Construire Parc Eolian Dorobantu – Topolog
ELABORATOR: S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA pentru obiectivul
“CONSTRUIRE PARC EOLIAN DOROBANTU – TOPOLOG”
Comuna Dorobantu, Comuna Topolog, Comuna Casimcea, Judetul Tulcea
Faza – Plan Urbanistic Zonal
BENEFICIAR: S.C. LANDPOWER S.R.L.
2010
PROPRIETATE INTELECTUALA
Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului.
Beneficiarul poate publica prezenta lucrare pe site-ul propriu si pe site-ul institutiilor care finanteaza proiectul.
Lucrarea a fost realizata in conformitate cu legislatia romana, pentru Agentia de Protectia Mediului.
STUDIU DE
EVALUARE ADECVATA
pentru obiectivul
“CONSTRUIRE PARC EOLIAN DOROBANTU – TOPOLOG” Comunele Dorobantu, Topolog, Casimcea, Judetul Tulcea Beneficiar: S.C. LANDPOWER S.R.L.
Faza – Plan Urbanistic Zonal
Elaborator: S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L.
2010
PROPRIETATE INTELECTUALA:
Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului.
Beneficiarul poate publica prezenta lucrare pe site-ul propriu si pe site-ul institutiilor care finanteaza proiectul.
Lucrarea a fost realizata in conformitate cu legislatia romana, pentru Agentia de Protectia
Mediului.
CUPRINS
A) INFORMATII PRIVIND OBIECTIVELE PLANULUI SUPUS APROBARII……………………………9
1. Informatii privind planul analizat ………………………………………………………………………………….. 10
2. Localizarea geografica si administrativa ………………………………………………………………………… 11
3. Modificarile fizice ce decurg din implementarea obiectivelor propuse prin plan …………………. 19
4. Resursele naturale necesare implementarii obiectivelor propuse prin plan ………………………….. 22
5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului ……………………………………………………………………. 22
6. Emisii si deseuri generate de implementarea obiectivelor propuse prin plan……………………….. 22
7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia obiectivelor propuse prin plan
……………………………………………………………………………………………………………………………………… 23
9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de
implementare a obiectivelor propuse prin plan……………………………………………………………………. 31
10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii obiectivelor propuse prin plan ….. 32
11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului ………………………………………………………….. 32
12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar ….. 35
13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului …………… 36
B) INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA OBIECTIVELOR PROPUSE PRIN PLAN ……………………….37
1. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar ………………………………………………….. 37
2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a planului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar ………………………………………………………. 46
3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate ………. 76
4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar …………………………………. 76
5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate …………………………………….. 107
6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar…………………………………………………………………………………………………………… 123
7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar………………………….. 124
8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor…………………………………………………………………. 124
9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar…. 125
10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar ………………………. 126
C) IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI ………………………………………………………….127
1. Evaluarea impactului obiectivelor planului propus ………………………………………………………… 143
1.1. Evaluarea impactului cauzat de obiectivele propuse prin plan fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului ………………………………………………………………………………. 143
1.2. Evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea masurilor de reducere
a impactului ……………………………………………………………………………………………………………… 145
2. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin planul propus cu alte PP ………. 151
2.1. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin plan cu alte PP fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului …………………………………………………………….. 151
2.2. Evaluarea impactului rezidual care ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului pentru planul propus si pentru alte PP…………………………………………………………. 152
D) MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI …………………………………………………………………153
1. Identificarea si descrierea masurilor de reducere……………………………………………………………. 153
2. Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului . 157
3. Orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar
……………………………………………………………………………………………………………………………………. 160
E) METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE…………………………………………..165
Elaborator: S.C. As Orimex New S.R.L. – inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului, Certificat de inregistrare pentru elaborare de RM, RIM, BM, EA, RA, RS – conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009.
Colaboratori: elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr.
1026/2009:
Adresa: Constanta, Str. Decebal, Nr. 75, Etaj 1
Persoana de contact: Petrescu Razvan
Telefon: 0241.585.020
Fax: 0241/586.505
E-mail: [anonimizat]; [anonimizat]
www.expert-mediu.ro
C'E'RTIFICAT VE fN'R'EGIST'RA'RE
În conform.ilate cu prc\'cdcrilc Ordonan ci de urgentii a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aproba1ă cu modiftcări icompleuiri prin 1 .egea 265/2006, cu modificările și completărilc ulierioare i a le Ordinului ministrului mediulu.i nr. 1026/2009 privind conditiile de elaborare a rapoartelor de mediu, rapoartelor privind impactul asupra
111ediului, bilan1urilor de mediu, rapoartelor de ampl asament, rapoartelor de securita te i stLtdiilor de evaluare adecntă.
În urma anali;.:ci documentelor și informațiilor dcpușc de:
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L.
cu sediul în: Constanța, B-dul Mamaia intersecție Constanța, Tel. 0241.58.50.20, l'ax 0241.514.178, înregistrată în Registrul Comerțului la nr.J13/818/2001
Str.Deccbal nr.75, Etj. 1 Județul
Codul fiscal nr. RO 13758156,
este înscrisă în Registrul Național al elaboraton1or de studii pentru protecția mediuluila poziția nr.111pentru
RM [J
RIM 0
BM 0
RA D
RS D
EA 0
J mis h d ata de :
\';dabil până la data de:
15.12.2009
15.12.2014
PREȘEDINTELE COMISIEI DE ÎNREGISTRARE Dan CÂRLAN
o
CERTIFICAT VE !N'REGIST'RA'RE
În conformitate cu prevederile Ordonanțci de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protec a mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea 265/2006, cu modificările și completă riie ulterioare și ale Ordinului ministrului mediului nr. 1 026/2009 privind condițiile de elaborare a rapoartelor de mediu, rapoartelor privind impactul a upra mediului, bilanțurilor de mediu, rapoartelor de amplasament, rapoartelor de securitate și studiilor de evaluare adecvată.
Tn urma analizei documentelor și informa or depuse de:
RADU ȘTEFAN ROBERT
cu domiciliul în : Constanța, B-dul Alexandru Lăpușneanu nr. 100, Bl. AL2, Se. B, t·:r. 4, Ap.29, Județul Constanța,
este înscris în Registrul Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului la poziția nr. 113 pentru
RM 0
RIM D
BM D RA D RS D
EA 0
Emis la data de : 15.12.2009
Valabil până la data de: 15.12.2014
PREȘEDINTELE COMISIEI DE ÎNREGISTRARE DanCÂRLAN
CERTIFICAT VE iNREGISTRARE
În con formitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Gm·ernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin J,cgca 265/2006, cu modificările și completă riie ulterioare și ale Ordinului ministrului mediului nr. 1026/2009 privind condițiile de elaborare a rapoartelor de mediu, rapoartelor privind impactul asupra mediului, bilanțurilor de mediu, rapoartelor de amplasament, rapoartelor ele securitate și studiilor de evalua re adecvată.
În urma analizei documentelor și informațiilor depuse de:
VASILE ANDREEA
cu domiciliul în : Constanța, Str. Hortensiei n r. 18, Bl. C5, Se. A, Et. 1O, Ap.42,
Județul Constanța,
este înscris în Registrul Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului la poziția nr. 115 pentru
RM GJ RIM D BM D RA · D RS D EA D
Emis la d ata de : 15.12.2009
Valabil până la data de: 15.12.2014
PREȘEDINTELE COMISIEI DE ÎNREGISTRARE
Cf'RTIFICAT VE tN'R'EGISTRA'Rf
in Collf<>rmiratc cu prevede ile Ordon!Ul[eÎ de orl(ențl a (;U\'l!mului ur, 195/2005 pnviod protccn mediului, probată n1 modu1citi șl eon:plerf.ri pnn Lege• 265/2()()6, c" modific,ri!c și romplctările ulterioare •i <\le O.:dmu.lul ninistrullu mediului nr. 1026/20tW pa,…ind condtpik de cbhonre <l rnponr1dor de meJiu, ap<Hrl:t"lor pri \•in.d impRcrul Mupt
ni d!uJui., hil:tn Jrilol' de: n1ediu. t".\fl<>artdor de ampla;;arncn.trapoartcior de sccLtrlmw i
smdillor de evaluare nd cvaut
S.C. HOUSE CONSTRUCT INVEST ENVIRONMENT S.R.L.
C!l <ediul in: fll.lwreșd. lhlull'heodor Pcllady #!:.50, Cl dlr dministrati,'il.Birou 1-3, Et 1, sect",. 3, 'f'd.H314.2$3.0;23,Fa,031 .2.:;3.024, C<r.Jul liscal·nt. 17400524 înregi"r"t* în Regimul Comcqu.luila m,f'ffi/55-10/2005
este înscrlli'l în Registrul N"flțional <ll el: borat<uilor de studii pentru procccria
u'Jediului la poziJia nr.J()f pcnu:u
RM o
RIM o
BM o
RA Q
RS 0 Tempotar
EA o T«tnporar
Emis h da!<l de :
\'al.ahil pănă IA.Cats Je :
1.5.12.2009
15.12.2010
PREȘEDINTELE COMISIEIPEÎp.lcRE.Gl:SJ:' RARE
OanCÂRLAN
Evaluare Adecvata 8
P.U.Z.- "Construire parc eolian Dorobantu- Topolog"
extravilan commeleDorobantu, Topolog, Casimcea,judetul Tulcea
A) INFORMATII PRIVIND OBIECTIVELE PLANULUI SUPUS APROBARII
Consideratii generale asupra zonei analizate si vecinatatilor
Obiectivul analizat a parcurs deja etapa procedurala de obtinere a Acordului de Mediu, finalizata in luna noiembrie 2008 prin emiterea actului de reglementare de catre Agentia pentru Procetcia Mediului Tulcea. Avand in vedere ca in elaborarea Studiului de Impact asupra Mediului au fost implicati mare parte din membrii actualului colectiv elaborator, mentionam ca zona vizata de parcul eolian este cunoscuta si analizata de peste 3 ani.
In vederea unei evaluari durabile, colectivul elaborator a tinut cont de prezenta, observatiile efrectuate si pozitionarea (cu o parte din turbine in interiorul SCI Podisul Nord-Dobrogean) celor doua parcuri eoliene (Beneficiari S.C. Total Electric S.R.L. si S.C. Electroprod Energy S.R.L.) din imediata vecinatate a amplasamentului analizat pentru care de asemenea s-au obtinut Acorduri de Mediu.
Un punct de reper important in cazul de fata este dat de faptul ca in cadrul zonei analizate exista o turbina eoliana in functiune (850 kW), montata in interiorul SCI Podisul Nord Dobrogean asupra careia s-a efectuat o automonitorizare, conform precizarilor din Acordul de Mediu emis de autoritatea competenta, din care a reiesit ca nu au existat coliziuni ale pasarilor cu palele eoliene. Acest aspect a fost observat si de catre colectivul elaborator in deplasarile in teren, ca urmare a invecinarii acestei turbine cu parcul eolian analizat, reiesind faptul ca atat montarea cat si functionarea turbinei in discutie nu a provicat prejudicii biodiversitatii din zona analizata, habitatul refacandu-se ca urmare a folosirii pentru recoeprtare a solului initial.
Colectivul elaborator a analizat si alte zone invecinate celei vizate de acest studiu de Evaluare Adecvata, fiind implicat in elaborarea unor studii de mediu pentru obiective similare apartinand altor beneficiari.
Subliniem astfel ca atat zona vizata de amplasarea parcului eolian, cat si vecinatatea acesteia sunt familiare colectivului elaborator, existand o vedere de ansamblu asupra incadrarii obiectivului analizat fata de zonele protejate si fata de amplasarea altor obiective similare.
1. Informatii privind planul analizat
Planul Urbanistic Zonal analizeaza conditiile in care se poate realiza obiectivul de investitie: „CONSTRUIRE PARC EOLIAN DOROBANTU – TOPOLOG ” – extravilan comuna Dorobantu, comuna Topolog, comuna Casimcea, judetul Tulcea, pe un teren in suprafata de 497 ha, conform Certificatelor de Urbanism
326/10514/2009, 328/11136/22.10.2009, 327/11135/22.10.2009 10/1007/27.04.2010,
36/2876/21.04.2010 si 09/741/23.04.2010.
Elaborarea Planului Urbanistic Zonal, pentru investitia „Construire parc de turbine eoliene” s-a realizat pe baza analizarii zonei vizate de amplasarea turbinelor eoliene si va avea in vedere directiile de dezvoltare economica a zonei si realizarea unei cooperari eficiente intre investitor si administratia locala si judeteana.
Investitia propusa care va fi amplasata pe acest teren are o specificitate proprie conferita de tipul si oportunitatea investitiei precum si de caracteristicile amplasamentului ales.
Pe amplasament se va realiza un parc compus din 42 turbine VESTAS V 90 –
3 MW ce produc energie neconventionala cu o putere totala de 126 MW cu instalatiile auxiliare aferente, divizat in trei subparcuri:
– Subproiect Mesteru (ME) – 16 eoliene;
– Subproiect Luminita (LU) – 11 eoliene;
– Subproiect Topolog (TO) – 15 eoliene.
Pentru racordarea parcului eolian se vor realiza retele electrice subterane de 30 kV si 110 kV si o statie de transformare 30/110kV Topolog.
Distanta pana la cea mai apropiata locuinta rurala (localitatea Topolog) este de aproximativ 500 m masurata in linie dreapta.
Accesul la amplasament se face pe drumul judetean 222 B si de pe reteaua de drumuri comunale si drumuri de exploatare.
Zona dispune de echipare edilitara care poate fi valorificata, respectiv retelele electrice. Parcul eolian este localizat intre culoarele liniilor 110 kV Topolog – Tulcea Vest (s.c) si Ostrov – Traian – Macin – Isaccea – Tulcea Vest (s.c) in apropierea
statiei 110 kV Topolog.
Cele trei subparcuri Mesteru, Luminita si Topolg sunt amplasate:
– la aproximativ 2,4 km de statia 110 kV Topolog;
– la aproximativ 2,9 km de LEA 110 kV Topolog – Tulcea.
2. Localizarea geografica si administrativa
Amplasamentul parcului eolian este situat in extravilanul comunelor Topolog, Dorobantu si Casimcea, Judetul Tulcea, pe un teren in suprafata de 497ha.
In conformitate cu Certificatul de urbanism nr. 326/10514/2009 terenul este situat in extravilanul comunei Dorobantu (in temeiul documentatiei de urbanism nr.315/1999 faza PUG aprobata cu Hotararea Consiliului Comunal al Comunei Dorobantu nr. 16 din 30.04.2002). Tipul de proprietate: domeniul privat al comunei si proprietate particulara, conform avizului 551/09.06.2009 emis de Primarul comunei Dorobantu, folosinta actuala a terenului este teren arabil si pasune iar destinatia propusa este de teren arabil si pasune conform Planului Urbanistic General aprobat.
In conformitate cu Certificatul de Urbanism nr. 328/11136/22.10.2009 terenul este situat in extravilanul comunei Topolog ( in temeiul documentatiei de urbanism nr.
39/1999 faza PUG aprobata cu Hotararea Consiliului Local al Comunei Topolog nr.
28 din 30.10.2002). Tipul de proprietate: domeniului privat al comunei si proprietate particulara, conform avizului 3436/13.10.2009. emis de Primarul comunei Topolog,
folosinta actuala a terenului este teren arabil si pasune iar destinatia propusa este de
teren arabil si pasune conform Planului Urbanistic General aprobat.
In conformitate cu Certificatul de Urbanism nr. 10/1007/27.04.2010 terenul este situat in extravilanul comunei Topolog ( in temeiul documentatiei de urbanism nr.
39/1999 faza PUG aprobata cu Hotararea Consiliului Local al Comunei Topolog nr.
28 din 30.10.2002). Tipul de proprietate: domeniului privat al comunei si proprietate particulara, conform avizului 721/16.04.2007 emis de Primarul comunei Topolog, folosinta actuala a terenului este pasune iar destinatia propusa este de pasune conform Planului Urbanistic General aprobat.
In conformitate cu Certificatul de Urbanism nr. 327/11135/22.10.2009 terenul este situat in extravilanul comunei Topolog (in temeiul documentatiei de urbanism nr.
39/1999 faza PUG aprobata cu Hotararea Consiliului Local al Comunei Topolog nr.
28 din 30.10.2002). Tipul de proprietate: proprietate particulara, conform avizului
3436/13.10.2009. emis de Primarul comunei Topolog, folosinta actuala a terenului este teren arabil, iar destinatia propusa este de teren arabil conform Planului Urbanistic General aprobat.
In conformitate cu Certificatul de Urbanism nr. 36/2876/21.04.2010 terenul este situat in extravilanul comunelor Topolog (confom Plan Urbanistic General aprobat si avizului nr. 966 din 12.04.2010 emis de primar) si Casimcea (confom Plan Urbanistic General aprobat si avizului nr. 1447 din 12.04.2010 emis de primar). Tipul
de proprietate: domeniu public de interes national – DN 701 (22A), domeniu public de interes judetean – DJ 411 (222 B), domeniu public de interes local – De 490, De 496, domeniu privat al comunei (P500) si domeniu privat terti (A384, A489, A498, A495) conform avizului emis de Primarul comunei Topolog; domeniu public de interes natonal DN 20 (22A) si domeniu privat individual, conform avizului emis de Primarul comunei Casimcea. Folosinta actuala a terenului este: drum national, drum judetean, drumuri de exploatare agricole, pasune si arabil, conform incadrarii cadastrale si a
avizelor date de Primari. Destinatia propusa conform Planului Urbanistic General aprobat: pasune, teren arabil, drumuri de exploatare, drum national, drum judetean.
In conformitate cu Certificatul de Urbanism nr. 09/741/23.04.2010 terenul este situat in extravilanul comunei Topolog (confom Plan Urbanistic General aprobat). Tipul de proprietate: domeniu privat al comunei Topolog (T41, P262), domeniu public de interes local (De 267, De 273, De 393), domeniu public de interes judetean (DJ 411
– 222B) si domeniu privat individual (T61, A384). Folosinta actuala: pasune, arabil, drum judetean, drumuri de exploatare agricole conform incadrarii cadastrale. Destinatia propusa: pasune, arabil, drum judetean, drumuri de exploatare agricole conform Planului Urbanistic General aprobat.
In ceea ce priveste regimul juridic al amplasamentului mentionam faptul ca o parte din teren, respectiv 132 ha reprezinta domeniul privat al comunei Topolog, prin Contract de asociere in participatiune incheiat intre: S.C. LAND POWER S.R.L. in calitate de asociat si Consiliul Local al comunei Topolog –jud. Tulcea, in calitate de asociat, avand ca obiect obtinerea unor castiguri de pe urma activitatii desfasurate. Restul pana la 497 ha sunt proprietate privata S.C. LAND POWER S.R.L. – respectiv
305 ha si terenuri in curs de achizitie – respectiv 60 ha.
Terenul pe care este amplasat parcul se afla:
– in extravilanul comunei Dorobantu, judetul Tulcea identificat prin F12
EXTRAVILAN: T52, A570, P563, P564, T51, P558, A560, T54, A617;
– in extravilanul comunei Topolog, Judetul Tulcea, identificat prin F12
EXTRAVILAN: T40, P252, T41, A263, P264, A266, P262, T43, A276, T61, A384,T62, A390, A388, T82, A489, T83, P500, T85, A498, T84, A495, T0- DJ 411 (222B), De 490, De 496, DN 701 (22A), De 267, De 273, De 393;
– in extravilanul comunei Casimcea, Judetul Tulcea, identificat prin F12
EXTRAVILAN: T16, A173, DN 20 (22A).
Comuna TOPOLOG este situata in partea de sud – vest a judetului Tulcea
,delimitata de urmatoarele teritorii comunale:
– la Nord-teritoriul administrativ al comunei DOROBANTU si al comunei
CIUCUROVA
– laVest -teritoriul administrativ al comunei OSTROV si al comunei DAENI
– la Sud -teritoriul administrativ al comunei CASIMCEA si al comunei DAENI
– la Est-teritoriul administrativ al comunei CIUCUROVA
– pe directia Nord- Sud este strabatuta de:DN22A; TULCEA-HIRSOVA
– distanta TULCEA-TOPOLOG este de 56km.;
Satele componente ale comunei sunt:
• TOPOLOG-resedinta de comuna
• SIMBATA NOUA-situat la 4km fata de resedinta de comuna
• CERBU-situat la 8 km fata de resedinta de comuna
• CALFA-situat la 7km fata de resedinta de comuna
• FAFARASU NOU-situat la 7 km fata de resedinta de comuna
• MAGURELE-situat la 17km fata de resedinta de comuna
• LUMINITA-situat la 5km fata de resedinta de comuna
Comuna DOROBANTU este situata in partea de vest a judetului Tulcea, delimitata de urmatoarele teritorii comunale:
– la Nord-Est-teritoriul administrativ al comunei CERNA
– la Est-teritoriul administrativ al comunei CIUCUROVA
– la Sud si Sud-Vest-teritoriul administrativ al comunei TOPOLOG si al comunei
OSTROV
– la Nord-Vest-teritoriul administrativ al comunei PECENEAGA
– este strabatuta de: D.J.222B, D.C.39; D.C. 39,
– distanta TULCEA-DOROBANTU este de 72 km.
Satele componente ale comunei sunt:
• DOROBANTU- resedinta de comuna
• CIRJELARI- situat la 5 km fata de resedinta de comuna
• FINTINA OILOR- situat la 8 km fata de resedinta de comuna
• MESTERU- situat la 7 km fata de resedinta de comuna
Comuna Casimcea este situata la limita sudica a judetului Tulcea, delimitata de urmatoarele teritorii comunale:
-la Nord-teritoriul administrativ al comunei TOPOLOG
-laVest siNord-Vest -teritoriul administrativ al comunei DAENI
-la Sud siSud-Vest-teritoriul administrativ al judetului CONSTANTA
-la Est-teritoriul administrativ al comunei STEJARU si al comunei BEIDAUD
-pe directia Nord- Est este strabatuta de:DN22A; DJ222E; DC30; DJ223; DC31
-distanta TL.-CASIMCEA este de 85km.;
Satele componente ale comunei sunt:
• CASIMCEA – resedinta de comuna
• RAHMANU – situat la 15km fata de resedinta de comuna
• CORUGEA – situat la 4 km fata de resedinta de comuna
• RAZBOIENI – situat la 7km fata de resedinta de comuna
• CISMEAUA NOUA – situat la 14 km fata de resedinta de comunna
• HAIDAR – situat la 11km fata de resedinta de comuna
• STINCA – situat la 7km fata de resedinta de comuna
Amplasarea turbinelor se va realiza conform coordonatelor stereo 1970:
Vedere din satelit cu pozitionarea turbinelor eoliene
Coordonatele in sistem STEREO 70 ale LES 110 kV sunt:
Coordonatele Stereo 70 ale Statiei de Transformare 30/110 kV sunt:
Coordonatele in sistem STEREO 70 ale LES 30 kV sunt:
3. Modificarile fizice ce decurg din implementarea obiectivelor propuse prin plan
Modificarile fizice ce decurg din implementarea obiectivelor propuse prin plan sunt date de utilajele implicate in constructie, de lucrarile propriu-zise si de obiectivele planului. Astfel sunt necesare lucrari de excavatii pana la adancimile recomandate de proiect, decopertari si recopertari de sol, cresterea temporara a nivelului de zgomot datorita functionarii utilajelor. In ceea ce priveste obiectivele planului, acestea reprezinta elemente noi introduse in cadrul habitatului si produc modificari fizice nesemnificative in zona amplasamentului in timpul functionarii (zgomot, umbrire etc).
Este cunoscut faptul ca turbinele eoliene extrag circa 30% din energia cinetica a vantului, pe care o transforma in energie electrica, iar imediat in aval de turbine viteza vantului scade cu aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei vantului duce la cresterea locala cu cateva procente a umiditatii relative a aerului.
Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat astazi. S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor eoliene, in principal prin reproiectarea palelor si a componentelor mecanice. Drept urmare nivelul de zgomot al centralelor de ultima generatie nu reprezinta o problema la o distanta ce depaseste in general 3 diametre ale rotorului pana la cea mai apropiata sursa
receptoare.
In ceea ce priveste analiza umbririi se va tine cont de umbra fixa si de cea intermitenta generata de turn respectiv de palele turbinelor eoliene.
Maximul zonei afectate de o turbina eoliana este prezentat in imaginea urmatoare.
Efectul de umbrire poate avea in cazul de fata un efect benefic in perioada de vara, zona fiind deosebit de secetoasa.
Fata de un obiect fix ce genereaza o umbrire clasica, rotorul in miscare al turbinelor eoliene va genera o umbra mobila, clipitoare. Aceasta depinde de pozitia geografica, de pozitia soarelui (functie de sezon, ora din zi) si conditiile meteorologice (soare sau nor).
Efectul de umbrire, ce poate fi receptat si de la distante mai mari fata de umbrirea clasica, este fenomenul de licarire al palelor cand sunt batute direct de soare,
cu posibil efect deranjant. Acest fenomen se produce numai in zilele senine de la rasaritul soarelui pana la pranz si este perceput numai cand soarele bate dinspre directia privitorului, ceea ce inseamna cel mult cateva zeci de ore pe an, practic in orice configurare a parcului eolian si topografie a locului.
Este posibila predictia cu destula acuratete a orele si zilele in care efectul de licarire poate apare ca si durata acestuia.
Calculul celei mai lungi umbre se poate realiza pentru emisfera nordica tinand cont de cel mai scazut punct azimutal, respectiv miezul zilei din 21 decembrie. Pentru Tulcea zona este de aproximativ 21,1º peste orizont, deci cea mai lunga umbra va fi de
100/tg 21,1º= 259.
In ceea ce priveste efectul electromagnetic al turbinelor eoliene, conform studiului „The Health Effects of Magnetic Fields Generated by Wind Turbines ” realizat in ONTARIO, CANADA, rezulta faptul ca la o distanta de aproximativ 3 m, campul electromagnetic este mai mic decat cel generat de un uscator de par obisnuit. La o distanta de 7 m fata de turbine nu a fost inregistrat nici un camp electromagnetic generat de transportul curentului eletric prin cablurile electrice (masuratorile au inregistrat 0,4 mG in dreptul turnului, iar valoarea acceptata este de 833 mG).
Exista 3 surse potentiale de generare a campului electromagnetic in cazul turbinelor eoliene:
– generatorul turbinei eoliene
– transformatorul
– sitemul de cabluri subterane
In acelasi studiu se concluzioneaza faptul ca prin ingroparea cablurilor electrice nu se inregistreaza nici un camp magnetic la nivelul solului, tensiunea in cablurile electrice fiind de 27 kV similar cu voltajul unei retele dintr-o casa obisnuita.
4. Resursele naturale necesare implementarii obiectivelor propuse prin plan
Tipul de investitie propus se bazeaza pe generarea de energie electrica prin valorificarea energiei eoliene. Energia eoliana face parte din categoria energiilor regenerabile. In acest sens, zona amplasamentului a fost identificata, in baza studiilor de specialitate cu potentialul eolian cel mai bun, care sa justifice tehnico-economic amplasarea parcului de turbine eoliene.
Turbina este proiectata sa functioneze incepand cu viteze ale vantului de 4 m/s, pentru o viteza nominala a vantului de 15 m/s si este intrerupta in functionare pentru
25 m/s.
Tipul de obiectiv promovat de planul urbanistic zonal nu presupune utilizarea altor resurse naturale.
5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului
Se va exploata doar energia eoliana – resursa regenerabila, de origine abiotica.
6. Emisii si deseuri generate de implementarea obiectivelor propuse prin plan
Investitia in sine nu este sursa de poluare pentru factorii de mediu, fiind o solutie curata din punct de vedere ecologic, fara degajari de gaze generatoare de efect de sera, si fara consum de hidrocarburi (combustibil fosil epuizabil si poluant). Mai mult decat atat, producerea de energie verde are un efect indirect de compensare a emisiilor globale de gaze cu efect de sera.
In timpul realizarii obiectivului si a interventiilor de intretinere din perioada functionarii acestuia pot exista surse temporare generatoare de poluanti in atmosfera, ca urmare a functionarii motoarelor cu ardere interna si a operatiunilor necesare realizarii lucrarilor (emisii de praf), insa aceste emisii vor fi in limite admisibile, fara efecte semnificative asupra biodiversitatii.
Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.
Accidental pot sa apara posibilele scurgeri de lubrefianti sau carburanti care ar putea rezulta datorita functionarii utilajelor de constructie si celorlalte mijloace de transport folosite pe santierul de lucru. Aceste cazuri vor fi evitate prin metodologia specifica de lucru, iar producerea unor astfel de accidente se va evita prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat intr- un recipient metalic acoperit si valorificat la statia de obtinere a mixturilor astfaltice.
Reziduurile menajere vor fi in cantitate extrem de redusa si pentru a evita orice contact cu ambientul vor fi precolectate in recipienti etansi si transportati in spatii special amenajate, iar ulterior la depozitul de deseuri autorizat.
