deasemenea, o peroana majoră, cu vârsta de peste 21 de ani, care cumpără băuturi alcoolice în scopul de a le furniza mai departe unei personae sub 21 de ani va fi și ea amendată sau chiar arestată. Legea Americană interzice consumul de băuturi alcoolice în zonele publice. (studenttravel.md, 2007-2016)

Majoritatea localurilor destinate consumului de alimente și băuturi precum restaurantele, barurile solicită la intrare un perims de conducere sau orice act eliberat de Departamentul de Autovehicule ce poate dovedi vârsta celui ce dorește să între în local. (studenttravel.md, 2007-2016

Conform legii și normelor în vigoare, în România exista mai multe legi conform carora se interzice:

„ Reclama pentru băuturile alcoolice în perimetrul aferent unităților de învățământ și sănătate, la o distanță mai mică de 200 de metri de sediile acestora;

Vânzarea de băuturi alcoolice minorilor (Legea 61/1991 modificată și republicată, M.O. 387/18.08.2000);

Publicitatea (directă sau indirectă) la băuturile alcoolice spirtoase în cadrul programelor radio și TV în intervalul orar 06.00 – 22.00. (Decizia CNA privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual-Monitorul Oficial 250/02.03.2006);

Difuzarea de spoturi publicitare pentru alcool în care apar minori. (Decizia CNA privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual-Monitorul Oficial 250/02.03.2006);

Comercializarea ori expunerea spre vânzare a băuturilor alcoolice în incinta unităților și instituțiilor de învățământ de toate gradele, a căminelor și locurile de cazare pentru elevi și studenți, în curțile acestor imobile, precum și pe trotuarele sau pe aleile de acces în aceste unități (Legea 61/1991 modificată și republicată);

Servirea minorilor cu băuturi alcoolice, în localurile publice, a minorilor (Legea 61/1991 modificată și republicată).”

Conform unei legi votate în Senat la data de 28 aprilie 2015, persoanelor cu varste de pana in 18 ani, li se interzice intrarea în cluburi sau baruri fără însoțitori. Această propunere menționează faptul că "accesul minorilor care nu au împlinit vârstă de 16 ani, neînsoțiți de părinti, reprezentant legal sau însoțitor desemnat, în unitătile de alimentație publică, cum ar fi baruri, cluburi, discoteci și altele asemenea în care se comercializează băuturi alcoolice sau produse din tutun este interzis".

V. ROLUL ASISTENTULUI SOCIAL IN PREVENIREA SAU COMBATEREA CONSUMULUI DE ALCOOL IN RANDUL MINORILOR ADOLESCENTI

Consumul de alcool in randul minorilor adolescenti reprezinta o problema majora si binecunoscuta in randul populatiei. Romania se cunfrunta cu acest subiect de mai multi ani si impofida legislatiei fenomenul pare ca ia amploare. Pentru combaterea acestui fenomen sunt dezvoltate putine programe si din pacate Legea Asistenței Sociale, nu are nici un program dezvoltat pe acest sector.

Programe existente

Asociația Spirits România, in parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Carrefour România, Federația Română de Fotbal și nu in ultimul rand cu Rewe România deruleaza campania de informare intitulata 'Suntem mulți'. Aceasta campanie de informare este dedicată prevenirii si combaterii consumului de alcool în bauturi alcoolice in randul minorilor.

“Campania intenționează abordarea a trei componente care s-au dovedit de impact în alte țări europene. Prima implică programe de educare și susținere a părinților în eforturile lor de a-și educa copiii în legătură cu efectele alcoolului. Aceasta include un portal de informare www.suntem-multi.ro care conține materiale informative relevante pentru părinți și un ghid pentru aceștia. Cea de-a doua componentă se referă la programe de informare realizate în școli, atât pentru prevenția consumului la minori cât și pentru a promova un consum responsabil la vârsta maturității. A treia implică controlul strict al accesului minorilor la alcool prin supravegherea implementării reglementărilor specifice, care interzic consumul și vânzarea alcoolului.”

