Consultanță în domeniul securității mediului și proceselor tehnologice. [307041]
Consultanță în domeniul securității mediului și proceselor tehnologice.
Managementul dezastrelor naturale și antropice.
[anonimizat]. 105/15.12.2009, [anonimizat], BM, RA, RS, EA. Atestat pentru
elaborarea documentațiilor pentru obținerea avizului/autorizației de gospodărire a apelor nr.
104/06.08.2013. [anonimizat]. 900/24.06.2010.
Sediu: 401151 Turda, str. Dr. I. Ratiu, nr. 101, Cluj Banca: Transilvania Sucursala Turda
Nr. reg. comerț: J12/840/1998, Cod fiscal: RO 10906991 Cont RO 41 BTRL 0510 1202 5375 13XX
Tel.-Fax: 0264 315464, 0364 146942, 0745 523642 [anonimizat] Capital Social: 4000 LEI www.oconecorisc.ro
RAPORT DE SECURITATE
pentru amplasamentul
„Secția Platformă Port”,
cu titular de activitate
S.C. OIL TERMINAL S.A., Constanța
Elaborat de: S.C. OCON ECORISC S.R.L.
2014
Responsabil lucrare:
Ing. [anonimizat]:
Ing. Coșara Gheorghe Viorel Dr. Ing. Török Zoltán
Consultant:
Prof. Univ. Dr. Ing. Ozunu Alexandru
Copyright © S.C. OCON ECORISC S.R.L.
Reproducerea parțială sau integrală a [anonimizat], al S.C. OCON ECORISC S.R.L.
Cuprins
Documente anexate
Fișe cu date de securitate (în format electronic) Atribuțiile conducerii executive
Decizie numire Responsabil cu managementul securității Formular Notificare accidente majore.
Certificat O.T.C. ISO 9001 Instalații PSI Dane petroliere Instalații PSI SP PORT
Lista conducere executiva si înlocuitori Notificare SP PORT 2014 Organigrama secții platformă
Plan amplasare SP OIL TERMINAL 5km Plan amplasare SP PORT 1km PDF
Plan situație S.P. PORT
Plan Sirene alarmare SP PORT
CERTIFICATE ALE S.C. OCON ECORISC S.R.L.
Certificat de înregistrare în Registrul Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului la poziția nr. 105/2009.
Certificat de atestare ANRM nr. 900/24.06.2010,
Certificat de atestare nr. 104/2013 pentru elaborarea documentațiilor pentru obținerea avizului/autorizației de gospodărire a apelor,
Certificat 1659, [anonimizat] 9001, 10.03.2014,
Certificat 653M, [anonimizat] 14001, 10.03.2014,
Certificat 051R,[anonimizat] 8000:2008, 10.03.2014,
Certificat 449S, [anonimizat] 18001, 10.03.2014,
Certificat 018SI, [anonimizat]/CEI 27001, 10.03.2014.
Informații generale
Titularul lucrării: Titularul lucrării este S.C. OIL TERMINAL S.A. [anonimizat]. Caraiman nr. 2, cod poștal 900117, tel.: 0241 702600, fax: 0241 694833, web: www.oilterminal.com, E-mail: office@oil-terminal.
Autorul atestat al lucrării: S.C. OCON ECORISC S.R.L., [anonimizat] 105, tel/fax.: 0264 315464, e-mail: [anonimizat].
Denumirea lucrării: Raport de Securitate pentru amplasamentul ”Secția Platformă Port”, cu titular de activitate S.C. OIL TERMINAL S.A., situat în localitatea Constanța.
Date privind amplasamentul: Amplasamentul „Secția Platformă Port”(denumit în continuare S.P. Port) este situat în Port Constanța, începând cu Dana 69 pana la Dana 76 și Dana 79.
Baza legală: Lucrarea a fost elaborată în conformitate cu cerințele legale din H.G. nr.804 din 25 iulie 2007, modificată prin H.G. 79/2009 și HG 1033/2013, privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, stipulate în art. 2 și art. 10 și concretizate în Anexa nr. 2 a hotărârii menționate.
Scopul lucrării: Raportul de Securitate stabilește regulile și răspunderile pentru prevenirea accidentelor majore în activitățile desfășurate în amplasamentul S.P. Port a S.C. OIL TERMINAL S.A. și prezintă informațiile precizate în legislația mai sus menționată.
Prezentul Raport de Securitate a fost elaborat la solicitarea titularului de activitate și constituie o revizuire a Raportului de Securitate ediția 2012.
Revizuirea Raportului de Securitate prin ediția 2014 s-a făcut ca urmare a
modificărilor legislative aduse de HG 1033/2013 (introducerea păcurii în lista substanțelor periculoase nominalizate) și a unor modificări în funcționarea amplasamentului. Revizia 1 a ediției 2014 s-a făcut ca urmare a completărilor solicitate de A.P.M. Constanța prin adresa 10389RP/06.02.2015.
Definiții și abrevieri utilizate în cuprinsul raportului:
Definiții
– accident major – producerea unei emisii importante de substanță, a unui incendiu sau a unei explozii, care rezultă dintr-un proces necontrolat în cursul exploatării oricărui amplasament, care intră sub incidența H.G. 804/2007 și care conduce la apariția imediată sau întârziată a unor pericole grave asupra sănătății populației și/sau asupra mediului, în interiorul sau în exteriorul amplasamentului, și în care sunt implicate una sau mai multe substanțe periculoase;
– amplasament/obiectiv – zona aflată sub controlul aceluiași operator în care, în una sau mai multe instalații, inclusiv în activitățile și infrastructurile comune, sunt prezente substanțe periculoase;
avarie/incident – eveniment care nu generează consecințe majore asupra sănătății populației și/sau asupra mediului, dar care are potențial să producă un accident major;
controlul operațional – adoptarea și punerea în aplicare a unor proceduri și instrucțiuni pentru funcționarea în condiții de siguranță, inclusiv întreținerea instalației, a proceselor tehnologice, a echipamentului și întreruperile temporare din funcționare;
depozit – prezența unei cantități de substanțe periculoase în scop de înmagazinare, păstrare în condiții de siguranță sau de menținere în stoc;
– dezastru – evenimentul datorat declanșării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului și care, prin amploare, intensitate și consecințe, atinge ori depășește nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situațiilor de urgență, elaborate și aprobate potrivit legii;
– efectul „Domino” – rezultatul unei serii de evenimente în care consecințele unui accident ce are loc la o instalație sau un amplasament de tip SEVESO sunt amplificate de următorul accident la o/un altă/alt instalație/amplasament, ca urmare a distanțelor și proprietăților substanțelor prezente și care conduce în final la un accident major;
– evacuarea – măsură de protecție luată în cazul amenințării iminente, stării de alertă ori producerii unei situații de urgență și care constă în scoaterea din zonele afectate sau potențial a fi afectate, a unor instituții publice, agenți economici, categorii sau grupuri de populație ori bunuri, în mod organizat, și dispunerea acestora în zone și localități care asigură condiții de protecție a persoanelor, bunurilor și valorilor, de funcționare a instituțiilor publice și agenților economici;
– fraza de risc (R) – este o frază care exprimă o descriere concisă a riscului prezentat de substanțele și preparatele chimice periculoase pentru om și mediul înconjurător, conform S.R. 13253/1996;
fraze de pericol H – descriu natura pericolelor pe care le prezintă o substanță sau un amestec, inclusiv, când este cazul, gradul de periculozitate, conform Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 (CLP)
instalație – unitate tehnică din cadrul unui amplasament, unde sunt produse, utilizate, manipulate și/sau depozitate substanțe periculoase. Instalația cuprinde toate echipamentele, structurile, sistemul de conducte, utilajele, dispozitivele, căile ferate interne, docurile, cheiurile de descărcare care deservesc instalația, debarcaderele, depozitele sau structurile similare, plutitoare ori de altă natură, necesare pentru exploatarea instalației;
intervenția operativă – acțiunile desfășurate, în timp oportun, de către structurile specializate în scopul prevenirii agravării situației de urgență, limitării sau înlăturării, după caz, a consecințelor acesteia;
înștiințare/notificare – activitatea de transmitere a informațiilor autorizate despre iminența producerii sau producerea dezastrelor și/sau a conflictelor armate către autoritățile administrației publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii și al realizării măsurilor de protecție;
operator – orice persoană fizică sau juridică care exploatează ori deține cu orice titlu un amplasament sau o instalație;
factor de risc – fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în același timp și spațiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc;
hazard/pericol – proprietatea intrinsecă a unei substanțe periculoase sau a unei situații fizice, cu potențial de a induce efecte negative asupra sănătății populației și/sau mediului;
managementul pentru modernizare – adoptarea și implementarea procedurilor pentru modificările planificate asupra instalațiilor existente sau a proiectării de noi instalații, procese sau unități de stocare;
managementul situației de urgență – ansamblul activităților desfășurate și procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituțiile și serviciile publice abilitate pentru identificarea și monitorizarea surselor de risc, evaluarea informațiilor și analiza situației, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acțiune și implementarea acestora în scopul restabilirii situației de normalitate;
monitorizarea situației de urgență – proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situației create, cunoașterii tipului, amplorii și intensității evenimentului, evoluției și implicațiilor sociale ale acestuia, precum și a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situației de urgență;
prezența substanțelor periculoase – prezenta efectivă sau anticipată a unor astfel de substanțe în cadrul amplasamentului, sau prezența acestora în cazul în care se consideră că pot fi generate prin pierderea controlului asupra unui proces chimic industrial, în cantități egale cu sau mai mari decât cantitățile relevante prevăzuta în HG 804/2007 anexa nr.1;
risc – probabilitatea producerii unui anumit efect specific într-o perioadă sau în circumstanțe precizate; riscul rezidual se refera la riscul rămas după înlăturarea unora dintre factorii cauzatori de risc;
situație de urgență – eveniment excepțional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare și intensitate amenință viața și sănătatea populației, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate;
starea potențial generatoare de situații de urgență – complex de factori de risc, care prin evoluția lor necontrolată și iminența amenințării, ar putea aduce atingere vieții și sănătății populației, valorilor materiale și culturale importante și factorilor de mediu;
starea de alertă – se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizare a populației, limitare și înlăturare a consecințelor situației de urgență;
substanță periculoasă – o substanță, un amestec sau un preparat, prevăzute în HG 804/2007 – anexa nr. 1- partea 1, sau care îndeplinesc criteriile din anexa nr. 1- partea a 2-a, și care sunt prezente sub formă de materii prime, produse, produse secundare, reziduale sau intermediare, inclusiv acele substanțe despre care se presupune că pot fi generate în cazul producerii unui accident;
tipuri de risc – cazuri de forță majoră determinate de incendii, cutremure, inundații, accidente, explozii, avarii, alunecări sau prăbușiri de teren, îmbolnăviri în masă, prăbușiri ale unor construcții, instalații ori amenajări, eșuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos, tornade, avalanșe, eșecul serviciilor de utilități publice și alte
calamități naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factori de risc specifici;
titularul activității – orice persoană fizică sau juridică care exploatează sau deține controlul instalației sau care este delegată cu o putere economică decisivă în ceea ce privește funcționarea acesteia;
unitate de stocare – orice spațiu în care sunt depozitate substanțe periculoase;
urgență internă – totalitatea măsurilor necesar a fi luate în interiorul obiectivului în vederea limitării și înlăturării consecințelor în orice situație care conduce la evoluții necontrolate, în cursul exploatării amplasamentelor prevăzute în Hg 804/2007 art. 2, ce pun în pericol sănătatea personalului și/sau calitatea mediului și în care sunt implicate una sau mai multe substanțe periculoase.
Abrevieri:
H.G. – hotărâre de guvern;
O.U.G. – ordonanță de urgență a Guvernului;
M.M. – Ministerul Mediului;
M.A.I – Ministerul Administrației și Internelor;
M.A.P.A.M. – Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului;
M.M.G.A. – Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor;
A.P.M. – Agenția pentru Protecția Mediului;
I.G.S.U – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență;
I.S.U. – Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență;
I.M.D.G. – Codul Maritim Internațional de Transport al mărfurilor Periculoase;
G.N.M. – Garda Națională de Mediu;
C.N.A.P.M.C. – Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța;
O.T.C. – S.C. Oil Terminal S.A. Constanța;
C.M. – Comitet de Management;
D.G. – Director General;
D.G.A.- Director General Adjunct
C.E. – Conducerea executivă (D.E.);
D.E. – Director Executivi (D.Ec, D.O., D.M.E., D.T.);
D.Ec. – Director Economic;
D.O. – Director Operațional;
D.L.R. – Director Logistică-Reparații;
D.T. – Director Tehnic;
C.M.L.I. –Serviciul Controlul Mediului de Lucru si Instalațiilor;
B.Jur.- Lit. – Birou Juridic – Litigii;
A.C. – Asigurarea Calității;
S.R.U. – Serviciul Resurse Umane;
S.A.D.S.– Serviciul Achiziții – Dezvoltare – Strategii
S.Mk.C. – Serviciul Marketing – Comercial;
S.E.P. – Serviciul Exploatare Portuară;
B.C.C.P.L–Birou Controlul Calității Produsului – Laboratoare;
B.S.F.I. – Biroul Siguranța în Funcționare a Instalațiilor;
S.F.B. – Serviciul Financiar – Bugete;
C.T.A.Ec. – Compartiment Tarife Analiza Economica;
B.P.MED.- Biroul Protecția Mediului;
B.S.M.- S.U. – Biroul Securitatea Muncii, Situații de Urgenta;
C.F.U. – Stația Cai Ferate Uzinale;
R.I. – Regulament Intern;
P.G. – procedură generală;
P.S. – procedură de sistem;
P.SP. –procedură specifică;
I.L. – instrucțiune de lucru;
P.O. – proceduri operaționale;
S.P.S.U. – Serviciul Privat pentru Situații de Urgență;
F.I.S.P.A. – formație de intervenție, salvare și prim ajutor;
LEL sau LFL – limita inferioară de explozie sau inflamabilitate;
UEL sau UFL – limita superioară de explozie sau inflamabilitate;
COV – Compuși organici volatili;
VCE – explozie în nori de vapori;
P.P.A.M. – Politica de Prevenire a Accidentelor Majore;
P.P.C.P.A – Plan de Prevenire și Combatere a Poluărilor Accidentale;
P.U.I. – Plan de Urgență Internă;
PRAM (verificare PRAM) – verificarea prizelor de pământ și a paratrăsnetelor;
P.L. – plan de lucru;
C.O. – cifră octanică;
S.D. – spațiu de depozitare;
S.T. – Scheme Tehnologice;
P.Op. – Plan de operații;
S.M.S., S.M.M., S.I.M. – sistem de management de securitate, mediu, integrat;
R.M. – responsabilul managementului;
R.P.Med. – responsabil cu protecția mediului;
R.S.- Raport de Securitate;
RET – Responsabil cu echipamentele tehnice;
ROF – Regulamentul de Organizare și Funcționare;
AM – Aspecte de mediu.
Informații asupra sistemului de management și asupra organizării amplasamentului cu privire la prevenirea accidentelor majore
Politica de prevenire a accidentelor majore
Politica de Prevenire a Accidentelor Majore a S.C. OIL TERMINAL S.A. constituie un angajament de asigurare continuă a siguranței în desfășurarea proceselor și operare a echipamentelor, de reducere a riscurilor de avarii, incidente și accidente generate de depozitarea și manipularea substanțelor periculoase aflate pe amplasament.
Politica de prevenire a accidentelor majore este afișată în birourile și la sediul compartimentelor din societate, inclusiv în compartimentele operaționale, este disponibilă tuturor angajaților, subcontractorilor și vizitatorilor și este prelucrată angajaților în procesul de instruire.
S.C. OIL TERMINAL S.A. are implementat Sistemul de Management al Calitații
certificat conform ISO 9001/2008 (copie certificat atașată) .
Declarația de Politică de Prevenire a Accidentelor Majore a S.C. OIL TERMINAL S.A., este prezentată în continuare.
Sistemul de management al securității
Organizare și personal
S.C. OIL TERMINAL S.A. este o societate pe acțiuni, cu capital majoritar de stat, cotată la Bursa de Valori București, categoria a I-a, cu simbol OIL.
Scopul societății este asigurarea importului-exportului și tranzitul de țiței și produse petroliere, precum și alte servicii de prestații, conform obiectului de activitate. Principalele activități care se desfășoară în S.C. OIL TERMINAL S.A. sunt:
Manipulări – efectuarea prestațiilor de servicii privind primirea, încărcarea, descărcarea țițeiului, produselor petroliere, chimice precum și alte produse finite sau materii prime lichide pentru import, export și tranzit;
Depozitări – efectuarea prestațiilor de servicii privind depozitarea și condiționarea țițeiului, produselor petroliere, chimice precum și alte produse finite sau materii prime lichide pentru import, export și tranzit;
Transportul de mărfuri pe calea ferată;
Transport prin conducta.
Societatea este astfel organizată încât să răspundă scopului pentru care a fost constituită și pentru a asigura funcționarea în siguranță a activităților desfășurate. Organigrama societății este prezentată în Figura 1.1.
Figura 1.1 Organigrama S.C. OIL TERMINAL. S.A. Constanța
Secțiile platformă sunt compartimente de producție aflate în subordinea Directorului Tehnic, alături de Biroul Investiții, Serviciul Mentenanță și Dispeceratul central. Structura organizatorică a secțiilor platformă este atașată.
În domeniul protecției mediului și al situațiilor de urgență este organizat, la nivelul societății, Serviciul C.M.L.I. (Serviciul Controlul Mediului de Lucru și Instalațiilor), în subordinea directă a Directorului General, care cuprinde:
Biroul Securitatea Muncii și Situații de Urgenta;
Biroul Protecția Mediului;
Biroul Siguranța în Funcționare a Instalațiilor;
Biroul Medicina Muncii;
Stația de salvare.
În cadrul societății toți responsabilii colaborează între ei:
Responsabilii de proces – șef zonă – în cadrul fiecărui compartiment – Secție Platformă care are autoritatea și responsabilitatea pentru implementarea, menținerea și îmbunătățirea tuturor sistemelor de management, precum și de a asigura interfața între Secțiile Platformă și conducere. Responsabilii de proces au autoritatea și responsabilitatea coordonării activităților necesare aplicării scenariilor, evaluării probabilității scenariilor, testării aplicabilității scenariilor și monitorizarea performanței forțelor și mijloacelor implicate. Colaborează cu responsabilii pentru PMed (RPMed), PM/PSI. Responsabilii de proces sunt numiți printr-o decizie a Directorului General și au atribuțiunile și responsabilitățile descrise în Fișa Postului. Responsabili de proces pentru Secțiile Platformă sunt numiți șefii Secțiilor Platformă sau persoanele desemnate de aceștia ca responsabili de proces.
Responsabilii cu planurile de urgență – în cadrul S.C. OIL TERMINAL S.A. s-au desemnat responsabilii cu Planurile de urgență, cărora li s-a delegat responsabilitatea pentru elaborarea, aprobarea și aplicarea planurilor de urgență, conform prevederilor legale în vigoare. Responsabilul cu Planul de Urgenta Interna colaborează permanent cu responsabilii de protecția mediului, a muncii și cu cel pentru prevenirea și stingerea incendiilor, pentru corelarea Rapoartelor de Securitate cu Planul de urgență.
Responsabilii cu substanțe toxice, periculoase – în cadrul S.C. OIL TERMINAL S.A. s-a desemnat responsabilul cu substanțele periculoase la nivelul societății, precum și responsabilii la nivelul compartimentelor utilizatoare. Ei răspund de respectarea prevederilor legale în vigoare privind gestionarea, manipularea și utilizarea acestor substanțe.
La nivelul S.C. OIL TERMINAL S.A. prin Decizia nr. 116/09.03. 2012 (copie anexată), este numit Responsabilul în Domeniul Managementului Securității, în conformitate cu H.G. nr. 804/2007 art. 22.
Lista conducerii executive și a înlocuitorilor acestora este atașată.
Rolul și responsabilitățile fiecărei categorii de personal
Conducerea executivă a societății compusă din Directorul General, Directorul Tehnic, Directorul Logistică – Reparații , Directorul Economic, Directorul Comercial și înlocuitorii lor au o serie de responsabilități pentru securitate în caz de accident major și/sau situații de urgență, cuprinse în ROF și implicit în fisele de post. În principal, conducerea executiva se ocupa cu :
managementul activității în concordanță cu regulamentele și procedurile interne ale societății cu respectarea prevederilor legale aplicabile;
managementul resurselor materiale ale societății și asigurarea fondurile necesare pentru desfășurarea în condiții de siguranță a activității;
ducerea la îndeplinire a politicii societății în domeniul prevenirii accidentelor majore; Analizează periodic politica de prevenire a accidentelor majore și sistemul de management al securități și ia măsuri de îmbunătățire a acestora dacă consideră necesar;
managementul resurselor umane (supervizare, sprijin, monitorizare și evaluare a activității angajaților societății);
comunicarea către public și autorități în legătură cu riscurile de accident major asociate funcționării amplasamentului; Supervizează în acest sens actele de comunicare și luările de poziție ale societății.
participarea la intervenția în caz de urgenta în baza atribuțiunilor ce le revin. Activitatea din cadrul secțiilor platforma este asigurată de personal aparținând S.C.
OIL TERMINAL S.A., astfel:
Manipulație produse albe, rampa CF și rampa auto,
Manipulație produse negre, rampa CF păcura,
Rampa CF produse chimice lichide,
Stații pompare produse albe si negre,
Laborator,
Centrale termice,
Formația de pompieri ( FISPA),
CFU,
Depoluare marină( S.P. Port)
Reparații mecanice și exploatare electrică.
Întreaga activitate pe amplasament este condusă de către șeful de secție și șefii de schimb. Exploatarea instalațiilor se face în conformitate cu atribuțiile de serviciu, normele interne, procedurile și instrucțiunile de lucru. Responsabilul cu securitatea și siguranța în exploatare a instalațiilor este șeful de secție. Acesta este înlocuit de către adjunctul sau șeful de instalație din secție.
Pentru buna funcționare a instalațiilor și prevenirea avariilor și accidentelor majore, personalul de pe amplasament are delimitate zone cu sarcini precise privind exploatarea și supravegherea instalațiilor. Toate operațiunile se realizează în sistem centralizat prin dispecerul de producție din S.P. PORT pe baza documentelor emise de către serviciul Exploatare. Operațiile și evenimentele care apar sunt consemnate în Raportul sefului de schimb. Suplimentar fiecare din sectoarele enumerate dispun de Registrul de tura în care se consemnează activitatea pe schimbul respectiv.
Serviciile funcționale din domeniul SM-SU, MEDIU, au responsabilități de monitorizare, informare asupra riscurilor apărute, propuneri de remediere, coordonarea acțiunilor de eliminare, minimizare a riscurilor, coordonarea intervențiilor în caz de urgență așa cum este scris în fișele de post și în ROF.
Serviciile funcționale tehnice au responsabilitatea efectuării reparațiilor și investițiilor solicitate de secții (serv. Mentenanță, achiziții, reparații, investiții) pentru funcționarea în siguranță a instalațiilor.
Serviciile funcționale și secțiile de producție sunt prezentate în organigrama societății. Pentru fiecare unitate cuprinsă în organigrama există atribuțiuni cuprinse în ROF, iar pentru funcții în fișele de post.
Structura de intervenție pentru situații de urgență este integrată în organigrama societății, Serviciul Privat pentru Situații de Urgență și serviciul funcțional Controlul Mediului de Munca și Instalațiilor. Aceste structuri sunt constituite legal și funcționează pe baza atribuțiunilor din ROF și a fișelor de post.
Celula de urgență pe societate și pe secție, acționează în baza atribuțiilor ce le revin pentru limitarea urmărilor accidentelor sau incidentelor tehnice ce pot apare. Intervenția pentru situații de urgenta, este asigurata de FISPA. Intervenția este efectuată conform Planului de urgenta interna si a Planului de intervenție în caz de incendiu. Conducerea intervenției se
face ierarhic de la nivel de șef de grupa ( echipaj pompieri), sef de schimb, sef FISPA, sef de secție, coordonator SU, coordonator intervenție( sef serv. CMLI, director), comandant intervenție ISU. La sosirea forțelor ISU comanda intervenției este preluata de aceasta structură.
Atribuții specifice pe categorii de personal
Coordonare ( directori, șef secție, sef serviciu CMLI): pe baza informațiilor primite dispun/aprobă:
punerea în aplicare a planurilor de intervenție adecvate situației de urgență;
oprirea producției, efectuarea de manevre în instalațiile tehnologice și de stingere a incendiilor;
transferul de marfă între secții în caz de avarie;
mobilizarea echipelor de intervenție tehnologică;
mobilizează salariaților din sectorul reparații mecanice, curățitori de tancuri la secția unde a apărut o situație de urgență, solicitarea intervenției S.P.S.U. , solicitarea intervenției I.S.U., informarea instituțiilor statului.
Conducere (șef schimb, coordonator SU, sef birou SM-SU, șef birou Protecția Mediului):
produs;
dispun primele măsuri tehnologice și de securitate în funcție de evenimentul
propun și apoi execută:
măsuri de limitare a extinderii evenimentului, efectuarea liniilor de
pompare pentru evacuare produse, oprirea utilajelor și asigurare acestora;
verificarea la fața locului și informarea eșalonului superior;
inspectarea la fața locului pentru depistarea stărilor de risc asupra personalului și a mediului;
efectuarea de măsurători de noxe;
pornirea instalațiilor de stingere a incendiilor;
alarmarea altor formații de pompieri;
aprecierea situației și informarea eșalonului superior și a instituțiilor
abilitate.
Execuție (șef FISPA, pompieri, dispecer producție, manipulant, electrician): în baza sarcinilor primite de la eșalonul de conducere se trece la executarea de operațiuni astfel :
manipulații, dispecerii de producție, programatorii de producție, descărcătorii rampă, pompagii și lăcătușii mecanici:
asigură în primă urgență oprirea utilajelor care sunt în pericol sau a tuturor utilajelor cu piese în mișcare ( pompe).
execută dispozițiile trasate de șeful de schimb cu privire la:
efectuarea unor linii de pompare în condiții de siguranță pentru continuarea procesului sau pentru transfer marfă în alte spații de depozitare;
închiderea vanelor și asigurarea traseelor de pompare până la
limita secției;
efectuarea controlului în depozit, stații de pompe, separator,
deconectarea cisternelor CF și /sau auto de la instalații în vedere evacuării în afara depozitului;
sprijinirea activității FISPA prin ocuparea posturilor de pompieri voluntari conform deciziei de constituire a FISPA.
asigură exploatarea stațiilor și rețelelor electrice în condiții de
siguranță;
motoristul.
verifică stațiile electrice pentru a nu avea avarii, incendii;
asigură furnizarea de curent electric;
se deplasează la stația de pompe apă incendiu pentru a dubla
pompierii:
execută intervenția la stingerea incendiilor sau la lichidarea urmărilor
evenimentului produs, conform planurilor de intervenție și a ipotezelor de intervenție;
asigură salvarea și evacuarea răniților;
îndrumă forțele de sprijin pentru a ocupa poziții la hidranți și la instalațiile de stingere conform scenariilor de stingere.
șef FISPA:
conduce nemijlocit intervenția formației de pompieri;
supraveghează funcționarea stațiilor de apă incendiu, soluție
spumantă;
a incendiilor.
supraveghează sosire forțelor de sprijin;
solicită refacerea stocurilor de spumogen și alte materiale de stingere
Atribuțiile conducerii executive și operaționale în situații de urgență (exatras din R.O.F.) sunt atașate.
Calificare și școlarizare
Calificarea și școlarizarea lucrătorilor se efectuează la formatori autorizați, conform legii. Recrutarea, încadrarea și promovarea personalului se face conform Procedurii Operaționale PO 08.01/20.03.2014.
Instruirea și testarea cunoștințelor lucrătorilor:
Managementul societății de la cel mai înalt nivel determină nivelul de experiență, competență și instruire necesare pentru a se asigura de capabilitatea personalului, în special a celor însărcinați cu funcții specializate în managementul de mediu, sănătate și securitate ocupațională precum și situații de urgență.
Înregistrările aferente procesului de instruire, competență și conștientizare a personalului, precum și responsabilitățile aferente acestui proces sunt reglementate prin procedura: PS-05-05 Instruire personal. Conform procedurii activitatea de instruire se desfășoară conform schemei prezentate în Figura 1.2.
Figura 1.2 Schema activității de instruire conform Procedurii PS-05-05
Identificarea necesităților de instruire a personalului se realizează prin analiza competențelor angajatului comparativ cu nivelul de competențe cerut de angajator, astfel:
Competențele angajatului se determină prin analiza:
rezultatele evaluării personalului;
obiectivele calității la nivelul zonei.
Nivelul de competență cerut de angajator, pentru fiecare loc de muncă se regăsește în Fișa Postului și în deciziile interne emise de conducerea societății și în Fișa de analiză a funcției cod PS-01-F2-05.
Responsabilitatea pentru identificarea nevoilor de instruire revine: șefilor de zona, Directorilor Executivi (DE), șef Serviciu Resurse Umane (RU).
Situațiile în care instruirea personalului este obligatorie sunt la:
angajarea;
schimbarea funcției;
schimbarea locului de muncă;
schimbarea tehnologiei/utilajelor sau up-gradarea acestora;
modificări privind cerințele legale și alte cerințe;
respectarea cerințelor SR EN ISO14001:2005, SR EN ISO/CEI 17025:2005 și a documentelor SMC 9001:2008.
Responsabilitatea pentru instruirea angajaților revine: șefului de zonă, persoanelor desemnate prin decizia DG pentru efectuarea acestor activități.
Date suplimentare privind procesul de instruire a angajaților (periodicitatea instruirii pe categorii de personal, planul anual de instruire, instruirea furnizorilor externi, evaluarea și verificarea procesului de instruire) se găsesc în procedura anterior menționată.
Identificarea și evaluarea pericolelor majore
În S.C. OIL TERMINAL S.A. este elaborată metodologia de identificare a pericolelor, evaluarea riscurilor și stabilirea controalelor privind sănătatea și securitatea în muncă. Locurile de muncă sunt evaluate, pentru a stabili care sunt factorii de risc și măsurile ce trebuie luate și care trebuie avute în vedere la stabilirea obiectivelor privind securitatea și sănătatea în muncă. Societatea are elaborată procedura Identificare pericol, evaluare risc și stabilire controale pentru:
activități de rutina și non-rutină;
activități ale întregului personal care are acces la locul de muncă (inclusiv subcontractanți și vizitatori);
facilități de la locul de muncă, furnizate de societate sau de alții.
Descrierea procesului de identificare pericol, evaluare risc și stabilire controale este redată în logigrama prezentată în continuare:
Activitatea desfășurată pe amplasament este de depozitare și manipulare a produse petroliere, chimice și petrochimice, prezența acestor tipuri de produse fiind aspectul definitoriu al managementului siguranței și ca atare concepția acestuia se bazează în principal pe un bun management al depozitării și manipulării acestora.
În procesul de identificare și evaluare a pericolelor majore, sunt și vor fi utilizate documente privind: proprietățile substanțelor depozitate și monitorizarea de mediu precum și rezultatele investigațiilor efectuate urmare a eventualelor incidente și accidente produse în unitate sau în unități similare. Se asigură o legătură cât mai clară între riscul identificat și măsurile luate, printr-o abordare ierarhică, cu scopul evitării producerii unor evenimente sau în ultimă instanță, a reducerii la minim a efectelor unor eventuale accidente prin aplicarea de practici de siguranță la fiecare loc de muncă.
Depozitarea unor cantități mari de materiale periculoase, în anumite condiții, poate duce la situații de risc major. Pericolul de accident major este determinat de coexistența mai multor factori de risc:
La punctul f) al prezentului capitol sunt prezentate principalele proceduri specifice și instrucțiuni de lucru în care sunt prevăzute: identificarea și evaluarea potențialelor pericolelor majore ce ar putea decurge din operarea normală și anormală, evaluarea probabilității de producere și a gravității acestora precum și asigurarea resurselor necesare prevenirii și ținerii sub control.
În prezentul raport în cap. IV este elaborată o analiză sistematică a riscurilor pe amplasament. În Analiza sistematică a riscurilor sunt aplicate metode de analiză calitative tip
„lista de verificare” și cantitative de analiză a consecințelor utilizând programe de modelare a unor scenarii de accidente majore rezultate în urma analizei calitative.
Controlul operațional
În societate sunt identificate acele operații și activității care sunt asociate aspectelor de mediu semnificative și riscurilor asociate acestora prin:
Stabilirea, implementarea și menținerea unei (unor) proceduri documentate pentru a ține sub control situațiile de risc;
Stipularea în proceduri a criteriilor de operare;
Stabilirea, implementarea și menținerea procedurilor referitoare la aspectele semnificative de mediu identificate, riscurile identificate în societate și comunicarea către furnizori și contractanți a procedurilor și cerințelor relevante.
Controlul operațional al activităților din punct de vedere al mediului, sănătății și securității ocupaționale este descris în procedurile:
Control operațional;
Managementul deșeurilor.
Responsabilitățile și competența pentru efectuarea controlului operațional:
Director General:
Aprobă Planurile de Mentenanță, de Investiții, etc.
Aprobă executarea Controalelor Operaționale.
Director executivi/ /șefi zone
Aprobă secțiunile din Planurile de Mentenanță, de Investiții, etc.
Avizează Graficele de executare a Controalelor Operative.
Analizează rezultatele controalelor și aprobă acțiunile corective și preventive.
Analizează și avizează măsurile de îmbunătățire.
Șefi zone.
Execută activitățile cuprinse în Planurile de verificări;
Elaborează înregistrările necesare desfășurării controlului;
Analizează rezultatele controalelor operaționale și propun acțiuni corective sau preventive;
Propun acțiuni de îmbunătățire ale activităților pe care le gestionează.
Controlul operațional se desfășoară conform logigramei prezentate în continuare:
Cine face Ce face Cum face
DG, DE,
Șefi zonă
DG, DE,
Șefi zonă
Conform Tabel 1
Șefi zonă
Conform Tabel 1
Conform Tabel 1
Conform Tabel 1
Fișa de acțiuni preventive/ corective cod PS-11-F1-05
Identificarea situațiilor pentru care se efectuează Controlul Operațional.
Sursele cu potențial impact asupra mediului, care influențează funcționarea amplasamentului și pot genera situații de risc rezultă din analiza: instalațiilor, proceselor, operațiilor și activităților organizației sau prin inventarierea defecțiunilor a gradului de uzură, manevre necorespunzătoare, emisii, consumuri de materii prime, materiale, energie, incidente sau accidente tehnice.
Detaliind situațiile în care este necesar să se efectueze controlul operațional în funcție de sursele cu impact asupra mediului, se identifică următoarele direcții de acțiune:
controlul privind funcționarea instalațiilor;
controlul privind lucrările de investiții, reparații, etc.;
controlul privind procesele operaționale;
controlul emisiilor;
controlul activităților de aprovizionare;
controlul deșeurilor;
controlul surselor naturale și energetice;
controlul privind conformarea cu cerințele legale;
controlul privind activitatea laboratoarelor.
Planificarea efectuării controalelor operaționale.
Controalele operaționale sunt planificate în cadrul organizației, prin intermediul planurilor anuale (Plan de mentenanță, Grafic de control a Biroului Siguranța în Funcționare a Instalațiilor, Graficele de control ale Biroului de Protecție a Mediului, Planul de verificări metrologice, etc.). Acesta activitate se desfășoară prin intermediul controalelor de verificare pe flux efectuate de către:
Biroul Controlul Calității Serviciului pe fluxul activităților operaționale;
Biroul Controlul Calității Produsului pe linia calității produsului manipulat;
Biroul de Protecția Mediului pe fluxul activităților operaționale, de mentenanță și de investiții;
Dispecerul Serv. Exploatare Portuara si Dispecerul Central pe fluxul proceselor operaționale și funcționale.
Biroul Siguranța în Funcționare a Instalațiilor
Șef Zonă.
Șeful zonei are în principal următoarele sarcini:
controlul sau autocontrolul la nivelul zonei;
controlul asupra desfășurării procesului/proceselor gestionate în zonă și efectuate de personalul din subordine (exemplu – efectuarea traseelor de pompare de către manipulant și verificarea acestora de șeful de schimb, recepția materialelor de aprovizionare de către gestionarul magaziei și verificarea recepției, executarea activității de mentenanță și verificarea acesteia de șeful de secție, etc.);
controlul efectuat prin intermediul înregistrărilor specifice zonei respective.
Executarea controalelor operaționale.
În vederea efectuării controalelor operaționale în mod corespunzător se ține cont de:
alegerea metodei de control;
stabilirea criteriilor de acceptare;
documentarea procedurilor de control (după caz) prin instrucțiuni, norme interne, înregistrări (exemplu – instrucțiuni de verificare ale lucrărilor de mentenanță).
Alegerea metodei de control (direct, pe baza documentelor specifice, prin intermediul verificării înregistrărilor, prin intermediul auditurilor interne) se efectuează astfel încât activitatea să-și atingă obiectivul. În principiu, controlul operațional își propune să reducă impacturile semnificative rezultate în urma derulării proceselor, asupra factorilor de mediu, direct la sursă și nu la finalizarea întregului proces. De aceea controlul operațional, se recomandă a se efectua pentru a favoriza aplicarea acțiunilor preventive, în detrimentul tratării ulterioare a impacturilor asupra mediului.