In timpul operatiunilor de intretinere a instalatiilor eoliene, posibilitatea aparitiei unor surse de poluare asupra factorilor de mediu este redusa, intrucat interventiile au loc la intervale mari de timp, sunt de scurta durata, locale – la nivelul turbinelor eoliene si nu presupun lucrari de anvergura.
7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia obiectivelor propuse prin plan
Turbinele eoliene se vor amplasa pe un teren in suprafata totala de 497 ha.
Suprafata de teren afectata se va constitui din:
7.300 mp statiei electrice de transformare 30/110 kV Topolog
Total suprafata afectata definitiv: 65.100,52 mp
Modul de utilizare a terenului prezentam: P.O.T. = 1,31% , C.U.T. = 0.0131
Peste 98% din terenul pe care este amplasat parcul eolian este disponibil pentru utilizare la fel ca inainte de instalarea obiectivelor propuse prin plan, pe amplasamentul situat in extravilanul localitatilor Dorobantu-Topolog, cu o suprafata de 497 ha.
Suprafetele desfasurate pentru fiecare subparc eolian sunt:
SUBPARC EOLIAN LUMINITA, cu putere instalata de 33MW amplasat in extravilanul comunei Topolog, Judetul Tulcea (T40, P252, T41, P262, A263, P264, A266), prevede urmatoarele lucrari:
– 11 fundatii din beton pentru amplasarea a 11 centrale eoliene cu fundatii in forma patrata cu laturile de 18 m, si inaltimea fundatiei in functie de particularitatile terenului;
– amplasarea a 11 centrale eoliene tip Vestas V90, de ultima generatie, cu urmatoarele caracteristici: putere nominala 3MW, inaltime turn 105m, diametru rotorului 90 m, suprafata totala teren ocupat definitiv – 187 mp.
– executie trasee electrice intre centralele eoline si statia de colectare, prin cabluri subterane pozate in santuri cu adancimea de circa 1 m si latime de 1 m;
– 1 statie colectare de 30 kV (teren aferent ingradit 15.2 x4.2 mp) ;
– consolidarea drumurilor de exploatare existente, amenajarea unui minim de drumuri de acces turbine cu suprafata totala de 23.115 mp si platforme tehnologice cu caracter temporar, pentru fiecare centrala eoliana (suprafata totala platforme tehnologice -2,64 ha).
Restul terenului isi va pastra functiunea de pasune, teren arabil conform
certificatului de urbanism.
SUBPARC EOLIAN MESTERU, cu putere totala instalata de 48 MW amplasat in extravilanul comunei Dorobantu, judetul Tulcea (T51, P558, A560, T52, A570, P563, P564, T54, A617) care prevede executarea urmatoarelor lucrari:
– 16 fundatii din beton pentru amplasarea a 16 centrale eoliene; caracteristicile fundatiilor; forma patrata cu laturile de 18m, inaltimea fundatiei in functie de particularitatile terenului;
– amplasarea a 16 centrale eoliene tip Vestas V90, de ultima generatie, cu urmatoarele caracteristici: putere nominala 3MW, inaltime turn 105m, diametru rotorului 90 m, suprafata totala teren ocupat definitiv – 272 mp.
– 1 statie colectare de 30 kV (teren aferent ingradit 15.2 x4.2 mp);
– executie trasee electrice intre centralele eoline si statia de colectare, prin cabluri subterane pozate in santuri cu adancimea de cca. 1 m si latime de 1 m.
– consolidarea drumurilor de exploatare existente in suprafata de 58427 mp, amenajarea unui minim de drumuri de acces cu suprafata totala de 14950 mp si platforme tehnologice cu caracter temporar, pentru fiecare centrala eoliana (suprafata totala platforme tehnologice -3,84 ha).
Restul terenului isi va pastra functiunea de teren arabil si pasune conform certificatului de urbanism.
SUBPARC EOLIAN TOPOLOG, cu putere instalata de 45 MW amplasat in extravilanul comunei Topolog, Judetul Tulcea (T43, A276, T61, A384, T62, A390), ce prevede urmatoarele lucrari:
– 15 fundatii din beton pentru amplasarea a 15 centrale eoliene cu fundatii in forma patrata cu laturile de 18 m, si inaltimea fundatiei in functie de particularitatile terenului;
– amplasarea a 15 centrale eoliene tip Vestas V90, de ultima generatie, cu urmatoarele caracteristici: putere nominala 3MW, inaltime turn 105m, diametru rotorului 90 m, suprafata totala teren ocupat definitiv – 255 mp.
– Executie trasee electrice intre centralele eoline si statia de colectare, prin cabluri subterane pozate in santuri cu adancimea de cca. 1 m si latime de 1 m;
– 1 statie colectare de 30 kV (teren aferent ingradit 15.2 x4.2 mp);
– consolidarea drumurilor de exploatare existente, amenajarea unui minim de drumuri de acces cu suprafata totala de 18830 mp si platforme tehnologice cu caracter temporar, pentru fiecare centrala eoliana ( suprafata totala platforme tehnologice -3,6 ha).
Restul terenului isi va pastra functiunea de pasune, teren arabil conform certificatului de urbanism;
– Lucrarile propuse prin plan se vor executa astfel incat suprafetele de teren afectate temporar sa fie minime;
– Amplasarea a 42 centrale eoliene tip Vestas, V90, cu o putere nominala de
3MW, sunt concepute cu sistem de ghidare activ al palelor, cu tip de pale optimizat incat produc emisii sonore reduse, rotor cu trei lame si ax orizontal. Turbinele sunt prevazute cu senzor luminos montat pe nacela pentru a fi vizibile pe timp de noapte de la distanta foarte mare;
– Fundatiile centralelor eoliene se vor acoperi cu stratul de sol decopertat pentru executarea lor, in scopul readucerii la starea si la functiunea initiala a terenului din zona centralelor eoliene (fiecare centrala va ocupa definitiv o suprafata de 17 mp corespunzatoare tronsonului de la baza turnului);
– Materialul rezultat din excavatii, constand in pamant si piatra sfaramata, va fi utilizat la amenajarea drumurilor din interiorul parcului eolian, iar cantitatile in
surplus vor fi utilizate in perimetre indicate de primariile localitatilor in zona carora se gasesc cele 42 turbine.
– Refacerea terenurilor afectate de lucrarile temporare, executate in fiecare etapa, astfel incat sa permita reluarea functiilor productive, peisagistice si ecologice naturale intr-un timp cat mai scurt.
– Readucerea la starea initiala a terenurilor afectate de lucrarile cu caracter temporar, zonele cu vegetatie afectate temporar de lucrari vor fi recopertate astfel incat sa nu ramana suprafete afectate, altele decat cele prevazute in proiect.
Parcul eolian se va racorda la reteaua de transport, prin intermediul T250MVA:
110/400 kV, in noua statie electrica de 400/110 kV ce urmeaza a fi construita in zona
Topolog, intrare-iesire, in LEA 400 kV ISACCEA-DOBRUDJA
Legatura intre turbinele eoliene si statiile de colectare (3 statii colectare) se face prin linii electrice subterane.
Legatura intre cele 3 statii de colectare dintre care doua sunt amplasate pe teritoriul Comunei Topolog, iar una pe teritoriul comunei Dorobantu si noua statie propusa de 30/110 kV Topolog, se va realiza printr-o linie subterana de medie tensiune care urmeaza Drumul Judetean si drumurile de exploatare din zona.
Legatura intre noua statie propusa de 30/110 kV si statia de 400/110 kV se va realiza printr-o linie LES 110 kV. Exista 4 variante ale traseului LES 110 kV, in conformitate cu planul de situatie, varianta finala fiind aleasa in faza de proiect.
Din punct de vedere constructiv dimensiunile statiilor de colectare in mod uzual
sunt:
Subproiect Luminita:
– 1 statie de colectare 30 kV Suprafata cladire = 15.2 x 4.2 mp. Suprafata ingradita=15.2 x 4.2 mp
Subproiect Topolog:
– 1 statie de colectare 30 kV Suprafata cladire = 15.2 x 4.2 mp. Suprafata ingradita=15.2 x 4.2 mp
Subproiect Mesterul:
– 1 statie de colectare 30 kV Suprafata cladire = 15.2 x 4.2 mp. Suprafata ingradita=15.2 x 4.2 mp
Total suprafata afectata de catre statiile de colectare este de aproximativ 191.52
mp.
Statia de transformare 30/110 kV se va construi pe o suprafata de 7300 m2
compusa din cladirea statiei de 30 kV cu o suprafata de 200 m2 si o statie exterioara de
110 kV in care se vor monta 3 transformatoare de 30/110 kV-63 MVA.
RETEA ELECTRICA SUBTERANA DE MEDIE TENSIUNE (30 kV)
Colectarea puterii debitate de turbine din subparcurile eoliene din zonele: Mesteru, Luminita si Topolog se face in 3 statii de conexiune colectoare CRS-1, CRS-
2 respectiv CRS-3.
Racordarea statiilor de colectare la statia de transformare 30/110 kV Tololog se face prin executarea unei canalizari electrice subterane pe DJ 411. Cablurile de medie tensiune vor fi pozate in pamant, in sant, la o adancime de 1,1 m si latime de 0,8 m.
Cablurile electrice vor fi pozate pe un strat de nisip de 10 cm, deasupra cablurilor se va aseza din nou un strat de nisip si folie protectoare. Peste nisip se pune pamant rezultat din sapatura, care se va compacta apoi beton sau asfalt in functie de situatia existenta.
Dupa executarea profilelor de cabluri se vor reface terenurile afectate de sapatura pana la aducerea acestora la starea initiala.
Suprafata retelei subterane de cabluri de medie tensiune este de 4.381,104 m2.
Conform certificatului de urbanism nr. 09/741 din 23.04.2010 emis de Primaria comunei Tololog canalizarea electrica subterana de medie tensiune se va face in extravilanul comunei Topolog si respecta reglementarile Documentatiei de urbanism nr. 39/1999, faza PUG aprobata prin hotararea Consiliului Local Topolog nr. 28/2002.
RETEA ELECTRICA SUBTERANA DE 110 KV SI STATIE DE TRANSFORMARE 30/110KV TOPOLOG
Racordarea celor 3 subparcuri eoliene la sistemul energetic de distributie din
zona se va realiza prin construirea unei centrale electrice – statie electrica de
transformare 30/110 kV denumita Tololog amplasata in comuna Topolog pacela T61,
A384.
Statia de transformare 30/110 kV se va construi pe o suprafata de 7300 m2
compusa din cladirea statiei de 30 kV cu o suprafata de 200 m2 si o statie exterioara de
110 kV in care se vor monta 3 transformatoare de 30/110 kV-63 MVA.
De la statia de transformare 30/110 kV Topolog, pana la noua statie electrica de
400/110 kV amplasata in comuna Casimcea (care este in curs de proiectare) se va poza un cablu electric subteran de 110 kV.
Traseul canalizarii electrice subterane de 110 kV va fi: Statia electrica Topolog, Dj 411 (222B), De 490, De 496, DN 701 (22A) pana la noua statie de transformare
110/400 kV amplasata in comuna Casimcea (T 16, A173, DN 20 (22A) care este in curs de proiectare.
Se vor poza 3 cabluri de 110 kV monofazate cu izolatie uscata din polietilena reticulara tip XLPE care nu are impact asupra mediului.
Cablurile vor fi pozate in pamant, in sant, la adancimea de 1,2 m si latimea de
1,00 m. Cablurile vor fi pozate in trefla, pe un pat de nisip de 10 cm grosime.
Peste cabluri se va aseza un strat de nisip de 10-15 cm peste care se vor pune, pentru protectie mecanica, placi de beton prefabricate de 80x50x10 cm si folii avertizoare.
Peste nisip se pune pamant rezultat din sapatura, care se va compacta apoi beton sau asfalt in functie de situatia existenta.
Traseul cablului va fi marcat prin borne din beton.
Dupa executarea profilelor de cabluri se vor reface terenurile afectate de sapatura pana la aducerea acestora la starea initiala.
Cablurile de 110 kV se vor poza pe domeniul public DN, Dj, De (comunale) si domeniul privat al comunei Topolog si Casimcea unde exista avizele primarilor.
Cablurile de 110 kV pe drumurile nationale, judetene si comunale se vor poza la o distanta de 7 m de ampriza drumului.
Suprafata retelei subterane de cabluri 110 kV va fi de 14.000 m2.
Echipamentele cu care se va echipa statia sunt de ultima generatie privind impactul asupra mediului.
9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare a obiectivelor propuse prin plan
Fazele de desfasurare a planului supus studiului
Fazele constructiei (aprox. 2 ani):
– Pregatirea locului de montaj, excavatie
– Executarea fundatiei turbinei, transformatorului si cailor de acces
– Asamblarea turbinei si ridicarea ei pe pozitie Conectari electrice: cabluri, trasformatoare, comutator Punere in functiune, teste
Faza de operare si mentenanta Faza de operare si intretinere Faza de dezafectare
Etapa de operare –Durata normala de functionare a echipamentelor este de 20
– 25 ani, iar prin retehnologizare se poate relua un ciclu de 25 de ani de functionare.
Dezafectarea presupune scoaterea din functiune a instalatiilor (turbine eoliene, statie de conexiune) si eliberarea amplasamentului de elementele folosite pentru functionarea obiectivului (echipamente subterane – cabluri, echipamente supraterane) precum si readucerea suprafetelor afectate la folosinta initiala. Procesul de dezasamblare este in mod firesc, reversul etapei de constructive, insa nu presupune activitati de anvergura etapei de constructie propriu-zisa a parcului, derulandu-se
astfel pe o perioada de timp mai scurta (aproximativ un an sau mai putin, in functie de conditii meteo, efectivul si utilajele disponibile etc.).
10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii obiectivelor propuse prin plan
Nu vor exista activitati generate direct de implementarea parcului, in afara
activitatilor implicite si strict necesare cum sunt activitatea de supravechere si mentenanta a parcului eolian si activitatea de monitorizare a biodiversitatii.
11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului
Aero-generatorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a antrena arborele rotorului sau: aceasta este transformata in energie mecanica, care la randul ei este transformata in energie electrica de catre generatorul cuplat mecanic la turbina
eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca turbina si generatorul au viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de viteza, insa sistemele eoliene de conversie au si pierderi. Astfel, se poate mentiona un randament de ordinul a 89 – 90 %.
Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte
La faza de Plan Urbanistic Zonal se propun, turbinele tip VESTAS V 90 – 3
MW. Turnurile turbinelor eoliene se fixeaza in fundatii de beton de forma patrata cu latura de 18 m ingropate.
Caracteristicile fizice ale turbinelor propuse sunt urmatoarele: Rotor cu diametrul de 90 m
Inaltimea turnului de 105 m
Puterea nominala de 3 MW
Pozitionarea acestora a tinut cont de cerintele de securizare a cailor de acces si celorlalte elemente construite sau de patrimoniu ale zonei.
Caracteristicile fizice ale componentelor turbinei tip Vestas V 90
Turbina este proiectata sa functioneze incepand cu viteze ale vantului de 4 m/s, pentru o viteza nominala a vantului de 15 m/s si este intrerupta in functionare pentru
25 m/s.
Turbinele sunt proiectate sa lucreze intr-un domeniu de temperatura de – 20°C pana la +40 °C. Toate componentele, lichide, uleiuri sunt alese sa reziste la temperaturi de pana la – 40°C. Trebuie acordata o atentie deosebita la depasirea
acestor temperaturi. Daca temperatura in nacela depaseste 50 °C , turbina trebuie oprita.
Umiditatea relativa poate fi de max 100 % (maximum 10% din timpul de viata).
12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar
Din datele detinute, in imediata vecinatate a parcului se cunosc 2 obiective cu
acelasi specific (valorificarea energiei eoliene), incluse in Ariile Protejate de Interes
Comunitar dupa cum urmeaza:
“Dezvoltare Parc Eolian” –Topolog 2, comuna Topolog, S.C. ECOPROD ENERGY S.R.L
– Pentru parcul eolian alcatuit din 4 turbine eoliene, s-a obtinut Acord de Mediu, (ulterior obtinerii Acordului de Mediu pentru parcul eolian analizat)
– Amplasamentul se afla situat integral in ROSCI0201Podisul Nord Dobrogean si la o distanta de aproximativ 3 km fata de SPA Padurea Babadag
– S-a tinut cont si de turbina existenta si functionala – inclusa in SCI Podisul Nord Dobrogean, cu precizarea ca executarea lucrarilor s-a produs inaintea declararii ariilor de interes comunitar
“Dezvoltare Parc Eolian” –Topolog 3, comuna Topolog, S.C. TOTAL ELECTRIC S.R.L.
– Pentru parcul eolian alcatuit din 7 turbine eoliene, s-a obtinut Acord de Mediu
(ulterior obtinerii Acordului de Mediu pentru parcul eolian analizat)
– Amplasamentul este situat partial in interiorul SCI Podisul Nord Dobrogean (4 turbine eoliene) si la o distanta de aproximativ 640 m fata de SPA Padurea Babadag.
13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului
Nu au fost solicitate alte informatii de catre autoritatea competenta pentru
protectia mediului.
B) INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA OBIECTIVELOR
PROPUSE PRIN PLAN
1. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar
Parcul eolian alcatuit din 42 de turbine este amplasat partial in interiorul Ariilor
Protejate de Interes Comunitar dupa cum urmeaza 11 turbine in interiorul ROSCI
0201Podisul Nord Dobrogean (LU-03, LU-04, LU-05, LU-06, LU-07, LU-08, LU-09, LU-10, LU-11, TO 01, ME – 08) si o turbina si in interiorul ROSPA0091 Padurea Babadag (ME –
08)
Pozitionarea turbinelor eoliene fata de Ariile Protejate de Interes Comunitar
Prezentam in continuare caracteristicile siturilor conform Formularelor
Standard din anexele ORD 1964/2007 si H.G 1284/2007:
ROSCI 0201– Podisul Nord-Dobrogean (conform Ordinului 1964/2007) se intinde pe o suprafata de 87,229 ha pe teritoriul judetului Tulcea, avand
urmatoarele habitate:
Specii enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
Alte specii: Achillea clypeolata (coada soricelui), Crocus flavus (brandusa galbena), Paliurus spina-christi (spinul lui Christos), Stachys angustifolia (cinstetul), Galanthus plicatus (ghiocelul), Dianthus nardiformis (garoafa), Paeonia tenuifolia (bujor), Rumex tuberosus (macris), Achillea ochroleuca, Agropyron cristatum ssp. brandzae, Anacamptis pyramidalis, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Astragalus ponticus, Asyneuma anthericoides, Celtis glabrata, Cephalanthera rubra, Corydalis solida ssp. slivenensis.
Dianthus nardiformis Anacamptis pyramidalis Corydalis solida ssp. Slivenensis
Habitatul de stepa este reprezentat, de asemenea, prin asociatii Stipion lessingianae, Festucetum valesiacae, Pimpinello-Thymion zygioidi, Agropyro- Kochion.
In cadrul acestui habitat subtipul 34.9211 (ce cuprinde asociatiile din alianta
Pimp2635inello-Thymion zygioidi) este endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcus,
1999; Dihoru, Donita, 1970), situl reunind cea mai mare parte a ariei de raspandire la nivel national si mondial. Aceasta situatie este valabila si pentru asociatiile regionale specifice acestei provincii, respectiv asociatiile Stipo ucrainicae – Festucetum valesiacae, Bombycilaeno –Botriochloetum ischaemi, subasociatiile dobrogicum ale cenotaxonilor Stipetum capillatae, Thymio pannonici –Chrysopogonetum grylli Dihoru, Donita, 1970, Horeanu,1976).
Alte caracteristici ale sitului:
Prin adaugarea la acest sit a sitului Colina Neagra (31ha), propus initial ca SCI distinct, suprafata sitului este de 89041,5 ha. Acest SCI (Colina Neagra) a fost adaugat in primul rand datorita caracterului sau unic -cel putin in Dobrogea, posibil si la nivel national – aici fiind intalnita cea mai intinsa si bine conservata suprafata din respectiva provincie a asociatiei foarte rare Prunetum tenellae, edificata de specia amenintata la nivel national Prunus tenella (incadrata in habitatul prioritar 40 C0* Ponto-Sarmatic deciduous thickets). In cadrul SCI Podisul Dobrogei au mai intervenit si alte modificari, in primul rand datorita neaprobarii unor habitate de catre Comisia Europeana, respectiv habitatele 91DA, 40 D0, suprafetele initial calculate ale acestora pentru acest sit fiind redistribuite in alte habitate ce le includ ca subtipuri.
Este necesara adaugarea variantei actualizate referitoare la importanta sitului, modificarile intervenite fiind in special datorita:
– adaugarii sitului Colina Neagra- 31 ha
– neaprobarii habitatului 40D0 Ponto- Sarmatic wooded steppe, fapt pentru care suprafata acestuia a fost redistribuita intre habitatele componente, respective 60%
fiind adaugata la habitatul 62CO* Stepe Ponto-Sarmatice iar 40% fiind cumulata la habitatul 91AA Vegetatie forestiera Ponto-Sarmatica cu stejar pufos.
– neaprobarii habitatului 91 DA ca habitat prioritar de sine statator urmata de includerea suprafetei acestuia in habitatul 91 MO Paduri panonic- balcanice de cer si gorun, in care se incadreaza ca subtip.
– reincadrarii asociatiilor Prunetum tenellae si Spireetum crenatae de la habitatul 40A0 la Habitatul 40C0*. Aceasta a impus reintroducerea in baza de date a majoritatii habitatelor si a altor date necesare, pentru a figura in forma actualizata.
In ceea ce priveste speciile de plante de interes comunitar, in sit au fost identificate pana in prezent doua specii din aceasta categorie, respectiv:
Campanula romanica, specie endemica pentru Dobrogea – cea mai mare parte a ariei de distributie la nivel national si mondial fiind inclusa in
sit ; Moehringia jankae, taxon subendemic, intalnit in tara numai in Dobrogea;
Centaurea jankae, taxon endemic; Himatoglossum caprinum; Potentilla emilii-popii.
In afara de acestea in sit au mai fost identificate/citate 77 de specii de plante superioare din lista rosie nationala (Oltean, 1994), din care 5 sunt incluse si in lista rosie europeana (***).
In sit sunt cuprinse 22 de rezervatii naturale legal constituite, de importanta nationala, totalizand 7467,55 ha. La cestea se mai adauga o rezervatie protejata la nivel local (“La Monument” Niculitel – 18 ha) prin planul urbanistic general al comunei Niculitel, precum si 4 rezervatii aflate in faza de propunere, ce reunesc o suprafata de 658,33 ha.
Calitate si importanta:
La nivel national (dupa toate probabilitatile si la scara europeana) situl este cel mai intins si reprezentativ pentru bioregiunea stepica, fiind constituit in proportie de
95,5% (85046 ha) din habitate de interes comunitar, din care habitatele de stepa (24807ha-27,85%). Habitatele de padure, de asemenea de interes comunitar, sunt dominate de grupa de habitate 41.7 Thermophilous and supra – mediterranean oak woods (cuprinde tipurile 91IO, 91 MO, 91AA) – 34000 ha (38,19%), urmat de habitatul 41.2 (reprezentat prin tipul 91YO) – 21000ha (23, 591%), alte habitate forestiere avand o pondere restransa, respectiv 91XO -1 ha (0,001 %); 92AO – 10ha (0,011%). Habitatele de tufarisuri de importanta comunitara sunt, de asemenea reprezentative, ocupand o suprafata relativa de 35,6% (1780,8ha).
In cadrul habitatelor o proportie importanta dintre asociatii au un caracter endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999; Dihoru, Donita, 1970) – asociatiile din aliantele Pimpinello-Thymion zygioidi, Asparago verticillati – Paliurion, respectiv din subalianta Carpino-Tilienion tomentosae. Pentru aceste aceste asociatii endemice si pentru unele tipuri/ subtipuri de habitate in care se incadreaza situl reuneste cea mai mare parte a ariei de raspandire la nivel national si mondial (Subtipul de habitat
417683 din habitatul 91M0; subtipul 34.9211 din habitatul 62C0*; subtipul 41.73724 din habitatul 91AA). Subtipurile de habitat sunt codificate conform bazei de date PHYSIS.
Pentru unele tipuri si/sau subtipuri de habitate (62C0*, inclusiv subtipul
34.9213; 91YO-subtipul 41.C22 ; 91AA – subtipul 41.73723; 91MO –subtipul
41.76813) situl reuneste cea mai mare proportie din suprafata de raspandire la nivel national. Acest aspect este valabil, dupa toate probabilitatile si pentru subtipul
31.8B711 Ponto-Sarmatic dwarf almond scrub al habitatului 40C0*, identificat pe
Colina Neagra pe suprafata cea mai extinsa din Dobrogea.
Este important de subliniat ca situl conserva fitocenozele ce au servit pentru descrierea fitocenologica initiala a majoritatii asociatiilor forestiere si a numeroase asociatii de pajisti si tufarisuri caracteristice pentru Dobrogea (Dihoru, Donita, 1970) conservarea acestora fiind deosebit de importanta din punct de vedere stiintific.
Habitatul 62CO* este cel mai reprezentativ pentru bioregiunea stepica in care este situat situl, de aceea este important de detaliat anumite aspecte referitoare la acesta.
Suprafata la nivel national a stepelor ponto-sarmatice este estimata la maximum
60.000, din care 40000 ha sunt in Dobrogea (30000 in judetul Tulcea, 10000 in judetul Constanta). Restul de maximum 20000 sunt raspandite in alte zone ale tarii, insa in general pe suprafete fragmentate si expuse pasunatului intensiv, in special in bioregiunea stepica, suprafetele din afara acesteia nefiind in general stepe tipice, climax, ci rezultatul stepizarii in urma defrisarii padurilor.
In consecinta nu exista posibilitatea constituirii de situri reprezentative pentru acest habitat (pe suprafete suficient de intinse pentru a asigura un
procent satisfacator pentru acest habitat prioritar) decat in Dobrogea si in special in judetul Tulcea, unde exista cele mai mari si compacte suprafete din acest habitat.
Vulnerabilitate:
Cele mai mari amenintari in ceea ce priveste speciile si habitatele sitului sunt reprezentate in ordine descrescatoare:
– vanatoare, mai mult de jumatate din suprafata sitului fiind inclus in fonduri de vanatoare.
– scaderea biodiversitatii padurilor prin derivare (datorita concurentei dintre speciile de Quercus si cele de amestec) favorizate de managementul forestier – cele mai fragile in acest sens fiind habitatele din tipul 91YO si mai putin 91M0.
– perspectivele extinderii carierelor si parcurilor eoliene – cele mai fragile/amenintate habitate fiind cele din tipurile 62C0*.
– plantarea habitatelor stepice – cele mai fragile/amenintate habitate fiind cele din tipurile 6290 si mai putin 40DO.
– constructii si amenajari in extravilanul localitatilor – cele mai
fragile/amenintate habitate fiind cele din tipurile 6290 si mai putin 40DO.
SPA (Arii de Protectie Speciala Avifaunistica) – Padurea Babadag (conform H.G. 1284/2007) are o suprafata de 58 473.2 ha, iar ca biotopuri principale: pajisti naturale, stepa (4%), culturi, teren arabil (16%), pasuni (5%), paduri de foioase (66%), alte terenuri artificiale(2%), habitate de paduri – paduri in tranzitie (7%).
Specii enumerate in Anexa I a Directivei Consiliului 79/409 CEE
Accipiter brevipes, Accipiter brevipes, Anthus campestris, Aquila clanga, Aquila heliaca, Aquila pomarina, Buteo buteo,
Buteo rufinus Calandrella brachydactyla, Ciconia ciconia,
Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Circus macrourus,
Circus pygargus, Coracias garrulus, Dendrocopos medius, Dryocopus martius Falco cherrug,
Falco peregrinus Falco vespertinus, Ficedula parva, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Lullula arborea, Oenanthe pleschanka Picus canus,
Sylvia nisoria.
Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:
Falco vespertinus Falco cherrug, Coracias garrulus, Hieraaetus pennatus, Accipiter brevipes,
Circaetus gallicus
Circus pygargus, Oenanthe pleschanka, Picus canus,
Milvus migrans, Dendrocopos medius.
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Haliaeetus albicilla
Ficedula parva
Ciconia ciconia.
Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Circus macrourus
Circus cyaneus.
Padurea Babadag este strabatuta de trei drumuri principale: drumul national
22D, pe traseul Horia – Atmagea – Ciucurova – Slava Cercheza – Slava Rusa – Caugagia, care asigura accesul in padure pe cea mai mare parte din suprafata acesteia, drumul national 22A, pe traseul Turda – Ciucurova – Topolog si drumul national 22 (E87), pe o distanta de aproximativ 8 km la sud de localitatea Babadag. Alte posibilitati de acces sunt asigurate de drumurile locale dintre localitatile Babadag – Slava Rusa – Fantana Mare.
