Construcții Civile, Industriale și Agricole [621497]

1

Specializarea
Construcții Civile, Industriale și Agricole

PROIECT DE DIPLOMĂ
Școală de dans cu regimul de înălțime
P+3E+4E retras, amplasat în Timișoara
pe o structură în cadre de bet on armat
cu terasa necirculabilă

Îndrumător proiect , Student: [anonimizat]. Pericleanu Bucur Dan Barbu Alexandru Mihai

Constanța 2019
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA "OVIDIUS" DIN CONSTAN ȚA
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII

2

FACU LTATEA DE CONSTRUCȚII Anexa 1
Str Unirii 22 bis, CP 900524, Constanța
Tel/fax: 0241 545 093
Programul de studii de licență Construcții civile, industriale și agricole

APROBAT,

Decan, Director de
departament,

Prof.dr.ing. Omer Ichinur Ș.l.dr.ing. Buta
Constantin

TEMA – PROGRAM

a proiectului de diplomă a absolvent: [anonimizat] :
Calculul și proiectarea unei școli de dans cu regimul de înălțime P+3E+4E retras,
amplasat în Timișoara pe o structură în cadre de beton armat cu terasa necirculabila
Termenul final de predare : ………….IULIE 2019

Cuprinsul proiectului de diplomă :

I. PIESE SCRISE:

Cap.1. – Memoriu tehnic:

1. Date generale:
– denumirea obiectivului de investiții :
– amplasamentul (județul, localitatea, alte date de identificare) :
– titularul investiției (nu se completează) :
– beneficiarul investiției (nu se completează) :
– elaboratorul proiectului :
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA "OVIDIUS" DIN CONSTANȚA
B-dul Mamaia 124, 900527 Constanța, România
Tel./Fax: +40 241 606407, +40 241 606467
E-mail: rectorat2@univ -ovidius.ro
Webpage: www.univ -ovidius.ro

3
2. Descrierea generală a lucrărilor
a) amplasamentul în detaliu, funcționalitatea pe scurt, categoria de importanță,
clasa de importanță a construcției și cerințele pentru care se verifică proiectul ;
b) topografia și cota terenului natural ;
c) clima și fenomenele naturale specifice zonei;
d) geologia, seismicitatea;
e) prezentarea proiectului pe specialități (se prezintă soluția constructivă pentru structura
de rezistență);
f) materialele utilizate ;
Memoriul tehnic se întoc mește conform Ordinului 863/2008, care precizează conținutul –
cadru al proiectului tehnic.

Cap.2. – Breviar de calcule, pentru calculul de rezistență privind structura de rezistență a
construcției cu destinația de școală de dans, minim pentru elementele de rezistență
aferente unui cadru longitudinal central și perimetral și un cadru transversal central și
perimetral (grinzi, stâlpi, fundații), pentru planșeele de la etajele curente (inclusiv rampa
unei scări).

Cap.3. – Prezentarea tehnologiilor de execuție și a caietelor de sarcini, pentru următoarele
lucrări corespunzătoare elementelor calculate în breviar: montare elemente de rezistență
șarpantă de lemn, montare armătură, cofrare elemente suprastructură, turnare beton, cu
indicarea cerințelor și criteriilo r de performanță specifice.

Cap.4. – Documentația tehnico -economică: antemăsurătoare, deviz estimativ și liste de
consumuri pentru procesele de construcții -montaj selectate (infrastructură – lucrări
terasamente și fundații, suprastructură – rezistență și șarpantă) pentru clădirea cu
destinația de școală de dans.

Cap.5. – Programarea și organizarea execuției lucrărilor, pentru partea de structură tratată
în capitolele anterioare (infrastructură – lucrări terasamente și fundații și suprastructură –
rezisten ță).

Cap.6. – Măsuri specifice de S.S.M. și P.S.I. referitoare la execuția structurii de
rezistență a construcției școală de dans.

Concluziile proiectului de diplomă
Concluziile proiectului de diplomă vor viza, în sinteză, concluziile primelor 7 capitole, aportul
proiectului asupra dezvoltării personale, documentarea aprofundată și soluțiile propuse
pentru rezolvarea anumitor aspecte ce dau caracterul de unicat al proiectului. În această
secțiune pot fi prezentate și alte elemente utile proiectulu i.

Bibliografie (minimală obligatorie)
Se prezintă bibliografia minimală obligatorie, cu referire la normativele de proiectare și
execuție utilizate pentru elaborarea proiectului, cărțile, cursurile, revistele, articolele
tratatele etc. precum și legislația economică, normele care se referă la sănătatea și
securitatea în muncă precum și normele pentru paza și stingerea incendiilor și legislația de
mediu, toate acestea utilizate pentru elaborarea pieselor scrise și desenate.

4
[1]. Tudor Postelnicu ș.a. – Proiectarea structurilor de beton armat în zone seismice, vol. I – III,
Editura Marlink, București, 2012 ( cel puțin o carte/îndrumător pentru partea de rezistență )
[2]. Corneliu Dan Hâncu, Mihai Florea, Valentina Efrem: ,,Tehnologia lucrărilor de construcții ș i
mașini de construcții”, Ovidius University Press, Constanța – 2012 ( un material pe partea
de tehnologie )
[3]. Cosmin Filip – „Management în construcții I, II”, note de curs, 2017 -2018 ( un material pe
partea de management )
[4]. Legislația în vigoare în domeniu

5
II. PIESE DESENATE
Proiectul va cuprinde un număr de planșe, astfel :

1. Plan general de situație – A01 (sc. 1: 200)

2. Planuri arhitectură:
– Plan parter – A02 (sc. 1:50)
– Plan etaj curent – A03 (sc. 1 : 50)
– Secțiune transversală – A06 (sc. 1 : 50)
– Planuri de fațade – A07 / A08 (sc. 1 :50 sau 1:100)

3. Detalii de execuție:
– Plan trasare R01 (sc. 1:150)
– Plan săpătură – R02 (sc. 1:150)
– Plan fundație – R03 (sc. 1:50)
– Plan armare grinzi de fundare + sectiuni – R04 (sc. 1:50, 1:20)
– Plan armare stâ lpi– R05 (sc. 1:5 0, 1:20)
– Plan armare grinzi cadru transversal și cadru longitudinal – R06 / R07 (sc. 1:50, 1:20)
– Plan cofrare ș i armare placă peste parter – R08 (sc. 1:50)

4. Alte planuri:
– Grafic rețea MPM – programarea execuției lucrărilor de construcții (O1).
– Grafic eșalonare calendaristică Gantt (O2).
– Grafic resurse utilizate (O3).

Tema – program a fost primită spre realizare,
Data: 15.11.2018
Îndrumător, Absolven t,
As.dr.ing. Bucur Dan Pericleanu Barbu Alexandru Mihai
Ș.l.dr.ing.Cornel Ciurea

*Notă: Tema program se completează de către îndumător, în funcție de specificul temei
proiectului de diplomă

6
CUPRINS
PIESE SCRISE:
CAPITOLUL 1 – MEMORIU TEHNIC
1.1.Scopul proiectului
1.2.Date generale ale construcției
1.3.Date privind amplasamentul
1.4.Informații geotehnice si geologice
1.5.Încadrarea în zona seismică
1.6.Date climatice în amplasament
1.7.Stabilirea clasei de importanță
1.8.Stabilirea categoriei de importanță
1.9.Descrierea proiectului
1.9.1.Soluția constructivă
1.9.2. Funcționalitate
1.9.3. Materiale folosite
1.9.4. Tehnologii propuse
1.9.5. Evaluarea economică
1.9.6.Considerații privind impactul asupra mediului
1.9.7.Organizarea lucrării
CAPITOLUL 2 – BREVIAR DE CALCUL
2.1.Date generale
2.2.Clasificarea și evaluarea acțiunilor
2.2.1. Evaluarea acțiunii zăpezii
2.2.2. Evaluarea acțiunii vântului
2.2.3. Evaluarea forțelor seismice aferente structurii
2.2.4. Centralizarea încărcărilor aferente structurii
2.3.Predimensionarea elementelor structurale
2.3.1. Predimensionarea plăcii
2.3.2. Predimensionarea grinzilor
2.3.3. Predimensionarea stâlpilor
2.4.Calculul automat al structurii
2.5.Verificarea deplasărilor laterale
2.5.1. Verificarea deplasărilor laterale la starea limită de serviciu
2.5.2. Verificarea deplasărilor laterale la starea limită ultimă
2.6.Calculul elementelor structura le
2.6.1. Alegerea materialelor constituente
2.6.2. Calculul grinzilor
2.6.2.1. Calculul armăturii longitudinale a grinzilor
2.6.2.2. Dimensionarea armăturii transversale a grinzilor
2.6.3. Calculul stâlpilor
2.6.3.1. Dimensionarea arm ăturii longitudinale a stâlpilor
2.6.4. Calculul planșeelor
2.6.5. Calculul și predimensionarea fundației
2.6.5.1. Predimensionarea fundației
2.6.5.2. Verificarea presiunii pe talpa fundației în gruparea fundamentală și gruparea
seismică
2.6.5.3. Dimensionarea armăturii longitudinale a grinzilor de fundare
2.6.5.4. Dimensionarea armăturii transversale a grinzilor de fundare
2.6.5.5. Dimensionarea armăturii longitudinale din consolă
2.6.6. Calculul scării
CAPITOLUL 3 – PREZENTAREA TEHNICILOR DE EXE CUȚIE ȘI ELABORAREA
CAIETELOR DE SARCINI
3.1.Prevederi generale
3.2.Lucrări de suprastructură

7
3.2.1. Generalități
3.2.2. Categoria de lucrări
3.2.3. Recepția lucrărilor
3.3.Lucrări de cofraje
3.4.Lucrări privind punerea în opera a betonului
CAPITOLUL 4- DOCUMENTAȚIA TEHNICO -ECONOMICĂ
4.1.Aspecte introductive
4.2.Etape de lucru
4.3.Elaborarea antemăsurătorilot
CAPITOLUL 5 – PROGRAMAREA ȘI EXECUȚIA LUCRĂRILOR
CAPITOLUL 6 – MĂSURI SPECIFICE DE S.S.M. ȘI P.S.I.
6.1.Generalități
6.2.Norme comune
6.3.Măsuri de tehnică a sectorului muncii, împiedicarea și anularea incendiilor
6.4.Măsuri de tehnică a sectorului muncii și de lucru pe timp friguros în cazul tehnologiei
de execuție a fundațiilor
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

8

PIESE DESENATE:
ARHITECTURA:
A01-Plan incadrare in zona – Sc. 1:1000
A02-Plan de situatie – Sc. 1:200
A03- Plan parter – Sc. 1:50
A04- Plan etaj – Sc. 1:50
A05- Sectiune – Sc. 1:50
A06- Fatade – Sc. 1:50

REZISTENTA:
R01-Plan trasare (sc. 1:150)
R02-Plan săpătură (sc. 1:150)
R03-Plan fundație (sc. 1:50)
R04-Plan armare grinzi de fundare + sectiuni (sc. 1:50, 1:20)
R05-Plan armare stâlpi (sc. 1:50, 1:20)
R06-Plan armare grinzi cadru transversal ș i cadru longitudinal (sc. 1:50, 1:20)
R07-Plan cofrare și armare placă peste parter (sc. 1:50)

MANAGEMENT:
M01- Grafic retea MPM
M02- Grafic de esalonare calendaristica Gantt
M03- Grafic de utilizare resurse(forte de munca)

9

CAPITOLUL 1 – MEMORIU TEHNIC
1.1. Scopul proiectului:
Scopul acestui proiect este de a le oferi ceva nou copiilor, adulților si oamenilor
de vârsta a doua, altceva decât activitățile lor zilnice, mai ales pentru copii, pentru
care calculatorul reprezintă activitatea lor zilnică.

1.2. Date generale ale construcției:
 Amplasamentul obiectivului: Str Calea Aradului, oraș Timișoara,Județul Timiș.
 Denumirea obictivului: “Calculul și proiectarea unei școli de dans cu regimul de
inalțime
 P+3E+E4 retras amplasat in Timișoara pe strucură in cadre din beton armat cu
terasă necirculabilă”.
 Regimul de înălțime propus: P+3E+E4 retras
 Suprafața terenului:1131.83 m2;
 Suprafața construită la sol: 327.17 m2;
 Suprafața desfășurată: 1478.65 m2;
 P.O.T. propus: 28.90%;
 P.O.T. existent: 0%;
 C.U.T. propus: 1.30;
 C.U.T. existent: 0;
 Elaboratorul proiectului: Barbu Alexandru Mihai;
 Beneficiarul investiției:
 Titularul investiției:

1.3. Date privind amplasamentul:
Terenul este situat în Orașul Timișoara, având urmatoărele vecinătăți: în
partea de nord vecin Alexandru Ionuț, în sud vulcanizare/spălătorie auto, în est
strada Calea Aradului, iar în vest este o alee. Terenul are o formă trapezoidală,
neavând construcții sau vegetație, ce ar putea necesita o intervenție prealab ilă
înainte de a demara lucrarile de construcții. Un alt avantaj, de asemenea, este acela
de acces la toate utilitățile prin branșament imediat la cerere.
Terenul are suprafața egală cu 1131.83 m2.

1.4. Informații geotehnice și geologice:
În urma studiulu i geotehnic elaborat pentru terenul pe care va fi amplasată
construcția, s -au determinat următoarele:strat de umplutură format predominant din
piatră spartă și strat de calcar în masa argiloasă.
Terenul de fundare este constituit din pământuri, ca urmare p rincipiile generale de
calcul al terenului de fundare pentru construcții sunt conform prevederilor Normativului NP
112 – 2014 – Normativ privind proiectarea fundațiilor de suprafață.

10
Se va adopta ca sistem de fundare: fundarea directă pe stratul de calcar.
Presiunea convenționala pe talpa fundației se estimează la 18 5 kPa.
Adâncimea de îngheț pentru amplasament a fost considerată conform [1]1, la
nivelul de -0.70m față de C.T.N.

1.5. Încadrare în zona seimică:
Construcția va fi amplasată pe un teren situat în județul Timiș,
caracterizându -se conform [2]2 printr -o valoare de vârf a accelerației seismice
ag=0.20 g, iar perioada de colț T C=0.7s conform [2]3.

1.6. Date climatice în amplasament:
Timișoara se încadrează în climatul temperat -continental, ce sunt
caracteristice parții sud -estice a Depresiunii Panonimice. Temperatura medie
regăsită aici este de 10,6°C, având o precipitație anuală medie de 592mm/an.
Valoarea de referi nță în ce constă valoarea presiunii dinamice a vântului este
qb=0.6kPa conform [3]4.
Valoarea de caracteristică a încărcării din zăpadă la sol este s k=1.5 𝑘𝑁
𝑚2
conform [4]5.

1.7. Stabilirea clasei de importanță:
Conform Codului de proiectare seismică P100 -1/2013 clasa de importanță a
obiectivului este III.
Clasa de importanță și de expunere la cutremur este caracterizată de
valoarea factorului de importanță 𝛾𝑖𝑒. Definirea claselor de importanță și valorile
asociate 𝛾𝑖𝑒 se dau în tabelul 4.2 pag.60 -61 [2]6 și pentru clasa de importanță III
𝛾𝑖𝑒are valoarea 1.00 .

1.8. Stabilirea categoriei de importanță [5]7:
Construcția se încadrează în categoria de importanță C4 conform H.G.R. nr.
766 din 21 noiembrie 1997, pentru aprobarea unor regulamente privind calitate în
construcții.
Categoria de importanță este stabilită de către proiectant, la cererea
proprietarului, în cazul construcțiilor existente sau a investitorului, în cazul
construcțiilor noi, dacă este necesar, pentru lucrări de investiței ori în alte cazuri.
Pentru fiecare construcție se va stabili o singură categorie de importanță și
aceasta va fi înscrisă în toate documentele tehnice privind construcția: autorizația

1 STAS 6054 -77- Teren de fundare. Adâncimea de îngheț.
2 Cod de proiectare seimică P100 -1/2013 “Prevederi de proiectare pentru clădiri” Fig. 3.1. – Zonarea valorilor
de vârf ale accelerației pentru proiectare a g cu IMR=225ani
3 Cod de proiectare seimică P100 -1/2013 “Prevederi de proiectare pentru clădiri” Fig. 3.2. – Zonarea teritoriului
României în termini de perioada de control T c, a spectrului de răspuns.
4 CR 1 -1-4/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra c onstrucțiilor”.
5 CR 1 -1-3/2012 "Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor".
6 Cod de proiectare seimică P100 -1/2013 “Prevederi de proiectare pentru clădiri” pag.60 -61 tab. 4.2.
7 H.G.R. nr. 766 din 1997, Anexa 3, "Regulament priv ind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor".

11
de construire, proiectul de execuție , cartea tehnică a construcției, documentele de
asigurare. Categoria și clasa de importanță stabilite pentru o construcție nu se vor
modifica decât la schimb area destinației sau în alte condiții care impun această
modificare, printr -o documentație justificata.

1.9. Descrierea proiectului:
1.9.1. Soluția constructivă:
De regulă factorii care impun sistemul constructiv al clădirii este regimul de
înălțime și c ondițiile de amplasament ale terenului.
Sistemul constructiv ales pentru clădire este alcătuit din grinzi de fundare din
beton armat continue pe două direcții. Se adoptă această soluție de fundare pe baza
recomandărilor studiului geotehnic. Rețeaua de grinzi de fundație din beton armat
tip T întors și placă de pardoseală ce va avea 10 cm slab armată, realizează o cutie
rigidă la nivelul parterului capabilă să preia eventualele tasări denivelate ale
terenului de fundare si împreuna cu grinzile de fundare sa transmită încărcările
provenite de la suprastructură catre terenul bun de fundare. Fundarea se face în
stratul de loess, la o adâncime de 1.65, 1.75 cota de turnare a startului de egalizare
fata de cota +0.00 a clădirii, sau 1.175, 1.225 fata de C.T.N. .
Pentru betonul de egalizare se va folosii un beton cu clasa C8/10 cu grosimea
de 10cm.
Cadrele din beton armat sunt alcătuite din stâlpi cu secțiunea de 45x45cm și
grinzi longitudinale și cele transversale cu secțiunile de 25x45cm .
Stâlpii vor fi arm ați corespunzător cu armătura rezultată din calcul.
Grinzile vor fi armate corespunzător cu armătura rezultată din calcul.
Planșeele sunt realizate cu plăci de beton monolit cu grosimea de 13 cm
dispuse la nivelul grinzilor. La calculul rigidității eleme ntelor structurale s -a
considerat că plăcile conlucrează cu grinzile, realizând în ansamblu o șaibă
orizontală rigidă în măsură să asigure acțiunea solidară a elementelor structurii
verticale la acțiuni laterale.
Printr -o proiectare corectă, structura poa te fi înzestrată și cu proprietățile de
redundanță necesare și va putea mobiliza un mecanism de disipare a energiei
favorabil la acțiunea seismică.
Scările de acces în clădire sunt compuse din două rampe si un podest
intermediar, acestea fiind executate din beton armat monolit de clasa C25/30.
Acoperișul este de tip terasă necirculabilă și va fi delimitată de un atic de
beton armat cu dimensiunile de 15×60 cm.
Ferestrele se vor realiza din tâmplărie P.V.C. cu geam tip termopan.
În jurul const rucției se toarnă trotuar din beton cu clasa C8/10 cu pantă de
2.5%.
Conform [6]8 privind calitatea în construcții, clădirea este proiectată să
raspundă exigențelor următoare:
– Rezistență și stabilitate la solicitări statice și dinamice;

8 Legea 10/1995 actualizată la 11 septembrie 2015

12
– Siguranță în exploatare;
– Sănătatea oamenilor, igiena și protecția mediului;
– Siguranță la foc;
– Izolare termică, hidrofugă și economie de energie;
– Protecție împotriva zgomotului.

1.9.2. Funcționalitate:
Pe terenul în suprafață de 1131,83 m2 urme ază să se construiască un imobil
cu regimul de înălțime P+3E+E4 retras, cu suprafață construită la sol de 327,17 m2,
destinația „Școala de dans”.
Clădirea se încadrează în categoria C4 din punct de vedere a importanței și
respectă, în conformitate cu Lege a 10/1995 art.5, cerințele de rezistență și
stabilitate, siguranță în exploatare, siguranță la foc, igienă, sănătatea oamenilor și
protecția împotriva zgomotului.
Toate încăperile imobilului vor fi finisate cu vopsea lavabilă aplicată peste un
strat de tencuială și unul de glet de ipsos. Avantajele acestei soluții constau în
calitatea lucrărilor și în facilitarea acțiunilor de curățare –spălare a acestora.
Finisajele exterioare sunt realizate cu tencuială decorativă de exterior, de culoare
crem(RAL1014).
Tâmplaria interioară și exterioar va fi din PVC cu bariera atermică prevăzută
cu geamuri termopan care asigură o etanșeitate și o izolație termică
corespunzătoare.
Alimentarea cu apă caldă și rece menajeră se va facilita prin construcția unui
cămin apometr ic ce se racordează la rețeaua stradală existentă.
Instalațiile electrice și termice se vor realiza cu respectarea normativelor în
vigoare, prin racordarea la rețeaua stradală local existentă.

1.9.3. Materiale folosite:
Elementele de rezistență ale supra structurii (stâlpi, grinzi, planșee, scări) se
vor realiza din beton cu clasa C25/30. Armăturile de rezistență folosite vor fi
BST500C, pentru armături longitudinale și transversale (la fundații), PC52 armături
transversale la grinzi, stâlpi,bare de repart iții la scări și planșee.
Betonul de egalizare din fundații va fi realizat din beton cu clasa C8/10 în
strat de 10cm.
Betonul din placa slab armată de la parter va fi din clasa C16/20 în strat de
10cm.
La interior, finisajele vor cuprinde pardoseli reci și calde, tencuieli cu
zugrăveli lavabile pentru pereți și tavan, placaje cu faianță, uși interioare din
tâmplarie pe bază de esență de fag.
Se va avea în atenție ca materialele utilizate să fie în strare bună de execuție,
să corespundă calitativ normelor tehnice din vigoare, însoțite cu certificate de
conformitate.

13
1.9.4. Tehnologi propuse:
Se recomandă ca înainte de începerea lucrărilor să se studieze și să se
însușească de personalul de conducere al șantierului întreaga documentație
tehnică. Eventual ele neconcordanțe între prevederile din proiect sesizate cu acest
prilej și cele care pot aparea în timpul execuției vor fi imediat anunțate proiectantului
care este singurul în drept de a dispune măsurile necesare.
Sunt interzise modificări la soluții sa u schimbări de materiale fără avizul scris
al proiectantului de specialitate.
Tehnologia de execuție este descrisă în caietul de sarcini, execuția realizâdu –
se numai pe baza proiectului de execuție și a detaliilor de execuție.
Asigurarea calității în cons trucții:
În vederea realizării calității construcției în toate etapele de concepere,
realizare, exploatare și postutilizare a acesteia, se impune aplicarea sistemului
calității prevăzut în Legea nr.10 privind calitatea în construcții. Sistemul calității s e
compune din:
1. Reglementări tehnice în construcții;
2. Calitatea produselor folosite la realizarea construcțiilor;
3. Agremente tehnice pentru noi produse și procedee;
4. Verificarea proiectelor, a execuției lucrărilor și expertizarea proiectelor și
construcțiilor;
5. Conducerea și asigurarea calității în construcții;
6. Autorizarea și acreditarea laboratoarelor de analize și încercări în activitatea de
construcții;
7. Activitatea metrologică în construcții;
8. Recepția construcțiilor;
9. Comportarea în exploatare și intervenții în timp;
10. Postutilizarea construcțiilor;
11. Controlul de stat al calității în construcții;

1.9.5. Evaluarea economică:
Evaluarea economică a proiectului a fost realizată cu programul de calcul de
deviz DOCLIB38, cea ce definește prezentul proiect din punct d e vedere economic,
sunt prezentate în Capitolul 4 al lucrarii, “Documentatia tehnico -economică”. După
parcurgerea etapelor pentru întocmirea documentației tehnico -economice s -a ajuns
în final la un preț estimativ pentru partea de suprastructură a proiectul ui de
537666,46 lei (112938,53 euro, pentru 4,7607 lei/euro).
Trebuie facută mențiunea că acest preț estimativ a rezultat în urma aplicării
unei cote de profit de 0,1 (10%) la costul total al construcț iei.

1.9.6. Considerații privind impactul asupra mediului :
În cazul acestei construcții, în special faza de construcție, are potențialul de
a cauza un impact negativ asupra mediului, prin mărimea amplasamentelor de lucru
și prin durata sa.

14
Acest tip de impact, specific perioadei de construcție, e ste temporar și
afectează în mod deosebit calitatea aerului (ca urmare a mișcarii și depozitäri
materialelor pulverulente, traficului rutier specific), calitatea apei de suprafață etc.
Ca masură de diminuare a impactului este necesar ca lucrul pe șantier să se
efectueze cu personal calificat, bine instruit, în vederea manevrării cu atenție a
materialelor și utilajelor, astfel încât efectele secundare negative sa fie cat mai
reduse.

1.9.7. Organizarea lucrării
Prin organizarea lucrărilor de construcții si montaj în interiorul șantierului se
urmărește să se stabilească durata de excuție a lucrărilor investiției, dar să se și
urmărească desfășurarea optimă a activităților specifice și utilizarea eficientă a
resurselor necesare proceselor în desfășurare. Se v a avea în vedere realizarea
lucrărilor în concordanță cu graficul de eșalonare calendaristică (Gantt), prin
urmărirea păstrării ordinii tehnologice a execuției, pentru fiecare lucrare în parte.
Pentru programarea și organizarea lucrărilor de montaj și con strucții s -a
folosit Metoda Potențialelor Metra(MPM), metodă din cadrul analizei drumului critic.
Pentru a realiza programarea activităților este necesar să se parcurga
următoarele etape:
– Studierea documentației tehnice și tehnologice;
– Studierea condiții lor prielnice pentru alocare eficientă a resurselor;
– Elaborarea listelor de activități cu precizarea duratei activităților și a condiționărilor
tehnologice sau organizatorice;
Șantierul va fi dotat cu personal pregatit, calificat și toate rețelele de utili tăți
necesare pentru îndeplinirea termenelor și a condiților impuse.
Pentru a facilita depozitarea materialelor si a uneltelor de gabarit redus, se
va dota șantierul cu compartimente metalice izolate trasportate cu camionul la fața
locului.

15
CAPITOLUL 2 – BREVIAR DE CALCUL

2.1. Date generale:
Obiectivul prezentei lucrării este proiectarea unei școli de dans P+3E+E4 retras,
fiind amplasată în orașul Timișoara, județul Timiș.
Se va adopta ca structură de rezistență o structură de tip cadre din beton armat,
format din grinzi și stâlpi, având planșee de beton armat între niveluri.
Pentru construcția ce urmează a fi realizată sistemul de fundare ales este de tip
grinzi continue de fundare sub stâlpi. Presiunile se vor transmite către terenul de fundare
prin intermediul unor tălpi de beton armat.
Acoperișul este de tip terasă necirculabilă.
Scările interioare ce fac legătura între niveluri vor fi realizate din beton armat.
Conform codului de proiectare P100 -1/2013 “Prevederi de proiectare pentru
clădiri”, construcția se încadrează în clasa de importanță și de expunere la cutremur
III, având valoarea factorului de importanță pentru acțiunea seismică γie=1.00 [2]9.
Valoarea de vârf a accelerației seismice orizontale a terenului pent ru proiectare a g
= 0,20g [2]10 iar perioada de colț T c = 0,7s [2]11.
Structura se încadrează în clasa de ductilitate medie (DCM), având factorul de
comportare pentru acțiuni seismice orizontale pentru str ucturi tip cadru q=3,5a u/a1 (conform
Tab. 5.1 – Valorile factorului de comportare q pentru acțiuni seismice orizontale). Pentru
clădiri cu mai multe niveluri și mai multe deschideri valoarea a u/a1 = 1,35, astfel factorul de
comportare are valoarea q=4,725.
Adâncimea de îngheț a terenului se situează la -70 cm față de cota terenului natural
conform normativului NP 112 -2014 “Normativ privind proiectarea fundațiilor de suprafață”
si conform STAS 6054 -77 “Adâncimi maxime de îngheț".
Nivelul hidrostatic nu a fos t întâmpinat în forajele executate până la adâncimea
verificată.
Presiunea conv ențională a terenului este de 18 0 kPa.

