Construirea Siturilor Web Utilizand Frontpage 2002

Introducere

Lucrarea prezintă, pe parcursul a patru capitole, modul de realizare al unui sit Web utilizând programul MICROSOFT FRONTPAGE 2002, aceste informații fiind aplicate, așa cum rezultă din capitolul V, creării unui manual electronic util mai ales elevilor clasei a X-a, care doresc să parcurgă mai atractiv capitolul “ELECTROCINETICA”.

Capitolul I prezintă caracteristicile generale ale programului FRONTPAGE 2002 . Sunt prezentate instrumentele furnizate în vederea construirii paginilor Web. Aceste instrumente includ adăugarea și formatarea textului, adăugarea imaginilor, crearea formelor cu instrumente de desen, adăugarea și formatarea tabelelor, precum și modalitățile de obținere a unui aspect unitar al paginii.

Capitolul II prezintă modul de conectare al paginilor între ele pentru a forma un sit Web, utilizând caracteristici cum ar fi hiperlegăturile sau barele de navigare.

Capitolul III prezintă subiecte avansate cum ar fi componentele pachetului FRONTPAGE: plasarea unui gestionar de manșete publicitare, a unui buton de planare, a unei marchize sau a unui cuprins.

Capitolul IV tratează un studiu de caz și anume realizarea unui sit Web ce prezintă un manual electronic de fizică destinat elevilor clasei a X-a, manual ce tratează capitolul “ELECTROCINETICA”, inclusiv aplicații ale noțiunilor prezentate.

Capitolul I – Construirea paginilor Web.

I.1 Crearea unei noi pagini Web.

Un sit Web constă din mai multe pagini, astfel încât primul lucru care trebuie realizat în elaborarea acestuia este crearea unei pagini Web. Pentru a crea un sit Web se urmăresc următorii pași:

Se selectează File – New – Page or Web. Se deschide Task Pane, afișând opțiunile pentru crearea unei noi pagini Web sau a unui nou sit Web.

Se selectează Web Site Templates pentru a deschide caseta de dialog Web Site Templates.

Se specifică poziția de pe unitatea de disc locală unde se dorește a fi plasat noul sit Web tastând calea în câmpul Specify The Location Of The New Web în partea dreaptă a casetei de dialog.

Se execută dublu clic pe pictograma Personal Web din caseta de dialog Web Site Templates.

FrontPage trece la crearea noului sit Web, fapt ce durează câteva secunde.

Dacă se prezintă o nouă pagină goală, se execută clic pe căsuța Close din colțul din dreapta-sus din new_page_1.htm pentru a închide această pagină, întrucât nu se va utiliza.

Se poate crea o nouă pagină folosind meniul rapid în multe dintre modurile de vizualizare disponibile. Când se crează o pagină nouă utilizând meniul rapid, pagina este creată imediat și afișată în listingul de fișiere. Nu se poate alege un șablon de fișier sau să se dea paginii un nume de fișier și un titlu. Deși se pot cu siguranță edita proprietățile paginii și se pot modifica numele de fișier și titlul, nu se poate alege un șablon diferit – vom fi limitați la șablonul de pagină vidă.

Se poate crea o nouă pagină utilizând meniul rapid în următoarele moduri de vizualizare:

Modul de vizualizare Page – doar din Folder List.

Modul de vizualizare Folder – din Folder List sau din Content Pane.

Modul de vizualizare Navigation – din Folder List sau executând clic pe o pagină existentă în panoul Content.

Modul de vizualizare Hyperlink – doar din Folder List.

Utilizarea șabloanelor GENERAL pentru crearea unei pagini Web

Se poate crea o pagină nouă din meniul File în orice mod de vizualizare. Această tehnică este cea mai flexibilă. Se poate alege șablonul de pagină (aspectul unei pagini) dintr-o listă de șabloane disponibile și se poate denumi pagina înainte de creare.

Pentru a crea o nouă pagină Web din meniul File, se urmăresc etapele:

Se selectează File – New – Page or Web. FrontPage afișează Task Pane.

În secțiunea New From Template din Task Pane, se selectează Page Templates.

FrontPage deschide caseta de dialog Page Templates și prezintă un set de șabloane de pagină Web comune.

Se selectează șablonul dorit. Pe măsură ce se selectează fiecare șablon, în zona Preview din colțul din dreapta-jos apare o imagine a șablonului și în secțiunea Description din partea dreaptă a casetei de dialog este afișată o descriere textuală.

Dacă se dorește adăugarea unui stil la pagina Web, se execută clic pe rubrica Style Sheets și se alege un stil. În orice caz, aceste stiluri depind de o caracteristică avansată, numită Cascadind Style Sheets (CSS), și numai Netscape Navigator 4.5 (sau mai recent) și Internet Explorer 5 (sau mai recent) le afișează corect.

Se execută clic pe OK pentru a crea noua pagină.

Se execută clic-dreapta oriunde pe pagină și se selectează Page Properties din meniul rapid sau se selectează File – Properties. Se deschide caseta de dialog Page Properties.

Se introduce un titlu descriptiv pentru pagină. Se execută clic pe OK pentru a închide caseta de dialog Page Properties.

Se selectează File – Save. Se deschide caseta de dialog Save As. Această casetă permite alocarea unui nume fișierului și locul unde va fi stocat.

Se introduce numele fișierului în câmpul File Name. Dacă se dorește schimbarea titlului de pagină, se execută clic pe butonul Change Title și se introduce titlul în caseta de dialog Set Page Title care apare.

Se execută clic pe Save pentru a salva pagina.

I.2 Adăugarea textului într-o pagină Web

În ciuda tuturor progreselor înregistrate în tehnologia paginilor Web, mare parte din informațiile dintr-o pagină Web sunt în continuare sub formă de text. FrontPage simplifică adăugarea textului la o pagină în modul de vizualizare Page, care funcționează foarte asemănător cu un procesor de text. Pentru a începe adăugare textului, se poziționează cursorul de text care pâlpâie acolo unde se dorește să apară textul și se începe tastarea.

Pentru a înlocui textul existent cu un nou text, este suficient să se selecteze mai întâi textul existent. Există mai multe metode ce pot fi folosite pentru a selecta textul:

Se execută clic și se trage mouse-ul – Se poate selecta orice bloc de text menținând apăsat butonul stâng al mouse-ului și trăgând indicatorul pe deasupra textului, după care se eliberează butonul mouse-ului. Textul selectat va fi evidențiat.

Se utilizează tasta SHIFT și tastele cu săgeată – Se menține tasta SHIFT apăsată și se utilizează tastele cu săgeată pentru a plasa cursorul de text. Tot ce se află între poziția originală a cursorului de text și noua poziție va fi evidențiat (selectat). Dacă se utilizează tastele LEFT ARROW și RIGHT ARROW , cursorul de text se deplasează literă cu literă. Dacă se utilizează tastele UP ARROW și DOWN ARROW, cursorul se deplasează rând cu rând.

Se utilizează tastele SHIFT, CTRL și ARROW – Se mențin apăsate tastele SHIFT – CTRL în timp ce se utilizează tastele ARROW pentru a deplasa cursorul de text. Utilizând tastele LEFT ARROW și RIGHT ARROW se selectează textul cuvânt cu cuvânt. Se utilizează UP ARROW pentru a selecta totul, de la poziția curentă a cursorului de text până la începutul paragrafului. Se utilizează DOWN ARROW pentru a selecta totul, de la poziția curentă a cursorului de text până la sfârșitul paragrafului.

Se utilizează tastele SHIFT, CTRL, HOME și END – Se mențin apăsate tastele SHIFT – CTRL și se apasă tasta HOME pentru a selecta totul, de la poziția curentă a cursorului de text până la începutul paginii. Se mențin apăsate tastele SHIFT – CTRL și se apasă tasta END pentru a selecta totul, de la poziția curentă a cursorului de text până la sfârșitul paginii.

După ce se selectează textul care se dorește a fi înlocuit, se începe pur și simplu tastarea. Noul text va înlocui textul selectat.

Formatarea textului cu bara de instrumente FORMATTING

Desigur, se va dori folosirea unei multitudini de efecte de text pentru a face pagina Web mai incitantă. În fond, o pagină plină de text simplu nu este prea interesantă. FrontPage permite schimbarea fontului, stilul de font, efectele (cum ar fi scrierea cu caractere aldine, cursive sau subliniate), dimensiunea de caracter și culoarea. Se poate utiliza bara de instrumente Formatting sau se poate afișa o casetă de dialog specială pentru modificarea textului.

Schimbarea fontului

Pentru a schimba fontul textului selectat, se execută clic în lista derulantă Font pentru a afișa o listă de fonturi deja instalate. Se poate alege un font din listă executând clic pe acesta.

Schimbarea dimensiunii

Pentru a schimba dimensiunea caracterelor, se execută clic pe lista derulantă Font Size, pentru a afișa o listă de dimensiuni de caractere. Acestea corespund dimensiunilor HTML standard pentru caractere și sunt singurele care ar trebui utilizate la construirea de pagini Web. Se alege dimensiunea de caracter din listă, executând clic pe aceasta.

Aplicarea efectelor

Pentru a aplica un efect aldin, cursiv sau subliniat textului selectat, se execută clic pe unul dintre butoanele cporespunzătoare.

Schimbarea culorii textului

Culoarea selectată curent este vizibilă în butonul Font Color. Pentru a aplica această culoare, este suficient să se execute clic pe butonul Font Color. În caz contrar, pentru a aplica o culoare diferită textului selectat, se execută clic pe mica săgeată îndreptată în jos de lângă butonul Font Color. Se selectează culoarea dorită. Dacă se dorește alegerea unei culori care nu este vizibilă în lista derulantă, se execută clic în secțiunea More Colors de la baza listei derulante, de unde se alege culoarea preferată.

Formatarea textului cu caseta de dialog FONT

Se poate formata textul utilizând o singură casetă de dialog. În acest scop se selectează textul care se dorește a fi formatat și apoi se selectează Format – Font sau Font din meniul rapid. FrontPage afișează caseta de dialog Font. Aceasta conține două rubrici: rubrica Font, care permite alegerea acelorași opțiuni de formatare ca și bara de instrumente Formatting și rubrica Character Spacing, care permite controlul spațierii literelor și poziționarea acestora într-un rând de text.

Pentru a aplica formate de text utilizând rubrica Font se fac alegerile în caseta de dialog:

Font – Pentru a schimba fontul se selectează o opțiune din lista derulantă de sub câmpul Font din colțul din stânga-sus al casetei de dialog.

Font Style – Pentru a schimba stilul, se alege o combinație de stiluri dorite (aldin, cursiv sau aldin și cursiv) din listă.

Size – Pentru a schimba dimensiunea caracterelor se selectează dimensiunea dorită din lista de sub câmpul Size din colțul din dreapta-sus al casetei de dialog.

