Construcții civile industriale și agricole [302376]
Construcții civile industriale și agricole
PROIECT DE DIPLOMĂ
Proiectarea unei magazii etajate P+1E [anonimizat],
Ș.l.dr.ing. [anonimizat], 2017
___________________________________________________________________________ FACULTATEA DE CONSTRUCȚII
Str Unirii 22 bis, CP 900524, Constanța
Tel/fax: 0241 545 093
[anonimizat], [anonimizat].univ.dr.ing. Ichinur OMER S.l.dr.ing. [anonimizat]
a proiectului de diplomă a absolvent: [anonimizat]: ”Proiectarea unei magazii etajate P+1E din beton armat monolit”
Termenul final de predare: iunie 2017
Cuprinsul proiectului de diplomă:
I. PIESE SCRISE:
Cap.1. – Memoriu tehnic:
1. Date generale:
– denumirea obiectivului de investiții :
– amplasamentul (județul, localitatea, adresa poștală și/sau alte date de identificare) :
– titularul investiției (nu se completează) :
– beneficiarul investiției (nu se completează) :
– elaboratorul proiectului :
2. Descrierea generală a lucrărilor
a) [anonimizat], [anonimizat] a construcției și cerințele pentru care se verifică proiectul ;
b) topografia și cota terenului natural;
c) clima și fenomenele naturale specifice zonei;
d) geologia, seismicitatea;
e) prezentarea proiectului pe specialități (se prezintă soluția constructivă pentru
structura de rezistență);
f) materialele utilizate ;
Cap.2. – [anonimizat] a construcției, pentru : fundatie, elemente suprastructura
Cap.3. – Prezentarea tehnologiilor de execuție și a [anonimizat] : terasamente, suprastructura
Cap.4. – [anonimizat], pentru : suprastructura
Cap.5. – [anonimizat].6. – Măsuri specifice de S.S.M. și P.S.I. referitoare la : [anonimizat], lucrari de turnare a betonului
Concluziile proiectului de diplomă
Bibliografie (minimală obligatorie)
Coduri de proiectare in vigoare
Notite de curs si materialele didactice la disciplinele din domeniu si de specialitate
II. PIESE DESENATE:
[anonimizat] :
Plan de încadrare în zonă – A01 (1:2000)
Plan de situație – A02 (sc. 1: 200)
Planuri arhitectură:
Plan parter – A03 (sc. 1 : 50)
Plan etaj – A04 (sc. 1:50)
Plan acoperis – A05 (sc. 1:50)
Secțiunea A-A – A06 (sc. 1 : 50)
[anonimizat] – A07 (sc. 1:50)
[anonimizat] – A08 (sc. 1:50)
Detalii de execuție:
Plan săpătură – R01 (sc. 1:100)
Plan fundație – R02 (sc. 1:50)
Plan armare fundații F1 și F2 – R03 (sc. 1:25)
Plan armare grindă de fundare GFC – R04 (sc. 1:50, 1:25)
Plan armare grindă de fundare GF3 – R05 (sc. 1:50, 1:25)
Plan cofraj și armare stâlpi – R06 (sc. 1:50)
Plan cofraj planșeu peste parter – R07 (sc. 1:50)
Plan armare placă peste parter – R08 (sc. 1:50)
Plan cofraj și armare grindă GC parter – R09 (sc. 1:50, 1:20)
Plan cofraj și armare grindă GC etajul 1 – R10 (sc. 1:50, 1:20)
Plan cofraj și armare grindă G3 parter – R11 (sc. 1:50, 1:20)
Plan cofraj și armare grindă G3 etajul 1 – R12 (sc. 1:50, 1:20)
Alte planuri:
Grafic retea MPM pentru suprastructură (O1).
Grafic esalonare calendaristica Gantt pentru suprastructură (O2).
Grafic resurse utilizate pentru suprastructură (O3).
Tema – program a fost primită spre realizare,
Data:
Îndrumător, Absolvent,
Ș.l.dr.ing. Mirela POPA Ioniță Ionela-Valentina
Capitolul 1. MEMORIU TEHNIC
Denumirea proiectului: "Proiectarea unei magazii etajate P+1E din beton armat monolit"
Obiectiv
Obiectivul proiectului este dimensionarea unui imobil Parter+1 Etaj cu destinația de magazie pentru depozitare produse farmaceutice.
Amplasament
Clădirea este amplasată în orașul Constanța, județul Constanța, pe bulevardul Aurel Vlaicu.
Vecini: N – teren liber de construcții – proprietate privată;
S – Hipermarket Metro;
E – Bulevardul Aurel Vlaicu;
V – teren liber de construcții – proprietate privată.
Informații geotehnice și geologice
Conform NP112-2014, adâncimea de îngheț pentru amplasamentul studiat este de –
Clădirea are regimul de înălțime P+1E.
Stratificația subterană
Prevederile studiului geotehnic sunt următoarele:
„a” – în suprafața pământ vegetal cenușiu întâlnit până la adancimea de 0,50 – 0,80m;
„b” – un strat de loess galben cafeniu, ce se dezvoltă până la – 6,50 m în foraje.
Loessul are urmatoarele caracteristici geotehnice:
este pământ coeziv;
structura macroporică;
granulometric: praf-praf argilos;
indicele de plasticitate indică plasticitate medie (Ip = 17% – 20%)
indicele de consistentă: Te = 1,0 – 0,9 (la – 1,60 m) situează stratul în domeniul uscat – tare.
Loessul se incadreaza în grupa A – P.S.U. ce prezintă tasări suplimentare în caz de umezire, numai sub încărcările transmise de fundații, conform Normativ NP125/2010.
Se încadrează în categoria terenurilor cu compresibilitate mare în stare naturală:
M2-3 nat= 60 – 70 daN/cm2 și foarte mare în stare inundată: M2-3 in=35-40 daN/cm2.
În zonă, stratul de loess se dezvoltă până la adâncimi de 7,00 – 8,00 m.
La data efectuării cercetărilor, nivelul pânzei freatice nu a fost întalnit în foraje până la adancimea investigata, în zona este sub adancimea de 6,50 m.
Condiții de fundare
Urmărind datele geotehnice expuse mai sus și având în vedere caracteristicile constructive ale obiectivului propus, pentru construcție se recomandă:
fundarea pe teren consolidat în suprafața, pe fundații izolate tip talpă și cuzinet din beton armat, rigidizate cu grinzi de echilibrare, prin intermediul unor perne din loess sau deseu de cariera compactată;
pernele din loess sau deseu de cariera vor avea grosimea de hp = 1.00 m sub fundații și evazarea laterală față de conturul exterior al fundațiilor de 1.00 m.
Prin această solutie de fundare, practic se elimină loessul sensibil la umezire în partea superioară a zonei active a fundațiilor și se mareste capacitatea portantă a terenului de fundare.
Stratele elementare din loess sau deseu de carieră cu grosimi de 25 – 30cm, în stare afânată, se vor compacta conform tehnologiei din caietul de sarcini și Normativ C. 29/85. Compactarea se va face cu cilindrul compactor.
– adancimea minima de fundare va fi Df=-1,20 m de la cota terenului
actual.
– la dimensionarea fundațiilor, se va considera presiunea convențională
de calcul pconv = 200 kPa – gruparea fundamentală, pe perna de fundare, astfel încât la baza pernei, pe stratul de loess „in situ” să nu depășească σz = 100 kPa.
Se impune:
pef< pconv ; p'ef < 1,2 pconv pentru fundații încărcate centric
pef < 1,20pconv în gruparea fundamentală; p'ef < 1,40 pconv în gruparea specială, pentru încărcări excentrice pe o direcție
pef < 1,40pconv în gruparea fundamentală; p'ef < 1,60 pconv în gruparea specială, pentru încărcări excentrice pe ambele direcții
1.4.3. Recomandări
Deoarece terenul de fundare, se încadrează în grupa A a pământurilor macroporice sensibile la umezire, pentru evitarea degradarii viitoarei construcții, se vor respecta toate măsurile prevazute în normativul pentru terenul macroporic, sensibil la umezire, ce au drept scop:
– protejarea terenului de fundare împotriva umezirii, în perioada execuției și în timpul exploatării, prin îndepartarea apelor de suprafață și înlăturarea unor eventuale pierderi de apă din conducte;
– nivelarea terenului, asigurandu-se scurgerea rapidă și fără piedici a apelor de suprafață (vezi normativul NP125/2010);
– în jurul construcției se vor prevedea trotuare impermeabile de protecție, cu panta de 5% spre exterior, cu lătimea de minimum 1,00 m.
La proiectare și execuție, se vor respecta toate măsurile prevăzute în Normativ NP125/2010 cu privire la fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire, grupa A – P.S.U.
Informații climatice
Încărcările corespunzătoare amplasamentului provenite din acțiunea vântului, care intervin in calculul constructiei, au fost stabilite in concordanta cu: “Cod de proiectare. Acțiunea vântului asupra constructiilor”, indicativ CR 1-1-4/2012. Valoarea caracteristică a presiunii de referință a vântului pe interval mediu de recurenta de 50 de ani qref = 0,5 kPa.
Încărcările corespunzătoare acțiunii zăpezii ,care intervin în calculul construcțiilor, acestea au fost stabilite în conformitate cu “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra constructiilor”, indicativ CR-1-3-2012. Valoarea caracteristică a încărcării din zăpada pe sol este de 1,50 kN/mp.
Categoria de importanță a construcției
Categoria de importanța a construcției conform HG 766-1997 este „C”- construcție de imporanță normală.
Clasa de importanța a construcției, conform P100/1-2013, este „III” – construcție obișnuită.
Zona seismică
În conformitate cu prevederile Normativului P100-1/2013, zona seismică se caracterizează prin: ag=0,20 g și o perioadă de colț Tc=0.70 sec.
Descrierea proiectului
Arhitectură
Destinația cladirii este de magazie pentru depozitare produse farmaceutice.
