CONSTRUIREA SI DOTAREA UNUI CENTRU DE RADIOTERAPIE [601408]

1

CONSTRUIREA SI DOTAREA UNUI CENTRU DE RADIOTERAPIE
Amplasat in incinta S .J.U. PITESTI

-STUDIU DE FEZBILITATE –

2
CUPRINS

1.Analiza
tehnica

1.1.Denumirea proiectului
1.2.Locatia proiectului
1.3. Obictivele proiectului
1.4. Beneficiarii proiectului

1.4.1. Prezentarea pe scurt a agentului economic care realizeaza investitia –
Produse / servicii oferite
1.4.2. Prezentare a persoanelor care vor beneficia indirect de investitie
1.5. Descriere a lucrarilor ce se vor eecuta
1.6. Analiza a situatiei terenului
1.7. Situatia actuala a utilitatilor
1.8. Evaluarea impactului asupra mediului
1.9. Piese desenate
1.10. Estimarea costurilor de investitie
1.10.1 Planul de finantare a investitiei

2.Analiza
economica si
financiara 2.1. Analiza optiunilor
Realizarea de studii de optiuni
2.2.Parametrii financiari
Evaluare a principalilor parametrii economici
2.3. Analiza senzitivitatii

3
2.4. Efectele asupra pietei muncii;
2.5.Surse de finantare

3.Luarea
deciziilor Daca doreste realizarea obiectivului de investitii in PPP
Daca doreste realizarea obiectivului de investitii in Concesiune
4.Analiza
preliminara 4.1.Caracteristicile juridice;

4.2.Realizarea Analizei preliminare;

4.2.1. Raportul preliminar

4.2.2. Matricea preliminara

5.Studiul de
fundamentare
5.1.Aspecte generale;
5.2.Fezabilitate tehnica;
5.3.Fezabilitate economica si financiara;
5.4.Aspecte de mediu;
5.5.Aspecte sociale si aspecte institutionale

4

Capitolul 1

1.1. Denumirea proiectului

CONSTRUIREA SI DOTAREA UNUI CENTRU DE RADIOTERAPIE
Amplasat in incinta S .J.U. PITESTI

DATE GENERALE:
1.Denumirea obiectivului : CONSTRUIREA SI DOTAREA UNUI CENTRU DE
RADI OTERAPIE amplasat in incinta S .J.U. PITESTI

1.2. Loca tia Proiectului

AMPLASAMENT :
Proiectul va fi implemen tat in incinta Spitalului Judetean de Urgenta Pitesti – Arges,
aflat pe B-dul I.C. Bratianu din Pitesti , pe suprafata de teren dintre C5 si C3 –
corespondent cladirii C4 – constructie noua (cu o supr afata totala – amprenta la sol
– de aproximativ 500 mp) .

5
1.3. Obiectivele proiectului

Obiectivul principal al studiului nostru il constituie oportunitatea oferit a de construirea și
dotarea unui centru de radioterapie amplasat in incinta Spital ului Judetean de Urgenta
Pitesti. Terapia cu radiatii este vitala pentru vindecarea cancerului sau ameliorarea unor
simptome (cum ar fi durerea, dispneea) in tratamentul metastazelor osoase, cerebrale.
De aceea este foarte important a const ruirea si dotarea unui centru modern de
radioterapie, dotat cu aparatura de ultima generatie, care s a reprezinte o solu tie pentru
bolnavii de cancer. Dotarea cu aparatur a de inalta performan ta, existen ta unui personal
calificat si supraspecializat au condus in ultimul timp la cresterea adresabil itatii,
eficientizarea actului medical si recunoasterea Spitalului Jude tean de Urgen ta Pitesti ca
unul dintre cele mai apreciate spitale .

In Romania se inregistreaza anual peste 60.000 de cazuri noi de cancer. Dupa toate
normele acceptate internațional, cel puțin 50% dintre acești pacienți ar trebui sa
beneficieze de radioterapie la un anumit moment al evoluției bolii. Ameliorarea
rezultatului in radioterapie se bazeaza pe achiziția de noi date de radiobiologie și, mai
ales, pe progrese tehnice care antre neaza noul concept de High Dose High Precision
Radiation.

In prezent, in cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Pitesti nu exista exista un laborator de
radioterapie in conditiile in care, conform datelor statistice furnizate de Directia de Sanatate
Publica Arges, in luna ianuarie 2015 erau inregistrati 15.921 de pacienti cu afectiuni oncologice.
Numai in anul 2014 au fost diagnosticate peste 1.400 de cazuri noi, numarul aces tora fiind in
crestere de la an la an: in anul 2014 au fost inregistati in to tal, 15.835 de argeseni cu aceasta
afectiune, cu 782 mai multi fata de 2013. Cea mai mare frecventa a inregistrat -o cancerul de
colon cu 203 cazuri noi si 939 bolnavi ramasi in evidenta. Urmeaza cancerul de san cu 158 cazuri
noi si 776 ramasi in evidenta; cancerul bronhopulmonar a inregistrat 132 cazuri noi si 628 de
cazuri ramase in evidenta; cancerul de col uterin cu 121 de cazuri noi si 525 ramase in evidenta;
cancerul de prostata cu 103 cazuri noi si 381 ramase in evidenta; cancerul de stomac cu 71 cazu ri
noi si 292 ramase in evidenta, dupa care sunt alte localizari. Doar in anul 2014 s -au inregistrat
1.245 de decese cauzate de tumori maligne; frecventa cea mai mare s -a inregistrat la decesele
cauzate de tumori bronhopulmonare (226 cazuri), urmate de can cerul de stomac (93 decese),
cancerul de san (58 decese), cancerul de col uterin (55 decese) si cancerul de prostata (55
decese). In aceste conditii, in lipsa unui echipament de radioterapie, Spitalul Judetean de
Urgenta Pitesti nu face fata nevoii de serv icii medicale necesare pacientilor bolnavi de cancer.
In situatia in care nu exista serviciu de radioterapie functional in judetul Arges, numarul de
pacienti care ar avea nevoie de acest tip de servicii medicale este de peste 4.000 de pacienti/an,
luand i n calcul si pacientii din judetele cu adresabilitate traditionala.
Autoritatile locale argesene au intreprins in repetate randuri eforturi pentru a construi un centru
nou de radioterapie si s -au cautat diferite solutii de finantare atat de la M inisterul Sanatatii , cat

6
si de la posibili parteneri privati. Valoarea mare a implementarii proiectului, tariful foarte mic
decontat de casele de asigurari de sanatate pentru asemenea servicii, au determinat ca posibilii
parteneri privati sa renunte la a investi in acest domeniu.
Conform Normelor metodologice de aplicare a contractului -cadru privind conditiile acordarii
asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anii 2011 -2012,
plafonul pentru tratamentul prin iradiere 3D este d e 320 lei pe o sedinta, si, avand in vedere ca
numarul mediu de sedinte per pacient este de 30, rezulta un total per pacient de 9.600 lei. Mai
mult decat atat, in prezent tariful decontat de casele de asigurari de sanatate pentru tratamentul
prin iradiere IMRT este de 640 lei pe o sedinta, in acest caz rezultand un total per pacient de
19.200 lei pentru 30 de sedinte, ceea ce poate duce la un calcul incurajator pentru un investitor
privat. Daca alegem sa construim si sa dotam cu aparatura moderna un centru de radioterapie s –
ar putea asigura servicii medicale de foarte buna calitate pentru cca. 1.000 pacienti/an.

DATE TEHNICE:

Suprafața și situația juridic a a terenului și considerente tehnice generale ale
echipamentelor

Zona in care se realizeaza proiect ul este “Regiunea de Dezvoltare Sud -Muntenia ”.
Investitia, constand in construirea unui imobil cu functiune de centru medical de
radioterapie, se afla in inc inta Spitalului Judetean de Urgenta Pitesti .

Centru l de radioterapie se va construi pe amplasamentul cladirii C4 (din schita).

Terenul cu o suprafata de 1.000 mp va fi liber de constructii in urma desfiintarii celor
existente si a amenajarii specifice. Acest lucru se va obtine atat prin dezafectarea cladirii
C4, cat si prin extinderea vecin atatilor din incinta spitalului.

Terenul are acces direct din Str. Pictor Nicolae Grigorescu.

b) Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat
Teren ul, in suprafata de 1000 mp , pe care va fi realizata constructia este in proprietatea
Consiliului Judetean Arges, iar administrator este Spitalul Judetean Arges.
Terenul va fi concesionat d e catre administrator, respectiv Spitalul Judetean Arges, cu
aprobarea proprietarului, adica a Consiliului Judetean Arges pentru a putea fi folosit in
scopul vizat de proiect. Astfel, dreptul de folosinta se va asigura in baza contractului de
concesiune.

7
Obiectivul general al proiectului consta in construirea si dotarea cu echipamente de
ultima generatie a unei cladiri cu functiunea de centru medical de r adioterapie.

Acesta urmeaza a fi realizat printr -o serie de obiective specifice :
− Cresterea capacitatii de diagnosticare timpurie a afectiunilor oncologice;
− Cresterea numarului de persoane vindecate;
− Cresterea numarului de persoane care au acces la tehnologii moderne de
tratare a afectiunilor oncologice;
− Cresterea numarul locurilor de munca;
− Dezvoltarea infrastructurii de interes public la nivel local.

Cerințe generale ale echipamentelor medicale cu care se doreste a fi dotat centrul de
radioter apie:

Se doreste constructia unei cladiri care va deservi un centru medical de radioterapie
pentru tratarea diferitelor tipuri de cancere, precum si urmarirea in timp a evolutiei
acestora.
In acest sens, noul departament se doreste a fi dotat cu urmatoarele tipuri de
echipamente:
• 2 sisteme de tip accelerator liniar pentru radioterapie (inclusiv toate sistemele
si accesoriile necesare realizarii tratamentului de radioterapie)
• 1 sistem CT -simulator pentru simularea virtuala a planului de tratame nt pentru
radioterapie

Sistemele de tip accelerator liniar sunt destinate radioterapiei pentru tratarea pacientilor
cu diferite forme de cancer. Aceste sisteme vor asigura realizarea de tratamente de
radioter apie e xterna pentru toate regiunile anatomice s i vor permite un tratament cat
mai precis. Tratamentul prin radioterapie e xterna presupune utilizarea unui fascicul (sau
a mai multor fascicule de radiatii) modela t(e) pe forma regiunii tumorale ce urmeaza a fi
tratat a si directionat atat catre regiunea tu morala cat si catre zona ce inconjoara aceasta
regiune astfel incat sa permita distrugerea tesutului tumoral principal, precum si a
celulelor canceroase din regiunea apropiata si evitarea sau iradiera minima a tesuturilor
sanatoase.

Simulatorul Computer Tomograf este un aparat care are aceleasi grade de libertate si o
geometrie identica cu aparatul de radioterapie, cu ajutorul caruia se obtin imagini
detaliate anatomice care sunt utilizate pentru delimitarea volumului tumoral si a
organelor de ri sc din jur. In acest fel se delimi teaza zona ce urmeaz a a fi tratat a si se
poate stabili cu precizie planul de tratament.
Aceste echipamente vor asigura astfel accesul pacientilor la tratamente cat mai
performante.

8
1.4. Beneficiarii proiectului

BENEFICIARII SI ELABORATORII

1. Elaborator: SOV Consulting S.R.L., C.I.F.: RO21 551991, O.R.C.MM:
J24/697/2007, Sediu: Baia Mare, str. Victoriei nr. 152D/2, jud. MM, Cont bancar: (lei)
RO03CARP025000368457RO02, Banca Comercială Carpatica Baia Mare.

2. Beneficiar: Spitalul Judetean de Urgenta Pitesti

1.4.1. Prezentarea pe scurt a agentului economic care realizeaza investitia –
Produse/servicii oferite

Caracteristicile geofizice ale locației:
Spitalul Judetean de Urgenta Pitesti este cea mai importanta institutie de asigurare a
serviciilor medicale din judetul Arges.

Spitalul Judetean de Urgenta Pitesti este unitate sanitara publica, cu personalitate
juridica, care asigura prin sectiile clinice si serviciile din structura asiste nta medico –
chirurgicala complexa, curativa, preventiva, de recuperare si paliative a pacientilor din
județul Arges , precum si din județele limitrofe acestuia. Institutia functioneaza pe
principiile prevazute de Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii cu
modificarile si completarile ulterioare, participand la asigurarea starii de sanatate a
populatiei. De asemenea, asigura rezolvarea cazurilor de urgente medico -chirurgicale din
teritoriul arondat precum si pe cele care depasesc nivelul de com petenta a spitalelor
invecinate.

Amplasamentul este ferit de inundații, este situat in zona D de protecție antiseismica
conform normativului P100/92 și beneficiaza de racorduri la toate utilitațile necesare
desfașurarii activitații.

Dupa ultimele evaluari ale Ministerului Sanatatii, efectuate in luna mai 2011, potrivit
Ordinului MS 716/26.05. 2011, Spitalul Judetean de Urgenta Pitesti s-a incadrat la nivelul
de competenta «II plan conf.».

Spitalul Judetean de Urgenta Pitesti isi desfasoara activitatea in mai multe sedii, in locatii
diferite. In structura spitalului se regasesc 39 sectii si compartimente, 3 laboratoare,

9
radiologie si imgistica medicala, 2 farmacii, un sistem ambulatoriu integrat cu cabinete
de specialitate.

Spitalul are in dotarea sa un numar de 1368 paturi.
Personalul angajat: 1615 din care 226 medici, 835 asistenti medicali, restul personal
auxiliar, personal cu studii superioare, muncitori.

Numarul de cazuri rezolvate anual: peste 41.400 cazuri in spital izare continua. Se acorda
asistenta medicala de specialitate p entru toti pacientii judetului Arges . De asemenea,
aici se desfasoara activitatea didactica pentru pregatirea medicilor stagiari, medicilor
rezidenti si asistentilor medicali.

Construirea si do tarea la standarde inalte a unui centru de radioterapie in inc inta
spitalului judetean Arges va asigura servicii medicale de specialitate de calitate
pacientilor cu afectiuni oncologice si, in acelasi timp, consolideaza statutul unitatii de
Spital Judetea n.

1.4.2. Prezentarea persoanelor care vor beneficia indirect de investitie

In evidentele oncologice din judetul Arges figureaza 16.619 de bolnavi. Singurul aparat
de radioterapie existent, o instalatie cu ortovoltaj, nu functioneaza, fiind intr -o stare
depasita moral si fizic si fara aviz de functionare de la Comisia Nationala pentru Controlul
Activitatilor Nucleare . Chiar si in perioada de functionare aparatul deservea un numar
foarte limitat de pacienti si de patologii. In Regiunea Vest, singurul centr u de
radioterapie care mai functioneaza se afla la Timisoara. De aceea realizarea acestei
investitii poate fi benefica pentru mii de bolnavi, atat din regiune cat si din judetele
vecine.

Locuitorii județului Arges , bolnavi de cancer, care au nevoie de ra dioterapie, sunt nevoiti
in prezent sa apeleze la spitalele din alte judete, acolo unde sunt trecuți timp de luni de
zile pe liste de asteptare. Conform unor date recente, nevoia de radioterapie crește cu
3% in fiecare an.

Investitia este cu atat mai nece sara cu cat statisticile arata ca in tara noastra se
inregistreaza anual peste 60.000 de noi cazuri de cancer.
Progresele medicinei privind tratamentul acestei maladii au fost e xtrem de lente, daca
ne gandim ca pana aproape de mijlocul secolului 20, nu s ‑au produs modificari
spectaculoase, care sa schimbe dramatic prognosticul nefavorabil al acestei boli.

Accesul la informare, pentru pacienti si familiile lor, trebuie sa fie promovat in vederea
unei mai bune intelegeri a modului de manifestare a bolii si impactului tratamentelor, cu

10
scopul scaderii an xietatii si pentru a parcurge intr ‑un mod cat mai usor posibil aceasta
etapa a vietii.
Restabilirea st arii de s anatate fizic a si psihic a, precum si cre sterea calit atii vie tii necesit a
o abordare comple ta, multidisciplinar a (fizic a, social a, ocupa tional a, psihologic a si
spiritual a).

Tratamentul bolii canceroase este multimodal si include mai multe metode terapeutice
in func tie de stadiul clinic al bolii. Modalit atile de tratament oncologic sunt: chirurgie,
chimioterapie, radioterapie, hormonoterapie, terapia biologic a, in studiu fiind terapia
genic a. Aceste metode terapeutice se pot asocia intre ele pentru a ob tine cel mai bun
raspuns terapeutic posibil in cazul unui bolnav de cancer.
Scopul tratamentului o ncologic specific poate fi vindecarea (curabilitatea), stabilizarea
bolii, prelungirea supravie tuirii, prelungirea intervalului liber de boal a sau paliatia
(reducerea simptomatologiei cu imbunat atirea calit atii vie tii).
Conduita terapeutic a se stabile ste in cadrul comisiei de decizie terapeutic a alcatuita din
chirurg oncolog, chimioterapeut, radioterapeut, anatomopatolog si psiholog.

Alegerea unui anumit tip de tratament oncologic se face in func tie de localizarea bolii,
stadiu clinic, factorii de prognostic, starea clinic a a pacientului, v arsta, prezen ta altor boli
asociate si de op tiunea pacientului. Pacientul trebuie s a primeasc a toate informa tiile
despre tratament, at at in ceea ce prive ste beneficiile acestuia, reac tiilor secundare si nu
in ulti mul r and riscurilor pe care si le asum a in cazul in care refuz a tratamentul propus.

1.5 DESCRIEREA LUCRARILOR CE SE VOR E XECUTA

Radioterapia reprezinta o metoda de tratament de mare importanța in tratarea
tumorilor maligne. Este eficienta, iar costurile sunt relativ reduse corespunzator cu
chimioterapia, și se adreseaza unei mari proporții din pacienții afectați.
Scopul iradierii poate fi de consolidare a rezultatului chirurgical, curativ, adesea in
combinație cu chimioterapia, paleativ sau simptomatic.

In Romania se inregistreaza anual peste 60.000 de cazuri noi de cancer. Dupa toate
normele acceptate internațional, cel puțin 50% dintre acești pacienți ar trebui sa
beneficieze de radioterapie la un anumit moment al evoluției bolii.

Ameliorarea rezultat ului in radioterapie se bazeaz a pe achiziția de noi date de
radiobiologie și, mai ales, pe progrese tehnice care antreneaz a noul concept de High
Dose High Precision Radiation.

11
Autoritatile locale argesene au intreprins in repetate randuri eforturi pentru a construi un centru
nou de radioterapie si s -au cautat diferite solutii de finantare atat de la MS, cat si de la posibili
parteneri privati. Valoarea mare a implementarii proiectului, tariful foarte mic decontat de
casele de asigurari de sanatate pentru asemenea servicii, au determinat ca posibilii parteneri
privati sa renunte la a investi in acest domeniu.

Conform Normelor metodologice de aplicare a contractului -cadru privind conditiile acordarii
asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari so ciale de sanatate pentru anii 2011 -2012,
plafonul pentru tratamentul prin iradiere 3D este de 320 lei pe o sedinta, si, avand in vedere ca
numarul mediu de sedinte per pacient este de 30, rezulta un total per pacient de 9.600 lei. Mai
mult decat atat, in p rezent tariful decontat de casele de asigurari de sanatate pentru tratamentul
prin iradiere IMRT este de 640 lei pe o sedinta, in acest caz rezultand un total per pacient de
19.200 lei pentru 30 de sedinte, ceea ce poate duce la un calcul incurajator pentr u un investitor
privat. Daca alegem sa construim si sa dotam cu aparatura moderna un centru de radioterapie s –
ar putea asigura servicii medicale de foarte buna calitate pentru cca. 1.000 pacienti/an.

Aparatura medicala ce urmeaza a fi achiziționata se compune din urmatoarele
echipamente medicale :

1. Accelerator liniar monoenergetic – fotoni 6 MeV

Cerințe Generale
– unitatea de tratament trebuie s a permit a tratamente de radioterapie 3D
conformațional, IMRT dinamic, IGRT, radioterapie sterotactic a (SRS), radioterapie
stereotactic a corp (SBRT), reiradiere in caz de recidiv a.
– unitatea de tratament va fi dotat a cu mas a de tratament, colimator MLC dinamic,
sistem de imagistic a on-board inclus in configura tie, sistem de dozimetrie, de
masurare și verificare a calit ații fasciculelor inclus in configura tie, sistem de
planificare tratament integrat in configura tie.
– unitatea de tratament trebuie s a permit a la fiecare ședinț a de tratament in parte
tratarea metastazelor multiple f ara deplasarea izocent rului, superficiale, sau de tip
”total marrow irradiation (TMI)” , in mod continuu, f ara jonc tiunea c ampurilor și
fara repoziționarea pacientului.
– unitatea de tratament trebuie s a permit a radioterapie adaptiv a ”real -time” –
adaptarea si re -optimizarea planului de tratament, in cazul modific arilor
morfologice ale pacientului, pe baza imaginilor 3D ob tinute cu sistemul de
imagerie inclus (IGRT).
– energii, calitatea fasciculului de fotoni de energie 6 MV pentru realizarea
tratamentului 3D conformațional, IMRT dinamic, IGRT, SRS, SBRT, TMI.
Parametrii opera tionali:
– Metoda de generare a c ampului de microunde: Magnetron.
– Pentru fotoni debitul trebuie s a fie: min 850 UM/min.

12
– Dimensiunea maima a c ampului de tratament : 80 cm 135 cm.
– Sistem de r acire on -board (r acitor), integrat in configura tie.
– Echipamentul trebuie s a comunice cu celelalte echipamente prin protocolul
DICOM.
Capul de iradiere (gantry)
– Distanța focar -izocentru: min 85 cm.
– Domeniul de rotație 360° continuu.
– Gantry -ul trebuie s a aiba minim o rotație complet a de 360 de grade cu o variație
a izocentrului mecanic fa ta de izocentrul fasciculului de radia tii de ma. 0.25 mm.
– Precizie mișcare de rotatie gantry: ma 0.5 grade.
– Gantry -ul trebuie s a permit a rotații continue.
Multi Leaf Collimator
– Domeniul de rotație 360 grade.
– Realizarea de c ampuri de tratament cu dimensiuni variabile:
a) dimensiunea minim a a campului de tratament: 0.6 cm 1 cm
b) dimensiunea maim a a campului de tratament: 80 cm 135 cm.
– Num arul de lamele: minim 60.
– MLC dinamic, binar.
Masa de tratament
– Mas a pentru tratament cu fibr a carbon.
– Greutate suportat a: min. 200 Kg.
– Mișcare motorizat a pe diferite direcții.
– Acurate te pozi tionare in mi scarea de transla tie: ma. 1 mm.
– Domeniul de mișcare al mesei:
a) longitudinal: min. 168 cm
b) vertical: min 55 cm.
IGRT
– IGRT bazat pe sistem imagistic 3D.
– Sistemul utilizeaz a energii din domeniul MV, corespunz ator vizualiz arii de imagini
fara artefacte cauzate de lucr ari dentare, proteze de sold.
– Sistemul s a produc a imagini de o rezoluție adecvat a, care sa stea la baza si sa
permit a tehnici de tratament adaptative prin re -optimizarea planului de tratament
in cazul modific arilor morfologice ale pacientului.
Sistemul de imagistic a
– Sistem de imagistica on -board inclus in configura tie (rezoluție optim a in regim
MV).
– Formatul imaginii: DICOM.
– Soft pentru analiza datelor de la sistemul de imagistic a.
– Posibilitatea repozi tionarii pacientului pe masa de tratament in func tie de datele
furnizate de sistemul de imagistic a.

13
Sistemul de dozimetrie
– Sistem de dozimetrie, de m asurare și verificare a calit ații fasciculelor inclus in
configura tie.
– Precizia sistemelor de dozimetrie mai bun a sau egal a cu 1%.
– Aparatul trebuie s a declanșeze interlocurile pentru oprirea iradierii: timpul de
tratament -complet, ecesul dozei, deschiderea ușii, ap asarea butoanelor de
urgenț a, etc.
Sistem computerizat de Planificare Tratament
– Sistemul Planificare Tratament trebuie s a fie in tegrat in unitatea de tratament și
sa corespund a cerințelor de planificare și calculare a tratamentului, de optimizare.
– Capacitate de ”remote planning”, care permite crearea unui alt plan de tratament
din orice alt a locație, f ara sa afecteze crearea planurilor de tratament curente din
centrul de tratament. Acești useri ”remote” se vor lega la serverul principal via
coneiune criptat a, VPN sau alte coneiuni securizate de rețea.
Dispozitive auiliare și alte cerințe
– Sisteme laser pent ru poziționarea pacientului.
– Sa permit a folosirea sistemelor de monitorizare vizual a și auditiv a a pacientului.
– Trus a de scule pentru intervenții de rutin a (complet echipat a).
– Perioada de garanție: minim 12 luni de la punerea in funcțiune.
– Produc atorul trebuie s a furnizeze piese de schimb, cel puțin 10 ani de la data
livrarii.
– Timpul de r aspuns la solicitarea de service de maim 24 ore.
– Instruire personal: 2 medici, 3 fizicieni, 4 asistenți.

2. Accelerator liniar medical monoenergetic fotoni – 6 MV

Caracteristici generale
– Unitatea de tratament trebuie sa permita aplicatii 3D conformational, terapia
rotationala
– Unitatea de tratament va fi dotata cu masa de tratament, colimator MLC –
dinamic, sistem de imagerie portala, sist em de imobilizare, sistem de masurare si
verificare a calitatii fasciculelor ;
Energia, calitatea fasciculelor
Fascicul de fotoni pentru realizarea atit a tratamentului conformational si rotational
1. Adancime doze maime: 1,5 cm  0,2 cm
2. Doza la 10 cm profunzimea  2% pana la 67% doze maime
3. Doza la 15 cm  0,2 cm profunzimea pana la 50% doze maime
4. Omogenitate fascicul:  3%
5. Simetrie:  3%
6. Stabilitate debit fascicul  2%

14
7. Penumbra fascicul  10 mm in planul izocentrului la 10 cm
profunzimepentru pentru: campul 40 40 cm sau  8 mm pentru
campului 15 15 cm
8. Debitul al dozei variabil: 50 – 350MU/min
9. Dimensiunea campului: 1 -40cm
Parametrii operationali
– Metoda de generare a campului de microunde: Magnetron sau Klystron
– Sistem de racire (racitor)
– Aparatul trebuie sa functioneze fara “beam -stopper”
– Aparatul sa poata iradia in modul stationar si rotational cu diferenta doze livrate
si masurate  1%
– Miscarea gantry -ului, colimatorul ui, mesei se poata efectua cu ajutorul
telecomenzi si/sau cu panel de comanda in camera de tratament
– Sistem de masurare a dozei ce poate opri tratamentul in caz de nevoie cu
precizie 1%
– Reproductia sistemul de de dozimetrie  0,5%
– Proportionalitate a sistemului dozimetric  1%
– Stabilizator de tensiune
Capul de iradiere (gantry)
– Distanta focar -izocentru: 100 cm
– Domeniul de rotatie min +/ – 185°
– Spatialitate minima: 45 cm
– Precizie miscare gantry: ma +/ – 0,5°
– Izocentru mecanic, intersectia aei colimatorului cu aa de rotatie a gantry -ului si
aa de rotatie a mesei pacient, punctele de intersectie ale acestei ae trebuie sa se
situeze in interiorul unei sfere cu raza de ma 1 mm
– Afisarea digitala a parametrilor
– Distanta izocentru -podea: ma 131 cm
Colimator multilamelar (Multi Leaf Collimator )
– MLC – dinamic ;
– Domeniul de rotatie +/ – 182 grade ;
– Posibilitatea deschiderii asimetrice a colimatorului MLC fata de aa centrala min
12,5 cm
– Realizarea de campuri cu variatia continua a dimensiunii intre 1 – 40 cm ;
– Grosimea lamelei : 10 mm la izocentru.
– Numarul de lamele minim 80 sau asigurarea unei rezolutii de min 10 mm la
izocentru
– Viteza lamelei: min 2 cm/s
Masa de tratament
– Masa pentru tratament cu blat din fibra de carbon
– Greutate ma pacient: 200 Kg

15
– Miscare motorizata simultan pe diferite directii
– Posibilitate de programare de oprire de cursa inainte si inapoi pentru
pozitionarea sigura a pacientului si evitarea coliziunilor
– Posibilitate de actionare in mod telecomandat de la consola acceleratorului
– Precizie de miscare liniara: ma.+/ – 1 mm
– Precizie de miscare unghiulara: ma.+/ – 0,5 grad
– Domeniu de miscare al mesei:
– longitudinal: min. 80 cm
– lateral: min +/ -25 cm
– vertical: min 110 cm
– rotatie izocentrica: min +/ -120 grade
– rotatie in coloana: min +/-180 grade
Sistemul de imagistica si dozimetrie portala
– Portal imaging (rezolutia cea mai buna in regim MV, pentru energie 6MV
– Posibilitatea repozitionarii pacientului cu masa de tratament in functie de datele
furnizate de imaginile portale
– Detector sti ntilational, retractabil 416 416 mm
– Suprafata activa a imaginii: min 26 26 cm in isocentru
– Rezolutie: min 1360 1024 bit
– Erorea miscari bratul al detectorului  1,5 mm
– Resolutia detectorului in isocentru ma 0,3 mm
– Doza maima al epuneri 4 MU
– Software anticoliziune incorporat
– Computer hardware pentru statia de achizitie:
Intel Core 2 Duo, Processor 2 GHz, Memoria 2 GB, Hard minimum 160 GB
SATA, DVD -RW storage
DICOM, DICOM RT Eport/Import, DICOM SC pentru eport/import pana la
RTP sistem sau PIS (Sistem ul Informational al Patientilor)
Consola de comanda
– Toti parametrii de tratament vor fi afisati digital
– Consola de control trebuie sa permita conectarea la instrumentele de verificare si
control.
– Manipularea campului dinamic si static prin consola de coman da al
accelaratorului, MLC integrat in consola de comanda al accelaratorului
– Consola de comanda trebuie se permite afisarea dozei programate si livrate
– Posibilitatea de primire datelor tratamentului prin retea de la Plan de tratament
si sistem de informati e al patientului
Dispozitive auiliare si alte cerinte
– Sisteme laser pentru pozitionarea pacientului: 4 lasere, 3 in cruce si 1 liniar
– Filtre mecanice tip pana la unghiuri de 15, 30, 45 si 60 grade sau filtre pana
incorporat in colimator cu unghiul variabil 0 -60 grade