Color – Pentru a schimba culoarea, se execută clic pe mica săgeată îndreptată în jos, de la dreapta câmpului Color.

Effects – Pentru efecte de text speciale, se selectează dintre căsuțele de validare din secțiunea Effects de la baza casetei de dialog.

Rubrica Character Spacing conține două tipuri de ajustări:

Spacing – Se stabilește spațierea literelor, acest lucru controlând distanța la care sunt plasate literele una față de alta. Se poate selecta opțiunea Expanded (litere spațiate mult) sau Condensed (litere apropiate).

Position – Stabilește locul unde apare textul față de o linie imaginară numită linie de bază a textului. Se poate selecta opțiunea Raised (textul va apărea deasupra liniei de bază a textului) sau Lowered (textul va apărea sub linia de bază a textului).

Crearea unei liste cu marcaje (sau numerotate)

Pentru a crea o listă cu marcaje simple, se urmăresc etapele:

Se plasează cursorul de text acolo unde se dorește să înceapă lista și se selectează Format – Bullets and Numbering. FrontPage deschide caseta de dialog Bullets and Numbering. Se execută clic pe rubrica Plain Bullets.

Se selectează pictograma de pagină care conține stilul de marcaj dorit.

Se selectează OK. Caseta de dialog dispare și pe pagină apare un marcaj.

Se începe tastarea listei, apăsând tasta ENTER la sfârșitul fiecărui articol din listă, pentru a trece pe rândul următor și a crea un marcaj.

După terminarea listei, se tastează de două ori ENTER pentru a opri inserarea articolelor cu mfișează caseta de dialog Font. Aceasta conține două rubrici: rubrica Font, care permite alegerea acelorași opțiuni de formatare ca și bara de instrumente Formatting și rubrica Character Spacing, care permite controlul spațierii literelor și poziționarea acestora într-un rând de text.

Pentru a aplica formate de text utilizând rubrica Font se fac alegerile în caseta de dialog:

Font – Pentru a schimba fontul se selectează o opțiune din lista derulantă de sub câmpul Font din colțul din stânga-sus al casetei de dialog.

Font Style – Pentru a schimba stilul, se alege o combinație de stiluri dorite (aldin, cursiv sau aldin și cursiv) din listă.

Size – Pentru a schimba dimensiunea caracterelor se selectează dimensiunea dorită din lista de sub câmpul Size din colțul din dreapta-sus al casetei de dialog.

Color – Pentru a schimba culoarea, se execută clic pe mica săgeată îndreptată în jos, de la dreapta câmpului Color.

Effects – Pentru efecte de text speciale, se selectează dintre căsuțele de validare din secțiunea Effects de la baza casetei de dialog.

Rubrica Character Spacing conține două tipuri de ajustări:

Spacing – Se stabilește spațierea literelor, acest lucru controlând distanța la care sunt plasate literele una față de alta. Se poate selecta opțiunea Expanded (litere spațiate mult) sau Condensed (litere apropiate).

Position – Stabilește locul unde apare textul față de o linie imaginară numită linie de bază a textului. Se poate selecta opțiunea Raised (textul va apărea deasupra liniei de bază a textului) sau Lowered (textul va apărea sub linia de bază a textului).

Crearea unei liste cu marcaje (sau numerotate)

Pentru a crea o listă cu marcaje simple, se urmăresc etapele:

Se plasează cursorul de text acolo unde se dorește să înceapă lista și se selectează Format – Bullets and Numbering. FrontPage deschide caseta de dialog Bullets and Numbering. Se execută clic pe rubrica Plain Bullets.

Se selectează pictograma de pagină care conține stilul de marcaj dorit.

Se selectează OK. Caseta de dialog dispare și pe pagină apare un marcaj.

Se începe tastarea listei, apăsând tasta ENTER la sfârșitul fiecărui articol din listă, pentru a trece pe rândul următor și a crea un marcaj.

După terminarea listei, se tastează de două ori ENTER pentru a opri inserarea articolelor cu marcaje.

În mod identic se procedează pentru crearea unei liste numerotate, însă din caseta Bullets and Numbering se selectează rubrica Numbers.

Formatarea paragrafelor

Se poate formata așezarea în pagină a paragrafelor selectând Format – Paragraph sau selectând Paragraph din meniul rapid. Se deschide caseta de dialog Paragraph cu următoarele opțiuni:

Alignment – Utilizată pentru a stabili alinierea paragrafului la stânga, la dreapta, pe centru sau stânga-dreapta (întinde textul de-a latul ecranului, de la o margine la alta).

Indentation – Se pot stabili trei tipuri de indentări. Caseta de modificare valorică Before Text controlează marginea stângă, After Text controlează marginea din dreapta, iar caseta de modificare valorică Indent First Line crește indentarea la stânga doar pentru primul rând de text al paragrafului.

Spacing – Se pot stabili patru tipuri de spațiere. Before stabilește cantitatea de spațiu alb dintre paragraful curent și paragraful precedent. After stabilește cantitatea de spațiu alb dintre paragraful curent și paragraful următor. Word stabilește spațierea dintre cuvintele individuale, iar Line Spacing stabilește spațierea dintre rândurile de text la un singur rând, la un rând și jumătate sau la două rânduri.

Stabilirea chenarelor și a umbrei

Configurarea chenarelor

Prima selecție ce trebuie făcută este stabilirea tipului general de chenar. În secțiunea Settings, se selectează Default (dacă nu se dorește nici un chenar), Box (pentru un chenar gros de jur împrejurul textului) sau Custom (pentru chenare particularizate).

Se pot activa și dezactiva liniile de chenar și utilizând instrumentul Border din bara de instrumente Formatting. Se execută clic pe mica săgeată în jos de lângă instrumentul Border, pentru a afișa o listă de opțiuni pentru chenar. Se execută clic pe opțiunea de chenar dorită.

Configurarea umbrei

Pentru a configura umbra unui paragraf, se execută clic pe rubrica Shading din caseta de dialog Borders and Shading. Pentru a stabili culoarea de fundal pentru paragraf, se execută clic pe lista derulantă Background Color. Se poate alege o culoare din paletă, una dintre culorile pentru teme (dacă pagina are o temă) sau se poate executa clic pe More Colors pentru a alege sau crea o culoare particularizată.

Se alege o culoare de prim-plan executând clic pe lista derulantă Foreground Color. Culoarea de prim-plan stabilește culoarea pentru textul din paragraf și determină anularea oricărei culori de text care a fost aplicată.

Dacă nu este suficientă o culoare de fundal, se poate utiliza o imagine ca fundal pentru paragraf. Se urmăresc etapele:

Se tastează numele imaginii în câmpul Background Picture. Ca o alternativă, se execută clic pe butonul Browse, pentru a deschide caseta de dialog Select Background Picture, pentru a putea alege o imagine.

Din lista derulantă Vertical Position se selectează poziția pe verticală a imaginii.

Din lista derulantă Horizontal Position se selectează poziția pe orizontală a imaginii.

Se stabilește modul în care să se repete imaginea, făcând o alegere din lista derulantă Repeat. Când se repetă o imagine, mai multe copii ale imaginii sunt plasate muchie lângă muchie pentru a furniza un fundal pentru paragraf. Opțiunile sunt Repeat (se repetă atât pe orizontală, cât și pe verticală), Repeat-x (se repetă doar pe orizontală), Repeat-y (se repetă doar pe verticală) și No Repeat.

Se utilizează lista derulantă Attachment pentru a alege dacă se dorește ca imaginea de fundal să se deruleze în raport cu browserul (se selectează Scroll) sau să rămână fixă în timp ce se derulează fereastra browserului (se selectează Fixed).

I.3 Adăugarea imaginilor într-o pagină Web.

Inserarea ilustrațiilor într-o pagină Web

Pentru a adăuga o imagine din colecția de ilustrații în pagina Web, se parcurg următorii pași:

Se selectează Insert – Picture – Clip Art sau se selectează instrumentul Clip Art din bara de instrumente Drawing. Aceasta determină deschiderea panoului Insert Clip Art Task Pane.

Se utilizează lista derulantă Search In pentru a alege colecția de ilustrații în care se dorește a face căutarea. Opțiunile includ My Collection, Office Collection și Web Collections.

Se utilizează lista derulantă Results Should Be, pentru a specifica tipurile de fișiere media căutate. Fișierele media sunt grupate în Clip Art, Photographs, Movies și Sound. Se execută clic pe micul semn plus (+) de lângă fiecare tip de grup, pentru a expanda lista și a afișa tipurile de fișiere incluse

Se introduce în câmpul Search Text orice cuvinte cheie căutate.

Se execută clic pe butonul Search, pentru a localiza orice imagine care se potrivește. Imaginile apar în Task Pane.

Se deplasează indicatorul mouse-ului peste ilustrația ce se dorește a fi inserată în pagina Web și se execută clic pe mica săgeată îndreptată în jos care apare în partea dreaptă a miniaturii acesteia.

Se selectează Insert (prima opțiune din meniul rapid) pentru a adăuga ilustrația în pagină.

Stabilirea proprietăților unei imagini

Stabilirea stilului de așezare automată a textului.

Dacă se plasează o imagine în interiorul unui bloc de text (plasând cursorul de text în blocul de text înainte de a insera imaginea), stilul de așezare automată este stabilit la None. Aceasta înseamnă că textul nu se așează automat în jurul imaginii. În schimb, textul aflat înainte de imagine este plasat deasupra imaginii, iar textul de după imagine este plasat sub imagine.

Pentru a schimba stilul de așezare automată, se selectează fie pictograma Left, fie pictograma Right din secțiunea Wrapping Style a casetei de dialog.

Dacă se selectează Left, imaginea este plasată la marginea stângă, iar textul curge pe partea dreaptă a imaginii.

Dacă se selectează Right, imaginea este plasată la marginea din dreapta, iar textul curge pe partea stângă a imaginii.

Stabilirea spațierii și a grosimii chenarului.

Utilizând parametrii din secțiunea Layout a casetei de dialog, se pot stabili următoarele:

Horizontal Spacing – Pentru a stabili cantitatea de spațiu alb la stânga și la dreapta, dintre o imagine și textul care o înconjoară sau o altă imagine, se utilizează această casetă de modificare valorică.

Vertical Spacing – Pentru a stabili cantitatea de spațiu alb de deasupra și dedesubt, dintre o imagine și textul care o înconjoară sau o altă imagine, se utilizează această casetă de modificare valorică.

Border Thickness – Dacă se dorește un chenar negru în jurul imaginii, se stabilește grosimea respectivului chenar utilizând această casetă de modificare valorică.

Alinierea imaginilor cu textul.