Regimul de înălțime al construcției este P+1E și are dimensiunile în plan de 26.80×25.80 m. Suprafața construită la parter este de 678.04 mp iar suprafața construită la etaj este de 724.47mp.
Indici urbanistici de ocupare ai terenului:
STEREN = 2942.24 mp
Suprafață construită existentă = 0.00 mp
Suprafață desfasurată existentă = 0.00 mp
Suprafață construită propusă = 678.04 mp
Suprafață desfasurată propusă = 724.47 mp
POT existent=0.00%
POT propus=23.05%
CUT existent=0.00
CUT propus=0.48
Funcțional, la parter s-a amenajat în cea mai mare parte, zona de depozitare și zonele de încărcare și descărcare a produselor. Pe deschiderea centrală s-a amplasat zona de acces și receptie, casa scării și vestiarele cu grupurile sanitare.
La etaj, în zona posterioară a clădirii, sunt amenajate mai multe spații de depozitare, în zona frontală se vor amplasa 4 birouri pentru personalul administrativ, iar central, lângă casa scării, se va amenaja o chicineta și grupuri sanitare.
Accesul personalului în clădire se face pe ușa de acces principală, iar accesul acestora la etaj se va face pe scara interioară. În zonele de încărcare și descărcare este asigurat accesul auto prin cele 2 usi secționale montate pe fațada principală. Pentru transportul mărfurilor la etaj clădirea a fost dotată cu un lift de marfă de mare capacitate.
Clădirea este compartimentată din punct de vedere funcțional astfel:
Parter:
Windfang – 9.98 mp
Recepție – 44.24 mp
Casa scării – 20.65 mp
Depozitare – 20.06 mp
Hol – 19.20 mp
Vestiar barbati – 13.90 mp
Grupa sanitar barbati – 2.86 mp
Dus – 2.96 mp
Vestiar femei – 14.17 mp
Grup sanitar femei – 2.74 mp
Dus – 2.96 mp
Zonă încărcare – 51.72 mp
Zonă descărcare – 51.72 mp
Depozitare – 321.25mp
Centrală termică – 9.21 mp
Etajul 1:
Birou – 19.56 mp
Birou – 15.33 mp
Birou – 17.25 mp
Birou – 34.63 mp
Depozitare – 23.02 mp
Depozitare – 23.43 mp
Depozitare – 12.91 mp
Casa scării – 21.53 mp
Hol – 19.65 mp
Chicinetă – 13.73 mp
Grup sanitar – 7.30 mp
Grup sanitar – 7.09 mp
Depozitare – 20.50 mp
Depozitare –287.46 mp
Soluție constructivă (structura de rezistență)
Structura de rezistență va fi realizată în cadre beton armat turnat monolit cu planșeele peste parter și etajul 1 din beton armat. Fundațiile sunt izolate, formate din talpă și cuzinet din beton armat, sub fiecare stâlp, rigidizate cu grinzi de echilibrare din beton armat.
Infrastructura:
Fundațiile izolate vor fi formate din tălpi de beton simplu, de clasă C16/20, și cuzinet din beton armat de clasă C20/25.
Dimensiunile fundațiilor stâlpilor marginali sunt următoarele:
Tălpi cu dimensiunile în plan 2.60×2.60 m cu înălțimea de 60 cm;
Cuzinet cu dimensiunile în plan 1.60×1.60 m cu înălțimea de 80 cm.
Dimensiunile fundațiilor stâlpilor centrali sunt următoarele:
Tălpi cu dimensiunile în plan 3.20×3.20 m cu înălțimea de 60 cm;
Cuzinet cu dimensiunile în plan 2.10×2.10 m cu înălțimea de 80 cm.
Fundațiile izolate se vor rigidiza cu grinzi de echilibrare cu dimensiunile 35x80cm, amplasate pe axele marginale ale construcției, A, D, 1 și 5 cât și pe axele centrale B, C și 3. Grinzile de echilibrare au rolul de a limita tasările diferențiate ale fundațiilor izolate.
La realizarea infrastructurii se va avea în vedere a se lăsa mustăți verticale la nivelul fundației pentru stâlpi. Armăturile stâlpilor se vor ancora în cuzinetul din beton armat al fundațiilor.
În jurul construcției se va prevedea un trotuar etanș din beton cu rolul de protectie a terenului de fundare împotriva infiltrării de ape provenite din precipitatii, sau diverse alte surse, care pot produce tasări neuniforme ale terenului de fundare cu consecințe asupra stabilității construcției.
Fundațiile se vor realiza din beton C16/20 și C20/25 și se vor arma cu oțel Bst500S.
Suprastructura:
Structura este tip cadre etajate din beton armat cu planșee din beton armat, iar închiderile perimetrale vor fi executate din blocuri de beton celular autoclavizat fără rol în preluarea încărcărilor.
Structura va avea 3 deschideri de 8.00 m, 8.50 m și 8.00 m si 4 travei de 6.50 m. Stâlpii construcției vor avea secțiunea de 60×60 cm. Grinzile longitudinale vor avea dimensiunile de 30×60 cm iar cele transversale 30×70 cm.
Plăca peste parter va avea grosime de 18 cm și cea peste etajul 1 va avea grosimea de 15 cm. Accesul între niveluri se va face printr-o scară de beton armat monolit.
Acoperișul este de tip terasă necirculabilă. Perimetral se va realiza un atic din beton armat cu înălțimea de 65 cm care va limita perimetral straturile de termoizolație și hidroizolație a clădirii.
Materiale folosite:
Beton
Pentru infrastructură și suprastructură se va folosi beton C16/20 și C20/25. Pentru stratul de egalizare se va folosi beton simplu clasa C8/10.
Oțel
Pentru armătură se va folosi oțel marca S500 – Bst500S și oțel OB37.
Instalații sanitare
Clădirea are 2 grupuri sanitare la parter, dotate cu 1 lavoar, 1 closet și o cabină de duș fiecare, și 2 grupuri sanitare la etaj dotate cu 2 lavoar și 2 closete.
Alimentarea cu apa:
Alimentarea cu apa a clădirii se va face din conducta de apa apartinand RAJA de pe bulevardul Aurel Vlaicu.
Gospodaria de apă va fi alimentata cu apă din rețeaua stradală prin intermediul unei conducte din polietilena pozată ingropat sub adincimea de inghet, trecerea prin peretii de rezistenta facindu-se prin intermediul unei piese de trecere etansa din otel inox.
Robineții de închidere principali:
Fiind vorba despre o nouă instalație, avem:
• Robinet principal aflat in cutia desemnată de compania furnizoare.
• Robinet principal aflat langă granița de proprietate folosit numai de personalul companiei furnizoare acoperit cu capac standard.
Instalatie interioara de funizare a apei:
In distributie si in legaturi conducta de apa rece este paralela cu cea de apa caldă, urmând acelasi traseu, având diametre identice. Distribuția generală va fi pe orizontală. Instalația de alimentare cu apă rece și caldă este cu distribuție inferioară.
Clădirea va avea un singur contoar, echipat cu 2 robineti de inchidere, 1 supapă de verificare pentru a preveni o revenire la sistemul de distribuție și un dispozitiv de control.
Materiale
Materialele utilizate vor avea urmatoarele caracteristici:
Conducte: Conductele de distribuție vor fi din polipropilenă (PP-R) cu inserție din fibră compozită PN 20. Racordurile cu obiectele sanitare atat a apei reci, cat si a apei calde se realizează prin fitinguri de Dn 20.
Robineți: În toate locurile umede se dispun robineți de inchidere a apei reci. Pentru o funcționare optima a instalației de alimentare cu apa rece, s-au prevăzut robineți de trecere cu ventil si mufa Dn 15 (1/2") pentru lavoare si cabine de duș. Pentru rezervoarele de la closete s-au prevăzut robineti de reglaj de colt cu Dn 15 (1/2"). Iar pentru centrala termică pe gaze, robinet cu sferă și manetă Dn 20 (3/4")
1.8.4. Organizare lucrări
În cuprinsul lucrării s-a determinat durata de realizare a lucrărilor pentru suprastructură prin metoda MPM și s-au întocmit graficele de organizare a lucrprilor Gantt și graficul de resurse umane.
Lucrările de realizare a suprastructurii durează 73 zile lucrătoare (termen de executie rezultat din graficul retea M.P.M.).
1.8.4.1. Organizare de șantier
La organizarea lucrărilor de construcții-montaj, executantul trebuie să țină seama de:
organizarea de șantier se va face numai în incinta proprie;
lucrările de construcție și organizare de santier se vor executa cu afectarea unei suprafete minime de teren;
se vor respecta prevederile din proiect, iar în cazul schimbarii de soluție, se vor elabora detalii noi, in conditiile impuse de legislația în vigoare;
se va urmări permanent respectarea geometriei în plan și pe verticală;
evacuarea materialelor rezultate din lucrări se va face conform avizului obținut.
Dotări la punctul de lucru necesare pentru realizarea obiectivului:
1 container 2.3×4 m cu destinația de birou;
1 toaleta ecologica;
1 buldozer pe tractor 65-80 CP în faza de realizare a lucrărilor de terasamente și infrastructura;
1 excavator de 0.71-1.25 mc faza de realizare a lucrărilor de terasamente și infrastructura;
1 cilindru compactor autopropulsant de 1460 kg, 27 CP faza de realizare a lucrărilor de terasamente și infrastructură;
1 mai mecanic de 150-200 kg faza de realizare a lucrărilor de terasamente și infrastructura;
1 incarcator pe senile 1.0-2.50 mc faza de realizare a lucrărilor de terasamente și infrastructura.
1.8.4.2. Norme de securitate a muncii și protecție la incendii
Executantul lucrărilor de construcții-montaj va lua toate măsurile organizatorice, pentru respectarea normelor de securitate a muncii.
Firma de execuție va respecta prevederile cuprinse în:
a) Legea 319 din 2006 – Legea securității și sănătății în muncă publicată în Monitorul Oficial al României nr.646 din 26 iulie 2006.
b) Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții, aprobat de M.L.P.A.T 9/N/15.03.1993.
c) Indicativ P 118-2013 – „Normativ de siguranță la foc a construcțiilor”.
d) Indicativ C 300-1994 „Normativ de prevenire și stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcție și instalații aferente acestora, aprobat de M.L.P.A.T. cu nr. 20/N/11.07.1994.
e) Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.