16
– Dimensiunea maima a campului cu pene: 3040 cm prin care 30 cm in directia
pene
– Suport pentru blocuri absorbante cu minimum 10 tavi pentru blocuri
– Set de blocuri standardi
– Sistem de monitorizare vizuala si auditiva a pacientului
– Pointere mecanice
– Indicator optic de distanta: domeniu de masura: min 80 -130 cm cu rezolutie de
ma 0,5 cm

3. Computer Tomograf – Simulator
Gantry
– Apertura gantry: minim 80 c m
– Inclinare gantry: minim ± 30ș
– Timp minim de rotatie pe 360ș: maim 0,8 sec
– Comenzi si afisaje pentru gantry:
– de la consola si
– de la panouri de comanda situate bilateral pe gantry
– Laseri de pozitionare
Sistem de detectie
– Numar minim de slice -uri achizitionate intr -o singura rotatie: 8
– Tip de detectori: solid state
– Numarul fizic de elemente de detector pe fiecare rand: minim 800
Generator de inalta tensiune cu inalta frecven ta
– Putere maim a: minim 50 Kw
– Tensiune anodic a selectabil a intre: minim 80 – 140 kVp
– Curent anodic reglabil intre: minim 10 – 400 mA
Ansamblu tub cupol a
– Doua focare cu dimensiunile: maim 1,2 1,2 mm, (IEC 60336/2005)
– Capacitate de stocare termic a a anodei: minim 6 MHU
Mas a de pacient
– Domeniul de scanare (aial) fara insertie metalica: minim 150 cm
– Precizie pozi tionare pacient: ± 0,25 mm
– Greutate maim a pacient pentru o func tionare normal a, cu men tinerea preciziei
de pozi tionare: minim 200 kg
– Masa de pacient trebuie sa poata fi utilizata pentru planning in radioterapie
– Masa paci entului trebuie sa fie compatibila cu masa pacientului de la
acceleratorul liniar; blatul mesei trebuie sa fie confec tionat din fibra de carbon si
posibilitate de fiare a sistemului de pozi tionare a pacientului.
Sistem computer pentru achizi tie vizualizare si postprocesare
– Tip procesor: minim dual core
– Viteza procesor: minim 2,3 GHz

17
– RAM: minim 4 GB
– HDD pentru stocare imagini: minim 140 GB
– Monitor color: minim 2 monitoare 19”
– Rezolutie: minim 12801024
– Sistemul trebuie s a permit a stocarea imaginilor in format DICOM, utiliz and medii
portabile: DVD sau CD recorder
Parametrii de scanare
– Sistemul trebuie s a asigure scanarea a minim 8 slice -uri simultan
– Moduri de scanare: scanare spiral a si scanare aial a
– FOV maim scanat: minim 50 cm
Reconstruc tie imagine
– FOV reconstruit selectabil intre: minim 100 – 650 mm
– Reconstruc tie 2D si 3D a imaginilor achizi tionate
– Parametrii de scanare pot fi alesi manual sau automat in functie de protocolul de
investigatie selectat
– Vitez a de reconstruc tie a imaginii: minim 6 imagi ni/s
– Reconstructia se eecuta in paralel cu achizitia
Calitate Imaginii
– Rezolutia spatiala la contrast inalt: minim 15 lp/cm la 0% MTF
– Sistemul trebuie sa permita afisarea dozei
– Modalitati de reducere/adaptare a dozei
Managementul Pacientilor
– Sistemul trebuie s a permit a inregistrarea pacien tilor
– Sistemul trebuie s a permit a alegerea protocoalelor si programelor anatomice
specifice
– Sistemul trebuie s a accepte protocoale si proceduri de lucru adi tionale
– Sistem laseri compatibili cu TPS
Procesare Imagini
– Software pentru MIP (Maimum Intensity Projection) MPR (MultiPlanar
Reformation) in timp real
– Software pentru simulare virtuala
– Compatibilitate cu TPS
– Reconstructie anatomica 3D in volum
– Reconstructie 3D de suprafata
– Software pentru Auto Bone (eliminare os)
Interconectare
– Interconectare DICOM
Instruire personal
– Instruirea personalului, atat medici cat si operatori
Accesorii incluse
– Set de laseri de pozitionare compatibili cu cei de la acceleratorul liniar

18
– Fantom cu materiale de diferite densitati pentru calibrarea UH cu densitatile
materialelor
– Accesorii necesare controlului calitatii
– Interfon de comunicare bi -directionala intre operator si pacient
– Sort de radioprotectie pentru personalul medical
– Set de radioprotectie pentru gonade si tiroida
– Masa si s caun pentru consola de achizitie
– Geam plumbat
– Sistem de racire a aparatului (daca este cazul)
– Tablou general de comanda
– UPS pentru consol a
– Manuale de utilizare in limba rom ana si in original

1.6 ANALIZA SITUATIEI TERENULUI

Terenul necesar investitiei , in suprafata de aproximativ 1.000 mp, este s ituat in
intravilanul orasului Pitesti, in curtea SJU Pitesti .
Centrul de radioterapie al SJU Pitesti, care va fi realizat prin implementarea proiectului,
va fi dotat cu noile echipamentele dupa primirea avizul ui favorabil din partea conducerii
unitatii.
Amplasamentul este ferit de inundații și beneficiaza de racorduri la toate utilitațile
necesare desfașurarii activitații.
Conform macrozonarii seismice dupa Normativ P100 -92, localitatea Pitesti se incadreaza
intr-o zona seismica de calcul notata cu D careia ii corespund k=0,16;Tc=1,00.
Este situat in zona climatica A, conform standardelor de incarcare cu zapada, respectiv
vant.
Adancimea de inghet conform STAS 6054/77 este de 0,80 m.
Municipiul Pitesti se incadreaza intr -o unitate climatica de nuanța continentala, cu ierni
reci și veri calduroase, și cu o circulație atmosferica predominant dinspre nord și nord –
vest.

19
1.7 SITUATIA ACTUALA A UTILITATILOR

Spitalul Județean de Urgența Pitesti nu dispune de echipament de radioterapie
functional, singurul echipament e xistent nu se mai poate folosi datorita uzurii fizice și
morale, in condițiile in care numarul de bolnavi aflați in evidența oncologica este de
peste 16.000 iar indicele de utilizare a paturilor este de 291,10, cu o medie de spitalizare
de 4,77.
In situația in care nu e xista echipament de radioterapie functional, numarul de pacienti
care ar avea nevoie de servicii medicale de acest tip este peste 4.000 de pacienți/an,
luand in calcul și pacienții din județele cu adresabilitate tradiționala.
In prezent, Spitalul Județean de Ur gența Pitesti , dispune de utilitațile necesare
funcționarii acestuia in regimul de lucru actual.
In vederea asigur arii condițiilor specifice echipamentelor c are urme aza a fi achiziționate,
constructia si instalațiile interioare vor fi amenajate in așa fel incat sa se preteze la
utiliza rea noilor echipamente ce vor fi amplasate, dup a cum urmeaz a :
– Instalații electrice interioare.
– Instalații sanitare interioare.
– Instalații interioare de incalzire central a.
– Instalații de ventilare și aer condiționat.
– Instalații speciale.
– Instalații de utilizare gaze naturale.
– Instalații de ap a rece.
– Instalații de evacuare la canalizare.
Documentațiile aferente imbun atațirii sau schimb arii acestor instalații urmeaz a sa fie
intocmite cu respectarea normativelor și legilor in vigoare.

1.8 EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Este un punct e xtrem de delicat al studiului intrucat prin intermediul noii investitii se va
folosi energie nucleara, care, scapata de sub control, poate avea un efect devastator

20
asupra mediului inconjurator pe o perioada foarte indelungata de timp. La aceasta se
adauga s i efectul pe care intarzierile in realizarea tratamentului l -ar provoca pentru
bolnavi.
Pentru evitarea acestor posibile riscuri este recomandata elaborarea de catre factorii
responsabili a unui plan de protectie a personalului si a mediului inconjurator c are sa
tina cont de conditiile de mediu specifice amplasarii centrului de radioterapie.
Aspectele cu privire la mediu se refera la implicatiile pe care activitatile realizate prin
intermediul investitiei in centrul de radioterapie le -ar putea produce asupra mediului.
Investitia din cadrul Spitalului J udetean de Urgenta Pitesti va respecta legislatia in
domeniul mediului gestionata de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor
Nucleare din subordinea guvernului Romaniei.
-Legea 111/1996
-HG 1627/ 2003 ROF
-Normele de securitate si reglementarile CNCAN
Tipuri de radiatii care pot manifesta un impact semnificativ asupra mediului
inconjurator si asupra oamenilor.
Din punct de vedere al protec tiei impotriva radia tiei, radia tiile se impart in 2 categori i:
ne-ionizante si ionizante.

Cand radia tiile lovesc un atom, isi transfer a o parte din energie asupra acestuia. Dac a
energia transferat a de radia tie este suficient de mare, se produce ionizarea – procesul de
indep artare a unui electron din atom, care las a in urm a 2 particule incarcate electric – un
electron si un ion pozitiv. Prezen ta in num ar mare a unor astfel de particule incarcate
electric pot crea distrugeri tesuturilor vii. Radia tiile care pot transfera suficient a energie
pentru a face acest lucru s e numesc radia tii ionizante, iar cele cu un nivel de energie mai
scazut sunt cele neionizante . De si anumite tipuri de radia tii neionizante pot fi
daunatoare in doze mari, radia tiile ionizante sunt, de regul a, mult mai periculoase.
Atunci c and oamenii vorbesc despre radia tii, de regul a se refer a la radia tii ionizante.
Materia este format a din atomi, care se combin a pentru a forma molecule. Un atom este
format dintr -un nucleu cu dimensiuni foarte mici dar cu greutate relativ mare, inconjurat
de electroni foarte u sori. Nucleul con tine un anumit num ar de protoni, fiecare dintre
acestia cu sarcin a pozitiv a, iar num arul electronilor cu sarcin a negativ a este egal cu
num arul protonilor, astfel incat atomul este neutru. Fiecare atom este caracterizat de 2
numere : Z, numarul atomic care este dat de numarul protonilor (=numarul electronilor)
si A, masa atomica, care reprezinta numarul total de protoni si neutroni din nucleu. Z
identific a elementul chimic c aruia ii apar tine atomul – oigen, carbon, fier si propriet atile
acestuia (de eemplu, oigenul este gaz, fierul este metal, etc). In natur a eista 92 de

21
elemente – de la hidrogen (Z = 1) la uraniu (Z=92) si mai eist a un num ar de aproimativ 20
de elemente (cu Z de le 93 la peste 110) care au fost ob tinute artificial. A tomul este cea
mai mic a particul a care p astreaz a propriet atile fizice si chimice ale unui element chimic.

Tipuri de radiatii ionizante si puterea lor de penetrare

Diferite surse emit diferite tipuri de radia tii ionizante:
 Radia tia alfa ( α), de fapt atomul de heliu, interac tioneaz a cu mul ti atomi pe o
distan ta foarte mic a. Dau na stere la ioni si isi consum a toata energia pe acea
distan ta scurt a. Cele mai multe particule alfa isi vor consuma intreaga energie la
traversarea unei simple foi de h artie. Principalul efect asupra s anatatii corelat cu
particulele alfa apare c and materialele alfa -emitatoare sunt ingerate sau inhalate,
iar energia particulelor alfa afecteaz a tesuturile interne, cum ar fi pl amanii.
 Radia tiile beta ( β) sunt compuse din electroni – particule u soare cu sarcin a
negativ a. Acestea se deplaseaz a pe o distan ta putin mai mare in aer si pot trece
prin h artie, dar nu pot penetra pielea o. Efectele asupra s anatatii asociate
particulelor beta se manifest a in principal atunci c and materialele beta –
emitatoare sunt ingerate sau inhalate.
 Radia tia gama ( γ) se prezint a sub form a de unde electromagnetice sau fotoni
emisi din nucleul unui atom. Ei pot traversa complet corpul uman, put and fi
oprite doar de un perete de beton sau de o plac a de plumb groas a de 15 cm.
Radia tia gama este oprit a de: ap a, beton si, in special, de materiale dense,
precum plumbul, folosit ca protectie impotriva epunerii la acest tip de radia tie.
Efectele asupra s anatatii asociate particulelor gama se manifest a in principal
atunci c and materialele gama -emit atoare sunt in afara corpului uman.
 Razele sunt radia tii gama cu energie sc azuta. In cazul organismului uman,
acestea pot penetra tesuturile musculare, dar nu pot penetra oasele, de unde
vine si utilitatea lor in medicina (radiografii).
Posibile efecte negative:
Pot sa apara scurgeri de la aparatul de radioterapie care sa se transmita in mediu si sa
aiba implicatii atat asupra oamenilor cat si asupra naturii. Aceste scurgeri ar determina
alte tipuri de boli in randul oamenilor, care s -ar putea transmite si altor persoane,
iradieri care sa distruga activitatea biologica in mediul natural in care se transmit. Aceste
efecte pot sa apara doar in cazul manifestarii anumitor cazuri de forta majora.
Radia tiile ionizant e pot fi periculoase pentru om. La fel cum soarele poate arde pielea,
asa si radia tiile ionizante pot cauza daune corpului. In drumul lor, radia tiile ionizante,
care elibereaz a o cantitate suficient a de energie, pentru a putea indep arta unul sau mai
multi electroni din atomii tesuturilor iradiate, deregl and in consecin ta activitatea lor

22
chimic a normal a in tesuturile vii. La un anumit grad de dereglare a acestor procese
chimice, celulele vii nu se mai pot regenera pe cale natural a si raman permanent
dereglat e sau mor ( in cazul distrugerii ADN -ului).
Gradul de severitate al efectelor radia tiei depinde de:
 durata e xpunerii
 intensitatea radia tiilor
 tipul radia tiilor
Expunerea la o doz a foarte mare de radia tii poate conduce in scurt timp la arsuri ale
pielii, st ari de vom a si hemoragii interne; organismul nu poate genera celule noi intr-un
timp foarte scurt. E xpunerea indelungat a la doze mai mici de radia tii poate cauza
apari tia cu intarziere a cancerului si posibil a unor boli ereditare, lucru constatat in
specia l la supravie tuitorii bombardamentelor de la Hiroshima si Nagasaki.

Doza de radia tii

Nivelul de radia tii la care o persoan a este e xpusa si riscul rezultat in urma e xpunerii se
masoara folosind conceptul de doz a, care in termeni simpli, este o m asura a energiei
livrate de respectiva radia tie catre tesutul uman. Cea mai simpl a form a de e xprimare a
dozei este doza absorbit a, care se define ste ca fiind energia absorbit a de radia tie intr-un
kilogram de tesut. Unitatea de doz a absorbit a se e xprim a in Joule pe Kilogram (J/kg) si
are denumirea de gray (Gy). Unitatea tolerat a de doz a absorbit a este rad -ul (radiation
absorbed dose).
1 Gy = 100 rad.

Deoarece o doz a absorbit a, in cazul unei radia tii alfa, produce mai multe distrugeri
tesuturilor vii fa ta de aceea si doz a produs a de radia tiile beta si gama, doza absorbit a se
inmul teste cu o constant a (care este egal a cu 20 pentru radia tiile alfa si cu 1 pentru cele
gama si beta), pentru a ob tine doza echivalent a. Aceast a doza echivalent a este m asurat a
in urmatoarele unit ati – Sievert (Sv) sau rem (1 Sv = 100 rem). 1 Sv reprezint a o doz a
extrem de ridicat a si, prin urmare, dozele sunt deseori e xprimate in mSv (miimi de
Sievert).

De e xemplu, o persoan a normal a, care nu este e xpusa unor surse suplimentare naturale
sau artificiale de radioactivitate, prime ste o doz a a radia tiei naturale intre 2 si 3 mSv pe
an. Sensibilitatea tesuturilor umane la radia tie difer a in func tie de tesut, de e xemplu o
doza de 1 Sv la organele de reproducere este mai d aunatoare dec at 1 Sv la ficat. Doza
efectiv a se calculeaz a prin aplicarea factorilor de ponderare la dozele echivalente pentru
fiecare organ si prin insumarea contribu tiilor din diferite organe. Unitatea de m asura

23
pentru doza efectiv a este de asemenea sievertul (Sv). Do za efectiv a reprezint a suma
ponderat a a dozelor echivalente, provenite din epunere etern a si intern a, efectuat a
pentru toate tesuturile si organele corpului uman. Unitatea de doz a efectiv a este tot
sievert -ul. Unitatea tolerat a de doz a echivalent a este rem -ul (röntgen equivalent man). 1
Sv = 100 rem. Exemple de doze:

Efectele biologice

Radionuclizii patrunsi in organismul omului pot fi repede detectati in sange, urina (iod
131, cesiu 137) si fecale (strontiu 90). Majoritatea radionuclizilor patrunsi in organism se
comporta foarte asemanator cu elementele chimice din care provin sau cu ca re se
aseamana din punct de vedere al proprietatilor chimice; astfel ritmul de acumularea si
eliminarea radionuclizilor in si din om, pot fi calculate suficient de precis cu ajutorul unor
modele matematice.
Toxicitatea radionuclizilor patrunsi in organism depinde de: activitatea acestora, forma
chimica, tipul si energia radiatiilor emise, timpii de injumatatire fizica si biologica. In
contaminarile eterne radionuclizii beta emitatori sunt cei mai periculosi, in contaminarile
interne cei alfa emitatori, in timp ce radionuclizii gamma emitatori produc iradiere, dar
mai redusa, in ambele cazuri. Radionuclizii patrunsi in organism, in functie de
proprietatile fizice si chimice (ale elementelor chimice din care fac parte) sunt
metabolizati diferit, putand fi imp artiti astfel:
 transferabili, sunt radionuclizii in combinatii solubile in mediul biologic, care
difuzeaza cu usurinta in organism, precum: hidrogen 3, carbon 14, radiu 226,
cesiu 137, cesiu 134, strontiu 90, strontiu 89, iod 131 etc.,
 netransferabili, rad ionuclizii in combinatii insolubile la orice pH din mediul
biologic, practic difuzeaza putin sau de loc in corp, chiar daca au trecut de bariera
intestinala. Acesta este cazul plutoniului 239 care are ca organ critic ficatul, unde
stationeaza ceva timp, du pa care este eliminat prin urina.

24
Radionuclizii odata ajunsi in s ange, trec in in tesuturi, unde o parte este fiata (intre 30 si
70 la suta), cealalta fiind eliminata prin urina, fecale si transpiratie. In functie de
activitatea metabolica a diverselor tes uturi, radionuclizii pot fi eliminati sau recirculati in
sange si fi xati din nou.
De e xemplu, in comparatie cu strontiul radioactiv, care odata fi xat in sistemul osos nu
mai poate fi eliminat cu usurinta, cesiul radioactiv care se acumuleaza in organele moi si
in sistemul muscular, este metabolizat intens, ceea ce permite eliminarea sa mult mai
rapida din organism. Astfel, in cazul unui om adult, daca strontiul 90 fi xat in sistemul
osos se reduce la jumatate abia dupa cca 7000 zile, cesiul 137 se reduce l a jumatate mult
mai repede, in 50 – 150 zile.
O atentie deosebita este acordata de specialistii in radioprotectie radionuclidului
hidrogen 3, numit si tritiu, cu care se poate contamina mediul, implicit si omul, in conditii
de functionare necorespunzatoare a unei centrale nucleare cu reactor CANDU (cum este
si cea de la Cernavoda). Tritiul este re tinut in organism aproape 100% la p atrunderea pe
cale pulmonar a, 50% prin pielea intact a si 100% pe cale digestiv a (mai ales din apa
contaminat a), dar este elimina t repede.
Alti izotopi " tintesc" anumite organe si tesuturi si au o rat a de eliminare mult mai
scazuta. De e xemplu, glanda tiroid a absoarbe o mare parte din iodul 131 care intr a in
corpul uman. Dac a sunt inhalate sau inghi tite cantit ati suficiente de iod radioactiv,
gland a tiroid a poate fi afectat a serios in timp ce alte tesuturi sunt relativ pu tin afectate.
Iodul radioactiv este unul din produ sii reac tiilor de fisiune nuclear a si a fost unul din
componentele majore ale contamin arii produse de e xplozia de la Cernob al. Acumularea
sa in organismele unor copii a dus la multe cazuri de cancer tiroidian la copii din zonele
foarte contaminate din Belarus (Gomel).
Activitatea radionuclizilor p atrun si in organism prin una din c aile de contaminare
amintite, este pr opor tional a cu cantitatea sau concentra tile e xistente la intrarea in
organism. Dup a ce radionuclizii au intrat in sange, situa tia devine mai grav a dupa ce
acestia s-au fi xat deja in organele lor " tinta". In consecin ta, este mult mai important ca in
caz de contaminare radioactiv a, sa se ac tioneze rapid pentru limitarea e xpunerii la
respectiva surs a, de e xemplu prin indep artarea si izolarea sursei respective, sau prin
parasirea zonei contaminate.

Odat a ce radionuclizii respectivi intr a in organismul uman, en ergia eliberat a de radia tiile
ionizante poate fi d aunatoare. In situa tia incas arii unei doze mari (6 – 10 Sv) in timp
scurt, celulele diferitelor organe pot fi distruse, duc and la moartea persoanei in urma
expunerii la radia tii. La un nivel de e xpunere mai scazut, persoana respectiv a poate
suferi v atamari ireversibile, cum ar fi arsuri profunde cauzate de radia tii. Dac a expunerea
este mai redus a (dar in continuare foarte ridicat a in compara tie cu nivelurile normale)

25
efectele sunt de natur a temporar a, cum ar fi inrosirea pielii. Sub un anumit nivel de
expunere – numit prag – aceste efecte nu mai apar. Peste acest prag, gravitatea
efectelor cre ste odat a cu doza. Aceste tipuri de efecte se numesc efecte determininiste.
Daca acestea se produc, putem fi s iguri c a au fost cauzate de radia tii.

Nivelurile de radia tii mai sc azute – inclusiv nivelurile la care suntem e xpusi in mod
normal – nu distrug celulele dar pot cauza modific ari la nivelul acestora (prin
deteriorarea ADN -ului). In multe cazuri, modific arile vor fi benigne sau vor putea fi
remediate de organism. Cu toate acestea, e xista posibilitatea ca, ulterior, modific arile s a
devin a maligne adic a sa duca la apari tia cancerului sau, dac a sunt afectate organele de
reproducere, copii persoanei respective pot fi afecta ti. Probabilitatea producerii unor
astfel de efecte – cunoscute ca efecte stocastice – creste odat a cu doza, dar nu se poate
determina, prin e xaminarea unei anumite persoane, dac a efectul de care sufer a a fost
cauzat de radia tii sau de altceva . Se presupune c a orice nivel de e xpunere, oric at ar fi de
mic, implic a un risc: la niveluri de e xpunere foarte sc azute riscul este foarte mic, dar se
presupune c a nu este zero.

Masuri de prevenire a efectelor negative:
De asemenea se vor lua toate masurile de siguranta pentru ca echipamentele sa nu
trimita in mediu factori poluanti. Se vor realiza inspectii periodice si se va analiza stadiul
de functionare al echipamentelor.
Personalul care va lucra cu aceste aparaturi va fi instruit, va beneficia de material de
protectie, si va respecta toate cerintele pentru ca aparatura sa nu aiba probleme de
functionare. Cultura de securitate nuclear a va guverna atitudinile si comportamentele
legate de securitatea nuclear a la nivelul intregului personal. In cadrul organiza tiei si in
randurile personalului se dezvolt a o cultur a de securitate nuclear a corespunz atoare
cerin telor, documentat a in declara tiile de politic a. Cultura de securitate nuclear a va fi
evaluat a continuu si imbun atatita.
Evaluarea contamin arii eterne a pielii se face cu contaminometrul/dozimetrul portabil
sau prin stergerea locului presupus contaminat cu ajutorul unor tampoane de vat a sau
tifon inmuitae in alcool medicinal cu care se sterge locul si care apoi se m asoara la o
instala tie dozimetric a. Daca valorile m asurate se situeaz a cu mult peste cele ale fondului
natural de iradiere, atunci zona m asurat a este considerat a contaminat a radioactiv.

26
Decontaminarea pielii sau a r anilor u soare se poate face prin sp alarea zonei cu ap a si
sapun, la temperatura corpului, p ana cand controlul dozimetric arat a valori reduse.
Aceste sp alari, dar cu ap a sau ser fiziologic, se pot face si la nivelul gurii, nasului si
eventual al ochilor. Cu c at cantitatea de radionuclid de la acest e por ti de intrare este mai
mica, cu at at va p atrunde mai pu tin radionuclid in organism.
Evaluarea contamin arii interne se face direct prin m asurarea radioactivit atii organismului
(metoda contoriz arii intregului corp) sau a unor produse de e xcretie (urin a, fecale) sau
indirect prin m asurarea radioactivit atii aerului, apei de consum sau a alimentelor.
Metoda evalu arii indirecte a contamin arii omului presupune monitorizarea continu a a
factorilor de mediu, a apei si alimentelor, ceea ce presupune posibilitatea evitarii
contamin arii a numeroase persoane dup a un accident nuclear. In contaminarea intern a,
primul ajutor const a in administrarea unor substan te decontaminante digestive, mai ales
cand radionuclizii se afl a in tractul gastrointestinal.
Principalele substan te cu ac tiune decontaminant a sunt: pansamentele gastrice de tipul
fosfatului de aluminiu, sulfatul de magneziu, hidro xidului de aluminiu (antido ti ai
stron tiului, radiului, fierului, bariului etc.), ferocianura feric a, numit a si albastru de Berlin
(antidot al cesiului). Substan tele decontaminante enumerate reduc absor tia intestinal a,
fixeaza radionuclizii prin adsorb tie, schimb ionic sau formare de compu si metalici
insolubili, eliminarea radionuclizilor realiz andu-se prin fecale. Depunerea unor
radio nuclizi in organele de elec tie poate fi redus a prin saturarea s angelui cu compu sii
stabili ai izotopului radioactiv, cum este cazul reducerii fi xarii in tiroid a a iodului
radioactiv prin administrare de iod stabil sau consumarea de cantit ati mari de ap a pentru
reducerea hidrogenului 3 din organism. Antido tii administra ti in cazul acord arii primului
ajutor sau in clinici de specialitate ,administrarea acestor decontamina nti (mai pu tin a
iodului stabil), al aturi de administrarea unor decorporatori impotriva plutoniului, c at si a
unor medicamente, se face numai in clinici de specialitate sub control medical, ceea ce
presupune transportarea de urgen ta a persoanei contaminate la cea mai apropiat a
forma tiune medical a specializat a.
Acordarea primului ajutor in ca z de contaminare radioactiv a dupa un accident nuclear
sau in laboratoarele in care se lucreaz a cu solu tii radioactive, presupune e xisten ta unor
truse medicale cu instruc tiuni de decontaminare, inclusiv cu antido ti ai principalilor
radionuclizi cu importan ta radiobiologic a mare pentru om (iod, cesiu, stron tiu etc.).
Alte m asuri practice

Oamenii se pot proteja impotriva radia tiilor prin p astrarea distan tei fa ta de surs a,
combinat a, sau nu, cu ecranarea fa ta de aceasta, astfel incat nivelul radia tiilor s a scad a
pe m asura ce ne indep artam de surs a. Ne putem proteja prin limitarea la maxim a
timpului petrecut in apropierea unei surse. Dac a radionuclizii ajung in organism – de
exemplu prin respirarea aerului contaminat sau prin consumul de ap a si alimentele care

27
contin radionuclizi – doza nu poate fi redus a prin nici una din aceste m asuri. In
consecin ta, principala modalitate de a controla acest tip de e xpunere la radia tii const a in
prevenirea inger arii sau inhal arii de radionuclizi.

Prevenirea eliber arii radionuclizilor in aer, ap a si alimente, (acestea sunt c aile de
patrundere in organism) acoper a un spectru larg de m asuri, incep and cu controlul si
monitorizarea emisiilor de "rutin a" de radionuclizi in mediu si ajung and bine inteles p ana
la prevenirea accidentelor din industria nuclear a.

Daca radionuclizii sau sursa de radia tii se afl a intr-un loc bine definit – de e xemplu in sol
sau intr-un container – oamenii se pot proteja prin blocarea radia tiilor. Aceast a form a de
protec tie se nume ste ecranare, iar tipul si grosimea materialului de ecranare depind de
tipul si de intensitatea radia tiei. Pentru radia tii foarte intense, provenind dintr -o sta tie
nuclear a sau dintr -un container in care se transport a combustibil nuclear uzat, ecranarea
poate consta in cativa metri de ciment sau zeci de centimetri de o tel sau c ativa
centimetri de plumb.

Principii interna tionale
Datorit a faptului c a se presupune c a orice doz a de radia tii genereaz a anumite riscuri si
fiindc a intotdeauna eist a un anumit nivel de radia tii de fond in natur a, nu este posibil s a
elimin am toate riscurile asociate cu aceste radia tii. Pentru a men tine acest risc la un
nivel c at mai sc azut, permi tand, in acela si timp, utilizarea benefic a a radia tiilor si a
materialelor radioactive, au fost elaborate o serie de principii de protec tie pentru acele
activit ati care conduc la cre sterea dozelor incasate de oameni:
 Aceste activit ati trebuie desf asurate numai dac a efectele pozitive le dep asesc pe
cele negative, adic a in cazul in care beneficiile rezultate din aceste practici vor fi
mai mari dec at riscurile generate;
 Riscurile de radiatii – dintr -o anumita activitate – nu trebuie sa depa seasca
limitele specificate;
 Chiar si sub aceste limite, riscurile de radiatii trebuie mentinu te la cel mai scazut
nivel rezonabil posibil – ALARA (din engleza As Low As Reasonably Achievable),
adica trebuie luate masuri pentru a reduce riscurile c at mai mult, cu e xceptia
cazului in care acestea sunt prea costisitoare sau dificile in comparatie cu posibila
reducere a dozei.
Limite

Pentru acele surse de radia tii care pot fi controlate, e xista limite pentru dozele pe care
popula tia le poate primi. Un individ nu trebuie s a primeasc a mai mult de 1 milisivert pe
an de la toate unit atile nucleare si de la alte activit ati generatoare de radia tii.

28
Acest lucru nu include dozele primite de o persoan a din sursele naturale de radia tii sau
in scopuri medicale. Un lucr ator care lucreaz a cu radia tii nu trebuie s a primeasc a mai
mult de 20 mSv pe an din activitatea respectiv a.