Lista derulantă Alignment controlează modul în care textul alăturat se aliniază cu o imagine. În rubrica Appearance, se selectează valoarea dorită din lista derulantă Alignment. Dacă se selectează Top, Middle sau Bottom, un singur rând de text se aliniază cu marginea de sus , cu mijlocul sau cu baza imaginii.

Stabilirea dimensiunii unei imagini.

În secțiunea Size din rubrica Appearance se poate specifica dimensiunea imaginii și se poate alege păstrarea raportului dimensiunilor. Pentru a specifica dimensiunea, se bifează căsuța de validare Specify Size și se introduce dimensiunea imaginii tastând o valoare în câmpurile Width și Height sau utilizând casetele de modificare valorică Width și Height. Se poate specifica dimensiunea imaginii fie în pixeli (se selectează opțiunea In Pixels), fie ca procent din dimensiunea ferestrei de browser (se selectează opțiunea In Percent). Dacă se alege păstrarea raportului dimensiunilor (raportul inițial dintre lățime și înălțime) bifând căsuța de validare Keep Aspect, în momentul în care se schimbă fie Width, fie Height, se schimbă automat cealaltă valoare.

Se poate de asemenea ajusta dimensiunea unei imagini executând clic pe imagine și executând după aceea clic și trăgând unul din punctele pătrate din jurul perimetrului imaginii (puncte de control pentru dimensionare). Dacă se execută clic și se trage un punct de control pentru dimensionare dintr-un colț al imaginii, raportul dimensiunilor este păstrat automat; în caz contrar se poate întinde sau restrânge independent fie lățimea, fie înălțimea imaginii, utilizând punctele de control pentru dimensionare aflate sus, jos sau lateral.

Modificarea unei imagini utilizând instrumentele pentru grafică ale aplicației FrontPage.

Oglindirea și rotirea unei imagini.

Se poate roti o imagine cu 90 de grade în sens orar sau în sens trigonometric, utilizând butoanele Rotate Right sau Rotate Left din bara de instrumente Picture. Se mai poate oglindi imaginea la stânga sau la dreapta, utilizând butonul Flip Vertical sau se poate oglindi imaginea în sus sau în jos, utilizând butonul Flip Horizontal.

Ajustarea strălucirii și a contrastului.

Pe bara de instrumente Picture există patru butoane care ajustează contrastul și strălucirea. Pentru a crește contrastul, se execută clic pe butonul More Contrast; pentru a descrește contrastul, se execută clic pe butonul Less Contrast. Pentru a adăuga strălucire la o imagine, se execută clic pe butonul More Brightness; pentru a descrește strălucirea, se execută clic pe butonul Less Brightness.

Ajustarea opțiunilor de culoare.

Butonul Color din bara de instrumente Pictures afișează un meniu rapid când se execută clic pe acesta. Deși există patru opțiuni în acest meniu (Automatic, Grayscale, Black & White și Wash Out), doar două dintre acestea (Grayscale și Wash Out) sunt active când se lucrează cu o ilustrație.

Mărirea sau micșorarea unei imagini utilizând Resample.

Dacă este necesară mărirea sau micșorarea unei imagini, instrumentul Resample este foarte util. Pentru a-l utiliza, se selectează imaginea și se utilizează punctele de control pentru redimensionare în vederea ajustării dimensiunii. După aceea se execută clic pe butonul Resample.

I.4 Crearea formelor cu instrumente de desen.

Crearea unui desen.

Se selectează Insert – Picture – New Drawing, rezultatul fiind apariția unei suprafețe dreptunghiulare, acolo unde se realizează desenul. Se poate redimensiona cu ușurință diagrama în pagina Web, executând clic și trăgând punctele de control de dimensionare aflate pe marginile desenului.

Adăugarea formelor în desen.

Bara de instrumente Drawing furnizează instrumentele pentru adăugarea și formatarea formelor, precum și pentru formatarea desenului în sine.

Funcțiunile uneltelor de desen:

Line — Permite trasarea unor segmente. Activarea uneltei transformă pointerul în cruce, permițând o poziționare exactă a extremităților segmentului.

Se aduce pointerul cruce în locul de început

Se trage (evident cu butonul stânga apăsat) până în locul de terminare a segmentului

Se eliberează butonul mouse-ului.

Arrow — Permite trasarea unor săgeți. Se utilizează în mod identic cu unealta Line.

Rectangle — Permite trasarea unui dreptunghi. Activarea uneltei transformă pointerul în cruce.

Se aduce pointerul cruce în locul colțului din stânga sus

Se trage în diagonală până în locul colțului din dreapta jos

Se eliberează butonul mouse-ului.

Oval — Permite trasarea unei elipse. Se utilizează similar uneltei Rectangle deoarece se trasează de fapt un dreptunghi ipotetic în care se înscrie elipsa.

Text Box – Permite desenarea unui cadru dreptunghiular în care se poate insera text. Servește la crearea unor legende sau zone cu explicații atașate unui desen. Activarea uneltei transformă pointerul în cruce.

Se aduce pointerul cruce în locul colțului din stânga sus

Se trage în diagonală până în locul colțului din dreapta jos

Se eliberează butonul mouse-ului.

Se obține un cadru dreptunghiular având conturul înconjurat de o zonă umbrită cu mânere de dimensionare. În operarea cu un TextBox trebuie să se distingă între cele două entități care pot fi selectate

conținutul casetei (adică textul introdus)

obiectul TextBox.

AutoShapes — Permite inserarea unei forme predefinite sau libere. Inițiază afișarea unei bare de unelte (AutoShapes) care cuprinde shortcut-uri către bare de unelte cu categorii de forme. Afișate ca liste derulante, acestea pot fi agățate de bara superioară și trase în document unde pot rămâne vizibile ca orice altă bară de unelte. Dacă nu sunt aduse în document, ele se comportă ca liste derulante (se închid după selectarea unei opțiuni).

Pentru a alege o unealtă, se deschide AutoShapes, pe urmă submeniul adecvat, iar din cutia afișată se selectează prin click unealta dorită. Utilizarea fiecărei unelte este similară utilizarea uneltelor Line, Arrow, Rectangle sau Oval.

.

Select Objects – Permite selectarea mai multor obiecte. Acționarea uneltei produce transformarea pointerului în și prin tragere în document se poate încadra un domeniu dreptunghiular. Toate obiectele desenate din acel cadru devin selectate simultan. În continuare, acestea pot fi formatate unitar sau grupate etc. Selecția multiplă rămâne activă până când se selectează alt obiect.

Draw – Deschide un meniu complex în care se regăsesc comenzile care se referă la desenare. Unele funcțiuni sunt explicate prin uneltele precedente, altele vor fi explicate ulterior.

WordArt – deschide galeria WordArt din care se poate selecta un model de aranjare neuzuală, artistică, a textului. Selectarea unui model, prin dublu click, afișează fereastra utilitarului WordArt, în care se introduce textul dorit și se formatează prin uneltele atașate.

Funcțiunile uneltelor de formatare:

Fill Color – Permite selectarea unei culori cu care se umple obiectul desenat selectat. În cutia afișată se poate selecta o culoare prin pătratul corespunzător, se poate cere afișarea unui dialog mai complex More Fill Colors și se poate aplica un efect grafic (diferite tipuri de degradeuri, treceri dintr-o culoare în alta etc.) prin Fill Effects. Dialogurile afișate sunt destul de explicite și nu mai sunt explicate aici. Anularea umplerii se face prin No Fill.

Line Color – Permite selectarea unei culori pentru o linie selectată, sau pentru conturul unei forme selectate. În cutia afișată se poate selecta o culoare prin pătratul corespunzător, se poate cere afișarea unui dialog mai complex More Line Colors și se poate aplica un efect grafic (diferite tipuri de degradeuri, diferite modele etc.) prin Fill Effects. Prin No Line linia nu mai este vizibilă (dar obiectul există în continuare, nu se șterge).

Font Color – Permite selectarea unei culori pentru texte (nu neapărat din obiecte de desen). Pentru aceasta se selectează textul și se selectează culoarea. Dacă nu este selectat text, atunci acționarea uneltei are efect pentru textul introdus în continuare. Unealta este identică cu unealta Font Color de pe bara de unelte Formatting.

Line Style, Dash Style, Arrow Style –Permit selectarea, din casetele afișate, pentru stilul liniei pline, stilul de linii punctate, stilul de linii cu săgeți.

Shadow – Permite selectarea unui tip de umbră a obiectului și stabilirea atributelor umbririi. În caseta afișată se selectează un model de umbră iar comanda Shadow Settings afișează o bară de unelte prin care se poate muta umbra față de obiect (butoanele Nudge Shadow Up, Nudge Shadow Down, Nudge Shadow Left, Nudge Shadow Right), se poate comuta între umbrit/neumbrit (butonul Shadow On/Off) și se poate alege o culoare a umbrei prin lista Shadow Color (similară celorlalte unelte de colorare).

Modificarea proprietăților de desen și de formă.

Pentru a formata un obiect trebuie

selectat obiectul și

comanda AutoShape din meniul Format

sau

comanda Format AutoShape din meniul contextual.

Ca urmare a comenzii se afișează dialogul Format AutoShape care cuprinde cinci fișe, descrise în continuare.

Fișa Colors and Lines (dialogul Format AutoShape)

Conține trei grupuri, corespunzătoare unor unelte de pe bara Drawing: Fill, Line, Arrows, care permit stabilirea atributelor de linii, săgeți și de umplere a formelor închise.

Fișa Size (dialogul Format AutoShape)

În grupul Size and rotate se stabilesc atributele de înălțime (Height), lățime (Width) precum și numărul de grade cu care se rotește desenul (Rotate).

Grupul Scale permite stabilirea unor dimensiuni proprii (deformând figura) în Height și Width sau, marcând boxa de control Lock aspect ratio, nedeformând figura (stabilirea unei dimensiuni duce la calcularea automată a celeilalte).

Grupul Original size dă dimensiunile originale ale imaginii, dimensiuni care pot fi restaurate prin butonul Reset.

Fișa Position (dialogul Format AutoShape)

Se utilizează casetele de modificare valorică Horizontal și Vertical pentru a stabili poziția formei, exprimată în pixeli. Poziția se stabilește față de colțul din stânga-sus sau față de centrul desenului.

Fișa Picture (dialogul Format AutoShape).

Se stabilesc caracteristicile unei imagini introduse în pagina Web.

Fișa Text Box (dialogul Format AutoShape)

În această fișă se stabilesc limitele interne ale unei casete de text, distanțele lăsate între chenarul casetei și textul interior. Atributele din Internal margin sunt Left (stânga), Right (dreapta), Top (sus), Bottom (jos).

Fișa Web (dialogul Format AutoShape).

Multe browsere nu sunt capabile nu sunt capabile să afișeze un desen sau o formă, datorită tehnologiei avansate care a fost utilizată pentru crearea acestora. În cazul acesta, este recomandabil să se afișeze doar un text care explică ce reprezenta desenul sau scopul formei. Pentru a specifica un text alternativ, se selectează rubrica Web și se tastează text în câmpul Alternative Text.