2.2. Clasificarea și evaluarea acțiunilor:
Evaluarea acțiunilor asupra structurii se realizează în conformitate cu prevederile
codului de proiectare CR 0 – 2012 "Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor” și se
vor respecta principiile de proiectare la stare limită ultimă.
Clasificarea acțiunilor conform CR 0 – 2012 [8]12:
– Acțiuni permanente (G) – acțiun i directe precum greutatea proprie a construcției, a
echipamentelor fixate pe construcții și acțiuni indirecte precum tasările diferențiate și
contracția betonului,
– Acțiuni variabile (Q) — acțiuni pe planșee și acoperișurile clădirilor, acțiunea zăpezii,
acțiunea vântului, împingerea pământului, a fluidelor și a materialelor pulverulente;
– Acțiuni accidentale (A) – acțiuni din explozii, acțiuni din impact, acțiunea zăpezii în cazul
aglomerărilor excepționale de zăpadă pe acoperiș;
– Acțiunea seismică (A E).

9 Cod de proiectare seismică P100 -1/2013. Partea I. prevederi de proiectare pentru clădiri, pag.60
10 Cod de proiectare seimică P100 -1/2013 “Prevederi de proiectare pentru clădiri” Fig. 3.1. – Zonarea valorilor
de vârf ale accelerației pentru proiectare a g cu IMR=225ani
11 Cod de proiectare seismică P100 -1/2013. Partea I. prevederi de proiectare pentru clădiri, pag.46
12 CR 0 -2012 "Cod de proiect are. Bazele proiectării construcțiilor" pag.13 -14.

16
Pentru proiectarea la starea limită ultimă se consideră două grupări: gruparea
fundamentală și gruparea seismică.
– Combinarea acțiunilor în guparea fundamentală este exprimată astfel [8]13:

Unde:
Ed este valoarea de proiectare a efectului acțiunilor;
γG este coeficient parțial pentru acțiuni permanente, ce ține seama de incertitudinile
modelării acțiunii și de varietățile dimensionale;
𝐺𝑘,𝑗 este valoarea caracteristică a acțiunii permanente;
γP este coeficient parțial de siguranță pentru acțiuni de precomprimare;
P este valoarea reprezentativă a acțiunii precomprimării;
γQ,i este coeficient parțial de siguranță pentru acțiunea variabilă i;
Qk,1 este valoarea caracteristică a principalei acțiuni v ariabile 1;
φ0,i este factorul pentru valoarea de grupare a unei acțiuni variabile;
Qk,i este valoarea caracteristică a unei acțiuni variabile asociate i;
Valorile coeficienților parțiali:
γG=1,35 pentru acțiuni permanente cu efect destabilizator;
γQ,1=1,00 pentru acțiunea variabilă predominantă;
γQ,i=1.5∗φ0,i pentru alte acțiuni variabile.
– Combinarea acțiunilor în guparea fundamentală este exprimată astfel [8]14:

Unde:
Ed este valoarea de proiectare a efectului acțiunilor;
P este valoarea reprezentativă a acțiunii precomprimării;
AEd este valoarea de proiectare a actiunii seismice;
φ2,i este factorul pentru valoarea cvasipermanentă a unei acțiuni variabile;
Qk,i este va loarea caracteristică a unei acțiuni variabile asociate i.

13 CR 0 -2012 "Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor" pag. 23.
14 CR 0 -2012 "Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor" pag. 23.

17
Fig. 2.1. – factori de grupare a acțiunilor variabile la structuri și clădiri. [8]15

2.2.1. Evaluarea acțiunii zăpezii:
Evaluarea acțiunii zăpezii se efectuează conform codului CR 1 -1-3/2012 “Cod de
proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor”.
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiș pentru situația de
proiectare persistentă/tranzitorie se află astfel:
S=γIs∙µi∙Ce∙Ct∙sk [4]16
Unde:
γIs este factorul de importanță expunere pentru acțiunea zăpezii;
µi este coeficientul de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiș;
Ce este coeficientul de expunere al construcției în amplasament;
Ct este coeficientul termic;
sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, în amplasament, în kN/m2;
Valoarea factorului de importanță -expunere pentru acțiunea zăpezii, y ls este asociată
clasei de importanță -expunere a construcției. Constru cția se încadrează în clasa de
importanță -expunere ll. [4]17

Tab. 2.1. – Valorile factorului de importanță -expunere petru acțiunea zăpezii.
Conform tabelului 2.2. valoarea factorului de importanță -expunere pentru acțiunea
zăpezii, pentru construcții aflate în clasa de importanță -expunere III, este γIs = 1.00.

15 CR 0 -2012 "Cod de proiectare. Bazele proiectării co nstrucțiilor" pag. 26, tab.7.1.
16 CR 1 -1-3/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor”
17 CR 1 -1-3/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor” pag. 9 -11.
γis
1.15
1.10
1.00
1.00Clasă importanță expunere
I
II
III
IV

18
Coeficientul de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiș, µi cu o singură pantă cu
două pante și pe acoperișuri cu mai multe deschideri, se determină în funcție de unghiul
acoperișului, α.
Unghiul
acoperișului α<30° 30° < α< 60° α>30°
µ1 0.8 0,8(60 – a)/30 0,0
µ2 0,8+0,8 α/30 1,6 –

Tab. 2.2. – Valorile coeficienților de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperișuri cu
o singură pantă, cu doua pante și pe acoperișuri cu mai multe pante. [4]18
Pentru acoperișuri cu doua pante pentru proiectare se consider trei cazuri de
distribuție a încărcării din zăpadă pe acoperiș:
– Cazul (i) se utilizează pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată;
– Cazul (ii) și cazul (iii) se utilizează pentru încărcarea din zăpadă aglomerată .

Fig. 2.2. – Distribuția coeficientului de formă pentru încărcarea din zapadă pe acoperișuri
cu două pante [4]19

Valoarea coeficientului de formă pentru încărcarea din zăpadă se determină în
funcție de unghiul acoperișului.
Unghiul acoperisului α=0° și este cuprins între 0° și 30° astfel valoarea coeficientului
de for mă µi=0.8.
Valorile coeficientului de expunere al construcției în amplasament, C e, sunt date în
funcție de topografia terenului înconjurator și de mediul natural sau construit din
împrejurimile construcției. [4]20

18 CR 1 -1-3/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor” pag. 13 tab 5.1.
19 CR 1 -1-3/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor” pag. 15 tab 5.3 .
20 CR 1 -1-3/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor” pag. 12 tab 4.2 .

19
Tipul expunerii Ce
Completă 0,8
Normală 1,0
Redusă 1,2
Tab. 2.3. – Valorile coeficientului de expunere C e

Expunerea este normală deoarece topografia terenului și prezența altor construcții
sau a copacilor limitează spulberarea semnificativă a zăpezii de către vânt. În cazul
expunerii normale, valoarea coeficientului de expunere este C e = 1,0.
Coeficientul termic C t, poate reduce încărcarea dată de zăpada pe acoperiș în cazuri
speciale când transferul termic ridicat la nivelul acoperișului conduce la topir ea zăpezii în
acest caz acoperișul tip șarpantă are o termoizolație normală iar valoarea coeficientului
termic C t = 1,00 [4]21
Valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol, în amplasament, S k, pe
teritoriul României sunt date in figura de mai jos: pentru altitudini A ≤1000𝑚

Fig.2.3. Zonarea valorilor caracteristice ale încărcării din zăpadă la sol, S k, pentru altitudini
A≤1000𝑚 în 𝑘𝑁
𝑚2. [4]22
Construcția se află în localitatea Timișoara, din județul Timiș având valoarea
caracteristică a încărcării pe sol S k=1.5𝑘𝑁
𝑚2.
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă neaglomerată pe terasă este:
S=γIs∙µi∙Ce∙Ct∙sk=1.00∗0.8∗1∗1∗1.5𝑘𝑁
𝑚2.=1.20𝑘𝑁
𝑚2.

21 CR 1 -1-3/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor” pag. 12
22 CR 1 -1-3/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor” pag. 7.

20
2.2.2. Evaluarea acțiunii vântului:
Evaluarea acestei acțiuni se face conform [3]23.
Presiunea vântului ce acționează pe suprafețele esterioare unui acoperiș se
determină cu următoarea relație:
We(ze)= γIW∙𝑞𝑝(𝑧𝑒)∙𝐶𝑝(𝑧𝑒)
Unde:
γIW este coeficientul de importanță expunere al clădirii;
𝑞𝑝(𝑧𝑒) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluată la cota z e;
𝐶𝑝(𝑧𝑒) este coeficientul aerodinamic de presiune pentru suprafețe exterioare;
Ze este înățimea de referință pentru presiunea exterioară;
We(ze) este presiunea vântului;
Valoarea factorului de importanță expunere pentru acțiunea vântului, γIW este
asociată clasei de importanță expunere a construcției. Construcția se încadrează în clas a
de importanță expunere III.

Tab.2.4. Valoare coeficientului de importanță expunere la acțunea vântului. [3]24
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluate la cota z e, produsă de
rafalele vântului se determină cu relația:
qp(ze)=cpq(ze)∙qm(ze) [3]25
Unde:
cpq(ze) este factorul de rafală pentru presiunea dinamică medie a vântului la înălțimea z e;
qm(ze) este valoarea medie a presiunii dinamice a vântului, depinzând de rugozitatea
terenului și de valoarea de referință a presiunii dinamice a vântului;
Factorul de rafală pentru presiunea dinamică a vântului la cota z e, 𝑐𝑝𝑞(𝑧𝑒) se
calculează ca raportul dintre valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului și valoarea
medie a presiunii dinamice a vântului la cota z e și se determină cu relația:
cpq(ze)=1+2∙g∙IV(ze)=1+7∙IV(ze) [3]26
IV(ze) este intensitatea turbulenței vântului la cota z e;
IV(ze)=
{ √b
2,5∙ln(ze
z0) ,când zmin<ze<zmax=200m

IV(ze=zmin) ,când ze≤zmin
Valoarea z 0 și valoarea z min este data în funcție de categoria de teren.

23 CR 1 -1-4/2012 "Cod de proiectare. Evaluarea acți unii vântului asupra construcțiilor".
24 CR 1 -1-4/2012 "Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor". pag 17 -20.
25 CR 1 -1-4/2012 "Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor". pag 15.
26 CR 1 -1-4/2012 "Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor". pag 14.
γis
1.15
1.15
1.00
1.00Clasă importanță expunere
I
II
III
IV

21

Fig 2.4. – Lungimea de rugozitate, z 0, în metri, pentru diverse categorii de teren. [3]27

Construcția se află în zonă urbană deci aparține categoriei de teren IV iar z 0=1m și
zmin=10m
Valoarea factorului de propor ționalitate β variază cu rugozitatea suprafeței de teren.

Tab. 2.5. Valori ale lui √β în funcție de categoria de teren . [3]28
Clădirea aparține categoriei de teren IV √β=2.12.
Înălțimea clădirii este z e=15m.
{ze=15m

𝑧(𝑚𝑖𝑛)=10mze>zminIV(ze)
IV(ze)={√b
2,5∙ln(ze
z0)=
2.12
2,5∙ln(15
1)=0.31
cpq(ze)=1+7∙0.31=3,17
Valoarea medie e presiunii dinamice a vântului la cota z e, qm(ze), depinde de
rugozitatea terenului și de valoarea de referință a presiunii vantului, q b, și se determină cu
relația:
𝑞𝑚(𝑧𝑒)=𝑐𝑟(𝑧𝑒)2∙𝑞𝑏 [3]29
Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamică, 𝑐𝑟(𝑧𝑒)2 se calculează cu relația:
cr(ze) 2 ={kr(z0)2∙[ln(ze
z0)]2
când zmin<ze<zmax=200m
cr2 ,când ze=zmin [3]

27 CR 1 -1-4/2012 "Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor". pag 11, tab 2,1.
28 CR 1 -1-4/2012 "Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor". pag 14, tab 2.3.
29 CR 1 -1-4/2012 "Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor". pag. 12, tab. 2.2.
0 I II III IV
2.740 2.740 2.660 2.350 2.120Categoria de teren
√β

22

Tab. 2.6. Factorii kr(z0)2 și kr(z0) pentru diferite categorii de teren [3]
𝑐𝑟(𝑧𝑒)2 = 0.054 ∙ [𝑙𝑛(15
1)]2
= 0.40
Valorile de referință ale presiunii dinamice a vântului in Romania, q b, sunt indicate
în harta de zonare.
qm(ze)=cr(ze)2∙qb=0.40∙0.6kPa=0.24 kPa
qp(ze)=cpq(ze)∙qm(ze)=3.17∙0.24𝑘𝑃𝑎=0.76kPa
We(ze)= γIW∙𝑞𝑝(𝑧𝑒)∙𝐶𝑝(𝑧𝑒)=1.00∙0.76∙𝐶𝑝(𝑧𝑒)

Fig 2.5. Zonarea valorilor de referință ale presiunii dinamice a vântului, q b, in kPa,
având IMR=50 ani [3]

Construcția se află în orașul Timișoara, având valoare de referință a presiunii
dinamice a vântului q b=0.6 kPa.
Se va calcula acțiunea vântului pe acoperișul plat, cu atic (parapete) de 0.6 m.
0 I II III IV
0.155 0.169 0.189 0.214 0.233
0.024 0.028 0.036 0.046 0.054Categoria de teren
kr(Zo)
kr^2(Zo)

23

Figura 2.6. – Direcția de acțiune a vântului [3]
Astfel, conform punctului 4.2.3. din CR 1 -1-4/2012 se va consideră înalțimea de
referință:
𝑧𝑒=ℎ+ℎ𝑝=15𝑚
Din Tabelul 4.2 din normativul CR1 -1-4/2012 se extrag valorile pentru 𝐶𝑝𝑒,10 pentru
fiecare zonă în parte, ținand cont de valoarea raportului ℎ𝑝
ℎ=0,6
15=0.04
e = min (b ; 2h) = min ( 23 ; 37.8) = 23 m;
Zona F: suprafața > 10m2 => cpe,10=−1.4=>we=1.00∙(−1.4)∙0.76=−1.06 kN/𝑚2
Zona G: suprafața > 10m2 => cpe,10=−0.9=>we=1.00∙(−0.9)∙0.76=−0.68 kN/𝑚2
Zona H: suprafața > 10m2 => cpe,10=−0.7=>we=1.00∙(−0.7)∙0.76=−0.53 kN/𝑚2
Zona I: suprafața > 10m2 => cpe,10=±0.2=>𝑤𝑒=1.00∙(−0.2)∙0.76=−0.15 𝑘𝑁/𝑚2
we=1∗(+0.2)∗0.76=+0.15 kN/𝑚2
Valoarea presiunii vântului este de 0.15 kN/𝑚2. Nu se va lua în considerare,
deoarece este redusă ca valoare și nu afectează struct ura.

2.2.3. Evaluarea forțelor seismice aferente structurii:
Evaluarea acestor forte se face conform prevederilor codului de proiectare seismică
P100 -1/2013 “Prevederi de proiectare pentru clădiri.” [2]30
Forța tăietoare de bază corespunzătoare modului propriu fundamental, aferent
fiecărei direcții principale, se va determina cu relația:
Fb=γi * Sd(T1) * m * λ [2]31
Unde:
γi este factorul de importanță pentru acțiunea seimică asociat clasei de import anță expunere
Pentru clasa III de importanță γ i=1.00.
Sd(T1) este ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare lui T1;
Sd(T1) =𝑎𝑔∗𝛽(𝑇1)
q=0.2∗𝑔∗2.5
4.725=1.038

30 Cod de proiectare seismică P100 -1/2013 , “Prevederi de proiectare pentru cl ădiri.”
31 Cod de proiectare seismică P1 00-1/2013 , “Prevederi de proiectare pentru cl ădiri.”Partea I, pag.44 -92.

24
ag este accelerația maximă de proiectare a terenului din amplasament;
ag =0.20 g;
T1-perioada proprie fundamentală de vibrație a clădirii.
Valoarea perioadei proprii fundamentale se determină prin metode de calcul dinamic
structural, dar se poate folosii o metodă aproximativă cu formule simplificatoare, după
categoria de structură.
Pentru proiectarea preliminară a clădirilor cu înălțimi de până la 40m se poate utiliza
următoarea formulă:
T1=C t * H3/4
Unde:
Ct este coficient cu valoarea în funcție de tipul structurii, pentru cadre spațiale din beton
armat are valoarea 0,075;
H este înălțimea structurii=15 m.
T1=0.075*153/4=0.57s
β(T1) reprezintă spectru normalizat de răspuns elastic;
Perioada de colț, T c este a flată în funcție de amplasament. Astfel, perioadele de
control T B și T D iau valorile din tabelul 3.1 din P100 -1/2013 “Cod de proiectare seismică”:
Tc=0.7s; T B =0.15s, T D=3.00s.
Astfel pentru T B<T<Tc β(T1)= βo care ia valoarea 2.5 din relația 3,4 din codul de
proiectare seimică P100 -1/2013.
q= factor de comportare al structurii pentru acțiuni seismice orizontale; pentru structure in
cadre proiectate la clasa de ductilitate medie ia valoarea 4.725 calculată conf orm relației de
mai jos:
q=3.5*𝛼𝑢
𝛼1=3.5*1.35=4.725 [2]32

Figura 2.6. – Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului ag cu IMR=225ani [3]

2.2.4. Centralizarea încărcarilor aferente structurii:
Valorile caracteristice încărcărilor permanente se stabilesc pe baza considerentelor
constructive stabilite in proiect, a greutăților specifice fiecarui material component și a
tuturor încărcărilor provenite din exploatarea structurii.

32 Cod de proiectare seismică P100 -1/2013 , tab. 5.1

25

Tab.2 .7. Evaluarea încărcărilor pe planșeul terasă.

Tab.2.8. Evaluarea încărcărilor pe planșeul curent.

Tab.2.9. Încărcarea provenită din aticul perimetral.

Tab.2.10. Încărcarea provenită din pereții exteriori

Valoarea
caracteristica
[kN/m2]
GF GS GF GC GCP GF GS GF GC GCP
Greutate proprie placa 3.25 1.35 1 1 1 1 4.3875 3.25 3.25 3.25 3.25
Pardoseala strat trafic 0.4 1.35 1 1 1 1 0.54 0.4 0.4 0.4 0.16
Ansamblul izolatiei 0.05 1.35 1 1 1 1 0.0675 0.05 0.05 0.05 0.0025
Beton de panta 1.5 1.35 1 1 1 1 2.025 1.5 1.5 1.5 2.25
Tencuiala 0.57 1.35 1 1 1 1 0.7695 0.57 0.57 0.57 0.3249
– – – – – 3.402 2.52 2.52 2.52 2.7374
Utila 0.75 1.05 0.3 1 0.7 0.6 0.7875 0.225 0.75 0.525 0.39375
Zapada 1.32 1.5 0.4 0.7 0.4 0.4 1.98 0.528 0.924 0.528 0.69696
– – – – – 0.7875 0.225 0.75 0.525 0.39375
4.1895 2.745 3.27 3.045 3.13115Valori de proiectare
SLU SLS SLU SLSEvaluarea incarcarilor pe planseul terasa
Permanente
Total incarcari permanente
Variabile
Total incarcari variabile
Total incarcari terasaTip de
incarcareDenumire stratCoeficienti partiali de siguranta
GF GS GF GC GCP GF GS GF GC GCP
Greutate proprie placa 3.25 1.35 1 1 1 1 4.3875 3.25 3.25 3.25 3.25
Pardoseala+sapa de egalizare 1.1 1.35 1 1 1 1 1.485 1.1 1.1 1.1 1.21
Tencuiala 0.57 1.35 1 1 1 1 0.7695 0.57 0.57 0.57 0.3249
Pereti compartimentare 1.5 1.35 1 1 1 1 2.025 1.5 1.5 1.5 2.25
– – – – – 4.2795 3.17 3.17 3.17 3.7849
Utila 5 1.5 0.3 1 0.4 0.3 7.5 1.5 5 2 10
– – – – – 7.5 1.5 5 2 10
11.7795 4.67 8.17 5.17 13.7849Permanente
Total incarcari permanente
VariabileTotal incarcari variabile
Total incarcari etaj curentTip de
incarcareDenumire stratValoarea
caracteristica
[kN/m2]Coeficienti partiali de siguranta Valori de proiectare
SLU SLS SLU SLSEvaluarea incarcarilor pe planseul curent
GF GS GF GC GCP GF GS GF GC GCP
Greutate proprie atic 2.25 1.35 1 1 1 1 3.0375 2.25 2.25 2.25 2.25
Finisaje exterior+interior tencuiala 0.46 1.35 1 1 1 1 0.621 0.46 0.46 0.46 0.2116
Termoizolatie polistiren 0.03 1.35 1 1 1 1 0.0405 0.03 0.03 0.03 0.0009
– – – – – 0.6615 0.49 0.49 0.49 0.2125Coeficienti partiali de siguranta Valori de proiectare
SLU SLS SLU SLSEvaluarea incarcarilor din atic
Permanente
Total incarcari permanenteTip de
incarcareDenumire stratValoarea
caracteristica
[kN/m2]
GF GS GF GC GCP GF GS GF GC GCP
Zidarie BCA 6.62 1.35 1 1 1 1 8.937 6.62 6.62 6.62 6.62
Total incarcari permanente 6.62PermanentePereti exteriori
Coeficienti partiali de siguranta Valori de proiectare
SLU SLS SLU SLSTip de
incarcareDenumire stratValoarea
caracteristica
[kN/m2]

26
2.3. Predimensionarea elementelor structurale: [2]33
Prima etapă în realizarea calculului structural al clădirii o reprezintă
predimensionarea elementelor structurale. Predimensionarea elementelor structurale se
face pe baza următoarelor criterii: rezistență, rigi ditate, ductilitate, arhitectură sau criterii
tehnologice.

2.3.1. Predimensionarea plăcii:
Predimensionarea grosimii plăcii se va realiza, având în vedere ochiul de placă cu
dimensiunile cele mai mari în plan.
ℎ𝑝𝑙=𝑃
180+1…2 𝑐𝑚
P= suma laturilor ochiului de placa =2∗(𝐷0+𝑡0)
Lo=L-bw
to=t- bw
Unde:
hsl este grosimea plăci
P este perimetrul ochiului de placă cu dimensiunile în plan cele mai mari [9]
L0 este deschiderea de calcul pe direcția longitudinală
t0 este deschiderea de calcul pe direcția transversală
bw este lățimea minimală a unei grinzi
𝐷0=𝐷−30 𝑐𝑚=4,00−0,45=3,55𝑚
𝑡0=𝑡−30 𝑐𝑚=4,00−0,45=3,55 𝑚
𝑃=2∗(3,55+3,55)=14,2𝑚
ℎ𝑝𝑙=14,2
180+1…2=0.12444𝑚=
>13 cm (Se alege minim 13 cm din condiții de izolare fonică)

2.3.2. Predimensionarea grinzilor: [2]34
Predimensionarea grinzilor se face pe baza criteriilor de rigiditate și de arhitectură.
În codul de proiectare P100 -1/2013 „Cod de proiectare seismică” este specificată lățimea
minimă a grinzilor de 200 mm și raportul între înălțimea și lățumea sa ce nu trebuie să fie
mai mic de ¼.
A. Grinda longitudinală:
Criteriul de rigiditate:
hgr=(1
8÷1
12)∗L0
L0=D−30 cm=4,00−0,45= 3,55 m
hLgr=(1
8÷1
12)∗3,55=(0,44÷0,30)=>0.45 𝑚
bLgr=(1
2÷1
3)∗0.45 m=(0,225÷0,15)>0.25 m
Unde:
hgr este înălțimea grinzii
bgr este lățimea grinzii

33 P100 -1/2013 – Cod de proiectare seismic ă. Partea I. Prevederi de proiectare pentru clădiri. Volumul III, Anexa I -E, p. 6 –
7, p.66 -68.
34 P100 -1/2013 – Cod de proiectare seismic ă. Partea I. Prevederi de proiectare pentru clădiri. Volumul III, Anexa I -E, p. 6 –
7, p.66 -68.

27
Lo este lumina grinzii
bst este lumina stâlpului
Se va alege grindă cu secțiunea 25x45cm.
B. Grinda transversala:
Criteriul de rigiditate:
hgr=(1
8÷1
12)∗L0
L0=D−30 cm=4,00−0,45= 3,55 m
hLgr=(1
8÷1
12)∗3,55=(0,44÷0,30)=>0.45 𝑚
bLgr=(1
2÷1
3)∗0.45 m=(0,225÷0,15)>0.25 m
Unde:
hgr este înălțimea grinzii
bgr este lățimea grinzii
Lo este lumina grinzii
bst este lumina stâlpului
Se va alege grindă cu secțiunea 25x45cm.

2.3.3. Predimensionarea stâlpilor: [2]
În cazul predimensionării stâlpilor se folosește criteriul limitării forței axiale sub
acțiunea încărcărilor gravitaționale. Pentru aceasta se va calcula forța axială la baza
stâlpului.
În aplicarea criteriului se urmărește asigurarea ductilității necesare pentru deterinarea forței
axiale în stâlpi în combinația de acțiuni care cuprinde și acțiunea seismică. Ductilitatea
elemen telor include abilitatea elementelor de a prelua deformații semnificative și a absorbi
energie prin comportament histeretic. Prezența forțelor axiale de compresiune poate reduce
ductilitatea și de aceea se impune limitarea eforturilor medii de compresiune în stâlpi.
Se vor alege pentru predimensionare, trei tipuri de stâlpi: stâlpul de colț, stâlpul marginal și
stâlpul central. De regulă, se aleg sâlpii cu cele mai mari arii aferente, deoarece aceștia
dezvoltă cele mai mari forțele axiale la baza lor.
Evaluarea forțelor axiale în stâlpi:
Predimensionarea stâlpului se face respectând condiția:
ѵd = N
bc ·hc·fcd
unde:
ѵd efortul axial mediu normalizat;
N- încărcarea axială maximă la baza sâlpului produsă de încărcările gravitaționale asociată
grupării speci ale de încărcări;
bc, hc -cele două laturi ale stâlpului;
fcd- rezistența la compresiune a betonului.
Asigurarea condițiilor de ductilitate:
Stâlp central: ϒcentral = Nst central / bd f cd < 0.50
Stâlp perimetral: ϒperimetral = Nst perim / bd f cd < 0.45
Stâlp de marginal : ϒmarginal = Nst marginal / bd f cd < 0.40

28
Efortul axial la baza stâlpului se determină astfel:
N terasastâlp = q placă terasă * A aferentă + G grinzi + G atic + G stâlp
N etajstâlp = q placă etaj * A aferentă + G grinzi + G pereți + G stâlp
N bazastâlp = N terasastâlp+4* N etajstâlp
q placă terasă =hplacă*γbeton+q pardoseală +q utilă+q zăpadă
q placă etaj = h placă*γbeton+q pardoseală +q utilă
Ggrinzi = b grindăD*(hgrindăD – hplacă ) LgrindăD * γbeton + b grindăT (hgrindăT – hplacă ) LgrindăT * γbeton
Gpereți = b perete*(H etaj – hgrindă ) Lperete * γBCA * ngoluri
ngoluri = 0.80 (80% din suprafața peretelui)
Gstâlp = b stâlp* hstâlp*Hetaj*γbeton
Gatic = b atic*hatic*Latic*γbeton
Forța axială se determină cu încărcările din GS, exceptând seismul.
 evaluarea forțelor axiale în stâlpi se poate face funcție de suprafața de planșeu aferentă
stâlpului și numărul de niveluri ale construcției.
Stabilirea formei și dimensiunilor inițiale ale stâlpilor – criterii:
 dimensiunile secțiunii transversale a stâlpilor se iau multiplu de 50mm;
 retragerile (reducerea secțiunii) se recomandă să nu se facă concomitent pe ambele direcții,
iar pe înălțime să nu fie prea dese (la 2 -3 niveluri);
 dimensiunea minimă admisă este de 30x30cm;
 pentr u respectarea condițiilor de rigiditate și de rezistență la încărcări orizontale se va
proceda prin încercări, modificând dimensiunile stâlpilor și/sau ale riglelor;
 se va evita realizarea de proporții specifice elementelor scurte (stâlpi scurți).

Tab. 2. 11.- Detrminarea ariilor aferente la stâlpi

h placa 0.13 m Aaf colt 4 m2
ϒ beton 25 kN/m3Aaf
perimetral8 m2
q atic 0.49 kN/m2 Aaf central 16 m2
q terasa 6.245 kN/m2 q pl terasa 11.34 kN/m2
q etaj curent 8.17 kN/m2 q pl etaj 14.92 kN/m2
b gr D 0.25 m G gr 16 kN
h gr D 0.45 m G stalp 15.1875 kN
b gr T 0.25 m G perete D 15.59376 kN
h gr T 0.45 m G perete T 15.59376 kN
H etaj 3 m G atic 9 kN
L gr D 4 m Nr etaje 4
L gr T 4 m fcd 16.67 kN/m2
L perete D 4 m C25/30
L perete T 4 m
b perete 0.3 m
ϒ zid BCA 6.37 kN/m3
n goluri 0.8
b st 0.45 m
h st 0.45 m
b atic 0.15 m
h atic 0.6 m

29

În concluzie, pentru a obține o comportare cât mai bună a structurii sub acțiunea
seismică, dimensiunile laturilor vor fi de 45×45 cm atât pentru stâlpii centrali, perimetrali și
cât și pentru cei de colț.