Un alt program existent si important de mentionat este programul “ Alcoolul nu te face mare” . Aceasta campanie s-a desfasurat in anul 2006 si a fost o campanie sociala care a avut ca subiecti tinta liceenii din toata tara. Scopul acestei campanii a fost cel de informare si educare a elevilor, de a dezvolta inpreuna cu acestia opinii anti consum la aceasta categorie de varsta.

“Campania "Alcoolul nu te face mare" are un "trecut": in 2006, in liceele din Bucuresti, s-a desfasurat un program pilot.

In perioada 15 mai–15 iunie 2006, reprezentantii Asociatiei "Berarii Romaniei" impreuna cu cei ai IGPR, au distribuit materiale informative in toate liceele Capitalei. Campionul Mondial la Box Leonard Doroftei a vizitat atunci cateva licee, vorbindu-le copiilor despre performanta si succesul in viata.”

“ Programată să se desfășoare în perioada aprilie – noiembrie 2016, ediția de anul acesta a campaniei Alcoolul nu te face mare va avea două etape:

Etapa de informare a liceenilor privind efectele negative ale consumului de alcool sub vârsta de 18 ani (aprilie – iunie 2016): această etapă va fi susținută concomitent prin: punerea la dispoziția părinților a unui ghid de lucru cu adolescenții; organizarea de ore speciale de

dirigenție pe tema efectelor consumului de alcool în perioada adolescenței; lansarea unui concurs prin care liceenii sunt invitați să creeze un afiș tematic cu mesajele campaniei.

Etapa de responsabilizare a reprezentanților societăților comerciale amplasate în proximitatea liceelor privind obligația de a nu vinde băuturi alcoolice minorilor (septembrie – noiembrie 2016). Această etapă va presupune distribuirea afișului realizat de elevi, desemnat câștigător în urma concursului, către unitățile comerciale adiacente liceelor de pe raza Sectorului 1 al capitalei. Distribuirea se va realiza în mod direct, prin înmânarea afișului direct la magazin, precum și în cadrul unor sesiuni informative găzduite de licee și organizate de către Poliția Română, cu participarea activă a elevilor, profesorilor și a reprezentanților unităților care comercializează băuturi alcoolice, situate în apropierea liceelor.”

Asa cum am afirmat mai sus, din pacate, cele doua programe mentionate au un lucru in comun si anume Acela ca nici unul dintre ele nu este dezvoltat de catre o organizatie de Asistenta Sociala sau de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia copilului.

Potrivit art.9 din Codului deontologic nr.1 al asistentului social din 14/12/2007, “Asistentul social pledează pentru condiții de viață care să conducă la satisfacerea nevoilor umane de bază și promovează valorile sociale, economice, politice și culturale, compatibile cu principiile justiției sociale.”

Asistentul social poate avea un rol crucial in aceasta problema intrucat acesta poseda un set important de norme morale , valori si principii si este dator să cunoască modalitatea de intervenție la orice nivel, fie el individual, de grup sau de comunitate.

Vom enumera mai jos cateva principii de Asistenta Sociala cheie pentru interventia in cazul minorilor consumatori de alcool:

Abordarea individuală, caracterul individual al serviciilor raportat la beneficiar și problema sa. Fiecare individ este unic iar problema sa este tot unica. Legea Asistenței Sociale, Art. 5, paragraful e, aduce in discutie abordarea individuală si mentioneaza faptul ca, potrivit acesteia, fiecare potrivit căreia fiecare situatie din viata beneficiarului necesita abordarea unor masuri de asistenta sociala specific situatiei in cauza. Asadar, asistentul social trebuie sa ia in considerare in interventia sa atat caracterul cat si cauza unor situații ce pot afecta nivelul de integrare socială, conditia mentala sau fizica a individului precum si abilitatile. Aceast paragraf se refera atat la sustinerea beneficiarului aflata in situatia de dificultate cat si la sustinerea membrilor familiei acestuia. (mmuncii.ro, 2016, p.2)

Participarea beneficiarilor este un alt principiu foarte important mentionat in Art.5, paragraful g, potrivit caruia persoana asistata participă atat la formularea cat și la punerea in practica a politicilor ce vor avea un impact direct asupra ei. Deasemenea, beneficiarul participa la realizarea programelor, cu character. individual, de suport social și trebuie sa se implice activ în viața comunității. (mmuncii.ro, 2016, p.3)