Stabilirea ordinii de stivuire.

Deoarece dimensiunile ecranului sunt interpretate ca axele X și Y, ordinea în profunzime este notată drept ordinea Z.

Obiectele pot fi așezate unele peste altele, total sau parțial. Datorită culorilor sau lipsei de transparență, se vor vedea doar porțiunile neacoperite de alte obiecte. Acest fapt necesită modificarea sau stabilirea exactă a ordinii Z, pentru ca imaginea finală să fie cea dorită.

Considerând că obiectele formează o stivă, mutarea unui obiect în stivă se efectuează prin

selectarea obiectului

comanda Order din meniul afișat prin Draw de pe bara Drawing sau din meniul contextual. În meniul afișat, comenzile sunt

Bring to Front, Send to Back pentru mutarea obiectului selectat în fața stivei sau, respectiv, în spatele stivei.

Bring Forward, Send Backward pentru mutarea obiectului cu o poziție în stivă înainte (spre privitor), sau înapoi.

Bring in Front of Text, Send Behind Text pentru mutarea desenului în fața textului principal al documentului sau, respectiv, în spatele textului. În primul caz se poate ca textul să nu se vadă, de interes fiind și boxa de control Semitransparent din fișa Colors and Lines, dialogul Format AutoShapes.

Alinierea și formele.

Comanda de aliniere este accesată prin

Draw de pe bara Drawing,

comanda Align or Distribute.

Pentru a realiza alinierea unor obiecte, acestea se selectează și se dă comanda Align or Distribute. Din meniul afișat se alege

Align Left, Align Center, Align Right pentru situația în care obiectele sunt așezate pe verticală și se aliniază, respectiv, în stânga, central sau în dreapta paginii.

Align Top, Align Middle, Align Bottom pentru situația în care obiectele sunt așezate pe orizontală și se aliniază, respectiv, după marginile de sus, după liniile mediane, sau după marginile de jos ale obiectelor selectate.

Distribute Horizontally, Distribute Vertically pentru ca obiectele să se distribuie uniform pe orizontală sau pe verticală. Această repartiție se efectuează, implicit, între obiectele extreme (pe orizontală sau pe verticală). Pentru ca distribuirea să se efectueze uniform pe pagină, se deschide meniul Draw, comanda Align or Distribute, de două ori: – o dată pentru a marca opțiunea Relative to Page; – a doua oară pentru a alege distribuirea pe orizontală sau pe verticală.

I.5 Lucrul cu tabele.

Inserarea unui tabel.

Comanda Insert Table din meniul Table inițiază dialogul Insert Table în care se precizează numărul de coloane (în zona Number of columns), numărul de linii (în zona Number of rows) și lățimea unei coloane (în Column width). Lățimea poate fi Auto (dimensiunea dintre marginile hârtiei este împărțită egal în coloanele specificate) sau se poate tasta o dimensiune.

Butonul AutoFormat inițiază un dialog pentru alegerea unui format de tabel predefinit.

În scopul inserării unui tabel se poate utiliza și unealta Insert Table, reprezentată grafic prin , care deschide pe loc o grilă în care se trage cu mouse-ul numărul dorit de linii și de coloane. Lăsarea butonului mouse-ului produce inserarea unui tabel de dimensiune specificată.

Desenarea unui tabel.

Se poate desena un tabel, trasând mai întâi conturul și împărțind după aceea tabelul în rânduri, coloane și celule. Pentru a desena un tabel, se selectează Table – Draw Table, sau se selectează instrumentul Draw Table din bara de instrumente Table.

Se parcurg următoarele etape:

Se menține apăsat butonul stâng al mouse-ului și se trage instrumentul de desen în diagonală pe pagină, pentru a crea un dreptunghi care are aproximativ mărimea tabelului dorit. Va apărea o celulă mare.

Se trage instrumentul de desen pe orizontală sau pe verticală în interiorul chenarului de tabel, pentru a crea noi celule, coloane și rânduri.

Se poate ajusta dimensiunea unei celule, mutând indicatorul peste chenarul celulei, moment în care acesta se transformă într-o săgeată cu două capete. Se trage linia de chenar pentru a ajusta dimensiunea celulei. Această tehnică funcționează și pentru chenarul de tabel.

Selectarea părților dintr-un tabel.

Anumite operațiuni necesită o selectarea prealabilă a obiectului care se procesează. Într-un tabel se pot selecta obiecte după cum urmează:

Lucrul cu rânduri și coloane.

Adăugarea rândurilor și coloanelor.

Pentru a insera un singur rând deasupra celulei sau rândului selectat curent, se execută clic în celulă și se alege Insert Row din meniul rapid al celulei, sau se execută clic pe butonul Insert Row din bara de instrumente Table.

Pentru a insera o singură coloană la stânga celulei sau coloanei curent selectate, se execută clic în celulă și se alege Insert Column din meniul rapid al celulei sau se execută clic pe butonul Insert Column din bara de instrumente Table.

Pentru a controla poziția și numărul de rânduri și coloane adăugate, se selectează Table – Insert – Rows or Columns. Se selectează opțiunea dorită (Rows sau Columns), după care se utilizează caseta de modificare valorică pentru a selecta numărul de rânduri sau de coloane de inserat. Se utilizează opțiunile din secțiunea Location pentru a stabili ca inserarea să se efectueze deasupra selecției (Above Selection) sau sub selecție (Below Selection).

Dimensionarea liniilor și coloanelor.

Datorită modului egalitar de construire primară a unui tabel, este necesar să se redimensioneze liniile și coloanele acestuia pentru a se potrivi mai bine cantității de informație conținute sau pentru a arăta mai bine etc.

Se recomandă ca această operațiune să aibă loc după ce s-a completat informația esențială din tabel, mai ales pentru că înălțimea liniilor este ajustată automat după informația conținută.

Redimensionarea se poate efectua

din riglele documentului,

cu mouse-ul

apelând comenzi de dimensionare.

Dimensionare din rigle

Atunci când punctul de inserție este într-un tabel, pe rigle sunt delimitate zonele alocate liniilor (pe rigla verticală) și coloanelor (pe rigla orizontală). Trăgând cu mouse-ul una din limitele liniei/coloanei dorite are loc redimensionarea acesteia.

Momentul când operațiunea este posibilă este indicat de modificarea mouse-ului într-o săgeată dublă.

Dimensionare cu mouse-ul

Apropierea mouse-ului de una dintre liniile tabelului (de ghidare sau definitivă) transformă pointerul într-o linie dublă (orizontală sau verticală) încadrată de săgeți. Agățarea și dragarea liniei respective modifică dimensiunile în tabel.

Operațiunea depinde de celulele reunite/divizate, prin urmare este recomandată înainte de modificarea structurii de linii/coloane prin reunire sau divizare.

În operațiunea de tragere a liniilor verticale (care separă coloane), acționarea simultană a unor taste de control are efecte diferite:

ALT, se afișează dimensiunile și nu se modifică lățimea totală a tabelului;

CTRL, coloanele următoare sunt redimensionate proporțional;

SHIFT, coloanele următoare sunt păstrate și se modifică lățimea tabelului.

Comanda Cell Height and Width

Atributele de dimensionare, indentare a liniilor tabelului, aliniere și altele sunt grupate în comanda Cell Height and Width din meniul Table. Comanda necesită poziționarea în tabelul care se modifică și afișează dialogul sinonim. Cell Height and Width are două fișe Row și Column pentru operațiuni asupra liniilor, respectiv coloanelor.

Fișa Row are următoarele funcțiuni:

Height of rows… – se alege din listă tipul de înălțime. Auto – după conținut, Exactly – mărimea specificată în zona At, At least – cel puțin mărimea specificată în zona At.

Indent from left – se specifică mărimea deplasării întregii linii față de marginea stânga a hârtiei. Linia de tabel se comportă ca un paragraf obișnuit.

Allow row to break across pages – se marchează dacă se admite ca linia să se rupă între pagini.

Alignment – specifică tipul de aliniere al întregii linii între marginile laterale ale foii de hârtie. Left – aliniere stânga, Center – aliniere centrată, Right – aliniere dreapta. Linia de tabel se comportă ca un paragraf, deci poate fi aliniată independent de celelalte linii ale tabelului.

Previous Row, Next Row – butoane de navigație între linii pentru a le formata în moduri diferite.

Fișa Column are funcțiunile:

Width of column… – se trece dimensiunea exactă a coloanei indicate.

Space between columns – se trece dimensiunea exactă a spațiului dintre coloane (netipărirea liniaturii necesită un spațiu mai mare).

Previous Column – trece la formatarea coloanei precedente.

Next Column – se trece la formatarea coloanei următoare.

AutoFit – are ca efect stabilirea automată a lățimii coloanei după informația conținută în toate celulele coloanei.

Este de observat că aplicarea comenzii atunci când sunt selectate celule poate produce unele efecte doar asupra celulelor respective, ceea ce poate strica alinierea dorită cu celelalte linii sau coloane.

Pentru a dimensiona identic mai multe linii sau coloane trebuie urmată secvența:

selectarea liniilor/coloanelor

aplicarea comenzii corespunzătoare, Distribute Rows Evenly sau Distribute Columns Evenly, din meniul Table sau utilizarea uneltelor sinonime din bara Tables.

Pentru a aplica un format profesional predefinit în mediul FrontPage se va situa punctul de inserție oriunde in tabel și

se aplică Table AutoFormat din meniul Table sau

se acționează unealta Table AutoFormat din bara Tables.

Formatarea automată presupune selectarea unui model dintre cele propuse, alegerea opțiunilor de formatare automată (ce anume să se modifice), ceea ce conduce și la o redimensionare corespunzătoare a liniilor/coloanelor.

Lucrul cu celule.

Divizarea și unirea celulelor.

Pentru o aranjare mai bună a textului sau pentru inserarea unor titluri în capul de tabel este necesară reunirea unor celule atât pe orizontală, cât și pe verticală. Această reunire trebuie să producă o nouă celulă, recunoscută ca atare de procesorul de tabele. Operațiunea se efectuează prin

selectarea celulelor care se doresc reunite

acționarea comenzii Merge Cells din meniul Table sau a uneltei Merge Cells de pe bara de unelte Tables.

Operațiunea inversă, de divizare a unei celule, se execută prin

selectarea celulelor care se divizează (în mod unitar)

acționarea comenzii Split Cells din meniul Table sau a uneltei Split Cells de pe bara de unelte Tables.

Se va răspunde în dialogul afișat la numărul de linii și de coloane nou create. Există și posibilitatea reunirii celulelor înaintea divizării (pentru o rearanjare a spațiului) prin marcarea boxei de control Merge cells before split (din dialogul Split Cells).