Modul concret de aplicare a acestor prevederi pe perioada execuției se face de către firma de execuție, care va lua ori de cate ori va fi necesar, măsuri suplimentare, astfel încat să se evite producerea de accidente.
1.8.4.3. Prevenirea și stingerea incendiilor
Conducatorii șantierului trebuie să întocmescă planuri de măsuri tehnico-organizatorice de PSI și sa instruiască personalul în legătură cu măsurile prevăzute în aceste planuri.
Conducatorii șantierului au următoarele obligații:
să asigure dotarea santierului cu mașini, utilaje, materiale, echipamente de protectie necesare pentru stingerea incendiilor, potrivit dispozitiilor legale in vigoare;
muncitorii de deservire vor fi calificați și instruiți din punct de vedere al protecției muncii;
să asigure modurile necesare pentru evacuarea personalului in condiții lipsite de accidente, in cazul izbucnirii de incendii;
să controleze aplicarea măsurilor din planul de măsuri tehnico-organizatorice de PSI și să conduca primele operații de stingere a incendiilor până la sosirea formației de paza contra incendiilor.
Construcțiile și instalațiile industriale, construcțiile civile și populate trebuie sa aibă asigurată alimentarea cu apă pentru stingerea din exterior a incendiilor prin retele de hidranti, bazine, rezervoare in sisteme combinate. Alimentarea cu apă din retelele de hidranti se poate face din:
rețele la care presiunea poate asigura intervenția la stingere direct de la hidranți; acestea se recomandă să se prevadă atunci când nu se dispune de suficient personal și de utilaje de intervenție;
rețele la care presiunea liberă la hidranții exteriori nu poate asigura stingerea directă, pentru interventii folosindu-se pompele mobile; la aceste rețele presiunea nu trebuie să fie mai mică de 7 daN/cm.
Capitolul 2. BREVIAR DE CALCUL
2.1. Acțiuni de calcul
Acțiuni permanente
Acțiunile permenente s-au determinat în tabelele următoare:
Tab. 1. Încărcare planșeu curent
Tab. 2. Încărcare planșeu terasă
Tab. 3. Încărcare pereți exteriori grosime 30cm, sub grinda
Tab. 4. Încărcare pereți exteriori grosime 25cm, pe placă
Tab. 5. Încărcare pereți exteriori grosime 20cm, pe placa
Tab. 6. Încărcare atic
Pereți de compartimentare:
Pereții de compartimentare sunt alcătuiți din plăci de rigips de 12.5 mm, prinși de montanți din profile metalice CW7.5 (7.5cm). Încărcarea pe metru pătrat se va lua conform Eurocod 1, SR EN 1991-1-1-2004 și va fi de 0.50 kN/mp pentru pereți ce nu depășesc încărcarea de 1.00 kN pe metru liniar.
Acțiuni variabile
Încărcări utile (conform SR EN 1991-1-1/oct. 2006)
Încărcare utilă planșeu curent zona de birouri :
Încărcare utilă planșeu curent zona de depozitare :
Încărcare utilă planșeu terasă:
Acțiunea zăpezii
Acțiunea zăpezii se determină conform codului de proiectare CR 1-1-3-2012 – “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor”, cu relația:
unde – , este factorul de importanță-expunere pentru acțiunea zăpezii ce are valoarea 1.00 pentru clasa III de importanță;
– , este un coeficient prin care se ține seama de condițiile de expunere ale construcției (condiții de expunere normale);
– , reprezintă coeficientul termic;
– , este valoarea caracteristica a încărcarii din zăpadă pe sol, în amplasament pentru Constanța.
– , este un coeficient de forma pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiș; se pot considera 2 cazuri de incărcare, aglomerată și neaglomerată întrucât terasa conține mai multe pante de acceași valoare pentru scurgerea apelor, astfel:
– , pentru zăpadă neaglomerată
Acțiunea seismică
Factorul de comportare al structurii se calculează conform P100-1/2013, cap. 5:
pentru construcții cu structură în cadre de beton armat, de clasă de ductilitate medie.
pentru clădiri cu mai multe niveluri și mai multe deschideri.
.
Factorul de importanță al construcției, conform P100-1/2013 – „Cod de proiectare seismica”, tab. 4.3. este 1.00, pentru cladiri de importanta normală.
2.1.3. Grupări de încărcări
Grupările de încărcări se stabilesc conform Codului intitulat “Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcții”, indicativ CR0-2012. Grupările de încărcări pentru starea limită ulimă (SLU) sunt:
a) Gruparea fundamentală
1.35 ∑ Gk + 1.5 Qk1 + ∑ 1.5ψ1Qk
unde :
Gk – încărcări permanente
Qk1 – încărcări preponderente între acțiunile variabile (utile)
Qk – încărcări variabile(zăpadă,vânt)
– coeficient de simultaneitate ;
b) Gruparea specială
∑ Gk + γ1AEK + ∑ ψ2Qk
unde :
Gk – încărcări permanente
AEK – valoarea caracteristică a acțiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de recurență
Qk – încărcări variabile
– coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente
– pentruîncărcare utilă pentru construcții rezidențiale
– pentru încărcarea din zăpadă, conform CR0-2012.
γ1 – coeficient de importanță a costrucției, γ1=1.0, conform CR0-2012.
Predimensionarea elemetelor
Predimensionarea planșeelor de beton armat
Predimensionare planșeului s-a realizat cu formula:
;
unde:
– înălțime minimă necesară placă;
– perimetrul celui mai mare ochi de placă.
Se alege grosimea plăcii de 18 cm ținând cont de destinația construcției.
Predimensionarea grinzilor longitudinale și transversale
Predimensionare grinzilor se face cu formulele:
Unde:
L – deschiderea grinzii; – înălțime grindă; – lățime grindă.
Grinzile longitudinale: deschiderea maximă L = 6.50 m.
.
Grinda transversale: deschiderea maxima L=8.50 m
Predimensionarea stâlpilor
Stâlpii s-au introdus direct în programul de calcul cu dimensiunile 45×45 cm. După efectuarea calculului în programul SCIA se vor redimensiona stâlpii astfel încât să se respecte prevederile din P100-1/2013 privind asigurarea ductilității locale a stâlpilor prin limitarea efortului mediu de compresiune.
În cazul stâlpilor, criteriul de predimensionare predominant este cel legat de Predimensionarea stalpilor se face, conform P100-1/2013, pentru clasa de ductilitate medie, cu formula:
– efortul axial rezultat din gruparea specială de încărcări
– lățimea stâlpului
– înaltimea utilă a stâlpului;
– stratul de acoperire cu beton; – diametrul barelor longitudinala din stalp
– rezistența la compresiune a betonului
Folosim beton clasa C20/25. Rezultă
Efortul axial se va extrage din rezultatele obținute din calculul structurii. Diagramele de eforturi axiale pe stâlpi din programul de calcul, în gruparea seismică, este prezentată în figura 1.
Fig 1. Diagrame eforturi axiale stâlpi în gruparea sesimică de încărcări
Efortul axial maxim este N=1885kN.
Se redimensioneaza stâlpii la 600×600 mm.
Dimensionarea elementelor
Calculul automat al structurii cu programul NEMETSCHEK SCIA
NEMETSCHEK SCIA este un program de calcul automat pentru analiza statică și dinamică a stucturilor, precum și pentru dimensionarea lor conform standardelor naționale in vigoare. Programul a fost dezvoltat având la bază metoda deplasărilor în formularea cu elemente finite.
Cu ajutorul programului SCIA s-a efectuat un calcul static liniar, forța seismică fiind introdusa in programul de calcul pe baza spectrelor de raspuns seismic pentru zona seismică în care este amplasată construcția, caracteristicile amplasamentului fiind alese conform normativului P100/2013.
Rezultatele vor fi afișate sub formă de diagrame ce conțin valorile momentelor încovoietoare, forțe tăietoare, forțe axiale în stâlpi sau sub forma de diagrame de eforturi maxime în grupările de încărcări fundamentală sau specială.
Pentru determinarea eforturilor în elementele structurii s-au introdus în program elementele acesteia predimensionate anterior și încărcările de calcul normate pe toate elementele, provenite din: greutatea proprie a elementelor structurale și nestructurale, încărcări utile, acțiunea zăpezii și acțiunea seismică.
Figura 2. Vedere frontală a structurii de rezistență în programul de calcul
Analiza modală
Perioada proprie a structurii de rezistență, rezultată din calculul automat al structurii, introdusă în programul de calcul cu dimensiunile elementelor stabilite prin predimensionare, este T=0.44 s
Figura 3. Frecvențele și perioadele proprii ale structurii
obținute în programul de calcul
Verificarea deplasărilor
Verificarea deplasărilor laterale ale structurii se va face conform normativului P100-1/2013, anexa E.
Se are în vedere verificarea la doua stări limită, respectiv starea limită de serviciu (SLS) și starea limită ultimă (ULS).