Exista restric tii speciale referitoare la femeile insarcinate care lucreaz a cu radia tii, pentru
a garanta protec tia fatului. Trebuie men tionat faptul c a acestea sunt limite superioare,
insa nu este suficient s a ne limit am la conformarea cu aceste limite.

Dozele trebuie men tinute la o valoare c at mai joas a posibil in limite rezonabile, ceea ce
de regul a inseamn a ca sunt cu mult sub aceste limite. De fapt, numai un num ar limitat
de persoane, care tr aiesc in apropierea facilit atii respective pot primi doze aproape de
limitele prev azute pentru popula tie, insa pentru majoritatea oamenilor dozele de la
acele facilit ati vor fi mult mai reduse. Si majoritatea lucr atorilor din industria nuclear a nu
primesc mai mult de c ativa mSv pe an, iar lucr atorii din alte domenii – cum ar fi
personalul de pe liniile aeriene sau personalul medical – primesc doze similare in
activitatea lor profesional a.

1.9 PIESE DESENATE

– Plan de amplasare in zona – este atasat prezentei documentatii.

– Pentru buncar, parte integranta a centrului de radioterapie, se propune urmatorul
Plan detaliat de compartimentare:

29

30

1.10 ESTIMAREA COSTURILOR DE INVESTITIE

1.10 ESTIMAREA COSTURILOR DE INVESTITIE

Valoarea totala a investiției (inclusiv TVA): 40.963.111,08 lei
Cod Denumire cheltuială Valoare
cheltuială Valoare
cheltuiala
anul 1 Valoare
cheltuiala
anul 2
1 2 3 4 5
CHELTUIELI DIRECTE
Cheltuieli pentru
achiziția de teren* 0,00
Cheltuieli pentru
amenajarea
terenului
100.000,00
100.00000 0,00
Cheltuieli pentru
amenajarea
terenului pentru
protecția mediului 20.000,00 20.000,00 0,00
Cheltuieli pentru
asigurarea
utilităților necesare
obiectivului 100.000,00 100.000,00
Cheltuieli pentru
proiectare[1] 199.950,00 199.950,00 0,00
Cheltuieli cu
organizarea
procedurilor de
achiziție publică 100.000,00 100.000,00 0,00
Cheltuieli pentru
consultanță și
expertiză 0,00 0,00
Cheltuieli pentru
asistență tehnică 400.000,00 200.000,00 200.000,00
Cheltuieli pentru
construcții și
instalații 4.895.000,00 2.447.500,00 2.447.500,00
Cheltuieli pentru
montaj utilaje

31
tehnologice
Cheltuieli pentru
achiziția de
instalații și utilaje 25.000.000,00 12.500.000,00 12.500.000,00
Cheltuieli pentru
organizarea de
șantier 70.000,00 35.000,00 35.000,00
Cheltuieli pentru
plata cotelor legale 0,00 0,00 0,00
Cheltuieli diverse și
neprevăzute pentru
proiectele de
infrastructură* 600.000,00 300.000,00 300.000,00
Cheltuieli pentru
darea în eploatare 600.000,00 0,00 600.000,00
Cheltuieli pentru
achiziționarea de
clădiri și spații 0,00 0,00 0,00
Cheltuieli pentru
închirieri de
echipamente și
utilaje, altele decât
pentru CD 0,00 0,00 0,00
Cheltuieli pentru
dotări (mijloace fie
sau obiecte de
inventar) 50.000,00 0,00 50.000,00
Cheltuieli pentru
achiziția de active
fie necorporale 0,00 0,00
Cheltuieli de
informare și
publicitate 599.924,00 0,00 599.924,00
Cheltuieli aferente
managementului de
proiect* 50.000,00 25.000,00 25.000,00
TOTAL CHELTUIELI
ELIGIBILE DIRECTE 32.784.874,00 15.927.450,00 16.857.424,00
CHELTUIELI INDIRECTE
Cheltuieli generale
de administrație* 249.893,00 124.946,50 124.946,50
TOTAL PARȚIAL 33.034.767,00 16.052.396,50 16.982.370,50
CHELTUIELI Totale
1 Taxa pe valoarea
adăugată 7.928.344,08 3.852.575,16 4.075.768,92
2 Cheltuiala 1
3 Cheltuiala 2

32
… ……………..
… ………………….

TOTAL GENERAL 40.963.111,08 19.904.971,66 21.058.139,42

Evaluarea investitiei si re partizarea lor pe ani de implem entare s -a facut tinand cont de
ofertele de pe piata si de planifi carea in timp a activitatilor ce urmeaza a se efectua
pentru demararea, impleme ntarea si finalizarea inve stitiei pe o perioada de 2 ani
calendaristici.

1.10.1 Planul de finantare a investitiei
Evaluarea costurilor lucrarii se realizeaza prin analiza de sus in jos, prin defalcarea
capitolelor de cheltuieli in subcapitole si determinarea unei valori estimate a fiecareia.
Estimarea costurilor investitiei este prezentata in cadrul capitolului 2, Analiza economica
si financiara. La determinarea costurilor au fost luate in calcul tarife medii e xistente pe
piata, astfel incat investitia sa fie corelata cu realitatile economice si financiare ale
perioadei curente. De asemene a au fost respectate preveder ile OUG 34 / 2006 mai sus
mentionate. In linii mari, valoarea necesara pentru realizarea investitiei este alcatuite din
3 mari elemente de cost:
-constructia
-echipamentele medicale
-darea in folosinta a noii unitati medicale astfel create
Devizul general al investitiei este prezentat mai jos :
DEVIZ GENERAL

Nr.
Crt. Denumirea capitolelor si
subcapitolelor de cheltuieli Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)
Mii lei Mii
euro Mii lei Mii lei Mii
euro
1 2 3 4 4 5 6
CAPITOLUL 1 – Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului
TOTAL CAPITOL 1 96.774,19 23.225,81 120.000,00
CAPITOLUL 2 – Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
TOTAL CAPITOL 2 80.645 ,16 19.354 ,00 100.000 ,00
CAPITOLUL 3 – Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică
3,1 Studii de teren 0,00 0,00 0,00
3,2 Obținerea de avize, acorduri și
autorizații 0,00 0,00 0,00

33
3,3 Proiectare și inginerie 161.250 ,00 38.700,00 199.950,00
3,4 Organizarea procedurilor de
achiziție publică 80.645,16 19.354,84 100.000,00
3,5 Consultantă 40.322,58 9.677,42 50.000,00
3,6 Asistență tehnică 322.580,65 77.419,35 400.0 00,00
TOTAL CAPITOL 3 604.798,39 145.151,61 749.950,00
CAPITOLUL 4 – Cheltuieli pentru investiția de bază
4,1 Construcții și instalații 3.947.580,65 947.419,35 4.895.000 ,00
4,2 Montaj utilaj tehnologic 0,00 0,00 0,00
4,3 Utilaje, echipamente tehnologice și
funcționale cu montaj 0,00 0,00 0,00
4,4 Utilaje fără montaj și echipamente
de transport 20.161.290,32 4.838.709,68 25.000.000,00
4,5 Dotări 40.322,58 9.677,42 50.000,00
4,6 Active necorporale 0,00 0,00 0,00
TOTAL CAPITOL 4 24.149.193,55 5.795.806,45 29.945.000,0 0
CAPITOLUL 5 – Alte cheltuieli
5,1 Organizare de șantier 56.451,61 13.548,39 70.000,00
5.1.1. lucrări de construcții 56.451,61 13.548,39 70.000,00
5.1.2. cheltuieli conexe organizării
șantierului 0
0,00 0,00
5,2 Comisioane, taxe, cote legale,
costuri de finanțare 0 0,00 0,00
5,3 Cheltuieli diverse și neprevăzute 483.870,97 116.129,03 600.000,00
TOTAL CAPITOL 5 540.322,58 129.677,42 670.000,00
CAPITOLUL 6 – Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predarea la beneficiar
6,1 Pregătirea personalului de
exploatare 483.870,97 116.129,03 600.000,00
6,2 Probe tehnologice 0,00 0,00 0,00
TOTAL CAPITOL 6 483.870,97 116.129,03 600.000,00
TOTAL GENERAL 25.955.604,94 6.229.345,16 32.184.950
Din care C+M 4.181 .451,61 1.003.548 ,39 5.185.000,00

La totalul general din tabelul anterior se adaugă cheltuieli de informare și publicitate in
sumă de 599.924,00 în anul 2 și 249.893,00 lei cheltuieli generale de administrație, câte
124.946,50 lei în fiecare an.
Pentru realizarea investitiei trebuie avut in vedere ca atat Consiliul Judetean Arges cat si
Spitalul Judetean de Urgenta Pitesti nu detin in acest moment nici o sursa de finantare
pentru un astfel de proiect in schimb s -au identificat posibil i investitor i privat i care isi
doresc realizarea investitiei in aceasta regiune.
Pentru garantarea sustenabilitatii investitiei , pozitionarea cladirii trebuie sa fie facuta in
stransa legatura cu serviciile medicale e xistente in acest moment in oras. Ambele
institutii publice enumerate mai sus au interesul ca acesta investitie sa fie realizata in
oras si mai cu seama in incinta institutiilor medicale din motive sociale si medicale.

34

Capitolul 2
Identificarea investitiei si definirea obiectivelor inclusiv specificarea perioadei de
referinta

Obiectivele investi tionale si socio -economice
Investi tia are ca obiectiv CONSTRUIREA ȘI DOTAREA UNUI CENTRU DE RADIOTERAPIE
amplasat in incinta S. J.U. Pitesti.
Obiectivul general este reprezentat de construirea si dotarea cu echipamente de ultima
generatie a unei cladiri cu functiunea de centru medical de radioterapie.
Terapia cu radia tii este vital a pentru vindecarea cancerului sau ameliorarea unor
simptome (cum ar fi durerea, dispneea) in tratamentul metastaze lor osoase, cerebrale.
De aceea este foarte important a achizi tionarea de aparaturi noi, moderne, care s a
reprezinte o solu tie pentru bolnavii de cancer. Dotarea cu aparatur a de inalta
performan ta, existen ta unui personal calificat si supraspecializat au c ondus in ultimul
timp la cresterea adresabilit atii, eficientizarea actului medical si recunoasterea Spitalului
Jude tean de Urgen ta Pitesti ca unul dintre cele mai apreciate spitale.
Avand in vedere situa tia actual a, existent a la nivelul Municipiului Pitesti ., ce se
caracterizeaz a prin dezvoltarea anemic a si ineficient a a mediului social datorit a lipsei
investițiilor in special in domeniul medical, se impune crearea unui cadru adecvat care
sa favorizeze si faciliteze dezvoltarea durabil a a mediului so cial in ansamblul s au, cu
precadere a structurilor de ordin medical. De asemenea, o alt a problem a cu efecte
multiplicatoare, care s -a constatat la nivelul Municipiului Pitesti , se refer a, pe de o parte,
la oferta locurilor de munc a redus a si nediversificat a, precum si la inregistrarea unui
nivel de salarizare destul de sc azut, comparativ cu media na tional a, iar pe de alt a parte,
resursele umane sunt insuficiente si neadecvate, datorit a cresterii fenomenului de
emigrare a popula tiei dar si lipsei unei preg atiri adecvate.
Prin obiectivul investi tional pe care si-l propune, construirea si dotarea cu echipamente
de ultima generatie a unei cladiri cu functiunea de centru medical de radioterapie, ar
contribui la dezvoltarea mediului social.

Obiectivele investi tionale
Daca alegem s a construim și s a dotam cu aparatura moderna un centru de radioterapie
s-ar putea asigura servicii medicale de foarte bun a calitate pentru cca. 1.000
pacienți/an.

35

Obiectivele specifice sunt reprezentate de:
– Cresterea capacitatii de diagnosticare timpurie a afectiunilor oncologice .
– Cresterea numarului de persoane care au acces la tehnologii moderne de tr atare
a afectiunilor oncologice.
– Cresterea calitatii serviciilor oferite prin folosirea unei tehnologii avansate de
radioterapie, mod erne, optime pentru cerintele si necesitatile pacient ilor.
– Cresterea numarului de persoane vinde cate.
– Crest erea numarul locurilor de munca.
– Dezvoltarea infrastructurii de interes public la nivel local.

Prin obiectivele investi tionale propuse, proiectul contribuie si la atingerea unor obiective
socio -economice importante:
– promovarea normelor de combatere a cancerului in randul popula tiei.
– sporirea si diversificarea ofertei locurilor de munc a pe pia ta local a, cu impact
asupra redu cerii ratei somajului, ratei de emigrari si imbun atatirea standardului
de via ta prin ridicarea nivelului de salarizare.
– crearea și imbun atațirea condițiilor care au in vedere s anatatea oamenilor;
– economisirea resurselor naturale;
– alinierea la standardele și reglement arile Uniunii Europene, e xistente in domeniu;
– conștientizarea unui num ar din ce in ce mai mare a populației cu privire la
importanța masurilor de prevenire a bolilor canceroase;
– imbun atatirea condi tiilor de via ta ale persoanelor tratate – premi sa pentru
realizarea unei dezvolt ari durabile echilibrate din punct de vedere economico –
social a ora sului;
– servicii sociale de sprijin si asisten ta specializat a in cadrul compartimentului de
radioterapie, dotat la standarde europene;
– imbun atațirea condiții lor de viaț a și a perspectivelor economico -sociale pentru
familiile și aparțin atorii persoanelor v arstnice g azduite.

Realizarea obiectivelor proiectului va duce la imbun atatirea calit atii mediului social,
crearea de noi locuri de munc a si promovarea dezvolt arii regionale echilibrate.
Perioada de referinta
Prin perioada de referinta se intelege numarul ma xim de ani pentru care se fac prognoze
in cadrul analizei economico -financiare. Prognozele privind evolutiile viitoare ale
proiectului trebuie sa fie formulate pentru o perioada corespunzatoare in raport cu
durata pentru care proiectul este util din punct de vedere economic. Alegerea perioadei
de referinta poate avea un efect e xtrem de important asupra indicatorilor financiari si
economici ai proiectului.

36
Mai concret, alegerea perioadei de referinta afecteaza calcularea indicatorilor principali
ai analizei cost -beneficiu si poate afecta, de asemenea, determinarea ratei de
cofinantare. Pentru majoritatea proiectelor de infrastructura, perioada de referinta este
de cel putin 20 de ani, iar pentru investitiile productive este de apro ximativ 10 ani1.
Confom Ghidului privind metodologia de lucru pentru Analiza cost -beneficiu, pentru
perioada 2007 – 2013, orizonturile de timp de referinta, formulate in conformitate cu
profilul fiecarui sector in parte, sunt urmatoarele:
Sector Orizont de timp (ani)
Energie 15-25
Apa si mediu 30
Cai ferate 30
Porturi si aeroporturi 25
Drumuri 25-30
Industrie 10
Alte servicii 15

Asa cum se poate observa din tabel, perioada de referinta luata in considerare pentru
proiectele din domeniul serviciilor sociale (care se incadreaza la Alte ser vicii) este de 15
ani.
Totusi, avand in vedere prevederile privind realizarea Analizei cost be neficiu, orizontul de
analiza recomandat este de 20 de ani .
Astfel, p entru proiectul CONSTRUIREA ȘI DOTAREA BUNCARULUI DE IRADIERE din
compartimentul de cobaltoterapie al S.J.U. Pitesti , se propune ca previziunile sa fie
efectuate pe un orizont de timp de 20 de ani.

1 De la PHARE la Fondurile Structurale – Modulul A.2.1 -Instruire pentru analiza economică și financiară și
evaluarea riscurilor .

37
2.1 Analiza opțiunilor

Analiza op tiunilor

Optiuni posibile

Varianta zero (varianta fara investitie),
Varianta ma xima (varianta cu investitie ma xima);
Varianta medie (varianta cu investitie medie);

Initiativa Consiliului Judetean Arges privind construirea si dotarea Centrului de
Radioterapie la Spitalul Judetean de Urgenta Pitesti , ca proiect de dezvoltare in strategia
locala pe termen lung, se bazeaza pe evaluarea diferitelor scenarii tehnice, identificand
varianta optima pentru finant are.

Varianta zero
Este varianta fara investitie si presupune a nu se interveni si a nu investi in construirea si
dotarea cu echipamente a unei cladiri cu functiunea de centru medical de radioterapie

Aceast a alternativ a nu corespunde cerin telor economice si sociale din Județul Arges ,
intruc at, in preze nt, in cadrul Spitalului Județean de Urgența Pitesti nu exista un
laborator de radioterapie functional , in condițiile in care num arul de bolnavi aflați in
evidența oncologic a in anul 2 014 este de peste 16.000 (doar in județul Arges ), ceea ce
reprezinta putin peste 4% din populatia jud etului. Astfel in 2014 judetul Arges ocupa
primul loc din tara in ceea ce priveste incidenta acestei boli.

Ca urmare, necesitatea construirii și dotarii unui astfel de Centru Medical de
Radioterapie este evident justificata de numarul mare de pacienți de cancer aflați in
evidența oncologica in județul Arges (16.619) precum și de lipsa acuta de servicii
medicale de acest tip din județ și din regiunile invecinat e, care sa acopere necesarul de
tratamente radiologice.

Pentru a oferi pacientilor servicii medicale de calitate este necesar sa e xiste in Judetul
Arges un astfel de Centru de Radioterapie care sa fie dotat cu echipamente performante.

Pastrarea situa tiei actuale, va accelera inrautatirea condi tiilor e xistente in prezent, prin
imposibilitatea prestarii de servicii medicale adecvate pentru pacientii bolnavi de cancer .

38

Varianta ma xima (cu investitie)
Construirea si dotarea cu echipamente a de ultima generatie a unei cladiri cu
functiunea de centru medical de radioterapie

Optiunea nr. 2 prezint a avantaje indiscutabile in raport cu Op tiunea 1 prin faptul c a
remediaz a cea mai mare parte a inconvenientelor situa tiei actuale.

Aceast a variant a reprezinta solutia tehnica prin care se indica constructia si dotarea unui
corp de cladire nou care sa indeplineasca conditiile de functionare cerute de legislatia in
vigoare. Pentru acest scenariu, sunt necesare echipamentele, dotarile si activele
necorp orale propuse a fi achizitionate prin prezentul proiect.
Se va permite acoperirea intregului lant de tratare a afectiunilor oncologice, ceea ce va
accelera obtinerea unui numar cat mai mare de vieti salvate.

Avantaje
− calitatea si siguranta elementelor componente implicate in proiect garanteaza
un nivel superior al lucrarilor pentru investitia de baza;
− beneficiile socio -economice suplimentare generate prin implementarea
proiectului;
− crearea unui puternic centru de radioterapie in Romania;
− costuri o perationale reduse determinate de durata de functionare a
principalelelor categorii de materii prime si materiale folosite pentru investitia
de baza, aceste costuri fiind elaborate pe baza normativelor privind eecutarea
lucrarilor de intretinere si reparat ii la cladiri si constructii;
− integrarea in echipa ce cercetare a unor cercetatori deja consacrati alaturi de
tineri absolventi ce vor putea sa se perfectioneze si sa aduca o contributie
importanta dezvoltarii solutiilor romanesti;

Varianta medie valori fica optim poten tialul de cre stere si dezvoltare al spa tiului
disponibil, prin construirea si dotarea unui centru modern de radioterapie care va
conduce la sporirea semnificativ a a beneficiilor socio -economice furnizate prin cre sterea
num arului beneficiarilor direc ti, reprezenta ti de pacientii din oras sau din afara orasului.

Varianta medie (cu investitie)
Construirea si dotarea unei cladiri cu functiunea de centru medical de radioterapie
dotat cu un numar limitat de echipamente medicale

39
Varianta medie (varianta cu investitie)
Varianta medie presupune imbunatatirea situatiei eistente, adica realizarea investitiei.
Aceasta varianta presupune constructia si dotarea unui corp de cladire nou cu suprafata
mai mica, dotat cu un singur echipament de radioterapie eterna de ultima generatie.

Avantajele variantei
– costul investitional necesar din partea beneficiarului implica efort financiar mai redus
pentru contributia proiectului.
Dezavantajele variantei
– achizitionarea unui numar limitat de echipamente medicale
– numar mai mic de pacienti investigati si tratati.

Acesta varianta prezint a avantaje indiscutabile in raport cu varianta zero prin faptul c a
remediaz a o parte a inconvenientelor situa tiei actuale, dar beneficiile aduse comunit atii
sunt mai sc azute.

In acest sens, se observa ca optiunea nr. 3 propune atingerea obiectivelor prin achizitia
unor echipmente de o calitate inferioara.
Se recomanda optiunea 2 deoarece prezinta mai multe avantaje din punct de vedere al
costurilor de investitie, al duratei de eploatare, al sistemului construit .

Ipotezele de lucru si evaluarea alternativelor optime selectate pe baza analizei
multicriterial e (aspecte relevante privind parametrii tehnici, economici, de mediu,
legalitate, riscuri)

Metodologia utilizat a
Evaluarea multicriteriala, o metodologie utilizata pe scara larga in procesul de adoptare a
deciziilor, consta in parcurgerea a doua etape : o evaluare obiectiva si una subiectiva. In
particular, pentru acest proiect, Consultantul a decis sa evalueze intr -o prima etapa mai
multi parametri tehnici, de mediu, economici si legislativi, acordand scoruri de la 10 la 1,
pentru cea mai buna optiune, re spectiv cea mai defavorabila si interpoland scorul intre
aceste doua valori. A doua faza introduce factorul de greutate (de importanta sau de
ponderare), de la 1 la 5, care evidentiaza importanta relativa a unor factori in comparatie
cu alti factori.
Anal iza multicriterial a
Parametrii semnificativi, care se considera ca pot influenta procesul de luare a deciziei
pentru realizarea investitiei, sunt prezentati si notati in tabelul urmator:

40

Scoruri acordate diferitilor factori determinan ti pentru cele trei alternative
Parametrii Optiunea 1
Pastrarea
situatiei actuale Optiunea 2
Construirea si
dotarea cu
echipamente a
de ultima
generatie a unei
cladiri cu
functiunea de
centru medical
de radioterapie
Optiunea 3
Construirea si
dotarea unei
cladiri cu
functiunea de
centru medical
de radioterapie
dotat cu un
numar limitat
de
echipamente
medicale

Risc de deteriorare a infrastructurii n/a Redus Redus
Scor – 9 9
Risc de insatisfac tie pentru personal Crescut Redus Mediu
Scor 0 10 7
Risc de agravare a starii de sanatate a
pacientilor Crescut Redus Mediu
Scor 0 9 8
Beneficii aduse comunit atii locale Minime Crescute Medii
Scor 0 10 7
Conformitate cu normele UE Neconform Conform Neconform
Scor 0 10 0
Investi tii (lei) 0 40.963.111,08 Lei 20.504,294 Lei
Scor 10 6 7
TOTAL 10 54 38

Pentru elemente precum: „ Risc de deteriorare a infrastructurii ”, Risc de insatisfactie
pentru personal”, “Risc de agravare a starii de sanatate a pacientilor” si “Beneficii aduse
comunitatii locale”, ”Conformitate cu normele UE” se poate vedea ca diferenta dintre
scoruri intre alternative este relativ mare (de la 0 la 10) comparativ intre Optiunea 1 si 2,
pe de o parte, si Optiunea 3, pe de alta parte.

41
Odata ce valorile au fost atribuite diferitelor elemente, acestea trebuie insumate pentru
obtinerea scorului final. Insa, deoarece unii parametri au o importanta mai mare decat
altii, este desemnat un factor de greutate pentru fiecare parametru, dupa cum urmeaza:

 Factor = 3, pentru element IMPORTANT
 Factor = 2, pentru element SEMNIFICATIV
 Factor = 1, pentru element de IMPORTANTANTA MICA

Stadiul calitativ in tabelul luarii deciziilor (folosind factorii de ponderare)
Parametru Factor
de
greutate Optiunea 1
Pastrarea
situatiei
actuale Optiunea 2
Construirea si
dotarea cu
echipamente a
de ultima
generatie a
unei cladiri cu
functiunea de
centru medical
de radioterapie
Optiunea 3
Construirea
si dotarea
unei cladiri
cu functiunea
de centru
medical de
radioterapie
dotat cu un
numar
limitat de
echipamente
medicale

Risc de deteriorare a
infrastructurii construite 2 0 18 18
Risc de insatisfac tie pentru
personal 3 0 30 21
Risc de agravare a starii de
sanatate a pacientilor 2 0 18 16
Beneficii aduse comunit atii
locale 3 0 30 21
Conformitate cu normele UE 3 0 30 0
Investi tii (lei) 3 30 18 21
Scor total 30 144 97

42
Ca un rezultat al acestei etape finale a analizei multicriteriale, se poate observa ca
Optiunea nr. 2, care presupune eecutarea unor lucrari complee de construire si echipare
totala, cu instalatii si dotari corespunzatoare, devanseaza clar celelalte doua a lternative.
Ca urmare a acestor rezultate, se recomanda realizarea proiectului solicitat, a
supervizarii si a lucrarilor de constructii pe infrastructura propusa de Alternativa nr. 2.
Dat fiind faptul ca din punct de vedere tehnic analiza multicriteriala arata faptul ca
Varianta investitionala nr. 2 este cea mai buna, aceasta dovedindu -se superioara prin
prisma raportului output/input, analiza cost -beneficiu va fi realizata in detaliu pentru
aceasta varianta. In concluzie, sumarizand argumentele mai sus m entionate care iau in
calcul costurile pentru amenajarea spatiului, timpul de punere in functiune al noului
echipament aceasta propunere de construire si dotare a buncarului actual este optima
pentru o tranzitie rapida si eficienta catre un centru modern de radioterapie absolut
necesar in conditiile actuale.
Varianta 1 (“a nu face nimic”, echivalenta cu pastrarea situatiei actuale) este cea mai
dezavantajoasa din cauza numeroaselor riscuri.
Varianta 3 ( echipare partiala) contribuie la atingerea obiective lor insa intr -o masura
relativ redusa.

2.2 Parametrii financiari

Rezultatele analizei financiare
Pe baza datelor rezultate din calcularea costurilor pentru intreținere periodica și
reparatii capitale, precum si a costurilor pentru reparatii curente, in varianta cu proiect
(Optiunea 2) si in varianta fara proiect (Optiunea 1), precum si tinand cont de faptul ca
proiectul genereaza venituri din coplata, s -au facut calculele redate in tabelele de mai
jos, care reflecta veniturile nete din eploatare in valor i incrementale, care vor fi luate in
calcul la analiza financiara. In aceste calcule s -a tinut cont si de nivelul valorii reziduale
estimate pentru investitia din proiect.
Se vor calcula urmatorii indicatori:
 Valoarea neta actualizata financiara;
 Rata interna a rentabilitatii financiare;
 Raportul beneficiu (B) – cost (C), Rb/c.

43
VNAF – Valoarea neta actualizata financiara ( Financial Net Present Value – FNPV)
reprezinta diferenta dintre suma cash flow -urilor actualizate pe intervalul avut in vedere
in fu nctie de natura investitiei (in cazul de fata, 20 de ani) si valoarea initiala a investitiei.
Calculele de actualizare se realizeaza cu ajutorul ratei de actualizare de 5%.
RIRF – Rata interna a rentabilitatii financiare ( Financial Internal Rate of Return – IRR)
reflecta acel nivel al ratei de actualizare pentru care VNAF este 0, respectiv suma cash
flow -urilor actualizate pe intervalul de 20 de ani egaleaza valoarea initiala a investitiei.
In vederea determinarii profitabilitații financiare a investiției :
 Analiza beneficii/ cheltuieli
 Flux de numerar al investitiei
 Evaluarea profitabilitatii financiare a investitiei prin calculul indicatorilor: Venit
net actualizat, calculat la total valoare investiție, notat VNAF/C și Rata interna de
rentabilitate calcul ata la total valoare investiție, notata cu RIRF/C.