Stalp central
N terasa stalp= 212.6275
N etaj stalp= 301.09502 kN
N la baza= 1310.69383 kN
γ stalp central = 0.388276072 kN
<0.5
Stalp de colt
N terasa stalp= 85.5475
N etaj stalp= 122.05502 kN
N la baza= 530.99383 kN
γ stalp central = 0.157300045 kN
<0.4
Stalp perimetral
N terasa stalp= 130.9075
N etaj stalp= 181.73502 kN
N la baza= 857.84758 kN
γ stalp central = 0.254126235 kN
<0.45

30
2.4. Calculul automat al structurii:
Calculul automat al structurii propuse se va reliza cu programul de calcul automat
al structurilor SCIA ENGINEER versiunea 18.1 – varianta student.
SCIA ENGINEER este un program destinat inginerilor și poate fi folo sit în
conformitate cu standardele și normativele naționale cât și internaționale aflate în vigoare.
Acesta folosește un sistem de axe triortogonal, planul orizontal, fiind reprezentat de
axele X și Y, iar planul vertical este axa Z.
Ca mode l spațial pentru realizarea calculului structurii s -a folosit modelul spațial
alcătuit din grinzi și stâlpi, aceștia fiind modelați ca elemente tip bară și planșee 2D.
Evaluarea forțelor seismice a fost realizată cu SCIA ENGINEER 18.1, folosind
metoda ca lculului modal cu spectre de răspuns.
Etapele de lucru pentru calculul automat al structurii folosind programul SCIA
ENGINEER 18.1 sunt următoarele:
1. Definire materialelor
2. Stabilirea geometriei construcției
3. Definirea cazurilor de încărcare și a încărcărilor
4. Crearea grupelor de mase din cazuri de încărcări
5. Crearea combinațiilor ale grupelor de mase
6. Definirea cazurilor de încărcare seismică
7. Definirea combinațiilor de încărcări gravitaținale și a combinațiilor seismice
8. Definirea claselor de rezultate
9. Editarea rețelei de elemente finite
10. Definirea numărului modurilor proprii de vibrație
11. Efectuarea calculului
12. Afișarea rezultatelor.
Structura analizată este alcătuită din 5 deschideri de 4, 4, 3, 4, 4 m, respectiv 4
travei de 4.00 m având înălțimea de nivel de 3.00 m.
În urma analizei structurale pentru a verfica toate condițiile, în principal limitarea
deplasărilor, micșorarea perioadei proprii, eliminarea torsiunii, elementele structurale ale
structurii au următoarele dimensiuni: stâlpii au dimensiunea de 45×45 cm, grinzile
longitudinale și transversale de 25×45 cm și placa de 13 cm.

31

Tab.2.12. Frecvențele proprii in cele 10 moduri de vibrații considerate
Definirea cazurilor de încărcare:
 Greutate proprie a structurii: LC1 ->LG1
 Încărcarea permanentă: LC2 ->LG1
qpermanent = 3.17 kN / m2 (nivel curent)/ 2.52 kN / m2 (terasă)
 Încărcarea permanent pereți exterior+atic : LC3 -> LG1
qpereți = 6.62 kN / m2
qatic = 2.74 kN / m2
 Încărcarea utilă:LC4 -> LG2
qutila = 5 kN / m2 (nivel curent)/ 0.75 kN / m2 (terasă)
 Încărcarea din zăpadă: LC4 ->LG3 qzapada = 1.20 kN / m2
 Încărcarea din acțiunea seismică (direcția X): LC6
 Încărcarea din acțiunea seismică (direcția Y): LC7
 Forțele de bază și forțele seismice de nivel pen tru cazurile de încărcare LC6 și LC7 au fost
determinate cu programul SCIA ENGINEER având următoarele valori:

32
Forțele de bază și forțele seismice de nivel pentru cazurile de încărcare LC6 și LC7 au
fost determinate cu programul SCIA ENGINEER 18. 1, având următoarele valori:

Tab.2.13 Rezultate pentru cazul de încărcare LC6

Tab.2.14 Rezultate pentru cazul de încărcare LC7
Forțele tăietoare de bază au următoarele valori:
1. Direcția X: F x = 1499.23 kN
2. Direcția Y: F y = 1620.52 kN
Valorile factorilor de participare modală pentru cele 12 moduri de vibrație luate în calcul
sunt date în următorul tabel.

33

Tab.2.15 Valorile factorilor de participare modală
Rezultatul obținut în urma calculului automat al structurii este o perioadă proprie cu
valoarea T 1 = 0,64 s în primul mod de vibrație, în timp ce perioada de colț al terenului pe
care este amplasată structura este Tc =0,7 s. Masele structurii se regăsesc în mare parte
în primele două moduri de vibrație și anume: în primul mod de vibrație este antrenată pe
direcția Y o masă cu un procent de 11.42%, iar în cel de -al doilea mod de vibrație pe direcția
Y o masă cu un procent de 67.43% . Pentru cele 10 moduri de vibrație, suma maselor este
de 98.00% pe direcția X și 97.80% pe direcția Y, îndeplinind astfel condiția ca suma maselor
modale efective pentru toate modurile proprii considerate să fie de cel puțin 90% din masa
totală a structurii.

2.5. Verificarea deplasărilor laterale [2]35:
Această verificare se efectuează conform codului de proiectare P100 -3/2013
”Prevederi de proiectare pentru clădiri”. Verificarea se realizează pentru starea limită de
serviciu și pentru starea limită ultimă.
2.5.1. Verificare deplasărilor laterale la starea limită de serviciu [1]25
Verificarea deplasărilor laterale la starea limită de serviciu se face conform Anexei
E din codul de proiectare P100 -1/2013 ”Prevederi de proiectare pentru clădiri”, având
scopul de a menține funcționalitatea structurii în cazul în care pot apărea cutremure de mai
multe ori în viața acesteia. În acest mod se limitează degradările elementelor nestructurale
și a componentelor instalațiilor construcției.
Relația pentru verificarea deplasărilor laterale la starea limită de serviciu este:
drSLS=ν∗q∗dre≤dr,aSLS
Unde:
drSLS este deplasarea relativă de nivel sub acțiune asociată SLS;
v este factorul de reducere ce ține seama de intervalul de recurență mai redus al acțiunii
seismice asociat verificărilor pentru SLS, v = 0,5
q este factorul de comportare specific tip ului de structură, q = 4,725
dre este deplasarea relativă de nivel determinată prin calcul static elastic sub încărcări
seismice de proiectare
dr,aSLS este valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel
Rigiditatea la încovoiere a elementelor structur ale din beton armat utilizată pentru calculul
valorii d r se determină conform tabelului E.1. din anexa E a codului de proiectare P100 –
1/2013, ”Prevederi de proiectare pentru clădiri”.

35 P100 -1/2013 -Cod de proiectare seismica. Partea I. Preveder de proiectare pentru cladiri. Anexa E. pag.292 –
294

34

Fig.2.7. – Valorile de proiectare ale modulelor de rigiditate pentru structuri de beton
Pereții nestructurali din zidărie închiși în ochiurile cadrelor contribuie la rigiditatea
de ansamblu a structurii, astfel că modulul de rigiditate pentru structurile tip cadre de beton
armat este E clg.
Valoarea admisibilă a deplasărilo r relative de nivel, dr,aSLS, se determină cu ajutorul
tabelului E.2. din anexa E a codului de proiectare P100 -1/2013 ”Prevederi de proiectare
pentru clădiri”.

Fig.2.8. – Valori admisibile ale deplasării relative de nivel
Pentru componentele nestructura le din materiale cu capacitate mare de deformare,
valoarea admisibilă a deplasărilor relative de nivel, se calculează cu următoarea formulă:
dr,aSLS=0.005*h=0.005*3000=15 mm

Tab.2.16. – Verificarea deplasărilor relative laterale la starea limită de servi ciu (direcția X)
ν qdre SLS
[mm]dra SLS
[mm]hniv= 3000
4 16.9 1.6 3.78 15
3 15.3 3 7.0875 15
2 12.3 4.2 9.9225 15
1 8.1 4.8 11.34 15
P 3.3 3.3 7.79625 15EtajDeplasări
SCIAdre(EI)
[mm]SLS X
0.5 4.725

35

Tab.2.17. – Verificarea deplasărilor relative laterale la starea limită de serviciu (direcția Y)

2.5.2. Verificare deplasărilor laterale la starea limită ultimă [2]36
Verificarea deplasărilor laterale la starea limită ultimă se face conform Anexei E din
codul de proiectare P100 -1/2013 ”Prevederi de proiectare pentru clădiri”, având scopul de
a evita pierderi de vieți omenești prin prevenirea prăbușirii elementelor nestructurale în
cazul unui cutremur major.
Relația cu care se realizează verificarea deplasărilor laterale la starea ultimă este:
drSLU=c∗q∗dre≤dr,aSLU
Unde:
drSLU este deplasarea relativă de nivel sub acțiunea seismică asociată stării limită ultime;
c este factorul de amplificare a deplasărilor;
q este factorul de comportare specific tipului de structură, q =4,725
dre este deplasarea relativă de nivel determinată prin calcul static elastic sub încărcări
seismice de proiectare;
dr,aSLU este valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel;
Factor ul de amplificare a deplasărilor, pentru structuri de beton armat și structuri
compozite de beton armat cu armătură rigidă se calculează cu relația:
1<c=3−2.30∗T1
Tc<√Tc∗q
1.70
c=3−2.30∗0.64
0.70=0.9
0.9<1.00<1.07
Valoarea admisibilă a deplasărilor relative de nivel, se calculează cu relația următoare:
dr,aSLU = 0,025 * h = 0,025* 3000 = 75 mm

36 P100 -1/2013 -Cod de proiectare seismica. Partea I. Preveder de proiectare pentru cladiri. Anexa E. pag.292 –
294
ν qdre SLS
[mm]dra SLS
[mm]hniv= 3000
4 17.3 1.7 4.01625 15
3 15.6 2.9 6.85125 15
2 12.7 4.3 10.15875 15
1 8.4 5 11.8125 15
P 3.4 3.4 8.0325 15EtajDeplasări
SCIAdre(EI)
[mm]SLS Y
0.5 4.725

36

Tab.2.18. – Verificarea deplasărilor relative laterale la starea limită ultimă (direcția X)

Tab.2.19. – Verificarea deplasărilor absolute laterale la starea limită ultimă (direcția Y)

2.6. Calculul elementelor structurale:

2.6.1. Alegerea materialelor constituente:
La realizarea construcției, ca material pentru armături se va folosi oțel BST 500C și
oțel PC52, iar clasa betonului se alege în funcție de:
Clasa de expunere: [10]37
 Clasa de expunere XC1  min C 20/25
Clasa de durabilitate: [11]38
 Clasa de durabilitate D1.1/20  min C 16/20
Clasa de duc tilitate: [2]39
 Clasa de ductilitate DCM  min C 25/30
Se alege pe baza criteriilor de stabilire a clasei betonlui un beton cu clasa C 25/30.
Caracteristici ale materialelor:
 Valoarea caracteristică a rezistenței la compresiune a betonului: fck=25 N/mm2
 Valoarea de calcul a rezistenței la compresiune a betonului: fcd=16.67 N/mm2
 Valoarea medie a rezistenței la întindere directă a betonului: fctm=2.6 N/mm2
 Valoarea medie a rezistenței la întindere directă a betonului: fctm=2.6 N/mm2
 Rezistența de calcul la întindere a betonului: fctd=1 N/ N/mm2
 Valoarea caracteristică a limitei de curgere a oțelului:fyk=500 N/mm2
 Valoarea de calcul a limitei de curgere a oțelului: fyd=435 N N/mm2

37 Proiectarea structurilor din beton (SREN 1992 -Kiss-Oneț) -tabel l.1. pag.310 -311
38 Îndrumător de proiectare a durabilității betonului, tabel 3,7, pag, 52
39 Cod de proiectare seismică P100 -1/2013
c qdre SLS
[mm]dra SLS
[mm]hniv= 3000
4 16.9 1.6 8.0892 75
3 15.3 3 15.16725 75
2 12.3 4.2 21.23415 75
1 8.1 4.8 24.2676 75
P 3.3 3.3 16.68398 75Deplasări
SCIAdre(EI)
[mm]SLU X
1.07 4.725
c qdre SLS
[mm]dra SLS
[mm]hniv= 3000
4 17.3 1.7 8.594775 75
3 15.6 2.9 14.66168 75
2 12.7 4.3 21.73973 75
1 8.4 5 25.27875 75
P 3.4 3.4 17.18955 75EtajDeplasări
SCIAdre(EI)
[mm]SLU Y
1.07 4.725

37
2.6.2. Calculul grinzilor [2]40:
În dimensionarea ariilor de armătură aferene grinzilor s -au folosit diagramele de
momente încovoietoare rezultate din programul de calcul structural SCIA ENGINEER 18.1 –
versiunea student.
2.6.2.1. Dimensionare armăturii longitudinale a grinzilor:
În dimensionare ariilor de armătură, pentru ariile de armătură longitudinală, trebuie
îndeplinite următoarele condiții, conform capitolului 5 din Codul de proiectare P100 -1/2013
”Prevederi de proiectare pentru clădiri”. [2]41
 Coeficientul de armare longitudinală trebuie să satisfacă condiția:
ρ≥0.5∗fCTM
fyk=> ρ≥ 0.5*2.6
500∗100=> ρ≥0.26%
 Dimensionarea armăturii longitudinale se va reliza astfel încât înălțimea zonei comprimate
să nu depășească unsfert din înălțimea utilă a secțiunii;
 Cel puțin jumătate din secțiunea de armătură întinsă se va prevede și în zona comprimată
a secțiunii;
 Cel puțin un sfert din armătura maximă de la pare superioară a grinzilor se preede continuă
pe toată lungimea grinzii
 La parte superioară și inferioară a grinzilor se prevăd cel puțin două bare cu suprafață
profilată cu diametrul mai mare de 14 mm.
Etapele de calcul pentru a dimensiona aria de armătură longitudinală la partea inferioară
sunt:
1. Calcului ariei de armătură pentru fiecare deschidere:
Asnec( +)=MEd(+)
fyd∗hs
Unde:
MEd+ este momentul de proiectare din diagrama înfășurătoare, de la partea
inferioară a g rinzii
hs este distanța între centrele d greutate ale armăturilor de la parte inferioară și cele
de la parte superioară
hs = d – a
d = h w – a
a = c + ∅max
2
Unde:
d este înălțimea utilă a secțiunii
hw este înălțimea grinzii
2. Stabilirea ariei de armătură efectivă: Aseff≥As(nec)
3. Se calculează procentul de armare:
ρ=Aseff∗100
bw∗d
ρef≥ρmin=0.26%
Unde:
bw este lățimea grinzii
4. Se calculează momentul încovoietor capabil:
MRb+=Aseff+∗fyd∗d

40 Cod de proiectare seismică P100 -1/2013 . Partea I.Prevederi de proiectare pentru cladiri.
41 Cod de proiectare seismică P100 -1/2013 .Partea I. prevederi de proiectare pentru cladiri, pag.98 -99.

38
5. Se determină distanța între bare: dist =bw−2∗c−n∗∅
n−1
Etapele de calcul pentru a dimensiona aria de armătură longitudinală la partea
superioară sunt:
1. Se presupune λx < 0.25*d și se calculează aria de armătură necesară:
Asnec( −)=MEd(−)
fyd∗hs
Λx este înălțimea comprimată a grinzii;
MEd- este momentul de proiectare din diagrama înfășurătoare, de la partea
superioară a grinzii;
2. Se stabilește aria de armătură efectivă: Aseff≥As(nec)
3. Se calculează înălțimea comprimată a grinzii:
λx=(Aseff( −)−Aseff( +))∗fyd
bw∗η∗fcd
4. Se verifică dacă λx< 0.25*d
Dacă λx< 0.25*d atunci aria de armătură a fost calculate corect.
Dacă λx> 0.25*d atunci aria de armătură se calculează cu relația:
Asnec( −)=bw∗x∗fcd
fyd
5. Se determină pr ocentul de armare:
ρ=Aseff∗100
bw∗d
6. Se calculează momentul încovoietor capabil:
Dacă λx< 0.25*d: MRb+=Aseff+∗fyd∗hs
Dacă λx> 0.25*d: MRb+=𝑏𝑤∗λx∗fcd∗(d−λx
2)+Aseff+∗fyd∗hs
7. Se determină distanța între bare: dist=bw−2∗c−n∗∅
n−1
Exemplu de calcul se va face pentru grinda situată la placa de peste etajul 3, axul
3, deschiderea A -B:
 Lățimea secțiunii transversale a grinzii: bw =250mm
 Înălțimea secțiunii transversale a grinzii: hw=450mm
 Acoperirea cu beton a armăturii grinzii: c=25mm
 Diametrul maxim utilizat: ϕ=20mm
 Moment de proiectare la partea inferioară: MEd(+)=44.03 kN*m

39

Fig.2.9. – Diagrama de înfășurătoare de moment pentru grinda de peste etajul 3, axul 3

Se calculează aria de armătură necesară în câmp:
Asnec( +)=MEd(+)
fyd∗hs=44,03∗10^6
435∗400=250,54 𝑚𝑚2
hs= h w -2*a=450 -2*25=400mm
d=h w-a=450 -25=425 mm
Aleg o arie de armătură efectivă: Aseff(+)=461.6 𝑚𝑚2(3ϕ14)
Se determină procentul de armare:
ρef=Aseff ∗100
bw∗d=461.6∗100
250∗404=0.43%>ρmin=0.26%
Se calculează momentul capabil:
MRb+=Aseff+∗fyd∗hs=461.6 *435*4 00=81,12 kN*m
Se determină distanța dintre bare: dist=bw−2∗c−n∗∅
n−1=250−2∗25−3∗14
3−1=82𝑚𝑚

Se calculează aria de armătură necesară în reazem:
Aria de armătură la partea superioară se calculează cu următoarea relație:
λx<xlim Asnec-=MEd−
fyd∗hs=80,4∗10^6
435∗400=681,46𝑚𝑚2
Unde:
Λx= înălțimea zonei comprimate
Xlim=0,25*d [12]42
Aleg o arie efectivă de: Aseff(−)=763,02 𝑚𝑚2(3ϕ18)

42 SR EN 1992 -1-1-2004 -Proiectarea structurilor de beton. Partea 1 -1,Reguli generale si reguli pentru cladiri.

40

Se calculează înălțimea comprimată a grinzii:
λx=(Aseff( −)−Aseff( +))∗fyd
bw∗η∗fcd=(763,02−461,6)∗435
250∗η∗16,67=31,35𝑚𝑚<0,25∗𝑑=141,25𝑚𝑚
Condiția se verifică așa că aria de armătură din reazem a fost calculate co rect.
Se determină procentul de armare:
ρef=(Aseff−+Aseff+)∗100
bw∗d=1224,62∗100
250∗404=1,21%>ρmin=0.45%
Se calculează momentul capabil:
MRb+=Aseff+∗fyd∗hs=763,02*435*450=121 kN*m
Se determină distanța dintre bare: dist=bw−2∗c−n∗∅
n−1=250−2∗25−3∗18
3−1=74 𝑚𝑚
Aceleași etape se efectuează pentru un cadru longitudinal si transversal.
Rezultatele sunt prezentate tabeler :

41

Tab.2.20. – Armarea inferioară a cadrului longitudinal 3
DeschidereM inf
max
(kN)As nec
(mm^2)As eff
inf
(mm^2)Numar
bareDiametrul
(mm)M capS
(mm)lb,rgd fbd lbd lbmin l0 l0min
A-B 21.8 124.0469 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210
B-C 19.44 110.618 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210
C-D 7.26 41.31103 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210
D-E 19.47 110.7887 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210
E-F 21.75 123.7624 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210
DeschidereM inf
max
(kN)As nec
(mm^2)As eff
inf
(mm^2)Numar
bareDiametrul
(mm)M capS
(mm)lb,rgd fbd lbd lbmin l0 l0min
A-B 44.03 250.5406 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210
B-C 40.15 228.4625 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210
C-D 17.63 100.3187 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210
D-E 40.15 228.4625 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210
E-F 43.79 249.1749 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210
DeschidereM inf
max
(kN)As nec
(mm^2)As eff
inf
(mm^2)Numar
bareDiametrul
(mm)M capS
(mm)lb,rgd fbd lbd lbmin l0 l0min
A-B 44.74 254.5806 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210
B-C 40.63 231.1938 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210
C-D 42.93 244.2813 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210
D-E 40.68 231.4783 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210
E-F 44.5 253.215 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210
DeschidereM inf
max
(kN)As nec
(mm^2)As ef
(mm^2)Numar
bareDiametrul
(mm)M capS
(mm)lb,rgd fbd lbd lbmin l0 l0min
A-B 44.59 253.7271 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210
B-C 40.49 230.3972 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210
C-D 63.5 361.3292 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210
D-E 40.52 230.5679 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210
E-F 44.29 252.02 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210
DeschidereM inf
max
(kN)As nec
(mm^2)As ef
(mm^2)Numar
bareDiametrul
(mm)M capS
(mm)lb,rgd fbd lbd lbmin l0 l0min
A-B 45.3 257.7672 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210
B-C 40.42 229.9989 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210
C-D 63.83 363.207 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210
D-E 40.39 229.8282 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210
E-F 44.93 255.6618 461.58 3 14 81.1181 82 432.1 4.05 302.47 140 453.7 210Grinda peste etaj 1
Grinda peste etaj PGrinda peste etaj 3Grinda peste etaj 4
Grinda peste etaj 2

42

Tab.2.21. – Armarea superioară a cadrului longitudinal 3

ReazemAs 2 eff inf
(mm^2)M sup max
[kNm]xAs nec sup
(mm^2)As 1 eff sup
(mm^2)Numar
bareDiametrul
(mm)M Rd
(kNm)p ef
(%)S
(mm)lb,rgd fbd lbd lbmin l0 l0min
A 461.58 40.85 0.163156641 463.14312 602.88 3 16 81.41 1.054 77 493.8 4.05 345.68 160 518.52 240
B 461.58 35.77 -2.67653402 435.93757 602.88 3 16 76.33 1.054 77 493.8 4.05 345.68 160 518.52 240
C 461.58 40.33 -0.12838568 460.35001 602.88 3 16 80.89 1.054 77 493.8 4.05 345.68 160 518.52 240
D 461.58 39.42 -0.63810759 455.46664 602.88 3 16 79.98 1.054 77 493.8 4.05 345.68 160 518.52 240
E 461.58 36.57 -2.23058206 440.21 602.88 3 16 77.13 1.054 77 493.8 4.05 345.68 160 518.52 240
F 461.58 42.05 0.836706034 469.59603 602.88 3 16 82.61 1.054 77 493.8 4.05 345.68 160 518.52 240
ReazemAs 2 eff inf
(mm^2)M sup max
[kNm]xAs nec sup
(mm^2)As 1 eff sup
(mm^2)Numar
bareDiametrul
(mm)M Rd
(kNm)p ef
(%)S
(mm)lb,rgd fbd lbd lbmin l0 l0min
A 461.58 80.4 22.9516565 681.46742 763.02 3 18 121 1.212 74 555.6 4.05 388.89 180 583.33 270
B 461.58 75.23 19.90042348 652.23521 763.02 3 18 115.8 1.212 74 555.6 4.05 388.89 180 583.33 270
C 461.58 77.55 21.266811 665.32583 763.02 3 18 118.1 1.212 74 555.6 4.05 388.89 180 583.33 270
D 461.58 76.81 20.83048247 661.1456 763.02 3 18 117.4 1.212 74 555.6 4.05 388.89 180 583.33 270
E 461.58 75.98 20.34164262 656.46229 763.02 3 18 116.5 1.212 74 555.6 4.05 388.89 180 583.33 270
F 461.58 81.02 23.31911327 684.98783 763.02 3 18 121.6 1.212 74 555.6 4.05 388.89 180 583.33 270
ReazemAs 2 eff inf
(mm^2)M sup max
[kNm]xAs nec sup
(mm^2)As 1 eff sup
(mm^2)Numar
bareDiametrul
(mm)M Rd
(kNm)p ef
(%)S
(mm)lb,rgd fbd lbd lbmin l0 l0min
A 461.58 99.92 34.6853243 793.88135 763.02 3 18 140.5 1.212 74 555.6 4.05 388.89 180 583.33 270
B 461.58 90.17 28.78139033 737.31895 763.02 3 18 130.7 1.212 74 555.6 4.05 388.89 180 583.33 270
C 461.58 92.65 30.27479796 751.62648 763.02 3 18 133.2 1.212 74 555.6 4.05 388.89 180 583.33 270
D 461.58 92.46 30.16018537 750.52844 763.02 3 18 133 1.212 74 555.6 4.05 388.89 180 583.33 270
E 461.58 91.69 29.69604044 746.08172 763.02 3 18 132.2 1.212 74 555.6 4.05 388.89 180 583.33 270
F 461.58 99.93 34.69142511 793.9398 763.02 3 18 140.5 1.212 74 555.6 4.05 388.89 180 583.33 270
ReazemAs 2 eff inf
(mm^2)M sup max
[kNm]xAs nec sup
(mm^2)As 1 eff sup
(mm^2)Numar
bareDiametrul
(mm)M Rd
(kNm)p ef
(%)S
(mm)lb,rgd fbd lbd lbmin l0 l0min
A 461.58 117.13 45.32874951 895.85026 942 3 20 157.7 1.39 71 617.3 4.05 432.1 200 648.15 300
B 461.58 109.88 40.80936208 852.55245 942 3 20 150.4 1.39 71 617.3 4.05 432.1 200 648.15 300
C 461.58 107.25 39.18289948 836.97019 942 3 20 147.8 1.39 71 617.3 4.05 432.1 200 648.15 300
D 461.58 107.12 39.10268041 836.20166 942 3 20 147.7 1.39 71 617.3 4.05 432.1 200 648.15 300
E 461.58 109.57 40.61729474 850.71236 942 3 20 150.1 1.39 71 617.3 4.05 432.1 200 648.15 300
F 461.58 117.01 45.25351153 895.12945 942 3 20 157.6 1.39 71 617.3 4.05 432.1 200 648.15 300
ReazemAs 2 eff inf
(mm^2)M sup max
[kNm]xAs nec sup
(mm^2)As 1 eff sup
(mm^2)Numar
bareDiametrul
(mm)M Rd
(kNm)p ef
(%)S
(mm)lb,rgd fbd lbd lbmin l0 l0min
A 461.58 115.1 44.05795866 883.6755 942 3 20 155.7 1.39 71 617.3 4.05 432.1 200 648.15 300
B 461.58 114.32 43.57079163 879.00822 942 3 20 154.9 1.39 71 617.3 4.05 432.1 200 648.15 300
C 461.58 104.08 37.23148361 818.27473 942 3 20 144.6 1.39 71 617.3 4.05 432.1 200 648.15 300
D 461.58 104.04 37.20692232 818.03942 942 3 20 144.6 1.39 71 617.3 4.05 432.1 200 648.15 300
E 461.58 114.06 43.40853976 877.45377 942 3 20 154.6 1.39 71 617.3 4.05 432.1 200 648.15 300
F 461.58 114.78 43.85802052 881.76 942 3 20 155.3 1.39 71 617.3 4.05 432.1 200 648.15 300Grinda peste etaj PGrinda peste etaj 1Grinda peste etaj 2Grinda peste etaj 3Grinda peste etaj 4

43
Exemplu de calcul pentru grinda transversală situată la placa de peste etajul 3, axul
D, deschiderea 1 -2:
 Lățimea secțiunii transversale a grinzii: bw =250mm
 Înălțimea secțiunii transversale a grinzii: hw=450mm
 Acoperirea cu beton a armăturii grinzii: c=25mm
 Diametrul maxim utilizat: ϕ=20mm
 Moment de proiectare la partea inferioară: MEd(+)=41.19 kN*m