Dacă pe timpul efectuării controlului sau după efectuarea acestui se constată neconformități sau impact semnificativ asupra factorilor de mediu se analizează și se aplică regulile conținute în procedurile PS-09-05 și PS-11-05 referitoare la acțiunile corective și acțiunile preventive.
Planificarea și modul de realizare a controlului operațional este prezentat în Tabelul 1.
Tabelul 1: Planificarea și modul de realizare a controlului operațional
Managementul pentru modernizare
Principiile aplicate pentru implementarea sistemului de management pentru modernizare adoptat, constau în:
alocarea responsabilităților pentru inițierea schimbărilor și autorizare (funcție de specificul și domeniul vizat de schimbarea propusă);
definirea și documentarea măsurilor de control a impactului modificărilor propuse asupra mediului și siguranței;
aprobarea, alocarea resurselor necesare și apoi implementarea cu efectuarea verificărilor post implementare.
Aceste principii sunt concretizate în procedurile Mentenanța Echipamentelor PSP-06- 05 și a procedurii Investiții PSP-05-06.
Următoarele etape sunt parcurse în cazul lucrărilor de mentenanță conform procedurii Mentenanța Echipamentelor PSP-06-05
Analiza documentelor specifice;
Elaborarea Planului de Mentenanță;
Planificarea resurselor;
Inițierea lucrărilor de mentenanță;
Analiza posibilității efectuării lucrării.
Următoarele etape sunt parcurse în cazul lucrărilor de mentenanță conform procedurii Investiții PSP-05-06:
Identificarea utilajelor individuale (U.I.) și Obiectivelor de investiți (OB.I.) necesare.
Analiza și aprobarea referatului de solicitări anuale;
Elaborarea și aprobarea Proiectului Programului anual de investiții.
Pentru achiziția utilajelor individuale:
Identificarea, evaluarea și selecția furnizorilor pentru achiziția U.I./proiectarea și execuția OB.I.;
Derularea comenzii/contractului, pentru U.I.
Recepția utilajului individual/depozitarea și distribuția;
Punerea în funcțiune a Utilajului individual. Instruirea personalului cu privire la modul de utilizare, păstrare, întreținere, manipulare, transport, depozitare, asigurarea condițiilor de mediu și securitate se face de către șeful de zonă, utilizând instrucțiunile de
lucru elaborate de acesta care vor respecta cu strictețe specificațiile și instrucțiunile furnizorului din Cartea tehnică a utilajului;
Monitorizarea utilajului individual pe perioada de garanție.
Pentru realizarea Obiectivelor de investiții
Elaborarea și aprobarea temei de proiectare/studiului de fezabilitate;
Elaborarea și aprobarea proiectului pentru Obiectivul de investiții;
La proiectarea noilor instalațiilor (rezervoare, conducte, stații de pompare, stații de epurare, etc.), prin caietele de sarcini sunt impuse proiectantului elaborarea unor capitole de protecție a mediului în care se descriu cerințele în funcționare și fiabilitate la proiectare, construcție, exploatare, întreținere și mentenanță a instalațiilor ce prezintă pericole de accidente majore, în conformitate cu legislația și reglementările tehnice în vigoare.
Obținerea avizelor, acordurilor și autorizațiilor. Funcție de caracteristicile investiției pentru realizarea acesteia pot fi necesare avize și acorduri de la autoritatea de mediu (A.P.M.) și autoritatea pentru situații de urgență (I.S.U.);
Anunțarea începerii lucrării;
Finalizarea execuției Obiectivului de investiții și elaborarea Cărții tehnice. Recepția Obiectivului de investiții și monitorizarea acestuia pe perioada de garanție. În toate situațiile când, pe parcursul derulării procesului de investiții sunt identificate abateri față de cerințele din comandă/contract, sau cerințele legale aplicabile, șeful Biroului Investiții comunică neconformitățile constatate Directorului Logistica Reparatii. Directorul Logistica Reparatii prin Șeful Biroului Investiții asigură comunicarea cu furnizorul pentru tratarea situațiilor neconforme.
Analiza eficacității procesului de investiții.
După realizarea obiectivului și elaborarea cărții tehnice a instalațiilor, se întocmește Regulamentul de exploatare de către seful secției platformă – beneficiar al obiectivului – împreună cu proiectantul și specialiștii OTC. Dacă se consideră necesar acesta se revizuiește după punerea în funcțiune pe parcursul funcționării instalației. Instrucțiunile de lucru prevăd măsuri stricte pentru eliminarea posibilelor erori/greșeli umane (ex: interzicerea fumatului, verificarea neetanșeităților, a împământărilor, lucrul cu scule antiscântei, curățenie în zonele EX. pentru eliminarea surselor de autoaprindere, etc.). Toate aceste masuri legate de factorul uman sunt verificate zilnic, atât la intrarea în schimb a personalului muncitor cât și pe parcursul desfășurării activității de producție.
Planificarea pentru situații de urgență
Pentru amplasament sunt elaborate următoarele planuri în domeniul situațiilor de urgență și protecției civile:
Plan de urgență internă;
Plan de intervenție PSI – întocmit de verificator la foc;
Plan de Urgență pentru combaterea poluării marine cu hidrocarburi întocmit în conformitate cu H.G.1593/2002, completata prin HG 893/2006 și Ordinul MAPPM nr. 278/1997.
Plan de combatere a poluărilor accidentale;
Plan de combatere a dezastrelor naturale.
Planul de urgență internă este elaborat în scopul planificării măsurilor specifice pentru reducerea riscului asupra sănătății angajaților, calității factorilor de mediu și integrității bunurilor materiale, în caz de evenimente în care sunt implicate substanțe periculoase. Planul de urgență internă are la bază rezultatele analizei de risc din Raportul de Securitate și ia în considerare consecințele accidentelor asupra oamenilor, mediului și instalațiilor.
Un aspect major al Planului de urgență internă este comunicarea internă și externă. În circumstanțe normale, comunicarea cu exteriorul asigură informarea care este necesară publicului și autorităților implicate.
Pentru testarea planurilor de urgență sunt efectuate exerciții organizate de către societate. Înainte de executarea exercițiilor se asigură actualizarea sau, după caz, revizuirea Planului de Urgență Internă și antrenamente parțiale cu personalul de decizie și cu forțele de intervenție. Pregătirea exercițiilor și antrenamentelor se execută pe baza unui grafic întocmit de compartimentele de specialitate și aprobat de conducerea societății. Anual se execută cel puțin un exercițiu pentru fiecare tip de eveniment în care sunt implicate substanțe periculoase. În urma efectuării exercițiilor se elaborează un raport de evaluare care este transmis autorităților locale cu responsabilități în domeniul protecției mediului (A.P.M. Constanța) și situațiilor de urgență (I.S.U. Constanța).
Monitorizarea performanței
Regulile și responsabilitățile privind desfășurarea acestor activități de implementare, menținere, evaluare și revizuire a politicii de prevenire a accidentelor majore și sistemului de management a securității sunt procedurate în:
PS-01-05– responsabilitatea managementului – descrie etapele procesului de documentare, implementare, menținere și îmbunătățire continuă a Politicii, a Obiectivelor și a responsabilităților aferente acestui proces. Descrie modul de definire și alocare a responsabilităților, autorităților pentru personalul care conduce.
PS-07-05 – controlul, monitorizarea și măsurarea proceselor – identifică procesele din S.C. OIL TERMINAL S.A. definește modalitățile de interacțiune și modalitățile de planificare, control, monitorizare și măsurare ale acestor procese, precum și de monitorizare a performanței în vederea îmbunătățirii acesteia prin adoptarea și punerea în practică de măsuri preventive/corective;
PS-09-05 – controlul serviciului/produsului neconform – stabilește regulile, responsabilitățile și autoritățile referitoare la controlul serviciului/produsului neconform. Sunt stabilite reguli, responsabilități și autorități referitoare la identificarea, izolarea, documentarea, comunicarea, analizarea și tratarea neconformităților și reverificarea după tratare a serviciului/produsului neconform, pe fluxul de prestare a serviciului;
PS-10-05 – audit intern – stabilește acțiunile, responsabilitățile, autoritățile și înregistrările aferente procesului de audit intern conform standardului SR EN ISO 19011:2003, pentru a determina conformitatea Sistemului de Management al Calității cu cerințele standardelor de calitate;
PS-11-05 – acțiuni preventive/corective – stabilește acțiunile, responsabilitățile, autoritățile și înregistrările aferente procesului de identificare a potențialelor neconformități și de luare a unor măsuri preventive, precum și corecțiile și acțiunile corective ce se impun când se identifică servicii/produse neconforme definite conform standardului SR EN ISO 9001:2008 și respectiv a standardului SR EN ISO/CEI 17025:2005;
Responsabilitățile și practicile personalului implicat în managementul pericolelor majore, la toate nivelurile organizației, identificarea nevoilor de pregătire a acestui personal, stabilirea și alocarea de resurse sunt procedurate în PS-01-05 și PS-05-05 astfel:
În următoarele proceduri specifice și instrucțiuni de lucru sunt prevăzute: Identificarea și evaluarea potențialelor pericolelor majore ce ar putea decurge din operarea normală și anormală, evaluarea probabilității de producere și a gravității acestora precum și asigurarea resurselor necesare prevenirii și ținerii sub control:
PSP-02-05 – controlul calității prestării serviciului – stabilește regulile, autoritățile și responsabilitățile referitoare la controlul operațional al serviciului prestat: verificarea conformității executării traseului prestației, identificarea și evaluarea pericolelor majore,
măsuri de intervenție pentru situațiile de constatare de neconformități critice în prestare – tip accident tehnic cu pierdere de produs sau de tip execuție traseu și evaluarea eficacității măsurilor întreprinse, identificarea unui singur parametru neconform în condițiile criteriilor de acceptare necesită aplicarea unor acțiuni corective;
PSP-07-03– controlul siguranței în funcționare a instalațiilor și utilajelor – stabilește regulile, responsabilitățile și autorități referitoare la modul de planificare și realizare a activității de control al siguranței în funcționare a echipamentelor tehnice, a prevenirii accidentelor tehnice sau producerii unor incidente sau accidente, cu impact major sau risc:
Grupele de echipamente tehnice pentru care se execută controlul sunt:
Echipamente statice – clădiri și construcții speciale – rezervoare, conducte + estacade, drumuri, rampe de încărcare/descărcare (CF + auto), dane maritime și echipamentele aferente acestora;
Instalații aflate sub incidență ISCIR (instalații mecanice sub presiune și instalații de ridicat);
Echipamente tehnice dinamice – electropompe, compresoare, instalații de încărcare la nave, mașini unelte, autovehicule;
Echipamente tehnice electrice – motoare electrice, posturi de transformare, tablouri de distribuție, instalații pentru iluminat (interior și exterior), instalații pentru protecția împotriva electricității statice, a loviturii trăsnetului și de legare la pământ.
PSP-06-05 – mentenanța echipamentelor – prezintă responsabilitățile și autoritățile Directorului General, Directorului Economic și Directorilor Executivi, Șefii de zonă, referitoare la modul de planificare și realizare a activităților de mentenanță și management pentru modernizare și reparații, pentru ținerea sub control a riscurilor de producere a accidentelor majore:
IL-15-04 – Modul de acțiune în cazuri critice, operatori dană – stabilește reguli, autorități și responsabilități referitoare la modul în care acționează operatorii dană în situațiile critice ce pot apare pe perioada desfășurării planului de operații intre SP Sud și SP Port și care pot degenera în accidente majore.
IL-16-03 – Curățarea spațiilor de depozitare – stabilește regulile, responsabilitățile și algoritmul desfășurării activităților de planificare, scoatere din funcțiune și curățare, a spațiilor de depozitare (SD) a produselor petroliere și petrochimice în vederea evitării creării de premise favorabile producerii de accidente majore.
Situațiile în care este necesară curățirea spațiilor de depozitare sunt: intensificarea coroziunii rezervoarelor, avarii, neetanșeități, intervenții, reparații care necesită scoaterea din exploatare, preventiv, în vederea evitării creării de premise favorabile producerii de accidente majore.
IL-21-04 – asigurarea instalațiilor tehnologice – modul de acțiune și intervenție în situații anormale, inclusiv situații de accident major;
IL-22-04 – depozitarea și condiționarea produselor petroliere și a țițeiului – prezintă modul de acțiune și operare în situații anormale – inclusiv situații de accident major – astfel: defecțiuni în instalație, avarii, calamități în activitatea de depozitare și condiționare a produselor petroliere și a țițeiului, etc.
IL-31-03 – Instrucțiuni pentru utilizarea, manipularea, transportul și depozitarea agenților chimici – asigura masurile de prevenire necesare eliminării sau diminuării efectelor expunerii lucrătorilor la agenți chimici, la locul de muncă.
IL-56-03 – analiza și evidența accidentelor tehnice la utilaje, echipamente și instalații
stabilește regulile și responsabilitățile referitoare controlul operațional privind analiza și evidența accidentelor tehnice produse la utilaje, echipamentele tehnice și instalațiile din secții, precum și analiza eficacității măsurilor întreprinse. Astfel, responsabilii cu echipamentele tehnice efectuează analiza accidentelor tehnice, elaborează Actul de constatare al accidentului, răspund de menținerea la zi a evidenței accidentelor tehnice, de multiplicarea Rapoartelor de control sau a Actului de constatare și transmiterea acestora la zona și Directorului Logistica – Reparații
Actele de constatare a accidentării trebuie să conțină în mod obligatoriu următoarele capitole:
Descrierea apariției și desfășurarea accidentului;
Cauzele accidentului;
Răspunderi;
Pagube;
Măsuri de primă urgență;
Propuneri.
IL-60-03 – controlul siguranței în funcționare a rezervoarelor – stabilește regulile conform cărora se execută controlul operațional al siguranței în funcționare a rezervoarelor de depozitare la presiune normală: controlul exterior al rezervoarelor aflate în exploatare pentru menținerea cerințelor minime referitor la integritatea în exploatare și controlul interior al rezervoarelor după scoaterea din exploatare, în vederea stabilirii stării tehnice și a necesarului
de lucrări de reparații, transformări, modernizări, precum și analiza eficacității măsurilor întreprinse.
IL-62-03- controlul siguranței în funcționare a echipamentelor electrice – prezintă regulile după care se efectuează controlul operațional al siguranței în funcționare al instalațiilor electrice, instalații care funcționează în arii nepericuloase și/sau în arii periculoase din secțiile societății.
Pentru controlul operațional al activităților și proceselor majore desfășurate în societate s-au stabilit reguli și responsabilități cuprinse în proceduri operaționale:
PO-01-04 – manipulare, depozitare, condiționare și livrare produse; Principalele operații descrise în procedură sunt:
Transmiterea/primirea Planului de Operații de la dispecer Serviciu Exploatare Portuară la Secțiile Platformă și la laboratoare;
Analiza planului de operații în cadrul laboratorului;
Analiza planului de operații în cadrul secției platformă în funcție de capabilitatea realizării prestației și utilizarea instalațiilor conform specificațiilor tehnice;
Efectuarea și verificarea traseului de pompare care include și verificarea etanșeității liniei de pompare;
Confirmarea conformității traseului și a produsului;
Derularea pompării și monitorizarea operațiilor se efectuează conform instrucțiunilor de lucru;
Primirea eventualelor modificări și completări la planul de operații;
Avizarea serviciului pe fluxul de prestare;
Oprirea pompării;
Închiderea traseelor și verificarea după închidere;
Audit și Revizuire
Realizarea auditurilor
Auditul intern este efectuat în conformitate cu Procedura de Audit intern cod: PS-10- 05 și Planul de audit, care va avea ca referențial standardul SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2005 sau standardul SR EN ISO/CEI 17025:2005 precum și standardul SR EN ISO 19011:2003.
Desfășurarea auditului la fața locului cuprinde următoarele etape:
desfășurarea ședinței de deschidere;
comunicarea pe parcursul auditului;
colectarea și verificarea informațiilor;
generarea constatărilor de audit;
pregătirea concluziilor auditului;
desfășurarea ședinței de închidere.
Concluziile auditului.
După colectarea informațiilor, se identifică neconformitățile pe baza dovezilor obiective, neconformități care se documentează în Chestionarul de audit cod PS-10-F5-03 și în Fișa de neconformități cod PS-10-F8-05, după care se elaborează concluziile auditului pe formularul Concluzii ale auditului, cod PS-10-F4-05.
Pentru interpretarea obiectivă a abaterilor constatate de către echipa de audit între cerințele standardului și dovezile obiective puse la dispoziția acestora, se va avea în vedere următoarea clasificare a acestor abateri:
Observație – o abatere singulară față de criteriile de audit care nu afectează eficiența procesului sau proceselor gestionate pe ansamblul zonei. Exemplu:
un document sau înregistrare nedatate sau nesemnate de toate funcțiile cuprinse în acestea;
completarea înregistrărilor cu unele lipsuri față de cerințele din câmpurile prevăzute în acestea, excepție făcând R.I, declarația de conformitate, comenzi, contracte;
când documentele sau înregistrările conțin modificări, care nu au fost aduse la cunoștința șef Serviciu Managementului Calității sau elaborator;
neînscripționarea pe un traseu de pompare a unei armături (vane, ventile).
Neconformitate – când o cerință a standardului nu a fost îndeplinită sau procesul/procesele din zona respectivă nu a/au fost realizat/realizate în totalitate. Exemplu:
înregistrări care nu au toate câmpurile completate conform cerințelor
documentului;
mai multe dispozitive de monitorizare și măsurare sunt depășite ca termen de
valabilitate al verificării metrologice sau lista acestor dispozitive nu există la zone;
când un document din Sistemul de Management al Calității (exemplu – plan operații, nomenclatorul arhivistic, procedură, etc., circulă intern, fără număr de înregistrare);
dacă sunt mai multe armături sau instalații neinscripționate pe un traseu de pompare, sau schemele tehnologice nu sunt actualizate;
pentru neconformitățile identificate anterior, s-au adoptat soluții care nu au eliminat în totalitate neconformitatea, sau dacă lipsesc dovezi de implementare a mai multor acțiuni corective;
dacă nu s-a efectuat instruirea și evaluarea mai multor persoane în decursul aceleiași luni (exceptând situațiile în care persoanele au fost în concediu);
trasabilitatea procesului nu poate fi asigurată;
unul sau mai multe dispozitive de monitorizare și măsurare au termenul de valabilitate depășit sau nu au fost verificate și care sunt folosite în tranzacții comerciale;
nu sunt definite responsabilitățile sau autoritățile personalului sau nu sunt îndeplinite în totalitate;
folosirea de documente ale Sistemul de Management al Calității perimate;
dacă se constată că neconformitățile identificate într-un raport de audit anterior sau înregistrările specifice zonei nu au fost tratate.
Revizuirea
Sistemul de management al securității din societate este supus periodic (anual) analizei Comitetului de management, în vederea revizuirii și îmbunătățirii, pe baza evaluării performanțelor acestuia, în urma:
analizării stadiului de realizare a investițiilor și a programelor de mentenanță;
asigurării necesarului uman și material;
gradului de instruire al angajaților;
gradului de satisfacere a așteptărilor părților interesate (inclusiv evaluarea participării la parteneriate);
conformării cu referențialul;
neconformități înregistrate în procesul de audit intern și ca rezultat al inspecțiilor efectuate de autorități;
propunerilor de îmbunătățire venite de la toate nivelurile (interne și externe);
accidentelor produse/neconformități constatate și eficienței soluțiilor/corecțiilor aplicate;
modificărilor cerințelor legale, de reglementare, contractuale, etc.;
testării în cadrul simulărilor, a experienței și bunei practici câștigate;
schimbului de experiență, a participării la simpozioane și instruiri precum și colaborării cu organisme specializate;
progresului tehnic.
Prezentarea mediului în care este situat amplasamentul
Descrierea amplasamentului și a mediului acestuia
Informații generale
Secția Platformă Port este amplasată pe molul 5, în partea de sud a Portului Constanța Nord de la dana 69 până la dana 79. (Figura 2.1.), în imediata vecinătate a gurii de acces din Portul Constanța Sud în Portul Constanța Nord.
Figura 2.1. Încadrare în zonă
Planurile de amplasare în zona pe o rază de 1,35 km (cca. 1 km în jurul amplasamentului) și 5 km sunt anexate.
Coordonatele geografice ale amplasamentului sunt următoarele (WGS zecimal):
Zona din jurul amplasamentului este ocupată astfel:
nord: S.C. S.I.C.I.M. S.A. operator portuar în domeniul materialelor de construcții;
vest: terminalul de materii prime vrac aparținând S.C. MINMETAL S.A. Constanța;
sud: S.C. COMVEX S.A. Constanța operator portuar în domeniul materiilor prime în vrac;
est: acvatoriu portuar.
Distanțe față de vecinătăți:*
S.C. SICIM S.A. – la limita incintei (dana 68);
S.C. CHIMPEX S.A. – 315 m;
S.C. SOCEP S.A. – 940 m;
S.C. COMVEX S.A. – la limita incintei (amplasamente separate de drumul exterior de acces la dane);
S.C. MINMETAL S.A. – la limita incintei, la 200 m cu dana 66, la 960 m cu silozurile de la danele 45, 46
S.C. DECIROM S.A – 700 m;
S.C. FRIAL S.A. – 880 m.
Notă* Distanțele au fost măsurate în linie dreapta de la limita amplasamentului cea mai apropiată
Locuri de adunare, edificii publice semnificative, densitatea populației, activități industriale din exteriorul amplasamentului aflate în zonă
Locuri de adunare/evacuare din zona amplasamentului: nu au fost identificate (zonă industrială fără zone de locuințe sau similar)
Edificii publice semnificative: nu sunt în zonă.
Activități industriale:
S.C. SICIM S.A. – operator port – materiale de construcții vrac, mărfuri generale (dana 68);
S.C. CHIMPEX S.A. – operator port – îngrășăminte chimice, cereale, fosfați/apatită vrac, depozitare mărfuri, (dane 54-63), amplasament SEVESO (azotat de amoniu);
S.C. SOCEP S.A. – operator port – terminal de containere (danele: 51, 52);
S.C. COMVEX S.A. – operator port – materii prime solide vrac: minereu de fier, cărbuni, cocs, bauxită, (dane 80 – 84);
S.C. MINMETAL S.A. – operator port – cereale în silozuri (danele 45, 46), materii prime vrac: minereu, cărbuni (danele: 64, 65, 66 și 85 );
S.C. DECIROM S.A.– operator port – materiale de construcții (ciment), produse de hârtie și celuloză, cherestea, laminate, produse chimice și mărfuri generale, (dane 47-50)
S.C. FRIAL S.A. – operator port – depozit frigorific mărfuri alimentare (dana
53)
Densitatea populației: medie în Constanța 2397 locuitori/km2.
Suprafața amplasamentului este de 31,85 ha, gradul de ocupare a terenului fiind de 58,31%.
Planul de situație al amplasamentului este anexat și este prezentat în Figura 2.2
Figura 2.2: Plan situație
Date privind numărul de personal și programul de lucru
Total personal propriu angajat: 194 salariați;
Personal propriu angajat prezent în intervalul 7:30 – 15:30 – 22 salariați /program 8 ore
Personal propriu angajat prezent în intervalul 07:00 – 19:00 – 43 salariați /tura (in total exista 4ture);
Personal suplimentar, angajat OTC sau subcontractant, prezent in intervalul 7:00 – 15:00: aprox. 30 persoane;
– Accesul vizitatorilor este strict limitat (inspectori ai autorităților publice, delegați, etc.): maxim 5 persoane simultan.
Geologie și Hidrologie
Zona litorală reprezintă o unitate aflată într-o continuă modificare din punct de vedere geomorfologic și geologic, localizată la limita dintre domeniul marin și cel terestru. Pentru litoralul romanesc, domeniul terestru este constituit din regiunea Dobrogei și Delta Dunării. În Dobrogea litoralul este suprapus peste:
Dobrogea de Sud (Platforma Sud Dobrogeană);
Dobrogea Centrală (Masivul Central Dobrogean);
Dobrogea de Nord (Orogenul Sud Dobrogean);
Depresiunea Predobrogeană.
Amplasamentul Secției Platformă PORT s-a realizat pe un teren câștigat din mare prin umpluturi puse peste nisipul sedimentar marin din incinta Portului Constanța, în perioada anilor 1970, într-un ansamblu constructiv îndiguit de tip celular. Umpluturile au constat din: roci dolomitice ca material de rezistență și material prăfos, argilos, în amestec cu fragmente de calcar, piatră spartă, moloz, deșeuri diferite cu o grosime medie de cca. 6,5 m, ca liant. Umpluturile au fost așezate pe un strat de nisip cenușiu-negricios cu aspect de mâl îmbibate cu apă, cu îndesare mijlocie și o grosime de cca. 0,50 m.
Marea Neagră este mare de tip continental, cu o suprafață de 410 000 kmp. Nivelul acestei mări la fel ca și nivelul oceanului planetar s-a înălțat în ultimele două milenii cu aproximativ 4 m, oscilație care s-a observat de-a lungul țărmului, de la Vama Veche la complexul lacustru Razim-Sinoe. În adâncime, Bazinul Mării Negre este alcătuit din platforma continentală care coboară până la 180 – 200 m și care reprezintă 30 % din suprafața mării. În dreptul țărmului românesc, această platformă are aspectul unei trepte late de 100-200 km. Un alt sector, povârnișul continental, are adâncimea între 180 – 200 m și 1000 – 1500 m (10 % din
suprafața mării), iar în interiorul bazinului marin este zona adâncă (abisală) înconjurată de izobată de 1000 – 1500 m, atingând adâncimile cele mai mari (în jur de 2200 m). Marea Neagră are țărmurile puțin crestate, cu golfuri larg deschise, cu puține peninsule și insule.
Clima
Clima este tipic continentală, marea exercitându-și influența pe cuprinsul unei fâșii litorale de 10-15 km lățime. Temperatura medie multianuală este de 11,2°C. cu o valoare maximă de + 38,5o C și minimă de – 25o C; perioada de îngheț în Constanța este cuprinsă între 1 octombrie și 10 aprilie.
Influența mării asupra climatului zonei se manifestă prin alternarea brizelor de zi, cu cele de noapte. În timpul verii, briza de zi are sensul dinspre mare spre uscat, sens care se inversează în timpul nopții. În timpul iernii, uscatul rămâne mai rece decât apa, motiv pentru care sensul brizei este dinspre uscat spre mare. Temperatura aerului este elementul climatic asupra căruia se manifestă pregnant influența mării.
Viteza vântului este în medie de:
6,6 m/s, cu o frecvență de 26 % din direcție N și NE;
4,3 m/s, cu o frecvență de 22,8 % din S și SE;
3,9 m/s cu o frecvență de 7,3 % din SV;
4,7 m/s cu o frecvență de cca.12 % din NV;
4,7 m/s cu o frecvență de cca.15,2 %, din V;
restul de 10,5% este calm.
Umiditatea medie anuală de 81% este influențată de evaporarea continuă a apei mării, umiditate care previne încălzirea excesivă în timpul verii. Precipitațiile anuale variază, zona cea mai săracă în precipitații fiind litoralul, unde valoarea cantității de precipitații se situează sub 400 mm. Chiar dacă cantitățile anuale de precipitații sunt scăzute, pe perioade scurte de timp se pot produce căderi importante de precipitații. Nivelul maxim de precipitații înregistrat la Constanța Far este de 111,6 mm/24 ore și la Constanța Coastă de 112,3 mm/24 ore. Precipitațiile cele mai mari din ultimii ani au fost înregistrate în datele 28.08.2004, 23.09.2005, 19.09.2006, 10.07.2009 si 8 – 9 iulie 2010. Precipitații importante pot crea dificultăți în scurgerea apei din cuvele de retenție ale rezervoarelor, de pe capacele flotante ale rezervoarelor de produse petroliere și din rețeaua de canalizare putând să ducă la inundarea amplasamentului și scurgeri de ape pluviale impurificate cu produse petroliere pe zone neprotejate din amplasament și din afara acestuia.
Alte fenomenele climatice periculoase pentru zona litorală sunt furtunile și tornadele. Furtunile sunt perturbări severe ale atmosferei. Meteorologi consideră furtuni atunci când viteza vântului are o intensitate de 10-12 pe scara Beauford. Vânturile de intensitatea 10 ating viteze de 24-28 m/s (88-101km/h), cele de intensitate 11 ating 28,5-32,5m/s (102-117km/h) iar cele de intensitate 12 peste 32,5m/s sunt vânturi de intensitatea uraganelor. Gravitatea furtunilor la țărmul mării în intervalul 2004 – 2007, a avut gradul cuprins între 5 – 11 cu o durată în timp de 40 – 60 zile/an De-a lungul țărmului vânturile puternice dau naștere unor valuri care pot atinge înălțimi de 10m. Astfel de furtuni sunt caracteristice litoralului în special pe timpul iernii. În iernile din ultima perioadă astfel de fenomene sunt destul de frecvente, Portul Constanța fiind închis de mai multe ori datorită condițiilor atmosferice.
Microcicloni locali de genul vârtejurilor, care înalță în aer obiecte ușoare (paie, frunze, praf, hârtii etc.), sunt fenomene cunoscute în zonă, fiind specifice climatului temperat- continental cu influențe de ariditate. Astfel de fenomene sunt normale și nu au relevanță pentru riscurile asociate amplasamentului. În ultimii ani, însă, pe lângă aceștia au apărut tornade, microcicloni violenți care se dezvoltă inclusiv pe fâșia litorală. În anul 2005 s-au înregistrat 9 tornade în doar două luni. Ziua de 07.05.2005 a deținut recordul (Movilița, Buftea, Ciobanu – lângă Hârșova, Brezoaiele, Olimp – pe litoral, Cernavodă, Nicolae Bălcescu și Alexandria). Dintre toate, cea mai violentă a fost cea de la Făcăieni (județul Ialomița din 12.08.2002), care a retezat o pădure de 60 ha, a distrus complet 14 case și a avariat 400, a rănit grav 10 persoane, au fost sinistrate 1000 de persoane și a făcut trei victime umane. Tornada din 08.08.2009 din Marea Neagră care a fost urmată de o furtună violentă poate fi de asemenea menționată în acest sens.
Vânturile puternice pot produce avarii la echipamente soldate cu perturbări în buna funcționare a amplasamentului.
Descărcările electrice atmosferice (trăsnetele) însoțesc furtunile și ploile torențiale în perioada caldă a anului. Rezervoarele sunt în mod special predispuse de a fi lovite de trăsnet datorita formei lor, suprafeței exterioare mari și faptului că ies în relief față de terenul înconjurător. Trăsnetul poate provoca aprinderea rezervoarelor prin două mecanisme principale:
La contactul direct al trăsnetului, curentul de descărcare, ajungând până la 80000 A, produce încălzirea părților metalice ale rezervorului, ceea ce poate provoca aprinderea amestecului de vapori-aer din interior. Rezervoarele sunt autoprotejate de lovitura de trăsnet prin construcție, în general considerându-se că o grosime a tablei rezervorului mai mare 5mm
și o bună legare la pământ asigură scurgerea curentului produs de trăsnet fără o încălzire importantă. Suplimentar trebuie asigurată o bună legătură cu corpul rezervorului și la împământare a unor elementelor metalice ale rezervorului: scări de acces, armături, conducte, capace, etc.
Prin aprinderea unor emisii de vapori și transmiterea focului în interior prin ștuțuri și guri de vizitare lăsate deschise, prin supape de respirație cu opritoare de flacără defecte, capace avariate, etc. Acest fenomen este foarte periculos deoarece poate provoca aprinderea chiar în situația unor descărcări electrice atmosferice de mai mică intensitate. Din acest motiv, atunci când se produc descărcări electrice atmosferice cu frecvență mare, anumite activități care pot duce la emisii de vapori inflamabili este bine să fie oprite: lucrări pe rezervoare (prelevări probe, nivel, lucrări de mentenanță, vizionare în interior) și activități de umplere în rezervoarele cu o protecție insuficientă.
În incinta Portului Constanța datorită existenței unui număr mare de construcții metalice de înălțimi relativ mari rezervoarele de depozitare sunt mai puțin expuse lovirii de trăsnet decât cele amplasate pe țărm.
Structura tectonică, activitate seismică
Luând în considerare intensitățile cutremurelor care au avut loc pe perioade lungi de timp și studiile de inginerie seismică, au fost elaborate metode de calcul folosite în proiectarea antiseismică a construcțiilor și hărți de zonare seismică. Zonarea seismică constă în delimitarea arealelor expuse seismelor la nivel național sau regional pe baza unor informații de natură istorică, geologică și geofizică. La realizarea acestei zonări se ține cont de mărimea mișcărilor terenului corelate cu reprezentarea geografică determinată pe baza unor parametrii seismici: intensități, accelerații, viteze sau deplasări.
Zonarea seismică a teritoriului României, (Figura 2.3) pe scara MSK (SR 11100-1/93) care redă intensitățile seismice probabile pe teritoriul României în cazul producerii unui cutremur indică faptul că zona Constanța este situată într-un areal caracterizat de intensități seismice probabile 71, a doua zonă ca valoare a intensității seismice de pe teritoriul României pe o scară cu 4 valori (de la 6 la 9).
Figura 2.3: Zonarea seismică a teritoriului României pe baza intensităților pe scara MSK conform SR 11100-1/93 „Zonarea seismică. Macrozonarea teritoriului României”.
Pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor există hărți speciale cum ar fi cea prezentată în Codul P.100-1/2006 ( Figura 2.4), care redă zonarea teritoriului României pe baza valorilor de vârf a accelerației orizontale a terenului.
Figura 2.4 Zonarea valorii de vârf a accelerației terenului pentru cutremure având perioada de revenire de 100 de ani.
Zona amplasamentului este localizată într-un areal a cărui valoare de vârf a accelerației terenului este de 0,16g a treia valoare pe scara cu 7 trepte de la 0,08g la 0,32g a accelerațiilor terenului la cutremur de pe teritoriul României.
În zone relativ apropiate de amplasament există o serie de surse seismice de natură crustală, dintre care cea mai importantă este zona Shabla situată la sud de orașul Mangalia, în zona capului Shabla din Bulgaria, caracterizată de un maxim foarte puternic de 7,2 (cutremur produs în data de 31.03.1901). Deoarece cutremurele de tip crustal se produc la adâncimi reduse (max. 50-60 km) acestea se propagă pe distanțe relativ scăzute, intensitatea resimțită a unui astfel de cutremur scăzând pe măsura îndepărtării de sursă mult mai rapid decât cutremurele produse la adâncimi intermediare(cutremure tip Vrancea). O situație a surselor seismice aferente Mării Negre este prezentată în Tabelul 2.1.
Tabel 2.1. Surse seismice Marea Neagră
Zona seismică Shabla, dezvoltată pe teritoriul Bulgariei, din punct de vedere tectonic aparține marginii sudice a Platformei Moesice. În zona Shabla-Cap Caliacra au fost localizate o serie de falii normale, cu o direcție de dezvoltare NE-SW, de-a lungul cărora sunt distribuite epicentrele unor cutremure crustale normale (cu adâncime medie de 14 km). Această zonă tectonic activă reprezintă marginea nord-estică a terminației unor falii crustale majore care se dezvoltă paralel cu țărmul Mării Negre, cu o direcție NE-SW și care intră pe continent în zona Burgas. Faliile din zona Shabla au dezvoltare limitată, sectorul activ având o lungime de 20-
25 km. Cutremurul pontic din 31 martie 1901, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, s-a produs la est de capul Shabla, la o adâncime de circa 15 km sub fundul mării. Seismul a avut urmări distrugătoare în zona litorală de la sud de Mangalia, mai multe sate fiind ruinate (intensitate maximă IX-X pe scara Mercalli); de asemenea, în urma cutremurului s-a format un val tsunami cu înălțimea de circa 4-5 metri, și s-au produs dislocări de maluri și alte fenomene geomorfologice locale. Cutremurul din 1901 a fost resimțit în toată Dobrogea, în Oltenia și Muntenia precum și în sudul Moldovei. Cutremurul a fost urmat de un mare număr de replici și seisme secundare locale, care s-au produs pe durata mai multor ani, până în 1905; cele mai puternice replici au atins magnitudini de 5,5-6,0 pe scara Richter și au fost resimțite și în sudul României, inclusiv la București. După anul 1905, activitatea seismică pontică a început să scadă, deși seisme slabe și moderate s-au mai semnalat și în anii următori. În perioada actuală cutremurul produs în data de 05.08.2009, având o intensitate de 5,5 pe scara Richter la o adâncime de 20 km în zona Shabla, a adus din nou în actualitate problema producerii unor cutremure puternice în zonă.
Pentru amplasament cutremurele pot produce efecte negative prin:
avarii la instalațiile tehnologice: scurt circuite electrice, fisuri și/sau rupturi la conducte și utilaje, acestea putând provoca scurgeri de substanțe periculoase, incendii și explozii;
avarii la echipamente și nave maritime aflate la descărcare/încărcare;
avarii la construcții;
tasări sau scufundări de teren cu avarierea instalațiilor și echipamentelor tehnologice;
inducerea de panică asupra personalului având ca efect greșeli de operare și pierderea controlului asupra instalațiilor.