Transparența este principiul potrivit căruia este asigurata o crestere a gradului de responsabilitate manifestate de catrea dministratia publica, atat central cat si locala in ceea ce priveste cetateanul, precum și stimularea unei participări active din partea beneficiarilor in luarea deciziilor. (mmuncii.ro, 2016, p.3)

Un alt principiu foarte important in cazurile de consum de alcool in randul minorilor este auto-determinarea deoarece adolescentul este cel care decide decide asupra propriei personae si asupra viciului pe care il poate percepe sau nu ca pe o problema si nu trebuie supus constrângerilor de nici un fel. Conform Legei Asistentei Sociale Art.5, paragraful l, auto-determinare se refera la dreptul beneficiarului de a decide pentru el si de a realiza propriile alegeri, indifferent de valorile sociale ale acestuia, cu conditia ca aceste alegeri sa nu ameninte interesele legitime ale celorlalti sau drepturile acestora. (mmuncii.ro, 2016, p.3)

Confidențialitatea este probabil un principiu de baza al asistentei sociale la orice nivel de interventie. Aceasta presupune ca asistentul social sa respecte pe tot parcursul interventiei sale viata private a beneficiarului si dreptul pe care il detine acesta de a pastra confidentialitatea in ceea ce priveste datele personale precum si informatii referitoare la situatia acestuia si viata personala. Legea Asistentei Sociale 292/2011. Art. 5, paragraful s. (mmuncii.ro, 2016, p.4)

In Legea Asistentei Sociale, Art.6, paragraful j, ne este precizat si rolul pe care comunitatea il joca, impreuna cu asistentul social in combaterea si prevenirea acestui fenomen social. Conform Articolului 6, paragraful j dezvoltarea comunitară este un process important cu ajutorul caruia o comunitate își identifică problemele prioritare, coopereaza si se implică în rezolvarea lor, ajutandu-se de resurse interne. (mmuncii.ro, 2016, p.6)

VI. METODOLOGIA

5.1. Stabilirea temei de cercetare

De ce vedem copii de 15-16 ani pe strada sau la televizor in stare de ebrietate? De ce este atat de usor sa cumperi o sticla de bere sau de vin sau practice de orice alcool, minor fiind? Chiar daca, si asta foarte rar, se intampla sa te intrebe vanzatoare de ce cumperi asa ceva sau sa se opuna initial, aceasta cedeaza repede in fata unei scuze exersate si a profitului. De ce sunt minori în cluburi? Aceasta o alta întrebare pe care societatea și-o pune de ani de zile și la care încă nu a găsit răspuns, sau a găsit însă tot ea, societatea, a învățat să îl ocolească și să sară peste legi în vederea propriului interes.

“ În fiecare zi pe tot cuprinsul globului pământesc, milioane de oameni folosesc droguri. Printre acestea se numără alcoolul și nicotina din tutun care sunt consumate pe scară largă în societate.”

Am decis să abordăm această temă deoarece nu de puține ori vedem imagini cu tineri cu vârste de pană la 18 ani în stare de ebrietate, pe stradă, prin diverse localuri sau atunci când situația ia o intorsătură dramatică, la televizor. Toate aceste imagini și frecvența lor conduc către o întrebare comună: Cine se face răspunzător pentru acest fenomen social?

Întreaga cercetare se va învârti în jurul unor termeni precum: drogul, alcoolul, adolescenta, minoritatea si legalitatea, termeni ce de-a lungul vremii au mai fost abordați din perspectivă sociologică, istorică sau psihologică.

Un alt aspect interesant de urmărit va fi evolutia adolescentilor din punct de vedere psihic si emotional in scopul unei intelegeri mai profunde a fenomenului si explicarea vulnerabilitatii pe care aceasta categorie de varsta o prezinta in fata viciului. Aspectele ce influenteaza consumul si efectele acetuia vor fi deasemenea dezbatute pentru a reda amploarea si puterea fenomenului social care poate avea efecte devastatoare in timp asupra consumatorului dar si a societatii din care acesta face parte.