Adăugarea de celule la un tabel.

Se pot insera cu ușurință mai multe celule la un tabel existent. Astfel, se selectează Table – Insert – Cell. Locul exact unde este inserată celula depinde de conținutul celulei selectate. În cazul în care celula selectată este vidă sau cursorul de text se află la capătul din stânga al datelor din celulă, noua celulă este adăugată la stânga celulei curente. În cazul în care cursorul de text este la capătul din dreapta al datelor din celulă, noua celulă este adăugată la dreapta celulei curente.

I.6 Formatarea paginilor Web.

Stabilirea proprietăților unei pagini .

Se pot stabili multe proprietăți pentru paginile Web, utilizând caseta de dialog Page Properties. Pentru a o deschide, se execută clic-dreapta oriunde pe pagină și se selectează Page Properties din meniul rapid. Ca o alternativă, se selectează File – Properties.

Specificarea fundalului.

Rubrica Background din caseta de dialog Page Properties este disponibilă doar dacă pagina nu are atribuită o temă. Când o pagină are o temă, rubrica Background lipsește.

Atribuirea culorilor fundalului și a textului – Pentru a folosi o singură culoare pentru fundalul paginii, se execută clic pe lista derulantă Background din secțiunea Colors a rubricii Background. Din instrumentul Color, se selectează culoarea ce se dorește a fi utilizată.

Atribuirea culorilor hiperlegăturilor – Se pot atribui culori celor trei tipuri de hiperlegături: Hyperlink (o hiperlegătură nevizitată), Visited Hyperlink (o hiperlegătură vizitată) și Active Hyperlink (hiperlegătura curent selectată). Trebuie să se selecteze culori distincte pentru toate cele trei tipuri de hiperlegături.

Atribuirea unei imagini de fundal – În acest scop se selectează căsuța de validare Background Picture. Se poate selecta caracteristica Watermark sau se selectează butonul Browse pentru a deschide caseta de dialog Select Background Picture, de unde se alege o imagine de fundal iar apoi se execută clic pe Open pentru a reveni la caseta de dialog Page Properties.

Stabilirea marginilor de pagină.

În rubrica Margins a casetei de dialog Page Properties se pot stabili marginile de sus și din stânga ale paginii.

Pentru a stabili marginea de sus, se bifează căsuța de validare Specify Top Margin și se stabilește lățimea marginii (în pixeli) utilizând caseta de modificare valorică. Pentru a stabili marginea din stânga, se utilizează aceeași tehnică, folosind căsuța de validare Specify Left Margin.

Aplicarea temelor în pagini sau într-un sit.

Pentru a aplica o temă unei pagini sau unui sit, se deschide caseta de dialog Themes utilizând oricare dintre următoarele opțiuni:

Din modul de vizualizare Reports sau Tasks, se selectează Format – Theme. Singura opțiune posibilă este All Pages.

Din modul de vizualizare Hyperlink sau Navigation, se selectează o pagină, după care se selectează Format – Theme. Opțiunea prestabilită este Selected Page(s), dar se poate selecta All Pages pentru a aplica tema tuturor paginilor din situl Web.

Din modul de vizualizare Folders, se selectează una sau mai multe pagini. Se selectează Format – Theme. Opțiunea prestabilită este Selected Page(s), dar se poate selecta All Pages pentru a aplica tema tuturor paginilor din situl Web.

După ce se deschide caseta de dialog Themes, se poate selecta o temă din lista de teme din partea stângă a casetei de dialog. Executarea unui clic pe o temă afișează o mostră a temei respective în zona Sample Of Theme. După ce se obține tema dorită, se execută clic pe OK pentru a aplica tema sitului sau paginilor selectate.

FrontPage furnizează multe teme, iar una dintre acestea poate fi ideală utilizatorului în forma sa originală. Dacă se dorește însă modificarea ei, se utilizează butonul Modify, cu ajutorul căruia se pot modifica culorile temei (Colors), imaginile (Graphics) sau textul temei (Text).

Tranziția între pagini.

FrontPage oferă posibilitatea aplicării unui efect de tranziție de pagină , selectând, în modul de vizualizare Page, Format – Page Transition pentru a afișa caseta de dialog Page Transition.

Din această casetă de dialog se selectează următoarele:

Event – Se selectează când va avea loc următoarea tranziție. Opțiunile sunt următoarele: tranziția are loc când se intră în pagină, când se iese din pagină, când se intră în sit și când se iese din sit.

Duration (seconds) – Se poate varia durata efectului de tranziție.

Transition effect – Se selectează efectul de tranziție dorit din lista derulantă Transition effect.

Capitolul II – Construirea siturilor Web

II. 1 Crearea unui sit Web.

Pentru a crea un nou sit Web, se selectează File – New – Page or Web. Aceasta deschide New Page Or Web Task Pane.

În New Page Or Web Task Pane există mai multe opțiuni: se crează un nou sit Web vid, se creează un sit Web bazat pe șabloanele utilazate recent sau se crează un nou sit Web bazat pe șabloanele încorporate în FrontPage.

Pentru a crea un nou sit Web utilizând unul dintre șabloanele de situri Web încorporate în FrontPage, se urmăresc etapele:

În secțiunea New From Template din Task Pane, se selectează Web Site Templates. Se deschide caseta de dialog Web Site Templates în care se găsesc o mulțime de șabloane ce pot fi utilizate la crearea noului sit Web.

Se selectează unul din șabloane. Fiecare șablon afișează o descriere a scopului șablonului în zona Description din colțul din dreapta-jos al casetei de dialog New.

Se precizează unde se dorește a fi plasat situl Web, utilizând câmpul Specify The Location Of The New Web.

Se execută clic pe OK. FrontPage crează structura noului sit Web, inclusiv dosarele necesare pentru o funcționare corespunzătoare. Sunt create și pagina de bază, precum și alte pagini ce alcătuiesc șablonul ales.

II.2 Crearea hiperlegăturilor.

Crearea legăturilor de text la pagini existente în situl Web.

Pentru a crea o legătură la o pagină existentă în situl Web, se parcurg etapele:

În modul de vizualizare Page, se selectează textul care va fi utilizat ca hiperlegătură. Dacă textul nu există deja, se tastează în pagină și se selectează.

Se execută clic-dreapta pe textul selectat și se selectează Hyperlink din meniul rapid. Ca o alternativă, se execută clic pe butonul Hyperlink din bara de instrumente Standard sau se selectează Insert – Hyperlink. Se deschide caseta de dialog Insert Hyperlink.

Se crează hiperlegătura procedând în unul dintre următoarele moduri:

Se execută clic pe butonul Existing File Or Web Page și se selectează din lista de fișiere aflată în caseta de dialog Insert Hyperlink o pagină din situl Web curent.

Se execută clic pe butonul Folders (etichetat cu Browse For File) pentru a deschide caseta de dialog Link For File apoi are loc deplasarea la o pagină care este stocată pe unitatea de disc locală sau pe o unitate de rețea. Se execută clic pe fișierul către care se dorește indicarea legăturii.

Se utilizează câmpul Address pentru a tasta calea exactă către fișierul unde se dorește a se face legătura.

Când pagina la care se dorește a se face legătura apare în câmpul Address, se execută clic pe OK pentru a crea legătura.

Se mai poate crea o hiperlegătură utilizând Folder List sau Navigation Pane. Pentru a proceda astfel, se deschide în modul de vizualizare Page pagina unde se dorește să se adauge o hiperlegătură. Fie din Folder List, fie din Navigation Pane, se trage în pagina deschisă pagina la care se dorește să se facă legătura.

Crearea legăturilor de text la noi pagini din situl Web.

Dacă se dorește să se creeze hiperlegături pe măsură ce se construiește situl Web, se pot crea simultan legătura și pagina.

Pentru a crea hiperlegături pe această cale, se urmăresc etapele:

În modul de vizualizare Page, se selectează textul care va fi utilizat ca hiperlegătură. Dacă textul nu există deja, se tastează în pagină, după care se selectează.

Se execută clic-dreapta pe textul selectat și se selectează Hyperlink din meniul rapid. Ca o alternativă, se execută clic pe butonul Hyperlink din bara de instrumente Standard sau se selectează Insert – Hyperlink. Se deschide caseta de dialog Insert Hyperlink.

Se execută clic pe butonul Create New Document de la marginea stângă a casetei de dialog. FrontPage afișează o nouă versiune a casetei de dialog Insert Hyperlink.

Se introduce numele noului document în câmpul Name Of New Document.

În secțiunea When To Edit, se alege când se editează noul document:

Edit the new document later (Editați mai târziu noul document) – Când se încheie crearea paginii și a hiperlegăturii, noua pagină este creată, dar poate fi vizualizată în continuare pagina în care s-a inserat hiperlegătura.

Edit the new document now (Editați acum noul document) – Când se încheie crearea paginii și a hiperlegăturii, noua pagină este afișată, pregătită pentru editare.

Se execută clic pe OK pentru a crea noua pagină și hiperlegătura. Noua pagină este o pagină Web vidă.

Crearea legăturilor la situri Web externe.

Crearea unei hiperlegături la un alt sit Web din Internet este doar puțin mai complicată, însă se poate dovedi foarte utilă.

Pentru a crea o legătură la un sit Web extern, trebuie să existe conectare la Internet și să se parcurgă următorii pași:

În modul de vizualizare Page, se selectează textul care va fi folosit ca hiperlegătură. Dacă textul nu există deja, se tastează în pagină, după care se selectează.

Se execută clic-dreapta pe textul selectat și se selectează Hyperlink din meniul rapid. Ca o alternativă, se execută clic pe butonul Hyperlink din bara de instrumente Standard sau se selectează Insert – Hyperlink. Se deschide caseta de dialog Insert Hyperlink.

Se execută clic pe butonul din mijloc din rândul de butoane de lângă câmpul Look In. Acesta este etichetat cu Browse The Web. Această acțiune deschide browserul.

Se utilizează acțiunile browserului standard pentru a naviga la pagina la care se dorește realizarea legăturii. După ce s-a ajuns la pagină, se revine la FrontPage.

Caseta de dialog Insert Hyperlink arată acum situl în câmpul Address. Se execută clic pe OK pentru a crea o hiperlegătură cu acest sit.

Modificarea și ștergerea hiperlegăturilor.

Pe măsură ce se modifică situl, se poate descoperi necesitatea corectării unei legături. De exemplu se poate decide că nu mai este nevoie de o hiperlegătură, dar se dorește păstrarea textului sau a imaginii căreia îi este atașată hiperlegătura. S-ar mai putea dori redefinirea paginii de destinație a unei hiperlegături. Pentru a face acest tip de modificare, se deschide caseta de dialog Edit Hyperlink (cea mai simplă cale este să se execute clic-dreapta pe hiperlegătură și să se selecteze Hyperlink Properties din meniul rapid). În această casetă de dialog se pot efectua următoarele:

Modificarea destinației hiperlegăturii – Pentru a schimba pagina de destinație a unei hiperlegături, se selectează din nou pagina, utilizând tehnicile prezentate anterior. Se pot realiza legături la oricare dintre destinațiile menționate anterior, printre care pagini Web din cadrul sitului curent sau pagini Web externe.