Deoarece amplasamentul este situat la distanță relativ mare față de sursa seismică cea mai puternică din zonă, efectele unui eventual cutremur produs în zona Shabla ar fi diminuate față de cele care s-ar putea produce în zona situată la sud de orașul Mangalia.
În cazul unui cutremur în largul mării pe lângă efectele menționate se pot produce și valuri seismice – tsunami. Fenomenul tsunami este caracterizat de dislocarea unor mari mase de apă cu producerea de valuri puternice (în larg înălțimi mici și distanțe între valuri foarte mari), care nu își pierd energia și nu se sparg în zona de țărm și care pot să înainteze pe uscat pe distanțe considerabile. În cazul producerii fenomenului tsunami, cu toate că amplasamentul este situat în incinta portului, datorită înălțimii relativ reduse a digului posibilitatea de inundare a amplasamentului de către valul produs de seism nu poate fi ignorată. De asemenea
lovirea echipamentelor și navelor aflate la descărcare/încărcare de către valul tsunami sau de către resturi purtate de acesta poate produce avarii.
Ca urmare a celor prezentate, în conformitate cu prevederile H.G. 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităților administrativ-teritoriale, instituțiilor publice și operatorilor economici din punct de vedere al protecției civile, în funcție de tipurile de riscuri specifice, amplasamentul S.C. OIL TERMINAL S.A. – S.P. PORT este situat într-o zonă cu risc seismic.
II. A.6. Istoricul amplasamentului
În anul 1970, se încep lucrările noului Port Petrolier și în luna noiembrie se pun în funcțiune instalațiile de cuplare la nave din dana 69, unde se puteau opera nave până la 30.000 tdw – atât pentru țiței cât și pentru produse petroliere și chimice.
Mutarea activității din portul vechi în portul nou s-a făcut treptat, folosindu-se și danele 33 și 34 (actualul PETROMAR).
În anul 1972 s-a realizat și pus în funcțiune Dana 70, iar între anii 1972 – 1975, s-a construit un parc de rezervoare cu o capacitate de circa 40.000 mc, cele de 5.000 mc fiind destinate și pentru golirea conductelor magistrale în cazul unor avarii a acestora.
Între anii 1976 – 1978 s-au pus în funcțiune instalațiile tehnologice din danele 72, 73 și 75, iar în anul 1979 dana 76. La aceste dane pot opera nave de mare capacitate – până la
tdw – în special pentru țiței și păcură, dar și pentru benzine și motorine. Aceste dane au fost echipate cu instalații automate de cuplare la nave, importate din Anglia, conducte de descărcare, estacade, instalații de iluminat, drumuri și canalizări.
II. B. Identificarea instalațiilor și a altor activități de pe amplasament care ar putea prezenta un pericol de accident major
Conform prevederilor din HG 804/2007 prin instalație se înțelege: o „unitate tehnică din cadrul unui amplasament, unde sunt produse, utilizate, manipulate și/sau depozitate substanțe periculoase. Instalația cuprinde toate echipamentele, structurile, sistemul de conducte, utilajele, dispozitivele, căile ferate interne, docurile, cheiurile de descărcare care deservesc instalația, debarcaderele, depozitele sau structurile similare, plutitoare ori de altă natură, necesare pentru exploatarea instalației”.
În amplasamentul OIL TERMINAL S.P. PORT se manipulează mai multe categorii de produse lichide care pot fi grupate astfel:
țiței și produse petroliere;
produse petrochimice;
produse chimice.
O parte din aceste produse sunt depozitate temporar în rezervoarele secției sau/și sunt pompate direct în SP SUD, există produse care sunt încărcate/descărcate direct în/din mijloacele de transport fără să fie depozitate.
Activitatea principală desfășurată pe amplasament este de descărcare/încărcare a produselor mai sus menționate în/din nave maritime utilizând facilitățile de încărcare/descărcare de la danele maritime. Cu toate că pe amplasament pentru depozitarea și vehicularea diferitelor produse se utilizează echipamente distincte, pentru cele incompatibile complet separate între ele, prin natura activității desfășurate nu se pot separa unități tehnice distincte care să formeze mai multe instalații.
Instalațiile tehnologice din S.P. PORT care reprezintă punctele critice din amplasament din punct de vedere al pericolului de producere a accidentelor majore sunt următoarele:
Rezervoare de depozitare grupate pe produse care fac parte din categoria substanțelor periculoase conform HG 804/2007*, astfel:
pentru metanol: 4 rezervoare de 5 000 m3, 2 rezervoare de 1000 m3 și 2 rezervoare de 1800 m3;
pentru motorină: 2 rezervoare de 2000 m3, 2 rezervoare de 2200 m3 și 6 rezervoare cu capacități cuprinse între 250 și 550 m3 în depozitul Castrol. În aceste rezervoare cu excepția rezervoarelor din depozitul Castrol se depozitează și biodiesel;
pentru benzina: 1 rezervor de 10.000 m3;
pentru păcura: 2 rezervoare de 5000 m3
Notă *: Situația corespunde modului de depozitare existent în perioada elaborării lucrării (A se vedea și Cap. II.C).
Rampa de descărcare/încărcare produse petrochimice și chimice lichide;
Case pompe cu claviaturile de conducte aferente;
Sistemul de canalizare cu separator și rețele de canalizare;
Dane maritime cu instalațiile de încărcare/descărcare;
Traseele de conducte. Conform HG 804/2007 art.4 intră sub incidența hotărârii numai porțiunile de conducte existente în interiorul amplasamentului (a se vedea și pct. II.C.4).
În capitolul IV al prezentului raport este elaborată analiza sistematică a riscurilor în care în analiza preliminară sunt identificate principalele pericolele și scenarii de accidente majore specifice amplasamentului.
II. C. Descrierea zonelor unde se poate produce un accident major
II. C.1. Parcurile de depozitare a produselor petroliere, petrochimice și chimice Instalațiile pentru depozitare din S.P. Port sunt rezervoare metalice, supraterane,
cilindrice, verticale, cu capac fix, cu capacități cuprinse între 1000 – 10000 mc.
Rezervoarele de depozitare din S.P. PORT sunt toate cu capac fix bombate sau sferice, prevăzute cu podețe de acces la echipamentele existente și anume: guri de luat probe, guri de lumină, supape de respirație mecanice, supape hidraulice și opritori de flăcări. Excepție face rezervorul nou R29 care este cu membrană interioară plutitoare. O parte din rezervoare sunt izolate termic, dotate cu serpentine pentru încălzirea produsului. La bază, rezervoarele au cămine de vane pentru colectarea și dirijarea spre canalizare a apelor reziduale și scurgerilor tehnologice.
II. C.1.1 Parc rezervoare de 1000 mc și 1800 mc
Rezervoarele de 1.000 mc și 1800 mc: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 sunt grupate într-o cuvă de dimensiuni 84 m x 42 m, înconjurate de un zid din prefabricate de beton armat. Accesul în cuva parcului se poate face pe scări metalice, amplasate pe trei laturi ale parcului. Rezervoarele sunt izolate termic cu vată de sticlă și tablă zincată, după caz.
Parcul se află amplasat în partea de est a amplasamentului, între rezervoarele de 2000 m3 și Casa de pompe chimice lichide în dreptul danei 69. În partea de nord a parcului este situată rampa CF (Figura 2.8).
Distanțele între diferite părți ale instalației sunt următoarele*:
distanța între 2 rezervoare alăturate 6-10 m;
distanța de la rezervoare și rampa CF 27 m;
distanța de la rezervoare la casa de pompe chimice: 28 m;
distanța de la rezervoare la casa de pompe Borzești: 6 m;
distanța dintre rezervoarele din parc și rezervoarele de 2000 m3: 24 m.
Notă* Distanțele au fost măsurate între punctele cele mai apropiate ale echipamentelor: rezervoare, case de pompe,linii CF, clădiri, limita amplasamentului.
Parcul de rezervoare este împărțit în 3 compartimente cu pereți din beton armat. În primul compartiment sunt 3 rezervoare, pardoseala este betonată. În compartimentul al doilea sunt pozate 2 rezervoare, iar în cel de-al treilea 3 rezervoare. Ultimele două compartimente au pardoseală din pietriș.
Figura 2.8. Rezervoarele de 1000 mc și 1800 mc
O situație a rezervoarelor este prezentată în Tabelul 2.2
Tabel 2.2: Rezervoare Parc 1000 mc și 1800 mc
II. C.1.2. Parc rezervoare de 2000 mc
Rezervoarele de 2.000 mc – sunt amplasate într-un parc de formă dreptunghiulară, cu dimensiunile de 92 m x 62 m, înconjurat de un dig de beton de 1,30 m înălțime. În interiorul parcului, rezervoarele sunt înconjurate cu diguri de pământ cu h = 50 cm, cu rol de protecție în caz de deversare. Accesul în parcul de rezervoare se face pe doua scări metalice amplasate de o parte și de alta a parcului, peste digul de beton, și pe trotuarele din dale de beton așezate pe digurile de pământ interioare.
Parcul se află amplasat în partea de centrală a amplasamentului, între rezervoarele de 1000 m3 la est, rampa CF la nord și rezervoarele de 5000 m3 la vest. (Figura 2.8).
Distanțele între diferite părți ale instalației sunt următoarele:
distanța între 2 rezervoare alăturate 13-15 m;
distanța de la rezervoare și rampa CF 30 m;
distanța dintre rezervoarele din parc și rezervoarele de 5000 m3: 24 m.
Figura 2.9. Parc rezervoare de 2000 mc
O situație a rezervoarelor este prezentată în Tabelul 2.3 Tabel 2.2: Rezervoare de 2000 m3
II. C.1.3. Parc rezervoare de 5000 m3
Rezervoarele de 5.000 m3 – sunt plasate într-o cuva cu dimensiunile de 92 m x 92 m, înconjurata de un dig de beton de 1,40 m înălțime. Accesul în acest parc se face pe două scări metalice peste digul de beton și pe trotuare din dale de beton așezate pe digurile de pământ interioare.
Parcul se află amplasat în partea de nord-vest a amplasamentului, între rezervoarele de 2000 m3 la est, rampa CF la nord și o zonă pe care este construit rezervorul R29 și limita amplasamentului la vest. (Figura 2.10).
Distanțele între diferite părți ale instalației sunt următoarele:
distanța între 2 rezervoare alăturate 22-25 m;
distanța de la rezervoare și rampa CF 30 m;
distanța dintre rezervoarele din parc și rezervoarele de 2000 m3: 24 m.
Figura 2.10. Parc rezervoare de 5000 m3
O situație a rezervoarelor este prezentată în Tabelul 2.4 Tabel 2.3: Rezervoare de 5000 m3
II. C.1.4. Rezervorul R 29
Rezervorul R29 – a fost construit în partea de nord-vest a amplasamentului pe un teren liber existent între rampa CF la nord, parcul rezervoarelor de 5000 m3 la est și limita incintei la vest (Figura 2.10). Rezervorul este amplasat într-o îndiguire din beton cu înălțimea de 2,7 m.
Din informațiile primite în aceiași împrejmuire urmează să mai fie construit încă un rezervor. Capacul rezervorului R29 este în sistem "dublă etanșare" – dom de aluminiu cu membrana interioară plutitoare. Deoarece cerințele de pe piață se schimbă des rezervorul poate fi utilizat și pentru alte lichide cu volatilitate ridicată.
II. C.1.5. Rezervoarele 19, 21, 22, 23*
Rezervoarele 19, 21, 22, 23 – sunt rezervoare plasate în cuve separate ale căror diguri de pământ au rol de protecție și retenție. Accesul în fiecare cuvă se face pe scări din beton și trotuare din dale pe diguri.
Rezervoarele se află situate în partea de sud a amplasamentului în vecinătatea traseelor de conducte la sud și separatorului de produse petroliere la est (Figura 2.11).
Figura 2.11. Rezervoarele 19, 21, 22, 23
O situație a rezervoarelor este prezentată în Tabelul 2.5
Tabel 2.5: Rezervoare 19,21,22, 23
Notă* În rezervoarele 22, 23 nu se depozitează substanțe periculoase care intră sub incidența HG 804/2007 și ca urmare aceste rezervoare nu pot fi considerate ca puncte critice în ceea ce privește pericolul de producere a unui accident major.
II. C.1.6. Rezervoarele 27, 28*
Rezervoarele 27 și 28 sunt situate lângă Laboratorul central CTC și sunt așezate într-o cuvă de retenție prevăzută cu rebord de 0,3 m din beton în caz de deversare. Rezervoarele sunt izolate termic, cu vată minerală și tablă galvanizată.
Rezervoarele se află situate în partea de sud-vest a amplasamentului în apropiere părți administrative a amplasamentului în vecinătatea traseelor de conducte la sud și clădirii Serviciului Exploatare Portuară la nord. întreaga zonă este separată de restul amplasamentului prin gard și un drum de acces. (Figura 2.12).
O situație a rezervoarelor este prezentată în Tabelul 2.6. Tabel 2.: Rezervoare 27, 28
Notă* În rezervoarele 27,28 nu se depozitează substanțe periculoase care intră sub incidența HG 804/2007 și ca urmare aceste rezervoare nu poate fi considerate ca puncte critice în ceea ce privește pericolul de producere a unui accident major.
Figura 2.12. Rezervoarele 27, 28
II. C.1.7. Depozitul Castrol
Rezervoarele 1 ÷ 6 din Depozitul Castrol sunt amplasate în spațiul liber, în colțul de nord-est a amplasamentului la Dana 69 și sunt înconjurate de un zid din prefabricate de beton armat (Figura 2.13). Accesul în cuva parcului se poate face pe scări metalice.
Figura 1.13 Depozit Castrol
O situație a rezervoarelor din Depozitul Castrol este prezentată în Tabelul 2.7
Tabel 2.7: Rezervoare Depozit Castrol
II. C.2. Rampe de încărcare/descărcare
II. C.2.1. Rampa CF de încărcare/descărcare
Rampa CF este amplasată în imediata apropiere a limitei de nord a amplasamentului ocupând în cvasitotalitate această zonă. Pe partea de est a Rampei CF este situată Dana 69 iar în partea de sud sunt situate grupurile de rezervoare de 1000, 1200 și 1800 m3, de 2000 m3 și de 5000 m3. ( Figura 2.14). Rampa este formată din 5 linii CF utilizate astfel:
Linia 1 este folosită pentru staționarea vagoanelor cisterna înainte sau după descărcare;
Linia 2 este utilizată în operațiuni de încărcare-descărcare a următoarelor produse: urean , DOP și păcura;
La linia 3 – este utilizată în operațiuni de încărcare-descărcare ureean;
Linia 4 – este utilizată în operațiuni de încărcare-descărcare a următoarelor produse: metanol, toluen, biodiesel și benzen LCO;
Linia 5 este utilizată în operațiuni de descărcare a următoarelor produse: benzen, hexan, o- xilen, biodiesel, LCO și petrol reactor;
Distanța între Rampa CF și limita de nord a incintei este de 7-8 m.
Figura 2.14 Rampa CF
II. C.2.2. Rampe Auto
Rampa Auto motorină este situată în Depozitul Castrol în incinta îngrădită a acestuia, în imediata apropiere a casei de pompe care deservește depozitul. (Figura 2.13). Încărcarea cisternelor cu motorină se realizează din Depozitul Castrol cu pompe special destinate acestui scop. Rampa este prevăzută cu instalație pentru încărcarea pe sus, cu brațe flexibile și cu instalație de contorizare cantitate (skid fiscal) și, de asemenea, instalație de canalizare pentru preluarea scurgerilor și a apelor pluviale. Rampa este prevăzută cu instalație de împământare și legături de echipotențial la autocisternă.
Rampa Auto metanol – amplasata între casa de pompe chimice și Dana 69 (Figura 2.13) este dotata cu 2 pompe AVERSA și debitmetru pentru contorizare metanol. Încărcarea metanolului se face în autocisternele speciale pentru metanol, în circuit închis, cu sistem de compensare a vaporilor între cisternă și rezervor.
II. C.3. Sistemul de canalizare
Sistemul de canalizare din S.P. PORT are în componență următoarele echipamente:
Separatorul de produse petroliere – este un decantor orizontal alcătuit din 5 compartimente identice din care 3 aparțin de S.P. PORT și 2 de stația de epurare a C.N.A.P.M.C. Produsele petroliere și suspensiile sunt separate gravitațional. Pelicula de materii organice este împiedicată să fie evacuată odată cu apa datorită unui perete semiînecat și a unui perete deversor. Peretele deversor asigură menținerea unui nivel minim în bazinul de separare. Produsul recuperat este trimis prin intermediul unei pompe în rezervoarele de decantare;
Rezervorul de rezidii;
Sistem de conducte și pompe pentru apele contaminate;
Rețeaua de canalizare a secției construită pe trasee separate, astfel:
rețea de canalizare pentru ape cu produs petrolier (inclusiv apele pluviale) din rampe, parcuri de rezervoare, dane de încărcare-descărcare produse, laborator. Apele din rețea sunt colectate în canalizarea principală de unde sunt pompate în separatorul de produse petroliere și apoi în rezervoarele T101/102 ale C.N.A.P.M.C., fiecare având o capacitate de
10.000 m3;
rețea de canalizare ape reziduale chimice de la rampe si parcuri de rezervoare; Aceste ape sunt pompate separat pentru cele cu leșie (numai cele concentrate) și cele cu urean, în cisterne pentru neutralizare la producător. Apele diluate cu leșie sunt trecute prin stația de neutralizare pentru corecția pH-ului, după care sunt pompate în canalizarea principală;
canalizarea menajeră de la clădiri, laborator, clădiri administrative, remiza P.S.I., sunt colectate separat și dirijate spre stația de pompare SP7 a C.N.A.P.M.C.
II. C.4. Conducte de produse petroliere
În S.P. PORT sunt conducte subterane și supraterane de produse petroliere, produse petrochimice și produse chimice lichide. Aceste conducte fac legătura între diferitele echipamente ale secției: dane maritime, rezervoare, rampe, stații de pompe. De asemenea în
S.P. PORT sunt porțiunile de conducte din interiorul amplasamentului care fac legătura între
S.P. PORT și S.P. SUD.
Conductele din fascicolul dintre S.P. PORT și S.P. SUD sunt grupate astfel:
conducte de benzină B1, B2 de diametru 350 mm;
fosta conducta de acetonă, în prezent utilizate pentru motorină – M3 – 250 mm
mm;
fosta conducta de toluen actualmente utilizata pentru benzină – B3,de diametru 350
fosta conductă de xilen în prezent utilizată pentru ape uzate, de diametru 250 mm;
fosta conductă de metanol, M4 de diametru 300 mm;
fostele conducte de ulei: U1 utilizata pentru păcura/IFO de diametru 300 – 350 mm
U2 utilizata pentru benzina de diametru 300 – 350 mm;
2 conductele de motorină M1 și M2 de diametre500mm;
conductele de țiței T1, T2, T3 de diametru 1000 mm și T4 de diametru de 600 mm
(blindata , scoasa temporar din fluxul tehnologic);
2 conducte de păcura P1 si P2 de diametre 500mm;
Aceste conducte sunt amplasate, cu excepția porțiunilor din zona danelor (de pe cheiuri), subteran, dea lungul laturii de sud a secției, continuă subteran în dreptul danelor 80- 84 și la ajungerea pe țărm ies la suprafață până în S.P. SUD.
II. C.5. Case de pompe pentru produse petroliere
Case pompe de produse petroliere sunt destinate pompării produselor petroliere, petrochimice și chimice sunt aferente parcurilor de rezervoare și rampelor de încărcare/descărcare:
casa pompe produse petroliere – cu 4 pompe cu șnec și 7 pompe centrifuge pentru motorine, benzină și păcură;
casa pompe țiței – 2 pompe centrifuge pentru țiței;
casa pompe produse chimice – cu 20 pompe centrifuge pentru pompare: benzen, octanol, petrol reactor, bioetanol, biodiesel, DOP, metanol, pompele "VAM 2" folosite pentru diferite alte produse chimice (gen: nHexan, white spirit, etc.);
casa pompe leșie pentru sodă caustică și urean – cu 7 pompe centrifuge;
casa pompe separator – cu 3 pompe centrifuge;
casa de pompe Borzești pentru pompare leșie – cu 3 pompe centrifuge;
casa de pompe Castrol – cu 7 pompe centrifuge pentru motorină și 1 pompe tip ACV pentru instalația de canalizare.
Casele de pompe sunt clădiri închise din zidărie, excepție făcând casa de pompe chimice care este o construcție semideschisă și sunt prevăzute cu sistem de canalizare pentru colectarea eventualelor scurgeri.
II. C.6. Danele maritime de încărcare descărcare
În amplasamentul S.P. PORT sunt 7 dane maritime utilizate pentru încărcarea/descărcarea navelor maritime și fluviale cu produse petroliere, petrochimice și chimice situate în acvatoriul portuar, astfel (Figura 2.15):
Dana 69 pe cheul situat în partea de est a zonei de depozitare a secției. Dana 69 este împărțită în 3 părți: 69/A, 69/B și 69/C;
Danele 70, 72 pe primul cheu construit în acvatoriul portuar în continuarea zonei de depozitare a secției;
Danele 73, 75 pe cel de al doilea cheu construit în acvatoriul portuar în continuarea zonei de depozitare a secției;
Dana 76 pe cel de al treilea cheu construit în acvatoriul portuar în continuarea zonei de depozitare a secției;
Dana 79 situată în Portul Constanța Sud la gura de acces în Portul Constanța Nord.
Figura 2.15 Dane maritime
Danele au instalații de încărcare/descărcare, instalații de contorizare, tablouri de comandă, instalații de canalizare și instalații de stingere a incendiului.
C.6. Coordonatele geografice ale părților din instalație relevante pentru securitate
Coordonate rezervoare
Coordonate case pompe
Coordonate rampe
Coordonate parcuri de rezervoare
Coordonate Dane
Note: – Coordonatele părților din amplasament sunt în centrul geometric al acestora;
– Coordonatele sunt în sistem WGS ( World Geodetic System) exprimate în grade (sistem zecimal) latitudine nordică (N) și longitudine estică (E).
Descrierea instalațiilor
III. A. Descrierea activităților și a produselor principale aparținând acelor părți ale amplasamentului care au importanță din punctul de vedere al securității, surselor de riscuri de accidente majore și a condițiilor în care un astfel de accident major se poate produce, precum și descrierea măsurilor preventive propuse
III. A.1. Descrierea activităților și a produselor principale
Activitatea de bază care se desfășoară în S.P. Sud cuprinde următoarele procese:
primirea produselor;
depozitarea produselor;
condiționarea produselor;
livrarea produselor.
Principalele riscuri de accident major în cadrul amplasamentului sunt:
Risc de incendiu/explozie cauzat de inflamabilitatea produselor petroliere, petrochimice și chimice și capacitatea acestora de a emite vapori care în amestec cu aerul pot forma atmosfere explozive;
Risc de poluare a apei marine în caz de scurgeri de produse periculoase în mare;
Risc de poluare a aerului în caz de scurgeri de produse toxice care au capacitatea de a emite vapori toxici;
Risc de poluare a solului, pânzei de apă subterană în caz de scurgeri de produse periculoase sau de ape poluate cu produse periculoase;
Risc de poluare a aerului cu gaze de ardere rezultate în urma unui eventual incendiu.
Pentru desfășurarea activității, secția dispune de dotări pentru activitatea de bază (instalații de încărcare descărcare și contorizare în danele maritime, rezervoare de depozitare, rampă de încărcare/descărcare cisterne CF, case de pompe, conducte de transport produse în incinta secției și între secții), cât și dotări auxiliare (instalații de alimentare, contorizare și distribuție energie electrică și apă potabilă/PSI, centrale termice pentru producerea aburului, instalații de captare și tratare a apelor uzate/pluviale, instalații de stingere a incendiilor, instalații de depozitare și distribuție azot și de aer comprimat).
CF;
Primirea produselor
Procesul este structurat în 3 categorii, funcție de mijloacele de intrare a produselor:
Primirea produselor petrochimice și chimice lichide prin navete și vagoane cisternă
Primirea produselor petroliere, petrochimice, chimice lichide și a țițeiului din nave
maritime și fluviale.
Primirea produselor petroliere prin conducte.
Depozitarea produselor
Depozitarea produselor se face în parcurile de rezervoare în vederea exportului sau livrării către clienții interni a mărfurilor din import.
Condiționarea produselor petroliere
Procesul este structurat în 2 categorii, funcție de modul de condiționarea a produselor :
Condiționarea prin încălzire, decantare, scurgere de apă și sedimente în emulsie a rezervoarelor cu produse și țiței;
Condiționarea prin amestecare.
Livrarea produselor
Livrarea produselor se realizează pe mai multe căi funcție de mijloacele de transport/livrare utilizate de către clienții Oil Terminal. Astfel, funcție de aceste mijloace ale clienților, activitatea de livrare țiței și a produselor petroliere, petrochimice și chimice lichide se împarte în 3 categorii:
Livrarea produselor la navete/vagoane cisternă izolate pe CF;
Livrarea produselor (motorina și metanol) în cisterne auto;
Livrarea produselor la nave.
III.A.2. Descrierea măsurilor preventive propuse
Secțiile platformă beneficiază de servicii externe și interne astfel :
Servicii externe:
energie electrica;
gaz metan ;
apă potabilă;
combustibil parc auto.
Servicii interne:
producție de abur;
apa potabila din foraje proprii;
apa de mare pentru incendiu (S.P. Port și S.P. Sud);
rețele proprii de distribuție internă energie electrică, apă, abur, rețea de
canalizare.
Tabel cu modul de asigurare energie și utilități a secțiilor platformă
Cu excepția transferului de apă de mare între S.P. Port și S.P. Sud, nu se fac transferuri de energie electrica, apă, abur, gaz metan.
Secțiile dispun de centrale termice proprii pentru abur tehnologic folosit in principal pentru încălzirea rezervoarelor și cisternelor CF cu produse congelabile.
Spatiile de lucru și administrative se încălzesc cu centrale murale cu gaze si electrice.
Părțile din amplasament zonate la explozie se încălzesc cu abur și/sau cu calorifere electrice cu cablu Riken.
S.P. Port dispune de un generator electric cu acționare Diesel.
Centrala termica din S.P. SUD dispune de o rezervă de combustibil Diesel.
Pompele de apa incendiu și de soluție spumanta sunt dublate cu pompe cu acționare
Diesel.
III. B. Descrierea proceselor, în special a metodelor de operare
III. B. 1. Descrierea proceselor
Procesele aferente activităților desfășurate în amplasamentul S.P. Port sunt descrise în instrucțiunile de lucru (IL-uri) și în procedurile:
PG-02-02: Tehnologia primirii, depozitării, condiționării și livrării țițeiului, produselor petroliere, petrochimice și chimice lichide;
PO-01-05: Manipulare, depozitare, condiționare și livrare produse;
PO-02-05: Contorizare produs.
Principalele procese desfășurate în amplasament sunt descrise în continuare.
Primirea produselor
Primirea produselor petrochimice și chimice lichide prin navete și vagoane cisternă CF
Primirea produselor petrochimice și chimice lichide prin navete și vagoane cisternă CF cuprinde următoarele operațiuni:
Elaborarea planului de operații privind dirijarea navetelor/vagoanelor cisternă, programarea descărcării produsului din navete/vagoane cisternă CF în rezervoare de depozitare, funcție de calitate, cantitate, spații de primire alocate clientului, condiții de primire, trasee de descărcare, recepția comercială a navetei/vagoane cisternă, precum și recepția cantitativă și calitativă a produsului din navete/cisternă;
Deschiderea traseului de pompare pentru descărcarea produsului din navetă/cisternă;
Descărcarea și monitorizarea acestei operații pe toată perioada descărcării;
Finalizarea operațiunii, închiderea, asigurarea și verificarea traseelor de descărcare;
Deconectarea furtunelor, verificare și asigurare navete/vagoane cisternă.
Primirea produselor petroliere, petrochimice, chimice lichide și a țițeiului din nave maritime și fluviale
Această activitate specifică OIL TERMINAL are următoarele faze ale fluxului tehnologic:
Elaborarea planului de operații privind primirea produselor din nave;
Recepția cantitativă și calitativă a produselor din rezervoarele incluse în planul de operații;
Efectuarea, verificarea și deschiderea traseelor de primire produse și țiței din nave și începerea operațiunii în conformitate cu planul de operații;
Monitorizarea operațiunilor de primire a produselor și țițeiului din nave;
Finalizarea operațiunilor de primire, închiderea traseelor de pompare și a rezervoarelor, precum și asigurarea instalațiilor (suflare conducte cu azot sau aer, tragere cu pompele, golire conducte interioare, etc.).
Depozitarea produselor
Depozitarea produselor se face în parcurile de rezervoare în vederea exportului sau livrării către clienții interni a mărfurilor din import.
Pe toată perioada depozitării, rezervoarele și produsele aflate în depozitare se monitorizează din punct de vedere cantitativ și calitativ.
Livrarea produselor
a) Livrarea produselor prin navete/vagoane cisternă pe CF
Livrarea produselor pe navete CF se realizează prin următoarele operațiuni specifice acestei activități:
Primirea programului de încărcări/expedieri produs prin navete/vagoane cisternă CF de la clienți;
Elaborarea planului de operații privind programul de încărcări navete/vagoane cisternă cu produse, încărcarea navetelor/vagoanelor cisternă, asigurare trasee, precum și transmiterea acestuia la depozite și laboratoare;
Verificarea stării de curățenie a vagoanelor cisternă, din punct de vedere calitativ (când este cazul, pentru clienții care nu au nominalizați inspectori independenți și nici reprezentanți în OIL TERMINAL);
Recepția cantitativă și calitativă a produselor din rezervoarele incluse în planul de operații;
Conectarea navetei/vagoanelor cisternă la instalațiile de încărcare;
Deschiderea traseului pentru începerea operațiunii de încărcare a vagoanelor cisternă/navetelor;
Realizarea operației de încărcare a vagoanelor cisternă/navetei și monitorizarea acesteia;
Închiderea traseului de încărcare a rezervoarelor din care s-a efectuat încărcarea, verificarea și asigurarea instalației (golire, suflare, etc.);
Deconectare furtunuri, asigurarea acestora și asigurarea navetelor/vagoanelor cisternă încărcate;
Recepția cantitativă și calitativă a rezervorului/rezervoarelor din care s-a efectuat încărcarea și a navetei/vagoanelor cisternă încărcate;
Sigilarea navetelor/vagoanelor cisternă, verificarea acestora, întocmirea documentelor de livrare și avizarea către operator comercial CFU/IDM CFU Port.
c) Livrarea produselor și a țițeiului la nave.
Pe fluxul tehnologic al acestei activități se înregistrează următoarele operațiuni:
Întocmire/elaborare plan de operații privind pregătirea traseelor de încărcare (separație, deplasament, plin conducte) și livrarea produselor la nave;
Recepția cantitativă și calitativă a rezervoarelor cuprinse în planul de operații;
Efectuarea traseelor de pompare în vederea realizării separației calitative și cantitative, a deplasamentului sau a umplerii (plinului) traseelor de pompare, conform planului de operații;
Realizarea separației și monitorizarea acesteia pe tot parcursul operațiunilor;
Recepția cantitativă și calitativă a produselor din rezervoarele cuprinse în planul de operații din care s-a efectuat separația, deplasamentul și/sau plinul traseelor și recepția calitativă la punctele de cuplare a instalațiilor de la uscat la instalațiile navelor (cap conducte).
Efectuarea, verificarea și deschiderea traseelor de pompare în conformitate cu planul de operații și schemele de pompare și începerea încărcării pompării la navă;
Derularea și monitorizarea operației de pompare pe tot parcursul perioadei de încărcare a navei;
Finalizarea operațiunilor de încărcare și aducerea instalațiilor/traseelor de pompare în starea inițială prin închiderea, verificarea și asigurarea acestora conform plan de operații;
Recepția cantitativă și calitativă a produsului rămas în rezervoare, după terminarea încărcării navei și înainte de verificarea plinului traseelor de pompare;
Verificarea cantității de marfă din traseele de pompare utilizate (plin conducte) prin deschiderea unui rezervor în instalațiile/traseele utilizate la încărcarea navei, umplerea
acestora și închiderea traseelor de pompare, precum și asigurarea acestora conform planului de operații.
c) Livrarea produselor în cisterne auto
Livrarea motorinei și a metanolului cu cisterne auto se realizează prin următoarele operațiuni specifice acestei activități:
Primirea programului de încărcări/expedieri produse prin cisterne auto de la clienți;
Elaborarea planului de operații privind programul de încărcări cisterne cu produse, încărcarea cisternelor auto, asigurare trasee;
Recepția cantitativă și calitativă a produselor din rezervoarele incluse în planul de operații;
Conectarea cisternelor la instalațiile de încărcare;
Deschiderea traseului pentru începerea operațiunii de încărcare a cisternelor;
Realizarea operației de încărcare a cisternelor și monitorizarea acesteia;
Închiderea traseului de încărcare a rezervoarelor din care s-a efectuat încărcarea, verificarea și asigurarea instalației (golire, suflare,etc.);
Deconectare brațelor de încărcare și asigurarea cisternelor auto încărcate;
Sigilarea cisternelor, verificarea acestora, întocmirea documentelor de livrare;
Recepția cantitativă și calitativă a rezervorului/rezervoarelor din care s-a efectuat încărcarea și cisternelor încărcate după finalizarea încărcărilor.
B. 1. Descrierea metodelor de operare
Operarea pe funcții este prevăzută în Instrucțiunile de lucru. Un rezumat a principalelor instrucțiuni de lucru este prezentat în continuare:
IL-38-05 – Operator tablou comandă contorizare – operațiile efectuate sunt: pregătirea instalației, pornirea instalației, monitorizarea pompării prin instalația de contorizare, oprirea instalației și calcularea cantității de produs contorizată;
IL-42-04 – Dispecer șef tură – operațiile efectuate sunt: verifică conformitatea datelor din planul de lucru cu situația din teren, efectuează și verifică linia de pompare conform planului de lucru, anunță finalizarea planului de lucru , monitorizează pomparea;
IL-43-04 – Programator producție – manipulant – operațiile efectuate sunt: verificarea pe teren a corectitudinii traseelor de pompare în derulare (vane din claviaturi, rezervoare vane intermediare), efectuează linia de pompare prin închiderea sau deschiderea
vanelor indicate în planul de lucru, scurge apa liberă din rezervoare deschizând vanele de pe conducta de scurgere de la rezervor;
IL-44-04 – Programator producție – măsurător – descrie etapele efectuării măsurătorilor (înălțime, temperatură) în vederea stabilirii recepției cantitative la rezervoare/vagoane CF/cisterne auto: efectuarea măsurătorilor prin derularea (coborârea) ruletei până la fundul rezervorului, măsurarea înălțimii prin citirea „golului”, măsurarea înălțimii apei libere, determinarea temperaturii, determinarea înălțimii produsului în cazane CF, determinarea temperaturii la cazane CF;
IL-45-04 – lăcătuș mecanic tură – descrie operațiile care le efectuează la: montarea și demontarea blindelor, remedierea defecțiunilor ventilelor din instalații, remedierea defecțiunilor la pompe, efectuarea traseului de alimentare cu abur pentru încălzirea instalațiilor și a rezervoarelor, scurgerea apei pluviale de pe capacul flotant al rezervorului;
IL-48-04 – p.p.p.f.- ist – descărcător rampă – descrie operațiile care le efectuează la: pregătirea navetei, punerea în scurgere a navetei, monitorizarea descărcării, deconectarea și asigurarea navetelor goale, încărcarea navetelor, monitorizarea încărcării navetelor, oprirea pompării, deconectarea și asigurarea vagoanelor încărcate;
IL-49-04 – pompagiu – descrie operațiile care le efectuează la: pregătirea și pornirea pompelor, monitorizarea în timpul funcționării și oprirea pompelor;
IL-50-04 – p.p.p.f.-ist dană – descrie operațiile pe care le efectuează la: conectarea tubului flexibil (brațe la nava), efectuarea traseului de pompare la instalațiile de la dană conform planului de lucru, monitorizarea operațiile de încărcare/descărcare.
III.C. Descrierea substanțelor periculoase
III.C. 1 .Inventarul substanțelor periculoase
În Tabel 3.1 este prezentată situația substanțelor care sunt depozitate pe amplasament cu modul de clasificare și încadrarea ca substanțe periculoase în HG 804/2007 (cu modificările ulterioare) și Directiva Seveso III.
Tabel 3.1 Substanțe periculoase depozitate pe amplasament
Notă 1: Frazele de risc și frazele de pericol și categoriile de pericol au fost înscrise conform Fișelor cu date de securitate (anexate în varianta electronică).