Verificarea la starea limită de serviciu. Noțiuni teoretice
Verificarea la starea limită de serviciu are drept scop menținerea funcțiunii principale a clădirii în urma unor cutremure ce pot aparea de mai multe ori în viața construcției, prin controlul degradărilor elementelor nestructurale si al componentelor instalațiilor aferente construcției. Cutremurul asociat acestei stări limită este un cutremur moderat ca intensitate, având o probabilitate de apariție mai mare decât cel asociat starii limită ultime.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
unde,
– deplasarea relativa de nivel sub acțiunea seismică asociată SLS
– factor de reducere care ține seama de perioada de revenire mai mică a cutremurului; = 0,5
– factor de comportare specific tipului de structură
– deplasarea relativă a aceluiași nivel, determinată prin calcul static elastic sub încărcări seismice de proiectare
– valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel
Valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel pentru cazul în care elementele nestructurale (cu cedare fragilă) sunt atașate structurii este:
, unde h – înălțimea etajului
Valorile deplasarilorse calculează folosind ipoteze de calcul a rigiditații elementelor structurale conforme cu starea efectivă de fisurare a acestora, funcție de gradul de interacțiune între elementele structurale si cele nestructurale (compartimentări si închideri). La acțiunea unui cutremur moderat ca intensitate se presupune ca legăturile între elementele de închidere și compartimentare și stâlpi sau grinzi nu sunt compromise, iar degradarile elementelor nestructurale în discuție sunt nesemnificative ca urmare a condițiilor de limitare a deplasărilor laterale. În aceste condiții se ține seama de aportul elementelor nestructurale la rigiditatea globală a structurii. În mod simplificat, evaluarea globală a rigiditații structurii se face prin considerarea proprietăților de deformație a secțiunilor nefisurate (stadiul I de comportare) a elementelor structurale și neglijarea în compensație, a aportului elementelor nestructurale.
În acest caz se consideră că elementele nestructurale participă la rigiditatea de ansamblu a structurii, deoarece pereții se vor realiza din panouri de zidărie de BCA înrămate de elementele cadrelor de beton armat. Astfel deplasările se estimează în ipoteza rigidității secționale a elementelor: (EI)conv = Ec · Ig unde:
Ec – modulul de elasticitate al betonului
Ig – momentul de inerție al secțiunii brute (nefisurate) de beton
Verificarea la starea limită utimă. Noțiuni teoretice
Verificarea de deplasare la starea limită ultimă are drept scop principal prevenirea prăbușirii închiderilor și compartimentărilor, limitarea degradărilor structurale și a efectelor de ordinul II.
Cutremurul asociat acestei stări limită este cutremurul considerat pentru calculul rezistenței la forțe laterale a structurii, cutremurul de cod.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
– deplasarea relativă de nivel sub acțiunea seismică asociată ULS
c – factorul de amplificare a deplasărilor.
Perioada principală a structurii s-a determinat prin calculul structural efectuat cu programul de calcul SCIA.
rezultă
– valoare admisibilă a deplasării relative de nivel;
În cazul acțiunii unui cutremur puternic, rar, se vor produce degradări semnificative ale elementelor de compartimentare si închidere și prin urmare, aportul elementelor nestructurale la rigiditatea globală a structurii poate fi neglijat, iar valorile vor trebui calculate în ipoteza rigiditații corespunzatoare stadiului fisurat a elementelor structurale. Se admite a se evalua rigiditatea structurii considerând jumatate din valorile modulelor de deformație a elementelor structurale în stadiul nefisurat. Relația de echivalență este următoarea:
(în ipoteza 0,5EcIc) = (în ipoteza EcIc)
Verificarea deplasărilor pe direcțiile x și y. Calcul numeric
Diagramele deplasărilor pentru stâlpii structurii pe direcțiile x (transversală) și y (longitudinală) se regăsesc în figurile 4 și 5:
Fig. 4. Deplasări stâlpi pe direcția x
Fig. 5. Deplasări stâlpi pe direcția y
Verificările deplasărilor la stare limită ultimă și starea limită de serviciu pe direcție transversală (direcția x), sunt explicitate în tabelele 7 și 8 :
Tabelul 7. Verificarea deplasărilor la SLS pe direcția x
Tabelul 8. Verificarea deplasărilor la ULS pe direcția x
Verificările deplasărilor la stare limită ultimă și starea limită de serviciu pe direcție longitudinală (direcția y), sunt explicitate în tabelele 9 și 10:
Tabelul 9. Verificarea deplasărilor la SLS pe direcția y
Tabelul 10. Verificarea deplasărilor la ULS pe direcția y
Se observă că și , condițiile de verificare a deplasărilor sunt îndeplinite pe ambele diecții.
Dimensionarea plăcii de beton armat peste parter
Planșeul de beton armat este un element de suprafață solicitat la încovoiere iar aria de armătură necesară s-a determinat pe baza momentelor încovoietoare pentru fiecare tip de placă cuprins între grinzi.
Mai jos este prezentată o schiță a planșeului dimensionat pe care sunt notate toate tipurile de placă diferite în funcție de schema de rezemare pe contur a acestora. O latură este considerată simplu rezemată dacă sprijină pe o grindă marginală și încastrată dacă sprijină pe o grindă centrală.
Ariile de armătură necesare s-au determinat conform STAS 10107/2-1992, în care este prezentată o metodă de calcul a elementelor de suprafață din beton armat, deoarece în SR EN 1992 se găsesc doar reguli generale de calcul al plăcilor, nu și metode explicite de determinare a momentelor pe elementele de tip placă.
Aria necesară de armătură la secțiuni dreptunghiulare simplu armate se determină cu formula:
b – lățimea secțiunii
h – înălțimea secțiunii – înălțimea utilă a secțiunii
– rezistența la compresiune a betonului
– rezistența caracteristică a oțelului
– limita de curgere a oțelului; pentru oțel Bst500S.
Procentul minim de armare conform SR EN 1992-1-1 este:
– rezistența la întindere a betonului; =2.20
Calculul s-a facut pentru fâșii de 1m de placă în reazeme și în câmp pentru momentele încovoietoare maxime din diagramă.
În afară de valoarea momentului încovoietor, datele de intrare pentru schema de calcul sunt identice pentru toate secțiunile:
b=1000mm; h=180mm
(beton C20/25); (oțel Bst500S);
; unde:
s – stratul de acoperire cu beton; ϕ – diametrul armăturilor longitudinale
Aria de armatură necesară minimă este:
Din criterii constructive, se vor dispune minim 6 bare pe metru cu diametrul minim 8mm, rezultând
Fig. 6. Schema planseului peste parter
2.3.4.1. Calculul armăturii de rezistență pentru tipul de placă tip 1
Fig. 7. Schema de încărcare ochiul de placă 1
armare pe ambele direcții.
Încărcarea pe metru pătrat de placă va fi:
, g – incarcarea din greutate proprie a placii, – incarcarea utila,
Folosind tabelul cu evaluarea încărcărilor se observă că încărcarea din greutate proprie pe metru pătrat pe placă este egală cu .
Încărcarea utilă de calcul este .
Momentul în zona de câmp pe direcția x:
Se alege aria de armătură:
Momentul în zona de reazem pe direcția x:
Se alege aria de armătură:
Momentul în zona de câmp pe direcția y:
Se alege aria de armătură:
În zona de reazem pe direcția y:
Se alege aria de armătură:
Pe latura simplu rezemată pe direcția y se va arma cu momentul:
, rezultă
Pe latura simplu rezemată pe direcția x se va arma cu momentul:
Rezultă
2.3.4.2. Calculul armăturii de rezistență pentru tipul de placă tip 2
Fig. 8. Schema de încărcare ochiul de placă 2
Momentul în zona de câmp pe direcția x
Se alege aria de armătură:
Momentul în zona de reazem pe direcția x:
Se alege aria de armătură:
Momentul în zona de câmp pe direcția y:
, rezultă: se alege aria de armătură:
În zona de reazem pe direcția y:
, rezultă
Se alege aria de armătură:
Pe latura simplu rezemată pe direcția x se va arma cu momentul:
rezultă
2.3.4.3. Calculul armăturii de rezistență pentru tipul de placă tip 3
Fig. 9. Schema de încărcare ochiul de placă 3
armare pe ambele direcții.
Momentul în zona de câmp pe direcția x
Se alege aria de armătură:
Momentul în zona de reazem pe direcția x:
Se alege aria de armătură:
Momentul în zona de câmp pe direcția y:
, rezultă: se alege aria de armătură:
În zona de reazem pe direcția y:
, rezultă
Se alege aria de armătură:
Pe latura simplu rezemată pe direcția x se va arma cu momentul:
rezultă
2.3.4.4. Calculul armăturii de rezistență pentru tipul de placă tip 4
Fig. 10. Schema de încărcare ochiul de placă 4
armare pe ambele direcții.
Momentul în zona de câmp pe direcția x
Se alege aria de armătură:
Momentul în zona de reazem pe direcția x:
Se alege aria de armătură:
Momentul în zona de câmp pe direcția y:
, rezultă: se alege aria de armătură:
În zona de reazem pe direcția y:
, rezultă
Se alege aria de armătură:
2.3.4.5. Calculul armăturii de rezistență pentru tipul de placă tip 5
armare pe o singură direcțe. Armătura de rezistență se va dispune pe direcția x.
Momentul pe direcția x se calculează cu formula:
Se alege aria de armătură:
Armarea scării
Grosimea rampei scării va avea grosimea de 18 cm. Încărcarea ce acționează asupra rampei scării, pe metru pătrat, este următoarea:
– încărcarea proprie a plăcii rampei
– încărcarea proprie a treptelor
– încărcarea proprie a finisajului scărilor, conform tabelului nr…..(tabel incarcari).
– încărcarea utilă a scării conform SR EN 1991-1-1/2004
Momentele în rampa scării s-au determinat în programul SCIA. Schema de încărcare este prezentată mai jos.
Fig. 11. Schemă de încărcare scară
Diagrama de momente încovoietoare în rampa scării este următoarea:
Fig. 12. Diagramă de momente încovoietoare scară
Aria de armătură la partea inferioară a rampei s-a determinat astfel:
Se alege .
Momentul de la partea superioară a rampei s-a determinat cu formula:
Se alege .
Dimensionarea grinzilor
Armare longitudinală
Din programul de calcul automat s-au extras diagramele de moment încovoietor.
Determinarea ariei de armătură longitudinală se va face în conformitate cu prescripțiile eurocodului EC2, respectiv SR EN 1992-1-1, și normativelor s-au respectat cerințele de ductilitate impuse de codul de proiectare P100-1/2013.
Aria de armătură s-a determinat folosind următoarea schemă:
Se determină .
Dacă se va mări aria secțiunii de beton. Pentru beton C20/25, =0.40.
Rezistența de calcul la compresiune pentru beton de clasă C20/25 este următoarea:
pentru situatii permanente si tranzitorii.