Fig.2.10. – Diagrama de înfășurătoare de moment pentru grinda de peste etajul 3, axul D
Se calculează aria de armătură necesară în câmp:
Asnec( +)=MEd(+)
fyd∗hs=41,19∗10^6
435∗400=238,61 𝑚𝑚2
hs= h w -2*a=450 -2*25=400mm
d=h w-a=450 -25=42 5mm
Aleg o arie de armătură efectivă: Aseff(+)=461.6 𝑚𝑚2(3ϕ14)
Se determină procentul de armare:
ρef=Aseff∗100
bw∗d=461.6∗100
250∗425=0.43%>ρmin=0.26%
Se calculează momentul capabil:
MRb+=Aseff+∗fyd∗hs=461.6 *435*400=80,92 kN*m
Se determină distanța dintre bare: dist=bw−2∗c−n∗∅
n−1=250−2∗25−3∗14
3−1=82𝑚𝑚
Se calculează aria de armătu ră necesară în reazem:
Aria de armătură la partea superioară se calculează cu următoarea relație:
λx<xlim Asnec-=MEd−
fyd∗hs=80,47∗10^6
435∗400=682,43 𝑚𝑚2
Unde:
Λx= înălțimea zonei comprimate

44
Xlim=0,25*d [12]43
Aleg o arie efectivă de: Aseff(−)=763,02 𝑚𝑚2(3ϕ18)
Se calculează înălțimea comprimată a grinzii:
λx=(Aseff( −)−Aseff( +))∗fyd
bw∗η∗fcd=(763,02−461,6)∗435
250∗η∗16,67=31,46𝑚𝑚<0,25∗𝑑=141,25𝑚𝑚
Condiția se verifică așa că aria de armătură din reazem a fost calculate correct.
Se determină procentul de armare:
ρef=(Aseff−+Aseff+)∗100
bw∗d=1224,62∗100
250∗404=1,21%>ρmin=0.45%
Se calculează momentul capabil:
MRb+=Aseff+∗fyd∗hs=763,02*1*435*400=120,33 kN*m
Se determină distanța dintre bare: dist=bw−2∗c−n∗∅
n−1=250−2∗25−3∗18
3−1=73 𝑚𝑚
Aceleași etape se efectuează pentru un cadru longitudinal si transversal.
Rezultatele sunt prezentate tabeler :

43 SR EN 1992 -1-1-2004 -Proiectarea structurilor de beton. artea 1 -1,Reguli generale si reguli pentru cladiri.

45

Tab.2.22. – Armarea inferioară a cadrului transversal D
DeschidereM inf max
(kN)As nec
(mm^2)As eff inf
(mm^2)Numar
bareDiametrul
(mm)M cap S (mm) lb,rgd fbd lbd lbmin l0 l0min
1-2 32.78 186.99 461.58 3 14 80.92 82.00 432.10 4.05 302.47 140.00 453.70 210.00
2-3 33.56 191.44 461.58 3 14 80.92 82.00 432.10 4.05 302.47 140.00 453.70 210.00
DeschidereM inf max
(kN)As nec
(mm^2)As eff inf
(mm^2)Numar
bareDiametrul
(mm)M cap S (mm) lb,rgd fbd lbd lbmin l0 l0min
1-2 41.19 234.96 461.58 3 14 80.92 82.00 432.10 4.05 302.47 140.00 453.70 210.00
2-3 37.64 214.71 461.58 3 14 80.92 82.00 432.10 4.05 302.47 140.00 453.70 210.00
3-4 27.52 156.98 461.58 3 14 80.92 82.00 432.10 4.05 302.47 140.00 453.70 210.00
4 5 32.47 185.22 461.58 3 14 80.92 82.00 432.10 4.05 302.47 140.00 453.70 210.00
DeschidereM inf max
(kN)As nec
(mm^2)As eff inf
(mm^2)Numar
bareDiametrul
(mm)M cap S (mm) lb,rgd fbd lbd lbmin l0 l0min
1-2 41.30 235.59 461.58 3 14 80.92 82.00 432.10 4.05 302.47 140.00 453.70 210.00
2-3 36.51 208.27 461.58 3 14 80.92 82.00 432.10 4.05 302.47 140.00 453.70 210.00
3-4 36.00 205.36 461.58 3 14 80.92 82.00 432.10 4.05 302.47 140.00 453.70 210.00
4 5 40.50 231.03 461.58 3 14 80.92 82.00 432.10 4.05 302.47 140.00 453.70 210.00
DeschidereM inf max
(kN)As nec
(mm^2)As ef
(mm^2)Numar
bareDiametrul
(mm)M cap S (mm) lb,rgd fbd lbd lbmin l0 l0min
1-2 41.11 234.51 461.58 3 14 80.92 82.00 432.10 4.05 302.47 140.00 453.70 210.00
2-3 36.32 207.18 461.58 3 14 80.92 82.00 432.10 4.05 302.47 140.00 453.70 210.00
3-4 35.97 205.19 461.58 3 14 80.92 82.00 432.10 4.05 302.47 140.00 453.70 210.00
4 5 40.61 231.65 461.58 3 14 80.92 82.00 432.10 4.05 302.47 140.00 453.70 210.00
DeschidereM inf max
(kN)As nec
(mm^2)As ef
(mm^2)Numar
bareDiametrul
(mm)M cap S (mm) lb,rgd fbd lbd lbmin l0 l0min
1-2 41.83 238.61 461.58 3 14 80.92 82.00 432.10 4.05 302.47 140.00 453.70 210.00
2-3 35.90 204.79 461.58 3 14 80.92 82.00 432.10 4.05 302.47 140.00 453.70 210.00
3-4 35.67 203.47 461.58 3 14 80.92 82.00 432.10 4.05 302.47 140.00 453.70 210.00
4 5 40.60 231.60 461.58 3 14 80.92 82.00 432.10 4.05 302.47 140.00 453.70 210.00Grinda peste etaj 3Grinda peste etaj 4
Grinda peste etaj PGrinda peste etaj 1Grinda peste etaj 2

46

Tab.2.23. – Armarea superioară a cadrului transversal D
ReazemAs 2 eff inf
(mm^2)M sup max
[kNm]xAs nec sup
(mm^2)As 1 eff sup
(mm^2)Numar
bareDiametrul
(mm)M Rd
(kNm)p ef (%) S (mm) lb,rgd fbd lbd lbmin l0 l0min
1 461.58 45.18 2.66 487.02 602.88 3 16 85.04 1.06 76.00 493.83 4.05 345.68 160.00 518.52 240.00
2 461.58 50.86 5.87 517.83 602.88 3 16 90.72 1.06 76.00 493.83 4.05 345.68 160.00 518.52 240.00
3 461.58 50.44 5.63 515.55 602.88 3 16 90.30 1.06 76.00 493.83 4.05 345.68 160.00 518.52 240.00
ReazemAs 2 eff inf
(mm^2)M sup max
[kNm]xAs nec sup
(mm^2)As 1 eff sup
(mm^2)Numar
bareDiametrul
(mm)M Rd
(kNm)p ef (%) S (mm) lb,rgd fbd lbd lbmin l0 l0min
1 461.58 80.47 23.05 682.43 763.02 3 18 120.33 1.22 73.00 555.56 4.05 388.89 180.00 583.33 270.00
2 461.58 70.91 17.43 628.54 763.02 3 18 110.77 1.22 73.00 555.56 4.05 388.89 180.00 583.33 270.00
3 461.58 78.52 21.90 671.38 763.02 3 18 118.38 1.22 73.00 555.56 4.05 388.89 180.00 583.33 270.00
4 461.58 65.34 14.18 597.47 763.02 3 18 105.20 1.22 73.00 555.56 4.05 388.89 180.00 583.33 270.00
5 461.58 58.62 10.31 560.32 763.02 3 18 98.48 1.22 73.00 555.56 4.05 388.89 180.00 583.33 270.00
ReazemAs 2 eff inf
(mm^2)M sup max
[kNm]xAs nec sup
(mm^2)As 1 eff sup
(mm^2)Numar
bareDiametrul
(mm)M Rd
(kNm)p ef (%) S (mm) lb,rgd fbd lbd lbmin l0 l0min
1 461.58 102.81 36.51 811.40 942.00 3 20 142.67 1.39 70.00 617.28 4.05 432.10 200.00 648.15 300.00
2 461.58 92.34 30.15 750.42 763.02 3 18 132.20 1.22 73.00 555.56 4.05 388.89 180.00 583.33 270.00
3 461.58 93.89 31.08 759.38 763.02 3 18 133.75 1.22 73.00 555.56 4.05 388.89 180.00 583.33 270.00
4 461.58 97.31 33.16 779.24 763.02 3 18 137.17 1.22 73.00 555.56 4.05 388.89 180.00 583.33 270.00
5 461.58 100.67 35.20 798.86 942.00 3 20 140.53 1.39 70.00 617.28 4.05 432.10 200.00 648.15 300.00
ReazemAs 2 eff inf
(mm^2)M sup max
[kNm]xAs nec sup
(mm^2)As 1 eff sup
(mm^2)Numar
bareDiametrul
(mm)M Rd
(kNm)p ef (%) S (mm) lb,rgd fbd lbd lbmin l0 l0min
1 461.58 121.81 48.34 924.68 942.00 3 20 161.67 1.39 70.00 617.28 4.05 432.10 200.00 648.15 300.00
2 461.58 112.69 42.62 869.87 942.00 3 20 152.55 1.39 70.00 617.28 4.05 432.10 200.00 648.15 300.00
3 461.58 111.70 42.00 863.97 942.00 3 20 151.56 1.39 70.00 617.28 4.05 432.10 200.00 648.15 300.00
4 461.58 114.85 43.96 882.78 942.00 3 20 154.71 1.39 70.00 617.28 4.05 432.10 200.00 648.15 300.00
5 461.58 119.38 46.81 910.00 942.00 3 20 159.24 1.39 70.00 617.28 4.05 432.10 200.00 648.15 300.00
Reazem As 2 eff inf M sup max x As nec sup As 1 eff sup Numar Diametrul M Rd p ef (%) S (mm) lb,rgd fbd lbd lbmin l0 l0min
1 461.58 119.44 46.84 910.36 942.00 3 20 159.30 1.39 70.00 617.28 4.05 432.10 200.00 648.15 300.00
2 461.58 116.51 45.00 892.73 942.00 3 20 156.37 1.39 70.00 617.28 4.05 432.10 200.00 648.15 300.00
3 461.58 110.30 41.13 855.64 942.00 3 20 150.16 1.39 70.00 617.28 4.05 432.10 200.00 648.15 300.00
4 461.58 117.63 45.71 899.46 942.00 3 20 157.49 1.39 70.00 617.28 4.05 432.10 200.00 648.15 300.00
5 461.58 117.35 45.53 897.78 942.00 3 20 157.21 1.39 70.00 617.28 4.05 432.10 200.00 648.15 300.00Grinda peste etaj 3Grinda peste etaj 4
Grinda peste etaj PGrinda peste etaj 1Grinda peste etaj 2

47

2.6.2.2. Dimen sionarea armăturii transversale a grinzilor: [2]44
Prin armătură transversală se înțelege acea armătură care are rolul de a prelua
forța tăietoare, Conform codulului de proiectare P100 -1/2013 "Prevederi de proiectare
pentru clădiri”, forțele tăietoare de proiectare în grinzi se determină din echilibrul fiecărei
deschideri sub încărcarea gravitațională din gruparea seismică și momentele de la
extremitățile grinzii, corespunzătoare fiecărui sens de acțiune, la formarea articula ției
plastice în grinzi sau în elementele verticale conectate în nod.
Pentru fiecare secțiune de capăt se calculează două valori ale forței tăietoare de
proiectare, maximă și minimă, corespunzând valorilor maxime ale momentelor pozitive și
negative care se dezvoltă la cele două extremități ale grinzii [2]45
Mdb,i=γRd∗MRb,i∗min (1,∑MRc
∑MRd)
Unde:
MRb,i este valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, în sensul
momentului asociat sensului de acțiune a forțelor;
yRd este factorul de suprarezistență datorat efectului de consolidare al oțelului, y Rd = 1
pentru clasa de ductilitate medie;
∑MRc și ∑MRd sunt sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stâlpilor și
grinzilor care intră în nodul învecinat secț iunii de calcul; £M Rc trebuie să corespundă forței
axiale din stâlp în situația asociată sensului considerat al acțiunii seismice obținute în
situația seismică de proiectare;
În acest caz, raportul este supraunitar deoarece se aplică mecanismul “grinzi
slabe – stâlpi tari”.
Exemplu de calcul se va face pentru grinda de peste etajul 3, axul 3, deschiderea
A-B:
Conform codului de proiectare seismică P100 -1/2013 forțele tăietoare de proiectare în
grinzi se determină din echilibrul fiecărei deschideri sub încărcarea gravitațională din
gruparea seismică și momentele de la extremitățile grinzii corespunzătoare fiecărui sens
de acțiune.
Pentru structuri obișnuite, grinzi slabe -stâlpi tari, momentele maxime ce pot să apară la
extremitățile grinzii se calcule ază în felul următor:
o La partea inferioară
MRb,1 (+). = Aseff (+)·fyd·hs
MRb,1(+) = 461.6 · 435 · 396
106 = 80,4 kN*m
o La partea superioară
MRb,2 (-). = Aseff (-)·fyd·hs
MRb,2(-) = 763.02· 435 · 392
106 = 130,10 kN*m
 Se determină valoarea momentelor maxime ce pot să apară la extremitățile grinzii:

44 Cod de proiectare seismică P100 -1/201 3 "Prevederi de proiectare pentru clădiri” partea I. pag.97 -98
45 Cod de proiectare seismică P100 -1/2013 "Prevederi de proiectare pentru clădiri” Volumul III, Anexa I -E,
pag. 29 -30.

48
Mdb , 1 = ϒ Rd · MRb , 1 = ϒ Rd · Aseff (+)·fyd·hs
Mdb,1(+) = 1.0*80,4 = 80,4 kN*m
Mdb , 2 = ϒ Rd · MRb , 2 = ϒ Rd · Aseff (-)·fyd·hs
Mdb,2(-)= 1.0*130,10 = 130,10 kN*m
 Se determină valorile forțelor tăietoare minime și maxime:
VEd,max = Mdb,1 + Mdb,2
lcl+qeq G.S · lcl
2
VEd,min = – Mdb,1+ Mdb,2
lcl+qeq G.S · lcl
2
lcl deschiderea liberă a grinzii
qeq G.S încărcarea echivalentă uniform distribuită a încărcărilor gravitaționale, din combinația
seismică de proiectare.
lcl = 4.0 – 0.4 = 3.6 m
qeq G.S = qeq G.S · Aaf
lcl= 7.42 · 8
3.55=16.49 kN/m
VEd,max = 80,10+130,10
3,55+16.49·3,55
2= 81,16 kN
VEd,min = -80,10+130,10
3,55+16.49 · 3.55
2= -0,46 kN
 Se stabilește raportul dintre valoarea forței tăietoare minime și cea maximă:
ζ = VEd,min
VEd,max
ζ = -28.03
87.38 = – 0.32 > -0.5
 Valoarea de proiectare a forței tăietoare în secțiunea considerată se ia:
VEd = max ( ǀ VEd,minǀ , ǀ VEd,max ǀ )

VEd = max ( ǀ -0,46ǀ , ǀ 81,16 ǀ ) = 81,16 kN
 Se verifică rezistența bielelor comprimate:
VEd ≤ V Rd,max = αcw ∙ fcd ∙ bw ∙ z ∙ ѵ1
ctg(θ) + tgθ), în care:
αcw coeficient ce ține seama de starea în fibra comprimată; αcw = 1
z brațul de pârghie al forțelor interne; z = 0.9d=0.9*420=378
ѵ1 coeficient de reducere a rezistenței betonului fisurat la forță tăietoare
ѵ1 =0.6 (1-fck
200)=0.6 (1-25
200)= 0.53
θ unghiul dintre biela comprimată și axul grinzii; θ = 45o
VEd = 81,16 kN≤ V Rd,max = 1∙ 16,67 ∙ 250 ∙ 369 ∙ 0,54
1 + 1= 332,02 kN
 Se stabilește distanța maximă dintre etrieri :
s ≤ min { hw/4; 200mm; 8 dbL} , unde:
dbL este diametrul minim al armăturilor longitudinale;

49
hw înălțimea grinzii.
s ≤ min { 450/ 4; 200mm; 112 }
smax = 112mm
 Dacă VEd ≤ V Rd , se determină aria secțiunilor pentru forța tăietoare:
(Asw
s)nec
= VEd
z ∙ fyd ∙ ctg(θ) → Asw= s · VEd
z ∙ fyd ∙ ctg(θ)
θ = √4 · Asw
n · π , unde:
n numărul de ramuri ale etrierilor
Asw aria secțiunilor armăturilor pentru forța tăietoare ale unui rând de etrieri;
s dinstanța dintre etrieri.
Asw= 100 · 88,71 · 103
378 ∙ 435 ∙ 1 =68,60 mm2
θ = √4 · 68,60
2·π = 6,61 mm
Se vor alege etrieri de Ф8 BST 500S
Se va prezenta în următoarele tabele, calculul pentru determinarea ariei de armătură
transversală respectând algoritmul de mai sus și diametrul necesar pentru armarea
transversală a grinzilor cadrului transversal ax D.

50

Tab.2.24. – Armarea transversală a grinzii cadrului transversal D

Armare transversala
Deschidere As 2 eff inf (mm^2) ne t (mm) Ae (mm^2) S (mm)V Rd max
(kN)zV Ed max
(kN)Asw (mm) φ φ ales
A-B 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 64.4485 49.84416087 5.634525105 8
B-C 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 78.901 61.02165507 6.234364139 8
C-D 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 73.851 57.11600928 6.03155235 8
D-E 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 64.066 49.5483372 5.61777985 8
E-F 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 64.636 49.98917247 5.642715414 8
Deschidere As 2 eff inf (mm^2) ne t (mm) Ae (mm^2) S (mm)V Rd max
(kN)zV Ed max
(kN)Asw (mm) φ φ ales
A-B 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 79.871 61.77184841 6.27256936 8
B-C 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 78.901 61.02165507 6.234364139 8
C-D 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 73.851 57.11600928 6.03155235 8
D-E 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 79.0885 61.16666667 6.241767402 8
E-F 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 79.9985 61.8704563 6.277573891 8
Deschidere As 2 eff inf (mm^2) ne t (mm) Ae (mm^2) S (mm)V Rd max
(kN)zV Ed max
(kN)Asw (mm) φ φ ales
A-B 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 88.711 68.60866203 6.61058127 8
B-C 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 87.6835 67.81399845 6.572186059 8
C-D 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 87.601 67.75019335 6.569093499 8
D-E 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 87.006 67.2900232 6.546746321 8
E-F 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 88.5735 68.50232019 6.605456159 8
Deschidere As 2 eff inf (mm^2) ne t (mm) Ae (mm^2) S (mm)V Rd max
(kN)zV Ed max
(kN)Asw (mm) φ φ ales
A-B 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 61.11948 47.26950921 5.487072776 8
B-C 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 59.25882 45.83048699 5.402905976 8
C-D 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 62.5998 48.41438769 5.553124311 8
D-E 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 58.81128 45.48436093 5.382465098 8
E-F 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 59.83095 46.27297047 5.428925271 8
Deschidere As 2 eff inf (mm^2) ne t (mm) Ae (mm^2) S (mm)V Rd max
(kN)zV Ed max
(kN)Asw (mm) φ φ ales
A-B 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 88.99928 68.83161326 6.621313456 8
B-C 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 68.685 53.12064965 5.81676961 8
C-D 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 71.9775 55.66705336 5.954554718 8
D-E 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 66.1075 51.12722351 5.706584838 8
E-F 461.58 2 8 50.24 112 636.3984375 387.9 69.7475 53.94238206 5.861587254 8Grinda peste etaj 3Grinda peste etaj 4
Grinda peste etaj PGrinda peste etaj 2
Grinda peste etaj 1

51
2.6.3.Calculul stâlpilor: [2]46
2.6.3.1. Dimensionarea armăturii longitudinale a stâlpilor:
În dimensionarea armăturii longitudinale a stâlpului trebuie respectat principiul
ierarhizării capcităților de rezistență, astfel încât să se obțină un mecanism favorabil de
disipare a energiei ind use de seism, cu articulații plastice în grinzi, conform codulului de
proiectare P100 -1/2013 “Prevederi de proiectare pentru clădiri".
Pentru a se forma articulații plastice la capetele grinzilor, suma momentelor stâlpilor
care intră în nod este prevăzuta să fie formată mai mare decât cea a momentelor capabile
care intră în nod.
Factorul de suprarezistență, Ω, reprezintă raportul dintre momentele capabile ale
grinzilor și momentele rezultate din calcul static, în combinația seismică de proiectare.
Acesta se poate calcula pe fiecare nod în parte, sau pe grindă în ansamblu.
Ω=∑MRb
∑M`Edb
Etape de calcul pentru determinarea ariei necesare de armătură longitudinală a stâlpilor:
1. Se calculează momentele de proiectare:
MEdc=1,2∗γRd∗M`Edc∗ ∑MRb
∑M`Edb
Unde:
MRdc este momentul în stâlp rezultat din calul structural sub încărcări seismice de proiectare;
∑MRb reprezintă suma momentelor capabile în secțiunea se va plastifica, ale grinzii în
ansamblu, pe un nivel, calculată pentru sensul rotirii acțiunii seismice r espective;
∑M`Edb este o suma algebrică ce însumează toate momentelor rezultate din calculul
structural sub acțiunea încărcărilor seismice de proiectare lanivelul secțiunile care se
plastifică, pentru o grindă, la un anumit nivel; y Rd reprezintă un factor de suprarezistență
datorat de efectul de consolidare al oțelului; y Rd = 1,2 pentru clasa de ductilitate medie;
2. Se determină înălțimea zonei comprimate:
λx=𝑁𝑒𝑑
bc∗η∗fcd

Unde:
Ned reprezintă o forță axială de proiectare, obținută în conbinația seismic ă considerată
Bc este laura stâlpului
η =1 pentru fck<50 MPa
3. Se verifică λx<xlim, xlim=3*a
Dacă λx<xlim: 𝐴𝑠𝑛𝑒𝑐= 𝑀𝐸𝑑𝑐−𝑁𝐸𝑑∗ℎ𝑠
2
𝑓𝑦𝑑∗ℎ𝑠
Dacă λx>xlim: 𝐴𝑠𝑛𝑒𝑐= 𝑀𝐸𝑑𝑐+𝑁𝐸𝑑∗ℎ𝑠
2−𝑏𝑐∗𝑥𝑢∗𝑓𝑐𝑑 ( 𝑑− 𝑥𝑢
2)
𝑓𝑦𝑑∗ℎ𝑠
4. Se determină procentul total de armare:
ρef=𝐴𝑠𝑒𝑓
bc∗d
0,008≤ρef≤0,04 pentru clasa de ductilitate medie
Exemplu de calcul pentru un stâlp se realizează pe unul central aflat la intersecția
axelor 3 și D, pe cea mai solicitată:
Latura stâlpului: b c = 450 mm

46 P100 -1/2013 – Cod de proiectare seismică. Partea I. Prevederi de proiectar e pentru clădiri, Volumul III, Anxa
I-E, pag. 28 -30.

52
Acoperirea cu beton a armăturii stâlpului: c = 25 mm .
Diametrul maxim utilizat: ϕ = 20 mm
Înălțimea utilă a secțiunii: d = b c – a = 450 – 25 = 425 mm
Înălțimea activă a secțiunii: h s = d – a = 425 – 25 = 400 mm.
Acoperirea cu beton: a=25 mm
În programul de calcul automat SCIA Engineer 18.1 a fost introdusă structura P+3E+E4
retras cu încărcările aferente.

Fig.2.11. – Diagrama de moment încovoietor și efort axial pentru stâlpul central D3

53
a. Calculul armaturii longitudinale
Se calculeaza suma momentelor rezultate din calculul static si suma momentelor capabile
in grinzi in sens pozitiv si negativ, valorile fiind prezentate in tabelele urmatoare:

Tab.2.25. – Momente rezultate din calculul static si suma momentelor capabile, sens
pozitiv ș i negativ
Se calculeaza suprarezistenta grinzilor in sens pozitiv si in sens negativ:
Ω+ = ∑MRd+
∑M′Edb+ = 1.47
Ω – = ∑MRd−
∑M′Edb− = 1.00
In mod asemanator se determina suprarezistenta grinzilor pentru celelalte nivele,
valorile fiind prezentate in tabelu l urmator:

Tab.2.26. – Suprarezisten țe
Se calculeaza valoarea momentului incovoietor de proiectare:
Sens pozitiv: M Edc = ϒRd * M’ Edc * Ω+ = 62,37 kN*m
Sens negativ: M Edc = ϒRd * M’ Edc * Ω- = 93,90 kN*m
Reazem 1 Reazem 2 Reazem 3 Reazem 4 Reazem 5 Reazem 6
M SCIA + 40.85 35.77 40.33 39.42 36.57 42.05 Σ M+ SCIA 282.66
M SCIA – 21.8 19.44 7.26 19.47 21.75 Σ M- SCIA 283.86
M cap + 81.4090346 76.3290346 80.8890346 79.9790346 77.1290346 82.60903 Σ M+ Cap 801.326
M cap – 81.1180692 81.1180692 81.1180692 81.1180692 81.1180692 Σ M- Cap 802.526
Reazem 1 Reazem 2 Reazem 3 Reazem 4 Reazem 5 Reazem 6
M SCIA + 80.4 75.23 77.55 76.81 75.98 81.02 Σ M+ SCIA 571.72
M SCIA – 44.03 40.15 17.63 40.15 43.79 Σ M- SCIA 572.34
M cap + 120.9590346 115.789035 118.109035 117.3690346 116.5390346 121.579 Σ M+ Cap 994.356
M cap – 81.1180692 81.1180692 81.1180692 81.1180692 81.1180692 Σ M- Cap 994.976
Reazem 1 Reazem 2 Reazem 3 Reazem 4 Reazem 5 Reazem 6
M SCIA + 117.13 109.88 107.25 107.12 109.57 99.93 Σ M+ SCIA 764.43
M SCIA – 44.74 40.63 42.93 40.68 44.5 Σ M- SCIA 747.23
M cap + 140.4790346 130.729035 133.209035 133.0190346 132.2490346 140.489 Σ M+ Cap 1075.28
M cap – 81.1180692 81.1180692 81.1180692 81.1180692 81.1180692 Σ M- Cap 1075.29
Reazem 1 Reazem 2 Reazem 3 Reazem 4 Reazem 5 Reazem 6
M SCIA + 117.13 109.88 107.25 107.12 109.57 117.01 Σ M+ SCIA 784.34
M SCIA – 44.59 40.49 63.5 40.52 44.29 Σ M- SCIA 784.22
M cap + 157.6890346 150.439035 147.809035 147.6790346 150.1290346 157.569 Σ M+ Cap 1159.34
M cap – 81.1180692 81.1180692 81.1180692 81.1180692 81.1180692 Σ M- Cap 1159.22
Reazem 1 Reazem 2 Reazem 3 Reazem 4 Reazem 5 Reazem 6
M SCIA + 115.1 114.32 104.08 104.04 114.06 114.78 Σ M+ SCIA 786.47
M SCIA – 45.3 40.42 63.83 40.39 44.93 Σ M- SCIA 786.15
M cap + 155.6590346 154.879035 144.639035 144.5990346 154.6190346 155.339 Σ M+ Cap 1159.99
M cap – 81.1180692 81.1180692 81.1180692 81.1180692 81.1180692 Σ M- Cap 1159.67Grinda peste etajul 2Grinda peste etajul 4
Grinda peste etajul 1
Grinda peste etajul PGrinda peste etajul 3
suma sus jos
Ω4 1 1.8554634
Ω3 1.73923515 1.73843436
Ω2 1.406637 1.43902884
Ω1 1.47810327 1.47817643
ΩP 1.47492659 1

54
M’Edc = moment in stalp rezultat din calculul structural sub incarcari seismice de proiectare
ϒRd = factor de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al otelului = 1.20
∑MRb = suma momentelor capabile in sectiunile care se plastifica, ale unei grinzi in
ansamblu, la un anumit nivel, calculate pentru un singur sens de rotire, corespunzator
sensului actiunii seismice
∑M′Edb = suma algebrica a momentelor rezultate din calculul structural sub incarcari
seismice de proiectare in sectiunile care se plastifica, pentru o grinda in ansamblu la un
anumit nivel.
La fel se calculeaza momentele incovoietoare de proiectare pentru celelalte nivele,
valorile fiind prezentate in tabelul de mai jos:

Tab.2.27. – Calculul momentelor încovoietoare și a ariilor de armătură necesare
Se calculeaza aria de armatura longitudinala necesara respectand conditia:
Daca x < x lim se calculeaza Asnec = MEdc− NEd∗hs
2
fyd∗hs = 515,49 mm2
Daca x ≥ xlim se calculeaza Asnec = MEdc+ NEd∗hs
2∗bc∗x∗fcd∗(d−x
2)
fyd∗hs = 175,02 mm2
x = NEd
bc∗fcd= 1807,77∗103
450∗16.67 = 107,68 mm ≥ xlim = 3 * a = 3 * (15∗20
2)=75 mm
As min, sectiune = p% * b c * d
→ pentru o latura a stalpului A s min, latura = 1256,63 mm2
Se alege o arie de armatura efectiva: A s eff, sectiune = 3769,91 mm2 → 12θ20
Se verifica coefic ientul de armare total: 0.008 ≤ ρ = Aseff
bc∗d = 1256.63
450∗425 = 0.019 → se verifică

b. Calculul ariei de armatură transversală
Se va determina aria de armatură transversală pentru un stâ lp central
Se determina forța tă ietoare de proiectare:
VEd = 2∗Mdc∗ϒRd
lc =123,55 kN
Se verifica rezistenta:
VEd ≤ VRd,max = αcw∗bw∗z∗ν1∗fcd
tgθ+ctqθ = 712.94 kN
Daca inegalitatea de mai sus se verifica, se determina aria de armatura transversala:
Aswnec= VEd∗s
z∗fyd∗ctgθ = 123,55∗103
0.90∗225∗16.67∗1 = 63,12 mm2
θnec = √2∗Aswnec
π = 8 mm dispusi la o distanta s = 100 mm
γRd = 1.2 Medc'[kN*m] Ω Medc[kN*m] Ned[kN] x As nec Nr. Bare Φ[mm] As ef[mm^2] MRd[kN*m] S
sus 51.98 1 62.376 136.3 18.16969939
jos 42.3 1.85 93.906 156.41 20.85049657
sus 73.47 1.73 152.52372 464.9 61.97427181
jos 59.83 1.73 124.20708 485.01 64.65506899
sus 101.47 1.4 170.4696 807.77 107.6811304
jos 89.59 1.43 153.73644 822.88 109.6953943
sus 114.14 1.47 201.34296 1140.38 152.0202626
jos 115.32 1.47 203.42448 1160.49 154.7010598
sus 84.33 1.47 148.75812 1475.63 196.7113244
jos 129.63 1 155.556 1495.74 199.3921216106.6667
106.6667
106.6667 -183.138586 4 20 1256.637061175.0268564 4 20 1256.637061E4
E3X < 3a 515.1494253
334.881024
435.290382
454.404852E2
E1
P4 20 1256.637061X > 3a
X > 3aX > 3a 184.36061174 20 1256.637061 154.4483549 106.6667
X < 3a 1248.201609 4 20 1256.637061 407.5401505 106.6667

55

Tab.2.28. – Armătură transversal ă

Mdc[kN*m] VEd [kN] VRd max [kN] Asw nec [mm] S max [mm] n Φ Asw eff [mm] Φ ales
sus
jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos80 4 8 201.0619298 8 P 545.2858224 363.523882 712.94256 185.708240980 4 8 201.0619298 8 E1 522.3484584 348.232306 712.94256 177.896452480 4 8 201.0619298 8 E2 401.8572288 267.904819 712.94256 136.8606995Armare transversala
E4
E3185.3380259 123.558684 712.94256 63.1206559 80 4 8 201.0619298 8
489.0481806 326.03212 712.94256 8 166.5553616 80 4 8 201.0619298

56
Calculul lungimilor de ancoraj

Calculul lungimilor de ancoraj s -a realizat conform “Proiectarea structurilor din beton
armat dupa SR EN 1992 -1” Zoltan Kiss, Traian Onet.