2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a planului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar
Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata planului mentionate in formularul standard al
ariei naturale protejate de interes comunitar.
Pe suprafata aferenta PUZ nu au fost identificate specii de plante/habitate, mamifere, nevertebrate, mentionate in Formularul Standard al SCI Podisul Nord Dobrogean.
Mentionam insa ca in zona de interes 3 au fost identificate exemplare de Testudo graeca Ibera, mentionata in Formularul Standard la punctul 3.2.d Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.
In cadrul prezentului studiu se fac recomandari speciale privind protectia acestei zone si sunt prezentate o serie de masuri privind diminuarea efectelor planului asupra broatei testoasei de uscat.
Date despre specia Testudo graeca ibera (Increngatura: Chordata / Clasa: Sauropsida / Ordinul: Testudines / Subordin: Cryptodira / Familia: Testudinidae)
Descriere:
Este o testoasa de dimensiuni mici, lungimea carapacei putand ajunge la 30 cm, cel mai adesea fiind cuprinsa intre 20-25 cm la adulti. Coada este scurta, fara varf ascutit. Placa anala a carapacei este intreaga, aceasta fiind cel mai simplu criteriu de a o deosebi de T hermanni.Picioarele sunt puternice, cu degete concrescute prevazute cu gheare puternice cu care sapa. Masculul se deosebeste de femela prin dimensiunile mai mici, prin plastronul concav si prin placa anala mai curbata. In caz de pricol isi poate retrage cu totul capul si picioarele in carapace. La juvenili carapacea este mai deschisa la culoare si moale. Carapacea este colorata in galben deschis la juvenili si galben inchis sau cenusiu. Fiecare placa este marginita de pete negre, mari, neregulate. Inelele de crestere de pe placile dorsale permit estimarea varstei la indivizii pana in 7-10 ani(Castnet et Cheylan, 1979).
Habitat
Sunt animale foarte bine adapatate la habiatte aride. Nu este foarte pretentioasa la habitat
fiind gasita atat in zona de stepa, pajisti, cat si paduri si vii. Prefera locurile insorite si de aceea poate fi gasita frecvent pe dealuri si in zone cu stancarii. Recolonizeaza cu succes terenurile agricole, in special viile, lasate in parloaga.
Distributie
Este prezenta in Nordul Africii pana in Caucaz si Asia Mica. In Europa este prezenta in balcani, in zone restranse din sudul Spaniei si a fost introdusa in numeroase localitati din peninsula Italica, Sardinia, Sicilia, Malta. In Romania este prezenta doar in Dobrogea. In Dobrogea poate fi gasita in muntii Macinului la altitudini de peste 400m, dar a fost semnalata la altitudini de 2500m inafara Europei (Lambert, 1997).
Populatii
Nu exista estimari ale marimii populatiilor de testoase dorbogene. Sunt animale lente ce se camufleaza foarte bine si de aceea detectabilitatea lor este extrem de redusa. Se preteaza foarte bine la estimari bazate pe marcare-receptoare.
Ecologie si Comportament
Primavara si toamna are loc jocul nuptial in urma caruia are loc reproducerea. Atunci masculul urmareste femela, o poate musca de membrele posterioare si isi ciocnesc repetat carapacea. La inceputul verii femela depune intr-o gaura sapata cu membrele posterioare cateva oua (4-12) cu coaja tare din care eclozeaza puii dupa aproximativ 3 luni. Animalele se adapostesc in vizuini sapate sau in grote noaptea si ziua cand temperaturile sunt fie scazute fie prea crescute. Iarna se ingroapa in pamant pentru hibernare. Animalele sunt active la temperaturi peste 18°C si se refugiaza la caldura
la temperaturi peste 28°C (Lambert, 1981). Poate da nastere la hibrizi viabili cu alte specii inrudite
de testoase, inclusiv cu Testudo hermanni (Mertens, 1968).
Masuri de conservare necesare
Este afectata de deteriorarea, distrugerea si fragmentarea habitatului. Astfel, constrcytia canalului Dunare-Marea Neagra izoleaza in prezent populatiile de testoase din Dobrogea. Colectarea in vederea comercializarii sau distrugerea directa in anumite zone poate avea un impact semnificativ. Proliferarea cainilor si pisicilor fara stapan sau a turmelor de mistreti in unele zone pot reduce mult rata de supravietuire a puilor. In zonele intens pasunate animalele sunt puternic infestate de capuse. Incendiile pot de asemenea cauza o mortalitate ridicata.
Este inclusa in anexa 2 a conventiei CITES. Este inclusa Lista Rosie a IUCN ca vulnerabila (Baillie et al, 2004), periclitata la nivel national (Iftimie, 2005). Este inclusa ca vulnerabila in Listele Rosii ale Parcului National Muntii Macinului (Torok et al, 2006) si ale Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (Otel et al 2000).
Este inclusa in anexa 2 (OUG 57/2007 cu modificata de ORD 154/2008) printre speciile a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare precum si in anexa 3 printre speciile de interes comunitar si anexa 4, ca specie care necesita o protectie stricta.
In ceea ce priveste speciile de avifauna identificate in zona amplasamentului, mentionam faptul ca din cele 25 de specii observate, o singura specie este precizata in Formularul Standard al SPA Padurea Babadag – Dendrocopos medius (ciocanitoarea de stejar). Ecologia speciei este prezentata in cadrul cap. B.4
Exemplarele au fost observate, la limita zonei aferente PUZ, corespunzatoare amplasamentelor turbinelor LU-01, LU-09, LU-10, LU-11, mai exact in liziera Padurii Babadag.
Obiectivele planului nu vizeaza zonele de padure ce constituie habitat de hranire si cuibarire pentru specia Dendrocopos medius, distanta de la cea mai apropiata turbina (LU-01) fata de limita zonei de padure unde au fost observate exemplarele de Dendrocopos medius fiind de peste 200 m, suficient de mare pentru a nu afecta specia tinand cont si de faptul ca ecologia si biologia acesteia depind strict de zona impadurita. In plus regimul de inaltime al turbinelor eoliene propuse (zona de actiune a palelor cuprinsa intre 60m-150 m deasupra solului) este mult peste nivelul
de zbor al ciocanitoarei (considerat la nivelul arborilor – pana in 30 m).
In cadrul Studiului de Evaluare adecvata sunt propuse masuri pentru protectia speciei, prin evitarea lucrarilor de constructie in perioada de reproducere.
Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente in imediata vecinatate a planului mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar
In vecinatatea zonei aferente planului, a fost identificat habitatul 91MO Paduri balcano panonice de cer si gorun mentionat in Formularul Standard al SCI Podisul Nord Dobrogean la punctul 3.1 Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste, habitat ce corespunde Rezervatiei Padurea Babadag.
Rezervatia Padurea Babadag – Codru- 524,6 ha – orasul Babadag
Una din principalele obiective ale constituirii rezervatiei mixte il constituie conservarea pe o arie restransa a numeroaselor asociatii forestiere specifice Dobrogei, slab reprezentate in alte arii protejate. Acestea sunt constituite in special din arborete de varsta inaintate, majoritatea peste 100 de ani, din tipul natural-fundamental, cu o structura nederivata, apropiata de cea a padurilor naturale primare din Dobrogea. Ele
constituie si unele din putinele paduri seculare ce s-au mai pastrat in aceasta provincie.
Rezervatia reuneste cel maimare numar de cenotaxoni (14) dintre toate siturile studiate.
Habitate, vegetatie, specii amenintate
Tipurile majore de habitat sunt reprezentate prin paduri (521.7 ha – 99,4 %), respectiv pajisti si arbusti (2,9 ha – 0,6%). Pana in prezent au fost identificate 14 asociatii vegetale. Rezervatia este reprezentativa pentru vegetatia de substrat calcaros,
caracteristica Podisului Babadag, ce variaza de la padurile balcanice si submediteraneene relativ dense din partea nordica pana la padurile de silvostepa ce alterneaza cu poieni stepice, caracteristice zonei sale sudice.
Vegetatia forestiera este compusa din 6 cenotaxoni, tipica pentru silvostepa cu paduri submediteraneene fiind asociatia Galio dasypodi – Quercetum pubescentis. Etajul padurilor de foioase xeroterme submediteraneene este format din cenotaxoni Paeonio peregrinae – Carpinetum orientalis si Violo suavis – Quercetum pedunculiflorae. In etajul padurilor de foaioase mezofile balncanice sunt intalnite asociatiile Fraxino orni – Quercetum dalechampii, Querco pedunculiflorae – Tilietum tomentosae, Galantho plicatae – Tilietum tomentosae (Donita 1970)
Evaluarea de mediu a avut in vedere posibilitatea afectarii integritatii speciilor si habitatelor din cadrul SCI Podisul Nord Dobrogean, aflate in vecinatatea parcului eolian, luand in calcul inclusiv posibilitatea modificarii caracteristicilor structurale initiale si posibilitatea aparitiei de modificari microclimatice semnificative in cadrul zonelor invecinate. Habitatele din zonele invecinate nu vor fi afectate de realizarea si functionarea obiectivelor planului date fiind distanta pana la acestea, specificul obiectivului, caracteristicile locale de mediu si faptul ca nu vor exista interventii directe asupra altor zone decat cele prevazute prin plan.
In ceea ce priveste speciile de pasari din vecinatatea parcului eolian, precizate in Formularul Standard al SPA Padurea Babadag, mentionam faptul ca echipa de specialisti a efectuat observatii si in zona de padure dinspre parcul eolian (pana la 500 m de la amplasamentele turbinelor catre interiorul padurii) in vederea identificarii cuiburilor speciilor de pasari rapitoare, insa nu a fost observat nici unul. Intrucat Padurea Babadag constituie loc important de hranire, reproducere, concentrare a populatiilor speciilor de pasari, conform Formularului Standard, in cadrul prezentului Studiu de Evaluare Adecvata au fost elaborate masuri speciale pentru protectia speciilor pentru care a fost declarat situl, acordandu-se atentie perioadelor reproductive.
Prezentam ecologia speciilor mentionate in Cadrul Formularului Standard pentru SPA Padurea Babadag, data fiind invecinarea amplasamentului analizat cu Padurea Babadag.
1. Accipiter brevipes – uliu cu picioare scurte
Dimensiuni
– Lungime: 32 – 37 cm
– Lg. aripi: 62 – 76 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– oaspete de vara in SE Europei, reprezentand peste 75% din arealul global de
distributie
– efectivul populatiilor cuibaritoare din toata Europa a fost estimat la 12 000 perechi
– specia ierneaza in NE Africii
Habitat
– padurile din zone joase aproape de zonele umede; cuibareste in arbori inalti
– vaneaza survoland deasupra mlastinilor, pajistilor, culturilor agricole
– zona de reproducere – paduri de foioase, mai ales in zone deluroase
Biologie
– maturitatea sexuala este atinsa din primul an de viata
– cuiburile sunt construite in zona centurilor de arbori din lungul vailor riverane, la inaltimi mari, in coroanele arborilor (4 -10 m ); cuibul este lax, alcatuit din crengi, bordat cu Frunze;
– in fiecare an, construieste un alt cuib
– ponta este depusa in mai: 3 – 5 oua, la intervale de o zi
– incubarea este realizata de catre femela, incepand cu primul ou depus; incubarea dureaza 30 -35 zile
– puii parasesc cuibul in august, ramanand o perioada in zona (1 – 2 saptamani),
dupa care migreaza in Sud
– dieta consta in principal din pasari mici, mamifere terestre mici si, ocazional, lilieci; juvenilii se hranesc mai mult cu insecte, pe cand adultii se hranesc doar ocazional cu acestea.
– cartierele de iernare se afla in Africa Subsahariana; teritoriile de reproducere sunt parasite in septembrie; reintoarcerea fiind in aprilie-mai; migratii ale speciei au fost observate pe timp de noapte
– dezvoltarea agriculturii si a proiectelor recreationale din vaile raurilor (afectarea arealului de vanatoare si cuibarit)
– afectarea populatiilor de specii ce constituie baza trofica pentru ulii
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna
si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
2. Anthus campestris – fasa de camp
Dimensiuni
– Lungime: 16 – 18 cm
– Lg. aripi: 25 – 28 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– oaspete de vara in cea mai mare parte a Europei, reprezentand mai putin de
jumatate din arealul global de distributie; raspandita din Spania pana in
Mongolia
– efectivul populatiilor cuibaritoare din Europa este mare, numai in tarile UE
populatiile insumand 440 000 – 740 000 perechi
– specia ierneaza in Africa Subsahariana
Habitat
– de la regiunile mediteraneene la stepe
– prefera terenurile uscate, dar nu aride; habitatele preferate tind sa fie localizate mai degraba in zone de ses continentale insorite
– evita terenurile abrupte sau pietroase, obstacole constand in corpuri de apa,
zonele cu vegetatie inalta, padurile, zonele umede, terenurile agricole sau tufarisurile
Biologie
– reproducerea incepe in mai-iunie;
– cuibareste pe sol, in cavitati putin adanci/ scobituri, adesea sub smocuri de vegetatie; cuibul este o cupa alcatuita din tulpini si frunze, captusit cu material vegetal si par/blana; prezinta o deschidere laterala orientata de regula catre nord sau est; cuibul este construit mai mult de femela
– ponta: 4 – 5 oua, incubate cca. 12 zile de catre femela
– hrana: insecte si seminte, mai ales iarna; se hraneste pe sol si printre vegetatia scunda
– migratoare
– pierdera habitatului
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
3.Aquila heliaca – acvila de camp
Dimensiuni
– Lungime: 72 – 83 cm
– Lg. Aripi: 180 – 215 cm
Status
– specie Vulnerabila (Vulnerable – VU) conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– din centrul, sudul, sud-estul Europei, pana in zona Lacului Baikal din Rusia
– populatia Europei a fost estimate la 1 051 – 1 619 perechi
Habitat
– prefera zonele joase; habitatul este reprezentat de paduri, pana la altitudini
de max. 1 000 m, dar si de stepa, terenuri deschise si zone agricole
– zona de vanatoare este reprezentata de zone deschise si zone umede; in timpul migratiei sunt utilizate variate habitate, desi specia pare sa aiba o preferinta pentru zonele umede pentru iernare
Biologie
– cuibul este masiv, alcatuit din crengi, pozitionat spre varful arborilor, in
paduri de foiaoase sau conifere; ocazional, pe stalpi de electricitate; accepta si cuiburi artificiale
– ponta: 2 – 3 oua depuse in martie-aprilie; clocirea: 42 -44 zile; juvenilii raman alaturi de parinti pe timpul verii, dupa care migreaza
– dieta consta in mamifere mari si mici, in principal rozatoare, dar si carcase, pasari (prepelite, fazani, pasari domestice, corvide, paseriforme, soparle, etc.)
– adultii sunt partial migratoare, pe cand juvenilia sunt migratori in totalitate –
parasesc teritoriile de reproducere la mijlocul lui septembrie – octombrie;
– adultii raman in/ in apropierea teritoriilor de reproducere.
Amenintari
– persecutia, distrugerea habitatului (exploatari forestiere)
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la
Berna si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
4.Aquila pomarina – acvila tipatoare
Dimensiuni
– Lungime: 55 – 65 cm
– Lg. aripi: 143 – 168 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– Europa centrala de sud si sud-est
Habitat
– se reproduce in paduri, dar se hraneste pe pasunile invecinate, pajisti sau
terenuri cultivate
– habitatul de reproducere: dealuri, terenuri joase, inundabile, paduri
– un factor important in alegerea sitului de cuibarit consta in prezenta in apropiere a unui teren deschis; vaneaza deasupra terenurilor deschise si a culturilor agricol totusi, culturile inalte cum sunt cele de floarea-soarelui si porumb ingreuneaza accesul la prada
– elemente importante ale habitatului de hranire sunt: arbori solitari sau grupuri de arbori, stive de paie si alte structuri verticale
– in timpul migratiei si pentru iernare sunt utilizate o serie de habitate: terenuri deschise, zone cu tufarisuri, zone umede
Biologie
– cuibul este mare, alcatuit din bete, in arbori, sub coronament, mai mult in paduri de foioase, rar in paduri de pin; in mod exceptional, cuibaresc pe
stanci sau direct pe sol; accepta si cuiburi artificiale sau ale altor specii ; de regula nu folosesc acelasi cuib mai multi ani
– este depusa o singura ponta, de 1 – 3 oua, incubate 38 – 41 zile; penajul adult este finalizat dupa 3 – 4 ani
– hrana: mamifere mici (rozatoare), unii amfibieni, serpi, soparle; insecte si alte pasari
– migreaza; ierneaza in Africa centrala si de sud
Amenintari
– persecutia, pierederea habitatului
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la
Berna si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
5. Aquila clanga – acvila tipatoare mare
Dimensiuni
– Lungime: 59 – 69cm
– Lg. aripi: 153 – 177cm
Status
– specie Vulnerabila (Vulnerable – VU) conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– intalnita din zonele din Nordul Europei pana in Asia
– ierneaza in sudul-estul Europei, Estul Mijlociu si Sudul Asiei
– cuibareste foarte rar in NE Europei
– populatia europeana este estimata la 875 perchi, din care 800 populeaza Rusia
Habitat
– zone impadurite, adesea in apropierea lacurilor, raurilor, baltilor
– in timpul reproducerii prefera padurile de ses din apropierea zonelor umede
– vaneaza in zone mlastinoase si pajisti umede
Biologie
– construiesc cuiburi mari, in special in paduri de foioase, rareori in paduri de
conifere
– o singura ponta, de 1 – 2 oua, foarte rar 3 oua; incubarea dureaza 6 saptamani;
– puii ies din cuib cam pe la 65- 70 de zile, dar dezvoltarea completa mai dureaza aprox. 20 de zile
– penajul adult este finalizat dupa 4 ani
– dieta este foarte variata: in in principal mamifere mici, dar si pasari, amfibieni, soparle, serpi, pesti mici, uneori insecte
Amenintari
– persecutia, pierederea habitatului
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna
si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
6. Bubo bubo – buha
Dimensiuni
– Lungime: 58-73cm
– Lg. aripi: 138-170cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– raspandita in mare parte in Europa, prin Orientul Mijlociu, Rusia si Asia, si in
Orientul indepartat
Habitat
– prezenta in regiuni montane sau stancoase, impadurite sau neimpadurite
– in paduri deschise, silvostepa
Biologie
– sedentara
– in mare parte nocturna
– specie monogama
– cuibareste de obicei in scobiturile din stanci, uneori pe sol, langa bolovani
– perioada de reproducere marti-aprilie; ponta cuprinde 1-4 oua, perioada de incubatie este de 28-37 zile
– puii, la eclozare, sunt acoperiti cu un puf des de culoare albicioasa si pot zbura bine dupa aproximativ 3 luni
– dieta consta din mamifere – rozatoare, pasari
Amenintari
– pierderea habitatului
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna
si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
7. Buteo rufinus – sorecar mare
Dimensiuni
– Lungime: 50 – 61 cm
– Lg. aripi: 130 – 150 cm
– Greutatea masculului: 1.1 kg
– Greutatea femelei: 1.3 kg
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– raspandire larga in Africa de N si Asia, din Maroc pana in China de V; este
intalnit si in Europa de SV
– populatia europeana a fost estimata la 1 000 – 2 000 perechi
Habitat
– pentru cuibarit prefera habitatele de stepa, cu terenuri deschise, necultivate, cu
tufarisuri inalte, arbori, stancarie, coline
– juvenilii se disperseaza la nord de teritoriul de cuibarit, astfel ca prezenta speciei a fost inregistrata si in Europa de N
Biologie
– perioada de reproducere: martie – mai; ponta cuprinde 2 -3 oua
– dieta: mamifere mici, reptile si insecte mari
– isi cauta prada in zboruri circulare sau din puncte de observatie inalte
– migreaza; ierneaza din Turcia pana in Nordul Africii;
– parasesc teritoriile de cuibarit la sfarsitul lui august – septembrie si se intorc la mijlocul lui martie – aprilie
Amenintari
– pierdera habitatului
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna
si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
8. Calandrella brachydactyla – ciocarlie de stol
Dimensiuni
– Lungime: 13 – 14 cm
– Lg. aripi: 25 – 30 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– larg distribuit in regiunile Mediteraneene din Europa si Africa de N pana
spre centrul Asiei
– populatia europeana a fost estimate la 2.3 – 3.6 milioane perechi, din care
97% se regasesc in Peninsula Iberica
Habitat
– regiuni aride cu covor vegetal scund, rasfirat, pe terenuri pietroase sau nisipoase, terenuri neprelucrate, pasuni xerofile
Biologie
– migreaza (cu exceptia populatiilor din Grecia); ierneaza in principal in
regiunea Sahel din Africa
– in Europa de SE, ponta este depusa incepand cu mijlocul lui Aprilie; zborul nuptial este insotit de cantece ale masculului la inaltimi de 30 -50 m
– cuibul este construit de catre femela din vegetatie erbacee, radacini, captusit, asezat direct pe sol, intr-o mica adancitura, de regula sub arbusti, tufarisuri sau smocuri de vegetatie inalta
– sunt depuse 2 ponte ce variaza intre 2 -5 oua, rar 6
– cloceste numai femela, incepand cu ultimul ou depus, 11 -13 zile
– puii sunt ingrijiti de catre ambii parinti; principala amenintare consta in pradarea cuibului de catre serpi si distrugerea acestuia de catre turmele de animale domestice
– maturitatea sexuala atinsa la 1 an
– hrana: in principal nevertebrate (Coleoptere, Hemiptere, melci) pe timp de
primavara, dar si seminte si alte vegetale in alte sezoane; isi culege hrana de pe sol
Amenintari
– intensificarea agriculturii, pierderea habitatului
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la
Berna si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
9. Circaetus gallicus – serpar
Dimensiuni
– Lungime: 62 – 69 cm
– Lg. aripi: 162 – 178 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– specia se reproduce in sudul Europei, Africa de N, Orientul Mijlociu si Asia
Centrala
– ierneaza in principal in Africa Subsahariana
– populatia la nivelul UE a fost estimata la 3000 – 4500 perechi
Habitat
– prefera campii cultivate, zone pietroase cu arbusti, poale de deal si regiuni
semi-aride
Biologie
– sosesc in regiunile de cuibarit la mijlocul lui martie – aprilie, perioada ce
coincide cu perioada de activitate intense a reptilelor proaspat iesite din hibernare
– perioada de clocire (iunie-iulie) coincide cu anotimpul cald si uscat si maximul abundentei prazii, fapt ce creste probabil posibilitatea de suprafietuire a pontei si dezvoltarea optima a juvenililor
– ponta consta intr-un singur ou
– cuibul este construit la inaltimi ce pot varia intre 2 – 25m inaltime, de regula in arbori, oricum, in zone inaccesibile, departe de sol; foloseste adesea cuiburile altor specii de pasari; acelasi cuib poate fi folosit mai multi ani la rand
– cuibul este relative mic: 50 – 100 cm diametru, 20 – 30 cm inaltime, alcatuit
din bete mici, de 5 -10 cm lungime, captusite cu vegetale
– clocirea dureaza 45 -47 zile si se realizeaza de catre ambele sexe
– puii ies din cuib cam pe la 60 zile, dar dezvoltarea completa mai dureaza aprox. 10 – 15 zile
– maturitatea sexuala este atinsa la cel putin 3 -4 ani
– dieta consta in reptile – serpi (inclusive vipere), soparle, unele specii de amfibieni, mamifere (iepuri, sobolani), pasari ranite sau bolnave si insecte mari
– populatiile din regiune Palearctica sunt migratoare; principala ruta de migratie dintre Africa si Europa traverseaza stramtoarea Gibraltar, iar dintre Africa si Asia, golful Suez
Amenintari
– intensificarea agriculturii
Conservare
– la nivel mondial, populatia a fost estimata la 10 000 – 100 000 indivizi
(2001)
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la
Berna, Directiva Pasari.
– masurile de conservare recomandate includ protectia habitatului
10. Circus cyaneus – erete vanat
Dimensiuni
– Lungime: 45 – 55 cm
– Lg. aripi: 97 – 118 cm
– Greutatea masculului: 290 – 400 g
– Greutatea femelei: 370 – 708 g
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– ocupa o mare diversitate de zone, din America pana in Eurasia
– populatia UE este de cca.. 4 400 perechi
Habitat
– cel mai adesea este asociat cu zone umede deschise, inclusive pasunile
mlastinoase, terenuri virane; smarcuri de apa dulce/ salmastra
– terenuri uscate inalte, pasuni, mlastini desecate, terenuri agricole, zone impadurite ripariene
Biologie
– sunt atat mono cat si poligame; in cazul poligamiei, fiecare femela are un cuib,
iar masculul are grija de fiecare, individual
– este posibil ca femela sa abandoneze masculul chiar in timpul construirii cuibului, daca dansul sau de curtare nu este convingator si nu aduce suficienta hrana
– perechile nu se stabilesc pe viata
– masculii ajung primii pe teritoriile de reproducere; dansul de curtare se poate
desfasura la inaltimi cuprinse intre 10 si 300 m
– masculii pot refolosi siturile de cuibarire
– cuibul e construit pe sol, de regula in habitate deschise, de catre ambii parteneri
– de regula cuibul este amplasat in zone cu vegetatie de tufaris, cu ierburi inalte sau zone umede, pentru a reduce riscul pradarii; constructia cuibului poate dura de la zile la saptamani; partenerii continua sa adauge materiale in cuib chiar si perioada de incubare, uneori pana ce puii implinesc 4 saptamani
– ponta: 4 – 6 oua,; incubarea incepe de la primul ou depus, 29 – 39 zile
– puii sunt ingrijiti pana la 12 -14 zile; apoi femela ingrijeste puii mai mult pe timp de noapte, pana la 2 saptamani
– masculul aduce hrana la cuib; hrana este transferata femelei, iar daca aceasta nu este pe cuib, este aruncata in cuib, insa masculul nu hraneste puii direct
– dupa ce se acopera cu pene, puii se cuibaresc impreuna noaptea, iar cea mai
mare parte a zilei o petrec asteptandu-si parintii cu hrana, pe suporturi, la inaltime;
– petrec mai putin de o ora vanand singuri
– hrana: rozatoare mici – medii vara, dar si reptile, amfibieni, insecte;
– iarna – mamifere si pasari; adesea isi ascund hrana in surplus, mai ales in perioada de reproducere
– migreaza; ierneaza in sudul Europei, putine pasari ajungand in Africa
Amenintari
– pierderea habitatului, persecutia
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
11. Circus macrourus – erete alb
Dimensiuni
– Lungime: 40 – 50 cm
– Lg. aripi: 97 – 118 cm
Status
– specie usor amenintata (Near Threatened – NT) conform Listelor Rosii
IUCN
Distributie
– in Europa, arealul de cuibarire este fragmentat, iar limitele vestice se
schimba de la an la an
– concomitent, se observa o expansiune a arealului speciei spre nord
– arealul de reproducere consta in 3 zone: zona optima (habitate umede din stepe, silvostepe si regiuni semidesertice din Eurasia Nordica), zona de
reproducere sporadica (zone de oadure di Europa si pasuni nordice din Kazahstan), zone folosite ocazional, in timpul invaziilor in nordul, centrul sau chiar vestul Europei
– cea mai mare parte a populatiei cuibaritoare se afla in steeple din Rusia Asiatica, Kazahstan si N-V Chinei; in Azerbaijan, Romania, Turcia si Ucraina cuibaresc populatii mici
– populatia globala a fost estimate la 9 000 -15 000 indivizi, observandu-se un declin evident si o contractie a arealului de distributie;
– populatiile europene reprezinta 25 – 49 % din cea globala (310 – 1 200 perechi)
Habitat
– zonele umede din regiunile cu pasuni ale stepelor si silvo-stepelor
– in anii cu abundenta in prada, pot cuibari si in zone agricole
– habitatele preferate pentru reproducere sunt pasunile umede din vecinatatea unor lacuri sau rauri si mlastinile; pot cuibari chiar in smarcuri sau insule umede, pe lacuri;
– recent, au fost observati colonizand luminisurile din paduri, in regiunile
nordice ale Europei
Biologie
– cuibareste atat solitar ( o pereche) – in special in nord, cat si in grupuri de 3 –
5 perechi – in habitate precum pasunile umede virgine, uneori in apropierea cuiburilor de erete sur
– cuibareste pe sol, atat in vegetatie inalta (peste 50 cm) dar si mai scunda, precum si in mlastini
– in habitatele optime, locurile de cuibarit pot fi folosite ani la rand
– ponta tipica este de 4 – 5 oua, incubate 30 zile, din care zupravietuiesc de regula 2 – 3 juvenili ce pot zbura la 35 -40 zile; femela este cea care se ocupa de cuibarit si ingrijirea cuibului, pe cand masculul se ocupa de vanatoare
– hrana: mici mamifere si pasari (ciocarlii si fase) – sunt prada preferata, cel putin in timpul verii; alternative, se poate hrani cu soparle si insecte mari (lacuste, greieri); passeriformele mici si insectele ortoptere mari sunt foarte importante in perioada migratiei sau in teritoriile de iernare
– vaneaza la distante mari fata de cuib (peste 20 km), ziua, fapt pentru care
utilizarea regiunilor din apropierea zonelor de cuibarit este foarte importanta pentru conservarea speciei
– zborul de vanatoare este jos, rapid si direct; se foloseste de palcurile de vegetatie inalta pentru a vana ciocarliile ce se hranesc pe sol – asadar suprapasunatul reprezinta un risc major
– masculii sunt teritoriali, in functie de capacitatea de sustinere trofica a
habitatului (factor limitant)
– specie migratoare; populatiile europene migreaza in Africa
Amenintari
– degradarea, distrugerea, fragmentarea habitatelor
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la
Berna si Directiva Pasari
– cea mai importanta masura de conservare recomandata este protectia habitatului
12. Circus pygargus – erete sur
Dimensiuni
– Lungime: 39 – 50 cm
– Lg. aripi: 96 – 116 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– din Peninsula Iberica si Anglia pana in Mongolia; se reproduce si in Maroc
– Ierneaza in Africa Subsahariana;
– populatia la nivel UE a fost estimata la 6 100 perechi, adica cca. 20 % dun totalul populatiilor europene
Habitat
– stepa si zonele mlastinoase din cea mai mare parte a Eurasiei
– regiuni cu climat temperat, mediteraneam si chiar boreal
– poate ajunge la 1500 m altitudine, dar in principiu este o specie de joasa altitudine
– pentru cuibarit prefera vaile largi de rau, campiile, margini de lacuri, tarmuri
marine
– poate cuibari in zone umede, ogoare, dune, stepe, se poate adapta bine si in zone cu tufarisuri, plantatii tinere de coniferes in lipsa unui habitat potrivit, va cuibari in culturi agrare, fiind vulnerabile in timpul recoltei
– in Europa de V, 70 % din populatie se reproduce in habitate artificiale
Biologie
– zborul de vanatoare este tipic – survoleaza terenurile la joasa altitudine,
lasandu-se in picaj asupra prazii, odata ce o localizeaza
– perechile se formeaza pe la 2 -3 ani si uneori poate dura toata viata, cu toate ca se inregistreaza si cazuri de poligamie
– cuibul e construit la sol, in vegetatie naturala sau cultivate, zone baltite, paduri tinere plantate sau dune nisipoase
– construirea cuibului dureaza cca. 4 ziles femela construieste
– ponta cuprinde 4 – 5 oua, incubate mai mult de femela, 30 – 40 zile
– puii raman in cuib cca. 3 saptamani
– hrana: mici mamifere, in special rozatoare, uneori mici pasari, inclusive juvenili, reptile si insecte mari
– migreaza la distante mari
Amenintari
– agricultura intensiva, persecutia, vanatoarea neselectiva
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la
Berna si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
13. Circus aeruginosus – erete de stuf
Dimensiuni
– Lungime: 32 – 37 cm
– Lg. aripi: 62 – 76 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– larg raspandita in Europa si Africa, in vestul Asiei; spre nord specia ajunge
pana in Mongolia
– poate fi intalnit de asemenea, ocazional, in Tara Galilor si Irlanda
Habitat
– prefera zone mlastinoase, acoperite cu mult stuf, cu zone deschise in apropiere
– habitatele pentru reproducere sunt zone umede acoperite cu stuf din vecinatatea unor lacuri sau rauri
– poate fi vazut zburand la inaltimi joase pe deasupra stufarisurilui
Biologie
– specie monogama
– vaneaza de obicei dimineata si seara, pe campii si terenuri agricole
– sezonul de de imperechiere – aprilie-mai
– ponta consta din 4-5 oua, depunerea oulelor are loc la interval de trei zile;
incubatia dureaza 32-33 de zile
– cuibaresc in stufarisuri intinse; construiesc cuiburi mari care pot masura 80 cm in diametru, din stufarisuri uscate, crengi, ramurele
– ambii parinti participa la hranirea puilor
– dieta consta din mamifere mici, rozatoare, pasari, broaste, insecte
– specie migratoare
Amenintari
– persecutie, pierderea habitatelor
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la
Berna si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
14. Coracias garrulus – dumbraveanca
Dimensiuni
– Lungime: 29– 32 cm
– Lg. aripi: 52 – 57 cm
Status
– usor amenintata (Near Threatened – NT) pe Listele Rosii IUCN
Distributie
– oaspete de vara in sudul si estul Europei, reprezentand peste 50 % din
arealul global de reproducere a speciei; se reproduce si in nord-vestul africii, vestul Asiei, pana in Pakistan si Mongolia, in est. Ierneaza in Africa Subsahariana
– populatia dumbravencei, la nivel de UE, a fost estimate la 5 000 – 12 000 perechi
Habitat
– zone de ses calde si insorite, poieni deschise, palcuri de pin sau stejar, cu
luminisuri, livezi, terenuri agricole mixte, vai largi de rauri, campii erodate, cu palcuri razlete de arbori spinosi sau de foioase.