Ștergerea hiperlegăturii – Pentru a șterge hiperlegătura, se execută clic pe butonul Remove Hyperlink, pentru a șterge conținutul câmpului Address, după care se execută clic pe OK.

II.3 Modul de vizualizare NAVIGATION.

Construirea structurii sitului Web.

Pentru a începe construirea structurii sitului Web, se urmăresc etapele:

Din al doilea nivel al sitului Web se trage o pagină din Folder List în fereastra principală. În acest timp, între pagina de bază și pagina trasată apare un conector. Se plasează pagina sub pagina de bază și se eliberează butonul mouse-ului.

Se continuă tragerea de pagini în fereastra principală. Deplasând o pagină aproape de o pagină care se află deja în fereastră, conectorul va realiza conectarea la acea pagină. Manevrând paginile în fereastra principală, se poate construi al doilea nivel al structurii sitului Web, al treilea nivel, etc.

Crearea unei noi pagini în modul de vizualizare Navigation.

Se poate crea o nouă pagină și se poate conecta la pagina sa părinte, efectuând ambele operații într-un singur pas. În acest scop, se execută clic-dreapta pe pagina părinte și se selectează New – Page din meniul rapid. FrontPage crează noua pagină și o atașează la pagina părinte. În orice caz, noua pagină nu a fost creată încă sub formă de fișier – aceasta nu apare în Folder List și nici nu se poate accede la proprietățile sale. Pentru a încheia crearea paginii, se execută dublu clic pe aceasta în modul de vizualizare Navigation, pentru a o deschide în modul de vizualizare Page.

Ștergerea unei pagini în modul de vizualizare Navigation.

Se poate șterge o pagină în modul de vizualizare Navigation. În acest scop se execută clic-dreapta pe pagină și se selectează Delete din meniul rapid sau se selectează pagina și se apasă tasta DELETE. Se deschide caseta de dialog Delete Page, care oferă două opțiuni: ștergerea paginii din toate barele Navigation sau ștergerea paginii complet din situl Web. Se selectează opțiunea dorită și se execută clic pe OK.

Particularizarea modului de vizualizare Navigation.

Se poate particulariza aspectul modului de vizualizare Navigation. Opțiunile disponibile sunt următoarele:

Zoom in and out – Se poate schimba gradul de mărire pentru a apropia imaginea și a vedea mai multe detalii, sau a îndepărta imaginea și a vedea mai mult din structura generală. Pentru a schimba gradul de mărire, se utilizează lista derulantă Zoom din bara Navigation pentru a stabili scalarea dorită.

Expand and collapse subtrees – Se poate restrânge afișarea paginilor subordonate, executând clic pe semnul minus (-) de pe o pagină. Pentru a expanda din nou subarborele, se execută clic pe semnul plus (+) care a înlocuit semnul minus atunci când s-a restrâns subarborele. Se poate alege, de asemenea, vizualizarea doar a unei pagini și a subarborelui acesteia, executând clic-dreapta pe butonul View Subtree Only din bara Navigation. Pentru a reveni la imaginea întregului arbore, se execută clic din nou pe butonul View Subtree Only – fie în bara Navigation, fie imediat deasupra paginii din vârful subarborelui.

Swich between portrait and landscape – Pentru a comuta între modurile de afișare pe verticală și pe orizontală, se execută clic pe butonul Portrait / Landscape din bara Navigation.

II.4 Navigarea cu bare de navigare.

Crearea unei bare de navigare.

Pentru a crea o bară de navigare, se pot utiliza mai multe modalități. Una dintre acestea include următorii pași, în realizarea ei:

Se selectează Insert – Navigation pentru a deschide caseta de dialog Insert Web Component, cu opțiunea Link Bars deja selectată în lista Component Type.

În fereastra Choose A Bar Type, se execută clic pe Bar Based On Navigation Structure, apoi se execută clic pe butonul Next, pentru a continua.

Următoarea casetă de dialog afișează o listă de stiluri pentru butoanele de navigare. Se selectează unul dintre stiluri în Choose A Bar Style și se execută clic pe Next pentru a continua. Dacă se selectează opțiunea Use Page’s Theme (prima din listă), stilul de buton se va schimba dacă se schimbă tema paginii.

În următoarea casetă de dialog, se selectează fie orientarea pe verticală, fie cea pe orizontală pentru butoanele de navigare și se execută clic pe Finish pentru a continua.

FrontPage deschide caseta de dialog Link Bar Properties, pentru configurarea hiperlegăturilor barei Navigation. Următoarea secțiune explică în detaliu cum se stabilește care hiperlegături sunt afișate într-o bară de navigare.

Configurarea unei bare de navigare.

Se poate configura o bară Navigation pentru a specifica exact ce hiperlegături afișează, precum și modul în care afișează bara Navigation acele hiperlegături.

Pentru a stabili către care niveluri din structura Web va face legătura o bară Navigation, se pot ajusta proprietățile barei de legături când se constriește pentru prima dată bara Navigation sau se pot modifica proprietățile ulterior. Pentru a modifica proprietățile unei bare Navigation existente, se trece în modul de vizualizare Page, se execută clic-dreapta într-o bară Navigation și se selectează Link Bar Properties din meniul rapid. Apare caseta de dialog Link Bar Properties. Se poate configura independent fiecare dintre barele Navigation din pagina Web.

Caseta de dialog Link Bar Properties arată o reprezentare a structurii generale a unui sit Web. Scopul acestei structuri este să arate care pagini înrudite vor avea hiperlegături în bara Navigation. În timp ce se selectează opțiunile din secțiunea Hyperlinks To Add To Page, paginile care vor fi hiperlegate sunt reprezentate de un dreptunghi albastu.

Există multe opțiuni privind alegerea paginilor care se doresc a fi hiperlegate în bara Navigation. Se pot realiza hiperlegături la Parent Level (cu un nivel mai sus), la pagini din Same Level, la Child Level (cu un nivel mai jos), doar la Global Level în Web (pagini de la același nivel cu pagina de bază) și doar la pagini aflate imediat sub pagina de bază (Child Pages Under Home).

II. 5 Strângerea informațiilor cu ajutorul formularelor.

Noțiunea de formular.

Un formular este este o secțiune specială într-o pagină Web. Un formular poate fi o pagină de sine stătătoare sau poate fi adăugat la o pagină Web existentă, împreună cu alte elemente de pagină. În cadrul unui formular se pot plasa text și câmpuri pentru a strânge date de la cititori. Formularele acceptă mai multe tipuri de câmpuri – casete de text, liste derulante, butoane radio ș.a.m.d. Un formular trebuie să includă cel puțin un buton (de obicei etichetat SUBMIT) care trimite informațiile către serverul Web. Majoritatea formularelor includ de asemenea un buton care șterge conținutul formularului, permițând cititorului să reia de la început completarea.

Construirea unui formular cu Form Page Wizard.

Form Page Wizard din FrontPage permite crearea ușor și rapid a unui formular. Acesta automatizează mult din munca grea implicată în așezarea în pagină a formularului și asigură o formatare foarte bună.

Pentru a lansa Form Page Wizard, se selectează File – New – Page, pentru a afișa caseta de dialog New Web Or Web Task Pane. Se execută clic pe Page Templates pentru a deschide această casetă de dialog. Se selectează Form Page Wizard și se execută clic pe OK. Apare prima casetă de dialog, apoi se selectează Next pentru a continua.

Următoarea casetă de dialog din Form Page Wizard permite adăugarea de întrebări la formular. Fiecare întrebare adăugată necesită specificarea a diferite detalii despre întrebare. După ce s-a terminat de formulat întrebarea, aceasta va fi afișată în caseta de text de sub butonul Add. Oricând se poate selecta o întrebare și poate fi modificată executând clic pe butonul Modify, fie se poate șterge executând clic pe butonul Remove. Pentru a schimba ordinea întrebărilor, se execută clic pe o întrebare și apoi pe butonul Move Up sau Move Down.

Următoarea casetă de dialog enumeră câmpurile ce pot fi incluse în întrebare. Această listă de câmpuri este diferită pentru fiecare întrebare. Oricum, formatul casetei de dialog este același: pentru a adăuga un câmp la formular, se bifează căsuța de validare a câmpului. Se execută clic pe Next pentru a reveni la prima casetă de dialog unde se poate continua adăugarea întrebărilor.

Dacă nici una din întrebările tip nu îndeplinește cerințele proiectantului, Form Page Wizard furnizează câteva întrebări foarte generale, ce pot fi particularizate. După ce se selectează una dintre aceste întrebări generale, se poate configura întrebarea utilizând diferite opțiuni. Pentru a ajunge la întrebările generale, se derulează lista de întrebări. Aproape de baza listei se găsesc opțiunile: One of several options (întrebare cu număr mic de răspunsuri posibile, din care se selectează doar o opțiune), Any of several options (întrebare cu număr mic de răspunsuri posibile, din care se pot selecta mai multe opțiuni), Boolean (răspuns cu DA / NU sau ADEVĂRAT / FALS), Date (utilizatorul furnizează o dată calendaristică), Time (utilizatorul furnizează o oră), Range (utilizatorul realizează o evaluare), Number (utilizatorul tastează un număr), String (utilizatorul tastează un șir de text), Paragraph (utilizatorul tastează unul sau mai multe rânduri de text).

Formatarea întrebărilor se face utilizând următoarele opțiuni:

As normal paragraphs (ca paragrafe normale).

As a numbered list (ca listă numerotată).

As a bulleted list (ca listă cu marcaje).

As a definition list (ca listă de definiții).

Ultima casetă de dialog Form Page Wizard permite selectarea modului în care vor fi salvate datele introduse în formular.

Crearea unui formular particularizat.

Formularele generate de Form Page Wizard sunt foarte bune, dar este posibil ca acestea să nu corespundă cerințelor proiectantului de sit Web, astfel încât este nevoie să se realizeze un formular complet particularizat.

Se parcurg următoarele etape:

Se deschide sau se creează pagina unde se dorește plasarea formularului.

Se selectează Insert – Form – Form. FrontPage inserează un nou formular în pagină. Cele două butoane prestabilite (SUBMIT și RESET) sunt plasate de asemenea în formular.

Pentru a face loc deasupra butoanelor pentru câmpuri, se plasează cursorul de text la stânga butoanelor și se apasă tasta ENTER pentru a crea câteva rânduri goale.

Se introduc text și imagini, utilizând instrumentele de editare standard.