Ancorarea armaturilor longitudinale:
Lungimea de ancorare de baza l b,rqd necesara pentru ancorarea fortei de intindere dintr -o
bara dreapta se determina cu relatia: l b,rqd = 0.25 * θ * 𝜎𝑠𝑑
𝑓𝑏𝑑
unde:
θ = diametrul barei
𝜎𝑠𝑑 = efort unitar in stare limita ultima, determinata in sectiunea de unde se considera
ancorarea barei, care de regula se poate considera la valoarea f yd (pentru BST 500, f yd =
435 N/mm2)
𝑓𝑏𝑑 = efort de aderenta considerat constant pe lungimea de ancorar e, conform tab. 5.1,
pentru clasa de beton C25/30 = 4.05
Lungimea de ancorare de proiectare l bd se determina cu relatia: l bd = α 1 * α2 * α3 * α4 * α5 *
lb,rqd
Conform tab. 5.9. rezulta valorile coeficientilor, atat pentru zona comprimata cat si pentru
zona intinsa, in cel mai defavorabil caz:
α1 = α 2 = α 3 = α 5 = 1.00
α4 = 0.70
Pentru lungimea minima de ancorare l b,min , in lipsa unor reglementari speciale, se va
considera valoarea:
– Armatura intinsa: l b,min > max {0.30 * l b,rqd; 10 θ; 100 mm}
– Armatura comprimata: l b,min > max {0.60 * l b,rqd; 10 θ; 100 mm}

57

Ancorarea armaturilor transversale:
Pentru ancorarea armaturilor transversale se va lua lungimea ciocului de 50 mm, conform
figura:

Fig 2.13 – Lungimea ciocului pentru ancorarea armăturilor transversale
Lungimea de ancorare a armaturilor cu θ = 14 mm
lb,rqd = 0.25 * θ * 𝜎𝑠𝑑
𝑓𝑏𝑑 = 0.25 * 14 * 435
4.05 = mm
lbd = α 1 * α2 * α3 * α4 * α5 * lb,rqd = 1 * 1 * 1 * 0.70 * 1 * l b,rqd = mm
– Armatura intinsa: l b,min > max {0.30 * l b,rqd; 10 θ; 100 mm}
– Armatura comprimata: l b,min > max {0.60 * l b,rqd; 10 θ; 100 mm}
Se verifica conditia: l bd > lbd, min

Calculul lungimilor de inadire prin suprapunere
Lungimea de inadire prin suprapunere a barelor se obtine cu relatia:
l0 = α 1 * α2 * α3 * α4 * α5 * α6 * lb,rqd ≥ l0.min
Unde:
l0.min > max {0.30 * α 6 * lb,rqd; 15 θ; 200 mm}
Lungimea de inadire a armaturilor cu θ = 14 mm
lb,rqd = mm
l0 = α 1 * α2 * α3 * α4 * α5 * α6 * lb,rqd = 1 * 1 * 1 * 0.70 * 1 * 1.50 * l b,rqd = mm
l0,min > max {0.30 * α 6 * lb,rqd; 15 θ; 200 mm}
Se verifica conditia: l 0 > l0, min

58
2.6.4. Calculul planșeelor:
Momentele necesare determinării ariei de armătură a planșeelor au fost extrase din
programul de calcul structural SCIA Enginee r 18.1 , secționând ochiurile de placă în zonele
cu cele mai mari concentrări de eforturi, respectiv momente. Lucru efectuat de program pe
baza principiilor de calcul din “Teoria elasticității și a plasticității” nesimplificate:
În urma datelor extrase din diagramele de moment, au reieșit momente negative în
reazeme și pozitive în câmp.
Dimensionarea armăturii se realizează pe 1 m liniar de placă.
Armarea ochiurilor de placă se realizează:
– pe o direcție, după deschiderea de calcul a plăcii, paralelă cu latura scurtă când raportul
dintre latura lungă a plăcii ochiului și cea scurtă este mai mare decat 2.
-pe doua direcții cand raportul mentionat mai sus este mai mic decât 2.
Se vor respecta următoarele condiții: [12]47
Asmin=0,26*fctm
fyk∗𝑏𝑡∗𝑑
Asmin≥0,0013*bt*d
Asmax=0,04*bt*d
Unde:
Asmin este aria de armătură minimă;
Asmax este aria de armătură maximă;
Bt este lățimea de calcul, bt= 1mș
D este înălțimea utilă a secțiunii
Fctm este valoarea medie a rezistenței la întindere a betonului
Fyk este valoarea caracteristică a limitei d e curgere a oțelului
Asmin=0 ,26∗fctm
fyk∗𝑏𝑡∗𝑑=0,26*2,6
500∗1000∗105=141,96mm2
a=c+ϕ
2=20+10
2=25𝑚𝑚
d=hpl -a=130 -25=105mm
Asmin≥0,0013*bt*d=0,0013*1000*105=136,5 mm2

47 SR EN 1992 -1-1/2004 -Proiectarea sttructurilor de beton. Partea 1 -1. Reguli generale și reguli pentru clădiri.
Pag. 147, pag.141.

59

Fig.2.12. – Diagrama de moment maxim mx, placa etaj curent

Fig.2.13. – Diagrama de moment maxim my, placa etaj curent

Se determină aria de armătură necesară pe direcția X în câmp:
x=d*(1 -√1−2M
b∗d2∗fcd )=105*(1 -√1−2∗7.77∗10^6
1000∗1052∗16.67 =3.79mm
a=c+ϕ
2=20+10
2=25𝑚𝑚
d=hpl -a=130 -25=105mm
Asnec=b∗x∗fcd
fyd=1000∗3.79∗16,67
435=142.9mm2/m
Asef=301.44 mm2/m (6 ϕ8BST500C/metru liniar)
ρef=Asef
bt∗d∗100=301.44
1000∗105∗100=0.28%>0.135%

Se determină aria de armătură necesară pe direcția Y în câmp:
x=d*(1 -√1−2M
b∗d2∗fcd )=105*(1 -√1−2∗7.77∗10^6
1000∗1052∗16.67 =3.79mm

60
Asnec=b∗x∗fcd
fyd=1000∗3.79∗16,67
435=142.90mm2/m
Asef=301.44 mm2/m (6 ϕ8BST500C/metru liniar)
ρef=Asef
bt∗d∗100=301.44
1000∗105∗100=0.28%>0.135%

Se determină aria de armătură necesară pe direcția X în reazem:
x=d*(1 -√1−2M
b∗d2∗fcd )=105*(1 -√1−2∗12.71∗10^6
1000∗1052∗16.67 =5.22mm
Asnec=b∗x∗fcd
fyd=1000∗5.22∗16,67
435=233.75mm2/m
Asef=471 mm2/m (6 ϕ10BST500C/metru liniar)
ρef=Asef
bt∗d∗100=471
1000∗105∗100=0.44%>0.135%
Se determină aria de armătură necesară pe direcția Y în reazem:
x=d*(1 -√1−2M
b∗d2∗fcd )=105*(1 -√1−2∗12.53∗10^6
1000∗1052∗16.67 =6.17 mm
Asnec=b∗x∗fcd
fyd=1000∗6.17∗16,67
435=237.79mm2/m
Asef=471 mm2/m (6 ϕ10BST500C/metru liniar)
ρef=Asef
bt∗d∗100=471
1000∗105∗100=0.44%>0.135%

Tab.2.29. – Armarea inferioara a placii pe directia X si Y

Tab.2.30. – Armarea superioara a placii pe directia X si Y

Numar M1 x s reaz M1 x d reaz M2 y s reaz M2 y d reaz M1' x camp M2' y camp xu1 s xu1 d xu2 s xu2 d xu1' xu2' Asnec1X s Asnec1X d Asnec2Y s Asnec2Y d Asnec'1X Asnec'2Y
placa kNm kNm kNm kNm kNm kNm mm mm mm mm mm mm mm² mm² mm² mm² mm² mm²
1 12.71 10.65 12.93 12.53 7.77 7.77 6.26 5.22 6.37 6.17 3.79 3.79 233.75 195.86 237.79 230.44 142.90 142.90Armare placa etaj curent
Numar Aseff'1X Numar D Dl Aseff'2Y Numar D Dl
placa (mm ²) bare (mm) (mm) (mm ²) bare (mm) (mm)
1 301.44 6 8 182.4 301.44 6 8 182Armare inferioara
Placa etaj curent
Numar Aseff1X Numar D Dl Aseff2Y Numar D Dl
placa (mm ²) bare (mm) (mm) (mm ²) bare (mm) (mm)
1 471 6 10 180 471 6 10 180Armare superioara cu calareti
Placa etaj curent

61

Tab.2.31. – Tabel centralizator al armaturilor la partea inferioara

Asnec1 Numar D Dl
(mm ²) bare (mm) (mm)
1 301.44 6 8 180
2 301.44 6 8 180
3 301.44 6 8 180
Asnec1 Numar D Dl
(mm ²) bare (mm) (mm)
1 301.44 6 8 180
2 301.44 6 8 180Pentru reazemele marginale de pe latura lunga, armatura va fii:
Placa etaj curent
Pentru reazemele marginale de pe latura scurta, armatura va fii:
Placa etaj curent

62
2.6.5. Dimensionarea și calculul fundației: [13]48
2.6.5.1. Predimensionarea fundației:
Datorită sistemului constructiv al suprastructurii, de tip cadre din beton armat,
sistemul constructiv au fundației va fi de grinzi continue sub stâlpi. Predimensionarea se va
realiza conform normativului de proiectare NP112 -2014 “Normativ privind proiectarea
fundațiilor de s uprafață”.
Predimensionarea fundației presupune dimensionarea grinzii de fundare,
dimensionarea tălpii de fundare și calculul fundației.
Eforturile necesare în predimensionarea fundației sunt cele rezultate în urma
calculului automat al structurii folosin d programul de calcul SCIA Engineer 18.1.

1.Dimensionarea grinzii de fundare :
a) determinarea lățimii grinzii de fundare:
b=bs+50mm
b= lățimea grinzii de fundare
bs-lățimea stâlpului
b=450+150=6 00 mm
b) Determinarea înălțimii grinzii de fundare:
Hc=(1
3÷1
6)∗𝐿𝑜
Hc este înălțimea fundației
Lo este lumina grinzii
Hc=(1
3÷1
6)∗Lo=(1
3÷1
6)∗3.55=(1.18÷0.59)=1.35m

2. Dimensionarea tălpii de fundare:
a) Determinarea înălțimii tălpii de fundare:
Ht=(1
3÷1
6)∗Hc=>Ht=(1
2÷1
3)∗1.5=(0.75÷0,5)=0.60m
b) determinarea lățimii tălpii de fundare
Pefmed<pconv
Unde:
Pefmed este presiunea efectivă, dezvoltată sub talpa fundației
Pconv este presiun ea convențională a terenului=185 kPa, ce ne este furnizată de
geotehnician prin studiu geotehnic.
Pefmed=(Vd,f
A)
Vd,f=∑Ns tâlpi+G fundație +G pământ
∑N stâlpi este suma eforturilor axiale din stâlpi ce fac parte din grinda exemplificată spre calcul
în gruparea fundamentală, ținând cont de lungimile de descărcare pe ambele direcții.
Gfundație este încărcarea din greutate proprie a fundației
Gpământ este încărcarea din pământ ce descarcă lateral pe talpa fundației în gruparea
fundamental
Gpereți este încărcarea din greutate proprie a pereților de la parter.
Calculul se realizeaz ă ca model pe un ax, axul 3 cu 5 deschideri și 6 stâlpi.
∑ N stalpiGS=3903.21 kN
∑ N stalpiGF=2740.3 kN

48 NP 112 -2014 Normativ prinvin proictarea fundațiilor de suprafață.

63
Gfundație =Asecțiune *L*γ ba*1.35=613.44 kN
L este lungimea axulul de grinzi calculat
Gpamânt =Apamânt *L* γp*1.35=202.93 kN

Tab.2.32. – Eforturi axiale gruparea fundamentală și seismică
Se calculeaza latimea talpii de fundare, din conditia: P ef = Ntotal
L∗B ≤ pconv
BnecminGS= Ntotal
L∗pconv = 2740.3
19,65∗185 → B = 0.97 m
BnecminGF= Ntotal
L∗pconv = 3903.21
19,65∗185 → B = 1.29 m
Presiunea convențională, pentru lățimi ale tălpii sau alte adâncimi, se calculează cu
relația [13]49:
Pconv=pconvi +CB+CD
Unde:
pconvi este presiunea de bază stabilită de geotehnician
CB este corecția de lățime
CD este corecția de adâncime

CB= p convi*K1*(B -1)= 2.75 kPa
CD= p convi*𝐷−2
4= 0 𝑘𝑃𝑎
Pconv= p conv+ C B+ C D=187.76 kPa

2.6.5.2. Verificarea presiunii pe talpa fundației în gruparea fundamentală și seismică
În această ipoteză, fundația este asimilată cu o grindă continuă, având reazeme fixe
în dreptul stâlpilor.
Se acceptă ipoteza distribuției liniare a presiunii pe talpă, rezultată din aplicarea relației:
P1,2 = N
A±M
W
NGF = ∑Nin
i=1 = 3903.21 kN
MGF = ∑Nin
i=1 * di + ∑Min
i=1 = 3903.21 +32.68= 0.61 kN*m

NGS = ∑Nin
i=1 =2740.33 kN
MGS = ∑Nin
i=1 * di + ∑Min
i=1 = 2740.33+935.63= 25.42 kN*m
= forța axială în stâlp
= moment încovoietor în stâlp

49 NP 112-2014 Normativ prinvin proictarea fundațiilor de suprafață.
Efort axial GF Efort axial GS
N1 1059.94 353.313 M1 11.9 N1 860.93 286.98 M1 148.35
N2 1699.96 849.98 M2 0.13 N2 1118.19 559.1 M2 158.99
N3 1496.67 748.335 M3 4.39 N3 1043.15 521.58 M3 164.32
N4 1495.74 747.87 M4 4.66 N4 1047.6 523.8 M4 164.58
N5 1701.29 850.645 M5 10.26 N5 1120.5 560.25 M5 163.14
N6 1059.2 353.067 M6 1.34 N6 865.9 288.63 M6 136.25
Σ 3903.21 Σ 2740.3

64

Tab.2.33. – Forța axială și momentul încovoietor în stâlp în gruparea seismcă și
fundamentală

di = distanță de la centrul de greutate al tălpii la axul stâlpului
A = B * L = 25.55 m
A = aria tălpii fundației
W = modul de rezistență = B∗L2
6 = 83.66 m3
Se realizează verificarea presiunilor pe talpa fundației, caz excentric de încărcare
Gruparea fundamentală: P f < 1.20 * p conv ; P2 > 0
Gruparea seismică: P 1 < 1.40 * p conv ; P2 > 0

 În gruparea seismică , presiunile sunt următoarele:
P1 = N
A+M
W = 118.76 kPa < 1.20 * p conv = 262.86 kPa
P2 = N
A−M
W = 95.68 kPa > 0

 În gruparea fundamentală , presiunile sunt următoarele:
P1 = N
A+M
W = 153.19 kPa < 1.40 * p conv = 225.31 kPa
P2 = N
A−M
W = 152.39 kPa > 0 kPa
2.6.5.3 . Dimensionarea armăturii longitudinale a grinzii de fundare:
Pentru armarea longitudinală a grinzilor de fundare trebuie îndeplinite urmatoarele
condiții, conform [13]50:
 Armătura longitudinală dispusă la partea inferioar ă se va distribuii pe toată
lățimea tălpii, după regulile de la grinzile din suprastructură;
 Pe fețele laterale ale grinzii se dispun armături cu diametrul minim de
10mm la 300mm;
 Ρmin=0,26*𝑓𝑐𝑡𝑚
𝑓𝑦𝑘=0,26*2,6
500=0,001352 în G.F.
 Ρmin=0,50*𝑓𝑐𝑡𝑚
𝑓𝑦𝑘=0,26*2,6
500=0,0026 în G.S., dar nu mai mic de 0,002.
Etape de calcul pentru determinarea ariei necesare de armătură longitudinală la
partea superioară a grinzii:

50 Normativ privind proiectarea fundațiilor de suprafață, p.63 -64.
Stalp Ni [kN] di [m] Mi [kNm] Ni*di [kNm] Stalp Ni [kN] di [m] Mi [kNm] Ni*di [kNm]
1D 353.313 -9.5 11.9 -3356.4767 1D 286.9767 -9.5 148.35 -2726.27833
2D 849.98 -5.5 0.13 -4674.89 2D 559.095 -5.5 158.99 -3075.0225
3D 748.335 -1.5 4.39 -1122.5025 3D 521.575 -1.5 164.32 -782.3625
4D 747.87 1.5 4.66 1121.805 4D 523.8 1.5 164.58 785.7
5D 850.645 5.5 10.26 4678.5475 5D 560.25 5.5 163.14 3081.375
6D 353.067 9.5 1.34 3354.13333 6D 288.6333 9.5 136.25 2742.016667
3903.21 32.68 0.61666667 2740.33 935.63 25.42833333

65

Fig.2.14. – Diagrame de moment grindă de fundare din înfășurătoare

1. Se calculează aria de armătură necesară pentru fiecare deschidere:
Asnec+=𝑀𝑒𝑑+
𝑓𝑦𝑑∗ℎ𝑠=908.3∗10^6
435∗1260=1600.04 mm2
Unde:
Med+ este momentul de proiectare din diagram înfășuratoare, de la partea superioară a
grinzii;
hs este distanța dintre armăturiile inferioare si cele superioare
hs=d -a=1305 -45=1260 mm
d=hw -a=1350 -45=1305 mm
a=c+𝜙𝑚𝑎𝑥
2=50+22
2=61𝑚𝑚
d este înălțimea utilă a secțiunii
hs este înălțimea grinzii

2. Se stabilește aria de armătură necesară efectivă:
Asef+=1884 mm2, 6ϕ20 ≥Asnec= 1884 mm2
3. Se calculează procentul de armare:
ρef=𝐴𝑠𝑒𝑓+
𝑏𝑤∗𝑑∗100=1884
500∗1305∗100=0,23%
Unde bw este lățimea grinzii
4. Se calculează momentul încovoietor capabil:
Mrb+=Asef+*fyd *hs=1069,5 kN*m
5. se determină distanța între bare: dist=bw−2∗c−n∗∅
n−1=500−2∗50−6∗20
6−1=56 𝑚𝑚
Etape de calcul pentru determinarea ariei necesare de armătură longitudinală la
partea inferioară a grinzii:
1. Presupunem λx≤0,25*d și se calculează aria de armătură necesară:
Asnec-=𝑀𝑒𝑑−
𝑓𝑦𝑑∗ℎ𝑠=489,75∗10^6
435∗1305=862,73 mm2
Unde:
Med- este momentul de proiectare din diagram înfășuratoare, de la partea inferioară a
grinzii;
hs este distanța dintre armăturiile inferioare si cele superioare
λx este înălțimea comprimată a grinzii
2. Se stabilește aria de armătură necesară efectivă:
Asef+=923,16 mm2, 6ϕ14≥Asnec= 862,73 mm2
3.Se calculează înălțimea comprimată a grinzii:
λx=(Aseff( −)−Aseff( +))∗fyd
bw∗η∗fcd=50,14 𝑚𝑚<0,25∗𝑑

66
Condiția se verifică așa că aria de armătură din reazem a fost calculate correct.
Se determină procentul de armare:
ρef=𝐴𝑠𝑒𝑓−
𝑏𝑤∗𝑑∗100=923.16
500∗1305∗100=0,14%
ρef≥ ρmin=0,2%
Se calculează momentul capabil:
Mrb-=Asef -*fyd*hs=524.05 kN*m
Se determină distanța dintre bare: dist=bw−2∗c−n∗∅
n−1=500−2∗50−6∗14
6−1=63.2 𝑚𝑚
Urmân d aceleași etape și pentru cele late grinzi din ax, se vor prezenta tabelar:

Tab.2.34. – Armarea longitudinala a grinzilor de fundare

M Ed
[kNm]As nec
[mm^2]Nr
bare Diametrul
[mm]As eff
[mm^2]Mrb
[kNm]
882.49 1554.57 6 20 1884 1069.5
908.3 1600.04 6 20 1884 1069.5
779 1372.26 6 20 1884 1069.5
779 1372.26 6 20 1884 1069.5
908.3 1600.04 6 20 1884 1069.5
882.49 1554.57 6 20 1884 1069.5Armatura inferioara
M Ed
[kNm]As nec
[mm^2]Nr
bare Diametrul
[mm]As eff
[mm^2]As eff
[mm^2]λx < x lim
[mm]Mrb
[kNm]
438.01 771.586 6 14 1884 923.16 50.14582 524.0549
489.75 862.73 6 14 1884 923.16 50.14582 524.0549
234.2 412.56 6 14 1884 923.16 50.14582 524.0549
489.75 862.73 6 14 1884 923.16 50.14582 524.0549
438.01 771.586 6 14 1884 923.16 50.14582 524.0549Armarea superioara

67

2.6.5.4 . Dimensionarea armăturii transversale a grinzii de fundare:
Pentru fiecare secțiune de capăt se calculează două valori ale forței tăietoare de
proiectare, maximă și minimă, corespunzând valorilor maxime ale momentelor pozitive și
negative care se dezvoltă la cele două extremități ale grinzii [2]51. Pentru armarea gr inzilor
de fundare se respectă suplimentar:
 Coeficientul minim de armare transversală este 0,001, dar nu mai putin de 0,08*√𝑓𝑐𝑘
𝑓𝑦𝑘=
0,08∗√20
500=0,1%
 Diametrul minim al etrierilor este de 8mm;
 Dacă lațimea grinzii este mai mare sau egala cu 400mm, se dispun etrieri pe 2 rânduri.
Etape de calcul pentru determinarea ariei necesară de armătură transversală a
grinzilor de fundare:

Mdb,i=γRd∗MRb,i
Unde:
MRb,i este valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, în sensul
momentului asociat s ensului de acțiune a forțelor;
yRd este factorul de suprarezistență datorat efectului de consolidare al oțelului, y Rd = 1,2
pentru clasa de ductilitate medie la fundație;
Exemplu de calcul pentru grinda de fundare:

Fig.2.15. – Diagrama de forta taietoare
 Se extrag valorile forței tăietoare minime (V Ed,min) și maxime (V Ed,max ) din diagramele
generate cu ajutorul programului de calcul automat.
VEd, min = -1301.1 kN
VEd, min = 1326.95 kN
 Se stabilește raportul dintre valoarea forței tăietoare minime și cea maximă:
ξ = VEd,min
VEd,max > -0.50
ξ = −422.92
616.04=−0.98> -0.50
Dacă ξ > 0.50, starea de solicitare din punct de vedere al reversibilității forței tăietoare nu
este deosebit de agresivă, calculul la forța tăietoare putând să se facă conform prevederilo r
din SR EN 1992 -1:2004 considerând un unghi θ de înclinare de 45 ⁰.
 Valoarea de proiectare a forței tăietoare în secțiunea considerată se ia:

51 Cod de proiectare seismică P100 -1/2013 "Prevederi de proiectare pentru clădiri” Volumul III, Anexa I -E,
pag. 29 -30.

68
VEd = max (| V Ed,min| , | V Ed,max |)
VEd = max (| -301.1 | , | 1326.95 |)=1326.95
 Se verifică rezistenta: V Ed ≤ VRd,max = αcw∗fcd∗bw∗z∗ν1
ctg θ+tanθ = 2552.01 kN
= coeficient ce ține seama de starea de efort în fibră comprimată = 1 (pentru structuri
fără precomprimare)
z = brațul de pârghie al forțelor interne = 0.90 * hs = 1134 mm
= coeficient de reducere a rezist enței betonului fisurat la forța tăietoare = 0.54
= 45ᵒ
 Se stabilește distanță maximă dintre etrieri:
s ≤ min {hw
4;200mm;8dbL}= 150 mm
= diametrul minim al armăturilor longitudinale = 16 mm
hw = înălțimea grinzii
Aswnec= VEd∗s
z∗fyd∗ctgθ = 403.5 mm2
θnec = √2∗Aswnec
π = 11.34 mm → θ = 12 mm dispuși la o distanță s = 150 mm
n = numărul de ramuri ale etrierilor
Asw = aria secțiunilor armaturilor pentru forța tăietoare ale unui rând de etrieri
s = distanța dintre etrieri
ρw = n∗ Ae
bw∗s = 0.27 % ≥ 0.10

Tab.2.35. – Armatura transversala

2.6.5.5 . Dimensionarea armăturii longitudinale din console: [13]52
În lungul grinzii, în console, la partea superioară se dispune armătură constructivă
cu un coeficient minim de armare de 0,001 din secțiunea grinzii ți cel puțin 20% din armătura
transversală a consolei.