– cuibareste in scorburi de copaci mari, cavitati din stanci, constructii sau
maluri de rauri
Biologie
– specie monogama, solitara si teritoriala, cu zbor de afisare specific
– ponta contine 4 – 5 oua si este incubate de catre femela pentru 17 – 19 zile
– dieta consta in nevertebrate: carabusi si alte insecte cu corp tare, chitinizat, dar si mici vertebrate; in mod exceptional pot manca si fructe (struguri, smochine)
– migratoare – ierneaza in Africa, in Sudul Saharei; inaltimea de zbor in timpul migratiei este de 300 -500 m, in coloane separate de km distanta, cu viteza medie de 48 km/h (observatii din Somalia)
Amenintari
– principalele amenintari sunt pierderea/ degradarea habitatului, intensificarea
agriculturii si utilizarea crescanda a pesticidelor (reducerea arelului de hranire), vanatului, persecutarii
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la
Berna si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
15. Falco cherrug – soim dunarean
Dimensiuni
– Lungime: 45 – 55 cm
– Lg. aripi: 110 – 125 cm
Status
– amenintata (Endangered – EN) conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– larg raspandit in regiune palearctica, din Europa de E pana in China de V; in
2003, populatia globala era de 3 600 – 4 400 perechi;
– populatiile speciei la nivel European insumeaza 600 -700 perechi; in regiunea Ucraina de S – Moldova – Dobrogea, au fost inventariate 260 -280 perechi
Habitat
– specie adaptata sa vaneze aproape de sol, pe terenuri deschise, specializata
pe rozatoare terestre diurne de dimensiuni medii din terenuri ierboase, zone de semi-desert, stepa, regiuni montane aride sau in apropierea apelor;
– habitatul de cuibarire: zone stancoase, in nise, pe margini stancoase, uneori
direct pe sol, pe piloni/ stalpi, folosind uneori cuiburi vechi ale altor pasari
(ex.: cioara)
Biologie
– zborul de imperechere poate fi observat la inceputul lui martie
– ponta variaza de la 1 la 5 oua, fiind depusa cel mai devreme la sfarsitul lunii martie; incubarea dureaza 28 -30 zile
– juvenilia masculi incep sa vaneze mai devreme decat femelele, la inceputul
lui August; de asemenea, masculii incep primii migratia de toamna, la mijlocul lui August, pe cand femelele raman in preajma cuibului pana la sfarsitul lui Septembrie; adultii pleaca la inceputul lui noiembrie;
– ierneaza in zone invecinate habitatului de cuibarire;
– hrana: in zonele de teren deschis, vaneaza rozatoare; in zonele din apropierea apelor, vaneaza pasari
– adultii pot fi sedentari (Turcia), partial-migratori (Europa centrala) sau
migratori (parti din Rusia), dependent de disponibilitatea hranei pe timpul iernii pasarile parasesc teritoriile de cuibarit in martie-aprilie
Amenintari
– vanatoarea excesiva, afectarea populatiilor de rozatoare
– masuri de conservare: legislative, protectia habitatului
16. Falco peregrinus – soim calator
Dimensiuni
– Lungime: 38 – 51 cm
– Lg. aripi: 46 – 100 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– pe toate continentele, mai putin Antarctica, intr-o gama larga de habitate
– distributie neregulata; populatiile din nord sunt migratoare, iar cele din sud sedentare
– ierneaza in Africa tropicala
– populatia UE a fostt estimate la 5 000 perechi
Habitat
– regiuni deschise dar si impadurit; pentru cuibarit depind de stancarii abrupte
– prefera zonele nederanjate, de unde au o viziune buna a imprejurimilor, cu hrana abundenta
– pot accepta si habitate antropice – cladiri, cariere de piatra, platforme inalte
Biologie
– maturitatea sexuala este atinsa la 2 – 3 ani
– monogame, formeaza perechi pe viata
– isi pastreaza siturile de cuibarit
– masculii sunt teritoriali
– ponta cuprinde in medie 4 oua, incubate de femela, dar si de catre mascul, pentru perioade scurtes incubarea dureaza 32 -34 zile; daca cuibul este distrus in timpul primei ponte, femela poate depune o a doua ponta – de inlocuire
– hrana: pasari (porumbei, gaite, pasari limnicole si de apa, etc.), mamifere,
reptile, insecte
– migratoare
Amenintari
– persecutia, pierderea habitatului
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la
Berna si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
17. Falco vespertinus – vanturel de seara
Dimensiuni
– Lungime: 28 – 34 cm
– Lg. aripi: 65 – 76 cm
Status
– usor amenintata (Near Threatened – NT) pe Listele Rosii IUCN
Distributie
– cuibareste in Europa de Est si de Vest, Asia Centrala si Nord – centrala;
ierneaza – in Africa de Sud
– populatia la nivel mondial a fost estimata la 300 000 – 800 000 indivizi, iar la nivel European de 26 000 – 39 000 perechi
Habitat
– terenuri joase, deschise, cu arbori si abundenta mare insecte, inclusiv zone
de stepa si silvo-stepa, paduri deschise, pasuni, terenuri cultivate, zone mlastinoase, luminisuri de padure
– in Europa nu se intalneste la altitudini mai mari de 300 m;
– prefera cuiburile din coronamentul arborilor; pentru hranire, pot utiliza ca puncte de observatie stalpi, LEA, etc.
Biologie
– sociala, cuibareste in vechile cuiburi ale altor specii de pasari
– soseste in teritoriile de cuibarire la sfarsitul lui aprilie; ponta (3 – 5 oua) este depusa la cca. 3 saptamani de la sosire, iar clocirea (21 -27 zile de la al
doilea ou depus) se realizeaza in colonii; puii se acopera cu pene la cca. 26 –
27 zile;
– dispersarea coloniei incepe la sfarsitul lui August, iar migratia incepe la mijlocul lui Septembrie
– hrana: in principal insecte, dar si mici vertebrate: amfibieni, reptile si
mamifere;
– vaneaza la amiaza; in teritoriile de iernare din Africa de sud vaneaza adesea in grup, uneori si alaturi de alte specii de rapitoare;
– sunt atrase de aglomerarile de insecte
– migratoare: oaspete de vara in regiunea palearctica; ierneaza in Africa de
Sud
Amenintari
– distrugerea arealelor optime pentru cuibarit; utilizarea pesticidelor afecteaza
sursa de hrana
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la
Berna si Directiva Pasari
– masuri de conservare: protectia habitatului, tehnici de cultivare ecologice in
agricultura
18. Ficedula parva – muscar mic
Dimensiuni
– Lungime: 11 – 12 cm
– Lg. aripi: 19 – 21 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– oaspete de vara in NE si C Europei, reprezentand mai putin de 50% din arealul
sau global de distributie
– distributie larga in regiunile temperate si boreale din Eurasia, din Europa centrala pana in Siberia de est
– ierneaza mai ales in India si Pakistan
– populatia europeana este mare; a fost estimata la cca. 6 400 000 – 9 200 000 indivizi
Habitat
– terenuri impadurite deschise de amestec; prefera conditiile de umiditate si
adesea se reproduc la altitudini mari, intre 800 si 3 000 m
Biologie
– perioada de reproducere: mai – iunie
– cuibareste in gauri/ scorburi, in ziduri sau arbori, ocazional in tufarisuri
– cuibul este o cupa alcatuita din muschi, vegetatie uscata si frunze, captusita cu par/ blana; in tufarisuri, cuibul este bombat
– ponta cuprinde 5 – 6 oua, incubate 12 -13 zile doar de catre femela
– dieta: in principal insecte, dar si alte nevertebrate; in sezonul de reproducere, hrana este adunata mai ales din arbori, mai putin de pe sol sau capturata in zbor
– migreaza; ierneaza in sudul Asiei, din Pakistan si India orientala pana in sudul
Chinei, Indo-China si peninsula malaeza
– intoarcerea la teritoriile de cuibarit din Europa are loc in mai-iunie
Amenintari
– exploatarea forestiera
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna
si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: management forestier adecvat
19. Hieraaetus pennatus – acvila mica
Dimensiuni
– Lungime: 42 – 51 cm
– Lg. aripi: 110 – 135 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– din SV Europei pana Africa de Nord si Asia Centala
– oaspete de vara larg raspandit in cea mai mare parte a Europei de Est si Sud- Vest, reprezentand aici mai putin de jumatate din populatia mondiala a speciei
– populatia europeana a fost estimate la cca. 4 400 perechi; populatia la nivel de
UE a fost estimate la 2 450 – 4 950 perechi
– zona de iernare: Africa Subsahariana
Habitat
– paduri de conifere si foioase, in regiuni montane, pana la 10 000 m altitudine,
dar uneori si in regiuni de campie, la altitudini joase; prefera palcuri de padure cu luminisuri sau regiuni deschise, cu arbori izolati
Biologie
– dansuri nuptiale spectaculoase atat in timpul perioadei de reproducere cat si
dupa aceasta;
– cuibareste de regula in arbori, la 6 – 15 m inaltime; cuibul este o structura solida alcatuita din crengi, bête, adanc, captusit cu frunze sau ramurele de conifere; cand sunt prea putini arbori in zona, cuibareste pe colturi de stanca; cuibul este folosit ani la rand, dar o pereche poate avea mai multe cuiburi;
– ponta: 1 -2 oua, la intervale de cateva zile; incubarea incepe cu primul ou
depus; doar femela cloceste; intre cei 2 pui exista diferente de marime considerabile, numai unul din ei supravietuind in cele din urma; masculul aprovizioneaza cuibul cu hrana inclusive in perioada de dezvoltare a juvenilului; puiul se acopera cu pene complet pana la inceputul lui August; o perioada de timp de la primul zbor,
– juvenilul isi va insoti parintii in teritoriu
– hrana: pasari de dimensiuni mici si medii, soparle si mici mamifere, ocazional insecte; isi urmareste prada prin coronament, dar si in teren deschis
– migratoare; ierneaza in mod exceptional in Sudul Europei, ocazional in NV
Africii si egipt; majoritatea reproducatorilor vest palearctici sunt migratory trans-saharieni
– plecarea din Sudul Europei incepe la sfarsitul lui august, din Europa pana la mijlocul lui Octombrie, exceptional noiembrie; intoarcerea la teritoriile de cuibarit se realizeaza in martie – aprilie.
Amenintari
– Distrugerea/ degradarea/ pierderea habitatelor, utilizarea pesticidelor
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna
si Directiva Pasari
– masuri de conservare: protectia habitatului
20. Haliaeetus albicilla – codalb
Dimensiuni
– Lungime: 77-92 cm
– Lg. aripi: 190-250 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– larg raspandita prin toata Europa
Habitat
– prefera tarmuri izolate, zone umede, inundate (delte)
Biologie
– este o specie sedentara, la noi in tara poate fi intalnita si observata tot timpul
anului
– putin activ, isi petrece mult timp stand in copaci si privind imprejur
– zbor la mari inaltimi
– cuib: voluminos, din ramuri, construit pe stanci sau in copaci mari
– ponta: 1-3 oua albe, clocite cu randul de ambii parinti, timp de 38 zile;
– puii raman in apropierea cuibului, fiind dependenti de parinti cca 6-10 saptamani
– ajung la maturitate sexuala la varsta de 4-5 ani
– monogame, formeaza perechi pe viata
– isi pastreaza siturile de cuibarit
– masculii sunt teritoriali
– se hranesc cu pesti si pasari acvatice, adesea si hoituri
Amenintari
– distrugerea/ degradarea/ pierderea habitatelor, utilizarea pesticidelor
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna
si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
21. Lullula arborea – ciocarlie de padure
Dimensiuni
– Lungime: 14 – 15 cm
– Lg. aripi: 27 – 30 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– areal larg de raspandire in cea mai mare parte a Europei (peste 75% din arealul
global), mai putin regiunea Nordica; aici, populatia la nivel UE a fost estimata la peste 1 300 000 perechi, 90% din efectiv gasindu-se in Peninsula Iberica
Habitat
– necesita habitate cu vegetatie scunda pentru hranire, vegetatie mai inalta pentru
cuibarire si de arbori expusi sau tufisuri ca support pentru cantec
– evita zonele unde se practica agricultura intensive, dar poate fi gasita pe terenuri agricole abandonate
Biologie
– specie monogama; reproducerea are loc in mai-iunie;
– femela construieste un cuib in forma de cupa; annual se depun 2 – 3 ponte a cate 3 – 5 oua, incubate de femela pentru 11 -15 zile;
– puii sunt hraniti de ambii parinti; puii parasesc cuibul dupa 8 zile, inainte de a fi
capabili de zbor
– daca femela incepe intre timp a doua ponta, masculul va avea grija singur de puii din prima ponta
– in timpul sezonului de reproducere, hrana consta in insecte de marime medie- mare si paianjeni; in afara sezonului de reproducere dieta consta in principal din seminte
– vaneaza in vegetatie si pe sol
– migreaza, mai putin populatiile din Europa de V si bazinul mediteranean, acestea fiind rezidente
Amenintari
– degradarea habitatelor
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna
si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatelor
22. Milvus migrans – gaie neagra
Dimensiuni
– Lungime: 55 – 60 cm
– Lg. aripi: 135 – 150 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– africa si Eurasia, de la Peninsula Iberica la Japonia; in Nord, raspandita pana la
paralela de 65°
– populatiile europene ierneaza in Africa Subsahariana
– in UE populatia speciei a fost estimata la 21 000 – 28 000 perechi, reprezentand
25% din populatia totala a Euriopei
Habitat
– specie ubicvista, poate fi gasita in zone de semi-desert, pasuni, savane, zone
impadurite; evita padurile dese;
– comun in habitate acvatice, rauri, lacuri, zone umede, tarmuri marine si apropierea pajistilor, in lungul zonelor umede; adesea legat de factorul uman
Biologie
– necrofag;
– in zonele temperate din Eurasia, se reproduce in martie-iunie
– usoare tendinte coloniale, cuibaresc in arbori, construindu-si cuibul la bifurcatia ramurilor, de asemenea pe margini de stanci sau de-a lungul coastelor
– cuibul este o platforma din crengi, adesea amestecate cu bucati de plastic, carpe, hartie, piele
– ponta: 2 -3 oua, incubate 26 -38 zile, aproape exclusive de catre femela, daca
masculul reuseste sa aduca destula hrana
– in principal cadaver, dar si mamifere, pasari, pesti mici si de marime mijlocie, soparle, amfibieni si nevertebrate; dieta variaza in functie de productivitatea habitatului ocupat; o cantitate mai mare de prada este capturata in sezonul de reproducere
– poate cauta hrana pe langa gropile de gunoi, margini de apa, abatoare, drumuri, unde se pot gasi resturi/ cadavre
Amenintari
– datorita regimului alimentar este foarte expus la otravire
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna
si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
23. Oenanthe pleschanka – pietrar negru
Dimensiuni
– Lungime: 14 – 15 cm
– Lg. aripi: 25 – 27 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– oaspete de vara larg raspandit in Europa de SE, aceasta zona reprezentand mai
putin de un sfert din arealul global de ditributie a speciei;
– populatia europeana: mai putin de 140 000 perechi
Habitat
– zone de stepa si temperate, in principal in zone de joasa altitudine, dar pot
ajunge pana la 1 800 m.
– ocupa zone pustii, pietroase, presarate cu bolovanis si mai rar pe campiile necultivate de la limita terenurilor cultivate
Biologie
– reproducerea incepe in mai-iunie; cuibareste in gauri din maluri, stancarii, sub
bolovani sau in constructii umane;
– cuibul este o cupa din iarba uscata si tulpini, captusita cu iarba, radacini, lana sau par;
– ponta: 4 -6 oua, incubate 13 -14 zile de catre femela
– insectivore; vaneaza insectele de pe sol sau din vegetatie joasa; pandeste insectele de la inaltimi de pana la 1.5 m; dup ace isi captureaza prada se intoarce imediat la inaltime, rar petrecandu-si timpul pe sol
Amenintari
– degradarea habitatului
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna
si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
24. Ciconia ciconia – barza
Dimensiuni
– Lungime: 95 – 110 cm
– Lg. aripi: 180 – 215 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– raspandita in Europa, Africa de N, Asia Mica si Orentul Mijlociu, cu o
distributie fragmentata
– migreaza in Africa tropicala pentru iernat
– populatia globala a fost estimata la 500 000 – 520 000 indivizi
Habitat
– zone umede deschise, savane, stepe, pajisti, pasuni si terenuri agricole
– prefera habitate cu apa putin adanca, stagnanta
– preferintele de habitat ale speciei coincid cu cele umane – regiuni agricole si asezari umane
– pentru cuibarit cauta zone cu structuri inalte, optime construirii cuibului, avand
o predilectie pentru acoperisuri si arbori inalti din regiuni insorite; pot cuibari si in gramezi de paie, ruine, cosurile semineelor sau platforme artificiale de cuibarire
Biologie
– reproducerea incepe primavara in regiune palearctica
– cuibul este masiv, alcatuit din ramuri, captusit cu muschi, iarba, frunze, toate cimentate cu pamant
– ponta cuprinde 3 – 4 oua, incubarea dureaza 32 -38 zile;maturitatea sexuala este atinsa la 3 ani
– dieta include: amfibieni, insecte, melci, crabi, mici reptile, mamifere sau chiar pasari
– isi cauta hrana in ape putin adanci
Amenintari
– distrugerea habitatelor, desecarea zonelor umede
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protejarea habitatelor, in special a zonelor umede
25. Picus canus- ghionoaie sura
Dimensiuni
– Lungime: 25-28 cm
– Lg. aripi: 130-180 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– larg raspandite prin toata Europa, cu distributie larga in regiunile temperate ale
Eurasiei
– populatia la nivel de UE a fost estimata la 20 000- 25 000 de perechi
Habitat
– paduri de foiase; prefera asociatiile de salcii si plopi, livezile, parcurile mari si
gradinile
– rar intalnita prin localitati
Biologie
– sperioasa si prudenta, asemanatoare cu ciocanitoare verde
– specie sedentara
– perioada de reproducere mai-iunie
– cuibaresc prin copaci la inaltimi de 3-5m
– ponta este de 5-10 oua; incubatia dureaza 17 zile, realizata de catre femela
– puii sunt crescuti de ambii parinti
– vara se hranesc cu viermi, insecte si furnici, pe timpul iernii cu seminte si fructe uscate
Amenintari
– intensificarea exploatarilor forestiere
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna
si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
26. Sylvia nisoria- silvie porumbaca
Dimensiuni
– Lungime: 15-17 cm
– Lg. aripi: 23-27 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– raspandire larga in Europa Centrala si de Est si in vestul Asiei si Orientul
Milociu
– populatia totala a UE este estimata la 10 000- 12 000 de perechi, reprezentand aproximativ 4% din populatia europeana totala
Habitat
– prefera zone deschise din padurile temperate
– hatisurile, zonele cu tufe si vegetatie bogata, paduri rare cu tufarisuri
Biologie
– migratoare, ierneaza in Africa de Est, din Sudan pana in Tanzania
– perioada de reproducere mai- iunie
– cuibul este o cupa construita din iarba uscata, captusita cu iarba si radacini
– ponta: 4 -6 oua, incubate 12 -13 zile de catre femela
– dieta consta din nevertebrate, insecte;
– in afara sezonului de reproducere dieta consta in principal din seminte
Amenintari
– modificarea si fragmentarea habitatelor, incendiile spontane sau necontrolate
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna
si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
27. Dendrocopos medius – ciocanitoare de stejar
Descrierea ecologiei speciei se face in cap B4
28. Dryocopus martius – ciocanitoare neagra
Dimensiuni
– Lungime: 44-54 cm
– Lg. aripi: 70-84 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– raspandita in mare parte a Europei si Asiei
– efectivul populatiilor cuibaritoare din Europa este mare, populatiile insumand
90 000 –100 000 perechi
Habitat
– regiunile de paduri de foioase si de amestec, cu arbusti batrani
– destul de comuna in padurile batrane de foioase
Biologie
– perioada de reproducere incepe in aprilie
– cuibareste la o inaltimi de 4-20m, in scorburi adanci in special in plopi
– ponta este de 4-6 oua, iar incubarea dureaza 12-14 zile, fiind realizata de ambii parinti
– puii parasesc cuibul dupa o luna
– in cautarea hranei, scobeste gauri imense in buturugi sau trunchiuri de molizi
– dieta consta din larve de insecte, furnici si gandaci; pe timpul iernii -seminte variate, cum ar fi cele de fag
Amenintari
– distrugerea habitatului
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna
si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate
Prin implementarea obiectivelor propuse prin plan nu vor fi afectate specii de
interes comunitar, date fiind masurile de reducere a impactului prezentate in cadrul cap. D. Mai mult decat atat, prin implementarea unor conditii speciale in aceasta regiune si prin efectele unor masuri propuse se apreciaza chiar o imbunatatire a conditiilor locale de habitat pentru anumite specii.
4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar
Pe amplasament nu au fost identificate specii de plante sau habitate de interes prioritar.