; pentru beton de clasă C20/25.
Se determină aria de armătură necesară, folosind formula:
; ; s=25 mm – stratul de acoperire cu beton.
M – momentul încovoietor maxim în secțiunea considerată.
– rezistența de calcul a oțelului, se folosește oțel Bst500S.
– limita de curgere a oțelului; – coeficient parțial de siguranță
– distanța între centrele de greutate ale armaturilor de la partea inferioara, si cele de la partea superioara.
Procentul de armare are expresia:
– lățimea grinzii
– înălțimea utilă a secțiunii;
Momentul capabil se calculeaza cu relația:
Coeficientul minim de armare longitudinală care trebuie respectat pe toată lungimea grinzii, conform relației 5.20, din normativul P100-1/2013, capitolul 5.3.4.1.2. este:
– valoarea medie a rezistenței la întindere a betonului
– valoarea caracteristică a limitei de curgere a oțelului
Grinzi longitudinale
Diagramele de moment încovoietor pentru grinzile cadrului longitudinal arată astfel:
Fig. 13. Diagrame de moment incovoietor grinzi cadru longitudinal axul C,
gruparea fundamentala (kNm)
Fig. 14. Diagrame de moment incovoietor grinzi cadru longitudinal axul C,
gruparea seismică (kNm)
Pentru grinda longitudinală parter, 30×60 cm:
; ; d=h-a=600-35=565 mm
rezultă:
Pentru a respecta condițiile constructive de armarea grinzilor: diametrul minim 14 mm în orice secțiune se va arma cu minim 3 bare ϕ14 mm, rezultă:
Armare în secțiunea de reazem 1:
Momentul maxim în secțiunea de reazem 1: M = 213.58 kNm
Se alege următoarea armătură: 4Ø18.
Se verifică dacă procentul de armare obținut pentru aria de armătură aleasă este mai mare decât procentul minim de armare:
Armare în secțiunea de câmp 1-2:
Momentul maxim în secțiunea de câmp 1-2: M = 120.48 kNm
Se alege armarea cu 3 bare cu diametrul 16 mm, rezultând:
Se verifică dacă procentul de armare obținut pentru aria de armătură aleasă este mai mare decât procentul minim de armare:
Ariile de armătură efective pentru toate secțiunile grinzii longitudinale de peste parter considerată (axul C) sunt centralizate în urmatorul tabel:
Tabelul 11. Determinarea ariei de armătură longitudinală pentru grinda de la parter de pe axul C
Pentru grinda longitudinală etaj 1, 30×60 cm
; ;
Ariile de armătură efective pentru grinda longitudinală de peste etajul 1 considerată (axul C) sunt centralizate în tabelul 12.
Tabelul 12. Determinarea ariei de armătură longitudinală pentru grinda de la etajul 1 de pe axul C
Grinzi transversale
Diagramele de moment încovoietor pentru grinzile cadrului transversal de pe axul 3 arată astfel:
Fig. 15. Diagrame de moment incovoietor grinzi cadru transversal axul 3 ,
gruparea fundamentala (kNm)
Fig. 16. Diagrame de moment incovoietor grinzi cadru transversal axul 3,
gruparea seismică (kNm)
Pentru grinda transversală parter, 30×70 cm:
; ;
rezultă:
Pentru a respecta condițiile constructive de armarea grinzilor: diametrul minim 14 mm în orice secțiune se va arma cu minim 3 bare ϕ14 mm, rezultă:
Ariile de armătură efective pentru grinda transversala de peste parter considerată sunt centralizate în tabelul 13.
Tabelul 13. Determinarea ariei de armătură longitudinală pentru grinda de la parter de pe axul 3
Pentru grinda transversală etaj 1, 30×70 cm:
; ;
Tabelul 14. Determinarea ariei de armătură longitudinală pentru grinda de la etajul 1 de pe axul 3
Armare transversală
Forța tăietoare de proiectare se determină cu formula:
– momentul capabil de la extremitatea „i” a grinzii, de determina cu relatia:
MRb,i – reprezintă valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i;
– suma momentelor capabile ale stâlpilor care intră în nod;
– suma momentelor capabile ale grinzilor care intră în nod;
– reprezintă factorul de suprarezistență datorat efectului de consolidare al oțelului, 1.00, pentru clasa M de ductilitate.
Forțele tăietoare de proiectare s-au determinat in functie de momentele capabile ale grinzilor pentru armatura longitudinala calculata mai sus si incarcarile de calcul extrase din programul de calcul pentru fiecare grinda.
Conform SR EN 1992-1, procedeul de calcul al armaturii transversale este urmatorul:
Se verifica daca, caz in care armature transversala se alege constructiv.
In cazul in care , se calculeaza capacitatea portanta a diagonalelor comprimate de beton , in functie de tipul de armature transversal utilizata (vertical sau inclinata) si se verifica conditia:
Daca inegalitatea nu este satisfacuta se maresc dimensiunile sectiunii de beton.
Se calculeaza capacitatea portanta a armaturilor transversale prin alegerea unui diametru si a unei distante intre bare.
Forța tăietoare capabilă a elementului fără armatură transversală specifică se determină cu relația:
, dar avand cel putin valoarea:
reprezinta rezistenta caracteristica la compresiune , în .
, d – inaltimea utila a sectiunii, in mm; .
– coeficientul de armare longitudinala.
– aria armaturii longitudinale intinse;
, pentru beton greu
, pentru beton greu
, pentru beton greu.
Calculul armaturii transversale se face in asa fel incat sa fie satisfacuta relatia:
, unde este forta taietoare capabila a elementului cu armatura transversala specifica.
Ruperea se poate produce fie prin cedarea armaturilor transversale intinse, fie prin zdrobirea betonului din diagonalele comprimate.
Pentru asigurarea unei ruperi ductile este necesar sa fie satisfacuta conditia
– aria tuturor ramurilor de armatura dintr-un plan transversal.
– rezistenta de calcul a armaturii transversale
z – bratul de parghie al fortelor interne,
b – latimea minima a sectiunii transversale
s – distanta dintre etrieri
, pentru beton greu, factorul de reducere al rezistentei.
pentru beton armat.
Aria de armătură transversală se determină pentru cazul cel mai defavorabil, în care ; =45°.
– reprezinta forta taietoare capabila a elementelor armat cu etrieri.
Din relatia de mai sus, alegand diametrul etrierilor si numarul de brate, s-a determinat distanta intre etrieri necesara pentru preluarea fortei taietoare de proiectare:
In vederea asigurarii cerințelor de ductilitate în zonele critice distanța dintre etrieri trebuie să îndeplinească condiția:
s =min (hw /4; 200 mm; 8dbL)
Lungimea zonelor critice amplasate în vecinătatea nodurilor este masurata de la fata stalpilor este lcl = hw:
Determinarea forței tăietoare de calcul
Grinzi longitudinale
Calculul s-a facut pentru grinzile de la parter, celelalte grinzi se vor arma la fel.
Pentru secțiunea 1dr
este momentul capabil în secțiunea reazem 1.
este momentul capabil în secțiunea câmp 1-2.
Pentru o structură obișnuită, de tipul stâlpi tari-grinzi slabe, raportul .
Rezultă că .
Încărcarea uniform q distribuită pe grindă s-a determinat prin însumarea încărcărilor introduse în programul de calcul.
Forța tăietoare de calcul în secțiunea 1 dr. este:
Tabelul 15. Forțe tăietoare de calcul pentru grinzile longitudinale
Grinzi transversale
Calculul s-a facut pentru grinzile de la parter, celelalte grinzi se vor arma la fel.
Pentru secțiunea Adr:
este momentul capabil în secțiunea reazem A.
este momentul capabil în secțiunea câmp A-B.
Încărcarea uniform q distribuită pe grindă s-a determinat prin însumarea încărcărilor introduse în programul de calcul.
Forța tăietoare de calcul în secțiunea Adr. este:
Tabelul 16. Forțe tăietoare de calcul pentru grinzile transversale
Determinarea ariei de armatura transversală
Grinzi longitudinale
Secțiunea 1 dr:
Rezultă că este necesar calculul etrierilor.
Se alege armarea cu etrieri ϕ8. Numărul brațelor de etrieri este n=2.
Distanța dintre se determină cu formula:
Se determină pentru .
pentru beton armat
S e alege armarea cu etrieri ϕ8/100mm.
Determinarea ariei de armătură transversală în fiecare secțiune, pentru grinzile longitudinale, este explicitată în tabelul 17.
Tabelul 17. Arii de armătură transversală grinzi longitudinale
Grinzi transversale
Secțiunea Adr:
Rezultă că este necesar calculul etrierilor.
Se alege armarea cu etrieri ϕ8. Numărul brațelor de etrieri este n=2.
Distanța dintre se determină cu formula:
Se determină pentru .
pentru beton armat
S e alege armarea cu etrieri ϕ8/100mm.
Determinarea ariei de armătură transversală în fiecare secțiune, pentru grinzile transversale este explicitată în tabelul 18.
Tabelul 18. Arii de armătură transversală grinzi longitudinale
Dimensionarea stâlpilor
Armarea longitudinală
Pentru calculul stâlpilor se urmează prescripțiile din normativul P100-1/2013. Clasa de ductilitate a stâlpilor este medie.
Dimensionarea armaturii longitudinale a stalpilor se va face astfel încât la fiecare nod grindă – stâlp al structurilor tip cadru sa fie îndeplinită urmatoarea condiție, în vederea impunerii mecanismului structural de disipare de energie care să îndeplinescă cerințele de la punctul 5.2.3.3.1 din normativul P100-1/2013:
suma momentelor capabile asociate sensului acțiunii seismice considerate în stalpul din nodul în care se face verificarea;
suma momentelor capabile asociate sensului acțiunii seismice considerate în grinda din nodul în care se face verificarea;
– factorul de suprarezistență datorat efectului de consolidare al oțelului, care se va considera 1.2 pentru clasa de ductilitate medie (DCM).