Cercetarea va urmari sa scoata in evidenta in primul rand usurinta cu care minorii au acces la bauturile alcoolice si in locatiile destinate adultilor. Deasemenea, in plan secundar vom urmari circumstantele in care adolescentii cunsuma, cantitatea si bauturile preferate in scopul probarii teoriilor formulate in lucrare.

5.2. Fixarea obiectivelor

Obiectivele se impart in doua categorii: obiective generale si obiective specifice, prin urmare acesta este modul in care le vom evidentia si noi in aceasta cercetare.

Obiectivul general al cercetarii urmareste circumstantele in care adolescentii cunsuma, cantitatea si bauturile preferate si efectele resimtite in scopul probarii teoriilor formulate in lucrare.

Obiectivul specific al acestei cercetari se referă la scoaterea in evidenta a usurintei cu care minorii au acces la bauturile alcoolice si in locatiile destinate adultilor.

5.3. Documentarea preliminara si dezvoltarea cadrului teoretic

Pentru documentarea prealabilă am folosit surse de informare precum populația țintă, realitatea fenomenului social abordat, și documente sociale, oficiale sau nu. Documentarea poate fi livrească și de teren. ( Mariginean,2004,p.103)

Partea de cercetare a lucrarii se bazeaza pe literatura de specialitate cu ajutorul careia am putut contura definitii si am putut elabora constatari cu privire la subietul abordat. Deasemenea documentarea prealabila pentru tema aleasa a inclus consultarea diferitelor statistici realizate la nivel national, incepand cu cele referitoare la accesul minorilor la bauturile alcoolice, lecturarea diverselor cercetari din domeniu si a rezultatelor acestora, a rapoartelor ce cuprind tema de interes, precum si a schimbărilor care au avut loc în societate și cum au influențat fenomenul.

Conform doamnei Voicu Ana Maria, alcoolul este “un drog mutagen cu efecte cancerigene, predispoziția pentru acest drog fiind transmisă succesiv și genetic, în raport însă și cu mediul microsocial și cu dezvoltarea și constituția neuropsihică a adolescentului.”

In trecut, atat in Bucuresti cat si in alte oraje ale tarii au fost dezvoltate campanii, precum Campania” Suntem multi” si Campania” Alcoolul nu te face mare”, care au venit in sprijinul populatiei tinta si a adultilor responsabili pentru acestia prin campanii de informare ce au vizat efectele consumului de alcool dar si cu privire la legislatia in vigoare inca de atunci( 2006) care interzicea comercializarea de produse alcoolice minorilor. Aceste campanii insa au fost limitate de timp intrucat s-au desfasurat pe o perioada de cateva luni si de spatiu intrucat aceste campanii nu au fost prezente in toate orasele din tara si nici in mediul rural.

Conform Dr. Jonathan Chick “ A ieși în oraș pentru a bea ceva reprezintă o parte semnificativă a vieții adolescenților, așa cum este și pentru adulți – poate chiar mai semnificativă, deoarece compania prietenilor poate fi esențială la această vârstă. Locurile populare de întâlnire depind deseori de beneficiile obținute prin servirea alcoolului…”

Una dintre tentațiile adolescenței este aceea de a ne vedea printr-o lupă a invincibilității. Suntem tineri, suntem puternici și foarte departe de pericole, cel puțin așa gândim. Acest mod de a gândi este unul dintre motivele pentru care tinerii sunt predispuși să comită multe excese.

Surse media ne precizeaza ca acest fenomen se acutizeaza. Eurobarometru privind consumul de bauturi alcoolice și politicile menite să combata sau sa reduca afecțiunile provocate de acesta arata ca nu mai putin de 29% dintre tinerii romani, categorie definite in mare parte de minori ( studiul cuprinde tinerii cu varte intre 15-24 de ani), consumă alcool in exces in fiecare saptamana. Consumul excesiv de bauturi alcoolice presupune, conform reprezentantilor UE, ingerarea a mai mult de cinci pahare de alcool la fiecare ocazie. ( Mediafax, 2016)

Nefiresc și îngrijorător este faptul că numărul nu pare să scadă ci dimpotrivă. “Alcoolul afectează persoanele de orice vârstă, însă cei mai predispuși la a bea cantități mari de băuturi alcoolice în fiecare săptămână sunt tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, arată Eurobarometrul. Astfel, tinerii sunt cei mai expuși la intoxicare sau efecte secudare ale acesteia – rănire accidentală, bătăi sau alte violențe.”