În afara acestor produse pe amplasament se mai depozitează următoarele produse care nu se încadrează în categoria substanțelor periculoase conform HG 804/2007. Pentru acestea se fac următoarele mențiuni:
Biodiesel ( CAS: 67784-80-9): nu este un produs petrolier (nu se încadrează în HG 804/2007 în categoria produselor petroliere nominalizate), conform Fișei cu date de securitate biodiselul nu este un produs periculos; Biodiselul este un produs care este încadrat de Directiva Seveso III (anexa 1 Partea 2) ca substanță periculoasă nominalizată (în categoria produselor petroliere – carburanți alternativi) cu condiția ca să aibă aceleași caracteristici de inflamabilitate și periculozitate pentru mediu ca și produsele petroliere nominalizate propriu zise (a-d). Deoarece conform Fișei cu date de securitate Biodieselul depozitat pe amplasament nu este substanță periculoasă acesta nu se încadrează în Directiva SEVESO III
Hidroxid de sodiu soluție: nu este o substanță nominalizată în HG 804/2007, anexa 1, Partea 1 și nu are alocate fraze de risc care să o încadreze în HG 804/2007, Anexa 1, Partea 2; Conform Fișei cu date de securitate hidroxidul de sodiu are alocate frazele de risc R: 35 și fraze de pericol: H290, H314. Hidroxidul de sodiu u se încadrează în Directiva Seveso III
Urean: nu se încadrează în HG 804/2007 Anexa 1, Partea 1 în categoria „azotat de amoniu” deoarece conform Fișei cu date de securitate urean nu are alocate fraze de risc și fraze de pericol. Urean este o soluție apoasă cu un conținut în azotat de amoniu de 46%, față de 80% cât este limita de încadrare pentru soluțiile apoase conform legislației menționate (Nota 3); Nu se încadrează în Directiva Seveso III.
Pe amplasament se mai tranzitează direct fără să se depoziteze următoarele produse* pentru care se fac următoarele mențiuni:
Țiței: Se încadrează în HG 804/2008 ca produs inflamabil și periculos pentru mediu (Anexa nr. 1, Partea 2, pct. 7b și pct 9ii). Conform Fișei cu date de securitate țițeiul are alocate frazele de risc R: 11, 45, 48/21/22, 51/53, 66, 67 și fraze de pericol: H225, H350 , H304, H319, H336, H373, H411, EUH 066. Țițeiul se încadrează ca substanță periculoasă în Directiva Seveso III în Anexa 1, Partea 1 pct.: P5c, E2
Toluen (CAS 108-88-3) Se încadrează în HG 804/2008 ca produs foarte inflamabil (Anexa nr. 1, Partea 2, pct. 7b). Conform Fișei cu date de securitate toluenul are alocate frazele de risc R: 11, 48/20, 65, 38, 67 și frazele de pericol: H225, H315, H304, H336, H361d, H373. Toluenul se încadrează în Directiva Seveso III în Anexa 1, Partea 1 pct.: P5c.
Octanol (CAS 104-76-7). Conform Fișei cu date de securitate Octanol are alocate frazele de risc: R20, 36/37/38 și frazele de pericol: H332, H315, H319, H335. Octanol nu se
încadrează în prevederile HG 804/2007. Octanolul nu se încadrează ca substanță periculoasă în Directiva Seveso III
Dioctilftalat (CAS 117-81-7). Conform Fișei cu date de securitate acesta substanță are alocate frazele de risc R: 60, 62 și fraza de pericol H360. Nu se încadrează în prevederile HG 804/2007; Dioctilftalatul nu se încadrează ca substanță periculoasă în Directiva Seveso III
Benzen (CAS 71-43-2). . Se încadrează în HG 804/2008 ca produs foarte inflamabil (Anexa nr. 1, Partea 2, pct. 7b); Conform Fișei cu date de securitate acesta substanță are alocate frazele de risc R: 11, 45, 46, 48/23/24/25, 65, 36/38 și frazele de pericol: H225, H350, H340, H372, H304, H319, H315. Benzenul se încadrează ca substanță periculoasă în Directiva Seveso III în Anexa 1, Partea 1 pct.: P5c.
N-Hexan Conform Fișei cu date de securitate acesta substanță are alocate frazele de risc R: 11, 65 și fraze de pericol: H225, H304, H315, H373, H336, H361, H411 . Se încadrează în HG 804/2008 ca produs foarte inflamabil (Anexa nr. 1, Partea 2, pct. 7b). N- Hexanul se încadrează ca substanță periculoasă în Directiva Seveso III în Anexa 1, Partea 1 pct.: P5c. și pct. E2
Bio-etanol (CAS 64-17-5) Conform Fișei cu date de securitate acesta substanță are alocate fraza de risc R11 și frazele de pericol: H225, H319. Se încadrează în HG 804/2008 ca produs foarte inflamabil (Anexa nr. 1, Partea 2, pct. 7b). Bio-etanolul este un produs care este încadrat de Directiva Seveso III (anexa 1 Partea 2) ca substanță periculoasă nominalizată (în categoria produselor petroliere – carburanți alternativi).
Fracție ușoară de reciclu (LCO) Conform Fișei cu date de securitate acesta substanță are alocate frazele de risc R: 45, 65, 20, 48/21, 38, R50/53, și fraze de pericol: H332, H315, H304, H350, H373, H410, H226, . Se încadrează în HG 804/2008 în categoria produselor petroliere nominalizate (produs tip Nafta). LCO se încadrează ca substanță periculoasă în Directiva Seveso III în Anexa 1, Partea 2, în categoria produselor petroliere nominalizate (produs tip Nafta).
Solvent nafta. Conform Fișei cu date de securitate acesta substanță are alocate frazele de risc R: 11, 45, 46, 65, și fraze de pericol: H225, H350, H304, 411 . Se încadrează în HG 804/2008 în categoria produselor petroliere nominalizate (benzine și nafte). Solventul nafta se încadrează ca substanță periculoasă în Directiva Seveso III în Anexa 1, Partea 2, în categoria produselor petroliere nominalizate (benzine și nafte).
Notă* În afara acestor produse pe amplasament se pot tranzita și alte produse lichide funcție de solicitările clienților.
Aceste produse (care nu se depozitează pe amplasament) se tranzitează prin conducte prin pompare direct de pe nave în S.P. SUD sau pot fi prezente în cisterne CF.
Semnificația frazelor de risc este următoarea:
R 10 – Inflamabil;
R 11 – Foarte inflamabil; R12 – Extrem de inflamabil; R20 – Nociv prin inhalare;
R21 – Dăunător în contact cu pielea; R22 – Nociv în caz de înghițire;
R 38 – Iritant pentru piele;
R 40 – Posibil efect cancerigen – dovezi insuficiente; R 45 – Poate cauza cancer;
R 46 – Poate provoca afecțiuni genetice ereditare; R 62 – Posibil risc de alterare a fertilității.
R 63 – Posibil risc de a dauna copilului (foetus) în timpul sarcinii;
R 65 – Nociv: poate provoca afecțiuni pulmonare în caz de înghițire; R 66 – Expunerea repetata poate cauza uscarea sau crăparea pielii; R 67 – Inhalarea vaporilor poate provoca somnolenta și amețeală;
R 48/23/24/25 – Toxic: pericol de afectare serioasa a sănătății la expunere prelungita prin inhalare, în contact cu pielea și prin înghițire;
R 48/20/21/22 – Nociv: pericol de afectare serioasa a sănătății la expunere prelungita prin inhalare, în contact cu pielea și prin înghițire;
R 48/21/22 – Nociv: pericol de afectare serioasa a sănătății la expunere prelungita în contact cu pielea și prin înghițire;
R 48/20 – Nociv: pericol de afectare serioasa a sănătății la expunere prelungita prin inhalare;
R 39/23/24/25 – Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare, in contact cu pielea și prin înghițire;
R20/21– Nociv prin inhalare si în contact cu pielea;
R 51/53 – Toxic pentru organismele acvatice, poate cauza efecte nefavorabile pe termen lung asupra mediului acvatic;
R 52/53 – Nociv pentru organismele acvatice, poate cauza efecte nefavorabile pe termen lung asupra mediului acvatic;
R 65 – Poate cauza vătămări ale plămânilor, daca sunt înghițite;
R 66 – Expunerea repetata poate cauza uscarea sau crăparea pielii; R 67 – Inhalarea vaporilor poate provoca somnolență și amețeală. Semnificația frazelor de pericol este următoarea:
H224 – Lichid și vapori extrem de inflamabili; H225 – Lichid și vapori foarte inflamabili; H226 Lichid și vapori inflamabili;
H290 – Poate fi corosiv pentru metale; H301 – Toxic în caz de înghițire;
H304 – Poate fi mortal în caz de înghițire și de pătrundere în căile respiratorii; H311 – Toxic în contact cu pielea;
H314 – Provoacă arsuri grave ale pielii si lezarea ochilor; H315 – Provoacă iritarea pielii;
H319 – Provoacă o iritare gravă a ochilor; H331 – Toxic în caz de inhalare;
H335 – Poate provoca iritarea cailor respiratorii; H332 – Nociv în caz de inhalare;
H336 – Poate provoca somnolență sau amețeală; H340 – Poate provoca anomalii genetice;
H350 – Poate provoca cancer;
H351 Susceptibil de a provoca cancer;
H361 – Susceptibil de a dăuna fertilității sau fătului; H370 – Provoacă leziuni ale organelor;
H372 Provoacă leziuni ale organelor în caz de expunere prelungită sau repetată;
H373 – Poate provoca leziuni ale organelor în caz de expunere prelungită sau repetată; H411 – Toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung;
EUH 066 – Expunerea repetată poate provoca uscarea sau crăparea pielii.
În Tabelul 3.2 este prezentat inventarul substanțelor periculoase care intră sub incidența HG 804/2007 cu modificările ulterioare.
Tabel 3.2: Inventarul substanțelor periculoase
Notă: 1: Cantitate totală deținută în data de 27 mai 2014
2: Cantitate maximă posibil a fi prezentă conform Notificare (Oil Terminal) din 31.01.2014. (Copie anexată).
– Caracteristicile fizice, chimice, toxicologice și indicarea pericolelor, atât imediate cât și pe termen lung, pentru om și mediu,
MOTORINĂ:
Caracteristici fizico-chimice:
interval de fierbere: 160-370 0C;
densitate: 820-845 kg/mc;
solubilitate în apa: insolubil;
aspect și miros: lichid brun puțin vâscos, cu miros specific;
vâscozitate cinematică la 40oC : 2-4,5 mm2/sec;
pct. de inflamabilitate: >55 oC;
Limite de explozie: – inf.: 0,6% vol
– sup.: 6,5% vol
incompatibilități chimice: incompatibil cu agenți puternic oxidanți; încălzirea crește riscul de incendiu;
produse periculoase de descompunere. Prin descompunere termică oxidativă, poate produce diverse hidrocarburi de greutate moleculară joasă și derivați a hidrocarburilor, monoxid de carbon și oxizi de sulf;
condiții de evitat: sursele de încălzire și aprindere.
Informații toxicologice:
Cancerogenoză: cancerigen categoria 3;
Riscuri: inhalarea excesivă a aerosolilor sau ceții poate provoca iritarea aparatului respirator, cefalee, amețeli, greață, vărsături și pierderea coordonării, în funcție de concentrație și de durata expunerii. Odată evacuate din zona de expunere, de obicei persoanele afectate își revin complet. Dacă se produc vărsături după ingestie și dacă produsul petrolier este aspirat în plămâni, pot apărea hemoragii și edem pulmonar, până la implicarea rinichilor și pneumonită chimică. Aspirația vaporilor de motorină poate conduce la depresiune nervoasă temporară sau excitații. Efectele secundare pot include hipoxie (insuficient oxigen în celule), infecție și disfuncție pulmonară cronică. Inhalarea poate provoca euforie, aritmie cardiacă, stop respirator și efecte toxice asupra sistemului nervos central. Contactul prelungit sau repetat poate irita foliculii părului producând dermite pe brațe și picioare.
Organe afectate: sistemul nervos central, pielea și mucoasele;
Căi primare de intrare: inhalare, ingestie, contactul cu pielea.
Efecte acute: prin ingestie apar iritații gastro-intestinale, vărsături, diaree, și în cazuri foarte grave, depresie nervoasă până la comă și moarte. Inhalarea poate provoca creșterea ritmului respirator, tahicardie (accelerarea anormală a bătăilor inimii) și cianoză (colorația albastră-vineție a pielii și mucoaselor din cauza oxigenării insuficiente a sângelui).
Efecte cronice: contactul repetat cu pielea provoacă dermatită.
Informații ecotoxicologice:
– Toxic pentru organisme acvatice cu efecte pe termen lung asupra mediului acvatic
– Eliminare: Pentru a colecta scurgerile mici și reziduurile se va folosi o substanță absorbantă necombustibilă (nisip, pământ), iar în cazul scurgerilor de amploare se va construi un canal de retenție la distanță sau îndiguiri;
– Regenerare, recuperare. Regenerare – nu este cazul. Lichidul trebuie colectat în vederea recuperării sau eliminării. Nu este permisă deversarea în canalizarea menajeră sau cursuri de apă, datorită pericolului pentru sănătate și de incendiu. Scurgerile de motorină sunt pericole pentru mediu.
METANOL:
Caracteristici fizico-chimice:
punct de fierbere: 64,5oC;
temperatură de solidificare: -97,8oC;
densitate: < 792,4 Kg/mc la 20oC;
solubilitate în apă: solubil;
alte solubilități: în etanol, eter, benzen, cetone și majoritatea solvenților organici;
aspect si miros: limpede, fără culoare, volatil, cu slab miros de alcool în stare pură și miros neplăcut, înțepător, în stare brută;
densitatea vaporilor (aer = 1): 1,11;
presiunea vaporilor: 29 mm col Hg la 20oC;
vâscozitate: 0,00593 P (poise) la 20oC;
incompatibilități chimice: este incompatibil cu: beriliu, potasiu și magneziu, oxidanți (perclorat de bariu, bromul, clorul, peroxidul de hidrogen și hipocloritul de sodiu); reacționează exploziv la căldură cu cloroformul și zincul dietilic; reacționează violent cu săruri de aluminiu, bromură acetică, cloroform, hidroxid de sodiu, clorură cianurică și acid azotic;
produse periculoase de descompunere. Descompunere termică oxidativă, a alcoolului metilic poate produce oxizi de carbon, posibil formaldehidă, fum coroziv și fum iritant;
condiții de evitat: sursele de încălzire si aprindere. Evitați inhalarea vaporilor și contactul cu oxidanți sau alte substanțe incompatibile.
Informații toxicologice:
Toxicitate: Dl 50 (om, oral) = 428 mg/kg;
Dl 50 (șoareci, oral) = 7500 mg/kg.
Doza letală ingerată (pentru om) este de 100 sau 250 ml, cu toate că moartea este raportată la mai puțin de 33 ml.
Cancerogenoză: nu este desemnat drept o substanță cancerigenă pentru om;
Riscuri: Este principalul toxic al sistemului nervos, particular al nervilor optici unde stricăciunile pot progresa permanent. Otrăvirea poate rezulta de asemenea în acizi metabolici. Alcoolul metilic oxidează în corp pentru a forma formaldehida și acidul formic. Aceste substanțe sunt responsabile pentru majoritatea intoxicărilor cu alcool metilic și a efectelor toxice.
Organe afectate: sistemul nervos central, pielea, ochii și regiunea digestivă.
Căi primare de intrare: inhalare, ingestie, absorbția pielii.
Efecte acute: Inhalarea poate provoca iritări intense ale nasului, ochilor, dureri de cap, greață, tulburări de vedere cu posibilitatea orbirii permanente, aciditate, convulsii, colaps circulator, blocarea respirației și moartea. Ingestia poate duce la iritarea gastro-intestinală urmată de simptome datorate inhalării și deteriorarea posibilă a fierii. În contact cu pielea alcoolul metilic poate fi absorbit de piele și poate cauza dureri de cap, oboseală și tulburări de vedere. Contactul cu ochii determină iritarea și înlăcrimarea ochilor, inflamarea pleoapelor și dureri senzitive la lumină.
Efecte cronice: Inhalarea cronică sau absorbția pielii poate produce deteriorarea vederii sau orbirea completă.
Informații ecotoxicologice:
Eliminare: Pentru a colecta scurgerile mici și reziduurile se va folosi o substanță absorbantă necombustibilă (nisip, pământ), iar în cazul scurgerilor de amploare acestea se vor canaliza într-un un canal de retenție și se va astupa evacuarea.
Regenerare, recuperare. Regenerare – nu este cazul. Lichidul trebuie colectat în vederea recuperării sau eliminării, în containere speciale. Nu este permisă deversarea în canalizarea menajeră sau cursuri de apă, datorită pericolului pentru sănătate, de incendiu și/sau explozie.
aer;
BENZINĂ:
Caracteristici fizico-chimice:
punct de fierbere: inițial <350C;
– densitate: 0,720 – 0,775 kg/mc;
solubilitate în apa: insolubil;
aspect și miros: lichid mobil, cu miros specific recunoscut la mai mult de 10 ppm în
densitatea vaporilor (aer =1): 3 – 4;
incompatibilități chimice: benzina pentru automobile poate reacționa cu materiale
oxidante cum ai fi: peroxid, acid azotic, perclorat;
produse periculoase de descompunere. Descompunere termică oxidativă, a benzinei pentru automobile poate produce oxid de carbon și parțial, hidrocarburi oxidante;
condiții de evitat: contactul cu căldura și cu sursele de încălzire și aprindere.
Informații toxicologice:
Cancerogenoză: produs carcerigen și mutagen;
Riscuri: Vaporii de benzină sunt considerați moderat otrăvitori (nocivi). Inhalarea excesivă a aerosolilor sau ceții poate provoca depresii ale sistemului nervos central, iritarea mucoasei și tractului respirator. Scurta inhalare a unei concentrații mari de vapori poate determina apariția unui edem pulmonar fatal. Ingestia unor cantități mari de benzină poate duce la apariția depresiei sistemului nervos central și a pneumoniilor acute. 20-50 g de benzină pot produce simptome acute de otrăvire. Contactul prelungit sau repetat cu pielea poate duce la absorbirea unor cantități mari de substanțe toxice.
Organe afectate: sistemul nervos central, pielea, ochii și sistemul respirator.
Căi primare de intrare: inhalare sau ingestie, contact cu pielea.
Efecte acute: Inhalarea acută poate provoca iritări intense ale nasului, gâtului și plămânilor, dureri de cap, tulburări de vedere, conjunctivite, confuzie mentală, perturbarea mersului, tulburări de exprimare, pierderi de cunoștință și convulsii. Ingestia poate duce la
apariția stării de ebrietate, vărsături, greață, febră, stări de somnolență, confuzii și cianoză. Inspirația vaporilor poate cauza tuse, voce sugrumată, întreruperi de respirație, creșterea vitezei de respirație, febră, bronșite, pneumonii. Alte simptome datorate expunerii acute determină apariția hemoragiilor acute ale pancreasului, distrugerea țesutului gras al ficatului și rinichilor și congestii pasive ale gurii.
Efecte cronice: pierderea poftei de mâncare, greață, pierderea greutății, insomnii și sensibilitate neobișnuită a extremităților urmată de slăbiciuni motorii. Expunerea repetată a pielii la benzină poate cauza bășici ale pielii, uscare și leziuni ale pielii.
Informații ecotoxicologice:
Toxic pentru organisme acvatice cu efecte pe termen lung asupra mediului acvatic
Eliminare: Pentru a colecta scurgerile mici și reziduurile se va folosi o substanță absorbantă necombustibilă (nisip, pământ), iar în cazul scurgerilor de amploare se va construi un canal de retenție la distanță sau îndiguiri.
Regenerare, recuperare. Regenerare – nu este cazul. Lichidul trebuie colectat în vederea recuperării sau eliminării. Nu este permisă deversarea în canalizarea menajeră sau cursuri de apă, datorită pericolului pentru sănătate, de incendiu și/sau explozie. Scurgerile de benzină sunt pericole pentru mediul înconjurător.
PĂCURA:
Caracteristici fizico-chimice:
punct inițial de distilare: 2600C;
densitate: 0,970 – 0,990 to/mc; – 1,005 (păcura grea)
solubilitate în apa: insolubil;
aspect și miros: lichid omogen, negru, cu miros specific de asfalt
punct de inflamabilitate: >66 oC;
limite de explozie: – inferioară 0,6 %;
– superioară 6,5%.
incompatibilități chimice: incombatibil cu agenți puternici oxidanți. Incălzirea crește riscul de incendiu
produse periculoase de descompunere. Descompunere termică oxidativă poate produce diverse hidrocarburi cu greutate moleculară joasă și derivați ai hidrocarburilor, oxizi de carbon și oxizi de sulf;
condiții de evitat: sursele de încălzire și aprindere.
Informații toxicologice:
Cancerogenoză: carcerigen cat. 2;
Toxicitatea păcurii este moderată; toxic pt. reproducere
Efectele sistemice produse în urma ingestiei include iritarea gastrointestinală, vomă, diaree și în cazuri severe depresia sistemului nervos central progresând către comă și moarte.
Inhalarea aerosolilor sau amestecurilor poate conduce la creșterea ritmului respirației, tahicardie, hemoptizie, edem pulmonar și afecțiuni ale ficatului și rinichilor.
Expunerea acută poate determina apariția hemoragiilor acute ale pancreasului, distrugerea țesutului gras al ficatului și rinichilor, congestii pasive ale gurii.
Informații ecotoxicologice:
Toxicitate: LD 50 (șobolani ,oral) 5 gr/kg
LC 50 (șobolan inhalare) 4,1 gr/m3
Eliminare: Pentru a colecta scurgerile mici și reziduurile se va folosi o substanță absorbantă necombustibilă (nisip, pământ), iar în cazul scurgerilor de amploare se va construi un canal de retenție la distanță sau îndiguiri.
Comportarea fizică și chimică în condiții normale de utilizare sau în condițiile previzibile de accident
Informații suplimentare despre substanțele periculoase prezente pe amplasament se găsesc în fișele cu date de securitate anexate în format electronic. Comportamentul produselor petroliere în cazul unor accidente tipice este prezentat la pct. IV. A.1. al raportului.
Identificarea și analiza riscurilor de accidente și metodele de prevenire
Descrierea detaliată a scenariilor posibile de accidente majore și probabilitatea producerii acestora sau condițiile în care acestea se produc
anume:
IV. A.1. Analiza sistematică a riscurilor pe amplasament
A.1.1. Prezentarea metodologiei pentru analiza sistematică a riscurilor
Procesul de evaluare a riscului tehnologic poate fi împărțit în două etape majore și
Analiza preliminară a riscurilor. Analiza calitativă;
Analiza detaliată a riscului. Analiza cantitativă.
Fiecare dintre aceste etape conține metode recunoscute și folosite cu succes pe plan
mondial, cu ajutorul cărora se pot identifica și evalua hazardurile existente și se poate estima riscul tehnologic.
Prima etapă de analiză este dezvoltată în prezentul capitol, iar etapa a doua de analiză detaliată a riscului, este elaborată în capitolul IV.B. al raportului.
Pentru analiza preliminară a riscurilor, s-a utilizat metoda „Lista de verificare”. Această metodă este prezentată în ghidul „Metodologie pentru analiza riscurilor industriale ce implică substanțe periculoase”, publicat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Modelul este bazat pe lista de verificări dezvoltată de TUV Rheinland (Haferkamp/Jager) în Germania, pentru aplicare pe amplasamentele Seveso. În prezentul raport „Lista de verificare” a fost adaptată pentru o instalație tip „depozit de produse petroliere”.
Pericolele generale analizate în lista de verificare se împart în:
Pericole specifice amplasamentului/procesului;
Pericole bazate pe evenimente incidentale;
Pericole externe.
Fiecare din aceste grupe de hazarduri conțin o serie de puncte specifice care sunt documentate în sensul identificării cauzelor posibile și a măsurilor luate pe amplasament pentru contracararea lor.
Din „Lista de verificare” va rezulta că o serie de hazarde pot duce la accidente majore.
Pentru identificarea scenariilor de accidente posibile s-au luat în considerare și:
date istorice privind accidente produse în amplasamente similare;
istoricul evenimentelor de natură a produce un accident major din OIL TERMINAL;
condițiile în care astfel de accidente se pot produce în cadrul unor accidente tipice, specifice unui amplasament tip „depozit de produse lichide”.
Pentru evaluarea calitativă a riscului este utilizată metoda matricei. Analiza calitativă are ca obiectiv principal stabilirea listei de scenarii posibile, face posibilă ierarhizarea evenimentelor în ordinea riscului și prezintă primul pas în metodologia de realizare a evaluării riscurilor.
Riscul unui pericol este determinat de probabilitatea acestuia de a produce un efect nedorit și consecințele unui asemenea efect. Această legătură poate fi descrisă de ecuația:
Risc = probabilitate x consecințe
Matricile de evaluare a riscului se folosesc de mulți ani în industrie, pentru a clasifica riscurile în funcție de importanță. Acest lucru permite stabilirea de priorități în implementarea măsurilor de control. Cele două variabile, probabilitatea și consecințele, pot fi clasificate după termeni calitativi:
– Măsura probabilității de producere este realizată prin încadrarea în cinci nivele, care au următoarea semnificație:
Improbabil (se poate produce doar în condiții excepționale). Este așa de puțin probabil, încât se poate presupune că se poate să nu se întâmple niciodată;
Puțin probabil (s-ar putea întâmpla cândva). Este puțin probabil dar posibil să se producă în perioada de operare;
Moderat (se poate întâmpla cândva). Se poate produce la un moment dat, în perioada de operare;
Probabil (se poate întâmpla în multe situații). Se poate produce de câteva ori în întreaga durată de operare;
Frecvent (se întâmplă în cele mai multe situații). Este probabil să se producă frecvent.
Măsura calitativă a consecințelor, este realizată tot prin încadrarea în cinci nivele de gravitate, care au următoarea semnificație:
Nesemnificativ
Pentru oameni (populație): vătămări nesemnificative;
Emisii: fără emisii;
Ecosisteme: Unele efecte nefavorabile minore la puține specii sau părți ale ecosistemului, pe termen scurt și reversibile;
Socio-politic: Efecte sociale nesemnificative fără motive de îngrijorare.
Minor
Pentru oameni (populație): este necesar primul ajutor;
Emisii: emisii în incinta obiectivului reținute imediat;
Ecosisteme: daune neînsemnate, rapide și reversibile pentru puține specii sau parți ale ecosistemului, animale obligate să-și părăsească habitatul obișnuit, plantele sunt inapte să se dezvolte după toate regulile naturale, calitatea aerului creează un disconfort local, poluarea apei depășește limita fondului pentru o scurtă perioadă;
Socio-politic: Efecte sociale cu puține motive de îngrijorare pentru comunitate.
Moderat
Pentru oameni (populație): sunt necesare tratamente medicale;
Economice: reducerea capacității de producție;
Emisii: emisii în incinta obiectivului reținute cu ajutor extern;
Ecosisteme: daune temporare și reversibile, daune asupra habitatelor și migrația populațiilor de animale, plante incapabile să supraviețuiască, calitatea aerului afectată de compuși cu potențial risc pentru sănătate pe termen lung, posibile daune pentru viața acvatică, contaminări limitate ale solului și care pot fi remediate rapid;
Socio-politic: Efecte sociale cu motive moderate de îngrijorare pentru comunitate.
Major
Pentru oameni (populație): vătămări deosebite;
Economice: întreruperea activității de producție;
Emisii: emisii în afara amplasamentului fără efecte dăunătoare;
Ecosisteme: moartea unor animale, vătămări la scară largă, daune asupra speciilor locale și distrugerea de habitate extinse, calitatea aerului impune „refugiere în siguranță” sau decizia de evacuare, remedierea solului este posibilă doar prin programe pe termen lung;
Socio-politic: Efecte sociale cu motive serioase de îngrijorare pentru comunitate.
Catastrofic
Pentru oameni (populație): moarte;
Economice: oprirea activității de producție;
Emisii: emisii toxice în afara amplasamentului cu efecte dăunătoare;
Ecosisteme: moartea animalelor în număr mare, distrugerea speciilor de floră, calitatea aerului impune evacuarea, contaminare permanentă și pe arii extinse a solului;
Socio-politic: Efecte sociale cu motive deosebit de mari de îngrijorare.
Pentru evaluarea riscurilor asociate activității desfășurate în cadrul amplasamentului, se procedează la atribuirea unor valori numerice pentru fiecare nivel de gravitate a consecințelor și de probabilitate de producere a scenariului identificat, riscul asociat fiecărui scenariu fiind reprezentat de produsul dintre cele două valori atribuite (Tabel 4.a.1). La stabilirea valorilor asociate nivelelor de probabilitate și de gravitate, se ține cont de impactul potențial și de măsurile de prevenire prevăzute.
Tabel 4.a.1 Matricea de evaluare a riscului
Nivelele de risc și acțiunile necesare în caz de urgență
IV. A.1.2. Analiza preliminară a riscurilor pe amplasament. Analiza calitativă
IV. A.1.2.1. Lista de verificare
În Tabelul 4.a.2 este prezentată lista de verificare pentru S.P. PORT, elaborată conform metodologiei menționate la punctul anterior.
Tabel 4.a.2: Lista de verificare: SP PORT
Hazarduri specifice procesului
Hazarduri specifice unor evenimente incidentale
Hazarde generale externe
IV. A.1.2.2. Descriere sumară a unor scenarii de accidente produse în amplasamente similare În Tabelul 4.a.3 sunt descrise o serie de scenarii de accidente produse în amplasamente similare Tabelul 4.a.3: Accidente produse în amplasamente similare
A.1.2.3. Istoricul evenimentelor soldate cu incendii, explozii, inundații, avarii, care au avut loc în S.C. OIL TERMINAL S.A.
În Tabelul 4.a.4 sunt descrise evenimentele soldate cu incendii, explozii, inundații, avarii, care au avut loc în S.C. OIL TERMINAL S.A
Tabelul 4.a.4
IV. A.1.2.4. Descrierea generală a scenariilor de accidente tipice specifice unui amplasament tip „depozit de produse lichide”
Scurgeri și emisii de substanțe periculoase
În zona instalațiilor dintr-un amplasament tip „depozit de produse lichide” se pot produce scurgeri de produse petroliere, petrochimice și chimice, precum și emisii de vapori provenite din acestea, cauzate de:
neetanșeități la pompe, flanșe, robineți, conexiuni sau alte armături;
fisuri datorate unor solicitări mecanice: vibrații, presiuni ridicate, contracții cauzate de diferențe de temperatură, cutremur, vânt puternic, coroziune sau/și abraziune, defecte de material sau întreținere necorespunzătoare;
antrenarea de rezidii petroliere de către apa de inundație urmată de eliberarea în mediu a apei contaminate.
Apariția unor scurgeri în instalațiile tehnologice este favorizată de:
specificului instalațiilor de încărcare/descărcare de la dane și rampe care presupune cuplarea între navă și stație prin intermediul unor echipamente mobile (brațe de încărcare/descărcare sau furtunuri);
erori umane în cazul cuplărilor manuale;
numărul relativ mare de utilaje și alte echipamente: rezervoare, pompe și conducte existente, cu un număr mare de îmbinări;
presiunile și debitele relativ mari vehiculate pe traseele de încărcare/descărcare și pe traseele de conducte.
Emisiile de vapori inflamabili sunt specifice în cazul depozitării și vehiculării de produse cu volatilitate ridicată cum sunt GPL, benzină sau produse petroliere ușoare (tip nafta, extracte aromatice, solvenți ușori etc.). Metanolul și bioetanolul sunt de asemenea produse cu grad relativ ridicat de volatilitate. Alte produse petroliere: motorine sau păcura fiind formate din substanțe cu volatilitate mai scăzută pot produce doar emisii reduse de compuși volatili care, în cazul unor emisii în aer liber, sunt repede dispersate în aerul atmosferic și pot forma atmosfere explozive numai în imediata apropiere a sursei de emisie. Acestea se pot totuși acumula în spații închise, neventilate, în care dispersia este limitată, așa cum sunt interiorul rezervoarelor cu capac fix, în cisterne și autocisterne precum și casele de pompe amplasate în încăperi închise. Țițeiul este un amestec complex de hidrocarburi cu o
compoziție variabilă funcție de proveniență și zăcământ. Există astfel „țiței ușor” în care ponderea hidrocarburilor volatile este mare și „țiței greu” în care predomină hidrocarburile grele, asfaltice. Funcție de aceste caracteristici variază și capacitatea țițeiului de a emite compuși volatili și deci de a se aprinde și forma atmosfere explozive. În cazul depozitelor în care țițeiul este de import (cum este în OIL TERMINAL) se depozitează/manipulează de regulă „țiței ușor“ care are un randament mai bun în combustibili la prelucrare. Acest tip de țiței conține cantități însemnate de hidrocarburi ușoare care îi măresc volatilitatea și implicit capacitatea de a se aprinde (punct scăzut de inflamabilitate) și de a emite vapori în cantități mari, care pot forma atmosfere explozive. Din acest motiv acest tip de țiței are alocat de către producători în fișele tehnice de securitate fraza de risc R10 sau R11.
În cazul unor scurgeri lichide, dacă temperaturile sunt relativ ridicate, componentele volatile se vor evapora parțial. Vaporii se vor dispersa în atmosferă putând forma atmosfere explozive în zona de dispersie a vaporilor inflamabili. Componentele sub formă lichidă se vor scurge în sistemele de drenaj existente aferente sistemului de canalizare sau, în cazuri grave, pot ajunge în zone neprotejate unde pot produce poluarea solului, a apei subterane sau a apei de suprafață.
În cazul unor scurgeri de produse cu toxicitate ridicată cum este metanolul pe lângă pericolul de incendiu și explozie se pot forma atmosfere toxice în zona de dispersie a vaporilor de produs. De asemenea personalul poate fi intoxicat cu metanol prin ingestie sau contact cu pielea.
Scurgerile de produse lichide sunt periculoase din cauza:
pericolului de incendiu și explozie, benzina este extrem de inflamabilă, metanolul și bioetanolul sunt foarte inflamabile, unele sirturi de motorină sunt inflamabile altele doar combustibile iar păcura este combustibilă. De asemenea o serie de alte produse care nu se depozitează dar sunt vehiculate prin amplasament au un grad mare de inflamabilitate (țiței, l, benzen, toluen, xilen, hexan etc.). Vaporii acestor produse pot forma cu aerul atmosfere explozive.
pericolului de poluare a aerului cauzat de prezența COV și a vaporilor unor produse cu toxicitate ridicată: metanol, benzen.
pericolul de intoxicare a personalului. Metanolul este un produs clasificat ca toxic prin ingestie, în contact cu pielea și prin inhalare. Expunerea la metanol poate produce accidente grave cu efecte imediate. Benzenul este un toxic cumulativ și este cancerigen. Expunerea la concentrații ridicate de produse petroliere pot să provoace intoxicații chiar dacă
gradul de toxicitate al acestora nu este foarte ridicat (produsele petroliere nu sunt clasificate în categoria substanțelor toxice. Unele produse petroliere sunt etichetate cu simbolul „T” fiind cancerigene. Acestea nu intră din acest punct de vedere sub incidența Directivei Seveso).
pericolului de poluare a solului, apelor de suprafață (apei mării) și stratului de apă subterană. Produsele petroliere sunt în marea lor majoritate clasificate ca periculoase pentru mediu. Un pericol deosebit îl au în acest sens produsele petrtoliere grele: țițeiul, păcura și rezidii petroliere, care pe lângă efectul fitotoxic pot polua puternic apele marine și fizic din cauza stratului gros de produs care îl pot crea la suprafața apei. Din cauza efectelor pe care le pot produce asupra mediului, scurgerile în cantități mari de produse sau rezidii petroliere pot duce la poluări pe suprafețe mari ale solului și stratului de apă subterană. Astfel de efecte se pot produce și în timp, în cazul unor scurgeri de mai mică amploare dar repetate, din cauza biodegradabilității reduse a produselor petroliere.
Deversările de produse petroliere și unele produse petrochimice (benzen, toluen, hexan, etc.) în mare – poluări marine, pot produce de asemenea accidente grave. Poluări marine în danele petroliere ale OTC se pot produce ca urmare a unor accidente tehnice în instalațiile amplasate pe cheu sau în zone limitrofe, cum ar fi brațele de încărcare la nave, conductele de transport produse petroliere către instalațiile de încărcare/descărcare, instalația de contorizare, etc. De asemenea, poluări marine se pot produce de către navele aflate la descărcare/încărcare:
accidente tehnice la instalațiile de pe puntea navei;
coliziuni ale navelor în timpul manevrelor de acostare;
deplasări necontrolate ale navei în timpul operațiunilor de încărcare/descărcare soldate cu avaria conexiunilor;
deversări de ape uzate, de santină, etc.
În caz de scurgeri în mare aceste produse formează o pată pe suprafața apei care este purtată de obicei sub influența vântului, a valurilor create de siajul navelor sau de agitația mării, în incinta portului neexistând curenți marini de adâncime. În danele petroliere ale S.P. Port sunt predominante două direcții ale vântului care influențează deplasarea petei de poluant pe suprafața apei: spre Nord și Sud, cu mici variați: N-NE, S-SV.
Deversările accidentale de produse chimice solubile în apă cum sunt metanolul, bioetanolul, leșia de sodiu, urean se diluează relativ rapid în apa mării putând duce la concentrații periculoase în imediata apropiere a deversării.
Incendiile
În amplasament se pot produce incendii prin incendierea în interiorul unor echipamente cum sunt rezervoarele, cisternele și autocisternele precum și prin aprinderea scurgerilor de lichide și a norilor explozivi formați în urma unor emisii de vapori inflamabili. De asemenea incendiile pot urma unor explozii prin incendierea produsului eliberat în urma exploziei. Relevante pentru astfel de evenimente sunt incendiile tip „Pool fire” – când are loc incendierea unor „bălți de lichid” (inclusiv incendiile în rezervoarele de depozitare, pe suprafața liberă a rezervorului sunt de tip „Pool fire”) și incendiile tip „ Flash fire“.