44
Nr.
Crt
. Beneficii/
venituri Valoarea
unitara Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5 Total an 6 Total an 7 Total an 8 Total an 9 Total an
10 Total an
11 Total an
12 Total an
13 Total an
14 Total an
15 Total an
16 Total an
17 Total an
18 Total an
19 Total an
20
Activitatea medicala

Venituri din
furnizare de
servicii
medicale 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00
TOTAL 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00
Nr.
Crt
. Cheltuieli Total an 0 Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5 Total an 6 Total an 7 Total an 8 Total an 9 Total an
10 Total an
11 Total an
12 Total an
13 Total an
14 Total an
15 Total an
16 Total an
17 Total an
18 Total an
19 Total an
20
I I. Cheltuieli
de investitii
1 Cheltuieli
corporale 24.116.000,
00
2 TVA
cheltuieli
corporale 5.787.840,0
0
3 Cheltuieli
necorporale 1.000.050,0
0
4 TVA
cheltuieli
necorporale 240.012,00
TOTAL I,
fara TVA 25.116.050,
00
5 Taa de
timbru
verde 0,00
TVA I 6.027.852,0
0
II Alte
cheltuieli
necorporal
e
1 Consultanta
managemen
t de proiect,
auditare,
formare
profesionala
, etc. 1.399.950,0
0
Managemen
t de proiect 50.000,00
Informare si
publicitate 599.924,00
Cheltuieli
generale de
administrati
e 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32
3 TVA II 551.944,16
TOTAL II
fara TVA 2.299.767,3
2
III Cheltuieli
diverse
1 Cheltuieli
diverse si
neprevazute 600.000,00

45
Nr.
Crt
. Beneficii/
venituri Valoarea
unitara Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5 Total an 6 Total an 7 Total an 8 Total an 9 Total an
10 Total an
11 Total an
12 Total an
13 Total an
14 Total an
15 Total an
16 Total an
17 Total an
18 Total an
19 Total an
20
TVA III 144.000,00
TOTAL III
fara TVA 600.000,00
IV Cheltuieli
de
exploatare 0,00
1 Servicii de
mentenanta 0,00 200.000,00 206.000,00 208.060,00 210.140,60 212.242,01 214.364,43 216.508,07 218.673,15 220.859,88 223.068,48 225.299,17 227.552,16 229.827,68 232.125,96 234.447,22 236.791,69 239.159,60 241.551,20 243.966,71 246.406,38
Cheltuieli
cu
consumabile
le si
materiale
sanitare 0,00 840.000,00 865.200,00 891.156,00 917.890,68 945.427,40 973.790,22 1.003.003,
93 1.033.094,
05 1.064.086,
87 1.096.009,
47 1.128.889,
76 1.162.756,
45 1.197.639,
14 1.233.568,
32 1.270.575,
37 1.308.692,
63 1.347.953,
41 1.388.392,
01 1.430.043,
77 1.472.945,
08
Cheltuieli
cu energia
electrica 0,00 250.000,00 255.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00
Cheltuieli
cu apa si
canalizare 60.000,00 60.600,00 61.206,00 61.818,06 62.436,24 63.060,60 63.691,21 64.328,12 64.971,40 65.621,12 66.277,33 66.940,10 67.609,50 68.285,60 68.968,45 69.658,14 70.354,72 71.058,27 71.768,85 72.486,54
Cheltuieli
cu salariile 0,00 780.000,00 819.000,00 843.570,00 868.877,10 894.943,41 921.791,72 949.445,47 977.928,83 1.007.266,
70 1.037.484,
70 1.068.609,
24 1.100.667,
51 1.133.687,
54 1.167.698,
17 1.202.729,
11 1.238.810,
98 1.275.975,
31 1.314.254,
57 1.353.682,
21 1.394.292,
68
Cheltuieli
cu
salubritatea 1.500,00 1.530,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00
Cheltuieli
cu energia
termica 31.200,00 32.136,00 33.100,08 34.093,08 35.115,87 36.169,35 37.254,43 38.372,06 39.523,23 40.708,92 41.930,19 43.188,10 44.483,74 45.818,25 47.192,80 48.608,58 50.066,84 51.568,85 53.115,91 54.709,39
TOTAL IV
fara TVA 0,00 2.162.700,
00 2.205.800,
00 2.253.992,
00 2.308.726,
44 2.365.049,
06 2.423.006,
97 2.482.648,
68 2.544.024,
15 2.607.184,
85 2.672.183,
77 2.739.075,
49 2.807.916,
22 2.878.763,
87 2.951.678,
04 3.026.720,
15 3.103.953,
44 3.183.443,
05 3.265.256,
05 3.349.461,
54 3.436.130,
68
TVA IV 0,00 331.848,00 340.911,84 346.805,30 354.106,18 361.613,17 369.332,30 377.269,83 385.432,17 393.825,93 402.457,92 411.335,15 420.464,83 429.854,42 439.511,55 449.444,12 459.660,25 470.168,30 480.976,88 492.094,86 503.531,37
A. Total
Cheltuieli 28.015.817,
32
TOTAL
Valoare
TVA 6.723.796,1
6
C. TOTAL
Buget =
A+B 34.739.613,
47

46
Operatiune
a/perioada Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10 Anul 11 Anul 12 Anul 13 Anul 14 Anul 15 Anul 16 Anul 17 Anul 18 Anul 19 Anul 20
1 Trezorerie
si
echivalente
de
trezorerie la
inceputul
perioadei 0,00 0,00 3.805.452
,00 7.558.740,
16 11.257.942
,86 14.831.280
,64 18.404.618
,41 21.912.279
,14 25.352.360
,63 28.722.904
,31 32.021.893
,53 35.247.251
,84 38.396.841
,20 41.468.460
,15 44.459.841
,86 47.368.652
,27 50.192.488
,01 52.928.874
,32 55.575.262
,97 58.129.030
,04 60.587.473
,64
Fluuri de
trezorerie
din
activitati de
eploatare
+Reduceri
de costuri
obtinute
prin
eploatarea
sistemului
implementat 6.300.000
,00 6.300.000
,00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00
-Plati catre
furnizorii de
bunuri si
servicii 2.494.548
,00 2546711,
84 2600797,2
99 2662832,6
21 2726662,2
25 2792339,2
71 2859918,5
09 2929456,3
22 3001010,7
8 3074641,6
88 3150410,6
36 3228381,0
58 3308618,2
82 3391189,5
88 3476164,2
7 3563613,6
89 3653611,3
44 3746232,9
29 3841556,4
02 3939662,0
52
-Plati catre
angajati 780.000,0
0 819.000,0
0 843.570,00 868.877,10 894.943,41 921.791,72 949.445,47 977.928,83 1.007.266,
70 1.037.484,
70 1.068.609,
24 1.100.667,
51 1.133.687,
54 1.167.698,
17 1.202.729,
11 1.238.810,
98 1.275.975,
31 1.314.254,
57 1.353.682,
21 1.394.292,
68
-Dobanzi
platite 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
-Impozit pe
profit platit 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
A Activitatea
de
eploatare 0,00 3.805.452
,00 3.753.288
,16 3.699.202,
70 3.573.337,
77 3.573.337,
77 3.507.660,
73 3.440.081,
49 3.370.543,
68 3.298.989,
22 3.225.358,
31 3.149.589,
36 3.071.618,
94 2.991.381,
72 2.908.810,
41 2.823.835,
73 2.736.386,
31 2.646.388,
66 2.553.767,
07 2.458.443,
60 2.360.337,
95
Fluxuri de
trezorerie
din
activitati de
investitie
-Plati
diverse 744.000,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
-Plati
pentru
achizitionar
ea de
imobilizari
corporale 29.903.840,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
-Plati
pentru
achizitionar
ea de
imobilizari
necorporale 3.191.956,16
+Incasari
din
vanzarea de
imbobilizari
corporale 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
+Dobanzi
incasate 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
+Dividende
incasate 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
B Trezorerie
neta din
activitati
de
investitie -33.839.796,16 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

47
Operatiune
a/perioada Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10 Anul 11 Anul 12 Anul 13 Anul 14 Anul 15 Anul 16 Anul 17 Anul 18 Anul 19 Anul 20
Fluuri de
trezorerie
din
activitati de
finantare
+Incasari
din
emisiunea
de actiuni 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
+Incasari
din
imprumutur
i pe termen
lung 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
-Plati
privind
rambursarea
imprumutur
ilor pe
termen lung 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
-Plata
datoriilor
aferente
leasing -ului
financiar 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
-Dividende
platite 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
+Incasari
din
activitati de
finantare
proprie 34.739.613,47 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
+Incasari
din
activitati de
finantare
nerambursa
bila 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
C Trezorerie
neta din
activitati
de
finantare 34.739.613,47 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
2 Cresterea
neta a
trezoreriei
si
aechivalente
lor de
trezorerie
pentru
perioada
curenta
(A+B+C) 0,00 3.805.452
,00 3.753.288
,16 3.699.202,
70 3.573.337,
77 3.573.337,
77 3.507.660,
73 3.440.081,
49 3.370.543,
68 3.298.989,
22 3.225.358,
31 3.149.589,
36 3.071.618,
94 2.991.381,
72 2.908.810,
41 2.823.835,
73 2.736.386,
31 2.646.388,
66 2.553.767,
07 2.458.443,
60 2.360.337,
95
3 Trezorerie
si
echivalente
de
trezorerie
la sfarsitul
perioadei
(1+2) 0,00 3.805.452
,00 7.558.740
,16 11.257.942
,86 14.831.280
,64 18.404.618
,41 21.912.279
,14 25.352.360
,63 28.722.904
,31 32.021.893
,53 35.247.251
,84 38.396.841
,20 41.468.460
,15 44.459.841
,86 47.368.652
,27 50.192.488
,01 52.928.874
,32 55.575.262
,97 58.129.030
,04 60.587.473
,64 62.947.811
,59

48
Analiza Financiara
Anul Evenimentul Beneficii
anuale Costuri anuale Beneficii nete VAN RIR % Raport
Cost/Beneficiu Durata de
recuperare
(ani)
0 Implementare 0,00 33.034.767,00 –
33.034.767,00
1 Beneficii si costuri anuale 10.336.000 2.937.590 7.398.430,00
2 Beneficii si costuri anuale 29.219.074,00 9.613.924,00 19.605.150,00
3 Beneficii si costuri anuale 29.219.074,00 9.613.924,00 19.605.150,00
4 Beneficii si costuri anuale 29.219.074,00 9.613.924,00 19.605.150,00
5 Beneficii si costuri anuale 29.219.074,00 9.613.924,00 19.605.150,00
6 Beneficii si costuri anuale 29.219.074,00 9.613.924,00 19.605.150,00
7 Beneficii si costuri anuale 29.219.074,00 9.613.924,00 19.605.150,00
8 Beneficii si costuri anuale 29.219.074,00 9.613.924,00 19.605.150,00
9 Beneficii si costuri anuale 29.219.074,00 9.613.924,00 19.605.150,00
10 Beneficii si costuri anuale 29.219.074,00 9.613.924,00 19.605.150,00
11 Beneficii si costuri anuale 29.219.074,00 9.613.924,00 19.605.150,00
12 Beneficii si costuri anuale 29.219.074,00 9.613.924,00 19.605.150,00
13 Beneficii si costuri anuale 29.219.074,00 9.613.924,00 19.605.150,00
14 Beneficii si costuri anuale 29.219.074,00 9.613.924,00 19.605.150,00
15 Beneficii si costuri anuale 29.219.074,00 9.613.924,00 19.605.150,00
15 Beneficii si costuri anuale 29.219.074,00 9.613.924,00 19.605.150,00
17 Beneficii si costuri anuale 29.219.074,00 9.613.924,00 19.605.150,00
18 Beneficii si costuri anuale 29.219.074,00 9.613.924,00 19.605.150,00
19 Beneficii si costuri anuale 29.219.074,00 9.613.924,00 19.605.150,00
20 Beneficii si costuri anuale 29.219.074,00 9.613.924,00 19.605.150,00
TOTAL 565.498.406,00 185.602.146,00 379.896.280,00 9.845.328,19 8% 1,98 13,08
Total perioada de exploatare 565.498.406,00 152.567.379,00 346.861.513,00

Rata de actualizare 5%

49
In primul caz, s -au obținut urmatoarele valori aferente indicatorilor:
Indicatori Conditia indeplinita
VNAF/C = 9.845.328,19 lei VNAF/C > 0
RIRF/C = 8% RIRF/C > 5%
Raport beneficiu/cost (R B/C) = 1,98 R B/C > 1
Durata de recuperare a investitiei(ani)
=13,08 ani Durata de recuperare a investitiei(ani)
Maxim 15 ani

Din analiza rezultatelor indicatorilor calculati rezulta ca veniturile generate numai din
coplata sunt suficiente pentru a amortiza 100% investitia realizata si pentru a crea
investitorului profit dupa primii 10 ani de investitie. Astfel, necesitatea implementarii
proiectului prin concesiune de teren in incinta spitalului catre o firma privat a,
garanteaza beneficiarilor directi si indirecti ai acestei investitii , continuitatea acestei
investitii pe termen lung si sustenabilitatea ei. Investitorul are interesul de a realiza
investitia foarte rentabila si are interesul de a o mentine pe termen lu ng. Astfel,
Consiliul Judetean Arges are garantia ca serviciul nou creat, la tarife decontate de casa
de sanatate ( adica mult mai reduse decat altele de pe piata ), va fi mentinut pe
termen lung si se vor concretiza si beneficiile sociale si economice urmarite de acesta
in interesul cetatenilor. Aceste beneficii socio -economice vor fi confirmate de analiza
socio economica realizata mai jos.
Beneficiile generate de analiza socio -economi ca demonstreaza viabilitatea si
capacitatea investitiei de a fi pusa in practica, atat in vederea dezvoltarii acestei
sectiuni cu beneficii multiple pentru spital si personal cat si pentru mediul local
(pacientii care vor putea fi deserviti).
Calcularea c ash flow -urilor pe orizontul de previziune, precum si a indicatorilor VNAF/C
si RIRF/C este evidentiata in tabelele urmatoare.

50

Analiza economic a, inclusiv calcularea indicatorilor de performan ta financiar a:
valoarea actual a neta, rata intern a de rentabilitate si raportul beneficiu/cost

Metodologia de lucru
Prin analiza economica se urmareste estimarea contributiei proiectului la bunastarea
economica a regiunii sau tarii. Aceasta este realizata din perspectiva intregii societati
(judet, regiune sau tara), in loc de a considera numai punctul de vedere al
proprietarului infrastructurii.
In cazul de fata, utilitatea economica si sociala a proiectului pentru comunitatea
locala este evidenta, avand in vedere faptul ca el vine sa rasp unda unor nevoi clar
identificate din punct de vedere economic in Municipiul Pitesti, judetul Arges.
Analiza financiara este considerata drept punct de pornire pentru realizarea analizei
socio -economice. In vederea determinarii indicatorilor socio -economic i trebuie
realizate anumite ajustari pentru variabilele utilizate in cadrul analizei financiare.
Principiile si metodologiile care au stat la baza prezentei analizei cost -beneficiu sunt
in concordanta cu „Guidance on the Methodology for carrying out Cost -Benefit
Analysis”, document elaborat de Comisia Europeana pentru perioada de programare
2007 -2013.
Etapele necesare pentru realizarea unei analize socio -economice sunt urmatoarele:

51
ra

1. Realizarea corectiilor fiscale este necesara deoarece preturile de piata
includ tae si subventii precum si unele transferuri de plati. Astfel, se au in vedere
urmatoarele corectii:
 eliminarea din nivelul preturilor a TVA si a altor costuri indirecte;
 eliminarea transferurilor pure cat re indivizi, cum ar fi platile pentru asigurarile
sociale;
 includerea in preturile pentru intrari a ta xelor directe.

2. Corectiile pentru eternalitati : pentru determinarea beneficiilor sau
costurilor eterne care nu au fost luate in considerare in analiza financiara (costul si
beneficiul rezultat din impactul de mediu sau din cresterea standardului de viata
pentru populatia deservita).

3. De la preturi de piata la preturi contabile : pe langa distorsiunile fiscale si
externalitati, e xista si alti fa ctori care pot distorsiona preturile, precum: regimurile de
monopol, barierele comerciale, reglementari pe piata muncii (salariul minim de

Pasul 1. Corectii fiscale
Pasul 2. Corectii pentru externalitati
Pasul 3. Corectii pentru transformarea
preturilor de piata in preturi contabile
(preturi umbra)
Pasul 4. Calculul indicatorilor de
performanta (ERR si ENPV) Din analiza economica trebuie excluse
taxele indirecte (de exemplu TVA),
obligatiile angajatorului in ceea ce
priveste salariile sau orice subventii. Din
punctul de vedere al societatii acest e
elemente constituie transferuri si nu
fluxuri de cash.
Cuantificarea si monetarizarea
externalitatilor proiectului (beneficii si
costuri economice).
Utilizarea preturilor umbra pentru calculul
costului de oportunitate al input -urilor si
output -urilor .
Calculul indicatorilor de performanta
utilizand rata de discount sociala.

52
exemplu) , informatii incomplete, politicile guvernamentale protectioniste sau de
subventionare.
Se considera ca pretul economic se stabileste astfel2:
 Pentru bunurile tangibile valoarea lor economica este data de pretul la
paritatea puterii de cumparare la nivel international (pretul de import);
 Pentru factorii de productie (pamant, salarii) valoarea lor economica e ste
data de costul lor de oportunitate, respectiv costul pe care l -ar genera
absenta sau indisponibilitatea acestor factori de productie.

Pentru eliminarea in analiza a factorilor care distorsioneaza pretul real, se folosesc
anumiti factori de conversie. Pentru calculul factorilor de conversie se utilizeaza
adesea o tehnica numita analiza semi -input -output (SIO)3. Analiza SIO foloseste
tabele de intrari iesiri cu date la nivel national, recensaminte nationale, sondaje cu
privire la cheltuielile gospodariil or si alte surse la nivel national, cum ar fi date cu
privire la tarifele vamale, cotatii si subventii. Aceasta analiza poate fi folosita si la
calculul factorului de conversie standard.
Desi factorul de conversie standard se determina in mod normal prin c alcularea
factorilor de conversie corespunzatori sectoarelor productive ale unei economii, se
poate folosi si formula:

unde,
FCS = factor de conversie standard;
M = valoarea totala a importurilor in preturi CIF la granita;
= valoarea totala a eporturilor in preturi FOB la granita;
Tm = valoarea taelor vamale totale aferente importurilor;
Sm = valoarea totala a subventiilor pentru importuri;
T = valoarea totala a taelor la eport;
S = valoarea totala a subventiilor pentru e xporturi.

2 Manualul Ecofin
3 Sursa: Analiza cost -beneficiu – concepte și practică Anthony E. Boardman, David H. Greenberg, Aidan R. Vining, David L.
Weimer, Editura ARC, Ediția a II -a, pagina 527.

  SxTxX Sm TmMX MFCS

53

Pentru simplificarea calculului s -a folosit ca valoare a factorului de conversie
standard valoarea medie de circa 0,8. Cercetatorii Steve Curry si John Weiss au
stabilit in urma unor studii distincte din 13 tari in curs de dezvoltare ca FCS variaza
intre 0,59 si 0,96 cu o valoare medie de circa 0,84.

FCS = 0,8

In calcularea pretului contabil (umbra) al fortei de munca se aplica urmatoarea
formula:

PCF = PPF (1 -u) (1 -t), unde:

PCF = Pretul contabil al fortei de munca
PPF = Pretul de piata al fortei de munca
u = Rata regionala a somajului
t = Rata platilor aferente asigurarilor sociale si alte ta xe cone xe
Factorul de conversie pentru forta de munca
Acolo unde nu e xista informatii statistice detaliate despre piata fortei de munca, se
sugereaza folosirea unei rate de somaj regionale ca baza pentru determinarea
pretului umbra pentru salarii. In acest caz se utilizeaza urmatoarea formula5:

unde,
SW = pretul umbra salarii (shadow wage);
FW = pretul de piata al salari ilor (finance wage);
u = rata de somaj regionala;
t = cotele de contributii la bugetul de stat pentru salarii.

4 Project Analysis in Developing Countries , Steve Curry and John Weiss, pagina 264 – 266
5 Guidance on the methodology for carrying out cost -benefit analysis, the new programming period 2007 -2013
t u FW SW  1 1

54
FCforta de munca = (1-u) (1 -t) = (1 -0,058) (1 -0,3) = 0,66
Ponderea costurilor cu forta de munca in total costuri operationale este de 40%.
Rezulta o rata a pretului umbra pentru costuri operationale de 0,86.
Preturi umbra pentru costuri investitionale
S-a presupus urmatoarea structura a costurilor investitionale:
Articole cost Pondere Factor de
conversie Rata pret
umbra
Forta de munca 25% 0,66 0,17
Materiale de
constructie importate 10% 0,70 0,07
Materiale de
constructie autohtone 57% 0,8 0,46
Profit firma constructie 8% 0 0
TOTAL 100% 0,70

Rata de actualizare economica
Rata de actualizare economica, folosita si sub titulatura de rata de actualizare sociala
este folosita in procesul de actualizare a flu xurilor de numerar aferente analizei
economice. Aceasta a fost propusa de catre Comisia Europeana la nivelul de 5,5%
pentru tarile membre ale UE si de 3,5% pentru celelalte tari.
Ca atare, rata de actualizare sociala luata in considerare in prezenta analiza
economica este de 5,5%.

55
Procedura generala in cazul analizei economice a proiectelor cu rezultate tangibile

Eficiență
Viabilitate
Recuperarea
investiției
Impact asupra
obiectivelor
economice Conturile
entității A Conturile
entității B Conturile
entității C
Conturi
consolidate
Calcularea
efectelor induse
asupra
economiei Contul de
rezultate Fluxul de
numerar
Paritatea prețurilor
internaționale,
eliminarea
transferurilor
EFECTE TOTALE
(valoare
adăugată, devize,
fonduri publice) BALANȚA NETĂ
ÎN PREȚURI
UMBRĂ
Viabilitatea în
cadrul economiei
internaționale
RECUPERAREA INVESTIȚIEI
Obiectivele
politicii
economice SINTEZE
Relevanța
economică prețurile de
pe piață prețurile
umbră
Eficiența economică

56
Beneficii si costuri socio -economice
Un aspect foarte important pentru realizarea unei analize socio -economice adecvate
il reprezint a modul in care sunt reprezentate sub form a monetar a costurile si
beneficiile socio -economice. O corect a evaluare a acestora va conduce la ob tinerea
unor indicat ori economici in concordan ta cu realit atile momentului.
Pentru stabilirea costurilor si beneficiilor socio –economice, in func tie de tipul de
proiect, trebuie analizate cu aten tie mai multe aspecte:
 beneficiarii direc ti si indirec ti ai proiectului;
 cone xiunile intre rezultatele proiectului si ariile afectate de acesta, in mod
pozitiv sau negativ;
 evolu tia anumitor indicatori din sectorul (sectoarele) in care se ac tioneaz a prin
proiect;
 previziunile din sectorul/sectoarele de activitate asupra caruia/carora se
rasfrang rezultatele proiectului;
 efectele colaterale ale activit atilor din proiect.

Tipuri de beneficii utilizate in cadrul analizei socio –economice:
 Beneficii cuantificabile: cresterea numarului de pacienti tratati, cost mai mic
pentru realizarea tratamentului, num ar de locuri de munc a nou create;
 Beneficii necuantificabile: speranta de viata crescuta a pacientului si calitatea
imbunatatita a vietii pentru pacient si pentru familia sa , imbun atatirea imaginii
spitalului , reducerea ratei de emigrare .

1. Beneficii cuantificabile*6

1.1 Beneficii din cresterea numarului de pacienti tratati
Prin construirea si dotarea centrului de radioterapie va creste numarului de pacienti
tratati si care apeleaza cu incre dere la serviciile oferite de Spitalul Judetean de
Urgenta Pitesti .
Avem in vedere urm atoarele ipoteze :

*Evaluation of the Costs and Benefits of Water and Sanitation Improvements at the Global Level , Guy
Hutton și Laurence Halle r, Water, Sanitation and Health Protection of the Human Environment World
Health Organization, Geneva, 2004

57
– Dupa implementarea prezentului proiect numarul de persoane care vor putea
apela la servici ile oferite va putea ajunge la 8 00/an.
– Avand in vedere ca o parte din bolnavi, apro x. 10%, sunt dispusi sa achite
costul tratamentului si ta xa de prioritate (10%), se estimeaza beneficiu anual
de apro ximativ 1.344.000 lei/an .

1.2 Beneficii din reducerea costurilor pentru realizarea tratamentului, evitarea
pierderilor de productie ale familiei si pac ientului prin reducerea costurilor de
transport si cazare
Prin construirea si dotarea centrului de radioterapie in incinta S JU Pitesti , pacientii
din judetul Arges , dar si din zonele limitrofe, care in prezent sunt nevoiti sa se
deplaseze in alte centre de radioterapie din tara ( Bucuresti, Timisoara ) in vederea
efectuarii tratamentului, vor putea beneficia de tratamentul necesar mai aproape de
domiciliul lor. In acest fel pacientii vor putea evita listele lungi de asteptare (timp in
care boala lor evolueaza etrem de nefavorabil), vor incepe mai repede tratamentul,
dar se vor evita si costurile de transport si cazare in alt oras unde e xista centru de
radioterapie.
Ipoteze de luat in calcul la dimensionarea acestor beneficii:
 Numar anual estimativ de persoane care vor decide sa apeleze la serviciile
oferite de centrul de radioterapie – cel putin 1.500 persoane;
 Costul mediu aferent transportului la cel mai apropiat centru de radioterapie
(Bucuresti) – 100 km (distanta medie) 7.5% (consum mediu de combustibil ) 6
(pretul pe litru de combustibil) 2 (dus -intors) 6 (saptamani) = 540,00 lei;
 Numarul mediu de zile de cazare – 30 zile 120 (pret cazare/noapte) = 3600 lei.

Astfel, rezulta un beneficiu anual de a proximativ 4.410,00 lei/an.

1.3 Beneficii din crearea de locuri de munc a

Investi tia propus a in cadrul prezentului proiect va crea noi locuri de munc a atat in
faza de eecu tie a investi tie cat si in faza de operare, rezultand 15 noi locuri de munc a
permanente, datorit a dezvolt arii si etinderii activit atii.
Efectul social al acestor angaj ari este dat de cre sterea veniturilor salariale si a
standardului de via ta pentru persoanele angajate in faza de eecu tie si de operare a
proiectului, iar efectul economic este dat de transferurile fiscale (contribu tiile

58
aferente salariilor pl atite, virate c atre bugetul de stat) si care vor putea fi
redistribuite in economie.
Se fac urm atoarele calcule pentru determinarea beneficiilor economice aferente
salariilor pentru noile locuri de munc a create prin proiect:

Functi a Numar salariati Salariu mediu
lunar Valoare
anual a Viramente la
bugetul de stat
atat pentru
angaja ti cat si
pentru
angajatori
Medici oncologi,
radioterapeut i,
asistenti, fizicieni 15 3330 599400 311688
Total 15 – 599400 311688

Pentru anii de operare, in fiecare an se va avea in vedere un coeficient de 1,03 ca
urmare a posibilelor cre steri salariale.

2. Beneficii necuantificabile
Acestea au fost estimate ca pondere din totalul beneficiilor cuantificabile. In
acest sens a fost ap licat un procent de 10%.
2.1 Beneficii generate de cre sterea sperantei de viata a pacientului si calitatea
imbunatatita a vietii pentru pacient si pentru familia sa
Prin constuirea si dotarea centrului de radioterapie se vor oferi servicii medicale
de o calitate superioara care va duce la cresterea numarului de persoane care
pot apela la tratament. Astfel va creste speranta de viata a pacientului si se va
imbunatati calitatea vietii pentru pacient si pentru familia sa ca rezultat al
prevenirii imbolnaviri i sau a tratamentului administrat mai eficient .
2.1. Beneficii legate de imbun atatirea imaginii spitalului
Constuirea si dotarea centrului de radioterapie va contribui la imbun atatirea imaginii
si a percep tiei asupra Spitalului J udetean de U rgente Pitesti .

59

3. Costuri socio -economice
Costurile socio -economice ocupa un loc redus i n cadrul prezentului proiect si nu vor
fi cuantificate.

60
1)Analiza socio economica

cf 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Corectie
fiscala –
1.219.354,
84 –
1.219.354,
84 –
1.219.354,8
4 –
1.219.354,
84 –
1.219.354,
84 –
1.219.354,
84 –
1.219.354,
84 –
1.219.354,
84 –
1.219.354,
84 –
1.219.354,
84 –
1.219.354,
84 –
1.219.354,
84 –
1.219.354,
84 –
1.219.354,
84 –
1.219.354,
84 –
1.219.354,
84 –
1.219.354,
84 –
1.219.354,
84 –
1.219.354,
84 –
1.219.354,
84
Beneficii din
cresterea
numarului de
pacienti tratati 0,00 1.344.000,
00 1.344.000,
00 1.344.000,0
0 1.344.000,
00 1.344.000,
00 1.344.000,
00 1.344.000,
00 1.344.000,
00 1.344.000,
00 1.344.000,
00 1.344.000,
00 1.344.000,
00 1.344.000,
00 1.344.000,
00 1.344.000,
00 1.344.000,
00 1.344.000,
00 1.344.000,
00 1.344.000,
00 1.344.000,
00
Beneficii din
reducerea
costurilor
pentru
realizarea
tratamentului,
evitarea
pierderilor de
productie ale
familiei si
pacientului
prin reducerea
costurilor de
transport si
cazare 3.124.800,
00 3.124.800,
00 3.124.800,0
0 3.124.800,
00 3.124.800,
00 3.124.800,
00 3.124.800,
00 3.124.800,
00 3.124.800,
00 3.124.800,
00 3.124.800,
00 3.124.800,
00 3.124.800,
00 3.124.800,
00 3.124.800,
00 3.124.800,
00 3.124.800,
00 3.124.800,
00 3.124.800,
00 3.124.800,
00
Beneficii din
crearea de
locuri de
muncă 599.400,00 599.400,00 599.400,00 599.400,00 599.400,00 599.400,00 599.400,00 599.400,00 599.400,00 599.400,00 599.400,00 599.400,00 599.400,00 599.400,00 599.400,00 599.400,00 599.400,00 599.400,00 599.400,00 599.400,00
Beneficii
necuantificabi
le 506.820,00 506.820,00 506.820,00 506.820,00 506.820,00 506.820,00 506.820,00 506.820,00 506.820,00 506.820,00 506.820,00 506.820,00 506.820,00 506.820,00 506.820,00 506.820,00 506.820,00 506.820,00 506.820,00 506.820,00
Analiza
financiara 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,0
0 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00
Total
beneficii
eterne 5.068.200,
00 5.068.200,
00 5.068.200,0
0 5.068.200,
00 5.068.200,
00 5.068.200,
00 5.068.200,
00 5.068.200,
00 5.068.200,
00 5.068.200,
00 5.068.200,
00 5.068.200,
00 5.068.200,
00 5.068.200,
00 5.068.200,
00 5.068.200,
00 5.068.200,
00 5.068.200,
00 5.068.200,
00 5.068.200,
00
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Costuri
eterne 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Costuri eterne
necuantificabi
le 780.000,00 819.000,00 843.570,00 868.877,10 894.943,41 921.791,72 949.445,47 977.928,83 1.007.266,
70 1.037.484,
70 1.068.609,
24 1.100.667,
51 1.133.687,
54 1.167.698,
17 1.202.729,
11 1.238.810,
98 1.275.975,
31 1.314.254,
57 1.353.682,
21 1.394.292,
68
Costuri totale
de eploatare 0,86 0,00 1.859.922,
00 1.896.988,
00 1.938.433,1
2 1.985.504,
74 2.033.942,
19 2.083.785,
99 2.135.077,
86 2.187.860,
77 2.242.178,
97 2.298.078,
04 2.355.604,
92 2.414.807,
95 2.475.736,
93 2.538.443,
11 2.602.979,
33 2.669.399,
96 2.737.761,
02 2.808.120,
20 2.880.536,
93 2.955.072,
38

61
cf 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Costurile
totale ale
investitiei 1 34.739.613,
47 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Chletuieli
totale 34.739.613,
47 1.859.922,
00 1.896.988,
00 1.938.433,1
2 1.985.504,
74 2.033.942,
19 2.083.785,
99 2.135.077,
86 2.187.860,
77 2.242.178,
97 2.298.078,
04 2.355.604,
92 2.414.807,
95 2.475.736,
93 2.538.443,
11 2.602.979,
33 2.669.399,
96 2.737.761,
02 2.808.120,
20 2.880.53 6,
93 2.955.072,
38
Flu de
numerat net –
34.739.613,
47 9.508.278,
00 9.471.212,
00 9.429.766,8
8 9.382.695,
26 9.334.257,
81 9.284.414,
01 9.233.122,
14 9.180.339,
23 9.126.021,
03 9.070.121,
96 9.012.595,
08 8.953.392,
05 8.892.463,
07 8.829.756,
89 8.765.220,
67 8.698.800,
04 8.630.438,
98 8.560.079,
80 8.487.663,
07 8.413.127,
62
ERR
27%

ENPV 33.685.068,
82

RATA de
actualizare
sociala 5,50
%

–

62
Indicatori socio -economici de performan ta:
Rationamentul analizei socio -economice este evidentiat in figura urmatoare:

VNAE – Valoarea neta actualizata economica (ENPV – Economic Net Present Value ): trebuie sa
prezinte o valoare pozitiva pentru ca proiectul sa fie oportun din punct de vedere economic.
RIRE – Rata interna a rentabilitatii economice (EIRR): trebuie sa fie mai mare decat factorul de
actualizare folosit in analiza economica si sociala (5,5%).
Raportul beneficiu (B) – cost (C) (Rb/c) masoara raportul intre intrari si iesiri, si poate fi:
 Supraunitar – proiectul este indicat deoarece beneficiile sunt mai mari decat costurile;
 Subunitar – in viitor, proiectul poate avea probleme cu fluul de numerar si poate fi respins.