Pentru a da un nume formularului, se execută clic-dreapta oriunde în formular și se selectează Form Properties din meniul rapid. Se tastează numele formularului în câmpul Form Name, aflat aproape de baza casetei de dialog Form Properties.

Adăugarea câmpurilor la un formular.

Adăugarea unei casete de text de un rând.

Caseta de text de un rând furnizează un câmp care are înălțimea de un rând și lungimea de maximum 999 caractere. Este utilă pentru șiruri de text scurte, cum ar fi un nume, o adresă, un număr de telefon sau o adresă de e-mail.

Pentru a schimba proprietățile casetei de text de un rând, se selectează Form Field Properties din meniul rapid și se utilizează caseta de dialog Text Box Properties, unde se poate configura câmpul: se poate schimba numele câmpului, se specifică (sau nu) o valoare inițială, lungimea câmpului și ordinea de tabulare.

Adăugarea unei căsuțe de validare.

Căsuța de validare se utilizează pentru o listă de câmpuri în care ar fi rezonabil să se bifeze una sau mai multe opțiuni disponibile. Pentru a schimba proprietățile unei căsuțe de validare, se selectează Form Field Properties din meniul rapid și se utilizează caseta de dialog Check Box Properties rezultată.

Se denumește câmpul căsuță de validare în câmpul Name și se stabilește valoarea returnată fie în câmpul Value (căsuța de validare este bifată), fie se atribuie null (căsuța de validare este deselectată). Se poate specifica de asemenea dacă inițial ar trebui să fie bifată sau nu căsuța de validare, selectând fie opțiunea Checked, fie opțiunea Not Checked.

Adăugarea butoanelor de opțiune.

Butoanele de opțiune furnizează o cale de a captura date când cititorul trebuie să furnizeze o valoare și numai una dintr-o listă relativ scurtă de valori posibile. Unul dintre butoanele din listă este întotdeauna selectat inițial, iar selectarea unui buton diferit din listă deselectează butonul selectat inițial.

Pentru a schimba proprietățile unui buton de opțiune, se execută clic-dreapta pe acesta și se selectează Form Field Properties din meniul rapid, pentru a deschide caseta de dialog Option Button Properties.

În câmpul Group Name se stabilește numele de grup pentru butonul de opțiune. Toate butoanele de opțiune care conlucrează trebuie să aibă același nume de grup. Ca și în cazul căsuțelor de validare, se introduce valoarea returnată de butonul de opțiune atunci când acesta este selectat, în câmpul Value. Se poate alege dacă starea butonului radio este Selected sau Not Selected, selectând una dintre aceste opțiuni.

Pentru a valida un buton de opțiune, se utilizează caseta de dialog Option Button Validation. Pentru butoanele de opțiune, se poate realiza selecția doar dacă datele sunt obligatorii (se bifează căsuța de validare Required).

Adăugarea unei casete derulante.

O casetă derulantă oferă cititorului o altă cale de a introduce o opțiune – fie o singură opțiune din listă, fie mai multe. Se poate utiliza o casetă derulantă în aceleași situații în care se utilizează o căsuță de validare (mai multe selecții) sau butoane radio (o singură selecție).

Pentru a stabili proprietățile unei casete derulante, se selectează From Field Properties din meniul rapid și se utilizează caseta de dialog Drop-Down Box Properties rezultată.

Se furnizează un nume pentru lista derulantă în câmpul Name. Următorul lucru de care este nevoie este adăugarea valorilor în listă. În acest scop se execută clic pe butonul Add pentru a afișa caseta de dialog Add Choice.

Se parcurg următoarele etape în configurarea unei opțiuni:

În câmpul Choice, se tastează intrarea care va apărea în meniul derulant.

Dacă se dorește ca formularul să returneze valoarea specificată în câmpul Choice, se lasă căsuța de validare Specify Value vidă. Dacă se dorește ca formularul să returneze o valoare diferită când este selectată opțiunea, se bifează căsuța de validare Specify Value și se introduce valoarea în câmpul Specify Field.

Se alege dacă această intrare va fi inițial Selected sau Not Selected.

După ce se specifică lista de opțiuni, se poate lucra cu opțiunile astfel:

Pentru a modifica unul dintre articolele din listă, se selectează și se execută clic pe butonul Modify. Se deschide caseta de dialog Edit Choice, care este identică cu caseta de dialog Add Choice.

Pentru a șterge una dintre opțiuni, se selectează opțiunea și se execută clic pe butonul Remove. Opțiunea este ștearsă din listă.

Pentru a rearanja articolele din listă, se execută clic pe un articol, după care se execută clic pe Move Up sau pe Move Down.

Pentru a valida conținutul unui meniu derulant, se utilizează caseta de dialog Drop-Down Box Validation. Se poate stabili validarea tentru un meniu derulant astfel:

Se bifează căsuța de validare Data Required, pentru a exista siguranța selectării a cel puțin unui articol din listă.

Dacă a fost specificat faptul că sunt permise mai multe selecții, se pot preciza limitele numărului de articole pe care cititorul le poate selecta, tastând valori în câmpurile Minimum Items și/sau Maximum Items.

Dacă se dorește ca un cititor să nu poată selecta primul articol din listă, se bifează căsuța de validare Disallow First Choice.

Adăugarea unui buton de apăsat.

Un câmp de tip buton de apăsat este un buton dintr-un formular. Există trei tipuri posibile de butoane: NORMAL, SUBMIT și RESET. Butonul SUBMIT trimite rezultatele formularului la o destinație precizată, iar fiecare formular trebuie să aibă cel puțin un buton SUBMIT. Butonul RESET golește formularul. Un buton NORMAL nu are nici o funcționalitate specială, însă se poate atașa o hiperlegătură la un astfel de buton, furnizând în esență în formular o hiperlegătură care arată ca un buton.

Se ajustează un buton de apăsat executând clic-dreapta pe buton și selectând Form Field Properties din meniul rapid, pentru a deschide caseta de dialog Push Button Properties.

În afară de nume și de ordinea de tabulare, singurele proprietăți ce pot fi stabilite pentru un buton de apăsat sunt eticheta care apare pe buton (tastată în câmpul Value/label ) și tipul de buton (Button Type).

Adăugarea unui buton complex.

La fel ca un buton de apăsat, un buton complex este un buton care se adaugă la formular, putându-se stabili ca tip de buton: SUBMIT, RESET sau NORMAL, însă spre deosebire de un buton de apăsat, se poate stabili lățimea și înălțimea butonului complex și se poate formata butonul fără a utiliza Cascading Style Sheets.

Când se crează pentru prima dată un buton complex textul butonului este „ Type Here” ( „ Tastează aici” ). Se poate tasta textul butonului și se poate apăsa tasta ENTER pentru a împărți textul pe mai multe rânduri. Se mai pot stabili fontul, culoarea, dimensiunea și efectele, selectând textul și utilizând instrumentele standard de formatare a textului. În final, se poate selecta butonul în sine și se poate stabili fundalul zonei de text, utilizând instrumentul Highlight din bara de instrumente Formatting.

Se pot ajusta proprietățile unui buton complex, selectând Advanced Button Properties din meniul rapid.

Ca și în cazul unui buton de apăsat, se pot stabili numele, tipul de buton și ordinea de tabulare pentru un buton complex. De asemenea se pot specifica dimensiunile butonului în pixeli, specificând lățimea (Width) și înălțimea (Height).

Adăugarea unui câmp de încărcare a fișierelor.

Un câmp de încărcare a fișierelor permite utilizatorilor specificarea unui fișier de încărcat în situl Web. Fișierul este depozitat în dosarul sitului Web. Când se adaugă un câmp de încărcare a fișierelor într-un formular, acesta constă din două părți: o casetă de text pentru specificarea fișierului de încărcat și un buton Browse care deschide o casetă de dialog Choose File, în care cititorul poate specifica fișierul de încărcat.

Pentru a stabili proprietățile unui câmp de încărcare a fișierelor, se selectează Form Field Properties din meniul rapid, pentru a deschide caseta de dialog File Upload Properties.

Se pot stabili numele câmpului, valoarea inițială (numele fișierului de încărcat), lățimea (în caractere) și ordinea de tabulare.

Adăugarea unei casete de grup.

O casetă de grup este pur și simplu un element grafic ce poate fi utilizat pentru gruparea vizuală a unor câmpuri dintr-un formular între care există o relație oarecare.

Pentru a schimba proprietățile casetei de grup, se selectează Group Box Properties din meniul rapid.

Există două câmpuri pentru care se pot stabili valori:

Label – Schimbarea etichetei determină schimbarea etichetei de text a casetei de grup.

Align – Se stabilește valoarea Left, Center sau Right, stabilindu-se astfel alinierea etichetei de text, nu alinierea oricăror câmpuri adăugate în caseta de grup.

Capitolul III – Adăugarea conținutului utilizând componente Web

III. 1 Plasarea unui gestionar de manșete publicitare (BANNER AD MANAGER).

Această componentă Web afișează pe o anumită perioadă de timp o listă de imagini, utilizând o anumită tranziție de la o imagine la următoarea. Deși proiectat inițial în scopuri publicitare, se poate utiliza Banner Ad Manager pentru a anima antetul unei pagini sau chiar a rula continuu o prezentare. Banner Ad Manager este afișat de obicei în partea de sus a unei pagini, dar se poate plasa practic oriunde pe pagină.

Pentru a crea un Banner Ad Manager, se parcurg etapele:

Se selectează Insert – Web Component și apoi se selectează Dymanic Effects din lista Component Type. Se selectează Banner Ad Manager din lista din partea dreaptă a casetei de dialog și se execută clic pe Finish pentru a deschide caseta de dialog Banner Ad Manager Properties.

Se tastează lățimea celei mai late imagini în câmpul Width și apoi înălțimea celei mai înalte imagini în câmpul Height.

Se selectează tranziția dintre imagini din lista derulantă Transition Effect.

Se specifică durata (în secunde) afișării fiecărei imagini, utilizând câmpul Show Each Picture For (Search).

Dacă se dorește ca un cititor să fie capabil să execute clic pe manșeta publicitară și să facă un salt la pagina hiperlegată, se specifică destinația în câmpul Link To.

Se execută clic pe butonul Add, pentru a deschide caseta de dialog Add Picture For Banner Ad – care este doar o casetă de dialog FrontPage standard pentru localizarea fișierelor imagine. Se selectează imaginea dorită și se execută clic pe OK pentru a reveni în caseta de dialog Banner Add Manager.

Se continuă adăugarea de imagini în lista Pictures To Display. Dacă se dorește rearanjarea imaginilor din listă, se selectează un fișier și se execută clic pe Move Up sau Move Down. Pentru eliminarea unei imagini, se utilizează Remove.