52 Normativ privind proiectarea fundațiilor de suprafață
Ved min
[kN]Ved max
[kN]Ved
[kN]ξ > -0.5VRd,max
[kN]Asw nec
[mm^2]φ nec
[mm]φ eff
[mm]
stanga
dreapta -1339.9 0 1339.9 0 407.426 11.39 12
stanga -1301.1 1326.95 1327 -0.981 403.5 11.34 12
dreapta -1301.1 1326.95 1327 -0.981 403.5 11.34 12
stanga -1350.9 1356.73 1356.7 -0.996 412.555 11.46 12
dreapta -1350.9 1356.73 1356.7 -0.996 412.555 11.46 12
stanga -1350.9 1350.92 1350.9 -1 410.789 11.44 12
dreapta -1350.9 1350.92 1350.9 -1 410.789 11.44 12
stanga -1365.7 1301.08 1365.7 -1.05 415.292 11.5 12
dreapta -1365.7 1339.86 1365.7 -1.019 415.292 11.5 12
stanga 0 1339.86 1339.9 0 407.426 11.39 12
dreapta2552.011
2
3
4
5
6

69

Tab.2.36. – Armarea consolei

2.2.6. Armarea sc ării
Scara prevăzută la această clădire este formată din 4 elemente de beton armat:
R1 și R2 – rampe cu structura de rezistență din plăci (h pl = 14 cm), cu descărcare
pe latura liberă a plăcii de podest P1 și pe grinda transversală GT (250 x 45 0).
P1 – podest intermediar (h pl = 14 cm).
P2 – podest de nivel sub forma unui ochi de placă cu descărcare pe g rinzile
transverale GT (250 x 45 0).
a) Calculul rampei:
Datorită continuității plăcii rampei cu plăcile de podest, aceasta formează o placă
franța. Încărcările permanente de calcul în proiecție pe orizontală sunt egale cu 600
daN/mp iar încărcările variabile de calcul sunt egale cu 663.35 daN/mp, calculul
efectuându -se pentru o lățime de 1m .efectuându -se pentru o lățime de 1m .

Armarea transversala a consolei
b consola = 225
d = 600 mm 0.45
hs = 1010 mm
ρ min 0.1
q = 138.22
M = 13.995 kNm
As nec = 31.853
As nec
proc min =135 mm^2
As eff = 157 mm^2 2φ10
ρ 0.1163
Armarea longitudianala a consolei
As nec = 135 mm^2 157 mm^2 2φ10 (BST 500S)
ρ 0.1163 ρ min 0.1 ≥

70

Tab 2.37 – Încărcări pe rampa sc ării

Pentru lățimea de 1 m a rampei, încărcările rezultă:
g’ = 838.35 daN/m2 * 1m = 838.35 daN/m2
p’ = 600 daN/m2 * 1m = 600 daN/m2
q = componenta normală pe axa rampei cu lungimea lr
q = g’ * cos α + p’ * cos2 α = 838.35 * 0.895 + 600 * 0.801 = 1230.94 daN/m2
lr = 1.70 m

Mrampa = q∗lr2
8 = 1230.94∗1.702
8 = 4.45 kN/m2
Scara se realizează din beton clasa C25/30 și se armează cu oțel BST500.
Acoperirea cu beton: h0 = 14 – (1.50 – θ
2 ) = 14 – (1.50 – 0.16
2 ) = 12.42 cm

ξ = 1 – √1−2∗Mrampa
b∗ho2∗fcd = 1 – √1−2∗4.45∗106
1000∗124.202∗16.67 = 0.0175
Anec = b * h0 * ξ * fcd
fyd = 1000 * 124.20 * 0.0175 * 16.67
435 = 83.04 mm2 /1m lățime placă
5θ8/ml (φ8/200 mm) → Aeff = 251.20 mm2/ml

Pe reazeme, rampa se va arma la partea superioară conform armărilor existente din
placă și podest.

b) Calculul podestului intermediar P1:

Se calculează că o consolă încastrat ă și încărcată cu forțe distribuite provenite din
cele două rampe :

Tab 2.38 – Încărcări pe podestul sc ării

P = 5.81 + 6 = 11.82 kN/m2
Incarcari permanente Coef. Incarcare Valori normate Valori de calcul
Mozaic si strat suport 1.35 1 1.35
Greutate propie
rampa si trepte1.35 5 6.75
Tencuiala 1.35 0.21 0.2835 g= 8.3835
Incarcari utile 1.5 4 6 p= 6
Total 14.3835
q = 12.3093825Rampa
Incarcari permanente Coef. Incarcare Valori normate Valori de calcul
Mozaic si strat suport 1.35 1 1.35
Placa beton 1.35 3.1 4.185
Tencuiala 1.35 0.21 0.2835 g = 5.8185
Incarcari utile 1.5 4 6 p = 6
Total 11.8185
P = 11.8185
p = 9.091153846Podest

71
p = P
lp = 11.82
1.30= 9.09 kN/m

Mpodest = p * l p = 9.09 * 1.30 = 11.82 kN*m
lp = 1.30 m
ξ = 1 – √1−2∗Mpodest
b∗ho2∗fcd = 1 – √1−2∗11.82∗106
1000∗124.202∗16.67 = 0.047
Anec = b * h0 * ξ * fcd
fyd = 1000 * 124.20 * 0.047 * 16.67
435 = 224.03 mm2 / 1m lățime placă
5θ8/ml (φ8/200 mm) → Aeff = 251.20 mm2/ml

72

CAPITOLUL 3. PREZENTAREA TEHNOLOGIILOR DE EXECUȚIE ȘI
ELABORAREA CAIETELOR DE SARCINI

3.1. Prevederi generale [15]53:
Prezentul caietul de sarcini se întocmește pentru a stabili condițiile tehnice de
execuție, calitate și control pentru suprastructură a obiectivului : “Calculul și proiectarea
unei școli de dans cu regimul de inalțime P+3E+ E4 retras amplasat in Timișoara pe strucură
în cadre din beton armat cu terasă necirculabilă.”.
Eventuale obiecții ale executantului privind conținutul caietului de sarcini sunt aduse
la cunoștință proiectantului cu un termen de cel puțin două săptămâni înaintea de a începe
lucrările de execuție.
Constructorul are obligația de a -i instruii pe angajați la locul de muncă și de a ține
seama de calificarea fiecăruia, încât să fie capabili de a folosi în deplină siguranță
agregatele, instalațiile d acă e cazul, utilajele dacă sunt prezente și necesare, sculele de
orice natură prevăzute în fișa postului și uneltele la locul de muncă.
Prevederile caietului de sarcini au formă de obligativitate legală pentru constructor
și beneficiar pentru a putea realiza lucrările menționate. Pentru al respecta întocmai,
caietului de sarcini și proiectul de execuție, constructorul are obligația legală de a asigura
organizarea executării, tuturor cadrelor tehnice calificate dar și a mijloacele tehnologice
necesare executării lucrărilor.
Beneficiarul are obligația de a asigura un control de natură permanent al execuției
lucrărilor prin dirigintele de șantier și dacă este cazul să intervină când constată încălcării
ale prevederilor prezente în caietu lui de sarcini, putând chiar întrerupe execuția, cu scopul
remedierii problemelor.
În cazul imbunătățirii soluțiilor constructive, proiectantul poate modifica și completa
proiectul și capitolele corespunzătoare din caietul de sarcini.
Aplic area modificărilor si completărilor devine obligatorie pentru constructor, după
comunicarea în scris prin beneficiar.

3.2. Lucrări de suprastructură:
Întocmirea caietului de sarcini privind partea de infrastructură și suprastructură s -a
realizat cu ajutorul:
 Indicativ NE 012 -2007, ”Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton și beton
armat”.
 Manual ”Tehnologia lucrărilor de construcții și mașini de construcții”, autor Profesor Hâncu
Corneliu Dan:
3.2.1. Generalități
Prezentul capitol face referire la prescripțiile tehnice legate de formele de fasonare
ale barelor, montarea acestora, verificarea și recepționarea acestora și punerea în operă a
betonului înglobându -le.

53 Ghid privind elaborarea caietelor de sarcini pentru executarea lucrarilor de constructii. Structuri din beton
armat. Teodorescu, Prof. dr.ing Mihai

73
În funcție notele obligatorii din pro iectul de execuție la respectivele lucrări de armare
se utilizează atât bare de armături din oțel neted dar și bare de armături din oțel cu profil
periodic (PC52 sau BST500C) .
Utilizarea casetelor de bare armate sau a respectivelor plase suda te se realizează
doar conform prevederilor din proiect sau cu acordul scris al proiectantului.
Toate detalierile și specificațiile ce prevăd alcătuirea și montarea barelor de oțel în
elementele de beton armat vor fi cuprinse desemenea proiectul de execuție, executantul
fiind obligat să respecte doar cerințele date în acesta cât și dispozi țiile de șantier date
ulterior la necesitate.

3.2.2. Categorii de lucrări
a) Generalități
Confecționarea armăturilor se va realiza în ateliere specializate, cu ajutorul unor
mașini și dispozitive de complexitate acționate manual.
În aceste ateliere barele se vor fasona individual, pe șantier urmând să se
înnădească prin suprapunere și prindere cu sârmă.
Plasele sudate se vor achiziționa confecționate, pe șantier urmând a se efectua
doar montarea acestora.
Reguli generale privind lucrările de armătură, conform Indicativ NE 012 -99 , ”Cod
de practică pentru executarea lucrărilor din beton și beton armat”. :
 înaintea tãierii barelor, se face curățirea și îndreptarea barelor, inclusiv îndepărtarea rugini i
aderente prin lustruire grunjoasă cu peria dură metalizată
 fasonarea barelor si confecționarea carcaselor se face conform proiectului;
 legarea armăturilor se face cu 2 fire de sîrma de 1 – 1,5mm pentru toate încrucișările barelor
și la colțurile etrierilo r;
 montarea armăturilor dispuse în carcase se va realiza prin intermediul mijloacelor
mecanice precizãrile: elementul de cofraj să fie deschis si zona curățată, iar așezarea să
fie făcută cu grijă pentru a nu deforma carcasa sau cofrajul;
 se verifică arma rea, se monteazã distanțierii si se închide cofrajul;
 fasonarea armăturilor se face numai la temperaturi pozitive;
 înlocuirea armăturilor se face numai cu avizul proiectantului, cu bare având secțiune
echivalentă, respectând fasonarea și distanța dintre ba re ;
 sudarea între bare se face conform normativului C.28 -83, în locurile indicate în proiect;
Armătura se va verifică din punct de vedere al numărului de bare, al poziției, formei,
diametrului, lungimii, grosimea stratului corespunzător de acoperire al ac estora cu beton.
Se iau măsuri corespunzătoare care să asigure menținerea armăturii în timpul turnării
și compactării betonului (agrafe, distantieri). În general se prevede cel putin 1 distantier/ml
de grinda. Nu este permisă fasonarea armăturilor la temperaturi mai mici de -10° C.

b) Operațiuni pregătitoare
 la livrarea armăturilor se vor verifica tipurile de oțel, mărci, diametre,etc.
 înainte de montarea armăturilor, în general se execută următoarele operațiuni:
– îndreptatea și tăierea armăturilor;
– fasonarea (îndoirea) armăturilor;
– înnădirea armăturilor în momentul montării;

74
 ținând seama de faptul că pentru prezentul proiect armăturile sunt confecționate în ateliere
specializate (ceea ce implică primele două operațiuni descrise mai sus), pe șantier oțelului
beton i se va elimina rugina, petele de ulei, etc., prin frecarea efectivă cu perii de sârmă .
 este interzisă îndepărtarea stratului de rugină (groasă, care deja se exfoliază) prin baterea
cu ciocanul, deoarece această operație implică apariția unor tensiuni în bar ă, iar aceasta la
rândul ei își va modifica secțiunea utilă și capacitatea de preluare a eforturilor;
 înainte de montarea armăturilor se curăță cu atenție cofrajele;
 curățarea cofrajelor se face prin suflare cu aer comprimat, măturare, sau prin spălare cu
furtunul;

c) Transport, manipulare, depozitare
Conform notelor de curs din cadrul disciplinei ”Tehnologia lucrărilor de construcții
II”, se precizează urmatoarele :
 Oțelurile pentru armarea betonului se va livra sub formă de:
– colaci, pentru ϕ < 12 mm (loturi de 1,8 – 3 tone);
– bare individuale , pentru ϕ > 12 mm (loturi de 1 -2,5 tone);
– plase sudate;
 Manipularea armăturilor se realizează cu ajutorul personalului.
 Depozitarea oțelului folosit în construcții se execută pe mărci, diametre și/sau tipuri de oțel.
 La depozitare pe durată mai mare stivele se vor proteja împotriva tuturor intemperiilor cu
diverse soluții impermeabilizatoare.
 Este interzisă depozitarea armăturilor în condiții care favorizează corodarea oțelurilor beton
sau intrarea în contact c u pământ sau alte materiale conexe.

d) Ancorarea armăturilor, conform [18]54
Barele se vor fasona cu sau fără ciocuri , conform prevederilor proiectului tehnic .
Armăturile prevăzute la partea superioară a plăcilor sunt prevăzute cu ciocuri la
90⁰, ciocuri de dimensiune egală cu 10 cm.
La înglobarea barelor longitudinale ale stălpilor în fundații acestea vor fi îndoite la
90⁰.
Poziționarea armăturilor se va face cu ajutorul :
– distanțierilor – cel puțin 1/m² pentru grindă și stâlp și cel puțin 3/m² pentru plase
– capre de oțel beton dispuse la 50 cm pentru partea superioară a plăcilor în consolă și la
100 cm pentru restul plăcii’
Este interzisă îngrămădirea barelor în momentul turnării betonului, deformarea
acestora sau schimbarea dimensiunilor elementului.
Pe tot parcursul turnării barele trebuie să -și păstreze poziția stabilită prin proiect.
Pentru o poziționare corectă și pentru a asigura efectul spațial, armăturile se vor
lega în mod obligatoriu la toate încrucișările acestora.
Legarea nodurilor se realizează cu fire de sârmă neagră, doua la număr cu ϕ = 1-
1,5 mm sau cu anumite clem e sau agrafe.
Este interzisă legarea cu sârmă de zinc , deoarece acesta are proprietăți chimice
care au efecte negative asupra armăturii.

54 NE012 -2007 "Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton și beton armat"

75
Plasele din plăci , după ce sunt îndreptate și completate cu suduri se vor lega
obligatoriu pe tot conturul pe două rânduri de noduri. Pe restul petrecerilor se admit din
două în două noduri în șah.
În cazul grinzilor și stâlpilor, ar măturile transversale se leagă cu o sârmă de ciocuri,
iar etrierii colțuri. Restul armăturilor de intrepătrund cu etrieri pe două intersecții în șah.
[18]55

e) Armarea stâlpilor
 se poziționează toți etrierii pe lângă mustățile l ăsate din fundații (barele longitudinale de la
primul nivel) sau peste mustățile care vor proveni din stâlpii de la un nivel inferior;
 se poziționează barele longitudinale și se vor lega de mustăți și se marchează cu calcar pe
una din bare poziția acestor a;
 se leagă etrierii ascendent conform repatițiilor din proiect;
 se montează cofrajul stâlpului
 carcasele stâlpilor se montează folosind distanțieri circulari/octogonali, agrafe și sârme care
se leagă de cofraj;

f) Armarea grinzilor:
 se finalizează dispun erea armăturilor stâlpului și la capetele grinziilor;
 primele armături care se vor monta sunt cele de pe direcție transversală;
 pentru grinzile care au în componență armături cu lungimi mari (9 -10 m) se va acorda o
atenție sporită la montaj;
 se trasează p oziția etrierilor pe cofraj;
 se repartizează etrierii în dreptul pozițiilor marcate;
 etrierii ce se vor inchide se vor lăsa având latura de sus deschisă;
 se introduc barele longitudinale de jos la grinzii, în poziție corectă, conform proiectului, și
se lea gă de etrieri cu sârmă;
 se introduc distanțieri în jurul cofrajelor;
 se introduc barele de la partea superioară a grinzii și barele de montaj (daca există) se
închid etrierii și se leagă;
 se așează distanțierii laterali permițând asigurarea unui strat de acoperire corespunzător
cu beton;

g) Armarea plăcilor
 se marchează cu calcar în cofraj poziția barelor;
 se montează barele drepte gata fasonate;
 se montează barele de repartiție (de montaj) în pozițiile prevăzute în proiect și se leagă cu
sârme.
 se montează călăreții și se leagă corespunzător de barele de montaj. [20]

h) Înnădirea armăturilor se va realiza conform Indicativ NE 012 -2007 , “Cod de practică pentru
executarea lucrărilor din beton și beton armat”. [18] și conform STAS 10107/0 -90. [20]
 pentru înnădiri se va alege secțiunea cea mai slab solictată, stabilită prin proiect, cu
respectarea condițiilor privind continuitatea și aderența armăturii la beton;

55 NE012 -2007 "Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton și beton armat"

76
 înnădirea armătur ilor se execută simplu fără sudură, deoarece avem în proiect bare cu
diametrul > 25 mm;
 este de preferat a se evita înnădirea barelor în zonele potențial plastice prevăzute în proiect
 pentru elementele verticale (stâlpi) se admit înnădiri deasupra nivelulu i fiecărui planșeu;

3.2.3 Recepția lucrărilor [18]56

Toleranțe admise:

Tabel din Anexa II.2 din Indicativ NE 012 -2007, “Cod de practică pentru executarea
lucrărilor din beton și beton armat”.

Verificări în vederea recepției:
Pentru recepția lucrărilor de armare, înainte de turnarea betonului se verifică:
 distanța dintre etrieri, numărul acestora și modul de fixare;
 lungimea porțiunilor de bare care depășe sc reazemele sau care umează a fi înglobate în
elementele ce se toarnă ulterior;
 poziția înglobărilor și lungimile de suprapunere întocmai a barelor;
 numărul, distanșele și exactitatea legăturilor dintre bare;
 elementele de susținere, de menținere a poziți ei armăturilor în cursul betonării;
 asigurarea unui strat conform de acoperire cu beton și verificarea grosimii în cauză;
 respectarea tuturor specificațiilor tehnice obligatorii;

3.3. Lucrări de cofraje pentru beton [18]57
Generalități
Acest subcapitol prezintă specificații tehnice pentru confecționarea, montarea și
demontarea corajelor pentru lucrările executate din beton armat , atât la infrastructuri, cât
și la suprastructuri.
Cofrajele îndeplinesc un rol important în realizarea lucrărilor de beton și beton armat,
în speța delimitării formei elementului care trebuie executat cât dar și tehnico -economic,
prin influența pe care o are asupra costului construcției, asupra necesarului de forță de
muncă, asupra consumului de materiale, asupra duratei de execuției. Costul cofrajelor
reprezintă în medie 20 -40% din costul construcției de beton armat .

56 Indicativ NE 012 -2007 , ”Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton și beton armat”
57 Indicativ NE 012 -2007 , ”Cod de pr actică pentru executarea lucrărilor din beton și beton armat”
< 1 m 1-10 m > 10 m
Fundatii ± 10 ± 10
Placi ± 5 ± 2Pozitie
innadiriElementAbateri in mm
± 5 ± 20 ± 30 ± 3d ± 50La imbinari si
innadiriObservatii
Stalpi ,
grinzi± 3 ± 3Distanta intre
axele barelorGrosime strat
acoperireLungimi partiale sau totale fata de proiect Lungime petrecere
innadiri sudate

77
Conform manualului “Tehnologia lucrărilor de construcții și mașini de construcț ii ”,
autor Profesor Hâncu Corneliu Dan, cofrajele trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
 să aibă forma și dimensiunile interioare corespunzătoare dimensiunilor exterioare
prevăzute în proiect pentru elementul de beton respectiv;
 să reziste încărcă rilor ce survin din greutatea proprie, din greutatea și împingerea betonului
proaspăt, din greutatea utilajelor și a oamenilor în timpul lucrului, din presiunea vîntului,
etc.;
 să nu se deformeze prea mult datorită încărcărilor și variațiilor de temperatur ă, umiditate
sau la turnarea și compactarea betonului;
 să fie suficient de etanșe pentru a nu permite pierderea de apă sau lapte de ciment din
masa betonului;
 să nu atace betonul și nici să nu fie atacate de către acesta, să nu adere la masa betonului;
 să fie astfel alcătuite încât să permită o decofrare ușoară, fără degradări ale panourilor de
cofraj și ale betonului;
 să poată fi folosite de cât mai multe ori, corespunzător tipului de cofraj;
 să permită realizarea feței aparente a betonului de calitatea și aspectul dorit.

Transport, manipulare, depozitare:
Tranportul , manipularea și depozitarea cofrajelor se realizează astfel încât să
execute fară deformarea sau degradarea lor.
Este interzisă așezarea elementelor de cofraj direct pe sol sau a altor materiale
peste stivele acestora.

Execuția lucrărilor [18]:
Generalități:
Lucrările se vor executa în baza proiectelor și fișelor tehnologice întocmite de
executant.
Operațiuni pregătitoare:
Înainte de începerea lucrărilor de cofrare se vor verifica :
 poziția elementelor turnate anterior
 mustățile de armătură

Elementele de cofraj de regulă se preasamblează până să fie montate la poziție.
Înainte de a pune în operă, se va verifica integritatea, stabilitatea rezemării,
etanșeitatea și gradul de igienizare a cofrajelor.
Este obligatoriu ca înainte de turnarea betonului să se verifice ungerea cofrajelor
pentru ca acestea să nu adere la m asa de beton și să permită o decofrare ușoară. Cofrajele
se ung cu diferite emulsii sau agenți de decofrare pe fețele de contact ale acestora.
Emulsiile și agenții de decofrare folosiți nu trebuie sa murdărească betonul, să nu
îl atace fizic o-chimic și să nu atace cofrajul, să aibă o aplicabilitate ușoară și să -și păstreze
neschimbate proprietățile pe durata de execuție a lucrărilor, indiferent de condițiile climatice.

Cofrarea stâlpilor, planșeelor, grinzilor:
Cofrar ea acestora cuprinde operațiunile de mai jos generale care sunt executate
conform fiselor de montaj și cerințelor proiectantului de comun cu executantul:
 trasarea poziției cofrajelor;
 montarea cofrajelor;

78
 livrarea și montarea panourilor de cofraj pe locul stabilit;
 montarea și sprijinirea temporară a panourilor;
 verificarea poziției corespunzătoare cu cele din propiect a panourilor;
 controlul și recepția lucrărilor de cofraje;
 desfacerea cofrajului după întărirea betonului betonului;
 recuperarea cofrajelor și pregătirea cofrajelor pentru un nou ciclu;

Cofrarea elementelor din beton se vor executa cu cofraje fixe, realizate și puse pe
poziții la locul turnare al betonului.
a) Cofraje pentru stâlpi:
– cofraje din panouri refolosibile cu grosime de 15 mm și cu elemente din lemn pentru
contravântuire
b) Cofraje pentru plașee:
– cofraj din lemn cu placaj de 15mm grosime, grinzi metalice extensibile de și
popi metalici extensibili de inventar tip PE5100R;
c) Cof raje pentru grinzi:
– cofraj din lemn cu placaj de 15mm grosime,grinzi metalice extensibile și popi
metalici extensibili de inventar tip PE5100R

Conform Indicativ NE 012 -2007 , ”Cod de practică pentru executarea lucrări lor din
beton și beton armat”., cofrajele și susținerile se demontează după o estimare a aportului
de eforturi ce îi revin elementului si dacă este suficient de matur sa susțină acele eforturi.
În timpul decofrării se vor lăsa popii în modul următor:
– la grinzi de până la 4 m deschidere, 1 pop la mijloc;
– la grinzi cu deschideri mai mari de 4m, câte 1 pop la fiecare 2 m;
– la plăci cu mai mult de 3 m latura, va fi dispus minim un pop pe ochi și 1 la 12 mp de placă.
– lungimea între popii de siguranță va fi de maxim 6m;
– demontarea susținerilor verticale și orizontale se face treptat, în succesiune, încât să nu
provoace degradări la decofrare;
Se recomandă ca elementele să fie decofrate astfel::
 părțile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a a tins o rezistență de
minimum 2.5 N/mm² astfel încât fețele și muchiile elementelor să nu fie deteriorate;
 cofrajele plăcii și grinzilor se îndepărtează când rezistență betonului a atins 70 % pentru
elemente 6m;
 popii de siguranță se îndepărtează când rez itența betonului atinge 95% pentru elementele
de 6m;

Recepția lucrărilor:
Verificări în vederea recepției :
 verificarea montajului cofrajelor la cotele și cerințele impuse
 verificarea prinderilor și legăturilor;
 verificarea elementelor ce se opun răsturnării;
 verificarea dacă elementele corespund pentru prevenirii și stingerii incendiilor;
 în timpul punerii în operă se verifică dacă nu se deformează nici un element de susținere
tip cofraj;

79

3.4. Lucrări privind punerea în operă a betonu lui [18]58:

Generalități:
Pentru turnarea fundației se va folosi beton clasa C25/30 adus la fața locului cu
ajutorul automalaxoarelor și pompat cu ajutorul pompelor pneumatice din componența lor.
Pentru turnarea elementelor de rezistență de suprastructură se va folosi beton clasa
C25/30 adus la fața locului cu ajutorul automalaxoarelor si pompat cu ajutorul pompelor
pneumatice din componența lor.
Se va verifica betonul livr at să corespundă condițiilor de calitate prevăzute în proiect
si prescripții.
Betonul trebuie pus în operă în maxim 15 minute și fără întrerupere pe cât posibil.

Transportul betonului:
Conform Indicativ NE 012 -2007, „Cod de practic ă pentru executarea lucrărilor din
beton și beton armat.” se precizează următoarele:
 Transportul betonului din stație până la șantier trebuie să se efectueze în minimum de timp
și cu minimum de manipulări (încărcări/ descărcări);
 Limitarea perioadei de timp admise între momentul preparării și cel al punerii în operă al
betonului este determinată de necesitatea de a se preîntâmpina începerea prizei ținându –
se seama de temperatura, de natura cimentului, de cantitatea de apă.
 Limitarea distanței de transp ort este legată de necesitatea de a se preveni segregarea pe
parcurs a betonului.
 Mijloacele de transport folosite sunt etanșate pentru a păstra tot laptele de ciment. Pe timp
nefavorabil meteo mijloacele de transport trebuie să fie acoperite.
Pentru prezentul proiect transportul betonului la șantier va fi asigurat cu ajutorul
automalaxoarelor.

Punerea în operă a betonului:
Punerea în operă a betonului cuprinde 3 faze principale de lucru, și anume:
1. turnarea betonul ui în cofraje;
2. compactarea betonului;
3. finisarea suprafețelor de beton.