Raportul beneficiu/cost (Rb/c): trebuie sa fie supraunitar pentru ca proiectul sa prezinte interes
economic si social. ANALIZA SOCIO –
ECONOMICA
ENPV > 0
Proiectul este dezirabil din
punct de vedere economic si
conduce la o alocare
judicioasa a resurselor ENPV < 0
Proiectul este rejectat pentru
ca proiectul produce un
impact negativ asupra
regiunii

63
Calcularea indicatorilor economico -sociali s -a facut tinand cont de urmatoarele elemente
mentionate anterior:
1. la evaluarea beneficiilor socio -economice, s -au avut in vedere, pe langa veniturile din cadrul
analizei financiare, urmatoarele categorii de beneficii cu antificabile:

* Beneficii din crearea de noi locuri de
munca
* Beneficii din imbunatatirea starii de
sanatate
* Beneficii din crestera numarului de
pacienti tratati

2. s-au avut in vedere beneficii necuantificabile estimate la aproimativ 10% din cele cuantificabile;
3. s-au corectat costurile de e xploatare cu factorul de corectie agreat de 0,86;
4. s-a corectat costul investitiei cu facto rul de conversie agreat de 0,7.
Indicator al proiectului Valoare rezultata Concluzie
IN ECONOMIE SI SOCIETATE
Rata interna de rentabilitate
economica (ERR) 27%
 > 5,5% proiectul este oportun din
punct de vedere economico -social
(aduce beneficii economico -sociale )
Valoarea actualizata neta
economica (ENPV) 33.685.068,82
> 0 (valoare pozitiva)  societatea
are nevoie de proiect prin beneficiile
aduse in sanatate
Raportul beneficiu/cost
economic(Rb/c_E) 2,15 > 1 (valoare supraunitara) 
beneficiile totale depasesc costurile
proiectului
Analizand cele trei valori se desprinde concluzia conform careia proiectul este viabil din punct de
vedere socio -economic avantajele partenerilor implicati in proiect( Consiliul Judean Arges si
S.J.U. Pitesti ) sunt majore si cu o mare componenta social economica.

2.3 Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate este o tehnica de evaluare cantitativa a impactului modificarii unor
variabile de intrare asupra rentabilitatii proiectului investitional.
Instabilitatea mediului economic caracteristic Romaniei presupune e xistenta unei palete variate
de factori de risc care mai mult sau mai putin probabil pot influenta performanta previzionata a
proiectului. Acesti factori de risc se pot incad ra in doua categorii:
 categorie care poate influenta costurile de investitie;
 categorie care poate influenta elementele cash -flow -ului previzionat.

Metodologia abordata se bazeaza pe:
 analiza senzitivitatii, respectiv identificarea variabilelor critice al e parametrilor proiectului;
 calcularea valorii asteptate a indicatorilor de performanta ai proiectului.

Scopul analizei de senzitivitate este:
 Identificarea variabilelor critice ale proiectului, adica acelor variabile care au cel mai mare
impact asupra re ntabilitatii sale. Variabilele critice sunt considerate acei parametri pentru
care o variatie de 1% provoaca cresterea cu 1% a ratei interne de rentabilitate sau cu 5% a
valorii actuale nete;
 Evaluarea generala a robustetii si eficientei proiectului ;
 Aprec ierea gradului de risc : cu cat numarul de variabile critice este mai mare, cu atat
proiectul este mai riscant;
 Sugereaza masurile care ar trebui luate in vederea reducerii riscurilor proiectului .

Indicatorii luati in calcul pentru analiza senzitivitatii sunt:
 Rata interna de Rentabilitate (IRR);
 Valoarea neta actualizata (NPV).

In principiu, analiza consta in calcularea, pentru fiecare variabila a urmatorilor indicatori:
 Indicelui de senzitivitate (IS) , dupa formula:

unde,
00 100 1
VVVPPP
IS


– 65 –
P = parametrul studiat (NPV sau IRR);
V = variabila;
Indicele 1 = valori modificate;
Indicele 0 = valori initiale.
Indicele de senzitivitate este de fapt un coeficient de elasticitate care ne arata cu cate procente se
modifica parametrul studiat in cazul modificarii cu un procent a variabilei. Daca acest indice este
mai mare decat 1, respectiva variabila este purtatoar e de risc.
 Indicele critic (switching value) – SV. Acest indice ne arata cu cat ar trebui sa se modifice o
variabila pentru ca NPV -ul sa ia valoarea 0 (altfel spus pentru ca proiectul sa devina neviabil).

1. Recalcularea valorilor indicatorilor de performanta in ipoteza realizarii abaterilor
prognozate

Evolutia indicatorilor in functie de modificarile variabilelor este prezentata in tabelul urmator:
Analiza de senzitivitate
Variabila Modificare
(%) ENPV (lei) EIRR
(%) IS pentru
EIRR SV (%)
Valori
initiale ale
parametrilor 33.685.068,82 26,65%
Costul
investitiei 1% 33.348.218,14 26,00% 0,41 409,00%

 Indicele de senzitivitate (IS) al EIRR fata de variabila Costul investitiei este:

100
01 01 00

VVVNPV NPVNPV
SV
41,0
00 100 1


VVVPPP
IS

– 66 –

Ca atare, rezulta ca variabila Costul investitiei nu este purtatoar de risc in raport cu parametrul
EIRR.
 Indicele critic (switching value) – SV calculat pentru variabila Costul investitiei:

Acest indice ne arata ca la o crestere cu 409 % a costului investitiei , ENPV ajunge la valoarea 0
(risc total scazut)
Din analiza influentei asupra indicatoriului cheie de performanta se deduc urmatoarele:
 proiec tul prezinta o sensibilitate mica la crestere costului investitiei cu 1% ;

Avand in vedere, insa, ca in calculatiile care au stat la baza devizului s -au luat in calcul marje de
siguranta, nu e xista factori reali care sa conduca la cresterea cu mai mult de 10% a costului
investitiei.
Ca atare, din analiza de senzitivitate nu reies variabile critice semnificative.

2.4 Efectele asupra pietei muncii
Efectele investitiei asupra pietei muncii
Investitia ce se d oreste a fi realizata de catre C onsiliul Județean Arges prin Spitalul Județean de
Urgenț a Pitesti , „CONSTRUIREA SI DOTAREA UNUI CENTRU DE RADIOTERAPIE amplasat in incinta
S.J.U. Pitesti ” va produce efecte sigure asupra pietei muncii din judetul Arges .
Efectele vor fi atat directe, generate prin realizarea investitiei, cat si indirecte, generate prin
rezultatele realizarii investitiei.
Eista doua variante de realizare a investitiei:
-in PPP – parteneriat public privat;
%409 100
01 01 00

VVVNPV NPVNPV
SV

– 67 –
-in concesiune de teren
In ambele variante s -ar produce aceleasi efecte asupra pietei munc ii atat la nivel local (orasul
Pitesti ) cat si la nivel regional (judetul Arges ) si national (Romania). Intrucat in ambele scenarii de
investitie efectele ar fi aceleasi, sunt prezentate in cele ce urmeaza efectele totale care ar fi
produse pe piata muncii de realizarea investitiei.
Nr. Tip efect Continut Descriere
1 Directe -pentru
angajati Persoanele angajate in cadrul acestui departament vor
avea un loc de munca, vor produce valoare adaugata, si
in acest fel se va reduce somajul de la nivelul judetului.
Fiind un domeniu cu o cautare restransa pe piata muncii,
investitiile r ealizate aici vor incuraja persoanele cu
competente si pregatire, sa isi doreasca sa lucreze aici,
sa se angajaze, in acest fel crescand si concurenta pe
piata muncii.
Siguranta de care noii angajati vor beneficia datorita
echipamentelor folosite va crea u n mediu de lucru placut
si dinamic, angajatii avand un motiv in plus sa -si
realizeze sarcinile cu responsabilitate.
-pentru spital Prin dotari de ultima generatie, spitalul va fi mult mai
eficient. Tratamentele vor avea rezultate mai bune si tot
mai multi pacienti isi vor dori sa vina sa se trateze aici.
De obicei, persoanele care vin sa se trateze au nevoie si
de alte tipuri de servicii medicale (RMN, radiografii,
electrocar diograme). Daca spitalul va fi mai bine utilat si
va atrage pacienti prin cab inetul de radioterapie, atunci
acesti pacienti vor solicita si alte servicii platind pentru
acestea, fondurile si activitatea spitalului crescand si mai
mult.
-pentru
pacienti O aparatura noua, va imprima calitatea si in rezultatele
activitatilor la care va fi folosita. Astfel, tratamentele la
care va fi folosita vor avea un grad mai ridicat de succes,
eistand mai multi pacienti care se vor vindeca de bolile
care sufera intr -un timp mai scurt.
Efectul asupra pietei muncii este reprezentat de faptul
ca pacientii vindecati vor reintra in grupul populatiei
active si isi vor putea relua serviciile pe care le aveau,
sau se vor angaja in situatia in care nu lucrea. Astfel, va
scadea somajul, va scadea numarul persoanelor asistate
iar activitatea economica se va imbunatati in domeniile
in care acestia lucreau/vor lucra

– 68 –
2 Indirecte -asupra
familiilor
persoanelor
angajate Familiile persoanelo r nou angajate / cu un salariu mai
mare care lucreaza in cadrul centrului vor beneficia de
venituri mai ridicate. Cu acestea ele isi vor putea permite
sa creasca nivelul cheltuielilor pe care le realizeaza, sa
investeasca in consum, in bunuri personale de folosinta
indelungata sau in educatia copiiilor. Noile investitii vor
aduce creste nivelul de trai, vor permite membrilor
familiei sa aiba acces la diferite activitati si vor oferi
sanse precum: studii superioare, servicii mai bune la o
viitoare angajare e tc.
-asupra
bugetelor
statului Pentru fiecare persoana angajata, statul incaseaza
venituri sub forma unor contributii ale angajatorului si
ale angajatului. Cu cat vor eista mai multi angajati, care
vor avea salarii mai mari, cu atat veniturile incasate de
stat vor fi mai mari. Venituri mai mari pentru stat vor
insemna, in conditiile economiei de astazi, investitii mai
mari in proiecte de infrastructura/dezvoltare regionala.
Acestea vor crea noi locuri de munca si vor duce la
dezvoltarea mediului de afa ceri si a nivelului de trai al
comunitatii locale, implicit la efecte favorabile asupra
pietei muncii.
-asupra
bugetului
spitalului Spitalul va beneficia de venituri suplimentare din
redeventa pe care o va incasa in urma contractului de
concesiune.
Avand in vedere ca este un centru judetean, spitalul
poate atrage pacienti de pe intreaga raza a judetului, iar
construirea acestui centru ii asigura si sanse
suplimentare in competitia cu alte spitale pentru cat mai
multi pacienti tratati. Cu cat numarul pacientilor tratati
va fi mai mare, cu atat veniturile si implicit profitul
spitalului vor spori. Avand resurse financiare disponibile,
spitalul va avea fonduri sa creasca salariul personalului
eistent si/sau sa angajeze personal nou. In prima
situatie, cr esterea salariului va determina cresterea
calitatii si competitivitatii personalului. Va creste cererea
pentru locuri de munca si se va stimula concurenta. In a
doua varianta, angajarea de nou personal va conduce la
reducerea somajului, la cresterea compet itivitatii
angajatilor. Ambele variante vor avea efecte benefice
asupra pietei muncii
-asupra
societatii de Societate de concesiune va beneficia de venituri
suplimentare ca urmare a investitiei ce se va realiza. Cu

– 69 –
concesiune un cost minim de 320 lei / zi pentru o sedinta, cu un
numar de 30 de sedinte / pacient, rezulta ca, de pe urma
fiecarei persoane tratate, aceasta va beneficia de
venituri de minim 9.600 lei.
-asupra
familiilor
pacientilor Calitatea noului centru de radioterapie va face ca
pacientii sa se vindece mai repede si mai eficient. Acest
lucru va diminua cheltuielile cu vindecarea ale familiilor
pacientilor (e: renuntare la serviciu astfel incat sa poata
sa ingrijeasca persoana bolnava etc.). Efectul asupra
pietei muncii este reprez entant de fapul ca persoanele
care vor renunta la pozitia de ingrijitori ai celor bolnavi,
se vor putea angaja lucrand in activitati mai productive,
care creeaza valoare adaugata.

2.5. Sursele de finantare
Analiza financiar a, inclusiv calcularea indicatorilor de performan ta financiar a: fluul cumulat,
valoarea actual a neta, rata intern a de rentabilitate si raportul beneficiu/cost

Estimari si variabile de lucru :

Pentru elaborarea unei analize financiare realiste se impune luarea in calcul a unor estimari si
utilizarea anumitor variabile.
Conform metodologiei agreate, se vor avea in vedere 2 categorii de variabile de lucru:
A. Variabile macroeconomice:
(I) Rata de actualizare si factorii de actualizare;
(II) Rata inflatiei;
(III) Cursul de schimb valutar.
B. Variabile microeconomice specifice investitiei:
(IV) Costul investitiei;
(V) Valoarea reziduala;
(VI) Reparatiile capitale.
A. Variabile macroeconomice :

– 70 –
A. (I) Rata de actualizare si factorii de actualizare
Actualizarea este operatiunea de aducere in stare de comparabilitate in momentul actual a unei
sume de fluuri de trezorerie viitoare. Rata folosita in calculele actuariale este numita rata de
actualizare si ea este asimilata cu rata costului de oportunitate al capital ului (rata costului mediu
ponderat al capitalului).
Considerand: a – rata de actualizare (rata costului mediu ponderat al capitalului) si i – orizontul de
timp pentru care se realizeaza analiza, raportul
i)a1(1
 se numeste factor de actualiz are.
Rata de actualizare recomandata de UE pentru calculele de analiza financiara pe intervalele de
programare aferente Fondurilor Structurale si de Coeziune a fost de 6% pentru perioada 2000 –
2006 si este de 9% pentru actualul interval de programare, re spectiv 2007 -20137.

In timp ce rata de actualizare financiara este aceeasi pentru toate tipurile de proiecte, indiferent
de orizontul de timp pe care se face actualizarea, factorul de actualizare are valori diferite in
fiecare din anii supusi analizei:
1)a1(1
 in anul 1,
2)a1(1
 in anul 2…,
20)1(1
a in anul 20.

Rata de actualizare pentru perioada 2007 -2013, de 5% , se va utiliza in calcularea indicatorilor de
performanta ai proiectului, respectiv Valoarea financiara neta actualizata (FNPV – financial net
present value ) si Raportul beneficiu -cost (Rb/c).

A. (II) Rata inflatiei
In analiza proiectelor se poate prefera folosirea preturilor constante, care sunt acele preturi
ajustate tinand cont de inflatie si fiate la un an de baza. Pe de alta parte, in analiza fluurilor
financiare, preturile curente sunt de preferat. Preturile curente sunt preturi nominale, la v alorile
observate in fiecare an. Folosirea preturilor curente este recomandata deoarece efectul inflatiei
poate influenta calculul rentabilitatii financiare a investitiei.
Pentru a obtine o situatie cat mai aproape de realitate, se va lucra cu preturi cure nte, luand in
calcul rata inflatiei. Se are in vedere faptul ca, in calculele de actualizare, rata de actualizare
incorporeaza, in semnfiicatia si nivelul sau, si informatii legate de indicele preturilor.

7 Guide to cost -benefit analysis of investment projects , DG Regio, European Commission și Noua perioadă de programare 2007 -2013,
ORIENTĂRI PRIVIND METODOLOGIA DE REALIZARE A ANALIZEI COSTURI -BENEFICII , Document de lucru nr. 4/2006 , Comisia
Europeană.

– 71 –
Cu titlu informativ, pentru orizontul de timp supus analizei cost -beneficiu, de 20 de ani, evolutia
preconizata a ratei inflatiei, conform datelor oferite de Comisia Nationala de Prognoza, este
urmatoarea:
AN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Rata
inflatiei
(IPC) 3,2% 2,8% 2,5% 2,3% 2% 2% 2% 2% 2% 2%
Indice
(An 1 =
100) 106 111 116 119 122 124 127 129 132 134

AN 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Rata
inflati
ei
(IPC) 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%
Indice
(An 1
= 100) 137 140 142 145 148 151 154 157 160 163

In prezent, BNR aplica strategia de tintire directa a inflatiei, cu anuntarea si asumarea tintei la
inceputul fiecarui an, cu o marja de eroare (interval acceptat de variatie de ±1% pe an). De
asemenea este preconizata aderarea Romaniei la Uniunea Monetara Europeana (zona euro), ceea
ce va presupune alinierea la HICP ( Harmonized Inde of Consumer Prices – Indicele Armonizat al
Preturilor de Consum) , a carui valoare prognozata de catre Banca Centrala Europeana este de 2%
pe an. Din acest motiv, incepand cu Anul 5 al analizei pana la finele intervalului de analiz a, se
utilizeaza o rata a inflatiei de 5 %.
Totusi, avand in vedere evoluțiile recente de pe piețele financiare și monetare internaționale,
pentru primii ani ai prognozei sunt avute in vedere r ate mai ridicate ale inflației.
A. (III) Cursul de schimb valutar
Este considerat o variabila de lucru deoarece majoritatea proiectelor sunt evaluate atat in moneda
tarii unde se realizeaza acestea cat si intr -o moneda de referinta, in speta euro sau dolar. Pentru a
avea o imagine corecta a rezultatelor financiar e ale proiectului pentru orizontul de timp luat in
calcul trebuie sa se ia in considerare si raportul de schimb intre moneda autohtona si moneda de

– 72 –
referinta. In cazul proiectelor de investitii din Romania, moneda folosita ca moneda de referinta
este euro.
Aceasta variabila este importanta mai ales in cazul unor proiecte multinationale, pentru care
costurile de investitie si de operare se e xprima in mai multe valute sau pentru investitiile care
necesita materii prime din import sau e xpertiza tehnica eterna.
Cursul de schimb luat in considerare in analiza curenta, care a fost folosit si la calculatiile din deviz
este:

curs l eu/euro: 1 EURO = 4,4288 lei la data de 15.07.201 5

B. Variabile microeconomice :
B. (IV) Costul investitiei si costul proiectului
Costul total al unui proiect de investitii este dat de suma costurilor de investitie: teren, constructii,
echipamente, costuri speciale de intretinere, licente, brevete, tae si comisioane aferente derularii
proiectului.
Metodologia internationala pentru analiza financiara pe baza fluului de numerar presupune
calcularea rentabilitatii unei investitii prin folosirea costurilor totale aferente respectivei investitii.
Costul total care va fi luat in calculul analizei financiare este costul total din devizul general a l
proiectului de investitii pentru proiectul CONSTRUIREA SI DOTAREA UNUI CENTRU DE
RADI OTERAPIE amplasat in incinta S.J.U. Pitesti , respectiv:

9.249.257,38 EURO, echivalentul a 40.963.111,08
lei
(folosind cursul de 4,4288 lei la data de 15.07.2015 )

B. (V) Valoarea reziduala a investitiei
Printre elementele de venit, un element care se inregistreaza la finalul orizontului de timp
considerat pentru prognoza, este valoare reziduala a investitiei. Valoarea reziduala trebuie luata in
considerare intotdeauna la calculul ratei interne de rentabilitate financiara a investitiei si al ratei
interne de rentabilitate financiara a capitalului, alaturi de fluurile de cash flow -uri actualizate si de
valoarea investitiei.
Valoarea reziduala va fi considerata valoarea ramasa de amortizat dupa orizontul de timp luat in
considerare. Valoarea reziduala se calculeaza in functie de valoarea de inventar a mijloacelor fie

– 73 –
folosite in cadrul investitiei si de gradul de uzura estimat pentru orizontul de timp avut in vedere
in cadrul analizei, dupa formula:

VR = Vi (1 – Gu/100)
VR = Valoarea reziduala
Vi = Valoarea de inventar a mijlocului fi x
Gu = Gradul de uzura a mijlocului fi estimat peste orizontul de timp propus.
La randul sau gradul de uzura se eprima prin raportarea orizontului de analiza la durata normala
de functionare pentru mijlocul fi in cauza.
Se calculeaza valoara reziduala pentru echipamentele ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect
prin proiect:
 valoare reziduala a investitiei:
lei lei lei i constructiVR 5 1.704.829,%33,33 00 5.115.000,)10030201( 00 5.115.000,) (   

unde,
– 5.115.000 lei reprezinta valoarea de achizitie a lucrarilor de constructii (valoarea de intrare – Vi)
ce vor fi e xecutate, respectiv capitolul 4 din devizul general al investitiei;
– 20: reprezinta orizontul de timp supus prezentei analize cost -beneficiu, perioada in care se
estimeaza casflow -ul generat de investitie;
– 30: reprezinta durata normala de functionare, conform catalogului privind clasificarea si duratele
normale de functionare a mijloace lor fie, emis in data de 30/11/2004, aprobat prin H.G. nr. 2139 si
modificat prin H.G. nr. 1496 din 19/11/2008;
Raportul dintre orizontul de timp supus Analizei si durata normala de functionare echivaleaza cu
gradul de uzura (Gu) al mijlocului fi prevazut in proiect.

B. (VI) Reparatiile capitale
In cadrul analizei economico -financiare vor fi luate in calcul cheltuieli pentru reparatiile capitale
care vor interveni la fiecare 10 ani din orizontul de analiza, care sunt estimate la o suma
apro ximativa de 68 .544,24 lei in anul 10 si respectiv 114 .561,46 lei in anul 20.

Avand in vedere ca durata de realizare a investitiei este preconizata a fi de 24 luni, costurile
aferente investitiei de capital au fost defalcate dupa cum urmeaza:

– 74 –
– in an ul I au fost repart izate 16.052 .396,50 lei costuri investitionale totale, din care C+M
2.602.500 ,00 lei;
– in anul II au fost repartizate 1 6.982 .370,50 lei costuri investitionale totale, din care C+M
2.582.500 ,00 lei;
In tabelul urmator este prezentata evolutia raportului beneficii/costuri, tinand cont de valoarea
reziduala calculata si de cheltuielile pentru reparatii capitale, valoare ce influenteaza investitiile de
baza:

Nr.
Crt
. Beneficii/
venituri Valoarea
unitara Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5 Total an 6 Total an 7 Total an 8 Total an 9 Total an
10 Total an
11 Total an
12 Total an
13 Total an
14 Total an
15 Total an
16 Total an
17 Total an
18 Total an
19 Total an
20
Activitatea medicala

Venituri din
furnizare de
servicii
medicale 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0
TOTAL 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0 6.300.000,0
0
Nr.
Crt
. Cheltuieli Total an 0 Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5 Total an 6 Total an 7 Total an 8 Total an 9 Total an
10 Total an
11 Total an
12 Total an
13 Total an
14 Total an
15 Total an
16 Total an
17 Total an
18 Total an
19 Total an
20
I I. Cheltuieli
de investitii
1 Cheltuieli
corporale 24.116.000,0
0
2 TVA
cheltuieli
corporale 5.787.840,00
3 Cheltuieli
necorporale 1.000.050,00
4 TVA
cheltuieli
necorporale 240.012,00
TOTAL I,
fara TVA 25.116.050,0
0
5 Taa de
timbru verde 0,00
TVA I 6.027.852,00
II Alte
cheltuieli
necorporale
1 Consultanta
management
de proiect,
auditare,
formare
profesionala,
etc. 1.399.950,00
Management
de proiect 50.000,00
Informare si
publicitate 599.924,00
Cheltuieli
generale de
administratie 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32 249.893,32
3 TVA II 551.944,16
TOTAL II
fara TVA 2.299.767,32
III Cheltuieli
diverse
1 Cheltuieli
diverse si
neprevazute 600.000,00
TVA III 144.000,00
TOTAL III
fara TVA 600.000,00

– 76 –
IV Cheltuieli
de eploatare 0,00
1 Servicii de
mentenanta 0,00 200.000,00 206.000,00 208.060,00 210.140,60 212.242,01 214.364,43 216.508,07 218.673,15 220.859,88 223.068,48 225.299,17 227.552,16 229.827,68 232.125,96 234.447,22 236.791,69 239.159,60 241.551,20 243.966,71 246.406,38
Cheltuieli cu
consumabile
le si
materiale
sanitare 0,00 840.000,00 865.200,00 891.156,00 917.890,68 945.427,40 973.790,22 1.003.003,9
3 1.033.094,0
5 1.064.086,8
7 1.096.009,4
7 1.128.889,7
6 1.162.756,4
5 1.197.639,1
4 1.233.568,3
2 1.270.575,3
7 1.308.692,6
3 1.347.953,4
1 1.388.392,0
1 1.430.043,7
7 1.472.945,0
8
Cheltuieli cu
energia
electrica 0,00 250.000,00 255.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00
Cheltuieli cu
apa si
canalizare 60.000,00 60.600,00 61.206,00 61.818,06 62.436,24 63.060,60 63.691,21 64.328,12 64.971,40 65.621,12 66.277,33 66.940,10 67.609,50 68.285,60 68.968,45 69.658,14 70.354,72 71.058,27 71.768,85 72.486,54
Cheltuieli cu
salariile 0,00 780.000,00 819.000,00 843.570,00 868.877,10 894.943,41 921.791,72 949.445,47 977.928,83 1.007.266,7
0 1.037.484,7
0 1.068.609,2
4 1.100.667,5
1 1.133.687,5
4 1.167.698,1
7 1.202.729,1
1 1.238.810,9
8 1.275.975,3
1 1.314.254,5
7 1.353.682,2
1 1.394.292,6
8
Cheltuieli cu
salubritatea 1.500,00 1.530,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00
Cheltuieli cu
energia
termica 31.200,00 32.136,00 33.100,08 34.093,08 35.115,87 36.169,35 37.254,43 38.372,06 39.523,23 40.708,92 41.930,19 43.188,10 44.483,74 45.818,25 47.192,80 48.608,58 50.066,84 51.568,85 53.115,91 54.709,39
Cheltuieli
cu
amortizare 561.595,12 561.595,12 561.595,12 561.595,12 561.595,12 561.595,12 561.595,12 561.595,12 561.595,12 561.595,12 561.595,12 561.595,12 561.595,12 561.595,12 561.595,12 561.595,12 561.595,12 561.595,12 561.595,12 561.595,12
Cheltuieli
cu reparatii
capitale 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 68.544,24 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 114.561,46
TOTAL IV
fara TVA 0,00 2.724.295,1
2 2.801.061,1
2 2.850.187,2
0 2.905.914,6
4 2.963.260,0
5 3.022.271,4
3 3.082.998,2
2 3.145.491,3
3 3.209.803,1
9 3.344.532,0
5 3.344.100,8
0 3.414.199,4
4 3.486.342,7
2 3.560.591,4
1 3.637.008,0
6 3.715.657,1
4 3.796.605,0
0 3.879.920,0
1 3.965.672,5
7 4.168.496,6
4
TVA IV 0,00 331.848,00 340.911,84 346.805,30 354.106,18 361.613,17 369.332,30 377.269,83 385.432,17 393.825,93 418.908,54 411.335,15 420.464,83 429.854,42 439.511,55 449.444,12 459.660,25 470.168,30 480.976,88 492.094,86 531.026,12
A. Total
Cheltuieli 28.015.817,3
2
TOTAL
Valoare
TVA 6.723.796,16
C. TOTAL
Buget =
A+B 34.739.613,4
7

Nr.
Cr
t. Beneficii/
venituri Valoarea
unitara Total an
1 Total an
2 Total an
3 Total an
4 Total an
5 Total an
6 Total an
7 Total an
8 Total an
9 Total an
10 Total an
11 Total an
12 Total an
13 Total an
14 Total an
15 Total an
16 Total an
17 Total an
18 Total an
19 Total an
20
Activitatea
medicala
Venituri
din
furnizare
de servicii
medicale 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00
TOTAL 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00 6.300.000,
00
Nr.
Cr
t. Cheltuieli Total an 0 Total an
1 Total an
2 Total an
3 Total an
4 Total an
5 Total an
6 Total an
7 Total an
8 Total an
9 Total an
10 Total an
11 Total an
12 Total an
13 Total an
14 Total an
15 Total an
16 Total an
17 Total an
18 Total an
19 Total an
20
I I.
Cheltuieli
de
investitii
1 Cheltuieli
corporale 24.116.000
,00
2 TVA
cheltuieli
corporale 5.787.840,
00
3 Cheltuieli
necorporale 1.000.050,
00
4 TVA
cheltuieli
necorporale 240.012,00
TOTAL I,
fara TVA 25.116.050
,00
5 Taa de
timbru
verde 0,00
TVA I 6.027.852,
00
II Alte
cheltuieli
necorporal
e
1 Consultant
a
manageme
nt de
proiect,
auditare,
formare
profesional
a, etc. 1.399.950,
00
Manageme
nt de
proiect 50.000,00
Informare
si
publicitate 599.924,00
Cheltuieli
generale de
administrat
ie 249.893,32 249.893,3
2 249.893,3
2 249.893,3
2 249.893,3
2 249.893,3
2 249.893,3
2 249.893,3
2 249.893,3
2 249.893,3
2 249.893,3
2 249.893,3
2 249.893,3
2 249.893,3
2 249.893,3
2 249.893,3
2 249.893,3
2 249.893,3
2 249.893,3
2 249.893,3
2 249.893,3
2
3 TVA II 551.944,16
TOTAL II
fara TVA 2.299.767,
32
III Cheltuieli
diverse