Prezentam in continuare statutul de conservare al speciilor de pasari identificate pe amplasament (in tranzit sau in cautarea hranei), pentru care s-a avut in vedere, in cadrul evaluarii, posibilitatea de a fi afectate de implementarea parcului eolian:
OUG 57/2007:
– ANEXA 3 SPECII – de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica
– ANEXA 4 A – SPECII DE INTERES COMUNITAR – Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta
– ANEXA 4 B – SPECII DE INTERES NATIONAL- Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta
– ANEXA 5 A – SPECII DE INTERES COMUNITAR – Specii de plante si de animale de interes comunitar, cu exceptia speciilor de pasari, a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management
– ANEXA 5 B – SPECII DE ANIMALE DE INTERES NATIONAL ale caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management
– ANEXA 5 C – SPECII DE INTERES COMUNITAR a caror vanatoare este permisa
– ANEXA 5 D – SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR – a caror comercializare este permisa
– ANEXA 5 E – SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR – a caror comercializare este
permisa in conditii speciale
Categorie SPEC:
SPEC 1 – (specii Europene, periclitate la nivel global)
SPEC 2 – (specii concentrate in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa)
SPEC 3 – (specii a caror populatii nu se concentreaza in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa)
Non-SPECE – (specii concentrate in Europa, cu statut de conservare favorabil in Europa) Non-SPEC – (specii a caror populatii nu se concentreaza in Eruropa, cu statut de conservare favorabil in Europa)
Not Evaluated – neevaluate
Categorie IUCN:
Disparute (EX)
Disparute in salbaticie (EW) Amenintate critic (CR) Amenintate (EN) Vulnerabile (VU)
Usor amenintate (NT) Cu risc scazut (LC) Date insuficiente (DD) Neevaluate (NE)
Tendinta populatiei la nivelul tarii:
“-” populatie in scadere
“0” populatie constanta
“+” populatie in crestere
Prezentam mai jos date privind ecologia speciilor de pasari identificate pe amplasament:
1. Alauda arvensis – ciocarlie de camp
Dimensiuni
– Lungime: 18 – 19 cm
– Lg. aripi: 30 – 36 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– comuna, raspandita in Europa, reprezentand sub 50% din arealul sau global de distributie
– populatia UE a fost estimata la cca. 15 -20 milioane perechi
Habitat
– specie de stepa, bine adaptata si la regiunile cultivate
– prefera terenurile inierbate, fara prea multa vegetatie arbustiva; habitatul optim pentru cuibarit consta in vegetatie inalta de 15 pana la 40 cm, din zona dunelor nisipoase, coline si margini de coline
– in regiunile joase cultivate si pasunate, apar in densitati mai mici
Biologie
– perechile se formeaza in februarie
– teritoriile sunt ocupate de stoluri mari si sunt de regula aceleasi de la an la an
– dansurile nuptiale ating climax-ul in martie-aprilie, in special dupa ploaie;
masculii devin teritorial pe durata reproducerii
– reproducerea dureza din aprilie pana in iulie, cu 2 -3 ponte a cate 3 – 5 oua
– cuibul este o cupa putin adanca alcatuita din material vegetal si uneori blana/par, direct pe sol, uneori adapostit de smocuri de vegetatie, uneori in mici depresiuni
– incubarea dureaza 11 zile, puii pot parasi cuibul dupa 10 zile, dar nu pot zbura decat dupa 20
– insectivore vara, in general granivore iarna
– in principiu este o specie sedentara, dar in iernile grele, populatiile nordice se pot alatura celor rezidente in regiunile sudice ale Europei
– daca iernile sunt prea geroase, pot muri
Amenintari
– utilizarea pesticidelor, practicile agricole invazive
Conservare
– masuri de conservare recomandate: practici agricole neinvazive
2. Anthus campestris – fasa de camp
Dimensiuni
– Lungime: 16 – 18 cm
– Lg. aripi: 25 – 28 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– Oaspete de vara in cea mai mare parte a Europei, reprezentand mai putin de jumatate
din arealul global de distributie; raspandita din Spania pana in Mongolia
– Efectivul populatiilor cuibaritoare din Europa este mare, numai in tarile UE
populatiile insumand 440 000 – 740 000 perechi
– Specia ierneaza in Africa Subsahariana
Habitat
– De la regiunile mediteraneene la stepe
– Prefera terenurile uscate, dar nu aride; habitatele preferate tind sa fie localizate mai degraba in zone de ses continentale insorite
– Evita terenurile abrupte sau pietroase, obstacole constand in corpuri de apa, zonele cu vegetatie inalta, padurile, zonele umede, terenurile agricole sau tufarisurile
Biologie
– Reproducerea incepe in mai-iunie;
– Cuibareste pe sol, in cavitati putin adanci/ scobituri, adesea sub smocuri de
vegetatie; cuibul este o cupa alcatuita din tulpini si frunze, captusit cu material vegetal si par/blana; prezinta o deschidere laterala orientata de regula catre nord sau est;
cuibul este construit mai mult de femela
– Ponta: 4 – 5 oua, incubate cca. 12 zile de catre femela
– Hrana: insecte si seminte, mai ales iarna; se hraneste pe sol si printre vegetatia scunda
– migratoare
Amenintari
– Pierdera habitatului
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si
Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
3. Buteo buteo – sorecar comun
Dimensiuni
– Lungime: 46 – 58 cm
– Lg. aripi: 110 – 132 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– comuna, raspandita in majoritatea Europei, reprezentand sub 50% din arealul sau
global de distributie
– populatia europeana este mare; a fost estimata la cca. 710 000 perechi
Habitat
– ocupa habitate variate, dat intotdeauna cu vegetatie arbustiva (cu diferite grade de
acoperire)
– prefera lizierele si regiunile unde zonele cultivate, pasunile, pajistile, mlastinile alterneaza cu zone impadurite sau palcuri arbustive (conifere/ foioase)
– ierneaza pe terenuri deschise, stepa sau zone umede; prefera terenurile fara
denivelari sau cu pante usoare den zone de altitudine joasa sau moderata
Biologie
– depunerea pontei se realizeaza in martie – mai
– cuibareste in arbori mari, in special in zona lizierelor
– cuibul consta intr-o platforma de ramurele/ bete, captusite cu verdeata si este construit la bifurcatia ramurilor sau pe ramuri, aproape de trunchi
– ponta consta in 2 – 4 oua incubate 35 -38 zile de catre femela, hrana fiind asigurata
de mascul
– maturitatea sexuala este atinsa la 3 ani
– dieta este adaptata in functie de prada disponibila local sau sezonier si consta in principal din rozatoare, mici mamifere, reptile, dar si nevertebrate – insecte (lacuste, greieri) si oligochete (rame); cand stocul de mamifere mici scade, pot trece pe pasari
– vaneaza in terenuri deschise, luminisuri de padure, in apropierea stancariilor, lizierelor; de regula, prada este capturata la sol; nevertebratele sunt capturate mergand pe sol
– partial migratoare – populatiile din centrul Europei – acestea ierneaza in Africa, Israel si Arabia
Amenintari
– vanatoarea, persecutia, distrugerea habitatelor
Conservare
– masuri de conservare recomandate: protejarea habitatelor, masuri legislative
4.Carduelis carduelis – sticlete
Dimensiuni
– Lungime: 13 – 15 cm
– Lg. aripi: 22 – 25 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, Eurasia de vest, reprezentand
mai putin de jumatate din arealul global de reproducere
– populatia la nivel european este mare; populatia globala a fost estimata la 1500
000 indivizi
Habitat
– zone cu tufarisuri, grohotisuri, pajisti si livezi
Biologie
– perioada de reproducerea la jumatatea lunii iulie
– cuibul consta intr-o fundatie ce cuprinde o masa de vegetatie uscata, iarba si ocazional pene, tesuta fin din fire de iarba, tulpinite si frunze, muschi si licheni
– ponta: 4 -6 oua incubate 9-14 zile doar de catre femela, cu toate ca si masculul poate ajuta in acest sens, ocazional; puii pot iesi din cuib la 10 zile de la eclozare
– sociabili in afara de perioadei de cuibarit; adesea intalnite in stoluri mici
– dieta consta din seminte mici in principal compositae
– toamna si iarna este intalnita pe parloage cu multi ciulini si scaieti
– specie sedentara
Amenintari
– specia nu este amenintata in prezent
Conservare
– masuri de conservare recomandate: nu sunt necesare in prezent;
5. Calandrella brachydactyla – ciocarlie de stol
Dimensiuni
– Lungime: 13 – 14 cm
– Lg. aripi: 25 – 30 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– larg distribuit in regiunile Mediteraneene din Europa si Africa de N pana spre
centrul Asiei
– populatia europeana a fost estimate la 2.3 – 3.6 milioane perechi, din care 97% se regasesc in Peninsula Iberica
Habitat
– regiuni aride cu covor vegetal scund, rasfirat, pe terenuri pietroase sau nisipoase,
terenuri neprelucrate, pasuni xerofile
Biologie
– Migreaza (cu exceptia populatiilor din Grecia); ierneaza in principal in regiunea
Sahel din Africa
– In Europa de SE, ponta este depusa incepand cu mijlocul lui Aprilie; zborul nuptial este insotit de cantece ale masculului la inaltimi de 30 -50 m;
– Cuibul este construit de catre femela din vegetatie erbacee, radacini, captusit, asezat direct pe sol, intr-o mica adancitura, de regula sub arbusti, tufarisuri sau smocuri de vegetatie inalta;
– Sunt depuse 2 ponte ce variaza intre 2 -5 oua, rar 6;
– Cloceste numai femela, incepand cu ultimul ou depus, 11 -13 zile;
– Puii sunt ingrijiti de catre ambii parinti; principala amenintare consta in pradarea cuibului de catre serpi si distrugerea acestuia de catre turmele de animale domestice
– Maturitatea sexuala atinsa la 1 an
– Hrana: in principal nevertebrate (Coleoptere, Hemiptere, melci) pe timp de primavara, dar si seminte si alte vegetale in alte sezoane; isi culege hrana de pe sol. Amenintari
– Intensificarea agriculturii, pierderea habitatului
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si
Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
6. Corvus corone cornix – cioara griva
Dimensiuni
– Lungime: 44 – 51 cm
– Lg. aripi: 84 – 100 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– raspandita in N si E Europei
– migreaza din S pana in V Europei, S Iranului si Afganistanului, V Pakistanului si V Chinei pentru iernat (Sibley Charles G. 1996)
– populatia europeana este imensa si a fost estimata la 14 000 000 – 34 000 000
indivizi
Habitat
– se reproduce in regiunea vest – palearctica, din zona sub-arctica, boreala si
temperata, pana in cea mediteraneana, stepica, desertica si pana la inaltimi de 1000 m in Carpati si Urali
Biologie
– depunerea pontei incepe din martie, pana in mai; este depusa o singura ponta, de 2 –
7 oua, incubatia durand 18 -19 zile
– cuibul este construit in arbori inalti, la marginea padurilor, pe stalpi LEA, piloni, rar pe stanci, cladiri sau la sol; daca nu sunt arbori disponibili, se pot folosi de arbusti, tufarisuri sau vegetatie joasa si densa
– cuibul este pozitionat in partea superioara a arborelui, aproape de trunchi sau la
bifurcatia ramurilor
– cuibul este o structura masiva dar elastica, tipica, din 4 straturi: fundatia din ramuri rigide, uneori cu tot cu frunze, unite cu un strat de muschi si iarba, urmat de un alt strat, din ramurele, tulpini, radacini, fasii de scoarta, iarba, lana, pene, blana, materiale moi artificiale; adesea sunt incorporate oase de animale si cabluri de telefon, pentru fundatie
– dieta: nevertebrate si seminte de cereale, dar si mici vertebrate, oua de pasari, resturi,
carcase, in functie de disponibilitatea hranei din teritoriul ocupat
– se hraneste la sol, in culturi agricole, pajisti, pasuni, terenuri inierbate – in primavara si vara; toamna si iarma – in culturi, in apropierea padurilor, asezarilor umane(ferme, orase)
Amenintari
– specia nu este amenintata
Conservare
– masuri de conservare recomandate: nu sunt necesare
7. Corvus frugilegus – cioara de semanatura
Dimensiuni
– Lungime: 41 – 49 cm
– Lg. aripi: 81 – 94 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– comuna, raspandita in majoritatea Europei, reprezentand sub 50% din arealul sau
global de distributie
– populatia europeana este foarte mare; a fost estimata la cca. 20 – 35 000 000 indivizi
Habitat
– se reproduce doar in zonele boreale si temperate ale regiunii vest – palearctice; este
prezenta doar iarna in regiunile mai calde
– nu patrunde in regiunile montane
– in regiunile joase continentale si oceanice
Biologie
– reproducerea are loc in martie- aprilie
– cuibareste in varfutile arborilor, in coronament, in grupuri izolate
– cuibul este o semisfera, uneori usor aplatizata; fundatia este alcatuita din ramuri si bete mari, iar golurile formate de acestea sunt captusite cu ranuri elastice – salcie,
mesteacan, frunze, radacinute, lipite cu argila si captusit cu un alt strat de muschi, tulpini, pene, iarba, uneori hartie
– ponta cuprinde 2 -6 oua; incubarea dureaza 16 -18 zile si este realizata doar de
femela
– isi cauta hrana in principal pe sol, rar in arbori; ca areal de hranire prefera pasunile si culturile agricole; primavara se hraneste pe culturi cu seminte si cu insectele descoperite in timpul lucrarilor agricole, in special larve;
– prefera zonel cu nuci si culturi agricole, in special cerealiere;
– evita zonele cu tufarisuri si impadurite; prefera sa se hraneasca cu insecte, rame si nuci, iar cand aceste resurse se epuizeaza, pasarile se aduna in stoluri mari si se hranesc cu porumb, grau, orz, mazare sau fasole
– au obiceiuil sa stranga nuci; acestea sunt culese din copaci si ingropate /ascunse la anumite distante, in vegetatie, sol sau intre bucati de pamant arat. Pasarea se intoarce toamna sa se hranesca cu nucile ingropate/ ascunse
– migratoare in iernile aspre, in Eurasia; migreaza ziua in stoluri
Amenintari
– persecutia, utilizarea insecticidelor
Conservare
– masuri de conservare recomandate: nu se cunosc pentru aceasta specie
8. Corvus monedula – stancuta
Dimensiuni
– Lungime: 30 – 34 cm
– Lg. aripi: 64 – 73 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– raspandita in majoritatea Europei, reprezentand peste 50% din arealul sau global de
distributie
– populatia europeana este foarte mare; a fost estimata la cca. 10 – 29 000 000 indivizi
Habitat
– se reproduce in zonele boreale, temperate, se stepa ale regiunii vest – palearctice si
in regiunile joase mediteraneene, continentale si oceanice
– evita caldura excesiva, inghetul si zapada
Biologie
– reproducerea are loc in aprilie – mai
– cuibareste in scorburi, gauri, structuri artificiale, cuiburi vecgi de ciocanitoare;
cuibul variaza ca structura si dimensiune, in functie de natura scorburii/ cavitatii;
– cuiburi sunt adesea reutilizate
– ponta cuprinde 4 – 6 oua incubate 17 – 18 oua doar de catre femela
– dieta: nevertebrate, fructe, carcase, resturi, uneori mici vertebrate si oua de pasari;
puii sunt hraniti in principal cu nevertebrate
– se hranesc in perechi sau mici stoluri, aproape intotdeauna pe sol; uneori pot cauta hrana prin arbori – omizi defoliatoare, carabusi, chiar ghinda
Amenintari
– persecutia, utilizarea insecticidelor
Conservare
– masuri de conservare recomandate: nu se cunosc pentru aceasta specie
9. Dendrocopos medius – ciocanitoare de stejar
Dimensiuni
– Lungime: 19-22 cm
– Lg. aripi: 33-34 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– larg raspandita in Euroapa centrala si de sud-est, populatiile de aici
reprezentand peste 50% din populatia estimata la nivel global
Habitat
– prefera regiunile de paduri de foioase, in special zonele cu zavoaie de stejari
batrani, carpen si ulm
Biologie
– sedentara
– perioada de reproducere mai –iunie
– cuibul este scobit in trunchiuri sau ramuri groase; adesea este folosit acelasi sit de cuibarire mai multi ani la rand;
– cuibul nu este captusit cu nimic altceva pe langa talas;
– ponta de 4-7oua albe, lucioase, incubate pentru 11-14 zile de ambii parinti
– dieta: insecte, precum si larvele lor
– deseori zboara prin coronament
– se pot deplasa vertical pe trunchiuri; in locurile de hranire ale speciei se acumuleaza numeroase resturi ce sunt apoi valorificate de catre paseriforme
Amenintari
– distrugerea habitatului
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna
si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
10. Falco tinnunculus – vinderel, vanturel rosu
Dimensiuni
– Lungime:31– 37 cm
– Lg. aripi:68 – 78 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– comuna, raspandita in majoritatea Europei, reprezentand sub 25% din arealul sau
global de reproducere
– populatia globala este foarte mare; a fost estimata la cca. 5 milioane indivizi
Habitat
– specie bine adaptata la procesele de antropizare; intalnita intr-o gama larga de
habitate – parcuri, livezi, regiuni impadurite restranse, ravene, chei, zone urbane, stepe aride si semi-aride, regiuni cultivate
Biologie
– de regula cuibareste in perechi izolate dar pot forma si colonii laxe cuibaritoare
– cuibaresc in cuiburi parasite, in scorburi, stancarii sau chiar in structuri realizate de om
– ponta cuprinde 3 – 5 oua si este depusa in aprilie-mai; ouale sunt depuse la intervale
de 2 zile
– incubarea dureaza 26 -30 zile si este relizata de femela; rata de crestere a puilor este rapida; hrana este asigurata de mascul
– dieta cuprinde mamifere mici – rozatoare, pasari si nevertebrate – ortoptere si
anelide, uneori resturi
– pot vedea si in spectrul UV
– migratoare sau partial migratoare; migreaza spre sud si sud-vest
Amenintari
– persecutia
Conservare
– masuri de conservare recomandate: interzicerea braconajului
11. Galerida cristata – ciocarlan
Dimensiuni
– Lungime: 17 – 19 cm
– Lg. aripi: 32 – 36 cm
– rezident cu larga raspandire in Europa (mai putin in Nord), aceasta reprezentand mai putin de jumatate din arealul de distributie la nivel mondial
– populatia europeana a fost estimata la peste 3 600 000 perechi
Habitat
– ocupa o varietate de habitate,in zonele de campie, in special terenuri deschise cu
vegetatie risipita, zone cultivate, cai de comunicatie, terenuri virane
Biologie
– cuibareste pe sol, in camp deschis sau la adapostul arbustilor, vegetatie deasa, etc.
cuibul consta intr-o adancitura in sol, fiind captusit cu vegetatie;
– un cuib nou este construit pentru fiecare ponta; construirea cuibului dureaza 2 – 4 zile;
– ponta: 3 -5 oua; clocirea: 11 -13 zile; cloceste doar femela, dar ocazional si masculul
– hrana: vegetale si nevertebrate, iarna; insectele sunt vanate in zbor si le sunt smulse aripile inainte de a fi consumate
Amenintari
– deistrugerea habitatelor, utilizarea insecticidelor
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si
Directiva Pasari
– masuri de conservare: protectia habitatului
12. Hirundo rustica – randunica
Dimensiuni
– Lungime: 17 – 21 cm
– Lg. aripi: 32 – 34 cm
– oaspete de vara in cea mai mare parte a Europei, aceasta reprezentand mai putin de
50% din arealul sau global de distributie
– populatia globala este mare; a fost estimata la cca. 190 000 000 indivizi (Rich et al.
2003)
Habitat
– terenuri deschise pentru vanat, iar pentru cuibarit – constructii, poduri sau alte
structuri construite de om
– evita padurile dese si zonele foarte aride
– habitatele originale erau constituite cel mai probabil din regiuni muntoase si tarmuri marine cu pesteri, crevase, arbori putrezi; in prezent, specia este adaptata la traiul alaturi de oameni si se gasesc in regiuni agricole, suburbii, in lungul autostrazilor, in apropierea apelor, oriunde sunt terenuri deschise si structuri unde pot cuibari
Biologie
– cuibul este construit de ambii parteneri si consta intr-o structura din pamant, paie,
pene si bete;
– ponta consta in 4 – 5 oua, incubate de catre ambii parteneri, 12 -17 zile;
– puii sunt hraniti de catre ambii parinti;
– juvenilii parasesc cuibul la 20 -21 zile de la eclozare
– dieta: in principal insecte zburatoare, mai ales muste; ocazional se hranesc cu fructe de padure, seminte si insecte moarte de pe sol
Amenintari
– deranjarea/ distrugerea cuiburilor
Conservare
– masuri de conservare recomandate: protejarea cuiburilor
13. Lanius collurio – sfrancioc rosiatic
Dimensiuni
femela Juvenil mascul
– Lungime: 16 – 18 cm
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– oaspete de vara in cea mai mare parte a Europei, care reprezinta mai putin de jumatate din arealul lor global de distributie
– regiunile de iernat sunt localizate in Africa Subsahariana
– populatia UE a fost estimate la 700 000 perechi
Habitat
– povarnisuri line, calde, insorite, uscate, semi – aride, cu tufarisuri rasfirate, arbusti,
ogoare, terenuri virane
Biologie
– reproducerea dureaza din mai – iulie;
– cuibaresc in zone cu tufarisuri spinoase, uneori la inaltimi in arbori, gramezi de lemne
– cuiburile sunt alcatuite din materiale vegetale captusite cu blana, par, licheni, iarba, inflorescente, muschi, stuf
– ponta: 3 -7 oua incubate 12 -16 zile mai mult de catre femela
hrana: insecte si alte nevertebrate precum si mamifere mici, pasari, reptile
– migratoare; parasesc teritoriile de reproducere in August – Septembrie
Amenintari
– Intensificarea agriculurii, utilizarea irationala a pesticidelor
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si
Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
14. Lanius minor – sfrancioc cu frunte neagra
Dimensiuni
Femela Mascul
– Lungime: 19 – 21 cm
– Lg. aripi: 32 – 35 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– oaspete de vara raspandit in Europa de Est si Sud, reprezentand peste 50% din
arealul global de distributie
– din Spania pana la muntii Altai
– ierneaza in Africa Subsahariana
– populatia UE este estimate la cca. 2 100 perechi, reprezentand 2,5 % din populatia europeana totala
Habitat
– prefera climatul de stepa, mediteranean sau temperat
– habitate deschise, cu tufarisuri si arbusti;
Biologie
– reproducerea: mai+iulie
– cuibul este situat pe ramuri laterale, pana la 4 m fata de trunchi sau in coronament, in general la inaltimi mari deasupra solului
– cuibul este alcatuit din materiale vegetale, incluzand plante aromatice, inflorescente, etc., captusite cu par/ blana/ pene
– ponta: 5 – 6 oua incubate 15 -16 zile de catre femela
– hrana: insectes in teritoriul de hranire trebuie sa existe numeroase elemente inalte, de unde acesta poate sa pandeasca prada; rar ataca si alte pasari
– migratoare
Amenintari
– Intensificarea agriculurii, utilizarea irationala a pesticidelor
Conservare
la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si
Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
15. Melanocorypha calandra – ciocarlie de baragan
Dimensiuni
– Lungime: 17 – 19 cm
– Lg. aripi: 37 – 40 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– Nordul Africii, sudul Europei, Orientul Apropiat si Mijlociu
– Populatiile din S-SV Europei sunt sedentare, dar cele din Est ierneaza in regiunile mediteraneene
– Populatia UE a fost estimate la 1 -1.3 milioane perechi, din care 95% sunt localizate in Spania
Habitat
– Stepa, culture de cereale, campii deschise, platouri inalte, in zone cu tufarisuri,
arbusti, arbori imprastiati; evita terenurile aride, saraturate, pietroase, dar tolereaza bine temperature ridicate pana la 32 °C
Biologie
– Cuibareste pe sol, sub movilite de vegetatie; cuibul este construit de catre ambele sexe, intr-o mica adncitura, captusita cu Frunze si tulpinite;
– Depunerea pontei: martie-iunie; de doua ori pe an: 4 -5 oua, rar 3 – 6.
– Clocitul: 16 zile, de catre femela; puii sunt hraniti in cuib cca. 10 zile.
– Vara, se hranesc in principal cu insecte, mai putin cu vegetale; iarna se hranesc mai mult cu vegetale: seminte, lastari. Se hraneste in timp ce alearga pe sol; sapa dupa larve si pupe
– migratoare
Amenintari
– Pierderea habitatului, utilizarea insecticidelor
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si
Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia habitatului
16. Merops apiaster – prigoria
Dimensiuni
– Lungime: 25 – 29 cm
– Lg. aripi: 36 – 40 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– oaspete de vara raspandit in sudul si estul Europei, aceasta reprezentand mai putin de
50% din arealul sau global de distributie
– populatia globala este mare; a fost estimata la cca. 950 000 – 2 000 000 indivizi
– ierneaza in Africa
Habitat
– versanti de deal insoriti, pasuni, pajisti si terenuri cultivate cu centuri arbustive
(pentru adapost), arbori imprastiati, campii, stepe, vai largi de rauri, maluri de rauri cu tufarisuri
Biologie
– coloniala si migratoare
– populatiile sosesc in teritoriile de reproducere la inceputul lui mai si le parasesc pana la sfarsitul lui august
– intervalul intre primul ou depus si pana la inceputul incubarii este de cca. 28 zile
– ponta consta in 4 -7 oua, depuse la intervale de 2 zile, intr-o galerie
– camera in care este amplasat cuibul se afla la capatul unui tunel de cca. 1 m lungime, construit intr-un mal de nisip sau pamant sau la nivelul solului;
– unele galerii sunt folosite mai multi ani la rand, dar majoritatea perechilor isi sapa noi galerii anual
– aproximativ o cincime din cuiburile cu pui au ajutoare – 1 – 2 indivizi ajutatori,
ocazional 3 – 4
– indivizii ajutatori contribuie la aprovizionarea cu hrana a cuibului
– dieta consta in principal din bondari si albine, dar si orice alte insecte zburatoare diurne
– isi pandesc prada dintr-un punct inalt, o urmaresc in zbor si apoi o aduc in punctul de pnservatie pentru a o ucide
Amenintari
– deranjarea/ distrugerea arealelor de cuibarire, utilizarea insecticidelor
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si
Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protejarea arealelor de cuibarire
17. Miliaria calandra – presura sura
Dimensiuni
– Lungime: 16 – 19 cm
– Lg. aripi: 27 – 30 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– specie cuibaritoare raspandita in cea mai mare parte a Europei, mai putin in nordul
acesteia, aceasta reprezentand mai mult de 50% din aria globala de distributie
– populatia europeana este foarte mare; a fost estimata la cca. 16 – 44 000 000 indivizi
– in principal rezidenta
Habitat
– in principal regiuni joase, deschise, cu usoare denivelari, de preferat in apropierea
coastelor marine
– evita padurile, zonele umede, terenurile abrupte, pietroase, muntii sau platourile inalte, precum si zonele construite
– necesita structuri inalte pentru observarea teritoriului si cantec
Biologie
– reproducerea: mai – iulie
– cuibareste pe sol, in vegetatie deasa sau tufarisuri, in adancituri din terenurile arabile, pasuni, buruienis
– cuibul este mare, are o structura laxa, alcatuit din tulpini, radacini si iarba, captusit cu iarba fina, uneori par/ blana
– ponta: 4 – 6 oua incubate 12 -14 zile doar de catre femela
– dieta: seminte, vegetale, nevertebrate, in special in sezonul de reproducere; se hraneste la sol, in culturi, pajisti, vegetatie pitica; toamna se hraneste in miristi, pe terenurile recoltate, printre mormane de gunoaie – in iernile grele
Amenintari
– practici agricole agresive, utilizarea insecticidelor/ pesticidelor
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si
Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: managementul corect al terenurilor agricole si practici agricole ecologice
18. Oenanthe oenanthe – pietrar sur
Dimensiuni
– Lungime: 14 – 16 cm
– Lg. aripi: 28 – 32 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– oaspete de vara cu raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata
reprezentand mai putin de jumatate din arealul global de reproducere
– populatia la nivel european este mare; populatia globala a fost estimata la 2 900 000 indivizi (Rich et al. 2003)
Habitat
– regiunea de tundra cu tufarisuri di bolovanis, pante pietroase, grohotisuri, pajisti
alpine
Biologie
– reproducerea: aprilie iunie; depune 1 – 2 ponte
– cuibareste in crapaturile din ziduri, printre stanci si bolovani, cuiburi artificiale si alte structuri realizate de om
– cuibul consta intr-o fundatie ce cuprinde o masa de vegetatie uscata, iarba si
ocazional pene mari si o cupa tesuta fin din fire de iarba, tulpinite si frunze, muschi si licheni
– ponta: 4 -7 sau 2 -9 oua incubate 13 sau 10 -16 zile doar de catre femela, cu toate ca si masculul poate ajuta in acest sens, ocazional; puii pot iesi din cuib la 10 zile de la eclozare
– dieta consta in insecte, paianjeni, moluste si alte nevertebrate mici, suplimentate cu fructe de padure
– isi vaneaza prada pe sol sau in vegetatie joasa; ca tehnici de vanatoare, ii sunt specifice alergatul si panda, caz in care prada este adusa pe structura ce a servit drept punct de observatie
– migratoare; ierneaza in diferite regiuni ale Africii
Amenintari
– specia nu este amenintata in prezent
Conservare
– masuri de conservare recomandate: nu sunt necesare in prezent;
19. Oriolus oriolus – grangur
Dimensiuni
– Lungime: 23-25 cm
– Lg. aripi: 45-47 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, Asia, Africa de nord -vest
Habitat
– cuibareste in paduri din regiuni cultivate, preferand arbori cu coroane bogate
Biologie
– migratoare, ierneaza in Europa de V si S si in Africa de N
– cuibareste prin copaci, pe ramuri subtire construit din materiale vegetale, pene, iarba si muschi
– sezonul de reproducere incepe la inceputul lunii mai pana in iulie
– ponta consta in 3-4 oua, incubate de ambii parinti pentru 16-17 zile
– dieta consta din insecte si fructe de padure
Amenintari
– persecutie, distrugerea habitatului
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna
si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia cuiburilor
Dimensiuni
– Lungime: 14 – 16 cm
– Lg. aripi: 22 – 25 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– rezidentcu raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata reprezentand
mai putin de jumatate din arealul global de reproducere
– populatia la nivel european este mare si a fost estimata la 130 – 270 000 000 indivizi
Habitat
– specie antropofila, asociata asezarilor umane
– zone urbane si suburbane, terenuri agricole
– evita terenurile impadurite, padurile, pasunile, desertul
– densitati mari in regiunile unde o zona urbana se intretaie cu o zona agricola
Biologie
– nu migreaza
– folosesc cuiburile lastunilor, gaurile din ziduri, stanci, arbori, gramezi de paie, acoperisurile, tufarisurile; pot alunga alte pasari din cuiburile lor, motiv pentru care cuiburile artificiale sunt construite in asa fel incat vrabiile sa nu poata patrunde in ele!