Putem intelege de ce adolescentii, minorii sunt mai vulnerabili in fata viciului atat in ceea ce priveste motivatia care ii aduce in fata acestuia, justificata printr-o nevoie de recunoastere, de afirmare prin orice mijloace sau varsarea frustrarilor generate de aceasta perioada tensionata cat si in ceea ce priveste efectele pe care alcoolul le poate avea asupra unui tanar.

Documentarea mea de teren se bazează pe experiente personale si pe contactul direct cu minorii consumatori de alcool si doar cu minorii pentru ca acestia sa nu fie constransi sau sa nu resimta vreo teama in a raspunde intrebarilor puse. Aceste vizite au fost facute cu aprobarea institutie de invatamant unde au fost efectute si cu aprobarea profesorului diriginte al claselor vizitate.

5.4. Universul cercetarii – delimitarea universului cercetării, definirea unităților de analiză și înregistrare, selectarea surselor de informare, specificarea unităților studiate.

Cercetarea se va face in sectorul 1 al Bucureștiului, mai precis in cadrul Colegiului National Ion Neculce, grupul țintă fiind elevii cu varste cuprinse intre 15 si respective 17 ani. In acest sens am ales aleatoriu o elevii unei clase aX a si cei a unei clase aXI a.

Am ales aceste doua clase deoarece se incadreaza cel mai bine in categoria de varsta ce face subiectul cercetarii noastre intrucat elevii din clasele aXII a pot depasi minoritatea, in timp ce cei din clasele aIX a am considerat ca sunt la inceputul experientelor sociale, experimentand o perioada de tranzitie din cadrul mediului gimnazial in cel de liceu. Elevii claselor alese provin din medii sociale, economice si culturale diferite.

Limita acestei cercetari este dictată de varsta de 18ani, varsta la care se sfarseste minoritatea si o persoana devine responsabila si constienta de actiunile sale dar si varsta la care, conform legislatiei romane, unei personae i se pot comercializa sau furniza legal bauturi alcoolice si de numarul limitat de subiecti la care am avut acces, respective un esantion de 40 de persoane.

În cercetarea cu privire la consumul de alcool in randul minorilor si la relatia dintre tentatia pe care acesta o manifesta acesta si accesibiltatea pe care minorii o au la aceasta gama de produse am folosit surse oficiale, mă refer la statistici, literatura de specialitate, documentarea personală, contactul cu specialiști și observațiile, dar și anchete pe bază de chestionar realizate.

5.5. Elaborarea ipotezelor si a intrebarilor de cercetare

Ipoteza nr.1- Cu cat se consuma mai mult alcool, cu atat efectele asociate cu acesta vor fi mai mari

Ipoteza nr.2- Dacă nu se controleaza prin lege accesul minorilor la bauturile alcoolice, atunci vor fi mai multi minori care vor consuma bauturi alcoolice.

Ipoteza nr.3- Cu cât accesul minorilor la bauturile alcoolice este mai usor, cu atât tentatia si consumul este mai mare

Operationalizarea conceptelor

Dezvoltarea adolescentului cuprinde un tablou amplu în care putem remarca câteva aspecte dominante printre care și un aspect decisiv în lucrarea noastră și anume trecerea printr-o perioadă decisivă în cucerirea independenței și mai important a autonomiei, în urmă parcurgerii unei perioade tensionate. (Cretu, Tinca, 2009, p.270)

Conform lui Lehalle (Lehalle apud. Cretu, Tinca, 2009, p.271) în această perioadă se produce inevitabil măcar o modificare din punctul de vedere al dependențelor.

“Consumul de alcool în rândul minorilor este îngrijorator în România, în condițiile în care patru din zece adolescenți români au consumat alcool cel puțin o dată în viață, iar majoritatea au cunoștințe limitate asupra efectelor pe care consumul de alcool îl are asupra sănătății lor fizice și mentale, a declarat, miercuri, Florin Rădulescu, președintele Asociației Spirits România […]42% dintre minorii români cu vârste cuprinse între 10-18 ani au consumat alcool cel puțin o dată, procentul fiind mai mare în rândul băieților și în rândul minorilor din mediul urban, potrivit UNICEF. Un raport al Agenției Române Antidrog a arătat că vârsta medie la care românii încep să consume alcool este de 14 ani, 10% dintre cei intervievați declarând că au început să consume alcool la mai puțin de 14 ani și peste 30% între 15 și 19 ani.”