– 78 –
Nr.
Cr
t. Beneficii/
venituri Valoarea
unitara Total an
1 Total an
2 Total an
3 Total an
4 Total an
5 Total an
6 Total an
7 Total an
8 Total an
9 Total an
10 Total an
11 Total an
12 Total an
13 Total an
14 Total an
15 Total an
16 Total an
17 Total an
18 Total an
19 Total an
20
1 Cheltuieli
diverse si
neprevazut
e 600.000,00
TVA III 144.000,00
TOTAL
III fara
TVA 600.000,00
IV Cheltuieli
de
eploatare 0,00
1 Servicii de
mentenanta 0,00 200.000,0
0 206.000,0
0 208.060,0
0 210.140,6
0 212.242,0
1 214.364,4
3 216.508,0
7 218.673,1
5 220.859,8
8 223.068,4
8 225.299,1
7 227.552,1
6 229.827,6
8 232.125,9
6 234.447,2
2 236.791,6
9 239.159,6
0 241.551,2
0 243.966,7
1 246.406,3
8
Cheltuieli
cu
consumabil
ele si
materiale
sanitare 0,00 840.000,0
0 865.200,0
0 891.156,0
0 917.890,6
8 945.427,4
0 973.790,2
2 1.003.003,
93 1.033.094,
05 1.064.086,
87 1.096.009,
47 1.128.889,
76 1.162.756,
45 1.197.639,
14 1.233.568,
32 1.270.575,
37 1.308.692,
63 1.347.953,
41 1.388.392,
01 1.430.043,
77 1.472.945,
08
Cheltuieli
cu energia
electrica 0,00 250.000,0
0 255.000,0
0 250.000,0
0 250.000,0
0 250.000,0
0 250.000,0
0 250.000,0
0 250.000,0
0 250.000,0
0 250.000,0
0 250.000,0
0 250.000,0
0 250.000,0
0 250.000,0
0 250.000,0
0 250.000,0
0 250.000,0
0 250.000,0
0 250.000,0
0 250.000,0
0
Cheltuieli
cu apa si
canalizare 60.000,00 60.600,00 61.206,00 61.818,06 62.436,24 63.060,60 63.691,21 64.328,12 64.971,40 65.621,12 66.277,33 66.940,10 67.609,50 68.285,60 68.968,45 69.658,14 70.354,72 71.058,27 71.768,85 72.486,54
Cheltuieli
cu salariile 0,00 780.000,0
0 819.000,0
0 843.570,0
0 868.877,1
0 894.943,4
1 921.791,7
2 949.445,4
7 977.928,8
3 1.007.266,
70 1.037.484,
70 1.068.609,
24 1.100.667,
51 1.133.687,
54 1.167.698,
17 1.202.729,
11 1.238.810,
98 1.275.975,
31 1.314.254,
57 1.353.682,
21 1.394.292,
68
Cheltuieli
cu
salubritatea 1.500,00 1.530,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00 1.500,00
Cheltuieli
cu energia
termica 31.200,00 32.136,00 33.100,08 34.093,08 35.115,87 36.169,35 37.254,43 38.372,06 39.523,23 40.708,92 41.930,19 43.188,10 44.483,74 45.818,25 47.192,80 48.608,58 50.066,84 51.568,85 53.115,91 54.709,39
561.595,1
2 561.595,1
2 561.595,1
2 561.595,1
2 561.595,1
2 561.595,1
2 561.595,1
2 561.595,1
2 561.595,1
2 561.595,1
2 561.595,1
2 561.595,1
2 561.595,1
2 561.595,1
2 561.595,1
2 561.595,1
2 561.595,1
2 561.595,1
2 561.595,1
2 561.595,1
2
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 68.544,24 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 114.561,4
6
TOTAL
IV fara
TVA 0,00 2.724.295,
12 2.801.061,
12 2.850.187,
20 2.905.914,
64 2.963.260,
05 3.022.271,
43 3.082.998,
22 3.145.491,
33 3.209.803,
19 3.344.532,
05 3.344.100,
80 3.414.199,
44 3.486.342,
72 3.560.591,
41 3.637.008,
06 3.715.657,
14 3.796.605,
00 3.879.920,
01 3.965.672,
57 4.168.496,
64
TVA IV 0,00 331.848,0
0 340.911,8
4 346.805,3
0 354.106,1
8 361.613,1
7 369.332,3
0 377.269,8
3 385.432,1
7 393.825,9
3 418.908,5
4 411.335,1
5 420.464,8
3 429.854,4
2 439.511,5
5 449.444,1
2 459.660,2
5 470.168,3
0 480.976,8
8 492.094,8
6 531.026,1
2
A. Total
Cheltuieli 28.015.817
,32
TOTAL
Valoare
TVA 6.723.796,
16
C. TOTAL
Buget =
A+B 34.739.613
,47

79
Evolutia prezumata a costurilor de intretinere si operare
Lucr arile de constructie si dotare a centrului de radioterapie constau in totalitatea
lucrarilor fizice de interven tie care au ca scop compensarea par tiala sau total a a
uzurii fizice si morale pro dusa ca urmare a e xploat arii normale sau a ac tiunii
agentilor de mediu, refacerea sau inlocuirea de elemente sau p arti de construc tii
iesite din uz care afecteaz a rezisten ta, stabilitatea, siguran ta in exploatare si
protec tia mediului.
Costurile pentru intretinerea si operarea Centrului de radioterapie amplasat in
incint a S.J.U. Pitesti includ urm atoarele categorii de costuri specifice e xploat arii
obiectivelor de investi tii din domeniu:
(a) cheltuieli cu personalul;
(b) cheltuieli cu energia electric a;
(c) cheltuieli cu ap a si canalizare;
(d) cheltuieli cu energia termic a;
(e) cheltuieli cu salubritatea;
(f) cheluieli de intre tinere si repara tii curente
(g) cheltuieli cu materiale consumabile:
In cele ce urmeaz a ne propunem s a facem o estimare a acestor categorii de costuri
pe intervalul de analiz a de 20 ani pentru proiectul de investi tii propus.
Men tionam faptul c a in perioada in care se va implementa investi tia, nu se pune
problema calcul arii de costuri de intre tinere si operare. Ca atare, anul de baz a pentru
calcularea acestor costuri este primul an de operare.
(a) Cheltuieli cu personalul
Prin implementarea proiectului propus se creeaz a 10 locuri de munc a (personal
medical) permanente, cu norm a intreag a. Media salariului se va situa in jurul
cuantumului de 3330 lei. Cresterile salariale anuale preconizate sunt de 3%.
Cheltuielile cu salariile si cele cu contributiile aferente pentru primul an sunt
prezentate in tabelele urmatoare:
Functia Numar
salariati Salariu
mediu
lunar Valoare
anuala Viramente la
bugetul de stat
(29,75% din
salariu) Total
plati
anuale
(lei)
Medici oncologi,
radioterapeuti,
asistenti, fizicieni 15 3.339,76 601.156,0
7 178.843,93 780.000,0
0

80
Ca atare cheltuielile cu personalul in primul an de operare sunt estimate la
780.000,00 lei, iar pentru ceilalti ani din intervalul de analiza se va avea in vedere
corectarea cu rata de crestere preconizata de 3% pe an.
(b) Cheltuieli cu energia electrica
Consum KW Pret unitar Valoare lunara Valoare anuala (lei)
12254,90 1,70 20833,33 250.000,00

Ca atare cheltuielile cu energia electrica in primul an de operare sunt estimate la
250.000,00 lei, iar pentru ceilalti ani din intervalul de analiza se va avea in vedere
corectarea cu o rata de crestere de 2% pe an.
(c) Cheltuieli cu apa si canalizare
Cantitate mc Pret unitar Valoare lunara Valoare anuala (lei)
1.111,11 4,50 5.000,00 60.000,00

Cheltuielile cu apa si canalizarea in primul an de operare sunt estimate 60.000,00 lei,
iar pentru ceilalti ani din intervalul de analiza se va avea in vedere corectarea cu o
rata de crestere de 2% anual.

(d) Cheltuieli cu materialele consumabile,
reprezentand cheltuieli cu produse farmaceutice, alte produse si materiale necesare
in cabinete; consumabile, birotica: materiale necesare in administrarea, dar si in
derularea activitatilor propuse cu grupul tinta.
Tarif/pacient Numar de pacienti anual Valoare anuala
1200 700 840.000

Cheltuieli cu materialele consumabile, in primul an de operare, sunt estimate la
840.000,00 lei, iar pentru ceilalti ani din intervalul de analiza se va avea in vedere
corectarea cu o rata de crestere de 2% pe an.

81
(e) Cheltuieli cu salubritatea
Cantitate mc Pret unitar Valoare lunara Valoare anuala (lei)
81,70 1,53 125,00 1.500,00

Cheltuielile cu salubritatea in primul an de operare sunt estimate la 1.500,00 lei, iar
pentru ceilalti ani din intervalul de analiza se va avea in vedere corectarea cu o rata
de crestere de 2% pe an.

(f) Cheltuieli cu energia termica
Cantitate Gcal/zi Pret unitar Valoare lunara Nr.luni Valoare anuala (lei)
40,00 130,00 5200,00 6 31.200,00

Cheltuielile cu energia termica in primul an de operare sunt estimate la 31 .200 lei, iar
pentru ceilalti ani din intervalul de analiza se va avea in vedere corectarea cu o rata
de crestere de 2% pe an.
(h) Cheltuieli de intretinere si reparatii curente
Includ cheltuieli de mentenanta si alte cheltuieli de reparatii si intretinere:
apro ximativ 200.000 lei/an.
Evolu tia prezumat a a veniturilor :
Din punct de vedere financiar unele proiecte pot genera venituri proprii din folosirea
echipamentelor achizitionate. Aceste venituri se determin a in baza estim arilor:
– Numarul pacientilor care beneficiaza de servicii;
– preturilor si tarifelor anticipate pentru acele servicii.
In cadrul analizei financiare ele sunt considerate venituri opera tionale si se iau in
considerare cele care revin proprietarului investi tiei.

Principalele venituri generate de investi tia ce face obiectul prezentului studiu de
fezabilitate sunt veniturile din radioterapie cu megavoltaj – accelerator liniar 3 D .

In dimensionarea acestor venituri au fost formulate ipoteze in leg atura cu:

Radioterapie cu megavoltaj – accelerator liniar 3 D:

82
– Num arul de pacienti: 800 ;
– prețurile și tarifele pentru o sedinta: 320 lei;

Radioterapie cu megavoltaj – accelerator liniar 3 D = Numarul de pacienti *prețurile
și tarifele pentru 1 pacient.

Venituri anuale din servicii de servicii de marketing = Numarul de pacienti* Tariful
med iu pentru un pacient .

Ca atare veniturile anuale asteptate, incep and din primul an de operare al
orizontului de prognoz a (dup a finalizarea implementarii investi tiei) pot fi calculate
ca venituri anuale din Radioterapie cu megavoltaj – accelerator liniar 3 D.
Totodat a, si acestea se actualizeaz a cu un coeficient de 2% in fiecare an.

83
Procedura generala pentru analiza financiara a proiectelor cu rezultate tangibile

Fluul de numerar (cash flow -ul) trebuie sa demonstreze sustenabilitatea financiara, care consta
in aceea ca proiectul nu este supus riscului de a ramane fara disponibilitati de numerar,
respectiv trebuie sa demonstreze ca suma cash flow -urilor actualizate pe orizontul de prognoza
(in cazul de fata 20 de ani) este mai mare decat valoarea investitiei initiale.
Solvabilitatea si viabilitatea sunt asigurate daca rezultatul cumulat al flu xului net de numerar
este pozitiv pe perioada intregului orizont de timp. Venituri,
cheltuieli și
investiții
Fluuri
monetare=FM Fluuri ne-
monetare= FNM
Fluul de
numerar
Solvabilitate
Viabilitate Plan
financiar
Contribuții
(împrumuturi,
granturi) FM, FNM și costuri
nemonetare pentru
primul an Fluuri
monetare
Grafic de
rambursare Cont de
rezultate Fluul de
numerar
Impactul
bugetar Recuperarea
investiției
Viabilitatea Recuperarea
investiției
Viabilitatea

84
In cazul in care conditia de sustenabilitate financiara nu este indeplinita (flu xul net de numer ar
este negativ), se procedeaza la revizuirea planului financiar.
Se apreciaza ca proiectul de fata este unul sustenabil din punct de vedere financiar intrucat
rezultatul flu xurile nete de numerar generate pe parcursul intregului interval de prognoza (20
de ani) sunt pozitive.

Capitolul 3 Optiunea optima
Daca se doreste realizarea obiectivului de investitii in PPP

Parteneriatul Public Privat (PPP) are ca obiect reglementare a proiectarii, finantarii,
constructiei, operarii, reabilitarii, dezvoltarii, inchirierii si transferului oricarei lucrari publice,
bun sau serviciu public care se realizeaza prin aceasta procedura.

Prin parteneriatul public privat institutiile publice (u na sau mai multe in asociere) se asociaza cu
firme private (una sau mai multe organizate intr -un consortiu) si formeaza o companie de
proiect. Cooperarea dintre partenerul public si investitorul privat in cadrul unui proiect de
parteneriat public -privat se poate derula pe o perioada relativ lunga de timp (pana in 49 ani).
Prin contractul de parteneriat public -privat sunt urmarite realizarea atat a obiectivelor de
interes public, cat si cele de interes comercial; institutia publica si partenerul privat part icipa
legal la profit in functie de participarea in compania de proiect si contractul semnat.

Legea nr. 178 din 1 octombrie 2010 , este cea care reglementeaza modul de realizare a unui
proiect de parteneriat public -privat care are ca obiectiv public proiectarea, finantar ea,
constructia, reabilitarea, operarea, intretinerea, dezvoltarea si transferul unui bun sau serviciu
public, dupa caz.

Pe baza articolului 3 din legea enuntata mai sus, principiile de baza ale parteneriatului public –
privat sunt:
a) nediscriminarea – asigurarea conditiilor de manifestare a concurentei reale pentru ca
orice operator economic, indiferent de nationalitate, sa poata participa la procedura de
incheiere a contractului de parteneriat public -privat si sa aiba sansa de a deveni contractant;
b) tratamentul egal – stabilirea si aplicarea oricand pe parcursul procedurii de incheiere
a contractului de parteneriat public -privat de reguli, cerinte, criterii identice pentru toti
operatorii economici, astfel incat acestia sa b eneficieze de sanse egale de a participa la
procedura de atribuire si de a deveni contractant;

85
c) transparenta – aducerea la cunostinta publicului a tuturor informatiilor referitoare la
aplicarea procedurilor de incheiere a contractului de parteneriat public -privat;
d) proportionalitatea – asigurarea corelatiei juste intre scopul urmarit de partenerul
public, obiectul contractului de parteneriat public -privat si cerintele solicitate, in sensul
existentei echilibrului intre obiectivul urmarit a se re aliza prin contractul de parteneriat public –
privat si cerintele reale, intre cerintele reale si conditiile impuse investitorului privat, precum si
intre criteriile de selectie si clauzele contractuale;
e) eficienta utilizarii fondurilor – aplicarea procedu rilor de incheiere a contractelor de
parteneriat public -privat si utilizarea de criterii trebuie sa reflecte avantajele de natura
economica ale ofertelor in vederea obtinerii rezultatului urmarit, luand in considerare si
efectele concrete preconizate a se obtine in domeniul social si in cel al protectiei mediului si
promovarii dezvoltarii durabile;
f) asumarea raspunderii – determinarea clara a sarcinilor, responsabilitatilor partilor
implicate in procesul de incheiere a contractelor de parteneriat publ ic-privat, urmarindu -se
asigurarea profesionalismului, impartialitatii, independentei deciziilor adoptate pe parcursul
derularii acestui proces.

Proiectul de parteneriat public -privat are in vedere urmatoarele:
a) cooperarea dintre partenerul publ ic si partenerul privat;
b) modul de finantare a proiectului de parteneriat public -privat este privat;
c) in cazul unui proiect public -privat, rolul partenerilor este de a finanta si de a pune in
aplicare obiectivele de interes public, precum si de a respecta prevederile contractului de
parteneriat public -privat;
d) alocarea riscurilor unui proiect de parteneriat public -privat se face in mod
proportional si echitabil intre partenerul public si cel privat.

Parteneriatul public -privat se poate re aliza prin urmatoarele tipuri de contracte:
a) contracte de bunuri si servicii;
b) contracte de lucrari;

Pragurile valorice pentru contractele de parteneriat public -privat sunt urmatoarele:
a) echivalentul in lei al sumei de 125.000 euro, fara TVA, pentru bunuri si servicii;
b) echivalentul in lei al sumei de 4.845.00 0 euro, fara TVA, pentru lucrari.

Prin contractele de parteneriat public -privat, companiei de proiect ii sunt transferate obligatii
cum ar fi:
a) proiectarea, incepand cu faza de proiect tehnic;
b) constructia;

86
c) dezvoltarea;
d) reabilitarea;
e) operarea;
f) intretinerea;
g) finantarea.

La finalizarea contractului, bunul public este t ransferat, cu titlu gratuit, partenerului public, in
buna stare si liber de orice sarcina sau obligatie.

Etapele care conduc la incheierea unui contract de parteneriat public -privat sunt:
a) initierea proiectului de parteneriat public -privat prin publ icarea anuntului de selectie
si a documentului atasat de catre partenerul public;
b) selectia investitorilor privati prin "procedura deschisa" sau prin "procedura de dialog
competitiv";
c) semnarea acordului de proiect cu investitorii privati selec tati, in cazul procedurii de
dialog competitiv;
d) negocierea cu investitorii privati selectati ce au semnat acordul de proiect, in cazul
procedurii de dialog competitiv.

La finalizarea contractului de parteneriat public -privat, compania de proiec t transfera, cu titlu
gratuit, bunul public realizat prin contractul de parteneriat public -privat catre partenerul public,
in buna stare, eploatabil si liber de orice sarcina sau obligatie. Conditiile tehnice de transfer
sunt definite in contractul de part eneriat public -privat. In cazul bunurilor imobile, transferul
dreptului de proprietate, sub sanctiunea nulitatii absolute, se va face cu respectarea
dispozitiilor imperative ale legii privind transferul dreptului de proprietate a bunurilor imobile
sau ale dezmembramintelor acestuia.

Proprietatile rezultate prin implementarea proiectului public -privat si terenurile ocupate de
proiect, in afara bunurilor proprietate publica, si care nu pot fi instrainate sau grevate pot fi
ipotecate, gajate si pot constitui garantii pentru finantatorul proiectului public -privat, pe
perioada de validitate a contractului.

Perioada de derulare a contractului de parteneriat public -privat se stabileste in baza ofertei
depuse de investitorul privat, care are in vedere o analiza ec onomico -financiara reala si
riguroasa a proiectului, bazata pe criterii economice si in conformitate cu legislatia in vigoare.
Coordonarea si monitorizarea centralizata a derularii proiectelor de parteneriat public -privat se
realizeaza de catre Unitatea Centrala pentru Coordonarea Parteneriatului Public -Privat,
infiintata prin Hotararea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea

87
Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si reorganizata
potrivit Hotararii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului
Finantelor Publice, cu modificarile si completarile u lterioare.

Intrucat domeniile de cooperare sunt diverse, conceptul de parteneriat public -privat nu trebuie
asimilat cu forma juridica de realizare a unei afaceri (activitati cu scop lucrativ), cum sunt
societatile comerciale sau asocierile in participatiu ne. Acestea din urma sunt forme concrete de
realizare a parteneriatului. Pe de alta parte, activitatile ce se pot desfasura sub titulatura de
parteneriat public -privat pot avea ca scop obtinerea unui profit, cum este orice afacere, dar pot
avea in vedere s i activitati care nu urmaresc obtinerea unui profit.

Prin urmare, parteneriatul reprezinta un instrument de colaborare ce se concretizeaza intr -un
proiect de imbunatatire a serviciilor publice.

Parteneriatul nu trebuie analizat si definit eclusiv dupa natura activitatii desfasurate, caracterul
ei (profitabila, neprofitabila), ori in functie de contractul prin care se realizeaza , intrucat
parteneriatul se situeaza pe un palier politic, nicidecum juridic sau strict financiar.

Elementele de baza pentru u n PPP de succes

Consiliul National pentru Parteneriatul Public -Privat din SUA a identificat cinci elemente de
succes care pot fi luate in considerare in realizarea unui parteneriat public -privat.

Elementul politic

Un PPP isi poate realiza obiectivele doar daca eista un angajament clar din partea factorilor de
decizie. Persoane cu putere decizionala din partea administratiei trebuie sa isi doreasca sa se
implice in mod activ si sa sprijine conceptul de PPP, mai mult decat atat, trebuie sa asigure
coordo narea si conducerea fiecarui proiect de parteneriat.

Un conducator politic bine informat poate juca un rol important in minimalizarea posibilelor
efecte negative datorate comunicarii incorecte, perceptiilor gresite in legatura cu rezultatele
scontate si b eneficiile unui proiect de parteneriat in derulare.

88
Implicarea sectorului public

Din momentul in care PPP a fost agreat, sectorul public trebuie sa ramana implicat in mod activ
in derularea proiectului. Monitorizarea in cursul proiectului a performant elor indeplinite este
un element de baza in asigurarea succesului.

Aceasta monitorizare trebuie facuta in mod sistematic printr -un grafic zilnic, saptamanal, lunar
pentru fiecare din activitatile cuprinse in proiect si pentru fiecare dintre partenerii imp licati. De
cele mai multe ori acest grafic de monitorizare face parte integrata din intelegerea contractuala
semnata de catre parteneri. Monitorizarea va avea un rol pozitiv si va fi fleibila propunerilor de
solutii care vor trebui luate datorita schimbari lor aparute in mediul de afaceri si economic.

Un plan bine pus la punct

Inca de la inceput fiecare partener trebuie sa isi defineasca foarte eact obiectivele pe care si le
propune. Plecand de la obiectivele propuse in plan proiectul va fi elaborat cu cea mai mare
atentie. Daca se considera necesar, la acest punct se poate apela chiar la un epert independent,
lucru care ar creste sansele de succes ale proiectului.

Un plan bine elaborat descrie in detaliu, in mod clar, responsabilitatile celor doua parti a tat
pentru sectorul public cat si pentru partenerul privat dar mai ales mecanismul de solutionare a
eventualelor litigii sau posibile neintelegeri.

Comunicarea cu partile implicate

Un proiect PPP are efecte nu doar asupra reprezentantilor oficiali ai sec torului public si ai
partenerilor proiectului public -privat ci si asupra altor categorii cum ar fi: salariatii, cei care
beneficiaza de serviciul prestat, presa, sindicatele din domeniu, alte grupuri de interes. Toate
aceste persoane pot avea o opinie pers onala si de cele mai multe ori o conceptie gresita despre
parteneriat si beneficiile lui pentru publicul larg.

Din acest punct de vedere este foarte importanta comunicarea deschisa cu toate partile
implicate sau grupuri de interes pentru a minimiza rezis tenta pe care ar putea sa o opuna
pentru incheierea unui astfel de parteneriat. Prin comunicare se poate atrage comunitatea de
partea proiectului iar acest lucru presupune at at intelegerea diferentelor culturale, analizarea
grupurilor de interes si nu in u ltimul rand implicarea beneficiarilor de produse si servicii.

89

Alegerea corecta a partenerului

Oferta cea mai ≪ieftina≫ (lowest bid) nu este intotdeauna metoda cea mai buna pentru
alegerea partenerului. Oferta cea mai ≪valoroasa ≫este elementul critic in tr-o relatie de
parteneriat de lunga durata si este aspectul central al unui proiect de succes. E xperienta
candidatului in domeniul care face obiectul proiectului reprezinta modul prin care se poate face
cel mai bine selectia partenerului. Cel mai simplu m od de selectare dupa acest ultim criteriu
este listarea potentialilor parteneri printr -un mecanism unitar.

In tarile cu mai multa eperienta in domeniul PPP functioneaza un organism la nivel national care
are ca obiect de activitate acest domeniu al parten eriatelor de tip public -privat unde se poate
face aceasta listare, respectiv informare.

Tinand cont ca scopul unui parteneriat public -privat este de a imbunatati calitatea serviciilor si
utilitatilor publice si de a contribui la dezvoltarea economica loc ala, initiativa incheierii unor
astfel de parteneriate apartine numai autoritatilor publice locale. De altfel reglementarile legale
existente pun accent asupra acestui aspect. In acelasi timp, coordonarea si monitorizarea
modului in care se implementeaza parteneriatele apartine tot autoritatilor publice. Din aceasta
perspectiva succesul parteneriatului depinde de modul in care institutiile administratiei publice
isi fi xeaza obiectivele, isi organizeaza procesul decizional, managementul de proiect si
pregat irea resurselor umane.

Astfel, inainte ca autoritatea publica sa se implice in parteneriate de tip public -privat este
esential:
• Sa e xiste o strategie de dezvoltare locala, in care sa fie incluse planurile de dezvoltare a
serviciilor si utilitatilor publ ice;
• Sa se identifice structura sau persoana responsabila din cadrul administra tiei publice
responsabila cu monitorizarea respectarii etapelor de proiect si cu indeplinirea deciziilor;
• Sa se identifice e xpertii din cadrul administratiei de care proiect ul are nevoie sau sa se
contracteze e xpertiza acolo unde este cazul;
• Sa se stabileasca un sistem de management de proiect.

Principalele probleme ce trebuie luate in considerare in relatia sector public -sector privat tin de
barierele institutionale (preponderent legale), precum si de pregatirea resurselor umane in
cadrul administratiei publice.

90
Instruirea, identificarea oportunitatilor, evaluarea si mai apoi asumarea riscului unei afaceri
sunt primele conditii pentru ca administratia sa se implice i n proiecte PPP. Nu este mai putin
adevarat faptul ca de modul in care administratia intelege sa se organizeze din punctul de
vedere al managementului de proiect depinde eficienta si in cele din urma succesul unui
parteneriat public privat.

Daca doreste re alizarea obiectivului de investitii in concesiune de teren

Luand in considerare rezultatele Studiului de fezabilitate, Autoritatea contractanta trebuie sa
decida:
1. Daca doreste realizarea obiectivului de investitii;
2. Daca doreste sa evalueze eventualele avantaje ale unei Concesiuni de teren.
Daca ambele raspunsuri sunt pozitive, urmatorul pas este efectuarea Studiului de
fundamentare a deciziei de concesionare in conformitate cu legislatia romana in vigoare.

Evaluarea avantajelor concesiunii
In conformit ate cu legislatia romana, Autoritatea contractanta trebuie sa aleaga intre a realiza
proiectul in sistemul traditional de achizitie publica din bugetul sau sau in regim de concesiune
de teren in care investitorul face de fapt toata investitia atat in con structie cat si in
echipamente. Intre acestea eista cateva diferente cheie.
In cazul unei Concesiuni de teren, dreptul de e xploatare a rezultatului lucrarilor e xecutate se
acorda Concesionarului care, in acelasi timp, preia majoritatea riscurilor aferente eecutarii si
eploatarii lucrarilor. Mai e xact, Concesionarul va prelua neaparat cea mai mare parte a
riscurilor de e xploatare aferente Contractului de concesiune de teren.

Riscurile de eploatare sunt formate din:
i. Riscul de disponibilitate, respectiv nerespectarea unor parametri de performanta si
calitate ai constructiei/serviciului prestat, clar determinati si masurabili pe intreaga
durata de viata a proiectului;
ii. Riscul de piata, respectiv neintrebuintarea de catre utilizatorii finali a rezultatel or
lucrarilor executate, in conditiile in care parametrii de performanta
si calitatea sunt integral respectati.

Concesiunea prezinta diverse avantaje: va loarea investiției inițiale redusa; posibilitatea
preluarii in viitor a cladirii si d e ce nu a activitat ii; alegerea optima din punct de vedere valoare /

91
bani, etc,care se preteaza foarte bine pentru cazul particular a CJ Arges care nu are buget in
acest moment pentru o asfel d einvestitie insa va beneficia de avantaje socio economice majore
dupa ef ectuarea investitiei de catre investitor.
Concedentul nu se obliga la plata niciunei sume de bani daca prin contract se stabileste faptul
ca riscul de eploatare este preluat integral de Concesionar. In cazul in care contractul contine
clauze in acest sens, Concedentul are dreptul de a primi si o redeventa care poate fi stabilita la
un nivel fi sau intr -un anumit procent din cuantumul veniturilor incasate de Concesionar de la
beneficiarii finali ca urmare a activitatii realizate. In cazul in care riscul de e ploatare este
distribuit intre Concedent si Concesionar, prin Contractul de concesiune trebuie sa se
stabileasca in mod eplicit contributia financiara a Concedentului pe parcursul derularii
contractului, nivelul platilor de disponibilitate precum si alte a ngajamente ale acestuia ca sprijin
complementar. In acest caz, obtinerea unei redevente din partea Concesionarului nu se mai
justifica.