Conform [18] principalele condiții obligatorii înainte de începerea turnării betonului
sunt:
 terenul de fundare pe care urmează să se toarne betonul să corespundă prevederilor din
proiect;
 dimensiunile și cotele nivelurilor săpăturii sa coincidă cu cele din proiect;
 pregătirea terenului conform proiectului, respectiv nivelarea și curățirea lui;
 dimensiunile cofrajelor, sa corespundă cu cele din proiect;
 orizontalitatea și planeitatea cofrajelor, plăcilor și grinzilor, verticalitatea cofrajelor stâlpilor;
 cofrajul și armăturile se curăță de eventualele corpuri străine, de betonul rămas de la
turnarea precedentă, de rugina neaderentă pe armături;

58 Indicativ NE 012 -2007 , ”Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton și beton armat”

80
 luarea de măsuri a rigidiza cofrajele și a le etanșa, precum și pentru fixarea cofrajelor de
elementele de susținere;
 existența unui număr suficient de distanțier;
– se închid ferestrele de curățire din cof raj;
– pentru buna desfășurare a lucrărilor mai trebuie asigurate: apa, energia electrică, utilajele
și dispozitivele pentru turnare și compactare.
–
Conform [18]6punctul 12.3. – este obligatorie respectarea [18]59:
 la fața locului , betonul se descarcă în diferite utilaje (bene, pompe de beton sau jgheaburi)
fiind interzisă cu desăvârșire descărcarea directă pe pământ;
 dacă betonul livrat la situ prezintă segregări, acesta trebuie reamestec at înainte de turnare,
până își capătă omogenitatea, exclus un adaos suplimentar de apă;
 înălțimea de turnare prin cădere a betonului nu depășește 1,50 metri; de la 1,50 m betonul
se toarnă prin tuburi alcătuite din tronsoane de formă troconică;
 betonul t rebuie răspândit uniform și în straturi cu grosimea de 30 -50 cm.
 nu trebuie să se producă șocuri sau vibrații în armătură (prin atingerea buteliei
pervibratorului de armături, prin ciocăniri, scuturare, circulație) care pot împiedica
realizarea adere nței între beton și armătură.
 în secțiunile mici de beton sau cu armături trebuie să se urmărească cu toată atenția
umplerea completă a acesteia prin antrenarea betonului în laterale cu vergele, concomitent
cu vibrarea lui, pentru a se evita formarea de goluri prin aglomerarea agregatelor mari.
Când aceste măsuri nu sunt suficiente, se vor crea posibilități de acces lateral al betonului
prin spații care să permită și pătrunderea vibratorului, sau se va utiliza în aceste zone un
beton de compoziție special ă cu agregate mărunte și un raport sporit mortar agregate;
 în timpul betonării, muncitorii și utilajele de transport vor circula pe punți speciale, fară a
rezema pe nici o carcasă de armptură, interzicându -se circulația directă pe armături.
Compactarea be tonului [18]60:
Compactarea betonului se execută manual, mecanic, depinzând de consistența
betonului și de tipul elementului de construcție.
Compactarea betonului prin mijloace mecanice se face vibrându -l. Se folosesc
vibratoare interioare sau pervibratoare. Durata de vibrare optimă din punct de vedere tehnic
se situează între 5 și 30 secunde.
Momentul terminării compac tării prin vibrare se poate stabili după următoarele
semne:
 încetarea tasării vizibile;
 suprafața betonului devine orizontală și ușor lucioasă;
 se rărește apariția bulelor de aer la suprafața betonului și se reduce diametrul acestora;

Vibrat oarele se introduc în betonul proaspăt în poziție verticală. În timpul vibrării,
capului vibratorului se imprimă o mișcare lentă în sus și în jos egală cu un sfert din lungimea
acestuia. În cazurile speciale, când nu este posibilă introducerea buteliei în poziție verticală,
sunt permise și alte poziții impuse de situațiile locale. Grosimea stratului de beton supus
vibrării nu trebuie să depășească ¾ din lungimea capului vibrator. Intervalul de timp dintre

59 NE012 -2007 "Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton și beton armat"
60 NE012 -2007 "Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton și beton armat"

81
introducerea betonului în cofraj și vibrarea acestui a trebuie să fie minim: în nici un caz nu
se va depăși durata de priză a cimentului. [18]
Nivelarea betonului:
După finalizarea procesului de compactare și pană la apariția prizei, suprafața
betonului turnat se niveleaz ă. Pentru a compensa tasarea betonului care se produce în
timpul întăririi, nivelul definitiv al unui strat de beton îndesat și netezit se lasă la 2 -3 mm
deasupra grosimii proiectate.
Betonarea unei construcții este bine să se desfășoare fără în trerupere între două
rosturi de dilatație -construcție, deoarece întreruperile formează puncte slabe ale
construcției, în ceea ce relevă rezistența, cât și al compactității betonului. Uneori însă nu
se poate realiza această condiție din cauza întreruperilo r de la sfârșitul programului de
lucru, întreruperile din cauza unor defecțiuni la utilajele de ridicat sau la stațiile de betoane
etc, impunându -se oprirea betonării și realizarea unor rosturi de lucru.

Betonarea elementelor verticale [18]61:
Betonarea elementelor verticale se va face respectându -se următoarele precizări
suplimentare:
 în cazul elementelor cu înălțimea de maxim 3 m, dacă vibrarea betonului nu este stânjenită
de grosimea redusă a elementului sau de desimea armăturilor, se admite cofrarea tuturor
fețelor pe întraga înălțime și betonarea pe la partea superioară a elementului.
 în cazul în care se întrevăd dificultăți la compactarea betonului, precum și în cazul
elementelor cu înălțime mai mare de 3 m, se va face cofrarea unei fețe de max 1 m înălțime
și complectarea cofrajului pe măsura betonării elementului.
 primul strat de beton va avea o lucrabilitate situată în limita maximă admisă prin fișa
tehnologică și nu va depăși înălțimea de 30 cm.

Betonarea grinz ilor și planșeelor se face respectând următoarele precizări
suplimentare:
 turnarea grinzilor și a plăcilor este prevăzut să se realizeze după 1 -2 ore de la turnărea
stâlpilor tunați integral sau a pereților pe care descarcă, dacă fișa tehnologică nu conțin e
alte precizări;
 pentru prezentul proiect turnarea grinzilor se va realiza la o distanță de cateva zile față de
turnarea stălpilor, conform graficului de eșalonare calendaristică
 grinzile și plăcile care vin în legătură se toarnă simultan; se admite
crear ea unui rost de lucru de 1/5 – 1/3 din deschiderea plăcii și turnarea ulterioară a
acesteia;
 la turnarea plăcilor se vor folosi reperi dispuși la distanțe maxime de 2 m, pentru a asigura
respectarea grosimii prevăzute în proiect.

Tratarea betonului:
Prezentul punct s -a realizat conform [18]71capitolul 15 – Tratarea betonului după
turnare.
După turnarea betonului trebuie luate măsuri pentru protejarea lui față de o serie de
influențe exterioare nefavorabile, protejarea lui în cursul perioadei de întărire contra uscării

61 NE012 -2007 "Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton și beton armat"

82
rapide, a intemperiilor și vibrațiilor. Principalele metode de protecție a betonului contra
uscării rapide sunt:
 acoperirea cu materiale de protecție, combinată cu udarea;
 stropirea periodică cu apă;
 acoperirea cu pelicule de protecție;

Acoperirea suprafețelor trebuie combinată cu stropirea cu apă, astfel încât să se
mențină în permanență umedă suprafața betonului timp de 7 zile de la turnare, pentru
betoanele preparate cu cimenturi de rezistențe inițiale mari și cel puțin 10 zile pentru
betoanele obținute cu ciment și cu adaosuri.
Stropirea cu ap ă începe după 2 -12 ore de la turnare depinzând de cimentul mixat și
de temperatura mediului ambiant, după ce betonul este suficient de întăritpentru ca pasta
de ciment din beton să nu fie antrenată; stropirea se reface la 2 -6 ore, astfel ca suprafața
betonului să se mențină umedă în permanență.
Cofrajele de lemn vor fi, de asemenea, menținute umede minim 7 zile de la turnarea
betonului, prin stropire periodică.

Recepția lucrărilor:
În urma efectuării verificărilor și măsurători lor menționate se procedează
consemnând tot ce sa executat si rămâne ascuns într -un proces verbal de lucrări aferente.
Betonul se toarnă cât de repede posibil de la prepararea lui (max. 15 min de la livrarea
acestuia șantier), pentru a se asigura terminarea tuturor operațiilor de punere în operă
(inclusiv compactarea și netezirea) înainte de a începe priza cimentului. [18]62

62 NE012 -2007 "Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton și beton armat"

83
CAPITOLUL 4 – DOCUMENTAȚIA TEHNICO -ECONOMICĂ

4.1. Aspecte introductive:
În etapa de proiectare se va determina valoarea estimativă a cheltuielilor necesare
realizării obiectivului de investiție „Proiectarea unei școli de dans P+3E+E4 retras, fiind
amplasată în orașul Timișoara, județul Timiș”.
Datorită particularităților specifice, evaluarea unei investiții în domeniul construcțiilor
nu se poate face global, astfel încât aceasta se descompune până la un nivel în care părțile
componente ale investiției pot fi măsurate și li se pot atribui unități de măsură.
După descompunerea în părți componente, se determină cantitățile de lucrări ce
trebuie efectuate pentru realizarea acestora și li se atașează prețuri.
Printr -un proces de recompunere a părților componente, se determina prețul investiției.
În cadrul acestui capitol se va elabora documentația tehnic o-economică aferentă
lucrărilor de construcții, pentru stadiul suprastructură (rezistență).
Documentația tehnico -economică cuprinde următoarele piese scrise:
– Antemăsurătoare
– Deviz estimativ (Formular F3)
– Listele cu consumurile de resurse (formularele C6,C7 ,C8,C9).

4.2. Etape de lucru:
Prin intermediul devizelor elaborate se determina prețul lucrărilor. Devizul estimativ
reprezintă principală piesă scrisă pe baza căreia se determină, prin estimări, valoarea
lucrărilor unei părți dintr -o lucrare de construcții, în etapa de proiectare.
În vederea elaborării antemăsurătorilor este necesar să se întocmească o listă de
lucrări, prin identificarea proceselor tehnologice. Procesele tehnologice se deduc din partea
scrisă și desenată a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție.
Ulterior, procesele tehnologice se încadrează în articole de lucrări, conform
indicatoarelor de norme de deviz. Fiecărui proces i se atribuie o încadrare unică, prin
apartenență la un articol, pentru o standardizare a procesului r espectiv, astfel încât toate
entitățile interesate (constructor, consultant etc), să identifice procesul respectiv prin
artico lul unic în care este încadrat.
Listele cu consumuri de resurse stabilesc cantitățile de resurse ce se vor consuma
precum și valoa rea acestora în funcție de prețurile unitare de procurare, tarifele orare
aplicabile sau chirii orare. Listele cu consumuri se împart în:
 Lista cu consumuri de resurse materiale (formular C6): aceasta are în componența
denumirea resursei, unitatea de măsur ă, cantitatea consumată, prețul unitar de procurare,
valoarea materialului;
 Lista cu consumuri cu mâna de lucru, manopera (formular C7), care conține informații
despre: denumirea meseriei, cantitatea consumată (exprimată în om -ore), tarif orar, valoare
manoperă;
 Lista cu consumurile cu ore de funcționare a utilajelor (formular C8), ce are în componența:
denumirea tipului de utilaj, cantitatea consumată (utilaj -ore), tarif mediu orar pe utilaj,
valoare utilaje;
 Lista cu consumuri privind transporturile (form ular C9): tipul mijlocului de transport,
cantitățile de materiale transporate, taris unitar de transport, valoare transport.

84
Pentru elaborarea devizului estimativ și a listelor cu consumurile de resurse s -a
utilizat softul Doclib38, ce este un program specializat pentru elaborarea documentațiilor
tehnico -economice.
După întocmirea antemăsurătorii, se introduc datele necesare î n program, iar softul
realizează calculul devizului, și se pot elabora rapoartele necesare (formularele F3,
C6,C7,C8,C9).

4.3. Elaborarea antemasuratorilor:
Antemasuratoarea reprezintă documentația care conține lista cu cantități de lucrări
și încadrarea proceselor în articole de norme de deviz.
Etape de elaborare
 Identificarea operațiilor tehnologice
 Calculul cantităților de lucrări
 Încadrarea în articole

Confecționarea armăturilor
03.01.CZ 03 02 D1 – Confecționarea armăturilor din oțel -beton, pentru be ton armat în
elementele de construcții turnate în cofraje, exclusiv cele executate în cofraje glisante:
fasonarea barelor pentru pereți, grinzi, stâlpi și diafragme la construcții obișnuite, în ateliere
centralizate; BST 500 S, φ = 6 -8 mm
UM: kg
BST 500 S ∅8= 11255.21 Kg
Rotund =11256 kg

03.02.CZ 03 02 E1 – Confecționarea armăturilor din oțel -beton, pentru beton armat în
elementele de construcții turnate în cofraje, exclusiv cele executate în cofraje glisante:
fasonarea barelor pentru pereți, grinzi, stâlpi și diafragme la construcții obișnuite, în atelier e
centralizate; BST 500 S, φ = 10 -16 mm
UM: kg
BST 500 S ∅10= 29531 Kg
BST 500 S ∅14= 1162.25 Kg
Rotund = 𝟑𝟎𝟔𝟗𝟒 kg

03.03.CZ 03 02 F1 – Confecționarea armăturilor din oțel -beton, pentru beton armat în
elementele de construcții turnate în cofraje, excl usiv cele executate în cofraje glisante:
fasonarea barelor pentru pereți, grinzi, stâlpi și diafragme la construcții obișnuite, în ateliere
centralizate; BST 500 S, φ > 16 mm
UM: kg
BST 500 S ∅18= 1254.68 Kg
BST 500 S ∅20= 13051 Kg
Rotund = 𝟏𝟒𝟑𝟎𝟔 kg

Montarea armaturilor
03.05.CC 02 D1 – Montarea armăturilor din oțel -beton în elementele de construcție,
exclusiv cele din construcțiile realizate în cofraje glisante, cu distanțieri din plastic, la
construcțiile executate la o înălțime până la 35 m inclusi v, din bare fasonate având diametrul

85
până la 20 mm inclusiv, în grinzi și stâlpi și până la 10 mm inclusiv, în plăci (inclusiv podeste
și scări).
UM: kg
BST 500 S ∅8= 11255.21 Kg
BST 500 S ∅10= 29531 Kg
BST 500 S ∅14= 1162.25 Kg
BST 500 S ∅18= 1254.68 Kg
BST 500 S ∅20= 13051 Kg
Rotund: 56255 kg

Cofrare elementelor din beton armat
03.07. CB 13 I1 – Cofraje pentru beton armat în plăci, grinzi și stâlpi, exclusiv susținerile,
din panouri refolosibile cu placaj de 15 mm grosime la construcții, având înălțimea până la
20 inclusiv la plăci și grinzi.
UM: mp
S stalp=(h st – hgr)*4 * nr st=((3.00 -0.45)*4*30*5=1530 m2
Rotund: 1530 m2

03.07. CB 13 J1 – Cofraje pentru beton armat în plăci, grinzi și stâlpi, exclusiv susținerile,
din panouri refolosibile cu placaj de 15 mm grosime la construcții având înălțimea până la
20 inclusiv la stâlpi și cadre.
UM: mp
Sgrinda long = ((l gr*hgr*2)+(b gr*lgr))*nr.grinzi*nr. etaje
=((19.45*0.45*2)+(0.25*19.45))*6*5=671.02 m2
Sgrinda trans = ((l gr*hgr*2)+(b gr*lgr))*nr.grinzi*nr. etaje
=((16.45*0.45*2)+(0.25*16.45))*5*5=472.93 m2
Sgrinda =671.02+472.93 =1143.95 m2
Splaca=((L*l*nr.
etaje)+((h gr*l+h gr*L)*2))=((19.45*16.45*5)+(0.45*16.45+0.45*19.45)*2))=1632.07 m2
S = 1143.95+1632.07=2776.02 m2
Rotund: 2777 m2

Realizarea sustinerilor cofrajelor
În calcul s -a considerat ca fiecare ochi de placă este susținut de câte patru grinizi metalice.
Fiecare grindă de beton va fi sprijinită de cate trei popi extensibili.

03.08. CB 45 B1 – Susțineri din grinzi metalice extensibile de inventar pent ru turnarea
grinzilor monolite izolate, a planșeelor cu grinzi monolite și a plăcilor drepte cu sarcina totală
asupra cofrajelor de cel mult 500 daN/mp la construcții având înălțimea până la 20 m
inclusiv, grinzile rezemând pe popi metalici extensibili.
UM = buc
B= (nr de popi * nr de grinzi * nr etaje) = (3*30*5) = 450 buc

03.09. CB 44 A1 – Susțineri cu popi metalici extensibili de inventar folosite pentru montarea
plăcilor prefabricate cu și fără buclă, a predalelor de planșeu, la turnarea planșeelor
monolite cu grinzi sau la grinzi monolite cu planșee prefabricate, cu popi metalici extensibili
tip PE 3100 R.

86
UM = buc
B=450*3=1350 buc

Turnarea betonului armat in elementele de constructie
03.10. CA 07 H1 – Turnarea cu pompa a betonului armat în elementele construcțiilor,
exclusiv cele executate în cofraje glisante la construcții cu înălțimea până la 15 m inclusiv
în planșee (plăci,grinzi, stâlpi).
UM = mc
V= V stalpi + V grinzi + V placa = 43+30.72+153.55 = 277.05 m3
Vstalpi=(h st*bst*lst)* nr st. * nr. et =0.40*0.40*2.8*24*4= 91.125 m3
Vgrinzi=(((h gr-hpl)*l*b gr)*nr. gr.*nr. et.) =(0.45 -0.13)*4*0.25*24*4= 85.58 m3
Vplaca = L*l*hpl*nr. et. = 19.3*15.3*0.13*4 = 208 m3
Rotund: 385 m3

Transport
03.13. TRA 06 A10 – Transport rutier al betonului sau mortarului proaspăt cu autobetoniera
până la 10 km inclusiv.
UM: t
G = 385 mc * 2,5 𝑡𝑜𝑛𝑒
𝑚𝑐 = 962.5 tone

03.14. TRA 04 A10 – Transport rutier armătură cu autoremorchere cu trailere la o distanță
până la 10 km inclusiv.
UM: t

G=56255 kg=56.255 t

87

88

89

90

91

92

93

94
CAPITOLUL 5 – PROGRAMAREA ȘI ORGANIZAREA EXECUȚIEI
LUCRĂRILOR

Se vor programa și organiza lucrările în vederea armonizării tuturor aspectelor ce
se ivesc în execuția acestora.
Se impune ca organizarea și programarea lucrărilor să fie întemeiată pe principii
care să asigure un nivel adecvat din punct de vedere al calității, timpului și bugetului de
execuție.
Cele mai importante principii sunt continuitatea lucrării, ritmicitate în muncă,
sincronizarea elementelor procesului de producție și uniformitate în folosirea resurselor.
Programarea și organizarea lucrărilor de constructii se face utilizând Analiza
Drumului Critic, deoarece aceasta aduce profunzime în conducerea eficientă a proceselor
productive, spre deosebire de metodele clasice tip ciclograme.
Există mai multe metode în Analiza Drumului Critic, în funcție de tipul de rețea folosit
pentru analiza și reprezentarea proiectului. Se va utiliza metoda "Metoda Potențialului
Metra" (MPM).
Durata minimă a proiectului este dată de lungimea drumului maxim din rețea,
lungimea "drumului critic"
Graficul tip Gantt este o reprezentare a eșalonării în timp a lucrărilor și este necesar
la pregătirea execuției lucrărilor, lansarea și coordo narea execuției, stabilirea în timp a
resurselor alocate, controlul și urmărirea acesteia.
Pe baza planului calendaristic se întocmește graficul de resurse, o reprezentare tip
histograma a numărului de resurse utilizate în timpul execuției lucrărilor, în fiecare zi de
lucru.
"Metoda Potențialului Metra" (MPM) se face parcurgând etapele:
o evidențierea listei de activități
o determinarea condiționărilor și dependentelor între activități
o determinarea duratelor și componentei formațiunilor de lucru
o reprezentarea grafică a metodei de programare – utilizare – planșa O1
o elaborarea graficului de eșalonare calendaristică Gantt a lucrărilor – planșa O2
o elaborarea graficului de resurse utilizate – planșa O3

Determinarea forței de muncă și a duratelor activităților:
d = V
r∗ip
d – durata procesului respectiv
V – consum în om/zile
r – număr de resurse
ip – indicele de îndeplinire a normei (se recomandă a avea valori între 0.80 -1.20) [21]63

63 Note de curs. Management II. Cosmin, S.L. Dr. Ing. Filip

95

Om-ore/UM
Utilaj-ore/UMResurseOm-ore/UM
Utilaj-ore/UMOm-zile/UM
Utilaj-zile/UM
0.0006 troliu electric 3.2682 0.408525 1 1 0.408525
0.041 fierar beton 223.327 27.915875 4 6 1.163161
0.0006 troliu electric 1.1076 0.13845 1 1 0.13845
0.022 fierar beton 40.612 5.0765 2 4 0.634563
0.0006 troliu electric 0.963 0.120375 1 1 0.120375
0.022 fierar beton 35.31 4.41375 1 4 1.103438
4 17 –
0.03 fierar beton 266.94 33.3675 4 8 1.042734
0.003 muncitor deservire 26.694 3.33675 1 3 1.11225
4 11 –
3 K1 Cofrare stalp parter CB13I1 mp 306 0.85 dulgher 260.1 32.5125 4 8 1.016016
0.37 betonist 6.7414 0.842675 1 2 0.421338
0.2 dulgher 3.644 0.4555 1 1 0.4555
0.1 fierar 1.822 0.22775 1 1 0.22775
0.13 muncitor deservire 2.3686 0.296075 1 1 0.296075
0.077autopompa hidraulica
40-60 mc/h1.40294 0.1753675 1 1 0.175368
0.16vibrator de interior
electric 0.9-1.5 kW2.9152 0.3644 1 1 0.3644
1 7 –
0.0006 troliu electric 0.963 0.120375 1 1 0.120375
0.041 fierar 65.805 8.225625 3 3 0.913958
0.0006 troliu electric 1.8354 0.229425 1 1 0.229425
0.024 fierar 73.416 9.177 2 4 1.147125
0.0006 troliu electric 0 0 1 1 0
0.024 fierar 30.12 3.765 2 2 0.94125
3 12 –
6 K2 Cofrare grinzi si placa parter CB13J1 mp 555 1.23 dulgher 682.65 85.33125 6 12 1.185156
CB45B1 450 2.31 dulgher 1039.5 129.9375 6 20 1.082813
CB44A1 1350 0.44 dulgher 594 74.25 4 17 1.091912
6 37 –
0.041 fierar 242.679 30.334875 2 15 1.011163
0.024 fierar 142.056 17.757 2 10 0.88785
2 25 –
0.37 betonist 12.6984 1.5873 1 2 0.79365
0.2 dulgher 6.864 0.858 1 1 0.858
0.1 fierar 3.432 0.429 1 1 0.429
0.13 muncitor deservire 4.4616 0.5577 1 1 0.5577
0.077autopompa hidraulica
40-60 mc/h2.64264 0.33033 1 1 0.33033
0.16vibrator de interior
electric 0.9-1.5 kW5.4912 0.6864 1 1 0.6864
1 7 –
0.0006 troliu electric 3.2682 0.408525 1 1 0.408525
0.041 fierar beton 223.327 27.915875 4 6 1.163161
0.0006 troliu electric 1.1076 0.13845 1 1 0.13845
0.022 fierar beton 40.612 5.0765 2 4 0.634563
0.0006 troliu electric 0.963 0.120375 1 1 0.120375
0.022 fierar beton 35.31 4.41375 1 4 1.103438
4 17 –
0.03 fierar beton 266.94 33.3675 4 8 1.042734
0.003 muncitor deservire 26.694 3.33675 1 3 1.11225
4 11 –
12 K3 Cofrare stalp Etaj 1 CB13I1 mp 306 0.85 dulgher 260.1 32.5125 4 8 1.016016
0.37 betonist 6.7414 0.842675 1 2 0.421338
0.2 dulgher 3.644 0.4555 1 1 0.4555
0.1 fierar 1.822 0.22775 1 1 0.22775
0.13 muncitor deservire 2.3686 0.296075 1 1 0.296075
0.077autopompa hidraulica
40-60 mc/h1.40294 0.1753675 1 1 0.175368
0.16vibrator de interior
electric 0.9-1.5 kW2.9152 0.3644 1 1 0.3644
1 7 –
0.0006 troliu electric 0.963 0.120375 1 1 0.120375
0.041 fierar 65.805 8.225625 3 3 0.913958
0.0006 troliu electric 1.8354 0.229425 1 1 0.229425
0.024 fierar 73.416 9.177 2 4 1.147125
0.0006 troliu electric 0.753 0.094125 1 1 0.094125
0.024 fierar 30.12 3.765 2 2 0.94125
3 12 –
15 K4 Cofrare grinzi si placa Etaj 1 CB13J1 mp 555 1.23 dulgher 682.65 85.33125 6 12 1.185156Turnare beton placa si grinzi peste parter
Confectionare armaturi grinzi si placa Etaj 1
CZ0302F1kg
12553059 CZ0302E110 C3 Confectionare stalp Etaj 1 kg CZ0302E1 1846
CZ0302F1 1605
11 M3 Montare armatura stalp Etaj 1
18.22
14 C47 S1 Sustineri grinzi si placa buc
8 M2 Montare armatura grinzi si placa peste parter CC02C1 kg 59191605
kgCZ0302D1
Confectionare armaturi grinzi si placa parter C2 518.22 mc CA07H1 Turnare stalp parter T1 4
CZ0302E1
CZ0302F13059
12552 M1 Montare armatura stalp parter CC02C1 kg 889818465447
CZ0302E1CZ0302D1
CZ0302F1 1605kg 1 C1 Confectionare stalp parterTimp de munca unitar Timp de munca total
Durata (d)
[zile]
Resurse
(r) [buc]ip Nr. Crt
SimbolDenumire proces
ArticolU.M. Cantitate
articol
T2 9
5447 CZ0302D1
CC02C1 kg 8898
13 T3 Turnare stalp Etaj 1 CA07H1 mc34.32 mc CA07H1
1605 CZ0302D1

96

CB45B1 450 2.31 dulgher 1039.5 129.9375 6 20 1.082813
CB44A1 1350 0.44 dulgher 594 74.25 4 17 1.091912
6 37 –
0.041 fierar 242.679 30.334875 2 15 1.011163
0.024 fierar 142.056 17.757 2 10 0.88785
2 25 –
0.37 betonist 12.6984 1.5873 1 2 0.79365
0.2 dulgher 6.864 0.858 1 1 0.858
0.1 fierar 3.432 0.429 1 1 0.429
0.13 muncitor deservire 4.4616 0.5577 1 1 0.5577
0.077autopompa hidraulica
40-60 mc/h2.64264 0.33033 1 1 0.33033
0.16vibrator de interior
electric 0.9-1.5 kW5.4912 0.6864 1 1 0.6864
1 7 –
0.0006 troliu electric 3.2682 0.408525 1 1 0.408525
0.041 fierar beton 223.327 27.915875 4 6 1.163161
0.0006 troliu electric 1.1076 0.13845 1 1 0.13845
0.022 fierar beton 40.612 5.0765 2 4 0.634563
0.0006 troliu electric 0.963 0.120375 1 1 0.120375
0.022 fierar beton 35.31 4.41375 1 4 1.103438
4 17 –
0.03 fierar beton 266.94 33.3675 4 8 1.042734
0.003 muncitor deservire 26.694 3.33675 1 3 1.11225
4 11 –
21 K5 Cofrare stalp etaj 2 CB13I1 mp 306 0.85 dulgher 260.1 32.5125 4 8 1.016016
0.37 betonist 6.7414 0.842675 1 2 0.421338
0.2 dulgher 3.644 0.4555 1 1 0.4555
0.1 fierar 1.822 0.22775 1 1 0.22775
0.13 muncitor deservire 2.3686 0.296075 1 1 0.296075
0.077autopompa hidraulica
40-60 mc/h1.40294 0.1753675 1 1 0.175368
0.16vibrator de interior
electric 0.9-1.5 kW2.9152 0.3644 1 1 0.3644
1 7 –
0.0006 troliu electric 0.963 0.120375 1 1 0.120375
0.041 fierar 65.805 8.225625 3 3 0.913958
0.0006 troliu electric 1.8354 0.229425 1 1 0.229425
0.024 fierar 73.416 9.177 2 4 1.147125
0.0006 troliu electric 0.753 0.094125 1 1 0.094125
0.024 fierar 30.12 3.765 2 2 0.94125
3 12 –
24 K6 Cofrare grinzi si placa etaj 2 CB13J1 mp 555 1.23 dulgher 682.65 85.33125 6 12 1.185156
CB45B1 450 2.31 dulgher 1039.5 129.9375 6 20 1.082813
CB44A1 1350 0.44 dulgher 594 74.25 4 17 1.091912
6 37 –
0.041 fierar 242.679 30.334875 2 15 1.011163
0.024 fierar 142.056 17.757 2 10 0.88785
2 25 –
0.37 betonist 12.6984 1.5873 1 2 0.79365
0.2 dulgher 6.864 0.858 1 1 0.858
0.1 fierar 3.432 0.429 1 1 0.429
0.13 muncitor deservire 4.4616 0.5577 1 1 0.5577
0.077autopompa hidraulica
40-60 mc/h2.64264 0.33033 1 1 0.33033
0.16vibrator de interior
electric 0.9-1.5 kW5.4912 0.6864 1 1 0.6864
1 7 –
0.0006 troliu electric 3.2682 0.408525 1 1 0.408525
0.041 fierar beton 223.327 27.915875 4 6 1.163161
0.0006 troliu electric 1.1076 0.13845 1 1 0.13845
0.022 fierar beton 40.612 5.0765 2 4 0.634563
0.0006 troliu electric 0.963 0.120375 1 1 0.120375
0.022 fierar beton 35.31 4.41375 1 4 1.103438
4 17 –
0.03 fierar beton 266.94 33.3675 4 8 1.042734
0.003 muncitor deservire 26.694 3.33675 1 3 1.11225
4 11 –
30 K7 Cofrare stalp etaj 3 CB13I1 mp 306 0.85 dulgher 260.1 32.5125 4 8 1.01601623 C4 Confectionare armaturi grinzi si placa Etaj 1 kg
CZ0302F1 125518CC02C1 kg 5919 17 M4 Montare armatura grinzi si placa peste Etaj 116 S2 Sustineri grinzi si placa Etaj 1 buc
mc CA07H1 Turnare beton placa si grinzi peste Etaj 1 T4
20 M5 Montare armatura stalp Etaj 2 CC02C1 kg 889819 C5 Confectionare stalp etaj 2CZ0302D1
kg5447
CZ0302E1 1846
CZ0302F1 160534.32
22 T5 Turnare stalp etaj 2 CA07H1 mc 18.22
CZ0302D1 1605
CZ0302E1 3059
25 S3 Sustineri grinzi si placa buc
26 M6 Montare armatura grinzi si placa peste etaj 2 CC02C1 kg 5919
27 T6 Turnare beton placa si grinzi peste etaj 2 CA07H1 mc 34.32
28 C7 Confectionare stalp etaj 3CZ0302D1
kg5447
CZ0302E1 1846
CZ0302F1 1605
29 M7 Montare armatura stalp etaj 3 CC02C1 kg 8898