Aria de armatura longitudinală se determină cu relațiile:
, dacă
, dacă
b – latimea stalpului;
– Distanța dintre centrele de greutate al armăturilor de la partea inferioară și parea superioară a grinzii, , , s=25mm – stratul de acoperire cu beton, ɸ = diametrul armaturilor longitudinale
– înălțimea utilă a secțiunii,
, valoarea de proiectare a rezistentei la compresiune a betonului.
Considerăm acoperitor termenul .
2.7.3.1.1. Eforturi de proiectare cadru longitudinal
Eforturile de proiectare obținute din programul de calcul pentru stâlpii cadrului longitudinal considerat, cadrul de pe axul C, sunt următoarele:
Figura 17. Diagrame de moment încovoietor My stâlpi cadru longitudinal axul C în gruparea seismică de încărcări (kNm)
Figura 18. Diagrame de moment încovoietor My stâlpi cadru longitudinal axul C în gruparea seismică de încărcări (kNm)
Figura 19. Diagrame de efort axial N stâlpi cadru longitudinal axul C în gruparea seismică de încărcări (kN)
2.3.7.1.2. Eforturi de proiectare cadru transversal
Eforturile de proiectare obținute din programul de calcul pentru stâlpii cadrului transversal considerat, cadrul de pe axul 3, sunt următoarele:
Figura 18. Diagrame de moment încovoietor My stâlpi cadru transversal axul 3 în gruparea seismică de încărcări (kNm)
Figura 19. Diagrame de moment încovoietor My stâlpi cadru transversal axul 3 în gruparea seismică de încărcări (kNm)
Figura 20. Diagrame de efort axial N stâlpi cadru transversal axul 3 în gruparea seismică de încărcări (kN)
Dimensionarea armăturilor se face pentru stâlpul cu momentele încovoietoare maxime și eforturile axiale corespunzătoare și pentru stâlpul cu efortul axial minim și momentele încovoietoare corespunzătoare.
2.3.7.1.3. Moment încovoietor M maxim și N corespunzător
Analizând diagramele de mai sus, stâlpul cu momentul încovoietor cel mai mare este stâlpul SC5, iar stâlpul cu efort axial minim este SA3.
Figura 28. Moment încovoietor maxim Figura 29. Efort axial
stâlp SC5 (kNm) corespunzător stâlp SC5 (kN)
Figura 30. Moment încovoietor corespunzator Figura 31. Efort axial
stâlp SA3 (kNm) minim stâlp SA3 (kN)
Pentru stâlpul cu moment încovoietor maxim, la etajul 1 sus, aria de armătură longitudinală se determină astfel:
În același timp trebuie să se respecte condiția:
,
în vedere impunerii mecanismului structural de disipare de energie la nodurile grinzi-stalpi.
În tabelele 19 si 20 s-au determinat ariile de armatură longitudinală pentru stâlpi. Se observă ca ariile de armătură rezultate sunt foarte mici. De aceea, în vederea impunerii mecanismului structural de disipare de energie la nodurile grinzi-stalpi, aria de armatură necesară s-a recalculat astfel încat momentul capabil al stâlpului să respecte condiția:
Conform P100/2013, nu este necesar sa se respecte acesta conditie pentru capătul superior al stâlpilor de la ultimul nivel al constructiilor supraetajate. De aceea, momentul capabil maxim al grinzilor se va considera pentru grinzile de la parter.
Momentul capabil necesar al stalpului s-a determinat cu formula:
Se considera momentele capabile maxime pentru toate grinzile care intră in stâlp.
si reprezintă momentele capabile maxime în reazem și câmp pentru grinzi.
Procentul minim total de armare longitudinală pe latură trebuie să respecte condiția:
Tabelul 19. Armare longitudinală stâlp SC5
Tabelul 20. Armare longitudinală stâlp SA3
Armarea transversală
Armarea transversală se face la forța tăietoare de calcul:
– momentul de la extremitati;
– inaltimea libera a stalpului.
– înălțimea grinzii, – înălțime de nivel parter, – înălțime de nivel etaj
– factorul care introduce efectul consolidarii otelului si al fretariii betonului in zonele comprimate:
pentru clasa medie de ductilitate
– valoarea momentului capabil la extremitatea „i” a stalpului, corespunzatoare sensului considerat al fortelor laterale.
si – sumele valorilor momentelor capabile ale stalpilor si grinzilor care intra in nod.
Momentele s-au determinat in functie de armare longitudinala efectiva a stâlpilor, determinata anterior, si raportul dintre suma momentelor capabile ale grinzilor care intra in nod si momentul capabil al stalpilor care intra in nod, pentru fiecare sectiune.
Calculul secțiunii la forță tăietoare se efectueaza conform SREN 1992-1-1, considerând înclinarea diagonalelor comprimate în modelul de grinda cu zabrele de 45°.
Se verifica rezistența bielelor comprimate cu expresia:
Daca inegalitatea de mai sus este verificata se determina aria secțiunilor pentru forța taietoare cu expresia:
Alegând diametrul etrierilor și numărul de brațe de etrieri în funcție de dispunerea barelor în secțiune, se determină distanța între etrieri astfel:
; pentru beton armat.
, pentru beton greu, factorul de reducere al rezistentei.
z – bratul de parghie al fortelor interne, ; – lățimea laturii stâlpului
Lungimea zonei critice se determină cu formula:
La baza fiecărui nivel, lungimea zonei critice se extinde pe toată lungimea de suprapunere a armăturilor longitudinale din stâlpi.
În zonele critice ale stâlpilor se va prevedea armarea transversală minimă data de cea mai severă dintre condițiile:
a) În zona critică de la baza stâlpilor, deasupra secțiunii teoretice de încastrare:
– Coeficientul geometric de armare, în fiecare direcție:
b) În restul zonelor critice: (
Distanța dintre etrieri nu va depăși:
– diametrul minim al barelor longitudinale.
Calculul s-a făcut în tabelul 21 pentru stâlpul cu momente capabile maxime.
Tabelul 21. Armare transversală stâlp SA3
Dimensionarea fundației
Ținând cont de tipul suprastructurii construcției, se alege sistemul de fundare cu fundații izolate din beton armat, formate dintr-un bloc de beton simplu și cuzinet din beton armat în care se încastrează stâlpul de beton armat. Fundațiile izolate vor fi legate între ele cu grinzi de cuplare.
Adâncimea de fundare minimă este, conform studiului geotehnic, .
Adâncimea de îngheț în zonă este, conform NP112/2014, -0.80m de la cota terenului.
Fundația se va dimensiona și calcula conform NP112/2014 – „Normativ privind proiectarea fundațiilor de suprafață”
Blocul de beton simplu se realizează respectând următoarele condiții:
Înălțimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton cu o treaptă
Clasa minimă de beton este C16/20
Înălțimea blocului de beton se stabilește astfel încât
Figura 32. Model alcătuire fundatie izolată
Cuzinetul din beton armat se proiectează respectând următoarele:
Cuzinetul va avea formă prismatică
Dimensiunile în plan ( și ) vor respecta următoarele condiții:
Vor fi mai mari decât dimensiunile care asigură limitarea presiunilor pe planul de contact cu blocul la valori mai mici decât rezistența de calcul la compresiune a betonului.
Pentru raportul /L respectiv /B se vor lua în considerare următoarele intervale: pentru bloc de beton cu o treaptă /L=0,5-0,65
Înălțimea cuzinetului va respecta următoarele valori minime:
; ;
Dimensionare fundație izolată stâlpi marginali și de colț, axele A și D
Predimensionare fundației
În figurile 30 și 31 sunt extrase eforturile axiale pentru stâlpii de pe axele A și D.
Figura 33. Diagrame de eforturi N stâlpi axul A, în gruparea fundamentală
Figura 34. Diagrame de eforturi N stâlpi axul D, în gruparea fundamentală
Diagramele de eforturi pentru stâlpul marginal cel mai solicitat arată astfel:
Figura 35. Diagrame de eforturi stâlpi marginali N, My și Mz, axele A si D în gruparea fundamentală
Figura 36. Diagrame de eforturi stâlpi marginali N, My și Mz, axele A si D în gruparea seismică
Deoarece momentele încovoietoare pe stâlp vor avea un aport mare la presiunea pe teren, dimensionarea preliminară a fundației se va face astfel încât, pentru fundație cu încărcări excentrice pe ambele direcții, să se respecte condiția ca:
– presiunea maximă în gruparea fundamentală
N , , – solicitările de calcul la baza fundației
A, , – aria si modulele de rezistență ale secțiunii în plan a tălpii fundației pe direcțiile x și y
Se propune secțiunea tălpii fundației de 2.70×2.70 m și adâncimea de fundare
și înălțimea de la cota terenului natural +0,20m. Rezultă că înălțimea fundației va fi de 1.40m.
– efortul axial la baza stâlpului, în grupare fundamentală
efortul axial generat de greutatea pereților de la parter aferenți deschiderilor adiacente fundației.
– greutatea proprie a fundației în gruparea fundamentală
Conform studiului geotehnic, presiunea convențională pe teren pentru adancimea de fundare de 2.00 m și lățimea fundației de 1.00 m, pe perna de fundare cu grosimea de 1.00m, este .
Presiunea admisibilă se obține prin corectarea presiunii convenționale în funcție de adâncimea de fundare și lățimea fundației.
unde:
– corecția de lățime
– pentru pamanturi necoezive (pernă de fundare din piatră spartă)
– corecția de adâncime
Se verifica presiunea maximă:
Presiunea maximă pe teren se verifică. Cu dimensiunile alese BxH = 2.60×2.60m, se fac toate verificările conform NP112/2014, în grupările fundamentală și specială.
Verificarea presiunilor pe teren
Gruparea fundamentală
b) Gruparea specială
Verificarea presiunilor de contact dintre blocul de beton și cuzinetul de beton armat
Dimensionarea cuzinetului se face cu formulele:
rezultă
Se alege
Fundația va arăta astfel:
Figura 37. Fundație izolată stâlpi marginali
rezultă că nu este nevoie să se facă verificarea la forță tăietoare a cuzinetului.