Pentru a identifica rapid daca proiectul poate fi realizat in regim de concesiune de teren, acesta
ar trebui sa indepli neasca in mod cumulativ cele patru conditii prezentate mai jos:
1. Este Autoritatea contractanta pregatita sa concesioneze pe termen lung un teren aflat in
proprietate publica pentru dezvoltarea unui serviciu imprementat si gestionat de un
operator privat? Si astfel, este Autoritatea contractanta intr -adevar dispusa sa acorde
dreptul de e xploatare a terenului unui operator privat pe un termen mai lung, impreuna cu
cea mai mare parte a riscurilor de e xploatare, descrise in cadrul sectiunii precedente?
2. Poate Aut oritatea contractanta sa defineasca clar si sa stabileasca productivitatea serviciului
care va fi prestat pe termen lung? Productivitatea serviciului prestat trebuie sa fie
masurabila, platibila si cuantificabila. De e xemplu, e xperienta internationala a de monstrat
ca, in multe cazuri, proiectele de IT nu intrunesc acest criteriu.
3. In cazul in care proiectul consta in e xecutia de lucrari impreuna cu operarea si intretinerea
pe termen lung a lucrarilor e xecutate, iar singura sursa de venituri pentru Concesionar vor fi
taxele percepute de la utilizatorii finali sau platile periodice pe termen lung din partea
sistemului public de asigurari de sanatate, atunci valoarea investitiei ar trebui sa atinga sau
sa depaseasca un anumit nivel minim. E xperienta in ternationala a aratat ca proiectele cu o
valoare de investitie mai mica de 20 – 25 milioane lei sunt in general nerentabile. Acestea nu
ofera un raport cost -beneficiu pozitiv din cauza costurilor de pregatire relativ ridicate, atat
pentru Autoritatea contr actanta cat si pentru Ofertanti. Ocazional, e xista posibilitatea
gruparii mai multor proiecte similare de valori mai mici pentru a atinge si depasi limita

92
valorica enuntata. In cazul in care pro iectul nu implica decat concesi onarea unui teren aflat
in ser viciu public cu utilizarea facilitatilor eistente, atunci acest criteriu nu este relevant.
4. In cazul in care proiectul consta in e xecutia de lucrari, este posibila demararea lucrarilor in
termen de ma xim 18 -24 luni? E xperienta a aratat ca in cazul multor pr oiecte de concesiune
este nevoie de o perioada mai indelungata inainte de inceperea lucrarilor de constructie,
din cauza procedurii de atribuire mult mai complicate. Prin urmare, daca acest termen nu
poate fi respectat, o Concesiune nu poate fi o optiune a decvata.
In cazul in care proiectul nu indeplineste una sau mai multe dintre aceste conditii, Autoritatea
contractanta ar trebui sa reanalizeze optiunea de realizare a proiectului in regim de concesiune.
In acest caz mai adecvata ar putea fi o schema traditionala de achizitie publica dar numai in
cazul in care autoritatea contractanta identifica buget pentru o asfel de investitie.

Capitolul 4 Analiza preliminara

4.1 CARACTERISTICILE JURIDICE

A. CONCESIUNEA DE TEREN

Terenul pe care urmeaza sa se construiasca Centrul de Radioterapie din cadrul S.J.U. Pitesti va
fi transmis investitorului in baza unui contract de concesiune de bunuri proprietate publica.
Conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului, nr. 54/2006 , care se aplica numai concesionarii
terenurilor din domeniul privat, concesionarea se face in baza unui contract prin care o
persoana, numita concedent, transmite pentru o perioada determinata, de cel mult 49 de ani,
unei alte persoane, numita concesionar, care act ioneaza pe riscul si pe raspunderea sa, dreptul
si obligatia de e xploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei
redevente.
Principalele parti contractante intr -un Contract de concesiune sunt, pe de o parte, Concedentul
(Autoritatea contractanta) si pe de alta parte Concesionarul, care poate fi orice persoana fizica
sau juridica de drept privat, romana sau straina, sau un grup de astfel de persoane.

Au calitatea de concedent , în numele statului, județului, orașului sau comunei:

93
a) ministerele sau alte organe de specialitate ale administrației publice centrale, pentru
bunurile proprietate publică a statului;
b) consiliile județene, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București sau
instituțiile publice de interes local, pentru bunurile proprietate publică a județului, orașului sau
comunei.

Calitatea de concesionar o poate avea orice persoa nă fizică sau persoană juridică, română ori
străină. Durata concesiunii se stabilește de către concedent pe baza studiului de oportunitate.

Concesionarea are loc la inițiativa concedentului sau ca urmare a unei propuneri însușite de
acesta. Propunerea de concesionare trebuie să fie fundamentată din punct de vedere
economic, financiar, social și de mediu.

Inițiativa concesionării trebuie să aibă la bază efectuarea unui studiu de oportunitate . În baza
studiului de oportunitate concedentul elaborează caietu l de sarcini al concesiunii. Principalele
elemente ale caietului de sarcini se stabilesc în normele metodologice de aplicare a Ordonanțe i
de U rgență 54/2006 . Concesionarea se aprobă prin hotărâre a Guvernului, a consiliilor locale,
județene sau a Consiliul ui General al Municipiului București, după caz.

Concedentul are obligația de a preciza în cadrul documentației de atribuire orice cerință,
criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului o informare completă,
corectă și eplicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. Informațiile pe care
trebuie să le conțină documentația de atri buire sunt prevăzute în normele metodologice a
Ordonanțe i de U rgență 54/2006 .

Procedurile de atribuire a contractului de concesiune sunt următoarele:
a) licitația – procedura la care persoana fizică sau juridică interesată are dreptul de a depune
ofertă;
b) negocierea directă – procedura prin care concedentul negociază clauzele contractuale,
inclusiv redevența, cu unul sau mai mulți participanți la procedura de atribuire a contractului de
concesiune.

 Procedura de licitație se poate desfășura numai dacă în urma publicării anunțului de
licitație au fost depuse cel puțin 3 oferte valabile. În cazul în care în urma publicării
anunțului de licitație nu au fost depuse cel puțin 3 oferte valabile, concedentul este
obligat să anuleze procedura și să organizeze o nouă licitație.

94
 Concedentul are dreptul de a aplica procedura de negociere directă numai în situația în
care, după repetarea procedurii de licitație conform prevederilor art. 25 alin. (2), nu au
fost depuse cel puțin 3 oferte valabile.
Persoana interesată are dreptul de a transmite o solicitare de participare la procedura de
atribuire a contractului de concesiune.
Concedentul are obligația să asigure obținerea documentației de atribuire de către persoana
interesată, care înaintează o solicitare în acest sens. Persoana interesată are dreptul de a
solicita clarificări privind documentația de atribuire . Ofertantul are obligația de a elabora oferta
în conformitate cu prevederile documentației de atribuire .
Descrierea procedurii de atribuire a contractelor de concesiune, LICITATIE, conform OUG
54/2006 :
”ART. 21. (1) În cazul procedurii de licitație concedentul are obligația să publice în Monitorul
Oficial al României, Partea a VI -a, într -un cotidian de circulație națională și într -unul de
circulație locală anunțul de licitație. (2) Informațiile pe care trebuie să le conțină anunțul de
licitație sunt prevăzute în normele metodologice la prezenta ordonanță de urgență. (3) Anunțul
de licitație se trimite spre publicare cu cel puțin 20 de zile calendaristice în ainte de data limită
pentru depunerea ofertelor.
ART. 22. (1) Persoana interesată are dreptul de a solicita și de a obține documentația de
atribuire. (2) În cazul prevăzut la art. 20 alin. (2) lit. b) concedentul are obligația de a pune
documentația de atribuire la dispoziția persoanei interesate cât mai repede posibil, într -o
perioadă care nu trebuie să depășească 4 zile lucrătoare de la primirea unei solicitări din partea
acesteia. (3) Persoana interesată are obligația de a depune diligențele necesare , astfel încât
respectarea de către concedent a perioadei prevăzute la alin. (2) să nu conducă la situația în
care documentația de atribuire să fie pusă la dispoziția sa cu mai puțin de 4 zile lucrătoare
înainte de data limită pentru depunerea ofertelor.
ART. 23. (1) Persoana interesată are dreptul de a solicita clarificări privind documentația de
atribuire. (2) Concedentul are obligația de a răspunde, în mod clar, complet și fără ambiguități,
la orice clarificare solicitată, într -o perioadă care nu tre buie să depășească 4 zile lucrătoare de
la primirea unei astfel de solicitări. (3) Concedentul are obligația de a transmite răspunsurile
însoțite de întrebările aferente către toate persoanele interesate care au obținut, în condițiile
prezentei ordonanțe d e urgență, documentația de atribuire, luând măsuri pentru a nu dezvălui
identitatea celui care a solicitat clarificările respective.
ART. 24. (1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 23 alin. (2), concedentul are obligația de a
transmite răspunsul la orice clarificare cu cel puțin 4 zile lucrătoare înainte de data limită pentru
depunerea ofertelor. (2) În cazul în care solicitarea de clarificare nu a fost transmisă în timp util,

95
punând astfel concedentul în imposibilitatea de a respecta termenul pr evăzut la alin. (1), acesta
din urmă are totuși obligația de a răspunde la solicitarea de clarificare în măsura în care
perioada necesară pentru elaborarea și transmiterea răspunsului face posibilă primirea acestuia
de către persoanele interesate înainte d e data limită de depunere a ofertelor.
ART. 25. (1) Procedura de licitație se poate desfășura numai dacă în urma publicării anunțului
de licitație au fost depuse cel puțin 3 oferte valabile. (2) În cazul în care în urma publicării
anunțului de licitați e nu au fost depuse cel puțin 3 oferte valabile, concedentul este obligat să
anuleze procedura și să organizeze o nouă licitație. ”

Descrierea procedurii de atribuire a contractelor de concesiune, NEGOCIERE DIRECTA,
conform OUG 54/2006 :
”ART. 26. Concedentul are dreptul de a aplica procedura de negociere directă numai în situația
în care, după repetarea procedurii de licitație conform prevederilor art. 25 alin. (2), nu au fost
depuse cel puțin 3 oferte valabile.
ART. 27. (1) În cazul pr ocedurii negocierii directe se aplică corespunzător prevederile art. 21
alin. (1). (2) Informațiile pe care trebuie să le conțină anunțul negocierii directe sunt prevăzute
în normele metodologice la prezenta ordonanță de urgență. (3) Anunțul negocierii dir ecte se
trimite spre publicare cu cel puțin 10 zile calendaristice înainte de data limită pentru depunerea
ofertelor.
ART. 28. (1) Persoana interesată are dreptul de a solicita și de a obține documentația de
atribuire. (2) În cazul prevăzut la art. 20 alin . (2) lit. b) concedentul are obligația de a pune
documentația de atribuire la dispoziția persoanei interesate, într -o perioadă care nu trebuie să
depășească două zile lucrătoare de la primirea unei solicitări din partea acesteia. (3) Persoana
interesată a re obligația de a depune diligențele necesare astfel încât respectarea de către
concedent a perioadei prevăzute la alin. (2) să nu conducă la situația în care documentația de
atribuire să fie pusă la dispoziția sa cu mai puțin de două zile lucrătoare înain te de data limită
pentru depunerea ofertelor.
ART. 29. (1) Persoana interesată are dreptul de a solicita clarificări privind documentația de
atribuire. (2) Concedentul are obligația de a răspunde, în mod clar, complet și fără ambiguități,
la orice clarif icare solicitată, într -o perioadă care nu trebuie să depășească două zile lucrătoare
de la primirea unei astfel de solicitări. (3) Concedentul are obligația de a transmite răspunsurile
însoțite de întrebările aferente către toate persoanele interesate care au obținut, în condițiile
prezentei ordonanțe de urgență, documentația de atribuire, luând măsuri pentru a nu dezvălui
identitatea celui care a solicitat clarificările respective.
ART. 30 (1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 29 alin. (2), conc edentul are obligația de a
transmite răspunsul la orice solicitare de clarificare cu cel puțin două zile lucrătoare înainte de

96
data limită pentru depunerea ofertelor. (2) În cazul în care solicitarea de clarificare nu a fost
transmisă în timp util, punând astfel concedentul în imposibilitatea de a respecta termenul
prevăzut la alin. (1), acesta din urmă are totuși obligația de a răspunde la solicitarea de
clarificare în măsura în care perioada necesară pentru elaborarea și transmiterea răspunsului
face pos ibilă primirea acestuia de către persoanele interesate înainte de data limită de
depunere a ofertelor.
ART. 31 Concedentul derulează negocieri cu fiecare ofertant care a depus o ofertă valabilă.”

Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire concede ntul are obligația de a lua toate măsurile
necesare pentru a evita situațiile de natură să determine apariția unui conflict de interese
și/sau manifestarea concurenței neloiale.
Criteriul de atribuire a contractului de concesiune este cel mai mare nivel al redevenței .
Concedentul poate ține seama și de alte criterii precum: capacitatea econ omico -financiară a
ofertanților, protecția mediului înconjură tor, condiții specifice impuse de natura bunului
concesionat.
Persoanele care sunt implicate direct în proces ul de verificare/evaluare a ofertelor nu au
dreptul de a fi ofertant sub sancțiunea ecluderii din procedura de atribuire. Nu au dreptul să fie
implicate în procesul de verificare/evaluare a ofertelor următoarele persoane:
a) soț/soție, rudă sau afin pâ nă la gradul al patrulea inclusiv cu ofertantul, persoană fizică;
b) soț/soție, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu persoane care fac parte din
consiliul de administrație, organul de conducere ori de supervizare al unuia dintre ofertan ți,
persoane juridice;
c) persoane care dețin părți sociale, părți de interes, acțiuni din capitalul subscris al unuia
dintre ofertanți sau persoane care fac parte din consiliul de administrație, organul de conducere
ori de supervizare al unuia dintre ofertanți;
d) persoane care pot avea un interes de natură să le afecteze imparțialitatea pe parcursul
procesului de verificare/evaluare a ofertelor.

Dosarul concesiunii are caracter de document public si trebuie să cuprindă cel puțin
următoarele elemente:
a) studiul de oportunitate al concesiunii;
b) hotărârea de aprobare a concesiunii și, după caz, hotărârea de aprobare a subconcesiunii;
c) anunțurile prevă zute de ordonanța de urgență referitoare la procedura de atribuire a
contractului de concesiune și dovada transmiterii acestora spre publicare;
d) documentația de atribuire;
e) nota justificativă privind alegerea procedurii de atribuire, în cazul î n care procedura
aplicată a fost alta decât licitația deschisă;

97
f) denumirea/numele ofertantului/ofertanților a cărui/a căror ofertă/oferte a/au fost
declarată/declarate câștigătoare și motivele care au stat la baza acestei decizii;
g) justificarea hotărârii de anulare a procedurii de atribuire, dacă este cazul;
h) contractul de concesiune semnat.

Contractul de concesiune cuprinde clauzele prevăzute în caietul de sarcini și clauzele convenite
de părțile contractante, în completarea celor din caietul de sarcini, fără a contraveni
obiectivelor concesiunii prevăzute în caietul de sarcini. Contractul de concesiune trebuie să
conțină interdicția pentru concesionar de a subconcesiona, în tot sau în parte, unei alte
persoane obiectul concesiunii, cu ecepția cazurilor în care subconcesionarea este permisă,
potrivit prezentei ordonanțe de urgență. Contractul de concesiune va cuprind e și clauze
contractuale referitoare la împărțirea responsabilităților de mediu între concedent și
concesionar. În contractul de concesiune trebuie precizate în mod distinct categoriile de bunuri
ce vor fi utilizate de concesionar în derularea concesiunii .

Raporturile contractuale dintre concedent și concesionar se bazează pe principiul echilibrului
financiar al concesiunii între drepturile care îi sunt acordate concesionarului și obligațiile care îi
sunt impuse.
Concesionarul are obligația ca în termen d e cel mult 90 de zile de la data semnării contractului
de concesiune să depună, cu titlu de garanție , o sumă fiă reprezentând o cotă -parte din suma
obligației de plată către concedent, stabilită de acesta și datorată pentru primul an de
eploatare .

B. PARTEN ERIATUL PUBLIC -PRIVAT
Parteneriatul public -privat reprezinta mijlocul prin care sectorul public realizeaza proiecte de
interes general utilizand aptitudinile si eperienta sectorului privat. In multe cazuri, acestea pot
de asemenea implica finantarea proiectelor de catre sectorul privat.
Proiectul de parteneriat public -privat are in vedere urmatoarele:
a) cooperarea dintre partenerul public si partenerul privat;
b) modul de finantare a proiectului de parteneriat public -privat este privat;
c) in cazul unui proiect public -privat, rolul partenerilor este de a finanta si de a pune in
aplicare obiectivele de interes public, precum si de a respecta prevederile contractului de
parteneriat public -privat;
d) alocarea riscurilor unui proiect de parteneriat public -privat se face in mod proportional si
echitabil intre partenerul public si cel privat.
Elementele de baza ale unui proiect de parteneriat public -privat sunt, dupa caz:
a) initierea;

98
b) finantarea;
c) proiectarea;
d) co nstruirea/realizarea;
e) reabilitarea/modernizarea;
f) intretinerea, managementul/operarea;
g) derularea de operatiuni comerciale;
h) transferul proiectului catre partenerul public la finalizarea acestuia.

Initierea unui proiect de partene riat public -privat apartine partenerului public. Pentru initierea
unui proiect de parteneriat public -privat, initiatorul intocmeste un studiu de fundamentare si
prefezabilitate. Costurile generate de realizarea studiului de prefezabilitate sau de
fundament are cad in sarcina initiatorului. Contractele de parteneriat sunt atribuite prin
procedura deschisa sau procedura de dialog competitiv, conform conditiilor definite in prezenta
lege.

Procesul de atribuire a contractului de parteneriat public privat prin p rocedura deschisa se
deruleaza dupa cum urmeaza:
a) definirea si aprobarea de catre partenerul public a oportunitatii de demarare a proiectului
de parteneriat public -privat;
b) elaborarea si aprobarea studiului de prefezabilitate sau de fundamentar e de catre
partenerul public;
c) elaborarea de catre partenerul publica anuntului de selectie si a documentului atasat;
d) constituirea comisiei de evaluare a ofertelor de catre partenerul public si numirea acesteia;
e) elaborarea si aprobarea criteriilor de evaluare, a grilelor de punctaj si a modului de tratare
a ofertelor intarziate sau primite nesigilate;
f) publicarea anuntului de selectie impreuna cu documentul atasat;
g) primirea si inregistrarea plicurilor ce contin ofertele elab orate de investitorii privati
interesati;
h) convocarea comisiei de evaluare si deschiderea plicurilor continand ofertele in prezenta
tuturor membrilor comisiei si a investitorilor privati interesati;
i) evaluarea ofertelor si a documentelor ane xate la acestea;
j) intocmirea raportului de evaluare a ofertelor, ierarhizarea investitorilor privati si
desemnarea ofertei castigatoare de catre comisia de evaluare;
k) decizia de selectie catre fiecare investitor privat care a participat la procedura este insotita
de un rezumat al motivelor legate de respingerea ofertei sale si de o declaratie precisa privind
termenul e xact de asteptare si se comunica prin oricare dintre urmatoarele modalitati: posta,
fax, mijloace electronice (e -mail);

99
l) partenerul public are dreptul de a nu comunica anumite informatii specificate la lit. k)
numai in situatia in care divulgarea acestora ar conduce la neaplicarea unei preveder i legale, ar
constitui un obstacol in aplicarea unei prevederi legale, ar fi contrara interesului public, ar
prejudicia interesele comerciale legitime ale investitorilor privati sau ar prejudicia concurenta
loiala;
m) incheierea contractului de partene riat public -privat cu investitorul privat declarat
castigator.

Procesul de atribuire a contractului de parteneriat public -privat prin procedura de dialog
competitiv se deruleaza dupa cum urmeaza:
a) definirea si aprobarea de catre partenerul public a oportunitatii de demarare a proiectului
de parteneriat public -privat;
b) elaborarea si aprobarea studiului de prefezabilitate sau de fundamentare de catre
partenerul public;
c) elaborarea de catre partenerul public a anuntului de selectie si a docu mentului atasat;
d) constituirea comisiei de evaluare a scrisorilor de intentie de catre partenerul public;
e) elaborarea si aprobarea criteriilor de evaluare, a grilelor de punctaj si a modului de tratare
a scrisorilor de intentie intarziate sau p rimite nesigilate;
f) elaborarea si aprobarea criteriilor de negociere cu investitorii privati;
g) publicarea anuntului de selectie impreuna cu documentul atasat;
h) primirea si inregistrarea plicurilor ce contin scrisorile de intentie elaborat e de investitorii
privati interesati;
i) convocarea comisiei de evaluare si deschiderea plicurilor continand scrisorile de intentie in
prezenta tuturor membrilor comisiei si a investitorilor privati interesati;
j) evaluarea scrisorilor de intentie si a documentelor ane xate la acestea;
k) intocmirea raportului de evaluare de catre comisia de evaluare unde vor fi stabiliti
investitorii privati selectati ce vor fi invitati la negocierea si semnarea acordului de proiect;
l) constituirea de catre partenerul public a comisiei de negociere cu investitorii privati
selectati, pentru semnarea acordului de proiect;
m) invitarea simultan si in scris a investitorilor privati selectati la negocierea si semnarea
acordului de proiect;
n) desfasurarea negocierilor cu investitorii privati semnatari ai acordului de proiect, conform
criteriilor stabilite de partenerul public in documentul atasat, pentru selectarea investitorului
privat cu care se va incheia contractul de parteneriat public -privat;
o) prezentarea ofertei finale, dupa finalizarea negocierilor, in termenul stabilit de catre
partenerul public.

100
Pentru contractele cu o valoare de pana la sau egala cu echivalentul in lei al sumei de 125.000
euro, fara TVA, termenul pentru depunerea ofertei finale nu poate fi mai mic de 5 zile de la
terminarea negocierilor cu toti candidatii, iar pentru contractele cu o valoare ce depaseste
echivalentul in lei al sumei de 125.000 euro, fara TVA, termenul pentru depunerea ofertei finale
nu poate fi mai mic de 10 zile de la terminarea negocierilor cu toti candidatii;
p) partenerul public va publica in SEAP termenul -limita pentru depunerea ofertelor finale, in
conformitate cu lit. o);
q) intocmirea raportului de ierarhizare a investitorilor privati parti cipanti la procedura si de
desemnare a ofertei castigatoare;
r) decizia de selectie catre fiecare investitor privat care a participat la procedura este insotita
de un rezumat al motivelor legate de respingerea ofertei sale si de o declaratie precisa pr ivind
termenul eact de asteptare si se va comunica prin oricare dintre urmatoarele modalitati: posta,
fa, mijloace electronice (e -mail);
s) partenerul public are dreptul de a nu comunica anumite informatii specificate la lit. r)
numai in situatia in ca re divulgarea acestora ar conduce la neaplicarea unei prevederi legale, ar
constitui un obstacol in aplicarea unei prevederi legale, ar fi contrara interesului public, ar
prejudicia interesele comerciale legitime ale investitorilor privati sau ar prejudici a concurenta
loiala;
s) incheierea contractului de parteneriat public -privat cu investitorul privat declarat
castigator.

Pragurile valorice pentru contractele de parteneriat public -privat sunt urmatoarele:
a) echivalentul in lei al sumei de 125.000 euro, fara TVA, pentru bunuri si servicii;
b) echivalentul in lei al sumei de 4.845.000 euro, fara TVA, pentru lucrari.

Initierea unui proiect de parteneriat public -privat apartine partenerului public. Pentru initierea
unui proiect de parteneriat public -privat, initiatorul intocmeste un studiu de fundamentare si
prefezabilitate. Costurile generate de realizarea studiului de prefezabilitate sau de
fundamentare cad in sarcina initiatorului.

101
4.2 Realizarea Analizei preliminare

4.2.1 Raportul preliminar

Comparatie intre parteneriat public privat, concesiune de teren, contract de inchiriere
teren, contract de leasing, joint venture, contract de delegare de gestiune, contract de
asociere in part icipatiune

1.Parteneriatul public privat

Caracteristici:

In parteneriatul public -privat, rolul partenerului public se refera la finantarea, precum si la
stabilirea obiectivelor, calitatii serviciilor si preturilor. Rolul investitorului privat se refera la
finantarea, proiectarea, realizarea si operarea pe criterii economice a obiectivului ce face
obiectul contractului. Impartirea responsabilitatilor, a valorii de finantare si a riscurilor sunt
convenite prin contract.

Prin contractele de parteneriat pu blic-privat, companiei de proiect ii sunt transferate obligatii
cum ar fi:
a) proiectarea, incepand cu faza de proiect tehnic;
b) constructia;
c) dezvoltarea;
d) reabilitarea;
e) operarea;
f) intretinerea;
g) finantarea.

La finalizarea contractului, bunul public este transferat, cu titlu gratuit, partenerului public, in
buna stare si liber de orice sarcina sau obligatie, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1).
Contractul de parteneriat poate prevedea ca partenerul public sa imputerniceasca compania de
proiect sa incaseze platile facute de utilizatorii finali pentru serviciile prestate, pe perioada
derularii contractului de parteneriat public -privat.
Proprietatile rezultate prin implementarea proiectului public -privat si teren urile ocupate de
proiect, in afara bunurilor proprietate publica, si care nu pot fi instrainate sau grevate pot fi

102
ipotecate, gajate si pot constitui garantii pentru finantatorul proiectului public -privat, pe
perioada de validitate a contractului.

Perioad a de derulare a contractului de parteneriat public -privat se stabileste in baza ofertei
depuse de investitorul privat, care are in vedere o analiza economico -financiara reala si
riguroasa a proiectului, bazata pe criterii economice si in conformitate cu le gislatia in vigoare.

Puncte forte:
Valoarea investiției inițiale redusa.
Posibilitatea preluarii in viitor a entitații create.

Puncte slabe:
a) Ingradirea accesului la justitie

Amendamentul adus prin noua forma a legii PPP -urilor ce vizeaza posibilitatea oricarui
investitor ofertant de a contesta, in instanta, decizia privind desemnarea partenerului privat de
catre partenerul public sau orice alte decizii luate de acesta din urma pe perioada derularii
procedurii de atribuire, numai cu obligar ea respectivului investitor ofertant la depunerea unei
garantii de 2% din valoarea estimata, poate foarte usor fi vazut ca o ingradire a accesului liber la
justitie.

Liberul acces la justitie este consacrat, ca drept cetatenesc fundamental in art. 21 din
Constitutia Romaniei, in art. 10 din Declaratia universala a drepturilor omului, precum si in art.
14 pct. 1 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice. Orice limitare a acestui
drept trebuie sa fie rezonabila si proportionala cu scopul urmarit.

Stabilirea ta xelor judiciare de timbru/ garantiilor la valori e xorbitante, care depasesc cu mult
cheltuielile prilejuite de realizarea actului de justitie, poate fi vazuta ca o limitare a dreptului de
acces.

Abordari legislative romanest i similare in sensul stabilirii unei tae de timbru in acelasi cuantum
de 2% in sarcina persoanelor fizice sau juridice care contestau in instanta rezultatul
procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice au fost dezaprobate prompt de catre
Comisia Europeana si, in consecinta, eliminate din tetul OUG 34/2006.

103
b) Neconstitutionalitatea noii Legi a PPP

Din analiza Legii PPP, aceasta pare a nu se aplica contractelor de concesiune de lucrari publice si
contractelor de concesiune de servicii reglementate de OUG 34/2006, contractelor de
concesiune de bunuri reglementate de OUG 54/2006 si asocierilor in parti cipatiune.
Prin urmare, consecinta logica este ca obiectul de reglementare al acesteia priveste alte tipuri
de aranjamente contractuale vizand bunuri proprietate publica. Totusi, potrivit Constitutiei
Romaniei (art. 136 alin. (4)), bunurile proprietate pu blica nu pot fi decat concesionate (dar, un
asemenea tip de aranjament ar intra sub incidenta OUG 54/2006), inchiriate (nu este cazul,
potrivit Legii PPP) sau date in administrare (dar numai catre entitati anume desemnate de
Constitutie si nu catre cele la care se refera Legea PPP). Astfel, bunurile publice pot fi date in
administrare, concesionare sau inchiriere numai ”in conditiile legii organice”, adica ale Legii
213/1998 privind proprietatea publica si regimul acesteia. Art. 12 din Legea 213/1998
reglem enteaza conditiile in care dreptul de administrare poate fi acordat, insa doar „regiilor
autonome a prefecturilor, a autoritatilor administratiei publice centrale si locale a altor
institutii, publice de interes national, judetean sau local”.

Asadar, dac a nu este vorba de concesiuni de lucrari sau servicii si nici de alte aranjamente
contractuale prin care se realizeaza concesiunea, administrarea sau inchirierea bunurilor
proprietate publica, nu se intelege care este obiectul Legii PPP si, daca ar e xista unul, concluzia
este ca Legea PPP este neconstitutionala pentru ca reglementeaza drepturi asupra bunurilor
proprietate publica altele decat concesiunea, administrarea sau inchirierea.

Astfel, daca intentia legiuitorului a fost sa reglementeze transmitere a unui bun proprietate
publica in administrarea unei entitati private (iar prevederile mentionate mai sus nu sunt doar
rezultatul unei redactari defectuoase), Legea PPP ar fi neconstitutionala avand in vedere cele de
mai sus.

c)alte puncte slabe

 Lipsa l egislației cu privire la aplicarea procedurilor.
 Implicarea directa in managementul unei noi entitați, riscuri legate de management.
 Riscuri de contractare și vicii de procedura.
 Documente pregatitoare (studiu de fezabilitate, consultanța, etc) cu costuri
suplimentare.

104

2. Concesiunea de lucrari

Ce presupune concesiunea.
Contractul de concesiune presupune ca partenerul privat sa construiasca obiectivul de investitii
din fonduri proprii, urmand ca de la data cand se preia amplasamentul statul sa achite anual o
suma concesionarului, pe o perioada de timp indelungata. Autorit atea contractanta nu suporta
cheltuielile de construire a obiectivului si o parte din cele de intretinere a acestuia prin plati
facute pe perioada de concesionare.

Puncte forte:
Valoarea investiției inițiale redusa;
Posibilitatea preluarii in viitor a ac tivitații;
Raport optim din punct de vedere eficienta / costuri.
Procedura clara, legiferata pentru concesiune.

Puncte slabe:
Documente pregatitoare (studiu de fezabilitate, consultanța, etc) cu costuri suplimentare.

3.Contractul de leasing

Prezentat in mod simplu, procesul este urmatorul: beneficiarul, alege utilajul pe care doreste sa
il exploat eze si cade de comun acord cu furnizorul utilajului asupra caracteristicilor tehnice, a
garantiei si a altor servicii cone xe prestate de acesta.

Dupa aceea, apeleaza la o societate de leasing care va cumpara acest echipament pentru el si il
va pune la dispozitie in schimbul unei rate (chirii), care poate fi lunara sau trimestriala. In
majoritatea cazurilor, aceasta rata este constanta si se stabileste ca un pr ocent fi din valoarea
echipamentului respectiv.

Avantajele leasingului
1. Achizitionand un echipament in leasing se reduc cheltuielile cu echipamentele. Efortul
investitional este mai mic si apare astfel posibilitatea utilizarii capitalului propriu pentr u alte
proiecte sau, pur si simplu, pentru mentinerea unor lichiditati sporite.
2. Leasingul se dovedeste o alternativa perfecta pentru obtinerea de utilaje de inalta
comple xitate si tehnicitate, avand in vedere ca innoirea produselor si uzura morala sunt

105
deosebit de accelerate. Astfel, pe langa faptul ca perioadele pe care se inchiriaza utilajele sunt
de regula mai scurte decat cele care corespund vietii fizice a acestora, in contractul de leasing
se prevad clauze care permit schimbarea operativa a unor ut ilaje depasite moral dupa
terminarea perioadei de leasing.