În cazul unei scurgeri accidentale dacă balta de lichid volatil nu se aprinde imediat se va produce un fenomen de evaporare și vaporii rezultați vor difuza în atmosferă. Se pot forma în acest mod nori de vapori inflamabili care să formeze atmosfere explozive dacă concentrația vaporilor în nor este mai mare decât limita inferioară de inflamabilitate (explozie): LFL sau LEL ("Lower Explosive or Flammable Limit). Din cauza neuniformităților din norul de vapori pot să apară condiții de incendiu și la concentrații mai mici decât LFL, o concentrație de 1/2LFL fiind luată în considerare în acest sens. Fenomenul este cu atât mai accentuat cu cât temperatura este mai ridicată. Curenții de aer (vântul) intensifică și el procesul de evaporare, mărind cantitatea de vapori în norul exploziv dar, pe de altă parte, intensifică și procesele de dispersie a vaporilor inflamabili ceea ce va duce la scăderea concentrației în norul de gaze. În cazul aprinderii unui nor de vapori/gaze inflamabile în dispersie atmosferică se produc incendii tip „ Flash fire“. Incendiile tip „Flash fire“ sunt incendii cu durată foarte mică de 2-3 secunde corespunzătoare perioadei necesare pentru traversarea flăcărilor în norul de gaz, caracteristice aprinderii vaporilor sau gazelor în dispersie atmosferică. Aceste incendii însoțesc de regulă deflagrațiile de mică intensitate dar pot fi și fără explozie.
Pentru amplasament sunt relevante emisiile de vapori inflamabili în cazul unor scurgeri de produse cu volatilitate ridicată (Ex: hexan, benzină, metanol, bioetanol) care pot forma nori explozivi și în zone din exteriorul clădirilor (zone deschise). Se pot forma nori de vapori inflamabili și în cazul scurgerilor de țiței care are în compoziție cantități mari de produși ușori volatili, dar din cauza caracteristicilor foarte diverse a acestui produs este foarte greu de evaluat un astfel de eveniment (se poate face numai în cazuri punctuale atunci când există date experimentale privind evaporarea produsului).
Incendiile tip „Jet fire”- incendii tip jet de foc caracteristice aprinderii unor scurgeri de gaze sau vapori sub presiune. Incendiile tip „Jet fire” nu sunt relevante pentru amplasamentul
S.P. Port.
Sursele de aprindere pot fi:
scurt circuite produse la instalațiile electrice ca urmare a unor avarii sau defecțiuni;
scântei mecanice, electrice sau electrostatice. Cu toate că scânteile au energie foarte redusă acestea pot produce aprinderea produselor cu inflamabilitate foarte mare: benzine, metanol, bioetanol, hexan, benzen, toluen, xilen etc., fracții ușoare rezultate din vaporizarea produselor petroliere (inclusiv provenite din țiței);
descărcări electrice atmosferice (trăsnete) pot produce aprinderea unor emisii de vapori inflamabili cu transmiterea focului în interiorul echipamentelor sau/și pot produce încălzirea părților metalice ale echipamentelor lovite de trăsnet cu aprinderea produselor inflamabile cu care acestea vin în contact;
focul deschis neautorizat, inclusiv prin acțiuni de sabotaj, acțiuni teroriste sau atac
armat;
transmiterea focului de la mijloacele auto sau navele aflate la încărcare/descărcare;
sulfurile piroforice care se pot forma în rezervoarele de produse petroliere care au un
conținut ridicat de sulf, se pot autoaprinde și pot provoca aprinderea produsului petrolier depozitat;
surse de reflexie sau concentrare a luminii cum sunt deșeurile strălucitoare, cioburi de sticlă, materiale plastice etc. care pot produce supraîncălziri locale cu aprinderea unor deșeuri combustibile;
transmiterea focului de la surse exterioare fie direct prin radiația termică fie prin resturi incendiate purtate de vânt.
Incendiile se pot produce în general în exteriorul utilajelor prin aprinderea unor scurgeri de produse sau rezidii. În interiorul unor utilaje se pot produce incendii doar acolo unde aerul necesar arderii este prezent, cum este cazul rezervoarelor cu capac fix, cisternelor și autocisternelor. Incendiile în interiorul echipamentelor sunt de cele mai multe ori cu explozie și în cazul rezervoarelor cu capac fix duc la „aruncarea capacului” explozia fiind urmată de un incendiu violent pe suprafața rămasă liberă a rezervorului.
Incendiile generalizate pe întreaga suprafață a rezervorului sunt dificil de stins din cauza suprafeței mari de ardere și a dificultăților legate de posibilitatea de înăbușire cu spumă pe întreaga suprafață în același timp. În timp dacă incendiul din interiorul rezervorului nu este
controlat, expunerea la foc poate duce la avarierea mantalei rezervorului, partea goală a mantalei (partea superioară a rezervorului care nu vine în contact cu lichidul) având tendința datorită încălzirii excesive de „cădere în interior”. Pot să rămână astfel zone acoperite unde spuma utilizată la stingere să ajungă greu și care să constituie ulterior focare de reizbucnire a incendiului. De asemenea expunerea la foc poate duce la fisurarea mantalei cu scurgerea de produs incendiat în cuva de retenție.
Un caz particular al incendiilor la rezervoarele de depozitare a produselor petroliere este fenomenul „boil over”. Fenomenul se poate produce la rezervoarele incendiate care conțin o cantitate importantă de apă. În timpul incendiului, căldura produsă de acesta se transmite de la suprafața lichidului care arde spre starturile inferioare ale rezervorului, provocând acumularea de vapori de apă și, în final, expulzarea acestora prin stratul de produs petrolier. Antrenarea în exterior a unei cantități însemnate de produs incendiat duce la amplificarea accidentului prin extinderea incendiului în exterior, în cuva de retenție. Apa acumulată în rezervor poate proveni ca impuritate, din apa de stingere utilizată în exces, din apa de ploaie scursă accidental în rezervor.
Incendiile de amploare sunt inițiate de cele mai multe ori prin aprinderea unor cantități mici de produse (începuturi de incendiu) care pot fi repede stinse cu echipamentele existente la fiecare loc de muncă. Incendiile de mare gravitate se pot produce prin amplificare unor începuturi de incendiu dacă nu se iau la timp măsuri de limitare și protecție pentru punerea sub control și stingerea incendiului. De asemenea incendii de amploare se pot produce în urma unor explozii când cantități mari de produs inflamabil eliberat în urma exploziei poate fi implicat în incendiu.
Incendiile sunt periculoase datorită radiației termice pe care o provoacă, poluării atmosferice cu gaze de ardere și fum precum și poluării cu resturile rezultate în urma incendiului. Radiația termică poate provoca accidentarea gravă a personalului de operare și intervenție precum și avarierea utilajelor și echipamentelor cauzată de expunerea la foc și temperaturi ridicate, cu amplificarea accidentului prin extinderea zonei incendiate și provocarea de explozii.
Poluarea atmosferică cu gaze de ardere și fum poate fi de asemenea foarte importantă, în cazul unor incendii de mare amploare, care pot genera nori toxici a căror evoluție este greu de anticipat, depinzând foarte mult de dinamica atmosferei din timpul accidentului. Din acest motiv în caz de accident cu astfel de incendii este necesară monitorizarea dinamicii atmosferei și evoluția norului de fum toxic pentru a se putea lua din timp măsuri de protecție a populației.
Exploziile
În amplasamentele tip depozit de produse lichide se pot produce explozii prin formarea și aprinderea de amestecuri explozive vapori inflamabili – aer.
Formarea amestecurilor explozive este posibilă prin vaporizarea unor scurgeri lichide de produse inflamabile cu volatilitate ridicată precum și în interiorul rezervoarelor cu capac fix, cisternelor și autocisternelor în care aerul este prezent deasupra suprafeței lichidului. Atmosferele explozive se formează atunci când concentrația vaporilor inflamabili în aer este în limitele de explozie (limita inferioară de explozie – LEL și limita superioară de explozie – UEL). În realitate se pot produce explozii și dacă concentrația vaporilor este în afara limitelor de explozie (în special când este mai mare) datorită turbulențelor și neuniformităților din norul exploziv. Capacitatea lichidelor inflamabile de a forma atmosfere explozive depinde de natura acestora și de volatilitate. Cu cat un lichid este mai volatil cu atât cantitatea de vapori care se va forma este mai mare. În amplasament, dintre produsele depozitate metanolul are cea mai mare capacitate de a forma atmosfere explozive deoarece se poate evapora în timp relativ scurt. Alte produse cu volatilitate ridicată vehiculate doar în amplasament sunt: benzina, țițeiul, hexanul, bioetanolul, benzenul, toluenul, xilenul, etc. Motorina poate forma atmosfere explozive doar la temperaturi nu foarte scăzute și în spații bine închise fără ventilație cum sunt rezervoarele sau interiorul cisternelor și autocisternelor. Cu toate că păcura este un produs greu, aparent cu o volatilitate scăzută, trebuie avut în vedere că păcura poate fi în parte un produs rezidual (utilizat drept combustibil) și poate conține inclusiv componente ușoare care pot forma atmosfere explozive.
La contactul atmosferelor explozive cu o sursă de foc sau scânteie se pot produce explozii tip VCE („vapor cloud explosion” – explozie în nor de vapori). Aceste explozii sunt explozii chimice provocate de arderea cu viteză mare a componenților și transformarea unei părții a energiei produse în undă de presiune. Funcție de viteza de ardere se pot produce:
detonații – explozii de mare intensitate (când viteza de ardere este mare);
deflagrații – explozii de intensitate redusă (când viteza de ardere este redusă).
În cazul unei explozii se poate produce accidentarea gravă a personalului de operare sau intervenție surprins de suflul exploziei și de radiația termică asociată. De asemenea se pot produce avarii însemnate la utilaje și instalații. Explozia poate fi urmată de un incendiu violent a substanțelor inflamabile eliberate în urma avarierii instalațiilor.
Principala caracteristică a exploziei este suprapresiunea în frontul undei de șoc – suflul exploziei. Puterea exploziei este funcție de:
natura și cantitatea substanței existente în norul exploziv. Natura substanței din norul exploziv influențează viteza de ardere prin caracteristicile fizico-chimice ale acesteia iar cantitatea determină mărimea norului exploziv;
configurația spațiului din interiorul norului. Cu cât spațiul este mai aglomerat: cu distanțe între utilaje și echipamente mai mici și cu existența unor pereți care limitează dispersia: spații închise sau cu pereți laterali sau/și acoperișuri, cu atât puterea exploziei este mai mare. Un anumit grad de constrângere a spațiului este deci necesar pentru a crea condițiile de producere a unei explozii relativ puternice. În cadrul instalațiilor din amplasament condițiile de producere a unei explozii pot exista, din punct de vedere a configurației spațiale, în interiorul rezervoarelor cu capac fix, cisterne și autocisterne, precum și în casele de pompe (situate în clădiri închise). De asemenea se mai pot produce explozii în interiorul sistemului de canalizare prin acumularea de vapori inflamabili proveniți din rezidii petroliere sau alte produse inflamabile, uneori chiar în zone îndepărtate de sursa de scurgere. În spații deschise, unde nu sunt elemente care să favorizeze acumularea de vapori inflamabili atmosfere explozive se pot forma în cazul unor emisii mari de vapori inflamabili (de exemplu în cazul emisiilor de gaze, de GPL, în instalații de rafinare la temperaturi ridicate, în cazul unor scurgeri lichide cu volatilitate mare), în acest caz producându-se, datorită lipsei de constrângere a spațiului, deflagrații de mică intensitate însoțite de incendii tip „flash fire”. În cazul exploziilor de putere mică (deflagrații de mică intensitate), efectul produs de radiația termică a incendiului care însoțește exploziei este mai însemnat decât suflul exploziei (se manifestă pe distanță și are efecte mai mari).
sursa de aprindere. Surse puternice de aprindere care măresc puterea exploziei sunt exploziile prealabile produse de o aprindere cu o sursă cu energie scăzută (de exemplu explozia în interiorul unei încăperi, produse de o explozie prealabilă în exteriorul clădirii) și explozii produse de mijloace explozive(încărcături explozive). Surse de aprindere cu energie scăzută sunt considerate focul deschis, scânteile, scurt circuitele și suprafețele fierbinți.
IV. A.1.2.4 Analiza calitativă a riscurilor
Din Analiza preliminară de hazard rezultă că o serie de hazarde pot duce la accidente majore. Pentru analiza cantitativă de risc (analiza consecințelor), au fost selectate scenarii de accidente posibile, în condiții rezonabile. Scenarii de accidente identificate în analiza preliminară sunt:
Incendiu/explozie la rezervoarele de depozitare produse inflamabile (motorină, metanol, combustibil jet);
Incendiu/explozie în casele de pompe produse petroliere, petrochimice și chimice;
Incendiu la claviaturile de vane;
Incendiu/explozie în sistemul de canalizare;
Incendiu/explozie la rampele de încărcare/descărcare;
Incendiu/explozie la danele maritime;
Scurgeri de produse în mare în timpul operațiunilor de încărcare/descărcare;
Scurgeri de produse din conducte;
Scurgeri de produse din rezervoare;
Scurgeri de ape contaminate cu produse petroliere, petrochimice sau chimice.
În cadrul scenariilor de scurgere a produselor din conducte și din rezervoare au fost evaluate separat scenariile de scurgere de metanol ca urmare a volatilității, toxicității și inflamabilității relativ mari a acestuia.
În Tabelul 4.a.5 sunt prezentate centralizat scenariile de accidente majore identificate cu efecte și un rezumat al evenimentelor care pot juca un rol în declanșarea fiecăruia din scenarii.
Tabel 4.a.5: Descrierea scenariilor de accidente majore identificate cu un rezumat al evenimentelor declanșatoare
Pentru evaluarea riscurilor asociate activității desfășurate în cadrul amplasamentului, s-a procedat la atribuirea unor valori numerice pentru fiecare nivel de gravitate a consecințelor și de probabilitate a producerii eventualului accident imaginat, riscul asociat fiecărui scenariu fiind reprezentat de produsul dintre cele două valori atribuite. La stabilirea valorilor asociate nivelelor de probabilitate și de gravitate se ține cont de impactul potențial, de măsurile de prevenire prevăzute și istoricul accidentelor produse. În Tabelele 4.a.6 și 4.a.7 este prezentată matricea de evaluare a riscului.
Tabel 4.a.6: Matricea de evaluare a riscului
Tabel 4.a.7
Notă: 1- Evaluarea se referă la un scenariu de incendiu/explozie în interiorul rezervorului de produs petrolier;
2 – Evaluarea se referă la un scenariu de incendiu cu aprinderea unei cisterne/autocisterne în interior;
IV. A.1.2.5 Concluzii rezultate în urma Analizei preliminare a riscurilor
În urma analizei preliminare a riscurilor a rezultat că următoarele scenarii de accident poate avea consecințe majore:
Incendiu/explozie la rezervoare de produse inflamabile;
Incendiu/explozie la stațiile de pompare a produselor inflamabile;
Scurgeri de produse petroliere sau petrochimice în mare în timpul operațiunilor de încărcare/descărcare;
Scurgeri de metanol din conducte;
Scurgeri de metanol din rezervoare.
Aceste scenarii au fost evaluate în cap. IV.B. a raportului în diferite variante și cantitativ prin analiza consecințelor, excepție făcând scenariul de deversare accidentală de produse petroliere sau petrochimice în mare (din cauza lipsei unui model matematic aplicabil în acest caz).
În afara acestor scenarii un risc moderat îl au și scenariile de deversare a produselor petroliere și petrochimice din conducte și rezervoare (altele decât deversările de metanol și deversările în mare), de ape contaminate cu produse petroliere sau petrochimice în mare precum și de incendiu/explozie la rampele de încărcare/descărcare.
Evaluarea amplitudinii și a gravității consecințelor accidentelor majore identificate
Evaluarea amplitudinii și a gravității consecințelor accidentelor majore identificare se face în scopul furnizării de date privind pregătirea intervenției pe amplasament, planificării de urgență și panificării teritoriale în zona amplasamentului.
Pentru evaluarea amplitudinii și a gravității consecințelor accidentelor majore identificare în raport au fost utilizate metode cantitative de evaluare a riscurilor de analiză a consecințelor prin modelare unor scenarii de accidente majore de tip incendii, explozii și dispersii toxice.
Evaluarea cantitativă a riscurilor. IV.B.1.1 Analiza consecințelor
IV.B.1.1.1 Descrierea metodologiei utilizate pentru analiza consecințelor
Metodologia de analiză a consecințelor, se bazează pe evaluarea consecințelor unor posibile accidente, fără a se cuantifica probabilitatea de producere a acestor accidente, evitând astfel analiza incertitudinile inerente care apar la cuantificarea explicită a frecvențelor de producere a accidentelor potențiale.
Consecințele accidentelor sunt luate în considerare cantitativ, prin calculul distanței în care mărimea fizică ce descrie consecințe (radiația termică, concentrație, suprapresiune în frontul undei de șoc) atinge o valoare (prag) limită corespunzător începutului manifestării efectelor nedorite. Trebuie menționat că în legislația națională nu sunt adoptate încă astfel de valori, pragurile utilizate în prezenta lucrare sunt conform ghidurilor: „Metodologie pentru analiza riscurilor industriale ce implică substanțe periculoase”, și „Ghid de planificare teritorială în contextul directivelor Seveso” publicate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (I.G.S.U).
Efectele generate de producerea unui accident depind de tipul scenariului care definește accidentul analizat și valoarea indicatorului specific determinat.
– Daunele produse funcție de intensitatea radiației termice în cazul unui incendiu sunt prezentate sumar în Tabel 4.b.1
Tabel 4.b.1. Daune provocate de radiația termică la incendiu
– daunele produse de suprapresiune în cazul unei explozii sunt prezentate în Tabelul
4.b.2
Tabel 4.b.2
Valorile de prag utilizate conform ghidurilor anterior menționate au fost următoarele:
Pentru valoarea radiației termice la incendiu:
12,5 kW/m2 pentru zona cu mortalitate ridicată (zona I), pentru efect Domino și de planificare teritorială;
5 kW/m2 pentru zona cu leziuni ireversibile (zona II);
2,5 kW/m2 pentru zona cu leziuni reversibile (zona III).
Pentru valoarea suprapresiunii în frontul undei de șoc la explozie:
600 mbari (0,6bari) pentru efect Domino;
300 mbari (0,3bari) pentru zona cu mortalitate ridicată și de planificare
teritorială;
70 mbari (0,07bari) pentru zona cu leziuni ireversibile;
30 mbari pentru zona cu leziuni reversibile.
Pentru incendiile tip „flash fire”:
Limita inferioară de inflamabilitate sau explozie (LFL sau LEL) pentru zona cu mortalitate ridicată și de planificare teritorială;
½ (LFL sau LEL) pentru zona cu început de letalitate. Pentru metanol aceste valori sunt:
LFL sau LEL: 6% vol;
-1/2 (LFL sau LEL): 3%vol.
Pentru dispersii toxice:
LC50 pentru zona cu mortalitate ridicată și de planificare teritorială.
IDLH pentru zona cu efecte ireversibile.
IDLH (Immediately Dangerous to Life and Health) – Pericol Imediat pentru Viață și Sănătate”: Sursa NIOSH/OSHA(Institutul Național pentru Sănătate și Securitate Ocupațională
SUA): “Concentrația de substanțe toxice care după o expunere de 30 de minute la inhalații a unei persoane sănătoase, nu provoacă daune ireversibile pentru sănătate sau simptome care să determine imposibilitatea de punerea în aplicare a măsurilor de protecție adecvate”.
LC50 (30 min): Concentrația de substanță în aer care provoacă moartea a 50% din persoanele expuse timp de 30 de minute.
Pentru metanol (Sursa: NIOSH): – LC50: 128000 ppm exp. 30 minute;
– IDLH: 6000 ppm.
Nivelul daunelor produse de efectele accidentului, funcție de zonele afectate delimitate prin valorile de prag menționate anterior, sunt următoarele:
Nivelul daunelor provocate de radiația termică la incendiu:
Zona cu mortalitate ridicată: accidentarea gravă a persoanelor având ca efecte de la arsuri de gradul I pentru expunere de 10 secunde până la deces;
Zona cu efecte ireversibile: accidentarea persoanelor având ca efecte de la arsuri de la apariția veziculelor pe piele până la arsuri de gradul I pentru expunere de 10 secunde;
Zona cu efecte reversibile: efecte ușoare asupra persoanelor de la înroșirea ușoară a pieli expuse până la apariția veziculelor pe piele.
Nivelul daunelor provocate de suprapresiune la explozie:
Zona cu mortalitate ridicată: accidentarea gravă a persoanelor având ca efecte de la de la traumatisme mijlocii (surditate, contuzii) până la deces;
Zona cu efecte ireversibile: accidentarea persoanelor de la efecte minore (țiuitul urechilor, accidentare indirectă prin spargerea geamurilor) până la traumatisme mijlocii;
Zona cu efecte reversibile: efecte ușoare asupra persoanelor cu efecte minore.
Nivelul daunelor provocate de dispersia toxică:
Zona cu mortalitate ridicată: intoxicarea gravă a persoanelor expuse având ca efect de la decesul a 50% din persoanele expuse până la letalitate totală;
Zona cu efecte ireversibile: intoxicarea persoanelor expuse de la efecte care să permită persoanelor luarea măsurilor de protecție până la decesul a 50% din populația expusă. Pentru stabilirea valorilor de prag pentru planificarea teritorială s-au luat în considerare criteriile de selecție conform ghidului de planificare teritorială anterior menționat,
astfel (Tabel 4 din Ghid de planificare teritorială în contextul directivelor Seveso):
Depozit existent din Clasa II de depozitare (depozit cu risc mic/mediu – al doilea nivel de risc);
Categoria E a terenurilor din jur (Teren cu spații industriale).
Tabel 4 Unitate existentă de depozitare
Pentru calculul indicatorilor la scenariile cu incendii, explozii și dispersii toxice a fost utilizat programul EFFECTS, Enviromental and Industrial Safety care este elaborat pentru
firma TNO Built Environment and Geosciences- Olanda iar modelele programului se bazează pe „Yellow Book”, recunoscută internațional ca standard în elaborarea analizelor de risc.
Pentru incendii, luând în considerare specificul depozitării și evoluția previzibilă a unui eventual accident s-a utilizat modelul de scenariu „pool fire” (incendiu pe „baltă” de produs inflamabil), considerând suprafața liberă a produsului ca fiind cea incendiată. Pentru incendiile tip „Flash fire” s-au calculat distanțele maxime la care pot să apară condiții de incendiu în norul de vapori rezultați prin evaporarea bălții de lichid rezultate în urma unei scurgeri accidentale din rezervoare și din conducte.
Pentru explozii s-a utilizat modelul de explozie în nori de vapori (model multi energie).
Pentru evaluarea consecințelor următoarele scenarii au fost selectate:
Incendiu/explozie în rezervorul de metanol nr. 2 – Parc 1000 m3 și 1800 m3;
Incendiu/explozie în rezervorul de motorină nr. 14 – Parc 2000 m3;
Incendiu/explozie în rezervorul de metanol nr. 15 – Parc 5000 m3;
Incendiu în rezervorul de păcură nr. 21;
Incendiu în rezervorul de benzină nr.29;
Incendiu/explozie în rezervorul de motorină nr. 4 – Parc CASTROL;
Scurgere de metanol din rezervorul nr. 15 – Parc 5000 m3;
Scurgere de metanol din conductă;
Explozie în casa de pompe țiței;
Explozie în casa de pompe petroliere;
Incendiu la încărcarea metanolului în autocisternă.
În legătură cu selecția și datele de intrare ale scenariilor se fac următoarele mențiuni:
Pentru modelarea scenariilor au fost selectate rezervoare în care se depozitează motorină, metanol, benzină și păcură care sunt substanțele periculoase depozitate în amplasament care intră sub incidența HG 804/2007 cu modificările ulterioare.
Pentru scenarii de explozie în rezervoare au fost selectate numai rezervoare cu capac fix. Un astfel de scenariu nu a fost elaborat și pentru rezervorul R29 deoarece acesta fiind cu membrană plutitoare interioară nu are spațiu de vapori. De asemenea nu a fost selectat un rezervor de păcură deoarece cu toate că în anumite condiții și un rezervor de păcură poate exploda, probabilitatea de explozie este mult mai mică decât la celelalte substanțe inflamabile depozitate.
Pentru scenariile de explozie în casele de pompe au fost selectate numai case de pompe situate în încăperi închise: Casa de pompe țiței și Casa de pompe petroliere. Casa de pompe chimice fiind deschisă pe o parte asigură o bună ventilație și probabilitatea unei explozii este mai mică.
Deoarece rezervoarele de aceiași capacitate au dimensiuni relativ egale modelările efectuate pot fi aplicate oricărui rezervor care are aceleași capacitate și același conținut.
Pentru scenariile de incendiu la rezervoare au fost luate în considerare două variante:
incendiu în interiorul rezervorului pe suprafața liberă a acestuia după avarierea capacului – scenariu rezonabil;
incendiu extins în cuva de retenție a rezervorului pe toată suprafața cuvei rezervorului (interioare). Această variantă corespunde unui scenariu deosebit de grav, posibil dar cu probabilitate mică de apariție – scenariu cu cele mai grave consecințe.
Pentru scenariile de scurgere din rezervoare și conducte s-au ales varianta în care substanța periculoasă este metanolul, care poate să fie prezent în cantitate mare pe amplasament și care pe lângă inflamabilitatea ridicată este și un produs toxic. Ca urmare aceste scenarii au fost conceput în două variate de calcul:
Varianta în care se consideră valori de prag pentru dispersia inflamabilă (incendiu flash fire) a metanolului rezultat în urma evaporării bălții formate ca urmare a deversării, care ia în considerare pericolul de aprindere.
Varianta în care se consideră valori de prag pentru dispersia toxică a metanolului rezultat în urma evaporării bălții formate ca urmare a deversării, care ia în considerare pericolul de producere a unui nor de vapori toxici de metanol.
Datele privind modelarea scurgerii și evaporării metanolului sunt identice pentru ambele variante.
Pentru scenariile de scurgere din rezervoare a fost considerată o scurgere de metanol timp de o oră în două variante:
prin spărturi de 100 mm2 (fisuri mici) – scenariu rezonabil;
prin spărturi cu diametrul de 100 mm (fisuri mari) – scenariu cu cele mai grave consecințe.
În ambele variante spărturile au fost considerate că sunt situate la baza rezervorului (situația cea mai defavorabilă din punct de vedere a cantității scurse, când rezervorul este plin), cu formare de baltă în cuva de retenție, evaporare din baltă cu formarea unui nor de
vapori inflamabil și toxic. Timpul de scurgere de o oră a fost considerat ca fiind necesar pentru oprirea scurgerii din cauza dificultăți unei astfel de operații la rezervoare.
Pentru scenariile de scurgere de metanol din conducte a fost considerată o scurgere timp de 10 minute în două variante:
prin spărturi de 100 mm2 (fisuri mici) – scenariu rezonabil;
prin spărturi cu diametrul de 100 mm (fisuri mari sau ruperi de conducte medii) – scenariu cu cele mai grave consecințe.
Timpul de scurgere de 10 minute a fost considerat ca fiind necesar pentru oprirea scurgerii prin oprirea pompării și închiderea robineților de secționare.
Presiunea din conductă la care are loc scurgerea a fost considerată ca fiind 5 atm (presiunea maximă realizată de pompă pe traseele de metanol). Aceasta reprezintă o situație maximală deoarece presiunea pe traseul de pompare scade din cauza pierderilor de presiune.
Este posibil ca în cazul unor fisuri mari debitul de scurgere rezultat din calcul să fie mai mare decât debitul maxim de pompare. Din acest motiv debitul de scurgere a fost limitat la debitul de pompare. Debitul de pompare este maxim posibil a se scurge chiar dacă s-ar considera o rupere totală a conductei.
Se face mențiunea că la scenariile care implică deversări de produs (din rezervoare și din conducte) programul de modelare calculează suprafața bălții formate funcție de natura suprafeței pe care are loc deversarea. În realitate aceste suprafețe sunt de regulă mai mici decât cele calculate datorită pantelor, gurilor de scurgere, rigolelor sau altor elemente care limitează extinderea bălții, din acest punct de vedere putându-se considera că rezultatele obținute în modelare sunt maximale. Din acest motiv, în cazul scurgerilor din rezervoare în cuva de retenție, suprafața bălții formate în urma scurgerii a fost limitată la suprafața cuvei de retenție (numai dacă suprafața calculată a fost mai mare decât suprafața cuvei de retenție). În cazul scurgerilor din conducte prin suprafețe de scurgere mari (fisuri cu diametru echivalent de 100 mm) suprafața bălții de lichid nu a fost limitată fiind utilizată suprafața calculată de programul de modelare, rezultatele obținute în aceste cazuri putând fi exagerate.
Pentru modelarea dispersiei norului de vapori în cazul scurgerilor de metanol (atât din rezervoare cât și din conducte) s-au luat în considerare două situații meteo:
condiții meteo defavorabile:
viteza vântului 2 m/sec;
temperatura 39 oC;
clasa de stabilitate F (foarte stabilă).
condiții meteo medii (pentru zona Constanța):
viteza vântului 4,5 m/sec;
temperatura 11 oC;
clasa de stabilitate D (neutră).
La scenariilor de scurgere din rezervoare rata de scurgere scade în timp pe măsura scăderii nivelului de lichid în rezervor. De asemenea o dată cu scurgerea și formarea bălții începe și procesul de evaporare acesta diminuând cantitatea de lichid din baltă (partea referitoare la evaporare este valabilă și pentru scurgerile din conducte). Din aceste motive pentru modelarea procesului de evaporare programul EFFECTS ia în considerare, conform
„Yellow Book”, rate reprezentative de scurgere și evaporare calculate pe un interval de timp reprezentativ stabilit de program.
La scenariilor de scurgere cu formare de nori de vapori inflamabili și toxici zonele afectate au fost reprezentate pe planul amplasamentului sub formă de cercuri concentrice, fără a ține cont de direcția vântului (în acest mod harta este valabilă indiferent de direcția vântului). În realitate pentru aceste tipuri de accidente zona afectată este sub formă de pană pe direcția din care bate vântul și pe distanțele calculate prin modelare.
La modelarea scenariilor de dispersie inflamabilă și dispersie toxică este posibil ca pentru concentrațiile stabilite ca valori de prag, din calculele efectuate de programul de modelare să rezulte ca aceste valori nu sunt atinse (de ex. valori ale concentrațiilor egale cu LEL sau LC 50). În realitate aceste valori sunt atinse la distanțe mici pe care programul nu le poate calcula și din acest motiv la stabilirea măsurilor care trebuie luate pentru intervenția de urgență o distanță minimă de 10 m față de suprafața lichidului se recomandă să fie luată în considerare ca zonă posibil afectată.
În modelările realizate au fost considerate scenariile de referință în care au fost utilizate date de intrare conform caracteristicile concrete din cadrul instalațiilor tehnologice. Deoarece țițeiul, motorina și păcura nu se găsesc ca atare în bazele de date cu care program EFFECTS poate lucra, pentru modelarea scenariilor în care motorina și păcura este implicată s-a utilizat n-dodecan (C12), pentru explozii în care țițeiul este implicată s-a utilizat butan considerând că acesta este substanța care se evaporă și care formează norul exploziv în cazul unei deversări de țiței. Utilizarea în modelare a altor substanțe decât cele care sunt în realitate implicate în accident poate introduce unele aproximări în plus față de cele pe care oricum programul de modelare le presupune. S-a ales această variantă datorită limitărilor din programul de modelare și deoarece în urma experienței acumulate s-a constatat că diferențele
obținute în modelare sunt mici utilizând substanțe apropiate ca și compoziție și proprietăți relevante. În viitor odată cu perfecționarea programelor de modelare și introducerea de noi substanțe în baza de date aceste modelări pot fi revizuite.
Pentru modelarea scenariilor de explozie în Casa de pompe petroliere substanța utilizată în modelare a fost benzina (existentă în baza de date a programului EFFECTS), în această casă de pompe existând și pompe pentru benzină, benzina fiind și produsul cu volatilitatea cea mai mare și deci cu cea mai mare capacitate de a produce un nor exploziv.
La scenariile de explozie în rezervoare s-a considerat cazul cel mai defavorabil, când rezervorul este cu puțin lichid și spațiul de vapori (norul exploziv) este maxim. Pentru scenariul de explozie în casele de pompe spațiul de vapori a fost considerat ca fiind egal cu volumul încăperii. Cantitatea de gaz în explozie a fost considerată cea corespunzătoare limitei inferioare de explozie în norul exploziv. Curba de explozie utilizată în program a fost selectată conform „Yellow Book”( a se vedea pct. IV. A.1.2.4. privind exploziile), astfel:
curba 5 pentru explozie în interiorul rezervoarelor: configurația spațiului LLC: sursă de aprindere slabă, obstrucție a spațiului mică, spațiu închis;
curba 6 pentru explozie în casele de pompe: configurația spațiului LHC: sursă de aprindere slabă, obstrucție a spațiului mare, spațiu închis.
Se face de asemenea mențiunea că rezultatele obținute la modelarea de explozie în rezervoare sunt doar teoretice deoarece este posibil ca în situația reală o parte din unda de presiune să fie dirijată în sus (în cazul dislocării capacului) și/sau o parte să fie absorbită prin avarierea corpului rezervorului.
Razele (distanțele) rezultate din modelare care definesc zonele afectate sunt măsurate de la centru (rezervor, cuvă de retenție, clădire, baltă de lichid).
În legătură cu utilizarea datelor rezultate din modelarea scenariilor de accidente la efectuarea intervenției, se face mențiunea că modelările de scenarii sunt elaborate în condiții prestabilite care pot fi diferite de situația din momentul producerii accidentului și din acest motiv intervenția se va efectua întotdeauna conform situației concrete din teren în momentul producerii accidentului.
Modelarea scenariilor de accident
Incendiu/explozie în rezervorul de metanol nr. 2 – Parc 1000 m3 și 1800 m3
Limita inferioară de explozie metanol: 6% vol;
Substanța utilizată în modelare: metanol.
Calcule
Suprafața lichidului din rezervor: 142 * 3,14/4 = 154 m2
Suprafața cuvei de retenție: 16,5 * 18 = 297 m2.
Cantitatea de metanol corespunzătoare limitei inferioare de explozie în volumul rezervorului: (1800 * 6 * 32)/(100 *22,4) = 154,3 kg în care:
1800: volumul rezervorului în m3;
6: procentul de vapori inflamabili corespunzător limitei inferioare de
explozie;
32: masa molară a metanolului în g/mol sau kg/kmol;
22,4: volumul molar în litri/mol sau m3/kmol.
Modelare scenariu
Incendiu în rezervor după avarierea capacului pe suprafața liberă a rezervorului
Listing editat de EFFECTS
Parameters
Inputs
Results
În graficul următor este reprezentată evoluția căldurii radiante funcție de distanță
Din modelare rezultă:
Zona cu mortalitate ridicată, unde este atins pragul pentru efect Domino și pragul de planificare teritorială (radiație de căldură peste 12,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 10 m;
Zona cu leziuni ireversibile (radiație de căldură peste 5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 15 m;
Zona cu leziuni reversibile (radiație de căldură peste 2,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 19 m.
În Figura 4.b.1 sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.
Figura 4.b.1 Scenariu 1.a: Incendiu în rezervorul de metanol nr. 2 – Parc 1000 m3 și 1800 m3
Incendiu în cuva de retenție a rezervorului de metanol nr. 2.
Listing editat de EFFECTS
În graficul următor este prezentată evoluția căldurii radiante cu distanța.
Din modelare rezultă:
Zona cu mortalitate ridicată, unde este atins pragul pentru efect Domino și pragul de planificare teritorială (radiație de căldură peste 12,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 14 m;
Zona cu leziuni ireversibile (radiație de căldură peste 5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 21 m;
Zona cu leziuni reversibile (radiație de căldură peste 2,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 26 m.
În Figura 4.b.2 sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.
Figura 4.b.2: Scenariu 1.b: Incendiu în cuva de retenție a rezervorului de metanol nr. 2.; Parc 1000 m3 și 1800 m3
Explozie în rezervorul de metanol nr. 2;
Listing editat de EFFECTS
În grafic este prezentată evoluția suprapresiunii cu distanța.
Din grafic rezultă următoarele:
Pragul de suprapresiune pentru efect de Domino (600mbari) nu este atins;
Pragul de suprapresiune pentru mortalitate ridicată și de planificare teritorială (300mbari) nu este atins;
Zona cu leziuni ireversibile (suprapresiunea mai mare de 70mbari) este în interiorul unui cerc cu raza de 54 m;
Zona cu leziuni reversibile (suprapresiunea mai mare de 30mbari) este în interiorul unui cerc cu raza de 124 m.
În Figura 4.b.3 sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.
Figura 4.b.3: Scenariu 1.c: Explozie în rezervorul de metanol nr. 2.; Parc 1000 m3 și 1800 m3
Incendiu/explozie în rezervorul de motorină nr 14 – Parc 2000 m3
Date utilizate:
Produs depozitat: motorină
Diametru rezervor 15,24 m
Înaltime rezervor 10,9 m
Dimensiuni cuvă 24m x 26,5m
Cantitate maximă existentă 2200 m3 echiv. 1837 to;
Simulare cu n dodecan
Limita inferioară de explozie motorină: 0,6% vol;
Substanța utilizată în modelare: n-dodecan.