97

0.37 betonist 6.7414 0.842675 1 2 0.421338
0.2 dulgher 3.644 0.4555 1 1 0.4555
0.1 fierar 1.822 0.22775 1 1 0.22775
0.13 muncitor deservire 2.3686 0.296075 1 1 0.296075
0.077autopompa hidraulica
40-60 mc/h1.40294 0.1753675 1 1 0.175368
0.16vibrator de interior
electric 0.9-1.5 kW2.9152 0.3644 1 1 0.3644
1 7 –
0.0006 troliu electric 0.963 0.120375 1 1 0.120375
0.041 fierar 65.805 8.225625 3 3 0.913958
0.0006 troliu electric 1.8354 0.229425 1 1 0.229425
0.024 fierar 73.416 9.177 2 4 1.147125
0.0006 troliu electric 0.753 0.094125 1 1 0.094125
0.024 fierar 30.12 3.765 2 2 0.94125
3 12 –
33 K8 Cofrare grinzi si placa etaj 3 CB13J1 mp 555 1.23 dulgher 682.65 85.33125 6 12 1.185156
CB45B1 450 2.31 dulgher 1039.5 129.9375 6 20 1.082813
CB44A1 1350 0.44 dulgher 594 74.25 4 17 1.091912
6 37 –
0.041 fierar 242.679 30.334875 2 15 1.011163
0.024 fierar 142.056 17.757 2 10 0.88785
2 25 –
0.37 betonist 12.6984 1.5873 1 2 0.79365
0.2 dulgher 6.864 0.858 1 1 0.858
0.1 fierar 3.432 0.429 1 1 0.429
0.13 muncitor deservire 4.4616 0.5577 1 1 0.5577
0.077autopompa hidraulica
40-60 mc/h2.64264 0.33033 1 1 0.33033
0.16vibrator de interior
electric 0.9-1.5 kW5.4912 0.6864 1 1 0.6864
1 7 –
0.0006 troliu electric 1.6341 0.2042625 1 1 0.204263
0.041 fierar beton 111.6635 13.9579375 2 6 1.163161
0.0006 troliu electric 0.5538 0.069225 1 1 0.069225
0.022 fierar beton 20.306 2.53825 2 4 0.317281
0.0006 troliu electric 0.4815 0.0601875 1 1 0.060188
0.022 fierar beton 17.655 2.206875 1 2 1.103438
2 15 –
0.03 fierar beton 133.47 16.68375 2 7 1.191696
0.003 muncitor deservire 13.347 1.668375 1 2 0.834188
2 9 –
39 K9 Cofrare stalp etaj 4 CB13I1 mp 153 0.85 dulgher 130.05 16.25625 2 7 1.161161
0.37 betonist 6.7414 0.842675 1 2 0.421338
0.2 dulgher 3.644 0.4555 1 1 0.4555
0.1 fierar 1.822 0.22775 1 1 0.22775
0.13 muncitor deservire 2.3686 0.296075 1 1 0.296075
0.077autopompa hidraulica
40-60 mc/h1.40294 0.1753675 1 1 0.175368
0.16vibrator de interior
electric 0.9-1.5 kW2.9152 0.3644 1 1 0.3644
1 7 –
0.0006 troliu electric 0.4815 0.0601875 1 1 0.060188
0.041 fierar 32.9025 4.1128125 1 4 1.028203
0.0006 troliu electric 0.9177 0.1147125 1 1 0.114713
0.024 fierar 36.708 4.5885 2 3 0.76475
0.0006 troliu electric 0.3765 0.0470625 2 3 0.007844
0.024 fierar 15.06 1.8825 2 3 0.31375
2 9 –
42 K10 Cofrare grinzi si placa etaj 4 CB13J1 mp 277.5 1.23 dulgher 341.325 42.665625 5 9 0.948125
CB45B1 225 2.31 dulgher 519.75 64.96875 4 14 1.160156
CB44A1 675 0.44 dulgher 297 37.125 4 8 1.160156
4 22 –
0.041 fierar 121.3395 15.1674375 2 10 0.758372
0.024 fierar 71.028 8.8785 2 5 0.88785
2 15 –
0.37 betonist 12.6984 1.5873 1 2 0.79365
0.2 dulgher 6.864 0.858 1 1 0.858
0.1 fierar 3.432 0.429 1 1 0.429
0.13 muncitor deservire 4.4616 0.5577 1 1 0.5577
0.077autopompa hidraulica
40-60 mc/h2.64264 0.33033 1 1 0.33033
0.16vibrator de interior
electric 0.9-1.5 kW5.4912 0.6864 1 1 0.6864
1 7 -CZ0302F1 627.5
45 T10 Turnare beton placa si grinzi peste etaj 4 CA07H1 mc 17.16M10 Montare armatura grinzi si placa peste etaj 4 CC02C1 kg 2959.532 C8 Confectionare armaturi grinzi si placa Etaj 1 kg
CZ0302F1 1255
41 C10 Confectionare armaturi grinzi si placa Etaj 1 kg
43 S5 Sustineri grinzi si placa buc
44CZ0302D1 802.5
CZ0302E1 1529.538 M9 Montare armatura stalp etaj 4 CC02C1 kg 4449
40 T9 Turnare stalp etaj 4 CA07H1 mc 9.1137 C9 Confectionare stalp etaj 4CZ0302D1
kg2723.5
CZ0302E1 923
CZ0302F1 802.531 T7 Turnare stalp etaj 3 CA07H1 mc 18.22
CZ0302D1 1605
CZ0302E1 3059
36 T8 Turnare beton placa si grinzi peste etaj 4 CA07H1 mc 34.3234 S4 Sustineri grinzi si placa buc
35 M8 Montare armatura grinzi si placa peste etaj 3 CC02C1 kg 5919

98
Lista cu activități precum și simbolurile acestora, împreuna cu durata activităților și cu
numărul de resurse necesare sunt prezentate în tabelul următor:

precedente urmatoare
CZ0302D1
CZ0302E1
3 K1 Cofrare stalp parter CB13I1 M1 T1 4 4 8
CZ0302D1
CZ0302E1
6 K2 Cofrare grinzi si placa parter CB13J1 T1 M2 6 6 12
CB45B1
CB44A1
CZ0302D1
CZ0302E1
12 K3 Cofrare stalp Etaj 1 CB13I1 M3 T3 4 4 8
CZ0302D1
CZ0302E1
15 K4 Cofrare grinzi si placa Etaj 1 CB13J1 T3 M4 6 6 12
CB45B1
CB44A1
CZ0302D1
CZ0302E1
21 K5 Cofrare stalp Etaj 2 CB13I1 M5 T5 4 4 8
CZ0302D1
CZ0302E1
24 K6 Cofrare grinzi si placa Etaj 2 CB13J1 T5 M6 6 6 12
CB45B1
CB44A1
CZ0302D1
CZ0302E1
30 K7 Cofrare stalp Etaj 3 CB13I1 M7 T7 4 4 81 1 72 2 25
M38 M2 Montare armatura grinzi si placa peste parter CC02C1 K2,S1,C2 T2
9 T2 Turnare beton placa si grinzi peste parter CA07H1 M27 S1 Sustineri grinzi si placa T1 M2 6 6 375 C2 Confectionare armaturi grinzi si placa parter C1 C3,M2 3 3,3 124 T1 Turnare stalp parter CA07H1 K1 K2,S1 1 1,1 72 M1 Montare armatura stalp parter CC02C1 C1 K1 4 4 11Conditionari Resurse (r) [buc]
1 C1 Confectionare stalp parter – C2,M1 4 4,4Nr. Crt
SimbolActivități curente ArticolActivități
Durata (d)
[zile]
17
4 4,4 17
11 M3 Montare armatura stalp Etaj 1 C3,T2 K3 4 4 11C2 C4,M3
CC02C110 C3 Confectionare stalp Etaj 1
C5,M4 3 3,3 1213 T3 Turnare stalp Etaj 1 CA07H1 K3
14 C4 Confectionare armaturi grinzi si placa Etaj 1 C3
16 S2 Sustineri grinzi si placa Etaj 1 T3 M4K4,S2 1 1,1 7
6 6 37
17 M4 Montare armatura grinzi si placa peste Etaj 1 K4,S2,C4 T4 2 2 25
18 T4 Turnare beton placa si grinzi peste Etaj 1 CA07H1 M4
19 C5 Confectionare stalp Etaj 2 C4CC02C1
M5 1 1 7
K5 4 4 11C6,M5 4 4,4 17
20 M5 Montare armatura stalp Etaj 2 CC02C1 C5,T4
K6,S3 1 1,1 7 22 T5 Turnare stalp Etaj 2 CA07H1 K5
3 3,3 12 23 C6 Confectionare armaturi grinzi si placa Etaj 2 C5 C7,M6
25 S3 Sustineri grinzi si placa Etaj 2 T5 M6 6 6 37
T6 2 2 25 26 M6 Montare armatura grinzi si placa peste Etaj 2 CC02C1 K6,S3,C6
M7 1 1 7 27 T6 Turnare beton placa si grinzi peste Etaj 2 CA07H1 M6
4 4,4 17
29 M7 Montare armatura stalp Etaj 3 CC02C1 C7,T6 K7 4 4 1128 C7 Confectionare stalp Etaj 3 C6 C8,M7

99

CZ0302D1
CZ0302E1
33 K8 Cofrare grinzi si placa Etaj 3 CB13J1 T7 M8 6 6 12
CB45B1
CB44A1
CZ0302D1
CZ0302E1
39 K9 Cofrare stalp Etaj 4 CB13I1 M9 T9 2 2 7
CZ0302D1
CZ0302E1
CZ0302F1
42 K10 Cofrare grinzi si placa Etaj 4 CB13J1 T9 M10 5 5 9
CB45B1
CB44A1K8,S4 1 1,1 7 31 T7 Turnare stalp Etaj 3 CA07H1 K7
3 3,3 12
34 S4 Sustineri grinzi si placa Etaj 3 T7 M8 6 6 3732 C8 Confectionare armaturi grinzi si placa Etaj 3 C7 M8
36 T8 Turnare beton placa si grinzi peste Etaj 3 CA07H1 M8T8 2 2 25 35 M8 Montare armatura grinzi si placa peste Etaj 3 CC02C1 K8,S4,C8
CC02C1
40 T9 Turnare stalp Etaj 4 CA07H1M9 1 1 7
S5 Sustineri grinzi si placa Etaj 4
44 M10 Montare armatura grinzi si placa peste Etaj 437 C9 Confectionare stalp Etaj 4
38 M9 Montare armatura stalp Etaj 4C8 C10,M9 2 2,2 15
C9,T8 K9 2 2 9
K9 K10,S5 1 1,1 7
T9 M10 4 4 22
M10 – 1 1 741 Confectionare armaturi grinzi si placa Etaj 4 C10 C9 M10 2 2 9
K10,S5,C10 T10 2 2 15 CC02C1
45 T10 Turnare beton placa si grinzi peste Etaj 4 CA07H143

100
CAPITOLUL 6 – MASURI SPECIFICE DE S.S.M. ȘI P.S.I

6.1. Generalități [22] [23]:
Personalul executant care își desfășoară activitatea în cadrul unităților de
construcții -montaj, înainte de începerea instructajului de protecția muncii specifice meseriei
și lucrărilor ce le va executa, i se va prelua în mod obligatoriu și articolele necesare din:
Norme republicane de protecția muncii elaborate și aprobate în comun pe data de
20.04.1975 de Ministerul Muncii (ord.34) și Ministerul Sănătății (ord.60), precum și
completăril e și modificările aprobate la 02.11.1977 în comun de M.M. (ord. nr. 110) și M.S.
(ord.nr.39).
Norme de protecție a muncii în activitatea de construcții montaj aprobate de M.C.
Ind. cu ord.nr. 1233/13 din 29 decembrie 1980. [22]
Norme de protecție a muncii în activitatea de construcții -montaj sunt obligatorii
pentru întreg personalul muncitor din șantiere, precum și pentru cel din alte unități care vin
în șantier în interes de serviciu său interes personal. [22]64
Ele nu sunt limitative și vor fi completate, adaptate și îmbunătățite în funcție de
condițiile specifice, pentru evitarea producerii unor accidente de muncă și evitarea
îmbolnăvirii profesionale.
Se vor respecta și toate prevederile din normativul P.S.I. precum și cele din
prescripțiile tehnice pentru executarea lucrărilor de construcții -montaj, a căror nerespectare
ar putea duce la accidente de muncă și îmbolnăviri profesionale.
În cazul în care în activitatea de producție apar operațiun i ce nu sunt cuprinse în
volumele de norme existente, conducătorul subunității respective are obligația să elaboreze
norme locale corespunzătoare pentru aceste operațiuni, care să se desfășoare în deplină
securitate a muncii.
După redactare, normele locale respective vor fi aprobate de conducătorul
organizației de construcții -montaj și numai după aceea se va face obligatoriu instruirea
personalului muncitor.

6.2. Norme comune [22]65:
Înainte de a începe lucrul efectiv se verifică ca:
– tot personal să fie instruit de protecția munci, astfel: cel introductiv va fi la locul de muncă
de cel puțin 8 ore.
– personalul care va executa lucrările ce cuprind construcții -montaj, să fie apt, și să fie dotat
cu echipamentele de protecție de m uncă ce ii trebuiesc. (cască, centură de siguranța,
mănuși, ochelari de protecție, etc), conform "Normativul republican pentru acordarea
echipamentelor de protecție și a echipamentului de lucru.”
– se interzice ca personalul sa transporte greutăți mai mari de 50 kg.
– este obligatoriu ca zona sa fie împrejmuită în raza utilajelor ce ridică, respectiv a
operațiunilor ce prezintă risc, cât și a pasarelolor, utilajelor de construcții, scări, platforme
etc.
– în toate locurile cu risc se atrage atenția asupra acestuia, prin placi vizibile zi/noapte.

64 MC. Ing. ord nr 1233/13 din 23,dec,1980 prinvind normele de protecție a muncii în activitatea de construcții
montaj
65 MC. Ing. ord nr 1233/13 din 23,dec,1980 prinvind normele de protecție a muncii în activ itatea de
construcții montaj

101
– gropile și puțurile forate în șantier se vor împrejmui.
– se interzice staționarea mașinilor și utilajelor precum și mijloacele ce transport, în poziții
instabile, ce pot reprezenta un pericol la deplasarea lor ne controlată.

A) legarea și fixarea tuturor încărcăturilor se face exclusiv de muncitor calificat și care
cunoaște, aplică și să respecte:
– regulile de verificare a elementelor de legătură pentru dispozitive ce prind și
instrucțiunile de exploatare a tuturor utilajelor de ridicat;
– faptului ca greutatea maximă admisă sa fie respectată;
Utilizările elementelor de legătură și dispozitivele de prindere înscrise resursa locului
de muncă. Totodată personalul muncitor care manipulează încărcături este oblig at:
– să nu lege în cârlig încărcături neaderente la orice suprafață de sol;
– lanțurile la introducerea în cârlig; să se asigure că încărcătura este echilibrată iar cablurile
de legare sunt întinse și așezate uniform, fără a se înnădi.
– să nu echilibrez e în cârlig încărcătura;
– să realizeze legarea acestora încât să nu se deplaseze, aluneca, la ridicare iar legătura
să nu iasă din cârlig;
– să nu lege în cârligul macaralei nici o încărcătură dacă dispozitivul ce prinde încărcătura
nu are elemente de sig uranța ce împiedică căderea încărcătură a oricăror piese;
– înainte de a transporta o încărcătură să semnalizeze efectuarea oricărei ridicări
macaragiului pentru încercare, până la înălțimea de 10cm de sol, pentru că mijloacele de
legare să ajungă în poziț ie întinsă, verificând în același timp ca încărcătura să fie echilibrată;
– să urmărească transportarea pe orizontală a încărcăturii suspendate.
– să interzică circulația sub încărcătura aferentă ridicată și să îndepărteze orice persoana
la o distanță adec vată;
– să nu efectueze balansarea încărcăturilor;
– să nu permită scoaterea legăturilor de sub încărcătura cu ajutorul mijlocului de ridicat;
– să se îndepărteze în timpul ridicării încărcăturii de locul respectiv cu o distanța care să -l
asigure împotriva accidentării prin desprinderea acesteia din cârligul mijlocului de ridicat;
– să evite ridicarea bruscă a încărcăturii, precum și executarea simultană a ridicării și rotirii
sau plecării mijlocului de ridicat din poziția de repaus;
– după ce se finalizeaz ă lucrului, să depozitează legăturile și dispozitivele pentru
manipularea materialelor care le -au luat în primire, în locuri uscat ferite de umezeală, de
agenți corozivi și de posibilități de deteriorare;
– cablurile se păstrează agățate în locuri ferite d e interperii.
B) în timpul operațiunilor ce cuprind manipularea, transportul și montajul încărcăturilor se
va interzice:
– circulația utilajelor ce ridică pe șenile sau cu pneuri cu încărcătură prinsă în cârlig;
– staționarea și circulația personalului m uncitor pe încărcături, în mijloacele de transport;
– staționarea personalului muncitor pe încărcăturile ce se ridica;
– staționarea sub încărcături neașezate în poziția definitivă;
– desprinderea încărcăturii din cârligul mijlocului de ridicat, înainte de așezarea definitivă a
încărcăturii.
– dacă pe parcursul transportului se strică utilajul sau o prindere cedează, elementul este
coborât; dacă se poate realiza acest lucru, până când locul se dedesubt este împrejmuit și
se interzice pătrunderea persona lului în zona în cauză. Totodată, se pun indicatoare ce
avertizează acest apect

102
– primirea încărcăturilor se va face exclusive de muncitor, numai după ce este oprită complet
cursa mijloacelor ce ridică.
– personalul muncitor va sta pe schele speciale sau p e planșeu.
– se interzice aplecarea personalului muncitor în afara construcției pentru a desprinde
elementele din cârligul mijlocului de ridicat. Apropierea încărcăturii se va face cu cârlige de
tragere sau frânghii ajutătoare.
Ridicarea încărcăturilor se realizează vertical. Nu se admite altă poziție a
dispozitivelor ce realizează prinderea și nici târârea oricărei încărcături cu un mijloc de
ridicat.
– în perioada de condiții meteo nefavorabile este interzis orice lucru la înălțime.
– toate mijloacele ac ționate electric, vor fi legate de pământ.
– se interzice repararea oricărui utilaj sau apparat fară al oprii și al deconecta de la rețea.
“Personalul muncitor nu iți poate exercita funcția fara avizul medical, făcut ținând
seama de condițiile lucrului, ș i fără instructajul obligator și cel specific de protecția muncii,
conform cap. XX, art.606 -620 din "Normele republicane de protecție a muncii" ediția 1975.”
Materialele, sculele și utilajele, vor fi depozitate în locuri amenajate.
Se interzice aruncarea d in înălțime a oricărui element.

6.3. Măsuri de tehnică a securității muncii, impiedicare și anulare a incendiilor [23]:
A. La confecționarea cofrajelor:
Unitățile specializate de execuție a cofrajelor să fie bine ventilate, pentru a prevenii
îmbolnăvirile profesionale cauzatede praful de lemn și gaze produse de operația de sudură.
Utilajele și instalațiile ce se află in incinta unităților de prefabricare a elementelor de
cofraj au în dotare toate cele necesare pentru a împied ica și anula orice incendiu izbucnit
și toate cele necesare protecției muncii.
Subansamblurile cofrajului care se montează în planuri superioare trebuie să fie
rigide, pentru a putea fi manipulate mecanizat sau manual fără pericole.
B. La confecționarea a rmăturilor:
În unitățile de confecționare a armaturilor, utilajul trebuie amplasat în concordanță
cu orice fluxul tehnologic ce implică fabricația, respectându -se spațiul adiacent circulației.
Părțile componente ale mașinilor sunt protejeate cu dispozitive de siguranța, iar
zonele ce prezintă un pericol sunt împrejmuite cu balustrade și panouri de protecție cu
semne indicatoare și cu semen de avertizare corespunzătoare.
Toate mașinile electrice sunt legate la pământ, iar muncitorii sunt echipați cu mănuși
și încălțăminte electroizolantă.
Sudorii sunt echipați cu ochelari și o masca de protecție.
C. La lucrările ce implică betonarea:
Exploatarea și întreținerea utilajelor din unitatea ce prepară betonul trebuie să fie
conformă în vigoare de protejare in timpul muncii a personalului și prevenirea unui eventual
incendiu și eliminarea acestuia la apariție.
Accesul muncitorilor sub utilaje este strict interzis.
Nu este permis ca muncitorii sa aibe acces în buncăre, silozuri de agregate, care
servesc încălziri i cu ajutorul aburului, decât la răcirea acestora.
La fiecare schimb se verifică starea tehnică a utilajelor de transportare a betonul.

103

6.4. Măsuri de tehnică a securității muncii și de lucru pe timp friguros în cazul
tehnologiei de execuție a fundații lor [24]:
Principala sursă a accidentărilor este surparea unor maluri cauzate de:
– săpaturi cu taluzuri insuficient de stabile;
– neluarea măsurilor de îndepărtare a apelor de suprafața din vecinătate sau a celor
subterane;
– coborârea sau circulația pe piesele sprijinirilor;
– folosirea explozivilor de către persoane neautorizate;
– nefolosirea echipamentului de protecție
Săparea pe cale manuală a pământului în galerii este interzisă.
Terenurile saturate, cu nisip sau din loes s nu se sapă fără sprijiniri. Demontarea
sprijinirilor din gropi se realizează pe măsura executării umpluturii sau a fundației.
La executarea mecanizată a săpăturilor este oprit accesul muncitorilor deasupra
frontului, în raza de acțiune a utilajelor.
Înainte de a se începe turnarea betonului în fundații, se inspectează situația și
rezistența sprijinirilor iar în funcție de starea pereților săpăturii, se stabilește dacă acesta se
toarnă direct în șanț sau necesită cofraje.

6.5. Măsuri de tehnică a securi tății muncii, de impiedicare și anulare a incendiilor și
de lucru pe timp friguros în situația folosii tehnologiei pentru executarea structurilor
din beton armat turnat monolit [23].
La lucrările de cofraje înainte de a se monta, se va elibera bine locul montajului,
apoi, înainte de punerea în operă se asigură stabilitatea parților lui componente. Montarea
cofrajelor este făcută pe podine, așezate pe schele. Podinele au lățimea de 0,7m ,
balustrade de 1,00 m înălțime și cu o scândură marginală de 0,25 m lățime. Când se
execută cofraj înclinat, podinele de lucru de pe care se montează trebuie construite în trepte
cu iatimea de cel puțin 1,80 m, prin așezarea corespunzătoare a solidarizări lor.
Materialele, panourile și piesele confecționate se depozitează astfel încât să nu se
producă aglomerări. Susținerile și cofrajul respectand ordinea operațiilor indicate în
proiectul de execuție și fără a facilita răniri sau căderi de material.
Mater ialele nu se depozitează local pe platforme și nu mai mult de 100…150 kg.
În timpul ridicării cofrajului glisant, vor fi admiși doar muncitorii calificați și avizați
pentru a lucra la înălțime.
Demontarea instalației luminatorie se execută doar ziua, fo losind macarale și
respectând succesiunea indicată în proiect.
La cofraje, care se execută la în plan superior, muncitorii sunt securizațî cu centuri
de siguranța, bine prinse în elemente de ancorare, protejând capul cu o cască etc. La toate
punctele de lu cru se afișează tăblițe avertizoare, indicatoare și de interdicție, specifice
lucrărilor ce se execută.
La confecționarea armăturilor:
Descolăcirea și îndreptarea pentru barele de armare trebuie realizate pe o suprafata
decalata de restul santierului. Barele care nu sunt mai lungi de 30 cm se fixează mecanic,
iar îndoirea manuală oțelului trebuie realizată cu chei speciale, care se verifica zilnic, înainte
de începerea lucrului. Circulația pe carcaselor ce s -au sudat este interzisă.
Utilajele acționate cu motoare cu inducție sau care conțin transformarea statice
(mașinile de sudat armaturi) se verifica, înainte de punerea lor în funcțiune, dacă au legătura

104
la pământ și dacă componentele instalației electrice și cablul de alimentare cu energie
electrică s unt corespunzătoare.
La mașina de îndreptat oțel -beton, capetele barelor se fixează în mecanismul de
tragere și îndreptare numai după oprirea motorului, pornirea fiind precedată de acoperirea
mecanismului cu apărătoare de protecție.
La lucrările de betona re:
Muncitorii nu ai voie sa intre sub cupa betonierelor. Betonierele se montează pe
platforme bine consolidate, toate elementele în mișcare (lanțuri, roti, curele) fiind protejate
cu apărătoare de tablă.
Circulația pe cofraje, pentru transportul betonulu i după montarea armaturii, are loc
pe podine speciale de inventar, așezate pe capre. Schelele și eșafodajele pentru transportul
betonului trebuie să aibă o podină continua, cu lățimea de cel puțin 1,2 m, împrejmuita cu
balustrade și cu scânduri rebord.
După frecventa vibrațiilor transmise prin arborele flexibil sau mâner depășește
valorile admisibile sau nivelul de zgomot depășește valoarea de 80 dB, nu se lucrează cu
vibratorul.
La betonarea la temperaturi negative trebuie considerate următoarele măsuri:
– se verifică etanșeitatea și se probează, conform normelor tehnice, instalația de distribuire
a aburului, pentru a se evita accidentarea muncitorilor cu abur sau prin atingerea
conductelor;
– se încălzesc încăperile provizoriu pentru executarea lucrărilor și se prevăd cu ventilatoare;
– se protejează sobele și burlanele din material metalice în locurile unde pot prezenta un
pericol.
– se curăța de zăpada și gheața și se împrăștie cu nisip sau zgura de termocentrală, zonele
de acces pentru personal, podinele și drumurile.
În toate zonele lucrătoare încălzite se prevăd stingătoare de foc sau o sursă de apa
pentru a stinge un eventual incendiu.

105
Bibliografie selectivă:

[1] "STAS 6054 -77-Teren de fundare. Adâncimi de îngheț."
[2] "Cod de proiectare seismică P100 -1/2013."
[3] CR 1 -1-4/2012 "Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor".
[4] CR 1 -1-3/2012 "Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor."
[5] H.G.R. nr. 766 din 1997, Anexa 3, "Regulament privind stabilirea categoriei de
importanță a construcțiilor"..
[6] Legea 10/1995 Actualizată 11 sept. 2015.
[7] Ordin M.D.R.T nr.1296 -15 aprilie 2010.
[8] CR 0 -2012 "Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor."
[9] Indicatoare de norme de deviz.
[10] Proiectarea structurilor din beton (SREN 1992 -Kiss-Oneț) -tabel l.1. pag.310 -311.
[11] Îndrumător de proiectare a durabilității betonului, tabel 3,7,pag, 52.
[12] SR EN 1992 -1-1-2004 -Proiectarea structurilor de beton. artea 1 -1,Reguli generale si
reguli pentru cladiri..
[13] NP 112 -2014 Normativ prinvin proictarea fundațiilor de suprafață..
[14] GP 089 -03 "Ghid privind proiectarea scărilor și rampelor la clădiri".
[15] P. d. M. Teodorescu, Ghid privind elaborarea caietelor de sarcini pentru executarea
lucrarilor de constructii. Structuri din beton armat., 2013.
[16] P. U. D. I. C. H. Dan, No te de curs "Tehnologia lucrărilor de construcții și mașini de
construcții".
[17] Indicativ C169 -88 "Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru
realizarea fundațiilor construcțiilor civile și industriale."
[18] NE012 -2007 "Cod de prac tică pentru executarea lucrărilor din beton și beton armat. "
[19] INCERC, Indicativ C83 -1975 "Îndrumător privind executarea trasării de detaliu în
construcții".
[20] STAS 10107 -0/90.
[21] S. D. I. F. Cosmin, Note de curs. Management I -II 2017 -2018..
[22] Ordin 508 20/11/2002 M.M. și 933 25/11/2002 din M.S. ordin prinvind normele de
protecție a muncii în activitatea de construcții montaj.
[23] C169 -88 "Normativ privind executarea lucră rilor de terasamente pentru realizarea
fundațiilor construcțiilor civile si industriale."