– Pot depune pana la 4 ponte pe an, iar o ponta cuprinde 4 -5 oua, ce pot fi depuse din martie pana in august
– Traiesc in medie 3 ani, cu toate ca pot atinge si varsta de 12 ani
– Dieta consta din materiale vegetale, graunte si insecte, fructe, legume; regim omnivor
– Isi cauta hrana la sol, in teren deschis, dar si pe scoarta arborilor sau in vegetatie, dar si in gramezile de gunoi
Amenintari
– specia nu este amenintata in prezent
Conservare
– masuri de conservare recomandate: nu sunt necesare in prezent, vrabia de casa este
considerata o specie comuna;
21. Passer montanus – vrabie de camp
Dimensiuni
– Lungime: 14 – 15 cm
– Lg. aripi: 20-22 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– rezidenta cu raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, in Asia pana la
coasta Pacificului din Rusia si la Sud de Indonezia
Habitat
– populeaza terenuri agricole deschise cu copaci ; evita terenurile impadurite,
padurile, pasunile
Biologie
– folosesc alte cuiburi, gaurile din ziduri, stanci, arbori, gramezi de paie,
acoperisurile, tufarisurile;
– sezonul de producere incepe la jumatatea lunii aprilie pana in august
– pot depune pana la 3 ponte pe an, iar o ponta cuprinde 2-7 oua, incubate de ambii parinti timp de 11- 14 zile
– dieta lor consta din materiale vegetale, graunte, fructe, legume, nevertebrate mici si insecte
– isi cauta hrana la sol, in teren deschis, dar si pe scoarta arborilor sau in vegetatie
Amenintari
– specia nu este amenintata in prezent
Conservare
– masuri de conservare recomandate: nu sunt necesare in prezent
22. Pica pica – cotofana
Dimensiuni
– Lungime: 43 – 46 cm
– Lg. aripi: 48 – 58 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– Rezident cu raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata reprezentand
mai putin de jumatate din arealul global de reproducere
– populatia la nivel global este mare si a fost estimata la 3 400 000 indivizi
Habitat
– zone agricole, hatisuri, regiuni usor impadurite sau terenuri deschise, pajisti, parcuri
si gradini, zone urbane
Biologie
– nu migreaza
– specie monogama, formeaza perechi pe termen lung
– perechea se formeaza toamna sau iarna
– cuibaresc adesea in mici colonii
– ambii parteneri participa la construirea cuibului
– cuibaresc pe ramurile arborilor de foioase; cuibul este insusi imbracat intr-un invelis mare, sferic, cu 2 intrari, alcatuit din bete; in interior, cuibul propriu-zis este alcatuit din pamant sau gunoi de grajd – la baza, captusit cu material vegetal, par/ blana, iarba
– ponta cuprinde 6 -7 oua incubate de femela cca. 18 zile; masculul asigura hrana
– omnivore, dar se hranesc in principal cu insecte; consuma si seminte de conifere, mai ales dupa perioada de reproducere; dieta cuprinde si fructe de padure, alune si alte seminte in timpul iernii; consuma si carcase, pui si oua de pasari dar si mici rozatoare Amenintari
– persecutie, utilizarea pesticidelor
Conservare
– masuri de conservare recomandate: constientizare sociala
Dimensiuni
– Lungime: 24-27 cm
– Lg. aripi: 47-53 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– raspandita in cea mai mare parte in centrul si sudul Europei, Asia Centrala si de
Vest
– populatia europeana este foarte mare; a fost estimata la 1.5 milioane de indivizi
Habitat
– prefera zone de paduri de foioase, silvostepe
– terenuri agricole cu tufisuri si palcuri de padure; campii si livezi
Biologie
– migratoare
– sezonul de reproducerea: aprilie -mai
– foloseste ocazional cuiburi vechi de alte pasari
– cuibul are o structura laxa, alcatuit din radacini si iarba, captusit cu iarba fina, uneori par/ blana
– ponta: 2 oua, incubate 15 zile de ambii parteneri
– dieta: seminte, fructe de buruieni si ceriale, mici nevertebrate si insecte
Amenintari
– distrugerea habitatului, utilizarea insecticidelor/ pesticidelor
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna
si Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: managementul corect al terenurilor agricole si practici agricole ecologice
Dimensiuni
– Lungime: 20 – 23 cm
– Lg. aripi: 31 – 40 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata reprezentand mai putin de
jumatate din arealul global de reproducere
– populatia la nivel european este mare si a fost estimata la 45 – 110 000 000 indivizi
Habitat
– specie asociata cu habitatele disturbate de avtivitatile antropice
– pot fi gasiti practic in toate tipurile de habitate, cu exceptia padurilor masive sau a regiunilor alpine virgine
Biologie
– au tendinta de a ramane sedentare in regiunile urbane; populatiile migratoare
ierneaza in Europa de V si S si in Africa de N
– isi cauta hrana in regiuni agricole, terenuri deschise, gazon si alte zone dezvoltate antropic, dar necesita zone cu cavitati pentru cuibarire, in apropiere
– cuibaresc in scorburi sau alte cavitati, dar prefera cavitatile naturale, cum ar fi
vechile cuiburi de ciocanitoare
– cuibul este o structura laxa de bete, ramurele, material vegetal, pene, iarba, cu o mica adancitura centrala
– ponta consta in 4 -6 oua incubate de ambii parinti pentru cca. 12 zile
– omnivore, prefera insectele, dar si fructe, graunte si seminte; pot fi frecvent observati hranindu+se din hranitoare artificiale
Amenintari
– nu se cunosc
Conservare
– masuri de conservare recomandate: nu sunt necesare
Dimensiuni
– Lungime: 25 – 29 cm
– Lg. aripi: 44 – 48 cm
Status
– Least Concern – LC conform Listelor Rosii IUCN
Distributie
– raspandire larga in cea mai mare parte a Europei sudice, acesata reprezentand mai
putin de un sfert din arealul global de reproducere
– populatia la nivel european este mare si a fost estimata la 1,8 – 3,5 000 000 indivizi
– populatiile migratoare (din nordul arealului de distributie) ierneaua in Africa de N si bazinul mediteranean
Habitat
– terenuri impadurite deschise, livezi, parcuri, terenuri cultivate, stepa
– prefera vegetatia scunda sau solul gol, cu arbori rari, imprastiati sau stanci si scorburi oentru cuibarit
Biologie
– se reproduc din ianuarie pana in mai
– monogame, solitare, teritoriale
– cuibul este construit in cioturi, arbori, ziduri, ruine sau stanci si este are putina captuseala
– ponta: 5 – 8 oua, incubate de catre femela pentru 16 -18 zile
– maturitatea sexuala este atinsa la 1 an de zile
– dieta: insecte mari si stadiile lor larvare, mici vertebrate: reptile, amfibieni
– isi cauta hrana pe sol, sapand, cautand prin frunzar
Amenintari
– utilizarea pesticidelor, persecutia, distrtugerea cuiburilor
Conservare
– la nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si
Directiva Pasari
– masuri de conservare recomandate: protectia cuiburilor.
5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate
In cadrul deplasarilor pe teren, colectivul eolaborator a identificat o serie de specii de plante, precum si specii de fauna din urmatoarele clase: Arachnida (ordinul Araneae), Insecta (cu preponderenta reprezentantilor din ordinele Orthoptera si Lepidoptera), Amphibia, Reptilia, Aves.
Prezentam speciile de fauna identificate pe amplasament cu mentiunea ca efectele generate de implementarea si functionarea obiectivelor propuse prin plan, nu afecteaza structura si/sau dinamica populatiilor speciilor de fauna, singurele efecte avand caracter temporar si nesemnificativ si pentru care s-au propus masuri in cadrul capitolului “D”
Arachnida: Argiope lobata si Argiope bruennichi – specii comune in zonele cu vegetatie ierboasa inalta. Nici una dintre speciile de Arachnidae identificate nu este prezenta in OUG 57/2007 modificata si completata de ORD 154/2008.
Foto originale:
Argiope lobata Argiope bruennichi
In ceea ce priveste entomofauna (clasa Insecta) mentionam faptul ca, importante din punct de vedere calitativ si cantitativ, sunt:
– pentru lepidoptere (ordinul Lepidoptera) – zonele umede, zonele localizate la nivelul lizierei si a rapelor, unde vegetatia ierboasa este mai diversificata (heterogena), iar prezenta speciilor lemnoase favorizeaza crearea unor conditii de microclimat;
– pentru ortoptere (ordinul Orthoptera) – zonele cu vegetatie ierboasa inalta,
Lepidoptera: Maniola jurtina, Brinthesia circe, Lycaena thersamon, Lycaena phaleas, Colias alfacariensis, Colias crocea, Colias hyale, Pontia daplidice, Pontia edusa, Argynnis pandora, Boloria dia, Aricia agestis,Coenonympha pamphilus, Pieris rapae, Papilio machaon, Vanessa cardui, Hyles euphorbiae. Nici una dintre speciile de Lepidoptere identificate nu este prezenta in OUG 57/2007 modificata si completata de ORD 154/2008.
In cadrul deplasarilor pe teren nu au fost identificate specii endemice.
Exemplarele au fost observate atat la nivelul zonei umede identificate in apropierea turbinei LU-04 (la aproximativ 100 m, masurati in linie dreapta), a rapelor cat si in liziera padurii Babadag. Nisa trofica a adultilor cuprinde un numar mare de plante cu flori utilizate ca sursa de nectar, cele mai multe specii de plante melifere prezente in zona, apartinand familiilor: Asteraceae, Fabaceae, Labiatae. Plantele gazda preferate de acestea sunt Cirsium spp., Carduus spp., Eryngium sp., Euphorbia sp., Malva spp., Urtica spp, Achillea spp., Arctium spp. Polygonum bistorta, Lychnis spp, Trifolium repens, Centaurea sp., de asemenea prezente pe amplasamentul analizat.
Perioadele si inaltimea de zbor depind de particularitatile biologice ale fiecarei specii, fiind conditionate si de ciclul de dezvoltare al plantelor-gazda. Speciile de lepidoptere identificate, sunt specii cosmopolite pentru Europa si implicit Romania.
Prezenta acestora poate fi observata atat in gradini, lunci, pajisti, campuri cu vegetatie bogata cat si margini si luminisuri de paduri, pe marginea apelor, pe pietrele insorite.
Foto originale:
Maniola jurtina Brinthesia circe
Lycaena thersamon Lycaena phaleas
Colias alfacariensis – femela Colias alfacariensis – mascul
Colias crocea Colias hyale
Pontia daplidice Pontia edusa
Argynnis pandora Boloria dia
Aricia agestis (cuplet) Coenonympha pamphilus
Pieris rapae Papilio machaon
Vanessa cardui Hyles euphorbiae
In deplasarile pe teren, s-a constatat faptul ca abundenta cea mai ridicata este data de reprezentantii clasei Insecta, Ord. Orthoptera si Ord. Mantodea.
Orthoptera si Mantodea: Acrida ungarica, Acrida turrita, Mantis religiosa- calugarita, Ameles decolor, Polysarcus denticauda, Sphingonotus caerulans,Decticus
albifrons, Decticus verrucivorus, Bradyporus dasypus, Dociostaurus maroccanus, Gryllus campestris, Oedipoda germanica, Oedipoda caerulescens. Nici una din speciile de Orthoptere identificate nu este prezenta in OUG 57/2007 modificata si completata de ORD 154/2008.
Speciile de ortoptere sunt puternic influentate de factorii fizici si chimici ai mediului atat in ceea ce priveste structura taxonomica, dimensiunile populatiilor cat si activitatea lor fiziologica. In acest fel diversitatea taxonomica, morfologica,
fiziologica si genetica a populatiilor apar ca raspuns la variatii ale factorilor de mediu.
Conform capacitatii lor de inmultire rapida, pot destabiliza biocenozele din care fac parte, determinand invazii constante, boli cu urmari de cele mai multe ori imprevizibile si chiar catastrofale pentru celelalte specii din biocenozele din care fac
parte.
Exista o serie de factori care contribuie la mentinerea populatiilor de Orthoptere in limita capacitatii de suport a a habitatului, precum micozele si pasarile (ciocarlia, ciorile, graurii, etc). Unele reptile si mamifere consuma de asemenea lacuste.
Din punct de vedere economic ortopterele sunt considerate printre cele mai importante insecte si acest lucru se datoreaza, nu valorii vreuneia sau alteia dintre specii, ci mai ales daunelor produse de-a lungul istoriei. Una din speciile importante din punct de vedere al invazivitatii, considerate daunatoare in Romania este lacusta marocana (Dociostaurus marocanus).
Foto originale:
Acrida turrita Acrida ungarica
Mantis religiosa – calugarita Ameles decolor
Polysarcus denticauda Sphingonotus caerulans
Decticus albifrons Bradyporus dasypus
Dociostaurus maroccanus
Amphibia: Bufo viridis – broasca raioasa verde
Foto originala
Juvenil de Bufo viridis
Scurta descriere a speciei conform “Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre
Capul Midia si Capul Kaliakra”, EX Ponto, Constanta 2008
“Habitat:
Este o specie comuna, prezenta aproape pretutindeni, fiind rezistenta la
uscaciune, apa salmastra si poluare. Populeaza cu succes zonele stepice secetoase si zonele predominant agricole si este frecvent gasita pe malul marii si al lacurilor salmastre sau sarate. Este prezenta in majoritatea localitatilor sau in jurul acestora. Se reproduce in orice ochi de apa, permanent sau temporar, inclusiv ape salmastre. […] Populatii:
Datorita tolerantei la uscaciune este cea mai frecevnt intalnita broasca in zona
litorala. Accesul la balti temporare care le permite reproducerea si succesul reproductiv variaza mult in timp, de aceea efectivul populatiilor oscileaza in limite mari.
Ecologie si comportament
Este o specie cu activitate preponderent nocturna, doar juvenilii sunt activi si in
timpul zilei. Are un potential de dispersie, efectuand migratii la distante mari, in special indivizii tineri. Hiberneaza pe uscat. Perioada de reproducere dureaza de la sfarsitul lui martie pana in iunie. In tot acest interval pot fi gasiti numerosi indivizi in apa. Numarul de oua este foarte mare, frecvent ajunge la peste 10.000. Larvele se metamorfozeaza din iunie pana in septembrie, in functie de temperatura apei.
Masuri de conservare
Este o specie comuna, ce poate convietui bine cu omul […] Este inclusa in
anexa
4A a OUG 57/2007 printre speciile de interes comunitar.[…]”
Exemplarele de Bufo viridis au fost identificate pe o suprafata restransa, la aproximativ 100 m, masurati in linie dreapta de la turbina LU-04. Prezenta exemplarelor de Bufo viridis se datoreaza acumularilor de umezeala favorizate de conformatia usor depresionara a terenului. Data fiind ecologia speciei, zona poate oferi conditii favorabile, in functie de regimul de precipitatii, fiind utilizata ocazional si temporar pentru reproducere si dispersia juvenililor.
Reptilia: Testudo graeca ibera- broasca testoasa dobrogeana, prezenta in OUG 57/
2007 dupa cum urmeaza:
Testudo graeca ibera – ANEXA 3, SPECII de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica
Foto originala:
Testudo graeca ibera – broasca testoasa dobrogeana
Dinamica populatiilor speciilor de fauna din unitatile taxonomice Amfibia, Orthoptera, Reptilia, Arahnida, Lepidoptera, nu poate fi apreciata intrucat la nivelul zonei analizate nu se cunosc studii de specialitate efectuate pe perioade indelungate de monitorizare privind populatiile fiecarei specii si tendinta evolutiei acestora, astfel incat se se poata efectua o raportare adecvata, in cazul de fata la populatia unei zone/regiuni date. In plus, cu exceptia speciei Testudo graeca, speciile identificate nu sunt protejate prin legislatie, si chiar si in cazul acesteia, Formularul Standard nu furnizeaza informatii privind populatia speciei. Data fiind experienta elaboratorului in realizarea evaluarilor de mediu pentru obiective de acest gen, masurile recomandate, precum si specificul investitiei se apreciaza faptul ca tendinta populatiilor speciilor de amfibieni, orthoptere, reptile, arahnidae si lepidoptere nu pot fi influentate decat de factori independenti obiectivului (ex: factori climatici).
AVES
In aprecierea evolutiei numerice a speciilor de avifauna, colectivul elaborator a intampinat dificultati ca urmare a faptului ca nu exista baze concrete de date anuale
(pe o perioada indelungata de monitorizare) privind populatiile fiecarei specii si tendinta evolutiei acestora, astfel incat sa se poata efectua o raportare adecvata in
cazul de fata. In schimb se pot reda o serie de observatii pertinente pe baza experientei colectivului elaborator in teren, in cazul unor astfel de obiective – parcuri eoliene.
Evolutia numerica a populatiilor din cadrul ariei naturale protejate de importanta comunitara nu va fi afectata negativ de implementarea obiectivelor planului, apreciindu-se reducerea factorilor de stres (de origine antropica) pe raza parcului eolian. Precizam de asemenea ca suprafetele afectate definitiv de implementarea parcului eolian raportat la suprafata aferenta PUZ, care poate reprezenta habitat de hranire si pentru speciile de pasari din cadrul ariei naturale protejate, sunt nesemnificative (P.O.T 1,31%), neafectand astfel mentinerea speciilor pe termen lung. In plus suprafata afectata definitiv de turbina ME08 din SPA Padurea Babadag, reprezinta doar 0,0002% din Aria Protejata de Interes Comunitar. Dintre speciile mentionate in Formularul Standard al SPA Padurea Babadag nu au fost observate exemplare de pasari cu exceptia speciei Dendrocopos medius.
Nu vor fi afectate populatiile speciior intalnite pe amplasamentul analizat si cele
din vecinatatea acestuia, apreciindu-se cel putin mentinerea structurii si dinamicii acestor populatii (vezi tabelul de la cap “B 4”), creandu-se conditii mai bune de habitat decat cele dinaintea implementarii parcului eolian (vezi cap ‘D”).
Legenda:
Intervale:” –“ – 0 indivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e: 300-600; f:>600
“>>” Se va inregistra o crestere substantiala a efectivelor care folosesc amplasamentul si implicit a populatiilor acestora;
“>” Se va crea posibilitatea unor usoare cresteri ale efectivelor care folosesc amplasamentul, existand posibilitatea unor usoare cresteri ale populatiilor;
“=” Populatia se va mentine, neexistand presiuni suplimentare care sa influenteze etologia speciei;
“≈” Populatia se va mentine, conditionat de respectarea masurilor de reducere a impactului;
“<” Se apreciaza o prezenta scazuta pe amplasament, indivizii orientandu-se catre alte zone, existand posibilitatea unor usoare scaderi ale populatiilor acestora;
“<<” Se apreciaza o scadere substantiala a populatiilor, ca urmare a impactului provocat de implementarea obiectivului;
Flora de pe amplasament
Cuturile agricole sunt intercalate intre zonele de intravilan ale localitatilor Topolog, Mesteru, Luminita si zonele cu vegetatie spontana. Au fost identificate culturi de porumb (Zea mays), floarea soarelui (Helianthus annuus), vita de vie (Vitis vinifera), grau (Triticum aestivum) precum si asociatii de plante segetale si ruderale, identificate la nivelul cuturilor agricole:
– Stachyo annuae Setarietum pumilae Felföldy 1942 em. Mucina 1993 (Syn.: Vicio striatae-Anthemitetum austriacae Spiridon 1970). Se dezvolta pe miristi, culturi de paioase, unde cele doua specii caracteristice, Setaria pumila si Stachys annua sunt insotite frecvent de elemente caracteristice aliantei si ordinului (Fitocenozele din Romania – Sanda-Ollerer-Burescu-2008)
– Bromo squarrosi-Xeranthemetum annui M. Coroi 2001 (Syn.: Xeranthemetum annui (Prodan 1939) Dihoru in Dihoru et Donita 1970). Este o asociatie pioniera, formand fitocenoze compacte pe terenurile unde vegetatia initiala a fost distrusa. Dintre speciile insotitoare multe sunt ruderale ca: Bromus sterilis, Sisymbrium officinale, Urtica dioica, Convolvulus arvensis, Stellaria media, etc. In aceste
fitocenoze se mentin si unele specii de pajisti din vegetatia initiala cum sunt: Euphorbia agraria, Carex praecox, Botriochloa ischaemum, Crupina vulgaris, etc. In cazul diminuarii interventiei antropice, cenozele evolueaza spre Medicagini- Festucetum valesiacae sau Botriochloetum ischaemi. (Fitocenozele din Romania – Sanda-Ollerer-Burescu-2008).
Foto originale:
Suprafete cultivate si asociatii vegetale ruderale si segetale din cadrul amplasamentului
De-a lungul drumurilor precum si zonele invecinale culturilor agricole si a localitatilor sunt prezente comunitati de plante ruderale, in cadrul carora au fost identificate urmatoarele asociatii vegetale fara valoare conservativa:
– Potentillo argenteae-Artemisietum absinthii Falinski 1965. Plante edificatoare:
Artemisia absinthium, Potentilla argente, Alte plante din asociatie: Sisymbrium
officinale, Cichorium intybus, Hordeum murinum, Plantago lanceolata, P. major, Achillea millefolium, Althaea officinalis, Lolium perenne, Lotus corniculatus, Potentilla reptans, Taraxacum officinale. Fitocenozele de Potentilla argentea cu Artemisia absinthium prezinta o larga raspandire pe terenurile bogate in substante organice aflate in diferite faze de descompunere. Domina de regula Artemisia absinthium. ( Fitocenozele din Romania – Sanda-Ollerer-Burescu-2008)
– Convolvulo-Agropyretum repentis Felföldy 1943. Plante edificatoare: Convolvulus arvensis, Agropyron repens, Alte plante din asociatie: Cirsium arvense, Ballota nigra, Cardaria draba, Cichorium intybus, Artemisia absinthium, Tanacetum vulgare, Lathyrus tuberosus, Euphorbia helioscopia, Cynodon dactylon, Potentilla argentea, Achillea millefolium, Botriochloa iscahemum, Centaurea diffusa, Cychorium inthybus. Fitocenozele de Convolvulus arvensis si Agropyron repens se dezvolta pe terenurile intelenite de la marginea culturilor agricole, in plantatii de vita de vie, parloage si la marginea drumurilor dintre culturi. Structura floristica a acestor grupari este bogata si variata, remarcandu-se prezenta a numeroase elemente de pajisti din clasele Festuco- Brometea si Molinio-Arrhenatheretea, dar si unele elemente segetale ale clasei Stellarietea mediae. (Fitocenozele din Romania – Sanda-Ollerer-Burescu-2008)
– Xanthietum strumarii Pauca 1941. Plante edificatoare: Xanthium strumarium, Xantium spinosum. Alte plante din asociatie: Malva neglecta, Ballota nigra, Convolvulus arvensis, Cynodon dactylon.
– Ceratocarpo-Euphorbietum stepposae (nicaeensis) Sanda et
Popescu 1998. Plante edificatoare: Ceratocarpus arenarius, Euphorbia nicaeensis Alte plante din asociatie: Artemisia austriaca, Centaurea diffusa, Xeranthemum annuum, Centaurea diffusa, Sideritis montana, Carduus acanthoides, Convolvulus arvensis, Cynodon dactylon, Xanthium spinosu. Asociatia se intalneste pe terenuri xerofile, unde fitocenozele sunt mult degradate prin pasunat, calcare sau eroziune (Fitocenozele din Romania – Sanda-Ollerer-Burescu-2008). Prezenta speciilor de
Eryngium campestre, Carduus acanthoides, Xanthium spinosum indica un inalt grad de ruderalizare ceea ce face ca asociatia sa fie incadrata in habitatul comunitatilor ruderale.
Avand in vedere ca o parte a amplasamentului este situata in SCI Podisul Nord Dobrogean, colectivul elaborator a luat in calcul posibilitatea prezentei pe suprafetele cu vegetatie spontana din cadrul amplasamentului analizat, a unui habitat prioritar sau a plantelor protejate, aspecte infirmate ulterior analizelor efectuate in teren si a determinarilor. Astfel precizam urmatoarele:
In urma analizei compozitiei floristice intalnite in cadrul zonelor de pasune (corespunzatoare ME_08, ME_09, LU_09, LU_10, LU_11), elaboratorul a observat ca o parte dintre plantele identificate (vezi releveele efectuate) se regasesc in descrierea habitatului R3415, conform datelor bibliografice (Donita N., 2005), nefiind observate nici plante mentionate in OUG 57/2007. Alaturi de acestea sunt prezente o serie de plante ruderale in proportie insemnata, ceea ce nu corespunde habitatului sus mentionat. In plus, precizam faptul ca nu a fost identificata asociatia Botriochloetum ischaemi, caracteristica acestui tip de habitat, deoarece specia edificatoare asociatiei prezinta o acoperire redusa (vezi scara abundenta dominanta Braun Blanquet) si nu exista o repetare in spatiul analizat a unei astfel de combinatie caracteristica de specii, existand doar fragmente izolate si de extindere redusa (Pott 1998) cu Botriochloa ischaemum. Compozitia calitativa a florei, se datoreaza proceselor antropice degradante, care au actionat de-a lungul timpului asupra zonei si au favorizat dezvoltarea speciilor ruderale. Mentinerea sporadica a speciei Botriochloa ischaemum se datoreaza rezistentei acesteia la pasunat.
In plus, nici una din plantele identificate pe amplasament nu este mentionata in OUG 57/2007.
Toate aceste aspecte, ne conduc la concluzia ca pe amplasamentul analizat este
un habitat neprioritar, ruderalizat ca urmare a suprapasunatului practicat de-a lungul
timpului in zona analizata. Precizam insa ca prin implementarea parcului eolian si respectarea masurii referitoare la controlul pasunatului pe toata perioada de functionare a parcului eolan, se apreciaza o crestere a nivelului calitativ al habitatului existent, prin inhibarea dezvoltarii plantelor ruderale si oportuniste fata de nisele libere cauzate de suprapasunat.
In vederea analizei cantitative si calitative a fitocenozei din zonele de amplasare a turbinelor eoliene s-au efectuat relevee fitocenotice, in vecinatatea locatiilor turbinelor ME-08, ME-09, LU-09, LU-10, LU-11, dar in afara perimetrelor in care terenul va fi afectat de construirea turbinelor, in zone in care flora spontana, pionera,
sa fie cat mai bine reprezentata, astfel incat aceste suprafete sa reprezinte martor in evaluarea evolutiei in timp din punct de vedere calitativ si cantitativ.
6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar
Avand in vedere ca in acest moment nu exista custode, planuri de management sau documentatie publica relevanta pentru ariile naturale protejate de interes comunitar, singurele date disponibile referitoare la Ariile Naturale de Interes Comunitar sunt informatiile din Formularul Standard ale zonelor protejate.
Mentionam insa ca acestea, contin cu precadere informatii despre compozitia calitativa a florei si faunei (fara a analiza relatiile structurale si functionale care au creat si mentin integritatea ariilor naturale protejate).
Cu ocazia realizarii prezentului Studiu de Evaluare adecvata pentru obiectivul situat partial in cadrul SPA Padurea Babadag si SCI Podisul Nord Dobrogean, elaboratorul a realizat o serie de observatii in teren relevante pentru amplasamentul analizat, insa nu se pot raporta la toata suprafata ariilor protejate de interes comunitar pentru redarea relatiilor structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea acestora. Facem asadar precizarea ca suprafata parcului eolian din ariile de interes
comunitar reprezinta doar 0,8% din SPA Padurea Babadag si 0,5% din SCI Podisul Nord Dobrogean, iar o raportare a suprafetei analizate la suprafata ariilor naturale protejata de interes comunitar nu este relevanta, cu atat mai mult cu cat conditiile de mediu biotic si abiotic variaza pe intreaga suprafata a acestora.
7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar
Pentru ariile naturale protejate de interes comunitar din zona amplasamentului nu exista planuri de management. Mentionam ca obiectivele de conservare evidente, care reies din cadrul Formularelor Standard ale SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Padurea Babadag sunt protejarea speciilor de flora, fauna si avifauna (prezente in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE si anexa II a Directivei Consiliului
92/3/CEE), specii pentru care s-au declarat ariile naturale de interes comunitar. De asemenea, mentionam ca prezentul studiu urmareste protectia si conservarea integritatii celor doua arii protejate, prin elaborarea unui set de masuri speciale de protectie, conservare ce vizeaza chiar imbunatatirea conditiilor actuale ce caracterizeaza zona de amplasare a parcului eolian (vezi cap ‘D”).
8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor
Dupa analizarea de catre colectivul elaborator a amplasamentului si a altor zone
din cadrul SPA Padurea Babadag si SCI Podisul Nord Dobrogean, cu ocazia realizarii unor evaluari de mediu pentru obiective similare, se concluzioneaza faptul ca Ariile Naturale Protejate de Interes Comunitar sunt supuse presiunii antropice, in special datorita pasunatului, a exploatarii nelegale a resurselor lemnoase, cu efecte asupra habitatului si implicit asupra resurselor de hrana ale speciilor de fauna. Prin suprapasunat se afecteaza astfel baza tuturor lanturilor trofice din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, dezechilibrand diverse verigi ale acestora.
– evidentierea suprapasunatului pe amplasamentul parcului eolian –
Concentrandu-ne pe efectul negativ asupra speciilor de avifauna pentru care s-a declarat aria naturala de interes comunitar SPA Padurea Babadag, mentionam ca suprapasunatul reprezinta factor perturbant si pentru speciile de insecte, reptile care reprezinta principala sursa de hrana a speciilor de pasari din SPA.
In privinta evolutiilor/schimbarilor posibil a se produce in viitor in cadrul ariilor naturale de interes comunitar, apreciem o accentuare a efectelor suprapasunatului (nu va fi cazul amplasamentului analizat, in cazul implementarii parcului eolian), afectand totodata relatiile structurale ce au creat si mentin integritatea SPA Padurea Babadag si SCI Podisul Nord-Dobrogean.