Tentatiile sunt prezente la orice pas in viata de zi cu zi a unui minor. Evolutia tehnologica, bombardamentul cu reclame in care apar tineri euforici ce consuma bauturi alcoolice, amplificate de criza specifica varstei adolescentine si usurinta cu care bauturile alcoolice pot fi cumparate de catre oricine, constituie factori definitorii in aceasta problema sociala, factor ice trebuiesc monitorizati si controlati.

Conform unei campanii organizate de către Ministerul Educației, Cercetării și tineretului in colaborare cu Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității, susținută de asociația “ Berării Romaniei”, nu este necesar să fii alcoolic pentru a consumă băuturi alcoolice ingrijorător de mult. Conform aceste campanii, care oferă o gamă largă de informații pe un site cunoscut și destinat liceenilor, adolescenții practică așa numitul “Binge drinking”, acest obicei ne este prezentat de către această sursă ca fiind “ obiceiul adolescenților, în mod special, de a bea la anumite ocazii cât de mult posibil. Sub pretextul că bețiile crunte, dar rare, nu te fac alcoolic, mulți adolescenți beau excesiv și ajung să aibă probleme serioase cu ficatul, stomacul, intestinele, ajungând chiar pană la dereglarea metabolismului.”

Efectele acestui drog legal numit alcool drogului, vin ca o monedă cu două fațete, comparație realizată de catre Ruscanu Ruxandra, pentru a sugera dualitatea sentimentelor trăite de către persoana dependentă și nu numai, și de către persoana consumatoare. Astel senzația de libertate și putere este brusc schimbată cu cea de irascibilitate, dezechilibru, rușine, sentimente care ne fac să ne ferim și ne indeamnă să consumăm mai mult. (Rășcanu, Ruxandra, 2002, p.8)

De cele mai multe ori adolescentii nu constientizeaza efectele pe care alcoolul le poate avea sau le constientizeaza prea tarziu.

Metode de colectare a datelor

Pentru partea de cercetare a lucrarii de licenta am decis ca efectuarea unui studiu de teren este cea mai potrivita alegere intrucat cercetarea noastra se bazeaza pe interectiunea directa cu subiectii, metadata ce confera cercetarii autenticitate.

Studiul meu de teren se realizează pe bază de anchetă, mai precis un chestionar anonim, subiectilor li se cere sa precizeze doar varsta implinita si sexul, cu intrebari semideschise cu raspunsuri la alegere si cateva raspunsuri cu posibilitatea de alegere multipla.

Am folosit acest instrument de colectare a datelor intrucat, data fiind tipologia chestionarului acesta se preteaza la codificari la o interpretare mai eficienta intrucat se primeste un numar limitat de raspunsuri formulate de care intervievator in functie de ipotezele ce trebuiesc demonstrate.

Deasemenea, am ales acest instrument de colectare a datelor deoarece consider ca este o metoda prin care subiectii studiului, in cazul nostru minorii, pot raspunde sincer fara teama de a fi judecati sau de a le fi identificate raspunsurile de catre professor sau parinti, anonimatul fiind in cazul acesta un element cheie ce dezinhiba persoana chestionata. Nu intenționez să realizez o anchetă comparativă, ci doar aplicarea chestionarului asupra grupului tinta.

INSTRUMENTUL DE COLECTARE A DATELOR

CHESTIONAR

CONSUMUL DE ALCOOL IN RANDUL ADOLESCENTILOR MINORI – TENTATIE SI ACCESIBILITATE

Varsta:……………… Sex: M / F

Ati consumat vreodata bauturi alcoolice?

Da

Nu

La ce varsta ati consumat pentru prima data bauturi alcoolice?

Mai putin de 14 ani

15 ani

16 ani

17 ani

Nu am consumat niciodata bauturi alcoolice

Cu cine ati consumat pentru prima data bauturi alcoolice?