Se selectează OK când s-a terminat specificarea imaginilor. În modul de vizualizare Page, va apărea prima imagine din listă. În modul de vizualizare Page pentru examinare, imaginile se vor repeta ciclic.

III. 2 Plasarea unui buton de planare ( HOVER BUTTON ).

Pentru a adăuga un buton de planare în situl Web, se poziționează indicatorul mouse-ului acolo unde se dorește inserarea butonului și se selectează Insert – Web Component. Din lista Component Type, se selectează Dynamic Effects și apoi Hover Button din lista aflată în partea dreaptă a casetei de dialog. Se execută clic pe Finish pentru a deschide caseta de dialog Hover Button Properties.

Se configurează butonul de planare astfel:

Button Text – se introduce textul de afișat pe buton.

Font – pentru modificarea proprietăților fontului.

Link to – se specifică destinația unei hiperlegături pentru butonul din acest câmp.

Button color – se stabilește culoarea butonului.

Effect – se selectează efectul de culoare atunci când indicatorul mouse-ului planează deasupra indicatorului.

Effect color – dacă se dorește ca butonul să-și schimbe culoarea când indicatorul mouse-ului planează asupra acestuia.

Width / Height – se stabilește lățimea și înălțimea butonului.

Dacă se dorește particularizarea în continuare a butonului de planare, se execută clic pe Custom care introduce următoarele opțiuni:

Play Sound – se poate reda un sunet fie On Click, fie On Hover.

Custom – se poate preciza ca butonul să utilizeze o imagine particularizată (în câmpul Button) și ca imaginea să se schimbe când cititorul face ca indicatorul mouse-ului să planeze deasupra butonului (în câmpul On Hover).

III.3 Plasarea unei marchize ( MARQUEE ).

Marchizele sunt casete care conțin text ce se derulează în acestea. Marchizele funcționează doar în Internet Explorer. Ele apar și în Netscape Navigator, dar nu se derulează.

Pentru a insera o marchiză se selectează Insert – Web Component și se selectează Dynamic Effects din lista Component Type. Se selectează Marquee din lista aflată în partea dreaptă a casetei de dialog și se execută clic pe Finish pentru a deschide caseta de dialog Marquee Properties.

Configurarea se face astfel:

Text – se plasează textul marchizei în acest câmp.

Direction – se stabilește direcția de derulare selectând opțiunea Left sau Right.

Speed – se utilizează caseta de modificare valorică Delay pentru a stabili întârzierea.

Amount – se stabilește distanța pe care se deplasează textul la fiecare ciclu.

Behavior – stabilește comportamentul de derulare a textului utilizând opțiunile: Scroll (derulare) și Slide (alunecare).

Width – se poate stabili lățimea marchizei (în pixeli sau procent).

Height – se poate stabili înălțimea marchizei (în pixeli sau procent).

Repeat – se poate deselecta căsuța Continuously și se pot stabili numărul de repetiții în caseta valorică.

Background color – se stabilește culoarea de fundal a marchizei.

III.4 Plasarea unui cuprins ( TABLE OF CONTENTS ).

Dacă situl Web este complex, se poate utiliza componenta Table Of Contents. Această componentă dinamică crează un cuprins al porțiunii specificate din sit. Componenta Table Of Contents urmărește hiperlegăturile dintr-o pagină Web specificată. Astfel se pot include toate paginile care sunt legate din pagina de bază sau o sbsecțiune din situl Web. Când cititorii văd cuprinsul, pot „sări” la orice pagină, executând clic pe intrarea (hiperlegătura) asociată acelei pagini.

Se poate adăuga un cuprins la situl Web, fie utilizând componenta Web, fie creând o pagină de cuprins cu unul dintre șabloanele de pagină furnizate FrontPage.

Adăugarea unei componente Table Of Contents pentru situl Web.

Pentru a adăuga o componentă Table Of Contents din lista Component Type, se selectează Insert – Web Component și apoi Table Of Contents din lista Component Type. Se selectează For This Web Site din lista din partea dreaptă a casetei de dialog și se execută clic pe Finish pentru a deschide caseta de dialog Table Of Contents Properties.

Se configurează componenta Web Table Of Contents astfel:

Page URL for starting point of table – se specifică pagina de la care începe cuprinsul. Dacă se dorește ca toate paginile legate din sit să fie afișate în cuprins, se începe cu pagina de bază.

Heading font size – se selectează mărimea titlului din lista derulantă.

Show each page only once – pentru a împiedica apariția repetată în cuprins a unei pagini care este destinația mai multor hiperlegături.

Show pages with no incoming hyperlinks – pentru a fi arătate toate paginile din sit, inclusiv paginile „orfan” care nu sunt destinația nici unei hiperlegături.

Recompute table of contents when any other page is edited – pentru a actualiza automat intrările în cuprins ori de câte ori se editează o pagină.

Adăugarea unei categorii Based On Page pentru Table Of Contents.

Un cuprins se mai poate crea din una sau mai multe categorii. În acest scop se selectează Insert – Web Component și se alege Table Of Contents din lista Component Type. Se selectează Based On Page Category din lista aflată în partea dreaptă a casetei de dialog și se execută clic pe Finish pentru a deschide caseta de dialog Categories Properties.

Se bifează categoriile ce se dorește a fi incluse în cuprins și se utilizează câmpul Sort Files By pentru a decide dacă sortarea fișierelor se realizează după Document Title sau după Date Last Modified.

Capitolul IV – Studiu de caz: Manual electronic de fizică (capitolul Electrocinetica)

Noțiunile teoretice prezentate în capitolele anterioare au fost folosite în vederea creării unui sit Web util elevilor clasei a X-a și nu numai, servind la însușirea și aprofundarea cunoștințelor de fizică, mai exact, a capitolului „Electrocinetica”.

Sunt prezentate, pe parcursul a V capitole, noțiunile teoretice necesare cunoașterii domeniului electrocineticii, în capitolul VI fiind prezentate o seri de aplicații ale acestor noțiuni.

Pe capitole, structura manualului este următoarea:

Circuitul electric

I.1 Curentul electric.

I.2 Efectele curentului electric.

I.3 Intensitatea curentului electric.

I.4 Elementele unui circuit simplu.

I.5 Tensiunea electromotoare, tensiunea la borne, tensiunea interioară.

Legea lui Ohm

II.1 Legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit.

II.2 Rezistența unui conductor metalic filiform.

II.3 Interpretare microscopică.

II.4 Legea lui Ohm pentru întregul circuit.

II.5 Modele pentru un generator electric

Teoremele lui Kirchhoff

III.1 Elementele unei rețele electrice.

III.2 Teorema I a lui Kirchhoff.

III.3 Teorema a II-a a lui Kirchhoff.

Gruparea rezistoarelor

IV.1 Gruparea serie.

IV.2 Gruparea paralel.

IV.3 Transformarea triunghi-stea.

Energia și puterea electrică

V.1 Expresiile energiilor și puterilor în circuit.

V.2 Teorema transferului maxim de putere. Bilanțul puterilor.

Test de evaluare

Un rol important îl are în cadrul sitului capitolul dedicat aplicațiilor. Aici, problemele simple sau mai compexe își pot afla răspunsul imediat, acest fapt constituind avantajul principal al acestui tip de manual alternativ.

Concluzii:

Lucrarea conține noțiunile de bază necesare realizării unui sit Web utilizând programul MICROSOFT FRONTPAGE 2002.

Programul FRONTPAGE 2002 este una dintre cele mai accesibile căi de realizare a unui sit Web, acest program implementând un mediu WYSIWYG ( What You See Is What You Get – Ceea ce vedeți este ceea ce veți obține), ce reprezintă un real avantaj față de utilizarea limbajului de programare special destinat realizării de pagini Web care este HTML (Hypertext Markup Language).

HTML utilizează comenzi de programare, numite etichete (tags), pentru a descrie macheta paginii și include și alte informații, cum ar fi textul de pe ecran și căi către adresele imaginilor. Codul HTML al unei pagini include și destinațiile pentru legături către alte locații (numite hiperlegături). Desigur, programarea poate ajunge să fie foarte dificilă când în pagini sunt incluse caracteristici speciale, cum ar fi cadre, tabele, scripturi scrise în alte limbaje, precum și alte efecte dinamice.

Spre deosebire de HTML, cu FRONTPAGE 2002 se poate tasta textul, adăuga imagini, formata textul, alinia paragrafele, construi hiperlegături într-un mod mult mai atractiv în care se poate vedea cum va arăta pagina în timp ce este construită și se pot chiar testa majoritatea caracteristicilor. La sfârșit FRONTPAGE scrie pentru proiectantul sitului codul HTML care descrie pagina Web. FRONTPAGE nu va face niciodată o greșeală de sintaxă și nu va trebui să se vadă niciodată codul sursă HTML (deși dacă se dorește acest lucru, se poate vizualiza). Dacă se efectuează modificări în pagina Web, FRONTPAGE regenerează automat secvența HTML, proiectantul nepreocupându-se de acest aspect.

Lucrarea de față prezintă instrumentele necesare conceperii unui sit, de la cele necesare fiecărei pagini (text, imagini, desene, tabele), până la cele compexe care țin de construirea efectivă a sitului (modul de conectare al paginilor, plasarea de marchize, butoane de planare, manșete publicitare ș.a.).

Toate aceste elemente au fost aplicate în conceperea unui manual elctronic de fizică, care poate fi un mod alternativ de studiu al capitolului „ELECTROCINETICA”, el incluzând, pe lângă capitolele obișnuite de prezentare a noțiunilor teoretice și un test de evaluare a cunoștințelor, ce poate fi ușor parcurs și verificat.

Bibliografie:

David Plotkin – “ Microsoft FrontPage 2002”, editura Teora, București, 2002.

Joe Habracken – “ FrontPage 2002 pentru începători ”, editura Teora, București, 2002.

Sabin Corneliu Buraga – “ Introducere în tehnologiile Web ”, note de curs (studii postuniversitare).

Sabin Corneliu Buraga – “ Proiectarea siturilor Web – design și funcționalitate ”, editura Polirom, 2002.

Sabin Corneliu Buraga – “ Tehnologii Web ” (volum 1 și 2), editura Matrix rom, București, 2001.

Kovaćs Sándor – “ Proiectarea paginilor Web cu FrontPage 2000 ”, editura Albastră, Cluj Napoca, 2002.

Microsoft Press – “ Microsoft FrontPage 2000 – curs rapid ”, editura Teora, 2000.

Valentin Clocotici – “ Birotică, partea I – Procesarea textelor ”, note de curs (studii postuniversitare).

Seryl Talpalaru, Dorel Haralamb ș.a. – “ Fizică – manual pentru clasa a X-a ”, editura Polirom, 2000.

D. Borșan, A. Costescu ș.a. – “ Fizică – manual pentru clasa a X-a ”, editura Didactică și Pedagogică, București, 1992.