9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar
In privinta conservarii ariilor naturale protejate de interes comunitar, consideram strict necesara preluarea acestora de catre un custode si elaborarea imediata a unui plan de management care sa ofere zonei un statut durabil de zona protejata la nivel european.
10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar
Obligativitatea monitorizarii zonei parcului eolian pe o perioada bine stabilita, asigura constanta observatiilor, culegerea de date in perioade optime pentru surprinderea perioadelor cheie ale ecologiei speciilor (reproducere, migratie), relatia acestora cu diferite categorii de habitate. Corelarea datelor astfel obtinute (pentru parcul eolian analizat si pentru alte obiective din cadrul SPA Padurea Babadag si SCI Podisul Nord Dorbogean) cu datele existente, reprezinta, in acceptiunea
elaboratorului, un aspect prioritar in elaborarea si adaptarea planurilor de management ale ariilor naturale protejate de interes comunitar, precum si in elaborarea celor mai eficiente masuri pentru conservarea integritatii acestora.
C) IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI
Analiza impactului asupra mediului s-a realizat pe intreaga suprafata aferenta obiectivului si in vecinatate, avandu-se in vedere toate elementele propuse prin plan.
– zona parcului eolian analizata in vederea elaborarii studiului de evaluare adecvata – La nivelul zonei analizate in vederea elaborarii studiului de evaluare adecvata,
este cunoscut faptul ca se doreste amplasarea de noi centrale eoliene de catre alte societati (ex: S.C. Seher Eol S.R.L.). Precizam ca echipa de evaluare a avut in vedere si acest aspect, iar urma analizelor pertinente, bazate pe deplasari repetate in teren, s-a ajuns la concluzia ca la nivelul zonei analizate (prezentata mai sus) exista posibilitatea instalarii unui numar de pana la 70 turbine eoliene fara a exista un impact semnificativ asupra biodiversitatii, inclusiv in ceea ce
priveste integritatea ariilor de interes comunitar. Aceste precizari sunt insotite de
recomandarea ca noile turbine eoliene sa fie instalate cu precadere pe terenuri arabile, iar cele din zone cu vegetatie spontana sa fie instalate la distante de cel putin 250 m fata de limita Padurii Babadag, ca parte a SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Padurea Babadag, cu respectarea tuturor masurilor propuse in cadrul Cap. „D” in prezentul Studiu de Evaluare Adecvata.
S-a insistat asupra zonelor unde se vor desfasura lucrarile necesare realizarii obiectivului deoarece interventiile antropice aferente acestor zone pot genera efecte asupra factorilor de mediu din cadrul intregii suprafete aferente PUZ.
Zonele asupra carora se resimte impactul sunt restranse la nivelul fiecarei zone de lucru in parte (element component al planului) si nu va exista un impact care sa se manifeste pe intreaga zona analizata pentru realizarea investitiei.
Impactul direct consta in afectarea definitiva sau temporara a unor suprafete
de teren prin efectuarea lucrarilor de decopertare, respectiv recopertare. Data fiind folosinta actuala a terenului, arabil si pasune (unde nu au fost intalnite exemplare de flora protejata), cu prezenta in mare parte a unui agroecosistem cu elemente de biodiversitate specifice, influentate de rotatia periodica a culturilor si de interventiile utilajelor agricole (inclusiv utilizarea de pesticide si ingrasaminte chimice) si/sau pasunat excesiv in zonele cu vegetatie spontana, se apreciaza un efect nesemnificativ in timpul implementarii planului si in timpul functionarii obiectivului asupra biodiversitatii locale.
Tinand cont de specificul obiectivului analizat si de faptul ca acesta nu reprezinta sursa de poluare pentru factorii de mediu, consideram ca nu va exista un impact indirect asupra biodiversitatii.
Impactul imediat (pe termen scurt) se manifesta in timpul lucrarilor de
implementare a planului, prin disturbarea punctiforma a habitatului in cadrul zonelor
ce implica decopertari si recopertari (31 din cele 42 de turbine propuse sunt pe teren arabil), precum si depuneri de praf pe aparatul foliar al plantelor. Acest impact va inceta odata cu terminarea lucrarilor de constructie propriu-zisa si de reabilitare ecologica a zonelor afectate, urmand o perioada de regenerare naturala a ecosistemului. Mentionam in acest sens ca, datorita conditiilor de mediu locale, nu se apreciaza un impact pe termen mediu si lung. Aceste aspecte reies si din experienta acumulata prin studierea parcurilor eoliene existente in Dobrogea si cele din strainatate.
In ceea ce priveste efectele secundare ale constructiei si functionarii parcului eolian, consideram ca nu vor exista efecte secundare negative, dar vor exista o serie de efecte secundare pozitive ce contribuie la imbunatatirea conditiilor de mediu la nivel
local.
Efectelele pozitive constau in: imbunatatirea conditiilor locale de habitat prin controlul pasunatului pe suprafata de pasune din cadrul parcului eolian; eliminarea implicita a riscului de producere a incendiilor pe suprafata parcului eolian cu efecte pozitive asupra florei si faunei locale (ex: specia Testudo graeca); pe raza parcului eolian este interzisa vanatoarea, ceea ce ofera implicit suprafete de protectie pentru fauna protejata si neprotejata.
Efectul temporar consta in afectarea unor suprafete de teren prin decopertari si recopertari, respectiv indepartarea temporara a speciilor de fauna ce utilizeaza amplasamentul pentru hranire, catre zonele invecinate pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie.
Impactul permanent asupra biodiversitatii consta in ocuparea definitiva a unor portiuni nesemnificative de habitat, prin schimbarea destinatiei terenului pe
suprafetele afectate definitiv.
Dat fiind faptul ca realizarea parcului eolian nu presupune afectarea semnificativa a factorilor de mediu, iar in zona nu se mai desfasoara alte tipuri de
activitati exceptandu-le pe cele agricole, consideram ca nu va exista un efect sinergic
asupra biodiversitatii.
Impactul asupra vecinatatilor (a speciilor si habitatelor din cadrul zonei de padure inclusa in SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Padurea Babadag) va fi nesemnificativ ca urmare a amplasarii si a specificului investitiei ce implica lucrari locale cu efecte la nivelul parcului eolian, inclusiv in timpul functionarii obiectivului.
In timpul constructiei parcului eolian, efectul zgomotului asupra biodiversitatii se rezuma la efectul asupra faunei. Astfel, zgomotul se manifesta in principal datorita functionarii utilajelor necesare realizarii lucrarilor de constructie, dar si a celorlalte activitati din cadrul lucrarilor de constructie. Zgomotul produs si prezenta elementelor noi in cadrul zonelor de lucru determina indepartarea temporara
a exemplarelor de fauna ce utilizeaza zonele pentru hranire, in alte zone din cadrul amplasamentului sau in vecinatatea acestuia unde sunt prezente conditii similare de habitat. Datorita etapizarii lucrarilor de constructie se apreciaza ca efectul zgomotului nu se va manifesta la nivelul suprafetei intregulului parc, ci zonal la nivelul fiecarei locatii in care se realizeaza interventii si, la nivelul drumurilor principale de acces.
Transportul materialelor de constructii precum si lucrarile necesare largirii drumurilor pot constitui surse de zgomot si de poluare cu praf a aerului atmosferic cu posibile efecte asupra speciilor de fauna si flora din vecinatate. Avand insa in vedere ca este o zona vantoasa ce asigura totodata si o buna dispersie pentru orice tip de poluare atmosferica, consideram ca praful degajat nu va duce la perturbari ale proceselor fiziologice si biochimice ale plantelor din cadrul zonelor in care a fost identificata vegetatie spontana. In plus, transportul pe structurile de drumuri necesare parcului eolian nu reprezinta o schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent pe structurile de drumuri existente, ci doar o intensificare temporara a acestora. Prin urmare, efectele asupra speciilor din vecinatate sunt nesemnificative,
similare situatiei actuale.
Mentionam ca in cadrul deplasarilor in teren, coelctivul de specialitate nu a observat specii de flora protejata in cadrul amplasamentului, insa au fost evidentiate trei zone de interes pentru protectia speciilor de fauna din cadrul amplasamentului pentru care este necesara mentinerea actualelor conditii de conservare pe tot parcursul implementarii obiectivelor propuse prin plan. Cele trei zone de interes sunt:
Zona 1 – zona cu rape dintre locatiile turbinelor ME8-ME9-ME-6 ce prezinta conditii de mediu specifice, cu un microclimat diferit fata de zonele inalte si expuse, ca urmare a prezentei vegetatiei lemnoase, a pantelor abrupte de pana la 100%, favorizand mentinerea umezelii si chiar acumulari temporare de apa. Pe de alta, aceste zone reprezinta un loc de adapostire pentru speciile de avifauna. In aceste zone au fost observate: Hirundo rustica, Lanius minor, Lanius collurio, Merops apiaster, Upupa epops, Falco tinnunculus, Oenanthe oenanthe.
Masuri necesare: Executarea lucrarilor pentru turbinele ME8, ME9, ME-6, sa nu implice (prin depozitari sau traversari temporare) suprafete de pasune altele decat cele vizate de obiectivele planului. De asemenea se recomanda limitarea zgomotului in intervalul martie-august, perioada reproductiva pentru o serie de specii de fauna..
Zona 2 – zona din sudul turbinei LU4, relativ joasa ce permite colectarea si retinerea temporara a precipitatiilor atmosferice. Ca urmare a umiditatii temporare ridicate din aceasta zona, au fost observate exemplare de Bufo viridis, in diferite stadii de dezvoltare. Aceasta zona nu va fi afectata de lucrarile de executie necesare realizarii parcului eolian, distanta pana la cea mai apropiata turbina fiind de aproximativ 100 m. In plus obiectivele propuse prin plan
(ex:drumuri, LES, platforme) din cadrul suprafetei in care se incadreaza zona umeda, nu se suprapun cu aceasta.
Masuri necesare: Avand in vedere ca perioada de reproducere a speciei Bufo viridis este din martie pana in iunie, urmata de perioada de dispersie a juvenililor din iunie pana in septembrie, recomandam limitarea traficului aferent turbinei LU 4 in intervalul iunie-septembrie.
Zona 3 – zona joasa dintre turbinele LU9-LU10-LU11 unde au fost observate suprafete in panta cu vegetatie lemnoasa relativ deasa (aproximativ 10 exemplare / 500 mp) ce prezinta interes pentru paseriforme, si implicit reprezinta o zona de hranire pentru speciile de pasari rapitoare. Datorita acestor aspecte conturate de observatii repetate in teren cu privire la etologia speciilor intalnite,
elaboratorul a considerat importanta intreaga zona mentionata si ca urmare a apropierii fata de corpul de padure, reprezentand singura zona prorpiu-zisa de tranzitie naturala catre padure (din punct de vedere ecologic) de pe raza parcului eolian.
Masuri necesare: Recomandam ca executarea lucrarilor pentru turbinele LU9, LU10 si LU11 sa se realizeze in afara intervalului martie-august, perioada reproductiva pentru speciile de fauna terestra si avifauna. De asemenea, recomandam interzicerea oricarui fel de activitate la o distanta fata de padure mai mica decat linia
formata dintre cele trei turbine. Astfel se va mentine o zona de protectie fata de padure de minim 210 m in aceasta zona importanta din punct de vedere ecologic.
Aceste afirmatii se bazeaza pe evidentierea faptica, in teren, a aspectelor legate de etologia speciilor de fauna, caracteristicile locale de mediu si rolul/importanta ecologica a acestor 3 zone in cadrul suprafetei analizate.
In ceea ce priveste impactul rezidual asupra biodiversitatii mentionam faptul ca acesta consta in pierderea definitiva a unor portiuni de habitat prin schimbarea destinatiei terenului pe suprafetele afectate definitiv de elementele obiectivului. Avand in vedere ca suprafetele afectate definitiv ocupa doar 1,31% din suprafata aferenta apreciem ca impactul rezidual asupra biodiversitatii va fi nesemnificativ.
Cand se va dori demontarea turbinelor, mare parte din materiale pot fi reutilizate. Astfel otelul, fonta, cuprul, plumbul, aluminiul, pot fi reciclate. Materialele plastice, cauciucul si fibra de sticla pot fi reciclate sau incinerate.
In timpul implementarii planului
Impactul asupra biodiversitatii locale in timpul implementarii planului se manifesta in special datorita decopertarilor pentru constructia fundatiilor turnurilor si a drumurilor de acces, a prafului produs de lucrarile de santier si datorita zgomotului produs de utilajele folosite.
Dat fiind faptul ca in zona analizata nu au fost identificate specii de plante de interes conservativ, flora locala fiind reprezentata de culturile agricole si specii ruderale, apreciem un impact nesemnificativ asupra vegetatiei.
Pe perioada lucrarilor de santier si ca urmare a zgomotului produs se apreciaza o dislocare a reptilelor, insectelor si partial a pasarilor, din cadrul punctelor de lucru, ce utilizeaza amplasamentul ca zona de hranire sau pasaj, urmand ca in timp sa fie in mod natural repopulat/reutilizat dupa incetarea lucrarilor si refacerea terenului. Din experienta colectivului elabortor in analiza altor parcuri eoliene a rezultat ca marea majoritate a reprezentantilor Ordinului Passeriformes nu sunt deranjati de prezenta
organizarii de santier si de lucrarile aferente, acestea fiind frecvent intalnite in cadrul parcurilor eoliene, ca urmare a oportunitatilor de hranire aparute in urma decopertarilor. Un aspect extrem de important in cazul de fata este acela ca prin amplasarea turbinelor eoliene in zonele cu altitudini ridicate, se ofera un regim de protectie pe timpul etapei de implementare a obiectivelor propuse prin plan pentru vaile din vecinatatea turbinelor LU9 LU10 si LU11 si ME8 ME9 cu vegetatie
spontana (inclusiv specii lemnoase), care reprezinta o zona de hranire si odihna pentru paseriforme si implicit zona de hranire pentru speciile de pasari rapitoare. Subliniem
in acelasi timp ca intreaga suprafata cu vegetatie ierboasa spontana din cadrul amplasamentului si din vecinatatea acestuia este folosita intensiv pentru pasunat, insa in urma implementarii obiectivelor propuse si a respectarii tuturor masurilor (vezi cap.
„D”) se apreciaza o evolutie pozitiva in ceea ce priveste capacitatea de suport a zonelor cu vegetatie spontana aferente parcului eolian.
– pasunatul intensiv in cadrul zonei aferente PUZ –
Dupa incheierea lucrarilor, nu vor exista suprafete construite in afara celor prevazute prin plan. Zonele destinate implementarii obiectivelor propuse prin plan sunt reprezentate de teren arabil sau pasune, nefiind prezente cuiburi ale speciilor de avifauna pentru care a fost declarat SPA Padurea Babadag. Mai mult decat atat, echipa de specialisti a studiat si zona de padure dinspre parcul eolian (aprox 500 m de la amplasamentele turbinelor catre interiorul padurii) in vederea identificarii cuiburilor speciilor de pasari rapitoare insa nu a fost observat nici unul.
Mentionam ca accesul in zona de amplasare a parcului eolian nu reprezinta o schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent, ci doar o intensificare a acestora, referindu-ne la drumurile de exploatare deja existente si traficul, care au sectionat arealul initial, fara a putea vorbi de o fragmentare propriu-zisa a habitatului (cum se intampla in cazul in care intr-un habitat apar structuri de genul gardurilor, zidurilor sau carosabilelor extrem de circulate).
Se face mentiunea ca majoritatea drumurilor de acces pentru obiectivul studiat vor fi realizate pe structura deja existenta a drumurilor, care reprezinta, dupa cum bine se cunoaste, o formatiune continua lipsita de o biocenoza stabila. Singurul aspect important referitor la posibilitatea fragmentarii habitatului in cazul de fata, va fi
reprezentat de circulatia utilajelor ce se manifesta pe perioada de implementare a planului. Consideram ca efectele drumurilor de acces asupra biodiversitatii locale nu sunt semnificative in cazul de fata, acestea ocupand suprafete ale drumurilor de exploatare existente, teren arabil si suprafete restranse de pasune, unde nu au fost identificate specii de plante protejate.
Evaluarea de mediu a avut in vedere posibilitatea afectarii integritatii speciilor
si habitatelor din cadrul SCI Podisul Nord-Dobrogean si SPA Padurea Babadag, luand in calcul inclusiv posibilitatea modificarii caracteristicilor structurale initiale si posibilitatea aparitiei de modificari microclimatice semnificative in cadrul zonelor invecinate. Concluzionam insa ca habitatele din zonele invecinate nu vor fi afectate de realizarea si functionarea turbinelor eoliene date fiind specificul obiectivului, caracteristicile locale de mediu si faptul ca nu vor exista interventii directe asupra
altor zone decat cele prevazute prin plan (ce vizeaza suprafete de teren arabil sau pasune unde nu au fost observate specii de plante protejate).
In ceea ce priveste speciile de fauna precizam ca in timpul implementarii planului va exista o inlaturare temporara a acestora din cadrul zonelor afectate direct, in imediata vecinatate, urmand ca la finalizarea lucrarilor, acestea sa reutilizeze amplasamentul. Reamintim faptul ca in zonele vizate de implementarea obiectivelor propuse prin plan, folosinta terenului este de teren arabil si pasune, iar populatiile speciilor de fauna nu vor fi astfel afectate in timpul implementarii planului, deoarece nu va fi afectat semnificativ habitatul acestora si perioada de executie are o durata limitata, cu respectarea in totalitate a masurilor de protectie propuse.
Se apreciaza ca nu va exista un impact asupra liliecilor, cauzat de implementarea si functionarea parcului eolian, in timpul deplasarilor in teren, nefiind identificate specii de lilieci. O mare parte din efectele asupra biodiversitatii locale au un caracter temporar si sunt reversibile, manifestandu-se doar pe perioada de constructie.
In ceea ce priveste impactul rezidual asupra biodiversitatii mentionam faptul ca acesta consta in pierderea definitiva a unor portiuni de habitat prin schimbarea destinatiei terenului pe suprafetele afectate definitiv de implementarea planului.
In timpul functionarii obiectivului propus de plan
In timpul functionarii obiectivului propus prin plan nu va exista un impact asupra biodiversitatii, neexistand emisii de poluanti datorita tehnologiei folosite. De asemenea este bine cunoscut faptul ca energia eoliana, folosita ca “materie prima”
face parte din categoria energiilor din surse regenerabile. Singurele riscuri care se pun in discutie in cazul de fata sunt posibilele coliziuni ale pasarilor cu palele centralelor, acest aspect fiind tratat pe larg in cadrul evaluarii.
Distantele aproximative masurate in linie dreapta de la parcul eolian la principalele puncte de interes biogeografic sunt:
– 25 km pana la Complexul Razelm Sinoe
– 12 km pana la Dunarea Veche Bratul Macin
– 15 km pana la Muntii Macin
Biodiversitatea locala nu va suferi modificari semnificative deoarece suprafata afectata de obiectiv va fi de 1,31% (inclusiv drumuri) in raport cu totalul suprafetei aferente de 497 ha.
Avand in vedere suprafata SPA Padurea Babadag de 58473,2 ha si suprafata SCI Podisul Nord-Dobrogean de 87229 ha, mentionam ca suprafata afectata de parcul eolian reprezinta aprox. 0,0002% din SPA si aprox. 0,001% din SCI.
De asemenea este cunoscut faptul ca turbinele eoliene extrag circa 30% din
energia cinetica a vantului, pe care o transforma in energie electrica, iar imediat in aval de turbine viteza vantului scade cu aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei
vantului poate duce la cresterea locala cu cateva procente a umiditatii relative a aerului, favorizand dezvoltarea vegetatiei in aceste zone.
Data fiind interdictia privind vanatoarea in interiorul parcurilor eoliene, se apreciaza efecte directe si indirecte pozitive asupra tuturor speciilor de fauna (nu numai a vanatului) din cadrul Ariilor Protejate de Interes Comunitar.
Integritatea ariilor naturale de interes comunitar nu vor fi afectate semnificativ nici in timpul implementarii planului si nici in timpul functionarii obiectivelor planului, date fiind masurile de reducere a efectelor asupra biodiversitatii, propuse in cadrul cap. “D”.
Aceste aspecte vor putea fi probate in urma monitorizarii efectelor asupra biodiversitatii in timpul functionarii parcului eolian, conform Planului de Monitorizare propus.
La analiza efectelor asupra biodiversitatii, colectivul elaborator a avut in vedere toate aspectele pe care le implica implementarea si functionarea obiectivelor propuse prin P.U.Z. inclusiv suprafata palelor turbinelor, insa consideram ca acestea nu reprezinta un aspect semnificativ, avand in vedere urmatoarele:
– modul de functionare al turbinelor de ultima generatie (ex: viteza mica de rotatie a palelor);
– suprafetele intinse de pasune si teren arabil din vecinatate ce ofera speciilor de rapitoare suficient spatiu pentru survolare in vederea hranirii, reducand considerabil necesitatea utilizarii suprafetelor corespunzatoare palelor turbinelor;
– dispunerea distantata a turbinelor in cadrul parcului contribuie de asemenea la reducerea riscului de aparitie a coliziunilor;
In ceea ce priveste rutele de migrare din zona analizata s-au avut in vedere atat datele si hartile prezentate in lucrarile de referinta in domeniu (precum „Migratia Pasarilor” – Rudescu L., Editura Stiintifica Bucuresti; „Dinamica si migratia
pasarilor” – Ciochia V., Editura Stiintifica si Enciclopedica) precum si informatiile din diverse studii (”Fundamentarea normelor privind turbinele eoliene si parcurile de turbine tinand cont de Directiva Pasari, Directiva Habitate si Conventia de la Berna, incluzand ca studiu de caz Dobrogea” – INCDD”).
Parcul eolian este dispus pe directia nord-nord-vest – sud-sud-est, paralel cu ruta de migratie si nu perpendicular pe aceasta
Principalele rute de migratie fata de zona obiectivului analizat
Riscul de coliziune a fost luat in considerare in cadrul evaluarii ca posibil efect negativ asupra speciilor de avifauna si s-au facut recomandari concrete.
In ceea ce priveste relatia dintre nivelul de zgomot si avifauna, conform datelor de specialitate („Avian hearing and avoidance of wind turbines”, Midwest Research Institute, Colorado, 2002”) in comparatie cu acuitatea auditiva umana, pasarile percep zgomotul cu o intensitate redusa la jumatata fata de perceptia umana, la aceeasi distanta fata de emitator. Astfel, in speta, nu vor fi afectate pasarile cuibaritoare din vecinatatea zonei analizate, tinand cont ca la o distanta de 300 m
zgomotul produs de turbine se confunda cu zgomotul produs de vant, iar pe amplasamentul analizat nu s-au identificat cuiburi.
In ceea ce priveste perioada de dezafectare a parcului eolian apreciem ca impactul asupra biodiversitatii va fi minim, perioada de dezafectare fiind mult mai scurta decat cea de constructie si implica lucrari de o amplitudine mai mica. In acelasi timp, dezafectarea parcului eolian, cu respectarea stricta a masurilor impuse pentru perioada de constructie a parcului eolian si cu efectuarea lucrarilor de ecologizare a tuturor suprafetelor ocupate initial, reprezenta o operatiune benefica pentru SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Padurea Babadag prin marirea suprafetelor pentru hranire. Subliniem ca desfiintarea parcului eolian, va insemna implicit incetarea restrictiilor si masurilor din timpul existentei acestuia (controlarea pasunatului, interzicerea vanatorii, supravegherea in privinta incendiilor etc.) ceea ce va contribui treptat la scaderea capacitatii de suport a zonei analizate, ajungandu-se in final la actualul nivel calitativ al amplasamentului din punct de vedere al biodiversitatii.
1. Evaluarea impactului obiectivelor planului propus
1.1. Evaluarea impactului cauzat de obiectivele propuse prin plan fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului
Fara implementarea masurilor de reducere a impactului propuse in capitolul
“D” apreciem o inrautatire a statutului actual de conservare a speciilor si habitatelor din SCI Podisul Nord-Dobrogean si SPA Macin Niculitel prin imposibilitatea de a actiona, atat preventiv cat si ca urmare a observatiilor din timpul monitorizarilor, pentru asigurarea integritatii ariilor de interes comunitar.
Apreciem cresterea considerabila a riscului de afectare directa sau indirecta a celor trei zone de interes pentru suprafata analizata, ce poate provoca efecte cu rezonanta la nivelul intregii suprafete de pasune din cadrul zonei analizate.
De asemenea, managementul necorespunzator al solului vegetal autohton poate cauza usoare schimbari in cadrul compozitiei actuale a fitocenozei (inclusiv ingreunarea procesului de refacere pe cale naturala a zonelor afectate termorar), iar aportul de sol alohton ar mari riscul aparitiei de specii noi/invazive pentru zona analizata.
Chiar si recopertarea cu sol vegetal din cadrul terenurilor arabile a zonelor din cadrul suprafetelor de pasune poate provoca schimbari semnificative in cadrul habitatului initial, pierzandu-si continuitatea in ceea ce priveste compozitia floristica si ingreunand considerabil refacerea pana la stadiul initial al acestuia.
Continuarea pasunatului irational, peste capacitatea de suport a fitocenozei, conduce in timp la deteriorarea treptata a calitatii actuale a habitatului, fapt observat in urma analizelor de teren efectuate.
Totalitatea masurilor impuse prin actul de reglementare, trebuiesc supervizate de catre o persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate, iar nerespectarea acestei masuri esentiale reduce considerabil aparitia efectului dorit prin celelalte masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii.
Nesemnalizarea turbinelor eoliene prin vopsirea varfurilor palelor si prin semnalizarea luminoasa a acestora pe timpul noptii, care reprezinta masuri de ordin general si obligatoriu in bibliografia de specialitate, mareste posibilitatea aparitiei de coliziuni in special in randul pasarilor migratoare de talie mare.
Chiar daca din perspectiva protejarii biodiversitatii este de neacceptat ca suprafata unui parc eolian sa nu fie monitorizata, in special in ceea ce priveste avifauna, mentionam ca in lipsa unei monitorizari conform planului de monitorizare propus, eventualele masuri de diminuare a impactului, care vor trebui luate in cazul aparitiei de efecte negative neprevazute, nu vor putea reprezenta masurile cele mai adaptate cauzelor locale.
1.2. Evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului
In ceea ce priveste impactul rezidual care ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului asupra biodiversitatii va consta in pierderea definitiva a unor portiuni de habitat prin schimbarea destinatiei terenului pe suprafetele afectate definitiv de elementele obiectivului. Avand in vedere ca suprafetele afectate definitiv ocupa doar 1,31% din suprafata adrenta parcului eolian fara sa fie afectate specii de plante sau habitate protejate, apreciem ca impactul rezidual asupra biodiversitatii va fi nesemnificativ. Nu trebuiesc omise efectelele pozitive ale implementarii parcului eolian, impreuna cu efectele implementarii masurilor propuse pentru reducerea impactului asupra mediului. Aceste efecte pozitive constau in:
– imbunatatirea conditiilor locale de habitat prin controlul pasunatului pe suprafetele de pasune din cadrul parcului eolian;
– eliminarea implicita a riscului de producere a incendiilor pe suprafata parcului eolian (prin managementul si protectiile aferente unui parc eolian din punct de vedere tehnic) cu efecte pozitive asupra florei si faunei locale;
– pe raza parcului eolian este interzisa vanatoarea, ceea ce ofera implicit suprafete de protectie pentru fauna protejata si neprotejata;
Toate aceste efecte pozitive, impreuna cu implementarea masurilor propuse in cadrul cap. “D” vor mari semnificativ gradul de conservare al SCI Podisul Nord Dobrogean din cadrul amplasamentului, oferind o zona de tampon eficienta pentru Padurea Babadag, spre deosebire de actualul nivel de antropizare suferit de zona in discutie.
EVALUAREA SI CUANTIFICAREA EFECTELOR ASUPRA SPECIILOR SI HABITATELOR DE PE AMPLASAMENT SI ASUPRA CELOR DIN VECINATATE (INCLUSIV ASUPRA SCI PODISUL NORD DOBROGEAN SI SPA PADUREA BABADAG)
INTERPRETARE GRAFICA
-3 -2 -1 0 1 2
Intens itatea efectelor negative s au pozitive
PRIN IMPLEMENTAREA OBIECTIVULUI ANALIZAT
Efectul Cumulat
“0”
Conform scalei de atribuire
corespunde unui Efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor
NU SE AFECTEAZASEMNIFICATIV INTEGRITATEA SCI PODISUL NORD DOBROGEAN SI SPA PADUREA BABADAG, MENTINANDU-SE UN STATUT DE CONSERVARE FAVORABIL PENTRU SPECIILE SI HABITATELE PENTRU CARE AU FOST DECLARATE ACESTEA
Legenda:
La nivelul zonei analizate in vederea elaborarii studiului de evaluare adecvata, este cunoscut faptul ca se doreste amplasarea de noi centrale eoliene de catre alte societati (ex: S.C. Seher Eol S.R.L.). Precizam ca echipa de evaluare a avut in vedere si acest aspect, iar urma analizelor pertinente, bazate pe deplasari repetate in teren, s-a ajuns la concluzia ca la nivelul zonei analizate (prezentata mai jos) exista posibilitatea instalarii unui numar de pana la 70 turbine eoliene fara a exista un impact semnificativ asupra biodiversitatii, inclusiv in ceea ce
priveste integritatea ariilor de interes comunitar. Aceste precizari sunt insotite de recomandarea ca noile turbine eoliene sa fie instalate cu precadere pe terenuri arabile, iar cele din zone cu vegetatie spontana sa fie instalate la distante de cel putin 250 m fata de limita Padurii Babadag, ca parte a SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Padurea Babadag, cu respectarea tuturor masurilor propuse
in cadrul Cap. „D” in prezentul Studiu de Evaluare Adecvata.