In familie

In cadrul grupului de prieteni

Singur

Nu am consumat niciodata bauturi alcoolice

Cu cine consumati de regula bauturi alcoolice? ( variante de raspuns multiple )

Cu colegii

Cu prietenii

Cu familia

Singur

Nu consum bauturi alcoolice

Cat de des consumati bauturi alcoolice?

Nu consum deloc bauturi alcoolice

Foarte rar, o data la cateva luni

O data pe luna

De cateva ori pe luna

O data pe saptamana

De cateva ori pe saptamana

Ce bautura alcoolica consumati de regula?

Bere

Vin

Vodka simpla sau amestecata cu suc sau energizant

Whisky simplu sau amestecat cu suc sau energizant

Consum din toate

Nu consum bauturi alcoolice

Altele……………………………………………………………………………………

Ati spune ca de regula:

Consum maxim un pahar sau doua cu alcool

Consum mai mult de doua pahare cu alcool

Nu tin cont de cat consum, atat cat sa ma simt bine

Nu consum deloc alcool

De ce consumati bauturi alcoolice?

Pentru ca toata lumea consuma si nu mi se pare nimic anormal

Pentru a uitat de anumite lucruri neplacute

Pentru a ma distra

Pentru ca toti prietenii mei consuma

Nu consum bauturi alcoolice

In urma consumului de alcool am resimtit cel putin o data ( variante multiple de raspuns ) :

Ameteala

Confuzie

Dificultate in exprimare

Stari de greata, voma

Pierderea temporara a memoriei ( incapacitatea de a va reaminti anumite secvente din timpul consumului de alcool – black out-uri )

Nu consum bauturi alcoolice

In timpul consumului de alcool ati comis actiuni de care mai apoi v-a fost rusine?

Nu, niciodata

Da

Nu consum bauturi alcoolice

Ati fost vreodata in cluburi sau baruri de noapte?

Da, am fost

Da, doar la balurile organizate de institutia de invatamant

Da, doar la evenimente ( zile de nastere ) la care am fost invitata de catre colegi

Nu, nu am fost

Cat de des frecventati astfel de localuri?

O data la cateva luni

O data pe luna

De mai multe ori pe luna

O data pe saptamana

De mai multe ori pe saptamana

Nu frecventez astfel de localuri

Pentru ce vizitati astfel de localuri? (variante multiple)

Prietenii ma conving sa merg cu ei

Doar pentru muzica si dans

Pentru atmosfera si pentru bauturile alcoolice

Nu frecventez astfel de localuri

Va anuntati parintii cand mergeti in cluburi sau baruri de noapte?

Nu, prefer sa le spun ca merg in alta parte

Doar la evenimentele organizate de institutia de invatamant, cand merg cu prietenii nu, pentru ca nu m-ar lasa

Le spun si daca nu ma lasa inventez ceva ca sa ma duc

Da, le spun mereu parintilor mei exact locul in care voi merge si mereu ma lasa

Nu frecventez astfel de localuri

Vi s-a interzis vreodata intratrea intr-un local ( cluburi sau baruri de noapte ) datorita faptului ca erati minor?

Niciodata

Foarte rar

Mi se intampla destul de des acest lucru

Mereu

Nu frecventez astfel de localuri

Ati cumparat vreodata bauturi alcoolice din marile centre comerciale (supermarketuri) sau magazine de cartier?

Nu, niciodata

Nu am cumparat eu, au cumparat prietenii mei

Da, doar de la magazinele de cartier

Da, doar din marile centre comerciale

Da, din ambele

Vi s-a cerut vreodata actul de identitate cand ati incercat sa cumparati bauturi alcoolice?

Nu, niciodata

O data sau de doua ori

Da, insa am vorbit cu vanzatoarea si pana la urma mi-a dat

Da si nu mi s-a mai vandut acel produs

Cunoasteti legislatia si consecintele pe care le atrage consumul de alcool asupra dumneavoastra si/sau asupra celor care va furnizeaza aceste bauturi?

Nu

Da

Ioan,Mariginean, Proiectarea cercatarii sociologice, Iasi,Editura Polirom,2004.