3. Procesul de aprobare a operatiunii este relativ scurt, iar politica firmelor de leasing in
domeniul garantiilor este foarte fle xibila. Se poate merge pana la situatia in care nu se solicita
nici o garantie bancara.

Dezavantajele leasingului
1. Pe perioada contractului de leasing, e xista doar dreptul de folosinta a utilajelor si prin urmare
nu le poate instraina sau vinde.
2. In situatia in care societatea poate obtine credite preferentiale in conditii avantajoase,
atunci leasingul poate deveni mai putin atractiv. Dar trebuie luate in considerare o serie de
costuri ascunse care apar in cazul finantarii prin credite, de e xemplu: plata unui avans,
solicitarea de garantii, asigurari etc.

O precizare suplimentara trebuie facuta in cazul compararii leasingului cu creditul bancar:
leasingul da posibilitatea apelarii si la un eventual credit de la banca, posibilitate care este
limitata in situatia in care firma dvs. are deja contract de credit.

4. Contract de inchiriere

Contractul de inchiriere reprezinta o intelegere scrisa intre doua persoane, locatarul si
locatorul, prin intermediul caruia primul are dreptul de a folosi pentru o anumita perioada de
timp, un bun apartinand locatorului.

Avantaje
-Marele avantaj al inchirierii este faptul ca vezi ceea ce primesti, “Chiriasul nu are surprize la
livrarea spatiului, iar spatiul este disponibil imediat”.
-Tot ca un avantaj al i nchirierii, Cristina Mihai, avocat senior al casei de avocatura bpv
Grigorescu, afirma ca obligatiile asumate prin contractul de inchiriere, de e xemplu chiria, nu
mai pot fi modificate decat cu acordul partilor. In plus, In cazul nerespectarii obligatiilor din
contract de catre chirias, se aplica despagubirile prevazute in contractul de inchiriere.

Dezavantaje
-Cel mai des intalnit dezavantaj in cazul inchirierii unui spatiu industrial este ca faptul ca, de cele

106
mai multe ori, spatiul trebuie reconfigurat si adaptat nevoilor particulare ale chiriasului, ceea ce
presupune timp si costuri suplimentare.

-Ca dezavantaje, avocatul spune ca, in cazul in care locatorul primeste o oferta mai buna, nu va
putea sa denunte contractul de inchiriere cu chiriasul initia l decat cu plata unor despagubiri
consistente.

5. Joint Venture

O modalitate prin care mai multe companii isi unesc resursele in scopul indeplinirii obiectivelor
unui proiect comun. Strategiile de joint venture se bazeaza pe colaborarea de intensitate
variabila intre intreprinderi.

Teoretic cu cat noile initiative cer investitii cu riscuri prea mari pentru a putea fi suportate de o
singura societate, cu atat joint venture devine o solutie optima pentru a aduna oportunitatiile
unind punctele de forte ale diverselor intreprinderi. Astfel e xista posibilitatea ca o investitie sa
fie realizat a de mai multe firme, fiecare specializata pe un anumit domeniu, astfel incat
calitatea sa fie ma xima iar riscurile scazute.

In practica, insa numeroasele probleme ce se pun pentru a realiza aceste acorduri determina
cercetatorii sa afirme ca joint venture – are in general o viata scurta si in general o scazuta
probabilita te de succes.

Motivele rentabilitatii scazute a acestei strategii de dezvoltare de noi activitati p ot fi cautate in
necesitatea (pentru a evita dificultati de conv ietuire succesiva) clarificarii si impartirii intre
parteneri a obiectivelor si a tuturor detaliilor operative d e functionare a noii initiative .

6. Contractul de delegare de gestiune

Este utilizat pentru a delega gestiunea urmatoarelor servicii catre domeniul privat (a serviciilor
publice comunitare):
-alimentarea cu apa;
-canalizarea si epurarea apelor uzate
-colectarea,canalizarea si evacuarea apelor pluviale;
-productia,transportul ,distributia si furnizarea de energie termica in sistem centralizat;

107
-salubrizarea localitatilor;
-iluminatul public;
-administrarea domeniului public si privat al unitatilor administrative
-teritoriale,precum si alteleasemenea;
-transportul public local;

Serviciile de utilitati publice fac parte din sfera serviciilor publice de interes general si au
urmatoarele particularitati:
-au caracter economico -social;
-raspund unor cerinte si necesitati de interes si utilitate publica;
-au caracter techino -edilitar
-au caracter permanent si regim de functionare continuu;
-regimul de functionare poate avea caracteristici de monopol;
-presupun eistenta unor infrastructure tehnico -edilitare adecvate;
-aria de acoperire are dimensiuni locale:comunale, orasenesti, municipal sau judetene;
-sunt infiintate, organizate si coord onate de autoritatile administratiei publice locale
-sunt organizate pe principi i economice si de eficienta;
-pot fi furnizate/prestate de catre operatori care sunt organizati si functioneaza fie in baza
reglementarilor de drept public, fie in baza reglementarilor de drept privat;
-sunt furnizate/prestate pe baza principiului ´beneficiarul plateste´;
-recuperarea costurilor de e xploatare ori de investitii se face prin preturi, tarife sau ta xe
spec iale

Concluzie
Avand in vedere avantajele si dezavantajele prezentate in cadrul analizei, putem spune ca cea
mai viabila modalitate de realizare a investitiei: CONSTRUIREA SI DOTAREA UNUI CENTRU DE
RADI OTERAPIE Amplasat in incinta S.J.U. Pitesti de catre Consiliul Judetean Arges , este
concesiunea de teren pe care o si recomandam a fi pusa in aplicare.
Ceea ce trebuie avut in vedere este faptul ca prin noua reglementare, in ceea ce priveste
cadru legislativ in domeniul achizitiilor publice, s -a ales inlocuirea notiunii de “ parteneriat
public -privat” (denumit in continuare PPP) cu cele de „concesiune de teren” si „concesiune de
lucrari”, ca forme particulare ale acestui concept, definite mult mai concret la nivelul acquis –
ului comunitar (Directivel e 17/2004/EC si 18/2004/EC), dar care nu acopera toate
modalitatile de realizare a unui parteneriat intre o entitate publica si una privata.

108
4.2.2. Matricea preliminara
Orice proiect de investitii publice implica riscuri. In cazul proiectelor comple xe se intampla
frecvent sa e xiste diferente intre costurile si estimarile de timp reale si cele estimate initial.
Intarzierile si depasirile de costuri apar in mod invariabil din riscurile neprevazute ce apar in
practica.
Riscul poate fi definit ca incertitud inea veniturilor, cheltuielilor si a planificarii proiectului, cu
alte cuvinte riscul influenteaza gama rezultatelor posibilie. Prin urmare, pentru a obtine o
estimare realista a costurilor aparute de -a lungul duratei de viata a unui proiect, riscurile
relevante aferente proiectului trebuie identificate si evaluate.
Matricea riscurilor reprezinta cea mai eficienta metoda de identificare a riscurilor. In cadrul
acestei Matrici riscurile sunt grupate in ordine Cronologica a evenimentelor care le pot genera,
astfel incat sa se evite cuantificarea de mai multe ori a aceluiasi risc. In acest mod se creeaza si
o imagine unitara a riscurilor.
Exista riscuri generale, de piata, care afecteaza toate tipurile de proiecte de investitii de
concesiune, dar si riscuri sp ecifice fiecarui proiect in parte.
In cadrul matricei vor e xista urmatoarele tipuri de riscuri:
Nr. Tip de risc Descriere
1 Riscuri de planificare si proiectare Apar in faza de planificare si proiectare a
investitiei. E x: Greseli de planificare care pot
duce la neatingerea obiectivului de investitii.
2 Riscul de constructie (al
schimbarilor spatiului) Riscuri ca instalatia / echipamentul sa nu fie
adaptat necesitatii spitalului
3 Riscuri de intretinere si operare Riscuri ca personalul sa nu fie capabil sa lucreze
cu aparatul , sa intretine aparatul.
4 Riscuri de cerere Pacientii sa nu foloseasca aceasta investitie.
5 Alte riscuri Alte tipuri de riscuri e xtraordinare ce pot aparea.

Fiecarui risc i se va atribui un numar, o denumire specifica si va fi i mpartit fie autoritatii
contractante, fie contractorului, fie ambelor entitati.

109
Matricea riscurilor utilizata in cadrul contractelor de concesiune, adaptata pentru inv estitia
realizata in Municipiului Pitesti , este prezentata in cele ce urmeaza:
Nr
. Denumi rea
riscului Descrierea
riscului Alocare Managementul
riscului
Autoritate
contractant
a Imparti
t Concesiona
r
Riscuri de planificare
1 Legislatie
instabila Schimbarea
rolurilor si
atributiilor CJ
si S.J.U. Pitesti Autoritatea
contractanta
va suporta
eventuala
manifestare a
acestuia.
Procedurile de
lucru vor fi
adaptate in
consecinta.
2 Intarzieri in
procedura de
achizitie Procedura de
achizitie poate
fi intarziata
din diferite
cauze Autoritatea
contractanta
va suporta
eventuala
manifestare a
acestuia.
Procedurile de
lucru vor fi
adaptate in
consecinta.
3 Neconcordant
e intre
strategia
judeteana si
cea nationala
de dezvoltare
a sistemului Posibilitatea
aparitiei unei
noi legi a
sanatatii care
sa modifice
planul de
dezvoltare al Autoritatea
contractanta
va suporta
eventuala
manifestare a
acestuia.
Procedurile de

110
medical spitalelor lucru vor fi
adaptate in
consecinta.
Riscuri de constructie
4 Conditii
naturale
nefavorabile Posibilitatea
aparitiei de
cutremure,
indundatii etc,
cataclisme
care sa duca la
imposibilitate
a realizarii
obiectului de
investitii Autoritatea
contractanta si
concesionarul
vor suporta
eventuala
manifestare a
acestuia.
5 Intarzie ri in
procesul de
constructie Exista
posibilitatea
ca investitia sa
nu fie
finalizata la
timp Concesionarul
va suporta
penalitati
Riscuri de intretinere si operare
6 Nerespectarea
termenelor de
plata a
lucrarilor
executate de
concesionar Autoritatea
contractanta
poate intarzia
plata
contravalorii
lucrarilor
efectuate
ceea ce ar
duce la un
blocaj si la o
intarziere in
celelalte
activitati ale
proiectului de Management
eficient al
fluxurilor
financiare al
Autoritatii
Contractante

111
investitii
7 Nerespectarea
termenelor de
plata a
redeventelor Concesionarul
poate sa
intarzie plata
redeventelor
caz in care
Autoritatea
Contractanta
va avea mai
putine resurse
pentru
finantarea
celorlalte
activitati Gestionare
eficiente a
resurselor
concesionarulu
i
8 Nerespectarea
procedurilor
de lucru cu
sistemul Personalul din
buncarul de
cobaltoterapie
poate utiliz a
impropriu
sistemul ceea
ce va duce la
defectarea
acestuia Instruire
precisa a
personalului
Riscuri de cerere
9 Frica de aparat Presa sau
orice alti
actori cheie
locali pot
insufla
pacientilor
ideea ca
aparatul este
periculo s,
ceea ce va
determina o Promovarea
unei bune
imagini a
investitiei

112
slaba utilizare
a acestuia
Alte riscuri – nu este cazul

Analiza riscurilor
Riscurile identificate si m asurile prevazute pentru diminuarea efectelor in cazul materializarii
acestor riscuri.

Principalele riscuri identificate in Matricea Cadru Logic a proiectului sunt evidentiate in figura
urmatoare:

113

Nivelul 4 . Neatingerea obiectivelor stabilite. Manifestarea acestui risc apare ca urmare a
incidentei:
 factorilor enogeni;
 factorilor endogeni;

Obiective generale
NIVEL 1
 Riscuri legate de evoluția trendului pieței, datorită
acțiunii factorilor eogeni Obiective specifice
NIVEL 2
 Riscuri legate de ineficiența economica a
aparatului – prea putini pacienti tratati Activități
NIVEL 3
 Riscuri legate de buna functionare a aparatului
Rezultate
NIVEL 4
 Riscuri legate de neîndeplinirea obiectivelor
stabilite.

114
Nivelul 3 . Riscurile abordate la acest nivel sunt legate de:
 imposibilitatea aplicarii procedurilor de utilizare a aparatului datorita actiunii factorilor
endogeni;
 Lipsa resurselor financiare necesare, incompetenta resurselor umane, precum si
indisponibilitatea mijloacelor materiale prin care sa poata fi e xploatat aparatul, trag un
semnal de alarma asupra functionarii defectuoase a structurii organizatorice a spitalului.
Nivel 2 . Riscurile legate de ine ficienta economica a aparatului: prea putini pacienti tratati si
astfel prea putine resurse pentru amortizarea investitiei si pentru acoperirea altor costuri.
Nivel 1 . Riscurile abordate la acest nivel sunt legate de:
 actiunea factorilor e xogeni asupra strategiei de marketing aplicate.

Schimbarea pozitiei concurentei pe piata, in alt mod fata de cel previzionat, precum si
modificari legislative legate de standardele de calitate si mediu sau de specificul radioterapiei
pe piata europeana si/sau nationala reprezinta o serie de riscuri care sunt independente de
masurile pe care unitatea le poate intreprinde in vederea remedierii aparitiei unor potentiale
astfel de pericole.

Masuri de administrare a riscurilor

Procesul gestionarii riscurilor se desfasoara pe parcursul a trei etape principa le:
(A) identificarea;
(B) evaluarea;
(C) tratamentul (managementul) riscurilor.

(A) Identificarea riscurilor
Principalele riscuri susceptibile sa afecteze proiectul se pot clasifica astfel:
 riscuri interne :
 intarzieri in procedurile de achizitii a contractelor de furnizare, servicii;

115
 riscuri eterne :
 legislatia instabila.

(B) Evaluarea riscurilor
Aceasta etapa este utila in determinarea prioritatilor in alocarea resurselor pentru controlul si
finantarea riscurilor. Estimarea riscurilor presupune con ceperea unor metode de masurare a
importantei riscurilor precum si aplicarea lor pentru riscurile identificate.
Evaluarea riscurilor presupune cuantificarea dimensiunilor riscurilor potentiale, prin delimitarea
riscurilor functie de gravitatea consecintel or de producere a lor – abordare ordinala .

Abordarea ordinala
Abordarea ordinala a probabilitatii de aparitie a riscurilor proiectului s -a facut in functie de
frecventa (probabilitatea de producere a evenimentului) si severitatea consecintelor (impactul
pe care il poate avea asupra proiectului fenomenul vizat). In ac est caz, pozitionarea riscurilor in
diagrama riscurilor este subiectiva si se bazeaza doar pe epertiza echipei de proiect.
Pentru aceasta etapa, esentiala este matricea de evaluare a riscurilor, in functie de
probabilitatea de aparitie si impactul produs. In acest caz, pozitionarea riscurilor in diagrama
riscurilor este subiectiva si se bazeaza doar pe e xpertiza echipei de proiect.

Impact Probabilita
te LOW MEDIUM HIGH
LOW Legislatie instabila
Conditii naturale
nefavorabile
Frica de aparat
MEDIUM Intarzieri in procesul
de achizitie
Nerespectarea
termenelor de plata
a lucrarilor Intarzieri in procesul
de constructie

116
executate de
concesionar
Nerespectarea
termenelor de plata
a redeventelor
HIGH

Nerespectarea
procedurilor de
lucru cu sistemul Neconcordante intre
strategia judeteana
si cea nationala de
dezvoltare a
sistemului medical

Diagrama riscurilor
Legenda:

Matricea poate fi folosita in stabilirea strategiei de management astfel:
 riscurile din prima categorie (frecventa mica, severitate redusa) – pentru acest tip se
recomanda tehnici de retinere a riscului;
 pentru riscurile din a doua categorie (frecventa mica si severitate ridicata) ca de e xemplu
„Intarzieri in procedurile de achizitii a contractelor de furnizare, servicii sau lucrari” , este
recomandata asigurarea , deoarece materializarea lor ar avea un impact foarte puternic
asupra proiectului;
 pentru riscurile din a treia categorie (frecventa mare, severitate scazuta) se impun a fi
aplicate tehnici de control al riscului , in scopul reducerii frecventei de producere.
Tehnicile de control vor fi combinate cu teh nicile de retinere; Ignora riscul
Precautie la astfel de riscuri
Se impune un plan de actiune

117
 riscurile din ultima categorie (frecventa mare, severitate ridicata) ar trebui evitate .

(C) Tratamentul (managementul) riscurilor
Tehnici de control a riscului recunoscute in literatura de specialitate se impart in doua mari
categorii:
 tehnici care reduc probabilitatea de aparitie a riscurilor (frecventa);
 tehnici care reduc impactul riscurilor (severitatea).

Din categoria tehnicilor care reduc probabilitatea de aparitie a riscurilor fac parte:
 evitarea riscului;
 prevenirea pierderilor .

Din categoria tehnicilor care reduc impactul riscurilor fac parte:
 reducerea pierderilor;
 dispersia epunerilor la pierderi;
 transferul contractual al riscului.

Aceste tehnici de control a riscului pot fi adaptate la riscurile identificate la proiect, astfel:

Matricea de management al riscurilor
Nr.
crt. Risc Tehnici de
control Masuri de management al riscurilor
1-2 Legislatie instabila
Conditii natural
nefavorabile Reducerea
pierderilor Pentru diminuarea impactului acestui risc se va
urmari identificarea in timp util a alternativelor
necesare pentru evitarea producerii diverselor
prejudicii, dupa caz.
3 Frica de aparat Evitarea
riscului Informarea populatiei tinta de beneficiile pe care le
aduce folosirea acestui aparat performant
4 Intarzieri in procesul Evitarea Autoritatea contractanta va realiza o planificare
eficienta a procedurii de achizitie luand in

118
Matricea de management al riscurilor
Nr.
crt. Risc Tehnici de
control Masuri de management al riscurilor
de achizitie riscului considerare si eventuale intarzieri obiective.
5-6 Nerespectarea
termenelor de plata
a lucrarilor eecutate
de concesionar
Nerespectarea
termenelor de plata
a redeventelor Evitarea
riscului O planificare precisa a flu xurilor financiare atat la
nivelul autoritatii contractante cat si la nivelul
concesionarului.
7 Intarzieri in procesul
de construire Evitarea
riscului Concesionarul va fi monitorizat permanent de catre
autoritatea contractanta in vederea eliminarii
oricarei intarziei in procesul de construire a
buncarului de radioterapie
8 Nerespectarea
procedurilor de
lucru cu sistemul
medical Evitarea
riscului Instruirea personalului
9 Neconcordante intre
strategia judeteana
si cea nationala de
dezvoltare a
sistemului medical Reducerea
pierderilor Pentru diminuarea impactului acestui risc se va
urmari identificarea in timp util a alternativelor
necesar e pentru evitarea producerii diverselor
prejudicii, dupa caz.

Autoritatea contractanta si Concesionarul vor avea ca responsabilitate monitorizarea si
managementul riscurilor, astfel incat activitatile din cadrul proiectului sa fie adaptate imediat ce
intervin schimbari in circumstante sau se produce un risc. Pentru a evita intarzierile in
organizarea procedurilor de achizitii, graficul de realizare a acestora va fi atent monitorizat, vor
fi identificati din timp posibilii furnizori si se va incerca o comunicare cat mai transparenta cu
acestia.

119
Capitolul 5

5.1 Aspecte generale

In primul capitol am evidentiat elementele de baza ale studiului nostru. Denumirea proiectului
o constituie construire a si dotarea bunc arului de iradiere din compartimentul de cobaltoterapie
al S.J.U. Pitesti.

Am stabilit loca tia proiectului in zona municipiului Pitesti .

Obiectivele proiectului – In acest subcapitol am incercat s a creion am si alte obiective specifice.
Obiectivul principal al studiului nostru il constituie oportunitatea oferit a de construirea și
dotarea unui cen tru de radioterapie amplas at in incinta Spitalului Judetean de Urgenta Pitesti .

Dintre obiectivele specifice reamintim:
– Construirea si d otarea unui centru de radioterapie amplasat in curtea SJU Pitesti cu
echipament e de radioter apie ;
– Achiziționarea și instalarea a doua accelerato are liniar e medical e si a unui CT –
Simulator ;
Beneficiarii proiectului sunt Consiliul Jude tean Arges si S.J.U Pitesti .

Apoi date legate de agentul economic care realizeaza investitia – Amplasamentul este ferit de
inundații, este situat in zona D de protecție antiseismica conform normativului P100/92 și
beneficiaza de racorduri la toate utilitațile necesare desfașurarii activitații.
Spitalul Jude tean de Urgen ta Pitesti este cea mai importanta institu tie de asigu rare a se rviciilor
medicale din judetul Arges . Noul centru de radioterapie consolideaz a statutul unitatii de Spital
Judetean, capabil s a acorde asisten ta medical a de specialitate, inclusiv pentru cazurile grave din
jude t care nu pot fi rezolvate la nivelul spitalelor locale.

Am f acut si o prezentare scurt a a persoanelor care vor beneficia indirect de aceast a investi tie.
In Regiunea Sud-Muntenia , singurul centru de radioterapie care mai func tioneaz a se afl a la
Bucuresti . Pe fondul uzurii morale si fizice a aparaturii, instalatia cu ortovoltaj e xistenta nu
functioneaza fiind depasita moral si fizic si fara aprobare de functionare de la Comisia Nationala
pentru Controlul Activitatilor Nucleare. De aceea realizarea acestei in vestitii poate fi benefica
pentru mii de bolnavi, atat din regiune cat si din judetele vecine.

120
5.2 Fezabilitatea tehnica

Radioterapia reprezinta o metoda de tratament de mare importanța in tratarea tumorilor
maligne. Este eficienta, iar costurile sunt relativ reduse corespunzator cu chimioterapia, și se
adreseaza unei mari proporții din pacienții afectați.
Conform unor date recente, nevoia de radioterapie crește cu 3% in fiecare an.
Ameliorarea rezultatului in radioterapie se bazeaz a pe achiziția de noi date de radiobiologie și,
mai ales, pe progrese tehnice care antreneaz a noul concept de High Dose High Precision
Radiation.
Daca alegem s a construim și sa dotam cu aparatur a medical a de iradiere noul centru de
radioterapie s-ar putea asigura servicii medi cale de foa rte buna calitate pentru cca. 7 00
pacienți/an.
Aparatura medical a de iradiere ce urmeaz a a fi achiziționat a se compune din urm atoarele:
2 Acceleratoare liniare monoenergetice – fotoni 6 MeV
CT – simulare
Sistem de dozimetrie

Sistem computerizat de planificare tratament

RMN

Dispozitive au xiliare și alte cerințe
In vederea asigur arii condițiilor specifice echipamentelor ce urmeaz a a fi achiziționate,
constructia si instalațiile interioare vor fi amenajate in așa fel incat sa se preteze la utilizarea
noilor echipamente ce urmeaz a a fi amplasate, dup a cum urmeaz a :
– Instalații electrice interioare.
– Instalații sanitare interioare.
– Instalații interioare de incalzire central a.
– Instalații de ventilare și aer condiționat.
– Instalații speciale.

121
– Instalații de utilizare gaze naturale.
– Instalații de ap a rece.
– Instalații de evacuare la canalizare.
Documentațiile aferente imbun atațirii sau schimb arii acestor instalații urmeaz a sa fie intocmite
cu respectarea normativelor și l egilor in vigoare.
Valoarea total a a investiției (inclusiv TVA ): 40.963.111,08 lei
* Beneficii din crearea de noi locuri de
munca
* Beneficii din imbunatatirea starii de
sanatate
* Beneficii din crestera numarului de
pacienti tratati

1. s-au avut in vedere beneficii necuantificabile estimate la aproimativ 10% din cele
cuantificabile;
2. s-au corectat costurile de eploatare cu factorul de corectie agreat de 0,86;
3. s-a corectat costul investitiei cu factorul de conversie agreat de 0,7.
Indicator al proiectu lui Valoare rezultata Concluzie
IN ECONOMIE SI SOCIETATE
Rata interna de rentabilitate
economica (ERR) 25%
 > 5,5% proiectul este oportun din
punct de vedere economico -social
(aduce beneficii economico -sociale )
Valoarea actualizata neta
economica (ENPV) 30.000.787,05 > 0 (valoare pozitiva)  societatea
are nevoie de proiect prin
beneficiile aduse in economie
Raportul beneficiu/cost
economic(Rb/c_E) 1,76 > 1 (valoare supraunitara) 
beneficiile totale depasesc costurile
proiectului

122

Analizand cele trei valori se desprinde concluzia conform careia proiectul este viabil din punct
de vedere socio -economic

5.5. Aspecte sociale si aspecte institutionale

Proiectul „CONSTRUIREA SI DOTAREA UNUI CENTRU DE RAD IOTERAPIE Amplasat in incinta SCU
Pitesti ” va avea ca rezultate o multitudine de implicatii atat pe plan social cat si institutional.
Aceste aspecte sunt legate de influenta pe care investitia ar aduce -o in activitatea oamenilor,
cat si influenta pe care ar produce -o in activitatea institutiilor.
In ambele variante de investitii (cea in parteneriat public privat si cea in concesiune), rezultatele
generale ale implementarii acesteia, vor aduce aceleasi aspecte sociale si institutionale.
In continuare sunt prezentate implicatiile sociale si institutionale ale realizarii investitiei.
Nr. Implicatie Descriere
1 Sociala Implicatie pentru angajati:
Persoanele angajate in cadrul acestui departament vor avea un
loc de munca, vor produce valoare adaugata, si in acest fel se va
reduce somajul de la nivelul judetului.
Fiind un domeniu cu o cautare restransa pe piata muncii,
investitiile realizate aici vor incuraja persoanele cu competente si
pregatire, sa isi doreasca sa lucreze aici, sa se angajaze, in acest
fel crescand si concurenta pe piata muncii .
Siguranta de care noii angajati vor beneficia prin folosirea
echipamentelor performante va crea un mediu de lucru placut si
dinamic, angajatii avand un motiv in plus sa -si realizeze sarcinile
cu responsabilitate.
Implicatie pentru pacienti:
O aparatura noua, va imprima calitatea si in rezultatele
activitatilor la care va fi folosita. Astfel, tratamentele la care va fi
folosita vor avea un grad mai ridicat de succes, eistand mai multi
pacienti care se vor vindeca de bolile care sufera intr -un timp mai
scurt.

123
Pacientii vindecati vor reintra in grupul populatiei active si isi vor
putea relua serviciile pe care le aveau, sau se vor angaja in
situatia in care nu lucrea. Astfel, va scadea somajul, va scadea
numarul persoanelor asistate iar activitatea economica se va
imbunatati in domeniile in care acestia lucreau/vor lucra
Implicatie pentru familiile persoanelor angajate si pentru cele
ale pacientilor
Familiile persoanelo r nou angajate / cu un salariu mai mare care
lucreaza in cadrul centrului construit vor beneficia de venituri mai
ridicate. Cu acestea ele isi vor putea permite sa creasca nivelul
cheltuielilor pe care le realizeaza, sa investeasca in consum, in
bunuri personale de folosinta indelungata sau in educatia
copiiilor. Noile investitii vor adu ce cresterea nivelului de trai, vor
permite membrilor familiei sa aiba acces la diferite activitati si
vor oferi sanse precum: studii superioare, servicii mai bune la o
viitoare angajare etc.
Calitatea noului centru de radioterapie va face ca pacientii sa se
vindece mai repede si mai eficient. Acest lucru va diminua
cheltuielile cu vindecarea ale familiilor pacientilor (e x: renuntare
la serviciu astfel incat sa poata sa ingrijeasca persoana bolnava
etc.). Persoanele care vor renunta la pozitia de ingrijitor i ai celor
bolnavi, se vor putea angaja lucrand in activitati mai productive,
care creeaza valoare adaugata.
2 Institutionala Implicatii asupra bugetelor statului
Pentru fiecare persoana angajata, statul incaseaza venituri sub
forma unor contributii ale a ngajatorului si ale angajatului. Cu cat
vor e xista mai multi angajati, care vor avea salarii mai mari, cu
atat veniturile incasate de stat vor fi mai mari. Venituri mai mari
pentru stat vor insemna, in conditiile economiei de astazi,
investitii mai mari i n proiecte de infrastructura/dezvoltare
regionala. Acestea vor crea noi locuri de munca si vor duce la
dezvoltarea mediului de afaceri si a nivelului de trai al comunitatii
locale.
Implicatii asupra personalului
Persoanulul institutiei spitalului va putea sa lucreze cu aparatura
de calitate superioara, in conditii de siguranta mult mai bune,
ceea ce va duce la o imbunatatire a conditiilor de munca.
Implicatii asupra celorlalte institutii publice

124
Spitalul, avand resurse mai mari, si in acest fel, putand sa -si
acopere singur o parte a cheltuielilor, nu va mai avea nevoie de
un sprijin substantial de la Administratia publica locala si de la
cea Centrala. In acest mod, resursele financiare economisite , pot
fi directionate catre alte centre in care este nevoie de resurse
suplimentare, catre alte institutii publice care nu se pot
autofinanta.
De asemenea, realizarea propriu -zisa a investitiei, prin contract
de achizitie publica, genereaza o implicare a mai multor institutii
cu atributii in organizarea / verificarea procedurilor de lucru. Se
va crea activitate, persoanalul va avea de lucru, iar instiutiile
respective isi vor putea justifica functionarea.
Prestigiu
Un centru de radioterapie de calitate, ca re ajuta la vindecarea
mai rapida a pacientilor, va crea prestigiu institutiei spitalului.
Oamenii vor avea incredere mai mare in puterea de actiune a
institutiilor statului si vor incerca sa apeleze la ele pentru a -si
putea rezolva problemele curente.
Implicatii administrative asupra spitalului
Orice institutie spitaliceasca este periodic evaluata cu ajutorul
unor indicatori de performanta. Acestia sunt fie tehnici, fie
financiari. Indicatorii financiari se refera la profitul adus de
serviciile pe care spi talul le ofera, iar cei tehnici la aspecte
precum: ponderea pacientilor vindecati in total pacienti etc.
Cu cat acesti indicatori vor avea valori mai bune, cu atat calitatea
activitatii desfasurate in spital va fi mai ridicata, iar institutiile
statului, cu capacitate de analiza si decizie, vor aprecia spitalul ca
unul eficient, si vor acorda acestuia beneficiile de rigoare.