Calcule
Suprafața lichidului din rezervor: 15,242*3,14/4 = 182 m2;
Suprafața cuvei de retenție: 24*26,5 = 636 m2.
Cantitatea de motorină corespunzătoare limitei inferioare de explozie în volumul rezervorului: (2200*0,6*233)/(100 *22,4) = 137,3 kg.
2200: volumul rezervorului în m3;
0,6: procentul de vapori inflamabili corespunzător limitei inferioare
de explozie;
233: masa molară medie a motorinei în g/mol sau kg/kmol;
22,4: volumul molar în litri/mol sau m3/kmol.
Modelare scenariu
Incendiu în rezervor după avarierea capacului, pe suprafața liberă a rezervorului
Listing editat de EFFECTS
Parameters
Inputs
Results
În graficul următor este reprezentată evoluția căldurii radiante funcție de distanță.
Din modelare rezultă:
Zona cu mortalitate ridicată, unde este atins pragul pentru efect Domino și pragul de planificare teritorială (radiație de căldură peste 12,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 20 m;
Zona cu leziuni ireversibile (radiație de căldură peste 5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 31 m;
Zona cu leziuni reversibile (radiație de căldură peste 2,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 40 m.
În Figura 4.b.4 sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.
Figura 4.b.4: Scenariu 2.a: Incendiu în rezervorul de motorină nr 14 – Parc 2000 m3
Incendiu în cuva de retenție a rezervorului nr. 14.
Listing editat de EFFECTS
În grafic este prezentată evoluția căldurii radiante cu distanța.
Din modelare rezultă:
Zona cu mortalitate ridicată, unde este atins pragul pentru efect Domino și pragul de planificare teritorială (radiație de căldură peste 12,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 36 m;
Zona cu leziuni ireversibile (radiație de căldură peste 5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 53 m;
Zona cu leziuni reversibile (radiație de căldură peste 2,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 69 m.
În Figura 4.b.5 sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.
Figura 4.b.5: Scenariu 2.b: Incendiu în cuva rezervorului nr. 14 – Parc 2000 m3
Explozie în rezervorul de motorină nr. 14 – Parc 2000 m3
Listing editat de EFFECTS
În grafic este prezentată evoluția suprapresiunii cu distanța.
Din grafic rezultă următoarele:
Pragul de suprapresiune pentru efect de Domino (600 mbari) nu este atins;
Pragul de suprapresiune pentru mortalitate ridicată și de planificare teritorială (300mbari) nu este atins;
Zona cu leziuni ireversibile (suprapresiunea mai mare de 70 mbari) este în interiorul unui cerc cu raza de 68 m;
Zona cu leziuni reversibile (suprapresiunea mai mare de 30 mbari) este în interiorul unui cerc cu raza de 156 m.
În Figura 4.b.6 sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.
Figura 4.b.6 : Scenariu 2.c: Explozie în rezervorului nr. 14 – Parc 2000 m3
Incendiu/explozie în rezervorul de metanol nr. 15 – Parc 5000 m3
Date utilizate:
Produs depozitat: metanol
Diametru rezervor: 22,02 m
Înaltime rezervor: 12 m
Dimensiuni cuvă: 40 m x 43 m
Cantitate maximă existentă: 5000 m3 echiv. 3965 to
Substanța utilizată la modelare: metanol
Calcule
Suprafața lichidului din rezervor: 22,022*3,14/4 = 381 m2
Suprafața cuvei de retenție: 40*43 = 1720 m2
Cantitatea de metanol corespunzătoare limitei inferioare de explozie în volumul rezervorului: (5000*6*32)/(100 *22,4) = 429 kg în care:
5000: volumul rezervorului în m3;
6: procentul de vapori inflamabili corespunzător limitei inferioare de
explozie;
32: masa molară a metanolului în g/mol sau kg/kmol;
22,4 volumul molar în litri/mol sau m3/kmol.
Modelare scenariu
Incendiu în rezervor după avarierea capacului, pe suprafața liberă a rezervorului
Listing editat de EFFECTS
Parameters
Inputs
Results
În graficul următor este reprezentată evoluția căldurii radiante funcție de distanță.
Din modelare rezultă:
Zona cu mortalitate ridicată, unde este atins pragul pentru efect Domino și pragul de planificare teritorială (radiație de căldură peste 12,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 16 m;
Zona cu leziuni ireversibile (radiație de căldură peste 5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 23 m;
Zona cu leziuni reversibile (radiație de căldură peste 2,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 29 m.
În Figura 4.b.7 sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.
Figura 4.b.7: Scenariu 3.a: Incendiu în rezervorul de metanol nr 15 – Parc 5000 m3
Incendiu în cuva de retenție a rezervorului de metanol nr. 15.
Listing editat de EFFECTS
În grafic este prezentată evoluția căldurii radiante cu distanța.
Din modelare rezultă:
Zona cu mortalitate ridicată, unde este atins pragul pentru efect Domino și pragul de planificare teritorială (radiație de căldură peste 12,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 31 m;
Zona cu leziuni ireversibile (radiație de căldură peste 5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 45 m;
Zona cu leziuni reversibile (radiație de căldură peste 2,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 55 m.
În Figura 4.b.8 sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.
Figura 4.b.8 : Scenariu 3.b: Incendiu în cuva rezervorului de metanol nr 15; Parc 5000m3
Explozie în rezervorul de metanol nr 15 – Parc 5000 m3
Listing editat de EFFECTS
În grafic este prezentată evoluția suprapresiunii cu distanța.
Din grafic rezultă următoarele:
Pragul de suprapresiune pentru efect de Domino (600mbari) nu este atins;
Pragul de suprapresiune pentru mortalitate ridicată și de planificare teritorială (300mbari) nu este atins;
Zona cu leziuni ireversibile (suprapresiunea mai mare de 70mbari) este în interiorul unui cerc cu raza de 76 m;
Zona cu leziuni reversibile (suprapresiunea mai mare de 30mbari) este în interiorul unui cerc cu raza de 175 m.
În Figura 4.b.9 sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.
Figura 4.b.9: Scenariu 3.c: Explozie în rezervorului de metanol nr. 15 – Parc 5000 m3
Incendiu în rezervorul de păcură nr. 21
Date utilizate:
Produs depozitat: păcură
Diametru rezervor 21,97 m
Înaltime rezervor 12 m
Dimensiuni cuvă 40 m x 38 m
Cantitate maximă existentă 4925 to
Substanța utilizată la modelare n-dodecan
Calcule
Suprafața lichidului din rezervor: 21,972*3,14/4 = 379 m2
Suprafața cuvei de retenție: 40*38 = 1520 m2
Modelare scenariu
Incendiu în rezervor după avarierea capacului, pe suprafața liberă a rezervorului
Listing editat de EFFECTS
Parameters
Inputs
Results
În graficul următor este reprezentată evoluția căldurii radiante funcție de distanță
Din modelare rezultă:
Zona cu mortalitate ridicată, unde este atins pragul pentru efect Domino și pragul de planificare teritorială (radiație de căldură peste 12,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 28 m;
Zona cu leziuni ireversibile (radiație de căldură peste 5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 43 m;
Zona cu leziuni reversibile (radiație de căldură peste 2,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 56 m.
În Figura 4.b.10 sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.
Figura 4.b.10: Scenariu 4.a: Incendiu în rezervorul de păcură nr 21
Incendiu în cuva de retenție a rezervorului nr. 21
Listing editat de EFFECTS
În graficul următor este prezentată evoluția căldurii radiante cu distanța.
Din modelare rezultă:
Zona cu mortalitate ridicată, unde este atins pragul pentru efect Domino și pragul de planificare teritorială (radiație de căldură peste 12,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 53 m;
Zona cu leziuni ireversibile (radiație de căldură peste 5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 78 m;
Zona cu leziuni reversibile (radiație de căldură peste 2,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 101 m.
În Figura 4.b.11 sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.
Figura 4.b.11: Scenariu 4.b: Incendiu în cuva rezervorului de păcură nr. 21
Incendiu în rezervorul R29
Date utilizate:
Produs depozitat: benzină
Diametru rezervor 28 m
Înaltime rezervor 16 m
Dimensiuni cuvă 57m x 78,5m
Cantitate maximă existentă 10000 m3 echiv. 7500 to
Substanța utilizată la modelare benzină
Calcule
Suprafața lichidului din rezervor: 282*3,14/4 = 615 m2;
Suprafața cuvei de retenție: 57*78,5 = 4474 m2.
Modelare scenariu
Incendiu în rezervor după avarierea capacului, pe suprafața liberă a rezervorului
Listing editat de EFFECTS
Parameters
Inputs
Results
În graficul următor este reprezentată evoluția căldurii radiante funcție de distanță.
Din modelare rezultă:
Zona cu mortalitate ridicată, unde este atins pragul pentru efect Domino și pragul de planificare teritorială (radiație de căldură peste 12,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 36 m;
Zona cu leziuni ireversibile (radiație de căldură peste 5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 54 m;
Zona cu leziuni reversibile (radiație de căldură peste 2,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 70 m.
În Figura 4.b.12 sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.
Figura 4.b.12: Scenariu 5.a: Incendiu în rezervorul R29
Incendiu în cuva de retenție a rezervorului R29.
Listing editat de EFFECTS
În grafic este prezentată evoluția căldurii radiante cu distanța.
Din modelare rezultă:
Zona cu mortalitate ridicată, unde este atins pragul pentru efect Domino și pragul de planificare teritorială (radiație de căldură peste 12,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 88 m;
Zona cu leziuni ireversibile (radiație de căldură peste 5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 128 m;
Zona cu leziuni reversibile (radiație de căldură peste 2,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 166 m.
În Figura 4.b.13 sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.
Figura 4.b.13: Scenariu 5.b: Incendiu în cuva rezervorului R29
6. Incendiu/explozie în rezervorul de motorină nr.4 – Parc CASTROL
Date utilizate:
Produs depozitat: motorină
Diametru rezervor 8,5m
Înaltime rezervor 7 m
Dimensiuni cuvă 13m x 33m
Cantitate maximă existentă 550 m3 echiv. 491 to;
Simulare cu n dodecan
Limita inferioară de explozie motorină: 0,6% vol;
Substanța utilizată în modelare: n-dodecan.
Calcule
Suprafața lichidului din rezervor: 8,52*3,14/4 = 57 m2
Suprafața cuvei de retenție: 13*33 = 429 m2.
Cantitatea de motorină corespunzătoare limitei inferioare de explozie în volumul rezervorului: (550*0,6*233)/(100 *22,4) = 34,3 kg, în care
550: volumul rezervorului în m3;
0,6: procentul de vapori inflamabili corespunzător limitei inferioare
de explozie;
233: masa molară medie a motorinei în g/mol sau kg/kmol;
22,4: volumul molar în litri/mol sau m3/kmol.
Modelare scenariu
Incendiu în rezervor după avarierea capacului, pe suprafața liberă a rezervorului
Listing editat de EFFECTS
Parameters
Inputs
Results
În graficul următor este reprezentată evoluția căldurii radiante funcție de distanță.
Din modelare rezultă:
Zona cu mortalitate ridicată, unde este atins pragul pentru efect Domino și pragul de planificare teritorială (radiație de căldură peste 12,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 12 m;
Zona cu leziuni ireversibile (radiație de căldură peste 5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 19 m;
Zona cu leziuni reversibile (radiație de căldură peste 2,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 24 m.
În Figura 4.b.14 sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.
Figura 4.b.14: Scenariu 6.a: Incendiu în rezervorul de motorină nr. 4 – Parc CASTROL
Incendiu în cuva de retenție a rezervorului nr. 4- Parc CASTROL
Listing editat de EFFECTS
În grafic este prezentată evoluția căldurii radiante cu distanța.
Din modelare rezultă:
Zona cu mortalitate ridicată, unde este atins pragul pentru efect Domino și pragul de planificare teritorială (radiație de căldură peste 12,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 30 m;
Zona cu leziuni ireversibile (radiație de căldură peste 5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 45 m;
Zona cu leziuni reversibile (radiație de căldură peste 2,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 59 m.
În Figura 4.b.15 sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.
Figura 4.b.15: Scenariu 6.b: Incendiu în cuva rezervorului nr. 4 – Parc CASTROL
Explozie în rezervorul de motorină nr. 4 – Parc CASTROL
Listing editat de EFFECTS
În grafic este prezentată evoluția suprapresiunii cu distanța.
Din grafic rezultă următoarele:
Pragul de suprapresiune pentru efect de Domino (600 mbari) nu este atins;
Pragul de suprapresiune pentru mortalitate ridicată și de planificare teritorială (300mbari) nu este atins;
Zona cu leziuni ireversibile (suprapresiunea mai mare de 70 mbari) este în interiorul unui cerc cu raza de 43 m;
Zona cu leziuni reversibile (suprapresiunea mai mare de 30 mbari) este în interiorul unui cerc cu raza de 99 m.
În Figura 4.b.16 sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.
Figura 4.b.16: Scenariu 6.c: Explozie în rezervorul nr. 4 – Parc CASTROL
Scurgere de metanol din rezervorul nr. 15 – Parc 5000 m3
Date utilizate
suprafața orificiului de scurgere:
Varianata A: 100 mm2 – la baza rezervorului;
Varianta B: echivalent diametru de 100 mm – la baza rezervorului.
înălțimea lichidului în rezervor 12 m
presiunea în rezervor : atmosferică
timp de scurgere: 1oră;
Se va modela:
scurgerea din rezervor cu formarea de baltă, din modelare rezultând cantitatea de lichid scursă și rata de scurgere;
evaporarea din baltă din modelare rezultând dimensiunile bălții și rata de evaporare;
dispersia vaporilor de metanol rezultați din evaporarea bălții formate în urma scurgerii în variantele când:
se iau în considerare valorile de prag LEL și 1/2LEL (66944mg/m3 și 39967mg/m3) corespunzătoiare unui scenariu de incendiu tip “flash fire”;
se iau în considerare valorile de prag LC 50 și IDLH (128000 ppm și 6000 ppm) corespunzătoiare unui scenariu tip „dispersie toxică”;
substanța periculoasă implicată: metanol
substanța utilizată la modelare: metanol.
Modelarea evaporării și dispersiei se va realiza în 2 condiții meteo:
condiții meteo defavorabile;
condiții meteo medii.
Varianta A: scurgere printr-o suprafață (fisură, spărtură) de 100 mm2 situată la baza rezervorului
Condiții meteo defavorabile
viteza vantului 2m/sec;
temperatura 39oC
clasa de stabilitate F(foarte stabilă).
Modelarea scurgerii
Listing editat de EFFECTS
Din modelare a rezultat o rată de scurgere de 0,75592 kg/s.
Modelarea evaporării
Listing editat de EFFECTS
Parameters
Inputs
Results
Din modelare rezultă o rată de evaporare de 0,14668 kg/sec.
Modelarea dispersiei inflamabile (incendiu tip „flash fire”)
Listing editat de EFFECTS
Parameters
Inputs
Results
În graficul următor este prezentată evoluția concentrației de vapori inflamabili cu distanța.
Din modelare rezultă că în condiții meteo defavorabile concentațiile LEL (66944 mg/m3) și ½ LEL (39967mg/m3) nu sunt atinse, concentrația maximă fiind de 10623 mg/m3.
Modelarea dispersiei toxice
Listing editat de EFFECTS
Din modelare rezultă că în condiții meteo defavorabile:
zona cu mortalitate ridicată – concentația LC 50 (128000ppm) nu este atinsă;
zona cu efecte ireversibile – concentrații mai mari decât IDLH (6000ppm) sunt atinse pe o distanță de 18 m.
În graficul următor este prezentat conturul de izoconcentrație IDLH la momentul 1164 secunde (durata de evaporare luată în considerare în modelare).
Condiții meteo medii
viteza vantului 4,5m/sec;
temperatura 11oC;
clasa de stabilitate D (neutră).
Modelarea scurgerii
Listing editat de EFFECTS
Parameters
Inputs
Results
Din modelare a rezultat o rată de scurgere de 0,78451kg/s.
Modelarea evaporării
Listing editat de EFFECTS
Parameters
Inputs
Results
Din modelare rezultă o rată de evaporare de 0,17117 kg/sec.
Modelarea dispersiei inflamabile (incendiu tip „flash fire”)
Listing editat de EFFECTS
În graficul următor este prezentată evoluția concentrației de vapori inflamabili cu distanța:
Din modelare rezultă că în condiții meteo medii concentațiile LEL (66944 mg/m3) și
½ LEL (39967mg/m3) nu sunt atinse, concentrația maximă fiind de 1660,6 mg/m3.
Modelarea dispersiei toxice
Listing editat de EFFECTS
Parameters
Inputs
Results
Din modelare rezultă că în condiții meteo medii:
zona cu mortalitate ridicată – concentația LC 50 (128000ppm) nu este atinsă;
zona cu efecte ireversibile – concentrația IDLH (6000ppm) nu este atinsă.
Varianata B: Scurgere printr-o suprafață (fisură, spărtură) echivalentă unui diametru de 100 mm situată la baza rezervorului.
Condiții meteo defavorabile
viteza vantului 2m/sec;
temperatura 39 oC;
clasa de stabilitate F(foarte stabilă).
Modelarea scurgerii
Listing editat de EFFECTS
Parameters
Inputs
Results
Din modelare a rezultat o rată de scurgere de 59,123 kg/s.
Modelarea evaporării
Listing editat de EFFECTS
Parameters
Inputs
Results
Din modelare rezultă o rată de evaporare de 2,7079 kg/sec.
Modelarea dispersiei inflamabile (incendiu tip „flash fire”)
Listing editat de EFFECTS
În graficul următor este prezentată evoluția concentrației de vapori inflamabili cu distanța:
Din modelare rezultă că în condiții meteo defavorabile concentațiile LEL (66944 mg/m3) și ½ LEL (39967mg/m3) nu sunt atinse, concentrația maximă fiind de 24260 mg/m3.
Modelarea dispersiei toxice
Listing editat de EFFECTS
Parameters
Inputs
Results
Din modelare rezultă că în condiții meteo defavorabile:
zona cu mortalitate ridicată – concentația LC 50 (128000ppm) nu este atinsă;
zona cu efecte ireversibile – concentrații mai mari decât IDLH (6000ppm) sunt atinse pe o distanță de 256 m.
În graficul următor este prezentat conturul de izoconcentrație IDLH la momentul 1682 secunde (durata de evaporare luată în considerare în modelare).
În fig 4.b.17 sunt prezentate pe planul zonei suprafețele afectate
Fig 4.b.17 Scenariu 7.B.a: Scurgere de metanol din rezervorul nr. 15 – Parc 5000 m3, Varianata B: Scurgere printr-o suprafață (fisură, spărtură) echivalentă unui diametru de 100 mm situată la baza rezervorului – a) Condiții meteo defavorabile – dispersie toxică
Condiții meteo medii
viteza vantului 4,5m/sec;
temperatura 11oC;
clasa de stabilitate D (neutră).
Modelarea scurgerii
Listing editat de EFFECTS
Din modelare a rezultat o rată de scurgere de 87,187kg/s.
Modelarea evaporării
Listing editat de EFFECTS
Parameters
Inputs
Results
Din modelare rezultă o rată de evaporare de 1,3351 kg/sec.
Modelarea dispersiei inflamabile (incendiu tip „flash fire”)
Listing editat de EFFECTS
Parameters
Inputs
Results
În graficul următor este prezentată evoluția concentrației de vapori inflamabili cu distanța:
Din modelare rezultă că în condiții meteo medii concentațiile LEL (66944 mg/m3) și
½ LEL (39967mg/m3) nu sunt atinse, concentrația maximă fiind de 1354,6 mg/m3.
Modelarea dispersiei toxice
Listing editat de EFFECTS
Din modelare rezultă că în condiții meteo medii:
zona cu mortalitate ridicată – concentația LC 50 (128000ppm) nu este atinsă;
zona cu efecte ireversibile – concentrația IDLH (6000ppm) nu este atinsă.
Scurgere de metanol din conductă
Date utilizate
suprafața orificiului de scurgere:
Varianata A: 100 mm2;
Varianta B: echivalent diametru de 100 mm.
presiunea în conductă: 5atm. echiv. 506625Pa
timp de scurgere: 10 minute.
substanța periculoasă implicată: metanol;
substanța utilizată la modelare: metanol. Calcule
Deoarece programul EFFECTS nu are un model de calcul a debitului de scurgere pentru lichide la diferite presiuni (poate calcula numai scurgerile din conducte legate direct la rezervoare) pentru determinarea ratei de scurgere s-a utilizat formula:
în care:
q – debitul de scurgere în kg/s;
µ – indice de scurgere, pentru orificii cu muchi ascuțite caracteristice unei fisuri;
µ = 0,62,
ζ – coeficient de frecare. Se calculează cu formula: ζ = (1/µ -1)2. Rezultă ζ= (1/0,62 – 1)2 = 0,3756;
ρ – densitatea lichidului în kg/m3. Densitatea metanolului este: ρ = 790 kg/m3;
A – suprafața prin care are loc scurgere în m2. Pentru cele două variante analizate suprafața de scurgere este:
100 mm2 echivalent cu 100 * 10-6 m2;
pt. diametru de 100 mm suprafața de scurgere este de: 0,12 * 3,14/4 = 7854* 10-6 m2
Δp – presiunea din conductă în Pa;
g – accelerația gravitațională în m/s2;
h- înălțimea lichidului față de orificiul de scurgere în m;
Pentru scurgerile din conducte sub presiune termenul g*h care ține cont de presiunea hidrostatică a coloanei de lichid de deasupra scurgerii se poate neglija deoarece are o valoare mult mai mică decât presiunea din conductă realizată de pompă.
Pentru calcule formula s-a transcris sub forma:
q = µ* ρ * A * ((2 * Δp / ρ)/(1 + ζ))1/2
Pentru fiecare din variate se va calcula rata de scurgere după care se va modela:
evaporarea din baltă din modelare rezultând rata de evaporare;
dispersia vaporilor de metanol rezultați din evaporarea bălții formate în urma scurgerii în variantele când:
se iau în considerare valorile de prag LEL și 1/2LEL (66944mg/m3 și 39967mg/m3) corespunzătoiare unui scenariu de incendiu tip „flash fire”;
se iau în considerare valorile de prag LC 50 și IDLH (128000 ppm și 6000 ppm) corespunzătoiare unui scenariu tip „dispersie toxică”;
Modelarea evaporării și dispersiei se va realiza în 2 condiții meteo:
condiții meteo defavorabile;
condiții meteo medii.
Varianata A: scurgere din conductă printr-o suprafață (fisură, spărtură) de 100 mm2
Calculul ratei de scurgere:
q= µ*ρ*A*((2*P/ ρ)/(1+ ζ))1/2= 0,62*790*100*10-6((2*506625/790)/(1+0,3756))1/2 =
= 1,496 kg/sec.
Condiții meteo defavorabile
viteza vantului 2m/sec;
– temperatura 39oC;
clasa de stabilitate F (foarte stabilă).
Modelarea evaporării
Listing editat de EFFECTS
Parameters
Inputs
Results
Din modelare rezultă o rată de evaporare de 0,14098 kg/sec.
Modelarea dispersiei inflamabile (incendiu tip „flash fire”)
Listing editat de EFFECTS
Parameters
Inputs
Results
În graficul următor este prezentată evoluția concentrației de vapori inflamabili cu distanța:
Din modelare rezultă că în condiții meteo defavorabile concentațiile LEL (66944 mg/m3) și ½ LEL (39967mg/m3) nu sunt atinse, concentrația maximă fiind de 14282 mg/m3.
Modelarea dispersiei toxice
Listing editat de EFFECTS
Din modelare rezultă că în condiții meteo defavorabile:
zona cu mortalitate ridicată – concentația LC 50 (128000ppm) nu este atinsă;
zona cu efecte ireversibile – concentrații mai mari decât IDLH (6000ppm) sunt atinse pe o distanță de 26 m.
În graficul următor este prezentat conturul de izoconcentrație IDLH la momentul 1230 secunde (durata de evaporare luată în considerare în modelare).
Condiții meteo medii
viteza vantului 4,5 m/sec;
temperatura 11oC;
clasa de stabilitate D (neutră).
Modelarea evaporării
Listing editat de EFFECTS
Parameters
Inputs
Results
Din modelare rezultă o rată de evaporare de 0,11188 kg/sec.
Modelarea dispersiei inflamabile (incendiu tip „flash fire”)
Listing editat de EFFECTS
Parameters
Inputs sc.7-3-LEL (linked to Pool
sc.7-3-1/2 LEL (linked to Pool
evaporation – sc.7 evaporare 3) evaporation – sc.7 evaporare 3)
Results sc.7-3-LEL (linked to Pool
evaporation – sc.7 evaporare 3)
sc.7-3-1/2 LEL (linked to Pool evaporation – sc.7 evaporare 3)
În graficul următor este prezentată evoluția concentrației de vapori inflamabili cu distanța:
Din modelare rezultă că în condiții meteo medii concentațiile LEL și ½ LEL nu sunt atinse, concentația maximă fiind de 1512,8 mg/m3.
Modelarea dispersiei toxice
Listing editat de EFFECTS
Din modelare rezultă că în condiții meteo medii:
zona cu mortalitate ridicată – concentația LC 50 (128000ppm) nu este atinsă;
zona cu efecte ireversibile – concentrația IDLH (6000ppm) nu este atinsă.
Varianata B: scurgere din conductă printr-o suprafață (fisură, spărtură) echivalentă unui diametru de 100 mm.
Calculul ratei de scurgere:
q = µ*ρ*A*((2*P/ ρ)/(1+ ζ))1/2 = 0,62*790*0,007854((2*506625/790)/(1+0,3756))1/2 =
= 117,5 kg/sec.
Deoarece rata de scurgere rezultată din calcul este mai mare decât debitul de pompare ( a se vedea pct IV.B.1.1.1 Descrierea metodologiei utilizate pentru analiza consecințelor cu referire la selecția și datele de intrare ale scenariilor ) debitul de scurgere a fost limitat la 54,9 kg/sec (echivalent cu 250 m3/h – debitul maxim de pompare).
Condiții meteo defavorabile
viteza vantului 2 m/sec;
temperatura 39 oC;
clasa de stabilitate F(foarte stabilă).
Modelarea evaporării
Listing editat de EFFECTS
Parameters
Inputs
Results
Din modelare rezultă o rată de evaporare de 4,71 kg/sec.
Modelarea dispersiei inflamabile (incendiu tip „flash fire”)
Listing editat de EFFECTS
metanol)
În graficul următor este prezentată evoluția concentrației de vapori inflamabili cu distanța:
Din modelare rezultă că în condiții meteo defavorabile concentațiile LEL și ½ LEL nu sunt atinse, concentația maximă fiind de 23522 mg/m3.
Modelarea dispersiei toxice
Listing editat de EFFECTS
Results
sc.8-1- IDLH metanol (linked to Pool evaporation – sc.8 evaporare 1 –
metanol)
sc.8-1- LC50 metanol (linked to Pool evaporation – sc.8 evaporare 1 –
metanol)
Din modelare rezultă că în condiții meteo defavorabile:
zona cu mortalitate ridicată – concentația LC 50 (128000 ppm) nu este atinsă;
zona cu efecte ireversibile – concentrații mai mari decât IDLH (6000 ppm) sunt atinse pe o distanță de 354 m.
În graficul următor este prezentat conturul de izoconcentrație IDLH la momentul 1242 secunde (durata de evaporare luată în considerare în modelare).
În Figura 4.b.18 sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.
Figura 4.b.18. Scenariu 8.B.b: Scurgere de metanol din conductă. Variant B: Scurgere printr-o suprafață (fisură, spărtură) echivalentă unui diametru de 100 mm. b) Condiții meteo defavorabile. Dispersie toxică.
Condiții meteo medii
viteza vantului 4,5 m/sec;
temperatura 11oC;
clasa de stabilitate D (neutră).
Modelarea evaporării
Listing editat de EFFECTS
Din modelare rezultă o rată de evaporare de 2,866 kg/sec.
Modelarea dispersiei inflamabile (incendiu tip „flash fire”)
Listing editat de EFFECTS
În graficul următor este prezentată evoluția concentrației de vapori inflamabili cu distanța:
Din modelare rezultă că în condiții meteo medii concentațiile LEL și ½ LEL nu sunt atinse, concentația maximă fiind de 508 mg/m3.
Modelarea dispersiei toxice
Listing editat de EFFECTS
Parameters
Inputs
sc.8-3-IDLH metanol (linked to Pool evaporation – sc.8 evaporare 3 –
metanol)
sc.8-3-LC50 metanol (linked to Pool evaporation – sc.8 evaporare 3 –
metanol)
Results
sc.8-3-IDLH metanol (linked to Pool evaporation – sc.8 evaporare 3 –
metanol)
sc.8-3-LC50 metanol (linked to Pool evaporation – sc.8 evaporare 3 –
metanol)
Din modelare rezultă că în condiții meteo medii:
zona cu mortalitate ridicată – concentația LC 50 (128000ppm) nu este atinsă;
zona cu efecte ireversibile – concentrația IDLH (6000ppm) nu este atinsă.
Explozie în casa de pompe țitei
Date utilizate:
Volum încăperii: 210 m3
Limita inferioară de explozie butan: 1,3%.
Substanță utilizată la modelare: butan.
Curba de explozie: 6.
Calcule
Cantitatea de butan corespunzătoare limitei inferioare de explozie în volumul încăperii: 210 * 1,3 * 28)/(100 * 22,4) = 3,4 kg.
Listing editat de EFFECTS
În graficul următor este prezentată evoluția suprapresiunii cu distanța.
Din grafic rezultă următoarele:
Pragul de suprapresiune pentru efect de Domino (600 mbari) nu este atins;
Zona cu mortalitate ridicată (suprapresiune mai mare de 300 mbari) și unde este atins pragul pentru planificarea teritorială este în interiorul unui cerc cu raza de 13 m;
Zona cu leziuni ireversibile (suprapresiunea mai mare de 70 mbari) este în interiorul unui cerc cu raza de 45 m;
Zona cu leziuni reversibile (suprapresiunea mai mare de 30mbari) este în interiorul unui cerc cu raza de 94 m.
În Figura 4.b.18 sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.
Figura 4.b.18: Scenariu 9: Explozie Casă pompe țiței
Explozie în casa de pompe petroliere
Date utilizate:
Volum încăperii: 574 m3;
Limita inferioară de explozie benzină: 0,066944 kg/m3;
Substanță utilizată la modelare: benzină;
Curba de explozie 6.
Calcule
Cantitatea de benzină corespunzătoare limitei inferioare de explozie în volumul încăperii: 574 m3* 0,066944 kg/m3 = 38,4 kg.
Listing editat de EFFECTS
În graficul următor este prezentată evoluția suprapresiunii cu distanța.
Din grafic rezultă următoarele:
Pragul de suprapresiune pentru efect de Domino (600mbari) nu este atins;
Zona cu mortalitate ridicată (suprapresiune mai mare de 300mbari) și unde este atins pragul pentru planificarea teritorială este în interiorul unui cerc cu raza de 29 m;
Zona cu leziuni ireversibile (suprapresiunea mai mare de 70mbari) este în interiorul unui cerc cu raza de 101 m;
Zona cu leziuni reversibile (suprapresiunea mai mare de 30mbari) este în interiorul unui cerc cu raza de 215 m.
În Figura 4.b.19 sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.
Figura 4.b.19: Scenariu 10: Explozie Casă pompe petroliere
Incendiu la rampa auto de încărcare metanol
Date utilizate:
Produs încărcat: metanol
Dimensiuni rampă: 8 x 22 m;
Cantitatea de metanol implicată: 40 to
Substanța utilizată în modelare: metanol.
Deoarece rampa de încărcare cisterne de metanol este borduită pe două părți și prevăzută cu pante spre o rigolă de scurgere s-a considerat că suprafața de răspândire a metanolului în caz de incendiu este egală cu suprafața rampei 8 * 22 = 176 m2 care s-a utilizat în continuare la modelarea scenariului
Modelare scenariu
Listing editat de EFFECTS
Parameters
Inputs
Results
În graficul următor este reprezentată evoluția căldurii radiante funcție de distanță:
Din modelare rezultă:
Zona cu mortalitate ridicată și unde este atins pragul pentru efect Domino (radiație de căldură peste 12,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 11 m;
Zona cu leziuni ireversibile (radiație de căldură peste 5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 16 m;
Zona cu leziuni reversibile (radiație de căldură peste 2,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 21 m.
În Figura 4.b.20 sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.
Figura 4.b.20 Scenariu 11: Incendiu la rampa auto de încărcare metanol
Concluzii și recomandări rezultate în urma analizei consecințelor
Din studiul hărților de risc rezultă următoarele:
La scenariilor de accidente analizate cu incendii și explozii la rezervoare și de explozie la casele de pompe zonele afectate (zona cu mortalitate și zona cu efecte ireversibile) nu depășesc limitele amplasamentului*. Excepție face scenariul de incendiu extins în cuva de retenție de la rezervorul R29 și scenariu de incendiu extins în cuva de retenție și cel de explozie la rezervorul nr. 4 Parc CASTROL, care depășesc limita amplasamentului pe distanțe mici, în dreptul rezervoarelor în partea de nord a amplasamentului.
Consecințele scenariilor de accidente analizate se manifestă pe zone limitate în interiorul amplasamentului incluzând, în cazul incendiilor extinse în cuva de retenție la unele rezervoare (scenariile 2, 4, 5 și 6) și rezervoarele învecinate, fiind deci posibil un efect de Domino (intern). Cu toate acestea un efect de Domino intern se poate produce chiar și în cazul incendiilor care nu sunt extinse în cuva de retenție, amplificarea incendiului putând să aibă loc prin alte mecanisme (în afara încălzirii prin radiație termică), de exemplu prin contact direct cu flacăra și cu resturi aprinse în cazul când incendiul are loc pe vânt puternic, sau prin încălzire de către curenții fierbinți de aer rezultați din incendiu (prin convecție).
Zonele de planificare teritorială pentru toate scenariile analizate nu depășesc limitele amplasamentului.
Din modelare rezultă la scenariul de dispersie toxică în cazul unei scurgeri de metanol din rezervorul nr. 15 prin fisuri mari, în condiții defavorabile (scenariu 7, varianta B,a), se manifestă pe distanțe relativ mari fiind posibil, conform rezultatelor obținute din modelare, ca zona cu efecte ireversibile să depășească limitele amplasamentului. În conceperea acestui scenariu s-a luat în considerare o suprafață maximă a bălții de lichid egală cu suprafața cuvei de retenție și un timp de scurgere de 1 oră. În cazul producerii unui astfel de scenariu se recomandă ca pe lângă intervenția de urgență pentru oprirea scurgerii să se ia măsuri de limitare a extinderii bălții de lichid și de dirijare a scurgerii pentru ca produsul să poată fi recuperat și balta de lichid să nu se extindă, în acest caz zonele afectate putând să scadă considerabil.
Din modelare rezultă la scenariul de dispersie toxică în cazul unei scurgeri de metanol din conductă prin fisuri mari, în condiții defavorabile (scenariu 8, varianta B,a), se manifestă pe distanțe relativ mari fiind posibil, conform rezultatelor obținute din modelare, să depășească limitele amplasamentului. Așa cum s-a arătat în partea de descriere a modului cum s-a efectuat modelarea, conceperea scenariului nu a putut ține cont de barierele existente care
limitează extinderea bălții de lichid și ca urmare se poate considera că modul de abordare a acestui scenariu este unul conservativ și rezultatele pot fi exagerate.
Notă* Modelarea scenariilor de incendiu nu a ținut cont de gazele de ardere și fumul care rezultă în cazul unui incendiu de proporții. Acesta poate afecta zone extinse din vecinătatea amplasamentului.
IV.B.1.2 Evaluarea riscurilor prin metoda distanțelor de siguranță
IV. B.1.2.1. Prezentarea metodei de evaluare
Amplasamentele care pot cauza accidente majore în anumite condiții, cu consecințe ce se pot extinde dincolo de limitele acestor amplasamente, trebuie separate de zonele rezidențiale și ariile comerciale prin distanțe adecvate, suficient de mari pentru a asigura securitatea populației și mediului.
Pentru implementarea acestei metode, au fost elaborate o serie de tabele, în care sunt clasificate industriile pe categorii, iar pentru fiecare categorie se propune o distanță de separare. Aceste categorii sunt folosite cu scopul de a specifica precis activitățile și de a lua în considerare cantitățile de substanțe prezente, precum și alte caracteristici, în determinarea distanțelor de separare adecvate. Caracteristicile de proiectare, măsurile de siguranță și particularitățile amplasamentului în discuție nu sunt luate în considerare.
Distanțele de siguranță din tabelele menționate mai sus au fost stabilite de către experți, pe baza informațiilor anterioare (date „istorice”), a experienței dobândite la exploatarea instalațiilor similare, a estimării consecințelor și din analiza impactului asupra mediului.