În gruparea fundamentală:
trebuie să fie mai mică decât rezistența la compresiune a betonului din talpă care este de clasă C16/20
În gruparea seismică:
Se observă că pentru fundația stâlpului marginal nu există eforturi de întindere la suprafața dintre cuzinet și blocul de beton simplu și nu este nevoie de armatură de ancorare a cuzinetului în blocul de beton.
Armarea cuzinetului – armătura de la partea inferioară
Momentele încovoietoare în cuzinet se calculează cu relațiile:
– presiunea pe talpa cuzinetului în dreptul stâlpului
Diagrama de presiuni pe talpa fundației este următoarea:
Figura 38. Diagrame de presiuni pe talpa cuzinetului
s-a obținut prin interpolare liniară.
Armătura de la partea inferioară a cuzinetului va respecta următoarele condiții:
coeficientul minim de armare pe fiecare direcție va fi 0,001;
diametrul minim al armăturilor este Ф= 10 mm;
distanța maximă între armături este 250 mm; distanța minimă este 100 mm.
Armarea pe direcțiile y și z se face astfel:
Se alege
Procentul de armare este:
Armătura de la partea superioară
Armătura de la partea superioară se dispune când cuzinetul are desprinderi de pe blocul fundației.
Din calcul a rezultat că nu este necesară armatură la partea superioară a cuzinetului. Totuși se va dispune armatură care să respecte condițiile:
diametrul minim al armăturilor este ɸ=10 mm;
distanța între armături este de minim 100 mm și de maxim 250 mm.
Dimensionare fundație izolată stâlpi centrali
Predimensionare fundației
Diagramele de eforturi pentru stâlpul central cel mai solicitat arată astfel:
Figura 39. Diagrame de eforturi N, stâlpi axele B și C
Figura 40. Diagrame de eforturi stâlpi centrali N, My și Mz în gruparea fundamentală
Figura 41. Diagrame de eforturi stâlpi centrali N, My și Mz în gruparea seismică
Se propune secțiunea tălpii fundației de 3.30×3.30 m și adâncimea de fundare
– efortul axial la baza stâlpului, în gruparea fundamentală.
-greutatea proprie a fundației în gruparea fundamentală
Se verifica presiunea maximă:
Presiunea maximă pe teren se verifică. Cu dimensiunile alese BxH = 3.20×3.20 m, se fac toate verificările conform NP112/2014, în grupările fundamentală și specială.
Verificarea presiunilor pe teren
Gruparea fundamentală
Gruparea specială
Verificarea presiunilor de contact dintre blocul de beton și cuzinetul de beton armat
Dimensionarea cuzinetului :
rezultă
Se alege
Fundația va arăta astfel:
Figura 42. Fundație izolată stâlpi centrali
rezultă că nu este nevoie să se facă verificarea la forță tăietoare a cuzinetului.
Verificarea cuzinetului în gruparea fundamentală:
Verificarea cuzinetului în gruparea seismică:
Se observă că pentru fundația stâlpului central nu există eforturi de întindere la suprafața dintre cuzinet și blocul de beton simplu și nu este nevoie de armatură de ancorare a cuzinetului în blocul de beton.
Armarea cuzinetului -armătura de la partea inferioară
Diagrama de presiuni pe talpa fundației este următoarea:
Figura 43. Diagrame de presiuni pe talpa cuzinetului
fundație stâlpi centrali
s-a obținut prin interpolare liniară
Armarea pe direcțiile y și z se face cu momentul maxim:
Se alege
Procentul de armare este:
Dimensionarea armăturii grinzilor de cuplare
Armarea longitudinală
Fundațiile se vor lega cu grinzi de echilibrare cu dimensiunile 80×35 mm, pe axele A, B, C, D și 1, 3 și 5.
Grinzile de fundare se vor arma cu momentele obținute prin încărcarea grinzilor cu momentele la baza stâlpilor și greutatea proprie a pereților de la parter.
Diagrama de momente încovoietoare a grinzilor de cuplare longitudinale este următoarea:
Figura 44. Diagrame de momente încovoietoare grindă de cuplare longitudinală
Diagrama de momente încovoietoare a grinzilor de cuplare transversale este următoarea:
Figura 45. Diagrame de momente încovoietoare grindă de cuplare transversală
Armarea longitudinală a grinzilor se va face cu momentul maxim .
Se alege
Procentul de armare este:
Armarea transversală
Diagrama de forță tăietoare a grinzilor de cuplare longitudinale este următoarea:
Figura 46. Diagrame de momente încovoietoare grindă de cuplare longitudinală
Diagrama de forță tăietoare a grinzilor de cuplare transversale este următoarea:
Figura 47. Diagrame de momente încovoietoare grindă de cuplare longitudinală
Distanța dintre etrieri se determină cu formula:
Se propune armarea cu etrieri ɸ8. Rezultă că
Se alege armarea cu etrieri ɸ8/150mm.
Capitolul 3. PREZENTAREA TEHNOLOGIILOR DE EXECUȚIE ȘI ELABORAREA CAIETELOR DE SARCINI
3.1. Tehnologii de execuție
Pentru realizarea obiectivului ce face obiectul proiectului, construcția P+1E, cu structură în cadre de beton armat monolit, planșee de beton armat turnate monolit și fundații izolate sub stâlpi cu talpă din beton simplu și cuzinet de beton armat, se vor realiza următoarele lucrări:
Trasarea construcției pe teren
Lucrari de terasamente constând în lucrări de săpătură pentru fundații și lucrări de umplutură după realizarea acestora;
Lucrări de cofrare, montare a armăturilor, turnare a betonului și decofrare pentru fundații;
Lucrări de cofrare, montare a armăturilor, turnare a betonului și decofrare pentru stâlpi;
Lucrări de cofrare, montare a armăturilor, turnare a betonului și decofrare pentrugrinzi și plăci;
Lucrări de zidărie pentru realizarea pereților exteriori și pereților interiori de compartimentare;
Lucrări de finisaje constând în: tencuileli exterioare și interioare, zugrăveli, șape, placaje ceramice.
Lucrări de termoizolare și hidroizolare a fundațiilor și terasei necirculabile, lucrari de termoizolare a pereților;
Lucrări de montaj a tâmplăriei de PVC sau aluminiu interioară sau exterioară.
În acest capitol sunt prezentate caiete de sarcini pentre lucrările de terasamente, săpături și umpluturi, pentru lucrările de cofrare-decofrare, fasonare și montare a armăturilor, și pentru lucrările de turnare a betonului în elementele de construcție.
3.1.1. Lucrări de terasamente
Totalitatea proceselor de lucru legate de excavare, deplasare și compactare a solului se numesc „lucrări de terasament”.
Complexul de lucrări de edificare a construcțiilor din pământ este divizat în lucrări pregătitoare (curățirea teritoriului, formarea rețelei geodezice de repere, defrișarea stratului vegetal etc.), auxiliare (asigurarea proprietăților fizico-mecanice necesare și stabilității construcțiilor din pământ: excavare, deplasarea și compactarea solului), și lucrări de amenajare a teritoriului.
Suprafața terenului pe care urmează să se execute construcții trebuie pregătită în prealabil prin lucrări specifice, numite lucrări pregătitoare:
– defrișarea mecanizată a terenului;
– curățirea (dezafectarea) terenului;
– scarificarea mecanizată terenului;
– săparea și îndepărtarea stratului vegetal;
– trasarea și șablonarea lucrărilor de pământ.
În mod obligatoriu se identifică, se marchează și se protejează instalațiile subterane existente pentru evitarea deteriorărilor.
Defrișarea mecanizată a terenului constă în îndepărtarea de pe amplasament a tufișurilor, arbuștilor, arborilor, precum și a rădăcinilor, cioatelor sau alte materiale lemnoase; în cazul rămânerii lor în pământ, prin putrezire, ar produce goluri ce pot constitui surse de infiltrație a apelor sau pot favoriza tasări neuniforme cu consecințe grave asupra construcțiilor.
În cadrul procesului tehnologic de defrișare mecanizată a terenului se pot executa una sau mai multe din activități tehnologice:
– defrișarea mecanizată a tufișurilor și arbuștilor;
– doborârea arborilor, cu sau fără scoaterea rădăcinilor acestora;
– scoaterea rădăcinilor și cioatelor existente.
În procesul tehnologic de curățire mecanizată a terenului pot interveni următoarele activități:
– îndepărtarea crengilor, cioatelor și rădăcinilor scoase, precum și a pietrelor de dimensiuni mici aflate la suprafața terenului;
– săparea și îndepărtarea vegetației de baltă;
– îndepărtarea deșeurilor.
Executarea săpăturilor în terenurile a căror categorie de dificultate la săpare este superioară categoriei specifice mijloacelor de care se dispune, necesită o afânare prealabilă. Afânarea sau scarificarea constă în dislocarea pământului de la suprafața terenului, pe adâncime de 10 … 100 cm și întoarcerea sau răscolirea lui. Se poate realiza cu pluguri trase de tractor sau scarificatoare.
Săparea și îndepărtarea stratului vegetal este necesară din considerente tehnologice, caracteristicile fizico-mecanice ale pământului vegetal fiind improprii utilizării lui în procese de construcție, dar este necesară și din considerente economice, deoarece stratul vegetal constituie o valoare funciară.
Se deosebesc două procedee tehnologice de săpare a stratului vegetal:
– săparea cu deplasarea stratului pentru formarea depozitelor. Procesul se realizează cu buldozere, screpere și autoscrepere.
– săparea stratului vegetal și strângerea în depozite provizorii de unde se încarcă în transport și se transportă de la șantier.
Stratul de pământ vegetal se va îndepărta cu buldozerul de 65-80CP. Buldozerul este alcătuit dintr-un tractor pe șenile sau pe pneuri, pe care este montat echipamentul de lucru. Echipamentul de lucru este constituit dintr-o lamă susținută de un cadru care este acționată de cilindrii hidraulici sau de cabluri, în cazul tipurilor mai vechi.