– zona parcului eolian analizata in vederea elaborarii studiului de evaluare adecvata –
2. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin planul propus cu alte PP
La nivelul zonei analizate in ansamblu se cunosc date despre 2 alte obiective
similare pentru care, de asemenea, s-au obtinut Acorduri de Mediu (ulterior obtinerii Acordului de Mediu pentru parcul eolian analizat) pe care elaboratorul le ia in considerare, alaturi de parcul studiat, in analiza impactului cumulativ. Ansamblul eolian astfel format, cuprinde turbine eoliene cu puteri de 3 MW, amplasamentul fiind reprezentat preponderent de suprafete agricole si zone necultivate cu vegetatie spontana.
Din cele 53 turbine eoliene, 34 nu sunt situate in nici o arie protejata, inclusiv situri Natura 2000, iar restul de 19 de unitati sunt situate in situri Natura 2000 dupa cum urmeaza: 19 de turbine sunt situate in SCI Podisul Nord Dobrogean (ROSCI0201) o turbina dintre acestea este inclusa si in SPA Padurea Babadag..
Este important de mentionat faptul ca din cele 53 turbine eoliene, 34 (aprosimativ 64% din turbinele ansamblului) sunt amplasate pe teren arabil.
Suprafata construita a ansamblului eolian reprezinta aproximativ 0,0002% din SPA Padurea Babadag (54 473.2 ha), respectiv aproximativ 0,0025% din SCI Podisul Nord Dobrogean (87,229 ha).
Ansamblul eolian analizat are o dispunere usor nord-est ↔ sud-est, iar
dimensiunile acestuia sunt: 7 km lungime si 4 km latime.
2.1. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin plan cu alte
PP fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului
Chiar si fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului pentru obiectivul analizat, mentionam ca fiecare obiectiv in parte a parcurs si finalizat procedura de obtinere a Acordului de Mediu, iar in actele de reglementare sunt impuse
obiectivul. Respectarea masurilor pentru fiecare obiectiv in parte va contribui la diminuarea considerabila atat a impactului local, pentru fiecare parc in parte, dar si a posibilului impact provocat de intreg ansamblul eolian.
Avand o viziune generala asupra ansamblului eolian, putem observa faptul ca turbinele parcului eolian analizat, ca si parte componenta a ansamblului reprezinta
80% din ansamblul eolian, cu turbine situate in vecinatatea Padurii Babadag (ca zona de interes din punct de vedere ecologic si inclusa in SPA Padurea Babadag). Astfel putem considera ca rolul masurilor propuse pentru obiectivul analizat este unul important si pentru restul turbinelor din cadrul ansamblului, iar in cazul neimplementarii acestora, va exista un risc crescut de producere a unor efecte negative asupra speciilor si habitatelor pentru care au fost declarate ariile de interes comunitar.
Concluzionand, consideram ca nesemnalizarea turbinelor (vopsirea palelor si semnalizarea luminoasa) din cadrul parcului eolian va mari riscul producerii de coliziuni in cadrul ansamblului eolian, cu posibilitatea aparitiei unor efecte negative asupra zborului pasarilor la nivel local, fara a exista posibilitatea afectarii/devierii rutelor de migrare (care se afla la peste 10 km distanta).
2.2. Evaluarea impactului rezidual care ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului pentru planul propus si pentru alte PP
In ceea ce priveste impactul rezidual asupra speciilor si habitatelor din cadrul ariilor de interes comunitar, mentionam faptul ca acesta consta in pierderea definitiva a unor portiuni de habitat prin schimbarea destinatiei terenului pe suprafetele afectate definitiv de realizarea ansamblului eolian (pe perioada existentei ansamblului eolian).
Suprafata construita a ansamblului eolian reprezinta aproximativ 0,0002% din SPA Padurea Babadag (54 473.2 ha), respectiv aproximativ 0,0025% din SCI Podisul Nord Dobrogean (87,229 ha).
D) MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI
1. Identificarea si descrierea masurilor de reducere
Recomandam ca toata perioada de implementare a planului pentru parcul eolian sa fie asistata de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate, contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin plan.
Locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata pentru a diminua cat mai mult efectul antropic la nivelul zonei analizate.
Nu trebuie permisa formarea de balti si mlastini in zona fundatiilor turbinelor, deoarece pot provoca defectiuni de ordin tehnic (inclinarea turnului) ce necesita noi interventii neprevazute in cadrul zonelor aferente, pentru remedierea problemelor, ceea ce inseamna implicit un impact suplimentar, necuantificat, asupra biodiversitatii.
Interzicerea nivelelor de zgomot suparatoare, peste limitele admise de STAS
10009/88.
Masuri pentru protectia speciilor si habitatelor din SCI Podisul Nord-Dobrogean
Trebuie sa se tina cont de modul si locul in care se vor depozita deseurile in perioada de constructie a obiectivului.
Decopertarea stratului de sol vegetal se va face cu depozitarea si protejarea acestuia.
Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zona, se recomanda cu strictete utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat initial.
Pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii – montaj, amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta calitatea solului fertil.
tehnologica se acopera cu pamant vegetal decopertat initial, astfel incat sa se pastreze proprietatile initiale ape solului vegetal.
Proiectarea retelelor de cablu subterane din cadrul amplasamentului este recomandat a se realiza urmarind reteaua drumurilor de acces, minimizandu-se astfel suprafata de teren afectata prin fragmentare temporara.
Se face recomandarea ca lucrarile de decopertare-recopertare pentru pozarea cablurilor electrice sa se realizeze etapizat, pe tronsoane de lucru care pot fi terminate pe parcursul unei zile lucratoare. In acest fel se va evita fragmentarea habitatului si suprafetele de sol fertil decopertate vor fi imediat recopertate, iar perioada de refacere a acestor zone va fi minima.
De asemenea se recomanda ca decopertarea zonelor unde urmeaza a se interveni sa se realizeze numai imediat inaintea inceperii propriu-zise a lucrarilor de constructie, iar recopertarea sa se realizeze fara intarzieri, chiar daca acest lucru impune costuri suplimentare.
Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de constructie precum si organizarea de santier trebuie sa se realizeze cat mai eficient, pe terenuri arabile din cadrul suprafetei parcului eolian si la o distanta cat mai mare fata de limita padurii (aproape de DJ222B) pentru a se evita deranjul speciilor de avifauna si fauna terestra din cadrul Padurii Babadag.
Trebuie sa se aiba in vedere, in timpul perioadei de monitorizare, eficienta procesului de refacere a portiunilor cu vegetatie spontana afectate de decopertari- recopertari, pana la compozitia calitativa corespunzatoare nivelului calitativ initial.
Pentru protectia si mentinerea compozitiei calitative initiale a fitocenozei din cadrul zonelor de pasune incluse in SCI de pe suprafata parcului eolian, recomandam prevederea pe suprafete de teren arabil a unor depozite temporare pentru solul fertil decopertat, care urmeaza a fi recopertat in zonele aferente. In
acelasi sens, ca urmare a caracteristicilor solului si a compozitiei floristice intalnite la fiecare turbina, recomandam depozitarea separata/grupata a solului decopertat de la nivelul turbinelor, astfel:
– ME8, ME9
– LU3, LU4
– LU5, LU6, LU7, LU8
– LU9, LU10, LU11
– TO1,
iar recopertarea sa se realizeze in cel mai scurt timp si tinand cont strict de grupele de mai sus.
Persoana/firma/institutia specializata in domeniul biodiversitate, contractata de
catre beneficiar, in vederea implementarii durabile a obiectivelor propuse prin plan, va muta exemplarele de Testudo graeca ibera in cazul in care vor fi intalnite in zonele ce urmeaza a fi abordate tehnologic, catre zone ferite de activitatile antropice.
Masuri pentru protectia speciilor de avifauna din cadrul SPA Padurea Babadag
In timpul functionarii obiectivelor propuse prin plan monitorizarea se va realiza pe o durata de 3-6 ani, cu posibilitatea de prelungire in functie de concluziile ce reies din interpretarea datelor din observatii directe corelate cu datele bibliografice existente.
Daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian (conform Planului de Monitorizare propus) se inregistreaza mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a integului parc, pe anumite perioade de timp (ex perioadele de varf ale migratiei, sau inaintea previziunilor meteo extreme de furtuni, ceata etc.). Tot in acelasi sens, rezultatele monitorizarilor pot impune achizitionarea sistemelor de radare care pot intervenii direct in managementul
parcului si pot opri din timp activitatea, daca se constata ca zona afectata va fi traversata de stoluri de pasari pentru migratie.
Turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta
rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina va face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine sunt mai usor de recunoscut de catre pasarile migratoare, in cazul folosirii luminii alternative in defavoarea celei continue.
Se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori vii la cel putin 20%
din cele aflate intr-un parc, pentru a evita lovirea acestora de catre pasari.
Se impune monitorizarea permanenta a exemplarelor de pasari gasite moarte in preajma parcului eolian si stocarea acestor informatii pentru realizarea unor baze de date concludente.
Monitorizarea pe o perioada bine stabilita asigura constanta observatiilor, iar culegerea de date in momentele optime ofera date cu privire la surprinderea perioadelor cheie ale ecologiei speciilor (reproducere, migratie), relatia acestora cu diferite categorii de habitate etc., oferind totodata posibilitatea interventiilor rapide si eficiente in cazul observarii de efecte neprezvazute.
Masuri pentru cele trei zone de interes pentru protectia speciilor de fauna din cadrul amplasamentului
Zona 1: Executarea lucrarilor pentru turbinele ME8 si ME9 sa nu implice (prin depozitari sau traversari temporare) suprafete de pasune altele decat cele vizate de obiectivele planului. De asemenea se recomanda limitarea zgomotului in intervalul martie-august, perioada reproductiva pentru o serie de specii de fauna..
Zona 2: Avand in vedere ca perioada de reproducere a speciei Bufo viridis este din martie pana in iunie, urmata de perioada de dispersie a juvenililor din iunie pana in
septembrie, recomandam limitarea traficului aferent turbinei LU 4 in intervalul iunie- septembrie.
Zona 3: Recomandam ca executarea lucrarilor pentru turbinele LU9, LU10 si LU11 sa se realizeze in afara intervalului martie-august, perioada reproductiva pentru speciile de fauna terestra si avifauna. De asemenea, recomandam interzicerea oricarui fel de activitate la o distanta fata de padure mai mica decat linia formata dintre cele trei turbine. Astfel se va mentine o zona de protectie fata de padure de minim 210 m in aceasta zona importanta din punct de vedere ecologic.
2. Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului
3. Orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar
Rezultatele monitorizarilor pot impune achizitionarea sistemelor de radare care pot intervenii direct in managementul parcului si pot opri din timp activitatea, daca se constata ca zona va fi traversata de stoluri de pasari pentru migratie.
PLAN MONITORIZARE:
Completarea rubricilor mentionate in tabel va oferi posibilitatea realizarii unei baze de date referitoare la: compozitia in specii a zonei analizate si alternanta de specii in functie de sezon, densitatea si distributia populatiilor, directia dominanta de zbor, inaltimea medie de zbor, incadrarea zonei in functie de afinitatea pasarilor pentru habitat (pasaj, cuibarit, migratie) sau absenta acestora.
Atat in timpul constructiei cat si in timpul functionarii obiectivului, recomandam sa se realizeze o monitorizare a efectelor (conform Planului de Monitorizare propus de elaborator) provocate de fiecare faza in care se va afla parcul eolian asupra biodiversitatii si monitorizarea efectelor implementarii masurilor de reducere a impactului propuse.
Inainte de perioada implementarii obiectivelor propuse prin plan, frecventa observatiilor/ prezentelor la fata locului trebuie sa se realizeze la un interval de 15
zile.
Efectele asupra populatiilor de pasari de la nivelul SPA Pasurea Babadag, se vor observa ca urmare a prezentei/absentei reprezentantilor speciilor observate de catre evaluator si prezentate in prezentul Studiu, precum si ca urmare a analizelor asupra carcaselor (daca acestea vor exista in timpul functionarii obiectivului). De asemenea, va fi necesara o comparatie intre speciile intalnite in timpul constructiei
parcului eolian, cu cele din timpul functionarii, coroborate cu cele observate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Mentionam ca numai in urma unor observatii directe in timpul constructiei si functionarii obiectivului, se vor putea trage concluzii certe referitoare la efectele parcului eolian (inclusiv efectele secundare).
Mai mult decat atat, apreciem ca monitorizarea ambelor faze ale obiectivului de catre specialisti in domeniul biodiversitatii va conduce la diminuarea sau eliminarea oricaror efecte secundare neprevazute, prin luarea de masuri concrete adaptate situatiilor practice din teren.
Se recomanda o monitorizare in timpul perioadei de implementare a obiectivelor prevazute de plan, iar frecventa observatiilor/prezentelor la fata locului trebuie sa se realizeze la un interval de 7 zile.
In timpul functionarii obiectivelor propuse prin plan monitorizarea se va realiza pe o durata de 3-6 ani, in functie de decizia Autoritatii de Mediu.
Referitor la perioada de functionare a obiectivelor propuse prin plan:
– avand in vedere varful perioadelor de migratie, se recomanda ca in lunile martie-mai respectiv intervalul august-octombrie observatiile sa se realizeze continuu timp de 3 zile pe saptamana;
– in tot restul anului monitorizarea trebuie sa se realizeze la un interval de o saptamana;
– in cazul unor conditii meteo cum sunt furtuni, ceata, ploi abundente sau viscol se recomanda vizitarea imediata a locatiilor parcurilor eoliene (dupa ameliorarea conditiilor meteo) pentru analizarea efectelor acestor conditii ce implica o vizibilitate redusa.
In zilele stabilite pentru observatii in teren trebuie sa se analizeze carcasele pasarilor, iar in perioadele de migratie prezentate mai sus trebuie sa se aibe in vedere starea conditiilor meteo si comportamentul acestora fata de prezenta si functionarea parcului eolian, cum sunt:
– inaltimea de zbor in comparatie cu intervalul de actiune al palelor turbinelor;
– distanta maxima de apropiere a pasarilor fata de centralele eoliene;
– observarea modificarilor rutelor de migrare in cazul in care acestea intersecteaza parcul eolian;
De asemenea, trebuiesc determinate speciile de pasari ce cuibaresc (daca este cazul) in zona cu scopul de a masura abundenta speciilor in zona respectiva si a evalua cat mai corect impactul parcului eolian asupra pasarilor.
Pentru obtinerea unor rezultate cat mai exacte se recomanda stabilirea unor intervale fixe de observatie conform prezentului program de monitorizare si respectarea stricta a acestora pe toata perioada de monitorizare. Mentionam ca durata perioadei de monitorizare va fi de minim trei ani, cu posibilitatea de prelungire in functie de concluziile ce reies din interpretarea datelor din observatii directe corelate cu datele bibliografice existente.
Mentionam ca in intervalul aprilie-septembrie este perioada cea mai relevanta pentru monitorizarea speciilor de pasari cuibaritoare, pasari in pasaj, mamifere terestre, amfibieni, reptile, insa si restul anului poate oferi date (ex. monitorizarea
pasarilor sedentare si a mamiferelor mari) care sa contureze o imagine de ansamblu asupra efectelor parcului eolian asupra biodiversitatii.
Pentru monitorizarile pe timp de noapte se recomanda abordarea tehnologica folosind camere video cu infra-rosu, radare mobile, etc.
Fiecare zi de observare la fata locului trebuie sa se materializeze prin completarea urmatorului tabel:
Denumire locatie:……………………………………………………………… Nume observator:………………………………………….…… Data:…………….
Date despre parcul eolian: Tip turbina/putere….…………………..
Inaltime turn…………………………………
Numar turbine………………………….…
Nota: Tabelul va fi completat la rubrica “Observatii” cu date despre conditiile meteo, parametrii
fizici ai biotopului, inaltimea de zbor la care au fost observate pasarile fata de turbinele eoliene; stadiul de dezvoltare al pasarilor (juvenil, matur) identificate pe amplasament, in relatie cu nivelul de zgomot masurat la momentul observatiilor. De asemenea trebuie specificat daca au fost intalnite carcase, motivul decesului precum si gradul de descompunere. In cazul in care se observa pasari in pasaj se vor nota detalii despre forma stolului, directia si inaltimea de zbor, perioada si locul de popas. Tabelul de mai sus poate fi folosit si pentru alte specii de fauna.
Rubrica “Cuibarit” se va completa in cazul in care sunt identificate cuiburi, cu numarul acestora pentru fiecare specie in parte.
Rubrica “Pasaj” se va bifa daca este cazul.
De asemenea specificarea exacta in tabel a orei poate furniza date despre perioadele de vulnerabilitatea ale pasarilor din diferite momente ale zilei (dimineata, seara).
E) METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR
AFECTATE
Pentru analiza faunei din zona amplasamentului s-au folosit instrumente specifice de observatie (binocluri BAIGISH, NIKON; BUSHNELL, GPS GARMIN
60CSx; luneta MEADE; aparate foto Fujifilm F50 12 MP, Fujifilm A800 8MP, SONY DSLR Alpha 200 10,2 MP obiectiv 18-70 mm; NIKON D3000 10,2 MP obiectiv 70-
300 mm, fileu entomologic). La nivel terestru s-a urmarit cu precadere identificarea cuiburilor sau galeriilor de pe amplasament.
In cadrul deplasarilor pe teren s-a realizat observarea speciilor de avifauna cu ajutorul binoclului, fotografierea si determinarea cu ajutorul cartilor de specialitate.
S-au efectuat observatii din puncte fixe si pe itinerar.
In procedura de lucru pentru analiza florei se folosesc aparate foto, colectari de exemplare spre a fi ulterior determinate cu ajutorul atlaselor si determinatoarelor (“Ciocarlan V., 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II; Ciocarlan V., 2004: Flora segetala a Romaniei ”). Pentru determinarea habitatelor se folosesc lucrari precum “Habitatele din Romania”, Nicolae Donita, Aurel Popescu, Mihaela Pauca- Comanescu, Simona Mihailescu, Iovu Adrian Biris, 2005; Gafta D., Mountford O. “Manual de Interpretare a Habitatelor din Romania”, MMDD 2008; Petrescu M, “Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si habitatelor/Dobrogea and the Danube Delta. Flora and Habitat Conservation”, 2007.
In vederea analizei cantitative si calitative a fitocenozei din zonele cu vegetatie spontana aferente zonelor afectate de parcul eolian s-au efectuat analize calitative zonale, precum si relevee fitocenotice pentru zonele in care compozitia calitativa a florei a necesitat o evaluare suplimentara. Suprafata standard aleasa pentru
determinarea numarului de specii, a gradului de participare in compozitie si a dominantei a fost cea de 200 mp in forma de drepunghi (20×10 m) utilizata in general in releveurile fitocenotice in pajisti polidominante.
S-a lucrat cu o singura scara si anume scara de abundenta – dominanta
(combinarea celor doi parametri cantitativi) dupa cum urmeaza:
r = 1 – 5 exemplare cu acoperire neglijabila
+ = putine exemplare, acoperire redusa, sub 1%
1 = multe exemplare cu acoperire redusa sau putine exemplare cu acoperire mai mare 1-10%
2 = foarte multe exemplare sau cu acoperire de 10-25% din suprafata
3 = acoperire intre 25– 50% din suprafata, numarul exemplarelor indiferent
4 = acoperire intre 50– 75% din suprafata, numarul exemplarelor indiferent
5 = acoperire intre 75–100% din suprafata, numarul exemplarelor indiferent
CONCLUZIILE CARE REIES IN URMA EVALUARII ADECVATE
Nu vor fi afectate populatiile speciior de pasari intalnite pe amplasamentul analizat si cele din vecinatatea acestuia, apreciindu-se cel putin mentinerea structurii si dinamicii acestor populatii (vezi tabelul de la cap “B 4”), creandu-se conditii mai bune de habitat decat cele dinaintea implementarii parcului eolian (vezi cap ‘D”).
Legenda:
Intervale:” –“ – 0 indivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e: 300-600; f:>600
“>>” Se va inregistra o crestere substantiala a efectivelor care folosesc amplasamentul si implicit a populatiilor acestora;
“>” Se va crea posibilitatea unor usoare cresteri ale efectivelor care folosesc amplasamentul, existand posibilitatea unor usoare cresteri ale populatiilor;
“=” Populatia se va mentine, neexistand presiuni suplimentare care sa influenteze etologia speciei;
“≈” Populatia se va mentine, conditionat de respectarea masurilor de reducere a impactului;
“<” Se apreciaza o prezenta scazuta pe amplasament, indivizii orientandu-se catre alte zone, existand posibilitatea unor usoare scaderi ale populatiilor acestora;
“<<” Se apreciaza o scadere substantiala a populatiilor, ca urmare a impactului provocat de implementarea obiectivului;
SI CUANTIFICAREA EFECTELOR ASUPRA SPECIILOR SI HABITATELOR DE PE AMPLASAMENT SI ASUPRA CELOR DIN VECINATATE (INCLUSIV ASUPRA SCI PODISUL NORD DOBROGEAN SI SPA PADUREA BABADAG)
INTERPRETARE GRAFICA
-3 -2 -1 0 1 2
Intens itatea efectelor negative s au pozitive
PRIN IMPLEMENTAREA OBIECTIVULUI ANALIZAT
Efectul Cumulat
“0”
Conform scalei de atribuire
corespunde unui Efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor
NU SE AFECTEAZA SEMNIFICATIV INTEGRITATEA SCI PODISUL NORD DOBROGEAN SI SPA PADUREA BABADAG, MENTINANDU-SE UN STATUT DE CONSERVARE FAVORABIL PENTRU SPECIILE SI HABITATELE PENTRU CARE AU FOST DECLARATE ACESTEA
Legenda:
CALENDARUL IMPLEMENTARII SI MONITORIZARII MASURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI
BIBLIOGRAFIE:
Moldoveanu A. M., 2005: Poluarea aerului cu particule; Popescu Maria, Popescu Miron, 2005: Ecologie aplicata; Ionescu Alex., s.a. 1982: Ecologie si protectia ecosistemelor; Pumnea O., s.a. 1994: Protectia mediului ambiant;
Gafta D., Mountford O. “Manual de Interpretare a Habitatelor din Romania”, MMDD 2008
Ciocarlan V., 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II; Ciocarlan V., 2004: Flora segetala a Romaniei;
Grecescu D., 1898: Conspectul florei Romaniei;
Sanda V., Öllerer K. & Burescu P.,2008: Fitocenozele din Romania. Sintaxonomie, structura, dinamica si evolutie,
Donita N., 2005: “Habitatele din Romania”, Editura Silvica Bucuresti Petrescu M, 2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si habitatelor/Dobrogea and the Danube Delta. Flora and Habitat Conservation; Bertel Bruun, Hakan Delin, Lars Svensson, 2009: Determinator ilustrat Pasarile din Romania si Europa,
Skolka M., Fagaras M., Cogalniceanu D., Ex Ponto, 2008, “Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia si Capul Kaliakra”
INCDD Tulcea: Fundamentarea normelor privind turbinele eoliene si parcurile de turbine tinand cont de Directiva Pasari, Directiva Habitate si Conventia de la Berna, incluzand ca studiu de caz Dobrogea
Liliecii si Evaluarea Impactului asupra Mediului – Ghid Metodologic – Asociatia pentru Protectia Liliecilor din Romania, 2008
Bavaru A., Godeanu S., 2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii Godeanu S., 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat; Rudescu L. – „Migratia Pasarilor” Editura Stiintifica Bucuresti, 1958; Ciochia V., – „Dinamica si migratia pasarilor” Editura Stiintifica si Enciclopedica. 1984;
Bica loan, 2000: Elemente de impact asupra mediului; Godeanu S., 2004: Ecotehnie;
Banica G., 2007: Studiu preliminar asupra impactului provocat de turbinele eoliene de la Baia asupra avifaunei;
Studiu: Low Frequency Noise and Wind Turbins Technical Annex – British
Wind Energy association – Feb. 2005
Wind farm development and nature conservation – English nature RSPB WWF- UK BWEA March 2001l
Noise from wind turbines. The facts – The British Wind Energy Association; Danish Wind Industry Association – Know How Wind Power
European Best Practice Guideline for Wind Energy Development – The
European Wind Energy Association
Renewable Energy Scenario to 2040 – EREC
Wind Farm development nature conservation – English nature RSPB WWF – UK , BWEA
Avian Monitoring and Risk assessment at the San Gorgonio Wind Resource Area – State Energy Resources Conservation and Development Commission – Sacremento California
Wind Energy Manual – Iowa Energy Center
Wind Turbine Acoustic Noise – Renewable Energy Research Laboratory – June 2002
Adressing Wind Turbine Noise – Daniel J. Alberts
Impacts on biodiversity of exploitation of renewable energy sources: the example of birds and bats – Hermann Hotker, Kai-michael Thomsen, Heike Jeromin, 2005
Avian hearing and avoidance of wind turbines – Midwest Research Institute, Colorado, 2002.
Baze legale:
LEGE Nr. 265 din 29.06.2006
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia
mediului, cu modificarile si completarile ulterioare;
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a –
zone protejate;
LEGE nr. 407 din 9 noiembrie 2006
vanatorii si a protectiei fondului cinegetic, cu modificarile si completarile;
LEGE nr.19 – 29/02/2008
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 68/2007 privind raspunderea
de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului;
HOTARARE nr. 1.076 din 8 iulie 2004
privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si
programe;
HOTARARE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007
privind instituirea de noi arii naturale protejate;
HOTARARE nr. 1.284 din 24 octombrie 2007
privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a
retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;
HOTARARE nr. 230/2003
completata prin HOTARARE nr. 1529 din 1 noiembrie 2007 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor
biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora;
ORDIN nr. 135 din 10 februarie 2010
privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului
pentru proiecte publice si private;
ORDIN nr. 19 din 13 ianuarie 2010
pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor
potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
ORDIN nr. 1964 din 13 decembrie 2007
privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta
comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;
ORDIN nr. 117 din 2 februarie 2006
pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de
mediu pentru planuri si programe;
ORDIN nr. 68 MAPAM / 26.01.1998
privind declararea Parcului National Muntii Macinului;
ORDONANTA DE URGENTA nr. 57 din 20 iunie 2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si
faunei salbatice, actualizata, completata si modificata de: Ordonanta de Urgenta nr.
154 din 12 noiembrie 2008;
ORDONANTA DE URGENTA nr. 154 din 12 noiembrie 2008
pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegeti;
STAS 12574/1988
Aer din zonele protejate – Conditii de calitate
Bibliografie electronica www.birdlife.org www.parcmacin.ro www.natura2000.ro www.milvus.ro www.iucn.org www.anpm.ro www.arpmgl.ro www.apmtl.ro
ANEXA 1
(colectivul de specialitate pe suprafata analizata)
ANEXA 2
(specii de flora fotografiate in cadrul amplasamentului)
Chondrilla juncea Achillea millefolium – coada soricelului
Artemisia absinthium – pelin Linaria vulgaris – linarita
Heliotropium europeum – vanilie salbatica Salvia aethiopis – salvie austriaca
Echium italicum Cirsium arvense Trifolium arvense
Xanthium strumarium Stachys annua
Teucrium polium – inchegatoare Berteroa incanna – ciucusoara
Anagallis arvensis – scanteiuta Scleranthus perennis – sincerica
Euphorbia nicaeensis Hipericum perforatum – sunatoare
Centaurea difussa Amaranthus retroflexus
Potentilla reptans – cinci degete Centaurium erythraea – tintaura
Plantago lanceolata – patlagina ingusta Trifolium pratense.
Sedum sp Botriochloa ischaemum – barboasa
Stipa capillata – nagara Verbascum phlomoides- lumanarica
Cichorium intybus – cicoare Coronilla varia – coroniste
Asperula cynanchica Thymus sp.
Scabiosa ochroleuca – sipica Inula ensifolia
Carthamus lanatus – pintenoaga Medicago sativa -lucerna
Herniaria glabra Petrorhargia prolifera
Chondrilla difussa Fragaria viridis
Crataegus moonogyra – paducel
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Construire Parc Eolian Dorobantu – Topolog (ID: 112425)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.