„Metodologia de evaluare rapidă a distanțelor de siguranță pentru potențiale accidente datorate manipulării substanțelor periculoase” a fost elaborată de Departamentul de Protecție Civilă al Guvernului Italian în 1994. Această metodologie a fost dezvoltată pe baza unor modele similare realizate de TNO și aplicată în Olanda (Province of South Holland
Fire Service Directorate of the Ministry of Home Affairs- „Guide to hazardous industrial activities”) și UNEP (UNEP/WHO/IAEA/UNIDO –„Manual for the classification and prioritization of risk from major accidents in process and releted industries”). Procedura de calcul se bazează pe un set de tabele tehnice care colectează și organizează clasele de risc. Evaluarea ia în considerare următoarele caracteristici ale unui potențial accident:
natura substanței periculoase implicate, în cazul substanțelor inflamabile gradul de inflamabilitate influențat de presiunea de vapori;
natura pericolului aferent substanței periculoase prezente. Sunt luate în considerare, din acest punct de vedere, în mod distinct substanțele inflamabile și substanțele toxice;
cantitatea de substanță periculoasă implicată în accident;
modul de „depozitare” a substanței periculoase. Sunt considerate cazuri distincte dacă substanța periculoasă este depozitată în rezervoare amplasate în cuvă de retenție sau dacă produsul se află în altfel de recipiente care nu au protecției în ceea ce privește limitarea răspândirii (cuvă de retenție), în acest din urmă caz distanțele rezultate fiind mai mari. Din acest punct de vedere metoda de evaluare ia în considerare deversarea cu implicarea directă în accident a întregii cantități de produs luat în evaluare. În realitate însă în cazul rampei CF răspândirea a cel puțin o parte din produs ar fi evitată prin scurgerea acestuia în sistemul de canalizare aferent rampei, chiar dacă astfel de instalații prin specificul construcției nu sunt prevăzute cu cuve de retenție. Din această cauză prin aplicarea acestei metode rezultatele obținute (distanțele pe care se manifestă efectele accidentului) sunt mai mari decât cele care rezultă dintr-o evaluare pe bază de consecințe.
Metoda are avantajul că este rapidă, nu necesită un volum mare de calcule și poate fi aplicată și în cazurile în care modelarea scenariilor ar fii foarte dificilă.
IV. B.1.2.2. Evaluarea riscurilor prin metoda distanțelor de siguranță
La rampa CF pot fi prezente produse petroliere, petrochimice și chimice în diverse cantități. Pentru evaluare a fost analizată activitatea de „depozitare” a metanolului la Rampa CF de încărcare/descărcare. Pentru acesta s-a considerat că:
Produsul prezent este metanolul care este: „Lichid inflamabil cu presiunea de vapori
< 0,3 bar la 20° C” și punctul de inflamabilitate < 20 oC;
Cantitatea de metanol implicate într-un prezumtiv accident a fost considerate ca fiind echivalentă a 3 cisterne: 150 to.
S-a ales varianta considerării în evaluare metanolul ca produs inflamabil deoarece din studiul metodologiei s-a constatat ca în cazul în care s-ar fi considerat metanolul ca produs toxic (cu toxicitate scăzută, comparativă cu a oxidului de propilenă sau a tetraetilului de plumb existente în metodologie ca exemplu pentru acestă clasă) ar fi rezultat o distanță de siguranță mai redusă cu o clasă.
Conform Tabelelor 1 și 2 din metodologie, metanolul pote fi încadrat (datorită proprietăților fizice și a modului de depozitare) în:
clasa 3 – Lichide inflamabile cu presiunea de vapori < 0,3 bar la 20° depozitate altfel decât în rezervoare.
Pe baza cantității totale de substanță prezentă și clasei în care aceasta a fost încadrată, se realizează o clasificare globală a activității analizate, prin atribuirea unei valori alfanumerice formată dintr-o literă și o cifră romană, conform Tabelului 3 din metodologie.
În tabelul următor se prezintă situația cazului analizat:
Valorile corespunzătoare ale distanțelor de siguranță și ale suprafețelor afectate funcție de cantitatea de produs pentru cele două variante și categoria de încadrare sunt prezentate în Tabelul 4 al metodologiei:
Deoarece atât cantitatea de substanțe periculoase din Tabelul 3, cât și distanța din Tabelul 4 sunt date într-un interval de variabilitate destul de mare, un rezultat mai exact poate fi obținut prin interpolare dintre valorile extreme ale variabilității intervalului. Pentru determinarea mai exactă a distanței de siguranță corespunzătoare cazului analizat, a fost utilizată formula de interpolare și determinată distanța corespunzătoare cantității relevante considerate. În acest caz distanța standard este:
– Varianta A (150 to): d = 25 + ( 150-50)/(200-50) * (50-25) = 42 m.
Planificarea pentru situații de urgență, ca regulă, necesită identificarea zonelor potențial supuse influenței unui accident industrial.
Zonele implicate în planificarea de urgență au, în general, forme circulare centrate în instalația chimică supusă studiului și cu raza egală cu distanțele afectate definite anterior. Cu toate acestea, pentru cazuri particulare, acolo unde forma geometrică este o suprafață mult alungită (cum este cazul rampei CF atunci când o mare parte din ea ar fi implicată într-un incendiu) ar trebui definită o suprafață eliptică centrată pe locația analizată.
Metodologia definește trei zone diferite pentru a lua în considerare diferența dintre efectele potențiale și anume:
Prima zonă: Zona de mortalitate ridicată
Această zonă, localizată în general în imediata vecinătate a zonei de risc, reprezintă regiunea în interiorul căreia se preconizează o mare probabilitate a mortalității pentru persoanele cu sănătate precară.
A doua zonă: Zona cu daune severe
Chiar dacă efectele letale sunt încă posibile, această a doua zonă reprezintă regiunea în interiorul căreia se preconizează daune severe și/sau ireversibile pentru persoanele cu sănătate precară.
A treia zonă: Zona de atenție
A treia zonă reprezintă regiunea în care se preconizează numai daune cu severitate redusă pentru persoanele deosebit de vulnerabile.
Raza primei zone de planificare coincide cu distanța standard determinată anterior.
Raza celei de-a doua zone este obținută prin multiplicarea distanței de siguranță printr-un coeficient de impact (i) corespunzător. Pentru substanțele inflamabile și explozive această valoare este fixă iar pentru substanțele toxice, coeficientul este calculat cu o formulă specifică care depinde de caracteristicile de toxicitate.
Valorile acestui coeficient sunt prezentate în Tabelul 8 din metodologie.
Având în vedere proprietățile metanolului considerate pentru evaluare (substanțe inflamabile), coeficientul de impact I ce va fi utilizat are valoarea 2.
Raza pentru cea de-a treia zonă nu este definită exact, dar trebuie stabilită pe baza unei analize mai detaliate a teritoriului și a amplasamentelor vulnerabile. În cadrul analizei de față această rază a fost calculată prin multiplicarea cu 2 a razei corespunzătoare zonei doi.
Aplicând metodologia de calcul mai sus prezentată pentru situația analizată, rezultatele se prezintă astfel:
Aceste distanțe au fost trasate pe planul zonei respectând geometria locației. Pentru acesta s-au trasat elipse cu raza mică egală cu distanțele calculate și cu raza mare egală cu distanțele calculate la care s-a adăugat o mărime echivalentă cu jumătate din lungimea a 3 cisterne (17m) – Figura 4.b.20.
Figura 4.b.20: Distanțe de siguranță Rampa CF
B.1.2.3. Concluzii la evaluarea riscurilor prin metoda distanțelor de siguranță
Analizând planul de amplasare al obiectivului se observă că în cazul unui accident în care sunt implicate cisternele cu metanol de la Rampa CF:
Zona cu mortalitate ridicată și zona cu daune severe depășesc limitele amplasamentului pe partea de nord (către S.C. SICIM S.A.);
Zona de atenție cuprinde toată jumătatea de nord a amplasamentului părții de depozitare a secției și teritoriul aparținând S.C. SICIM S.A.
IV. B.1.3.Centralizarea scenariilor de accidente
Tabel 4.b.3: Centralizarea scenariilor de accidente
Notă* Evaluat prim metoda distanțelor de siguranță.
Scenarii care ies din ampllasament
IV. B.1.4.Clasificarea scenariilor accidentale*
În urma modelării scenariilor de accidente luate în considerare pentru evaluare (cap.
a raportului) a rezultat că următoarele scenarii pot depășii limitele amplasamentului**:
Scenariu 1 – Incendiu/explozie în rezervorul de metanol nr. 2 – Parc 1000 m3 și 1800 m3, varianta c) Explozie în rezervorul de metanol nr. 2.
Scenariu 2 – Incendiu/explozie în rezervorul de motorină nr 14 – Parc 2000 m3. varianta c) Explozie în rezervorul de motorină nr. 14 – Parc 2000 m3;
Scenariu 3 – Incendiu/explozie în rezervorul de metanol nr. 15 – Parc 5000 m3. varianta c) Explozie în rezervorul de metanol nr 15 – Parc 5000 m3.
Scenariu 4 – Incendiu/explozie în rezervorul de păcură nr. 21. varianta b) Incendiu în cuva de retenție a rezervorului nr. 21
Scenariu 5 – Incendiu în rezervorul 29, varianta a) Incendiu în rezervor după avarierea capacului, pe suprafața liberă a rezervorului, b) Incendiu în cuva de retenție a rezervorului 29.
Scenariu 6 – Incendiu/explozie în rezervorul de motorină nr.4 – Parc CASTROL, varianta a) Incendiu în rezervor după avarierea capacului, pe suprafața liberă a rezervorului, varianta b) Incendiu în cuva de retenție a rezervorului nr. 4- Parc CASTROL și varianta c) Explozie în rezervorul de motorină nr. 4 – Parc CASTROL;
Scenariu 7 – Scurgere de metanol din rezervorul nr. 15 – Parc 5000 m3, Varianta B: Scurgere printr-o suprafață (fisură, spărtură) echivalentă unui diametru de 100 mm situată la baza rezervorului – a) condiții meteo defavorabile – dispersie toxică
Scenariu 8 – Scurgere de metanol din conductă, Varianta B: scurgere din conductă printr-o suprafață (fisură, spărtură) echivalentă unui diametru de 100 mm -a) condiții meteo defavorabile – dispersie toxică;
Scenariu 10 – Explozie în casa de pompe petroliere;
Scenariu – Incendiu la Rampa CF (evaluat prin metoda distanțelor de siguranță. Numărul total al scenariilor luate în considerare la evaluare: 36 (inclusiv variantele). Numărul scenariilor care ies din amplasament: 13 (inclusiv variantele).
Notă: *Clasificarea are la bază evaluarea cantitativă a scenariilor (prin modelare) așa cum este prezentată la cap. IV B a raportului. Pe lângă scenariile evaluate cantitativ există o serie de scenarii (în principal la danele maritime) care pot afecta zona exterioară a amplasamentului (acvatoriu portuar). Acestea sunt clasificate la pct. “Clasificarea urgențelor”
** A se vedea si hărțile de risc atașate pentru scenariile cu dispersii toxice
Clasificarea în funcție de substanțele periculoase
Clasificarea în funcție de sursele de risc
Notă: Clasificarea scenariilor a ținut cont de gazele de ardere și fumul care rezultă în cazul unui incendiu de proporții. Acesta poate afecta zone extinse din vecinătatea amplasamentului.
IV. B.1.5.Clasificarea urgențelor
Pentru clasificarea urgențelor au fost luate în considerare tipurile de scenarii așa cum au fost descrise la cap IV. A. a raportului (Tabel 4.a.5: Descrierea scenariilor de accidente)
Urgenți clasa A: urgențe locale
Urgențe clasa B: urgențe în amplasament
Urgențe clasa C: urgențe în afara amplasamentului
Notă * Acolo unde scenariul are mai multe clasificări urgența se clasifică funcție de cantitățile implicate și efecte;
** În caz de scurgeri masive de metanol care pot să aibă efecte în afara amplasamentului urgența se clasifică la clasa C;
*** Urgența clasificată la clasa C în cazul scurgerii de ape contaminate cu produse petroliere, petrochimice sau chimice în afara amplasamentului inclusiv în acvatoriu portuar.
B.1.6 .Populația posibil afectată
– Prin efecte directe ale accidentului. Întrucât efectele directe ale accidentelor (prin radiație termică la incendiu, prin suprapresiune la explozie sau prin efecte toxice) se manifestă pe zone limitate în interiorul amplasamentului sau/și pe zone restrânse din exterior populația care poate fi afectată este:
– pentru interiorul amplasamentului: în principal personalul de intervenție care poate fi prezent într-un număr care poate ajunge, în cazuri grave, la zeci de persoane. Acest tip de personal acționează echipat cu mijloace specifice de protecție și deci efectele sunt mai reduse decât în cazul personalului neprotejat. Se face mențiunea că personalul de operare este
prezent în zonele care ar putea fi afectate numai temporar, în timpul când operațiile efectuate necesită supraveghere la fața locului. În aceste cazuri numărul de personal nu este mai mare de 2-3 persoane.
– pentru zonele din exteriorul amplasamentului. Deoarece zona din exteriorul amplasamentului este tipic industrială, în care se desfășoară activități de operare portuară, personalul care poate fi prezent este limitat la personalul de operare de la danele maritime, depozitele și magaziile operatorilor portuari și eventual la personalul existent pe navele de transport existente la dane.
Notă * Estimarea populației din exterior s-a făcut ținând cont de modul de ocupare a terenului (construcții, activități) din zonele posibil afectate.
Prin efecte indirecte ale unui eventual incendiu de proporții: gaze de ardere și fum. Mărimea zonelor afectate de gazele de ardere și fumul rezultat ca efect a unui incendiu de proporții depinde de amploarea accidentului și de condițiile meteo. Condiții meteo cu totul defavorabile, dar care nu sunt specifice pentru zona Constanța, sunt atmosferele stagnante (făra vânt) cu inversiuni termice la înălțime redusă. Acestea pot să producă formarea unui nor concentrat de gaze de ardere și fum cu mobilitate scăzută și care să rămână aproape de suprafața solului. Condiții meteo favorabile unei bune dispersii a gazelor de ardere și fumului sunt temperaturile ambiante ridicate, care duc la formarea unor curenți ascendenți de aer și atmosfere mobile cu vânt. Estimarea acestor efecte complexe este deosebit de dificilă, la ora actuală neexistând programe de calcul accesibile în acest sens. Măsurile care trebuie luate în cazul unui astfel de accident, inclusiv evacuarea populației din zona afectată, au la bază monitorizarea accidentului și monitorizarea dinamicii atmosferei pe tot parcursul desfășurării acestuia. Deoarece nu au putut fi identificate date privind numărul de persoane existente în port, estimarea numărului de persoane posibil afectate din afara amplasamentului de un eventual accident în S.P.Port prin efecte indirecte, nu a putut fi efectuată.
IV.C. Descrierea parametrilor tehnici și a echipamentului utilizat pentru securitatea instalațiilor
Rezervoarele de depozitare
Rezervoarele de depozitare a țițeiului și a produselor petroliere, petrochimice și chimice (inflamabile) din Secția Platformă PORT din OTC, sunt dotate cu:
Echipamente de siguranță:
echipamente (supape) de respirație hidraulice și/sau mecanice – pentru evitarea suprapresiunii/vacuum-ului în spațiul de vapori la rezervoarele cu capac fix;
opritori de flăcări, montate în serie cu echipamentele (supapele) de respirație hidraulice și/sau mecanice la rezervoarele cu capac fix, cu rol de a împiedeca pătrunderea focului în interior în cazul unui incendiu în exterior;
instalații de stingere a incendiilor la rezervoare, dane, deversoare de spumă aeromecanică pentru stingerea incendiului – echipament PSI;
instalație de golire rapidă și scurgerea apei libere din rezervor;
instalație de protecție împotriva loviturii directe a trăsnetului formată din: prize de pământ, conductori electrici, paratrăsnete pe clădiri administrative, dane (69, 70 și 72) și estacade;
cuvă de retenție rezervor;
claviatură vane rezervor;
rețea canalizare ape pluviale și reziduale prevăzută cu închidere hidraulică la ieșirea din cuvă;
căi de acces către rezervoare și în cuve;
legături la pământ a navelor cu cablu și crocodil;
electrovane de închidere rapida a fluxului de pompare situate în interiorul Instalației de Contorizare;
sistem de panică;
sistem antiefracție cu camere video și dispecerat de supraveghere.
Echipamente de alarmare și comunicare:
– Echipamente de radio comunicații;
– Sirene de alarmare.
Echipamente de control:
– gură de lumină și ștuț de prelevat probe;
echipamente de măsurare a nivelului în rezervoare;
echipamente de măsurare a temperaturii în rezervoare;
scară de acces pe rezervor și pe capac.
Conductele de transport
Conductele de transport a țițeiului, produselor petroliere, petrochimice și chimice lichide din Secția Platformă Port din OTC, sunt dotate cu:
Echipamente de siguranță:
structura susținere (chituci de beton sau metalici și suporți mobili/ficși/ghidați) pentru a evita deplasări, vibrații, tasări;
compensatori de dilatare;
protecție anticorozivă;
izolație termică;
legături la prize de pământ – continuități electrice la fiecare 200 – 300 m;
vane de secționare;
cămine de vane pentru preluarea potențialelor scurgeri de produs.
Echipamente de control:
sistem de monitorizare a presiunii în conductele fascicolului SP Port – SP Sud;
aparatură de măsură și control.
Echipamente de alarmare și comunicare:
– Echipamentele radio comunicații.
Casele de pompe
Echipamente de siguranță:
Instalație electrică în construcție antiex;
Instalație de iluminare de siguranță;
Robinete de secționare;
Instalație de legare la pământ;
Canalizare pentru preluarea potențialelor scurgeri de produs;
Supraveghere permanentă de către personalul de operare în timpul pompării produselor.
Echipamente de control:
Indicatoare locale de presiune la pompe.
Echipamente de alarmare și comunicare:
– Echipamentele radio comunicații.
Rampele de încărcare/descărcare CF și auto
Echipamente de siguranță:
Instalație electrică de iluminat;
Robinete de secționare la cisterne/autocisterne și la posturile de descărcare/încărcare;
Instalație de legare la pământ și echipotențial cu clești la rampele CF și auto;
Instalație de canalizare pentru preluarea apelor pluviale și a potențialelor scurgeri de produs;
Supraveghere permanentă de către personalul de operare în timpul pompării produselor în cisterne.
Echipamente de control:
Echipamente de măsurare a nivelului în cisterne/autocisterne;
Cântar CF și auto;
Skid de măsurare fiscală la rampa auto.
Echipamente de alarmare și comunicare:
– Echipamentele radio comunicații.
Rețeaua de canalizare
Rețeaua de canalizare are rolul de a colecta eventualele scurgeri de produse petroliere, petrochimice sau chimice lichide și ape contaminate și de a le dirija spre separatorul de produse petroliere. Pentru captarea apelor pluviale de pe întreaga suprafață a depozitului, a condensului și a apelor reziduale de la rezervoare și stațiile de pompare, depozitul este prevăzut cu o rețea de canalizare pluvial-tehnologică în sistem unitar.
O descriere a rețelei de canalizare este prezentată în continuare.
– Sistem canalizare rampa CF
Rampa CF este formată din 5 linii. Între linia 2 și 3 există un colector pentru apele reziduale care sunt dirijate apoi într-un bazin de colectare de la capătul liniei 2, spre dana 69. Deoarece liniile 2 și 3 sunt destinate pentru urean din acest bazin colector apele sunt încărcate în cisterne CF și se întorc la furnizorul de urean pentru neutralizare.
Între liniile 3 și 4 sunt canale colectoare de ape meteorice de pe suprafețele betonate ale rampei, dintre linii și din afara ei. Platforma betonată are panta longitudinală de 3% spre casa de pompe și panta de traversare de 2% spre a dirija apele spre rigola longitudinala legată la canalizare.
La linia 5 de o parte și de alta sunt canale pentru colectarea apelor meteorice și separat a apelor cu eventualele scăpări de produse chimice. Cantitățile de ape uzate impurificate cu substanțe chimice sunt mici. Apele colectate sunt dirijate mai întâi într-o bașă din exteriorul rampei, de lângă rezervorul de azot și apoi sunt pompate către canalizarea principală și separator.
Sistem de canalizare Rampă leșie de sodă
Apele reziduale se colectează într-un canal colector, amplasat în lungimea rampei, care are la centru o bașă de unde merg la stația de neutralizare și apoi în canalizarea tehnologica. În cazul unor scurgeri însemnate de leșie care nu pot fi neutralizate pe amplasament acestea sunt vidanjate, încărcate în cisterne și returnate la furnizor. Canalul colector este de dimensiunile 55 cm * 140 cm, bașa cu dimensiunile de 0,5 * 0,5 este izolată cu u strat de rășină epoxidică. Legătura între bașă și stația de neutralizare se face prin țeavă de oțel.
Sistem canalizare pluvial-industriala parcuri rezervoare
Parc rezervoare 2000 mc: canalizarea este din tuburi circulare de beton cu manșon de 200 mm. Apa de ploaie și cea provenită din scurgerile de la rezervoare, este dirijată din parc, într-un cămin cu închidere hidraulică și apoi la canalizarea principală.
Parc rezervoare 5000 mc. Canalizarea este din tuburi circulare de beton cu manșon de 200 mm și 300 mm și este prevăzută cu cămine de vizitare tip B1 cu grătar tip C, necarosabil. Apele sunt dirijate în canalizarea principală;
Rezervoare 22 și 23: canalizarea este din tuburi circulare de beton cu manșon de 200 mm, prevăzută cu cămine cu închidere hidraulica cu ventil. Aceasta canalizare captează doar apele pluviale. Eventualele pierderi de urean din accidente tehnice se vidanjează și se depozitează în bașa de la linia 2-3 unde se colectează deșeurile de urean ce se întorc la producător.
Rezervoare 27 și 28 leșie soda: în lungimea parcului este prevăzut un canal pentru captare ape pluviale, industriale, canal ce are panta de scurgere spre o bașă, de unde apele colectate ajung printr-o conducta metalică de 150 mm în rețeaua de canalizare a depozitului. Pierderile accidentale de leșie se vidanjează și se neutralizează.
Rețele canalizare case pompe și claviaturi vane
Casa pompe țiței și claviatura aferentă: canalizarea este din tuburi circulare de beton cu manșon;
Casa pompe produse albe: scurgerile se captează prin sifoane de pardoseală, printr-o conductă de 3 inch și cu pompa se trimit în rețeaua de canalizare a secției.
Toate canalizările din casele de pompe ajung la rețeaua de ape meteorice și industriale a secției și de aici sunt pompate la separator.
Sistem canalizare pluvial-industrială în dane
Dana 69: apele uzate ajung în cuva de la dană a instalației de încărcare/descărcare, și de aici prin canalizarea de 300 mm în recepția de ape pluviale- industriale;
Dana 70-72: apele uzate sunt dirijate în cuva de dana a instalației WOODFIELD, și de aici prin canalizarea de 300 mm din tuburi circulare de beton sunt dirijate spre recepția din dana 73;
Dana 73-75-apele uzate sunt dirijate în cuva de dana a instalației WOODFIELD, și de aici prin canalizarea de 300 mm din tuburi circulare de beton cu cap și buză sunt dirijate spre recepția din dana 73;
Dana 76-apele uzate sunt dirijate in cuva de dana a instalației WOODFIELD, și de aici prin canalizarea de 300 mm și 200 mm din tuburi circulare de beton cu cap și buza sunt dirijate spre recepția din dana 73; Din aceasta recepție apele uzate sunt pompate spre separatorul de produse petroliere.
Sistem canalizare laborator
Canalizare produse petroliere-apele uzate cu produse petroliere rezultate la spălări și analize se evacuează prin canalizarea de 150 mm într-o bașă colectoare, de unde pe un traseu cu 150 mm sunt dirijate către recepția de la rampa de produse petroliere.
Canalizare ape chimice-apele rezultate de la analizele chimice și de la spălări sunt colectate in trei bazine de neutralizare din spatele clădirii laboratorului. Pentru evacuare aceste bazine sunt prevăzute cu cate un ventil de golire intr-un compartiment comun, de unde prin rețeaua de canalizare chimica ajung in bazine de captare ape chimice de la rampa de leșie.
Sistem canalizare menajeră
Canalizarea menajeră este din tuburi de beton cu 200-600 mm, și colectează apele menajere de la laborator, grup social pompieri, atelier mecanic, clădiri administrative și se duce spre stația de pompare SP7 a C.N. ADMINISTRAȚIA PORTURILOR MARITIME CONSTANȚA S.A.
Materiale utilizate la sistemul de canalizare
Rețeaua de canalizare din Depozitul Port este executată atât din tuburi circulare din beton prefabricate (conform STAS 816/71) cât și din tuburi metalice. Tuburile din beton sunt cu mufa și respectiv cep și buză îmbinarea lor făcându-se prin garnitură de cauciuc și manșonare cu mortar de ciment. Tuburile metalice sunt protejate anticoroziv, cu izolație de vata de sticlă (un strat) și un strat de banda PVC iar intre cele doua straturi sunt circa 6 straturi de bitum.
Căminele de canalizare sunt din beton armat. Pentru evitarea infiltrațiilor din apa freatică, căminele sunt tencuite. Căminele sunt atât cămine de vizitare cat și cămine cu închidere hidraulică (STAS 2448/73 și STAS 9561/74).
Instrucțiuni de lucru relevante pentru siguranța instalațiilor
Lista cu instrucțiunile de lucru care sunt relevante pentru asigurarea siguranței instalațiilor în S.C. OIL TERMINAL S.A. sunt prezentate în Tabelul 4.c.1.
Tabel 4.c.1: Listă cu proceduri și instrucțiunile de lucru aplicabile în procesul de prestare
Parametrii tehnici, modul de exploatare, întreținere și reparație a instalațiilor și echipamentelor sunt prezentate în Regulamentele de funcționare ale secțiilor.
Măsuri de protecție și de intervenție pentru limitarea consecințelor unui accident
Descrierea echipamentului instalat pe amplasament pentru limitarea consecințelor accidentelor majore
Instalații de stingere a incendiilor
Instalația de stingere a incendiilor a OIL TERMINAL este proiectată, construită, exploatată și pentru a asigura o intervenție promptă și sigură în caz de incendiu, având în vedere cantitățile foarte mari de produse ușor inflamabile și inflamabile manipulate și depozitate în societate. Exploatarea și întreținerea instalațiilor de stingere a incendiilor se realizează de către formația de intervenție salvare și prim ajutor din cadrul S.P.S.U, din fiecare secție platforma, iar reparațiile sunt realizate cu firme terțe specializate sau sunt efectuate in regie proprie, societatea fiind autorizata in domeniul apărării împotriva incendiilor. Instalația fixă de stingere a incendiilor este compusă din:
rețea de conducte, hidranți – pentru apă;
rezervoare pentru depozitarea rezervei de apă de incendiu;
case de pompe apă incendiu;
rețea de conducte și hidranți pentru amestec spumant (apă + spumogen);
centre de spumă;
rezervoare pentru depozitarea spumogenului;
dozatoare amestec spumant;
generatoare de spumă montate pe rezervoare și la claviaturi;
tunuri cu apă și spumă.
Alimentarea cu apă de incendiu a S.P. PORT se face astfel:
Rezervor pentru apa de incendiu de 1000 m3 alimentat cu apă potabilă din rețeaua portului.
Pompe pentru apa de incendiu cu aspirația direct în mare pentru stingerea incendiilor cu apă de mare.
Caracteristicile instalației de hidranți exteriori și rețelelor de conducte din S.P. PORT sunt prezentate în Tabelul 5.1.
Tabel 5.1 : Instalația de hidranți exteriori
Situația tunurilor de apă și spumă și a armăturilor aferente în S.P. PORT este prezentată în Tabelul 5.2.
Tabel 5.2: Situația tunurilor de apă și spumă și a armăturilor aferente în S.P. PORT
Situația instalațiilor de stingere a incendiilor cu spumă în S.P. PORT este prezentată în Tabelul 5.3 și a stațiilor de apă și spumă în Tabelul 5.4
Tabel 5.3: Situația instalațiilor de stingere a incendiilor cu spumă în S.P. PORT
Tabel 5.4 Situația stațiilor de apă și spumă în S.P. PORT
Situația stingătoarelor la nivelul societății OIL TERMINAL este prezentată în Tabelul
5.5
Tabel 5.5 Situația stingătoarelor la nivelul societății OIL TERMINAL
În dotarea S.P. PORT există următoarele autospeciale PSI:
Tabel 5.6: Autospeciale PSI S.P. PORT
Planul cu amplasarea instalațiilor de stingere în S.P. Port și dane maritime este atașat.
Mijloace pentru combaterea poluărilor accidentale
În teritoriul S.P. PORT își desfășoară activitatea o formație de depoluare marină, care are drept scop prevenirea poluării danelor cu produse petroliere și depoluarea apei din acvatoriu în caz de poluări cu produse petroliere de la nave și/sau instalații ale depozitului.
Formația este dotată cu:
șalupă de servitute Depol I: care efectuează tractare baraje antipoluante, inspecții, cercetare, aprovizionare;
șalupă colectoare ND 49: care poate colecta atât produse petroliere cat și deșeuri solide; capacitate depozitare produs recuperat: 20 mc/2 tankuri, 15 mc bunker amestec și 4 mc gunoi;
barieră plutitoare antipoluantă – 400 m;
În Tabelul 5.7 este prezentată situația stocurilor de materiale și scule pentru combaterea poluărilor accidentale existente în OIL TERMINAL.
Tabelul 5.7: Situația stocurilor de materiale și scule pentru combaterea poluărilor accidentale existente în OIL TERMINAL
Aparate de protecție respiratorie și reanimare
La nivelul societății există următoarele mijloace de protecție respiratorie și reanimare:
Aparate de protecție respiratorie:
Aparat Draeger – 8 buc.;
Aparat ARIAC – 23 buc.;
Aparat A.D. – 97 cu furtun de aducțiune aer – 2 buc.;
Măști tip N.A.T.O. – 105 buc.
Costume antichimice – 2 buc
Aparate de reanimare:
Aparat pulmotor cu 1 butelie de oxigen de 0.5 l – 3 buc;
Aparat pulmotor cu 1 butelie de oxigen de 3 l – 1 buc.
Mijloace de comunicare și alarmare
Societatea deține în S.P. PORT următoarele mijloace de comunicare:
centrală telefonică cu 80 posturi;
25 stații de radio-emisie;
15 telefoane mobile.
Situația mijloacelor de înștiințare și alarmare ale S.C. OIL TERMINAL S.A. Constanța este prezentată în Tabel 5.8
Tabel 5.8 Situația mijloacelor de înștiințare și alarmare ale S.C. OIL TERMINAL S.A. Constanța
Nota: Motosirena și sirena manuala sunt mobile si se pot amplasa in fiecare depozit, în funcție de situație.
Raza de audibilitate a sirenelor:
Sirenă de mare putere 5,5 KW: 800 m;
Motosirenă de 7,5 CP: 500 m;
Sirenă de mână: 100 m;
Planul de amplasare a sirenelor în S.P. Port este atașat.
Alte mijloace din dotare societății folosite și de Secția Platformă PORT
dispensar medical pentru monitorizarea stării de sănătate a personalului;
4 buc. autospeciale vidanje;
1 buc autospecială pentru săpat tip Detvan;
1 buc. buldoexcavator Pallazani.
Organizarea alertei și a intervenției
Organizarea de urgență
V.B.1.1. Schema organizării de urgență
La S.C. OIL TERMINAL S.A. managementul în situații de urgență se face de către:
Celula de Urgență constituită la nivel de societate.
Celula de Urgență Locala – pe subunitate, constituită la nivelul fiecărei secție platformă.
Intervenția în situații de urgență este asigurată de către echipe de intervenție. În cadrul fiecărei secții platformă sunt organizate următoarele echipe de intervenție:
Echipa de intervenție salvare și prim ajutor (F.I.S.P.A.) din cadrul Serviciului Privat pentru Situații de Urgență;
Echipa de salvatori ;
Echipa de instiintare – alarmare;
Echipa de cercetare – cautare;
Echipa de deblocare-salvare;
Echipa de intervenție tehnologică;
Echipa de sanitara si de acordare a primului ajutor;
Echipa continuare proces tehnologic.
Schema organizării de urgență este prezentată în Figura 5.1.
Figura 5.1 Schema Organizării de urgență la nivel OIL TERMINAL
Componența și atribuțiile generale* ale Celulei de Urgență pe societate
Celula de Urgență pe societate se compune din:
Comandant: – Director General;
Membrii: – Director General Adjunct;
Director Comercial;
Director Tehnic;
Director Logistica – Reparații;
Director Economic;
Sef Serv. Achiziții – Dezvoltare – Strategii;
Șef Serv.C.M.L.I;
Șef Serv. Managementul Calității;
Șef Secție Exploatare Reparații Mecano – Electrice;
Șef Serv. Expl. Portuară;
Șef Birou Juridic;
Șef Birou S.F.I.;
Șef Stație C.F.U.;
Medic Dispensar;
Șef Birou S.M., S.U.;
Șef Birou Protectia Mediului;
Șef Compartiment Transporturi;
Șef Compartiment Pază.
Secretar tehnic: Inspector Protecție Civilă.
Atribuțiile generale ale Celulei de Urgență pe societate sunt:
Coordonează întregul ansamblu de măsuri pentru însușirea modului de acțiune în caz de apariție a unui accident major;
Verifică periodic, Planul de urgență internă și îl aprobă;
Coordonează întregul ansamblu de măsuri necesare pentru însușirea modului de acțiune în caz de alarmă a personalului societății;
Aprobă completările la Planul de urgență internă cu noile riscuri apărute;
Analizează, aprobă dotările existente și urmărește a se asigura completarea acestora;
Verifică modul de efectuare a instruirii șefilor formațiilor de lucru de către șeful secției platformă;
Verifică modul de efectuare a instruirii de către șefii formațiilor de lucru, lunar a echipelor de intervenție tehnologică, salvatorilor, formațiilor civile de pompieri și a celorlalți salariați din tură;
Verifică modul de efectuare a exercițiilor de alarmare, modul de executare a antrenamentelor cu aparatele de protecție respiratorie, de reanimare, a exercițiilor de salvare și prim ajutor;
Conduce efectuarea exercițiului de alarmare, anual;
Verifică prin personalul din subordine modul cum se asigură evitarea și prevenirea apariției unor condiții ce ar putea declanșa producerea unui accident major;
Propune sancțiuni celor ce încalcă tehnologia de lucru și care nu participă la instruiri și exerciții practice de alarmare, precum și celor care nu iau măsurile corespunzătoare eliminării operative a urmărilor unor avarii, accidente tehnice, etc.;
Verifică periodic buna funcționare din punct de vedere tehnic a instalațiilor, dacă sunt asigurate materialele, aparatele de protecție respiratorie, de reanimare, antidoturile necesare, echipamentul de protecție și lucru, substanțele neutralizante;
Urmărește efectuarea reviziilor, reparațiilor planificate, realizarea obligațiilor fiecăruia pe linia lui de activitate, corespunzător actelor normative în vigoare;
Verifică dacă personalul de la locul de muncă își cunoaște atribuțiunile;
Verifică prezența echipelor de intervenție.
Notă* Atribuțiile generale se referă la perioada din afara situațiilor de urgență.
Componența și atribuțiile generale ale Celulei de Urgență pe secția platformă și ale șefilor de schimb
Componența celulei locale de urgență și modalitățile de contact sunt prezentate în
Tabelul 5.9.
Tabel 5.9 Componența Celulei locale de urgență
Atribuțiile generale ale Celulei de Urgență Locale – pe secția platformă sunt următoarele:
În cazul în care se fac modificări în instalații se reactualizează Planul de urgență interna;
Verifică anual Planul de urgență interna;
În cazul în care se fac modificări în instalații se reactualizează Planul de urgență interna;
Verifică periodic dotarea existentă, asigură completarea dotării corespunzătoare a echipelor de intervenție și a personalului din restul turei.
Șeful secției platformă efectuează trimestrial instruirea șefilor formațiilor de lucru și participă la exerciții de alarmare a echipelor de intervenție și de salvare, pe instalația fiecărui
rezervor, urmărește ca șefii de schimb să efectueze instruirea și exercițiile practice de alarmare;
Ia măsuri de asigurare a prevenirii producerii avariilor în instalații, care se pot solda cu declanșarea unui accident major;
Propune sancțiuni celor ce încalcă disciplina de producție și care nu participă la exercițiile de alarmare și la instruiri;
Coordonează activitatea de instruire a formațiilor de lucru din secție platformă participante la alarmare;
Afișează la locul de muncă materialele necesare pentru însușirea obligațiilor și atribuțiilor în caz de alarmă atât de către formațiile de intervenție tehnologică, salvatorii, FISPA, restul personalului din tură;
Șeful secției platformă întocmește împreună cu tehnologul secției platformă, cu șefii de formații de lucru tematica de pregătire lunară, trimestrială, anuală și verifică existența în bună stare a materialelor, aparatelor, echipamentului, antidoturile necesare pentru exercițiile practice de alarmare;
Șeful secției platformă organizează și numește șefii de schimb, membrii echipelor de intervenție, salvatorii, pe fiecare schimb;
Șeful secției platformă instruiește membrii celulei locale de urgenta pe secție platforma pentru desfășurarea alarmării, pe bază de proces-verbal sub semnătură cu ocazia instructajului periodic;
Șeful secției platforma ia măsuri de înlocuire a membrilor echipelor de intervenție care au plecat din secția platforma sau care prezintă afecțiuni medicale incompatibile cu condițiile de sănătate impuse de medic (referitor căi respiratorii, boli inimă, ficat, ale sistemului nervos central);
La sesizarea de către cei ce participă la exerciții de alarmare, de deficiențe la mijloacele de alarmare, salvare, intervenție, aparate de protecție respiratorie, de reanimare, măști gaze, cartușe filtrante polivalente expirate, antidoturi ori substanțe neutralizante, etc. face de urgență intervenții pentru procurare, dotare, remedieri.
Atribuțiile șefilor de schimb:
Conduc direct instructajele periodice lunare referitor alarmare, exercițiile și antrenamentele cu aparatele de protecție respiratorie, cu aparatele de reanimare la salvare și prim ajutor, cu tot personalul din subordine;
Verifică însușirea cunoștințelor cu privire la alarmă, a echipelor de intervenție, a echipelor de salvare, a F.I.S.P.A. și restul personalului din tură;
Verifică asigurarea măsurilor de prevenire a avariilor, accidentelor tehnice;
Asigură ca întreg personalul din subordine să participe direct la verificarea mijloacelor de protecție respiratorie – masca de gaze;
Asigură informarea, imediat ce se constată, a deficiențelor apărute la aparatele izolante cu aer comprimat, aparatele de reanimare, către Atelier A.C.I.R.A.R. – telefonic ori prin orice mijloace – precum și când buteliile de aer comprimat ori oxigen s-au golit;
Verifică personal termenul de valabilitate al cartușelor filtrante polivalente;
Interzice accesul personalului la alarmă cu echipament degradat incomplet, dacă masca de gaze nu are asigurate supapele de inspirație-expirație, dacă cartușul filtrant este expirat, etc. În acest caz ia măsuri de remediere.
Verifică la începutul turei existența dotării cu echipament de intervenție și lucru corespunzător și sesizează scris în raportul de tură orice deficiență pe această linie pentru ca șeful secției platforma să intervină pentru remediere. Verifică prezența membrilor echipelor de intervenție, ca aceștia să fie apți fizic și psihic.
Ia măsuri de înlocuire a membrilor echipelor de intervenții lipsă ori care nu sunt apți, sau au afecțiuni medicale incompatibile.
Aduce la cunoștința șefului de secție platformă orice defecțiune și urmărește și intervine pentru remedierea lor.
Informarea, alarmarea
Modul de informare, alarmare
Orice persona care a observat o avarie cu deversări de produse periculoase, sau orice alt eveniment care ar putea avea o contribuție semnificativa la declanșarea unui accident major, este obligată să anunțe imediat pe seful de schimb în schimbul de noapte și pe seful de schimb și seful de secție platformă în schimbul de zi.
Comunicarea va cuprinde:
denumirea produsului implicat;
mărimea, cauzele și localizarea exacta a evenimentului care poate fi considerat un risc de apariție a unui accident major;
ora, numele și locul de munca al celui care face comunicarea.
Aceste date vor fi comunicate și dispeceratului central pentru înștiințarea directorului general și executarea măsurilor ordonate de către acesta.
În funcție de natura și gravitatea evenimentului, alarma poate fi locală și generală.
Alarma locală este dată de șeful de schimb sau șeful de secție platformă care vor înștiința și dispeceratul central.
Pentru darea alarmei se vor folosi:
vocea;
telefonul și instalația telefonică – centrala telefonică a societății;
aparatele de radio-emisie portabile din dotarea șefilor de schimb, a sefului de secție platformă, aparatele radio-emisie mobile și fixe din dotarea manipulațiilor, dispeceratului central.
Alarma generală se dă atunci când evenimentul se poate considera accident major în contextul HG 804/2007 și când zone mari din amplasament sau din afara amplasamentului pot fi afectate. În acest caz, seful secției platforma anunța seful Celulei de urgență pe societate, care decide daca alarmarea este generală și dacă este nevoie și de alte forte și mijloace.
Concomitent cu alarma generală, Celula de urgență pe societate comunică dacă se considera necesară și dispoziția de evacuare a personalului din locurile de muncă alăturate locului de muncă unde s-a produs evenimentul sau din întreaga zonă, funcție de proporțiile accidentului.
Cod de semnalare stabilit pentru alarmarea cu sirena sunt următoarele:
din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele (alarmă chimică, de incendiu și explozie);
sunet continuu timp de 2 minute – încetarea alarmei.
În Figura 5.2. este prezentat tabelul cu modul de anunțare la urgență.
Figura 5.2 Tabel cu modul de anunțare la urgență
Atribuțiile structurilor de urgență în caz de alarmă
Atribuțiile Celulei de urgență pe unitate la primirea sesizării despre apariția unui accident major.
Celula de urgență pe unitate la primirea sesizării despre producerea unui accident major dispune:
identificarea locului de producere a accidentului major, situația creată, existența pagubelor materiale sau de vieți omenești, natura evenimentului;
aproximarea cantității de produse periculoase deversate, a suprafeței contaminate din instalație;
determinarea condițiilor meteorologice existente în zona respectivă: temperatură, direcția și viteza locală a vântului, umiditatea atmosferică de la stația locală meteorologică;
determinarea cantității de substanță implicată;
lungimea zonei de acțiune a norului toxic;
direcția și viteza de propagare a norului de gaze degajate;
obiectivele afectate de accidentul major;
funcție de datele cunoscute mai sus dispune declanșarea alarmei, legătura în acest scop cu celula locala de urgenta pe secție platformă și, după caz, sectoarele învecinate;
împreună cu inspectorul de protecție civilă, alarmează, după caz, zonele învecinate, când efectele accidentului major depășește/pot depășii limitele amplasamentului;
concomitent cu alarmarea datorită producerii unui accident major șeful de schimb sau al secției platformă comunică la sectoarele de activitate alăturate dacă este cazul sau nu, să dea dispoziție de evacuare a personalului, funcție de proporțiile accidentului.
Atribuțiile Dispecerului la producerea unor accidente majore
la primirea informațiilor despre apariția unui accident major, căuta să obțină imediat precizări asupra timpului, mărimii și eventual a urmărilor;
raportează conducătorului societății și cere permisiunea pentru alarmarea societății;
în afara programului aplică schema de înștiințare a personalului de conducere și a celui prevăzut pentru intervenție;
înștiințează societățile comerciale învecinate despre accidentul produs;
informează eșalonul ierarhic superior (cu aprobarea directorului general);
solicită, la nevoie, ajutorul organelor de specialitate pe linie sanitară (salvare, medicina preventivă, etc.);
informează conducătorul societății, la sosire, despre situația creată;
informează din ordinul directorului general, următoarele autorități publice teritoriale:
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dobrogea” al Județului Constanța;
Agenția pentru Protecția Mediului Constanța;
Comisariatul Județean Constanța al Gărzii Naționale de Mediu;
Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral;
Căpitănia Zonală Serviciul Poluare Marină;
Direcția de Sănătate Publică Constanța;
Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanța;
Primăria Constanța
Prefectura Constanța.
Tabelul cu modul de anunțare a autorităților publice locale este prezentat în Figura 5.3
astfel,
Prioritatea privind anunțarea autorităților se va face funcție de natura evenimentului
în caz de incendiu se anunță din primul moment Inspectoratul pentru Situații de
Urgență al Județului Constanța și apoi celelalte instituții;
în cazul producerii unei poluări accidentale se anunță imediat Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, Agenția pentru Protecția Mediului Constanța, Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Județului Constanța și Comisariatul Județean Constanța al Gărzii Naționale de Mediu;
în caz de emisie toxică se anunță imediat Inspectoratul Teritorial de Muncă, Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Județului Constanța, Direcția de Sănătate Publică și Prefectura Constanța;
Declararea situației de urgență este obligatorie pentru toate evenimentele (avarie, incident sau accident) a căror efecte au/pot avea, în evoluția evenimentelor sau ca efecte întârziate cel puțin una din consecințele conform criteriilor de notificare din Anexa nr. 6 la
H.G. 804/2007. În funcție de concluziile evaluării preliminare, se declară situația de urgență autorităților conform H.G. 804/2007, art. 15, în maxim 2 ore de la producere. Declararea situației de urgență se va realiza prin înștiințare telefonică dublată de o notificare scrisă.
Înștiințarea ISUJ Constanța și a celorlalte instituții publice care asigură funcții de sprijin în gestionarea situațiilor de urgență, se face prioritar prin Numărul Unic pentru Servicii de Urgență 112.
Notificarea inițială va fi completată prin notificări succesive, pe măsura evoluției evenimentelor. Conținutul notificării va respecta prevederile Ordinului MAPAM 1084/2003 – Anexa 2.1 (Copie formular anexată).
Atribuțiile șefului de schimb și a celulei locale de urgență la primirea sesizării despre producerea unui accident major
Atribuțiile șefului de schimb și ale celulei locale de urgență la primirea sesizării despre apariția unui accident major sunt:
organizează și realizează alarmarea personalului din sectorul pe care-l conduce, precum și oprirea parțială sau totală a instalațiilor;
organizează și conduce activitatea echipei de intervenție tehnologică cu misiunea de lichidare a urmărilor avariei sau accidentului tehnic;
organizează și coordonează echipa de continuare a procesului tehnologic în instalațiile secției platforma, care nu sunt afectate de accident cât și a celorlalte echipe care fac parte din planul de alarmare (salvare, FISPA, intervenție tehnologică, apărare civilă);
organizează, conduce, dispune operațiile de evacuare, după caz, a personalului secției platforma și din alte sectoare supuse consecințelor accidentului major;
solicită, după caz, sprijinul șefului de secție platforma sau celulei de urgenta pe unitate pentru sprijinirea și cu alte mijloace pe care le consideră necesare pentru lichidarea urmărilor accidentului major;
colaborează cu dispecerul de serviciu, în vederea solicitării sprijinului necesar pentru limitarea efectelor accidentului major;
după sosirea șefului secției platformă – șeful celulei locale de urgență pe secție platformă – sau a șefului celulei de urgență pe unitate,șeful de schimb se subordonează dispozițiilor acestora;
realizează toate activitățile cuprinse în planul de alarmare pentru situația existentă cu personalul desemnat și nominalizat în acest scop;
dispune încetarea alarmei sau, după caz, primește această dispoziție de la șeful secției platforma, seful celulei de urgenta pe unitate, cât și repunerea instalației în condiții normale de funcționare;
la cererea șefului celulei de urgenta pe unitate asigură echipele de intervenție, în limita posibilităților și fără întreruperea activității sectorului propriu, în alte sectoare afectate de acțiunea accidentului major, după ce instruiește în prealabil echipele respective;
în cazul unor evenimente soldate cu un accident major într-o instalație de secție platforma, verifică atât rezervoarele vecine cât și traseele de conducte dacă nu prezintă scăpări, deversări de produse periculoase;
dispune la porțile de acces ale secției platforma, la posturile de pază, interzicerea accesului în secția platforma a personalului, cu excepția celor ce acționează în cadrul alarmării;
solicită interzicere a circulației pe drumurile exterioare alăturate secției platforma, când acestea se află în zona de influenta a accidentului major;
asigură substanțele neutralizante, antidoturile, materialele și echipamentul de protecție individual, depozitarea și păstrarea acestora într-o încăpere separată, precum și a aparatelor de protecție respiratorie izolante, de reanimare cu oxigen, măștile de gaze, cartușele
filtrante polivalente, în dulapul de intervenție, verifică înainte de intervenții echiparea corespunzătoare a personalului din echipele participante.
Figura 5.3 Tabelul cu modul de anunțare a autorităților publice locale
Organizarea și conducerea acțiunilor de intervenție
La Secția Platformă Port coordonarea activităților de intervenție se face de către:
Șeful celulei de urgență constituite la nivel de societate;
Șeful celulei locale de urgență constituite la nivelul fiecărei secții platformă.
La nivelul celulei locale de urgență pentru a asigura intervenția de urgență, limitarea și înlăturarea efectelor avariilor, se constituie echipe de primă intervenție astfel :
Echipa de intervenție salvare și prim ajutor (F.I.S.P.A.) din cadrul Serviciului Privat pentru Situații de Urgență;
Echipa de salvatori ;
Echipa de instiintare – alarmare;
Echipa de cercetare – cautare;
Echipa de deblocare-salvare;
Echipa de intervenție tehnologică;
Echipa de sanitara si de acordare a primului ajutor;
Echipa continuare proces tehnologic.
Nominalizarea membrilor celulei de urgență și a echipelor de intervenție precum și modul de intervenție în caz de accident major sunt prezentate în Planul de Urgență Internă.
Atribuțiile tuturor echipelor specializate sunt menționate in planurile de protectie civila si in Regulamentul de Organizare si Funcționare al Serviciului Privat pentru Situatii de Urgenta.
V.B.3.1. Componența și atribuțiile echipei de intervenție tehnologice
Componența echipei de intervenție tehnologică (pe schimb) este prezentată în Tabelul
5.10.
Tabel 5.10: Componența echipelor de intervenție tehnologică
Atribuțiile formațiilor de intervenție tehnologică sunt:
Participe la toate instructajele lunare, trimestriale și anuale efectuate de șeful de schimb; Membrii echipei de intervenție sunt obligați să cunoască în detaliu instalațiile tehnologice pe care le deservesc, modul de acțiune în cazuri de avarie/incident sau accident și ordinea corectă de desfășurare a manevrelor pentru astfel de cazuri;
În cazul producerii unei situații de urgență echipa de intervenție execută manevrele tehnologice conform instrucțiunilor pentru astfel de cazuri și dispozițiilor șefului de schimb
Verifică funcționalitatea măștilor de gaze, a aparatelor de protecție a respirației, a echipamentului de protecție și de lucru cu care vor interveni înainte de efectuarea intervenției;
Identifică zona și echipamentul unde s-a produs evenimentul și să comunice aceasta șefului de schimb;
Acționează pentru diminuarea efectelor evenimentului prin executarea manevrele tehnologice și efectuarea primei intervenții conform instrucțiunilor pentru astfel de cazuri și dispozițiilor șefului de schimb;
Participă împreună cu echipele specializate la intervenția în zona afectată;
Membrii echipei vor ține permanent legătura cu șeful de schimb raportând orice anomalie apărută;
Părăsirea sectorului de intervenție se face numai la dispoziția șefului de schimb sau în cazuri grave când securitatea personală este direct amenințată;
Șeful de echipă va verifica, la încetarea intervenției, prezența și starea personalului din subordine, materialelor folosite la intervenție, situația instalațiilor și echipamentelor implicate și va întocmi raportul de intervenție.
V.B.3.2. Componența și atribuțiile echipei de deblocare – salvare Echipele de deblocare – salvare sunt formate din 3 persoane/schimb. Atribuțiile echipelor de deblocare – salvare sunt:
Să participe la toate instructajele lunare, trimestriale, anuale și sumar de schimb.
Să-și însușească cunoștințele referitoare la modul corect de folosire a mijloacelor de salvare (aparate de protecție respiratorie, măști de gaze, centuri de protecție, cordite pentru asigurare, costume de protecție chimica, alte materiale) măsurile de prim ajutor, materiale inclusiv în caz de intoxicare.
Să participe la exercițiile practice și antrenamentele organizate pe instalație.
Să aducă la cunoștință șefilor ierarhici orice modificare a stării de sănătate a componenților echipei pentru a fi înlocuiți, orice deficiență la aparatele izolante, măștile contra gazelor și cartușele filtrante polivalente, alte materiale.
Își însușește cunoștințele privind modul corect de acțiune în caz de alarma în urma declanșării unui incendiu, seism/alunecare de teren urmate mai ales de un accident major.
La anunțarea alarmei și urmarea instrucțiunilor șefului de schimb, sau după caz a șefului secției platforma/C.U.S. sau C.U., echipa de deblocare – salvare se echipează corespunzător situației create cu echipamentul de protecție, aparatura de protecție respiratorie, materialele de salvare necesare (targa, centuri de protecție, cordite de salvare, geanta cu materiale de prim ajutor, cartușe filtrante, antidoturi, etc.), scule si dispozitive necesare intervenției, verificând înainte starea acestora, se deplasează la punctul de adunare la alarmare stabilit (biroul manipulației).
Se deplasează în zona repartizată având asupra lor materialele de salvare (targă, aparat de reanimare, măști gaze, cartușe filtrante, antidoturi, etc), scule si dispozitive necesare intervenției.
Controlează sectorul afectat pentru a depista dacă există salariați accidentați, contaminați sau intoxicați.
Comunică șefului de schimb, Celulelor de Urgență pe Unitate și Subunități – locale – rezultatul acțiunilor întreprinse pentru determinarea locurilor in care sunt persoane sau părți de instalații blocate de dărâmături, resturi de materiale comunicând zona cercetată, ora la care au fost făcute constatările, etc.
Comunică șefului de schimb, președintelui C.U. sau C.U.S./șefului de schimb constatările făcute în zona controlată, solicită ajutor în cazul când există un număr mai mare de răniți sau intoxicați de transportat sau când sunt unele victime sub dărâmături.
Executa la ordin sau după primirea acceptului din partea C.U.S. / C.U., lucrări specifice pentru deblocarea persoanelor si a instalațiilor prin îndepărtarea resturilor de materiale.
Îndepărtează resturile de materiale pentru salvarea persoanelor si deblocarea parților din instalații afectate.
Execută scoaterea acestora din zona afectată și transportul lor la punctul de adunare răniți sau intoxicați. Anunță imediat șefului de schimb, șefului secției platforma / C.U.S. sau
C.U. și echipelor de cercetare – căutare, sanitare – prim ajutor, pentru a asigura transportul răniților la cea mai apropiată unitate sanitară.
– La încetarea alarmei verifică starea aparatelor de protecție respiratorie, măștilor de gaze, costumelor de protecție antichimica, materialelor și întocmește raportul de intervenție, solicitând completarea materialelor folosite.
Organizarea Serviciului Privat Pentru Situații de Urgență. Atribuțiile Formației de Intervenție, Salvare și Prim Ajutor (F.I.S.P.A.) din cadrul S.P.S.U.
În OIL TERMINAL este organizat S.P.S.U, de categoria a-V-a, conform Ordin M.A.I. 158/2007, având în componență 3 (trei) Formații de Intervenție, Salvare și Prim Ajutor cu 7 (șapte) grupe de intervenție cu autospeciale cu apă și spumă si una cu apă, spumă, praf și azot la S.P. SUD.
după cum urmează:
2 (două) grupe de intervenție cu autospeciale cu apă și spumă la S.P.NORD;
2 (două) grupe de intervenție cu autospeciale cu apă și spumă la S.P.PORT;
2 (două) grupe de intervenție cu autospeciale cu apă și spumă și una cu apă, spumă, praf și azot la S.P. SUD.
Organigrama Serviciului Privat pentru Situații de Urgență este prezentată în Figura 5.4.
Figura 5.4 Organigrama Serviciului Privat pentru Situații de Urgență
Serviciul Privat pentru Situații de Urgență este încadrat cu servanți angajați și șoferi care îndeplinesc cerințele prevăzute de lege.
Formațiile de Intervenție, Salvare și Prim Ajutor sunt coordonate de șefi de formație, care sunt subordonați profesional Coordonatorului Activității pentru Situații de Urgenta, care face parte din Serviciul Controlul Mediului de Lucru și Instalațiilor și se subordonează șefului serviciului.
Inginerul cu Prevenirea Incendiilor desfășoară activități de control și prevenire în domeniul apărării împotriva incendiilor și de gestionare a situațiilor de urgență și capacitate de răspuns.
Personalul din cadrul Serviciul Privat pentru Situații de Urgență este subordonat din punct de vedere administrativ șefului secției platforma și șefului F.I.S.P.A. unde își desfășoară activitatea.
La acest personal se adaugă personalul ce deservește instalațiile fixe: case pompe de apă și motopompe din fiecare depozit.
Total personal operativ încadrat în Serviciul Privat pentru Situații de Urgență:
Total 158 ANGAJAȚI
Atribuțiile F.I.S.P.A. și ale șefului de formație sunt:
Membrii F.I.S.P.A. sunt obligați să cunoască modul corect de folosire a mijloacelor și echipamentelor de intervenție și protecție din dotare; Șeful F.I.S.P.A. instruiește lunar, trimestrial, anual, teoretic și practic membrii FISPA asupra sarcinilor și modului de intervenție în caz de alarmare în urma declanșării unui accident major;
Să păstreze în stare bună de folosire instalațiile, utilajele, aparatele din dotare pentru intervenție în caz de incendiu;
La auzul semnalului de alarmă dat în cazul producerii unui accident major și a solicitării șefului de schimb, șefului de secție platformă sau, după caz, șeful celulei de urgență pe unitate, membrii F.I.S.P.A. se echipează, pregătesc măștile de gaze și materialele de intervenție și așteaptă instrucțiunile de intervenție;
Solicită date privind evenimentul produs, perimetrul afectat și varianta de vânt;
Se deplasează pe căile de acces stabilite spre locul declanșării accidentului major și se amplasează cât mai aproape, intervenind după caz, conform sarcinilor primite în acest scop;
Șeful F.I.S.P.A. comunică grupei de pe mașina de intervenție datele focarului, căile de acces și amplasarea fiecărui utilaj la locul intervenției, dar numai după echiparea membrilor echipei F.I.S.P.A. cu echipamentul de protecție din dotare adecvat accidentului major declanșat;
Dispozitivul de intervenție se va adopta în funcție de situația reală din teren urmare a accidentului produs, respectându-se ipotezele de luptă pentru stingere incendii;
În cazul unei explozii, urmate de incendiu, vor participa toate utilajele de stingere din dotarea societății și se vor solicita și forțele de cooperare.
Componența și atribuțiile echipei de continuare a procesului tehnologic
Echipa de continuare a procesului tehnologic este formată din personalul de operare din fiecare schimb care nu este membru în celelalte echipe de intervenție.
Atribuțiile echipei de continuare a procesului tehnologic:
La auzul semnalului de alarmă își pregătește mijloacele de protecție individuală din dotare, se echipează cu ele, continuă supravegherea funcționării instalațiilor și echipamentelor;
La dispoziția șefului de schimb, șeful celulei de urgență locale sau șeful celulei de urgenta pe unitate fac manevrele de reducere a capacității sau de oprire a instalațiilor respective;
Păstrează legătura cu șeful de schimb raportându-i problemele deosebite apărute.
Componența și atribuțiunile echipei de cercetare Componența echipei de cercetare este prezentată în Tabelul 5.11 Tabelul 5.11: Componența echipei de cercetare
Atribuțiunile persoanelor desemnate să efectueze cercetarea în zona afectată sunt:
se dotează și se echipează cu mijloace de protecție individuală;
se dotează cu mijloace de intervenție specifice, aparatură de detectare, determinare rapidă a substanței emanate;
se deplasează în zona afectată pentru constatări și determinări ale concentrațiilor de substanțe periculoase;
comunică sefului celulei de urgenta sau sefului celulei locale de urgenta rezultatul determinărilor efectuate în punctele în care s-au executat, zona cercetată, ora, etc.;
la terminarea misiunii, raportează rezultatele determinărilor efectuate și cere permisiunea să se retragă;
– cercetarea zonei afectate de accidentul major în instalațiile rezervoarelor se execută numai după izolarea totală a rezervorului de restul instalațiilor și după verificarea funcționarii închiderilor hidraulice.
Componența echipei de înștiințare / alarmare este prezentată în Tabelul 5.12 Tabelul 5.12: Componența echipei de înștiințare / alarmare
Atribuțiunile echipei de înștiințare / alarmare sunt următoarele:
Participă la instruirile și exercițiile practice, antrenamentele lunare, trimestriale sau anuale la nivelul fiecărei secții platforma.
Își însușește cunoștințele privind modul corect de acțiune în caz de alarma în urma declanșării unui incendiu, seism/alunecare de teren, urmate mai ales de un accident major.
La declanșarea alarmei își pregătește mijloacele de protecție individuala, se echipează cu ele si se deplasează la locul unde a avut loc evenimentul
Se dotează cu mijloace de intervenție specifice.
Asigura diagnosticarea si restabilirea legăturilor telefonice si IT afectate.
Șeful echipei păstrează legătura cu șeful de schimb, președintele C.U.S. și C.U. în vederea coordonării personalului din subordine, funcție de necesitățile șefului de schimb, Celulei de Urgență pe Unitate sau Celulei de Urgență locale – pe subunitate.
La terminarea misiunii, comunica rezultatele acțiunilor întreprinse șefului de schimb și președintelui C.U. sau C.U.S.
La terminarea activității comunică despre aceasta șefului de schimb și președintelui
C.U. sau C.U.S.
La încetarea alarmei verifică starea aparatelor de protecție respiratorie, măștilor de gaze, materialelor, sculelor si uneltelor și întocmește raportul de intervenție, solicitând completarea materialelor folosite.
Componența și atribuțiile echipei de salvatori
Componența echipei de salvatori este prezentată în Tabelul 5.13 Tabelul 5.13: Componența echipei de salvatori
Atribuțiunile echipei de salvatori sunt următoarele:
Personalul este selecționat din cadrul societarii, testat si avizat de autorități, fiind apt din punct de vedere medical
Este antrenat in cadrul programului de pregătire, conform legislației in vigoare,
anual.
Echipele de salvatori sunt constituite in cadrul Stației de salvare, având in
componenta angajați din cadrul fiecărei secții platforma
Participa la acțiunile de salvare împreuna cu personalul echipei specializare sanitare si de acordarea primului ajutor.
Este antrenat să-și însușească cunoștințele referitoare la modul corect de folosire a mijloacelor de salvare (aparate de reanimare cu oxigen – PULMOTOR, aparate de protecție respiratorie, măști de gaze), măsuri de prim ajutor în caz de intoxicare.
Se pregătește pentru participarea la executarea misiunilor cu caracter special, care reclamă eforturi fizice prelungite, folosind în acest scop mijloacele din dotarea Stației de Salvare, a Serviciului Privat pentru Situații de Urgență si a subunitarilor societarii ca: aparate de respirație cu aer comprimat, măști contra fumului și gazelor, costume de protecție contra temperaturilor, a substanțelor periculoase – petroliere, chimice – in funcție de specificul acestora, corzi, cordițe, scări, tărgi pentru transportul răniților și brâie.
Componența și atribuțiile echipei sanitare și de acordare a primului ajutor
Componența echipei sanitare și de prim ajutor este prezentată în Tabelul 5.14
Tabelul 5.14: Componența echipei sanitare și de acordare a primului ajutor
Atribuțiunile echipei de sanitare și de acordare a primului ajutor sunt următoarele:
Acționează împreuna cu echipa de salvatori si personalul FISPA.
Să participe la toate instructajele lunare, trimestriale, anuale și sumar de schimb.
Să-și însușească cunoștințele referitoare la modul corect de folosire a mijloacelor de salvare (aparate de reanimare cu oxigen – PULMOTOR, aparate de protecție respiratorie, măști de gaze, tărgi, aplicarea de pansamente si atele, etc. ) măsurile de prim ajutor în caz de intoxicare.
Să participe la exercițiile practice și antrenamentele organizate pe instalație.
Să participe la instruirile privind primul ajutor, organizate de cabinetul medical.
Își însușește cunoștințele privind modul corect de acțiune în caz de alarma în urma declanșării unui incendiu, seism/alunecare de teren urmate mai ales de un accident major.
Să aducă la cunoștință șefilor ierarhici orice modificare a stării de sănătate a componenților echipei pentru a fi înlocuiți, orice deficiență la aparatele de reanimare, măștile contra gazelor, aparatele izolante și cartușele filtrante polivalente, a mijloacelor de salvare – aparate de reanimare cu oxigen – PULMOTOR, aparate de protecție respiratorie, măști de gaze, tărgi, aplicarea de pansamente si atele.
La anunțarea alarmei și urmarea instrucțiunilor șefului de schimb, sau după caz a șefului secției platforma, echipa sanitara si de acordare a primului ajutor, se echipează corespunzător situației create cu echipamentul de protecție, aparatura de protecție respiratorie, aparatura de reanimare, materialele de salvare (antidoturi) necesare, verificând înainte starea acestora, se deplasează la punctual de alarmare stabilit (la manipulație).
Se deplasează în zona repartizată având asupra lor materialele de salvare (targă, aparat de reanimare cu oxigen – PULMOTOR, măști de gaze, cartușe filtrante, antidoturi).
Controlează sectorul afectat pentru a acorda primul ajutor salariaților accidentați, contaminați sau intoxicați. Execută scoaterea acestora din zona afectată și transportul lor la punctul de adunare răniți sau intoxicați. Anunță imediat salvarea pentru a asigura transportul acestora la cea mai apropiată unitate sanitară.
Pune la dispoziția cadrului medical antidoturile necesare pe care le are în dotare și toate informațiile preliminare .
Până la unitatea sanitară, echipa de salvare si de acordare a primului ajutor asigură, la solicitarea cadrului medical de pe ambulanta, acordarea măsurilor de prim ajutor, pentru care este pregătit, anume: respirație artificială, oxigenoterapie, masaj cardiac extern, aplicarea garoului, antidoturi, accidentatului ori intoxicatului.
La încetarea alarmei verifică starea aparatelor de protecție respiratorie, măștilor de gaze, costumelor de protecție antichimica, materialelor și întocmește raportul de intervenție, solicitând completarea materialelor folosite.
major
Atribuțiile altor compartimente implicate în caz de producere a unui accident
Atribuțiile Inspectorului de protecție civilă:
Urmărește dotarea corespunzătoare cu măști și cartușe filtrante polivalente în termen;
Participă la instruirile și exercițiile practice, antrenamentele lunare, trimestriale sau
anuale la nivelul fiecărei secție platformă;
Însușirea cunoștințelor privind modul corect de acționare în caz de alarmă în urma declanșării unui accident major;
Nu părăsește perimetrul stabilit decât cu avizul șeful celulei de urgență locale pe secția platformă sau seful celulei de urgență pe unitate, după caz;
La auzul semnalului de alarmă în urma declanșării unui accident major și a solicitării șefului de schimb, sau după caz, a șefului de secție platformă, sau a șeful celulei de urgență pe unitate, inspectorul de protecție civilă va convoca membrii echipei la punctul fixat prin planul de apărare, unde se vor echipa corespunzător și vor fi instruiți;
Se vor deplasa în zona producerii accidentului major, înconjurând-o, nepermițând pătrunderea decât a persoanelor sau autovehiculelor de intervenție cu sarcina de a combate consecințele accidentului major;
Funcție de zona producerii accidentului major, după determinarea direcției și intensității vântului, echipele de apărare civilă vor primi instrucțiuni de deplasare;
Aceste echipe nu vor părăsi perimetrul stabilit decât după auzul semnalului de încetare a alarmei.
Atribuțiile compartimentului C.C.S.:
Participă la instruirile și exercițiile practice, antrenamentele lunare, trimestriale sau anuale la nivelul fiecărei secție platformă;
Verifică însușirea cunoștințelor privind modul corect de acționare în caz de alarmă în urma declanșării unui accident major;
La auzul semnalului de alarmă își pregătește mijloacele de protecție individuală din dotare, se echipează cu ele și se prezintă la dispoziția șefului de schimb, sefului celulei de urgenta locale sau sefului celulei de urgenta pe unitate;
Șeful C.C.S. păstrează legătura cu șeful de schimb în vederea coordonării personalului din subordine funcție de necesitățile șefului de schimb, șefului celulei de urgență locale sau șefului celulei de urgență pe unitate.
Atribuțiile personalului de pază
La declanșarea alarmei, personalul de pază acționează pentru:
Evitarea pătrunderii de persoane în zona afectată (exceptând personalul de intervenție);
Îndrumarea circulației pe drumurile interioare ale unității sau interzicerea accesului autovehiculelor pe aceste drumuri, prin montarea barierelor și asigurarea pazei (exceptând autovehiculele de intervenție);
Degajarea drumurilor interioare și căilor de acces sau crearea unor culoare de trecere funcție de necesitate;
Sprijină acțiunile de transportare a accidentaților, salvarea de bunuri materiale sau vieți omenești;
Raportează prin orice mijloc de comunicare posibil, problemele deosebite ivite pe timpul alarmei;
La încetarea situației de urgență raportează modul de îndeplinire a misiunii și principalele probleme ivite în timpul alarmei.
V.C. Descrierea resurselor ce pot fi mobilizate, intern și extern
Pentru realizarea măsurilor de protecție și de intervenție în vederea limitării consecințelor unui accident, societatea ia în considerare o serie de facilități și dotări astfel:
Structuri organizate pentru management și intervenție în situații de urgență (prezentate la cap. V.B a raportului):
Celulă de Urgență OIL TERMINAL;
Celule de Urgență Locale constituite la nivelul fiecărei secții platformă;
Dispecer de serviciu;
Echipe de intervenție organizate la nivelul fiecărei secții platformă;
Serviciu Privat pentru Situații de Urgență propriu de categoria V organizat la nivelul societății cu formații de intervenție în fiecare secție platformă.
Ca mijloace de intervenție, societatea dispune de dotări pentru echipele de intervenție, dotări PSI la instalațiile tehnologice, dotări pentru combaterea poluărilor accidentale, mijloace de alarmare, mijloace de intervenție speciale aflate în dotarea forțelor specializate de intervenție(prezentate la cap. V.A a raportului).
Autorități și servicii care pot să acorde sprijin în situații de urgență:
Inspectoratul pentru Situații de Urgență ” Dobrogea” al Județului Constanța;
Agenția pentru Protecția Mediului Constanța;
Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral;
Direcția de Sănătate Publică Constanța;
Inspectoratul de Poliție al Județului Constanța;
Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța;
Inspectoratul de Jandarmi Județean Constanța;
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța.
V. D. Rezumatul elementelor descrise la lit. A, B și C, necesare pentru elaborarea planului de urgență internă
Planul de Urgență Internă va fi revizuit în conformitate cu prevederile Ord. M.A.I.
647/2005.
Din Raportul de Securitate vor fi preluate datele din analiza de risc privind identificarea și evaluarea scenariilor de accidente majore cuprinse în capitolul IVA și IVB a prezentului raport și vor fi elaborate proceduri de intervenție pentru principalele tipuri de accidente majore identificate.
În Planul de Urgență Internă vor fi detaliate informațiile privind modul de organizare, mijloacele și procedurile specifice de intervenție cuprinse în capitolul V și capitolul IVC al prezentului raport.
Concluzii finale și recomandări
Analiza de risc elaborată a arătat că nivelul de risc pe amplasament este moderat.
Riscul unor accidente majore pe amplasament este relativ ridicat datorită următoarelor:
cantităților relativ mari de produse petroliere depozitate și vehiculate;
depozitării și manipulării unui număr relativ mare de produse lichide, în unele cazuri cu proprietăți total diferite;
nivelului tehnic relativ scăzut de control al instalațiilor aceasta ducând la posibilitatea de erori umane. Cu toate că în amplasament s-au realizat anumite modernizări instalațiile sunt deficitare în ceea ce privește operarea și controlul automat al proceselor.
Pentru diminuarea riscului de accident se fac următoarele recomandări:
Continuarea implementării planului de modernizare a instalațiilor pentru creșterea nivelului de control a acestora;
Implementarea unui plan de modernizare a instalațiilor fixe de stingere cu spumă.
Identificarea și înlocuirea componentelor și echipamentelor uzate;
Revizuirea Planului de Urgență Internă conform capitolului V.D din prezentul raport.
Bibliografie generală
Evaluarea riscului tehnologic, Alexandru Ozunu, Călin I. Ángel, 2007;
Fișe tehnice de securitate;
Gestionarea accidentelor majore în noul cadru stabilit de Directiva SEVESO III, Mr. Ing. Francisc Senzaconi, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență;
Ghid Aplicarea articolului 8 „Efectul de domino“ al Dir. 96/82/CE (SEVESO II) Twinning Project RO/2002/IB/EN/02 Implementation of the VOC’s, LCP and Seveso II Directives;
Ghid pentru Elaborarea Raportului de Securitate pentru a îndeplini cerințele Directivei 96/82/EC modificata de Directiva 2003/105/EC (Seveso II), EUR 22113 Comisia Europeana, Luxemburg: Departamentul pentru Publicații Oficiale al Comunităților Europene, 2005;
Council Directive 96/82/EC as amended by Council Directive 2003/105/EC – Agreed questions and answers (Q&A), EUROPEAN COMMISSION, DIRECTORATE GENERAL, JOINT RESEARCH CENTRE, Institute for the Protection and Security of the Citizen Traceability and Vulnerability Assessment Unit, 2008;
Ghid pentru Calcularea accidentelor majore (scenarii) Twinning Project RO/2002/IB/EN/02 Implementation of the VOC’s, LCP and Seveso II Directives;
Ghid de aplicare a Directivei Seveso în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, IGSU;
Ghid pentru implementarea sistemului de management al securității în contextul Directivelor Seveso, IGSU;
Metodologie pentru analiza riscurilor industriale ce implică substanțe periculoase,
IGSU;
Ghid pentru evaluarea rapoartelor de securitate, IGSU;
Methods for calculation of phisical effects, „Yellow book”, TNO 2005;
Guideline for quantitative risk assessment ’Purple book’ CPR 18E;
Raport de Securitate, OIL TERMINAL, 2011;
Plan de Urgență Internă, OIL TERMINAL;
Plan de Prevenire și Combatere a Poluărilor Accidentale, OIL TERMINAL.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Consultanță în domeniul securității mediului și proceselor tehnologice. [307041] (ID: 307041)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.