Lama dreaptă perpendiculară pe direcția de mers constituie echipamentul propriu-zis de buldozer; lama articulată în ax, cu posibilitatea de variere a unghiului fiecăreia din cele două jumătăți față de direcția de mers, de la un unghi ascuțit până la unul obtuz, constituie echipamentul de varidozer; când lama este orientabilă în plan orizontal, putându-se modifica unghiul acesteia față de direcția de mers (cu până la 25°), echipamentul se numește angledozer; posibilitatea de rotire a lamei în plan vertical (unul din capetele lamei ridicându-se pe o înălțime de 23 … 95 cm), caracterizează echipamentul de tiltdozer.
Săparea cu buldozerul presupune înfigerea lamei în pământ și apoi prin împingere, tăierea unui strat de pământ a cărui grosime variază între 10…20 cm. În fața lamei se formează o „prismă" de pământ care este deplasată prin împingere la locul de depozitare sau dacă pământul trebuie împrăștiat, cuțitul lamei se menține ridicat (la o înălțime „h" dată) față de suprafața solului. Distanța de transport a pământului cu buldozerul pe șenile este cuprinsă frecvent între 5 … 100 m, iar cu cel pe pneuri, între 5 … 200 m, ținând cont de faptul că în timpul transportului o parte din pământ se pierde pe la extremitățile laterale ale lamei.
Prin trasare se înțelege operația de transpunere din planurile de execuție, pe teren a formei și dimensiunilor exacte a construcției ce urmează să fie executate. Pentru trasare este necesară stabilirea unei rețele de puncte fixe, de coordonate cunoscute materializate pe teren:
– rețea de construcții;
– rețea topografică locală;
– rețea de pătrate (rețea specială de trasare).
Pentru simplificarea trasării se alege rețeaua de trasare specială care se leagă la rețeaua topografică existentă.
Trasarea construcțiilor este alcătuită din următoarele operații:
A) identificarea și verificarea ca poziție și alcătuire a reperelor de trasare din rețeaua specială de trasare folosită;
B) fixarea poziției construcției pe amplasament aliniând punctele caracteristici ale construcției (colțuri, intersecții) și trasarea inițială a axelor principale;
C) proiectarea și construirea împrejmuirii de trasare. Împrejmuirea se construiește paralel cu conturul construcției, rectilinie, orizontală;
D) materializarea punctelor ce aparțin axelor pe împrejmuirea de trasare;
E) materializarea axelor prin punctele din afara incintei șantierului;
F) trasarea gropilor de fundație.
Lucrările de pământ încep cu trasarea pe teren a limitelor gropilor folosind pentru aceasta axele principale materializate prin sârme întinse pe marginile de pe împrejmuirea.
Groapa de fundație se consideră terminată după ce s-a controlat lărgimea și adâncimea ei și nu s-au constatat abateri inadmisibile de la proiect.
Modul de realizare a lucrărilor de săpătură depinde de caracteristicile pământului de pe amplasament: coeziunea, gradul de îndesare, capacitatea de îndesare, umiditatea, plasticitatea. În funcție de aceste caracteristici se aleg uitlajele cu care se execută lucrările și se stabilește dacă se vor executa lucrări de sprijinire a săpăturilor.
Pentru acest proiect s-a optat pentru execuția săpăturii cu excavatorul. Excavatoarele sunt mașini specializate pentru săparea pământului, care execută și un transport la mică distanță necesar descărcării materialului în mijloace de transport, sau în depozite.
Excavatorul cu ocupă este utilajul terasier cel răspândit, executând 45 … 65 % din volumul total al lucrărilor de pământ. Echipamentele excavatorului pentru lucrările de săpare a pământului pot fi:
– cupă dreaptă;
– cupă inversă;
– cupă draglină;
– cupă graifer.
Excavatorul cu cupa dreaptă sapă din poziție fixă staționând la partea inferioară a săpăturii; frontul de lucru (săpătura) se află deasupra nivelului de staționare-deplasare a excavatorului.
Un ciclu de săpare constă din: coborârea cupei până la baza săpăturii și înfigerea dinților cupei în pământ; tăierea pământului și umplerea cupei prin mișcări simultane de împingere și ridicare a cupei; continuarea mișcării de ridicare a cupei concomitent cu mișcarea de retragere a ei; rotirea și coborârea cupei, prin rotirea platformei, până deasupra mijlocului de transport (sau a depozitului) în care se descărcat, prin deschiderea capacului de la baza cupei; revenirea prin rotire a platformei pentru reluarea ciclului de lucru.
Lungimea relativ redusă a brațului și a mânerului cupei, limitează folosirea excavatorului cu cupă dreaptă, în special la executarea săpăturii cu descărcarea pământului în mijloace de transport și mai puțin în depozite.
Excavatorul cu cupă dreaptă sapă toate categoriile de pământuri (I … IV), terenurile înghețate și încarcă materialul derocat din categoriile superioare de teren.
Excavatorul echipat cu cupă inversă sapă din poziție fixă, sub nivelul la care staționează sau se deplasează, deci în timpul lucrului el se află la partea superioară a săpăturii (abatajului).
Un ciclu de lucru constă din: coborârea săgeții și împingerea cupei la o distanță cât mai mare de excavator, săgeata și brațul fiind, aproximativ, în prelungire. Urmează înfigerea dinților cupei în pământ, continuând coborârea și rotirea brațului în jurul articulației cu care este prins de săgeată; pământul este tăiat și introdus în cupă. Concomitent, cupa este rotită în jurul articulației cu care este prinsă de braț pentru a o aduce într-o poziție în care materialul săpat și încărcat să nu cadă. Urmează ridicarea cupei și rotirea platformei pentru aducerea ei deasupra mijlocului de transport sau depozitului; descărcarea se realizează prin îndepărtarea brațului și rotirea cupei în sens invers față de încărcare. La final, platforma se rotește în sens invers pentru revenirea în poziția de săpare, după care ciclul se reia.
Excavatorul echipat cu cupă inversă este un utilaj folosit la executarea săpăturii cu descărcarea pământului îndeosebi în mijloace de transport dar și în depozite. Sunt utilizate la executarea debleelor, a gropilor de fundație pentru clădiri civile și industriale, a șanțurilor pentru conducte, a canalelor etc.
Sub aspectul naturii terenului, excavatorul cu cupă inversă are aceleași domenii de folosire cu excavatorul cu cupă dreaptă; se utilizează în special când condițiile locale impun ca execuția săpăturii să fie realizată cu utilajul amplasat la partea superioară a săpăturii.
Pentru acest proiect se va realiza o săpătură generală pentru a putea realiza perna de fundare din piatră spartă folosind un excavator cu cupă dreaptă 75-1.25 CP.
Lucrările de umplutură după finalizarea fundațiilor se vor realiza cu mijloace mecanice sau manual. Lucrările de umpluturi presupun două etape:
Așternerea pământului în straturi;
Compactarea pământului de umplutură.
De obicei, pentru umpluturi se folosește pământul excavat de pe amplasament. Nu se va folosi pământ provenit din stratul de pământ vegetal.
Umpluturile mecanizate se execută astfel:
Înainte de executare a umpluturii se face compactarea pământului natural de sub viitorul rambleu;
Materialul se așează în umplutură în straturi orizontale pe toată lățimea rambleului, cu grosimi de 15 – 100 cm.;
pământul așezat în umplutură nu trebuie să conțină bulgări și să fie omogen ca porozitate;
Umiditatea pământului așezat să fie cât mai aproape de cea optimă.
Când umiditatea pământului este mai mare sau mai mică cu peste 2% față de cea optimă, se vor lua una din măsurile de uscare sau umezire;
Atunci când se constată stări care ar putea determina sau favoriza pierderea stabilității săpăturilor (umeziri locale accentuate, fisuri, curgeri de taluz etc.), pentru evitarea accidentelor, lucrările se vor opri și se vor lua măsurile tehnice necesare înlăturării pericolelor existente.
Dacă umiditatea pământului reală W>Wopt se efectuează uscarea pământului timp de 2-3 zile prin întinderea și întoarcerea lui de 2 – 3 ori, iar dacă umiditatea este foarte mare se tratează cu var, zgură, stabilizatori chimice.
Compactarea pământului se efectuează în scopul consolidării terenului și creșterii stabilității lui. Prin activitatea de compactare se obțin următoarele efecte: eliminarea sau reducerea accentuată a tasărilor ulterioare, creșterea masei volumice, mărirea capacității portante, reducerea permeabilității și a sensibilității la umezire etc.
Prin operația de compactare trebuie realizat gradul de compactare prestabilit (prescris), aceasta fiind principalul indice de calitate al compactării. Gradul de compactare realizat depinde de felul utilajului de compactare, de natura și umiditatea pământului, de grosimea stratului supus compactării.
După metoda greutății volumice relative, gradul de compactare se definește ca fiind raportul dintre starea de îndesare realizată la un moment dat și starea de îndesare maximă a pământului, posibilă de realizat și stabilită, de regulă, prin încercări de laborator. Cu cât gradul de compactare se apropie de 100%, cu atât pământul este mai bine compactat.
Din punct de vedere al compactării se deosebesc trei grupe de pământuri: necoezive (nisip, pietriș, piatră spartă), slab coezive (pământuri prăfoase și nisipoase, mâl), coezive și foarte coezive (pământuri argiloase). În general, pământurile necoezive se compactează mai ușor ca cele coezive, ajungând mai repede la compactarea prescrisă.
Principalele metode folosite la compactarea pământului sunt următoarele:
– compactarea prin rulare;
– compactarea prin batere;
– compactarea prin vibrare;
– metode combinate (rulare și batere, vibrare și batere).
Compactarea pământului de pe fundul săpăturii precum și a materialului din perna de fundare se va face folosind ruloul compresor, care este un utilaj cu fețe netede.
Utilajele de compactat cu fețe netede se folosesc, în general, la compactarea de finisare a umpluturilor, după compactarea primară realizată cu celelalte utilaje. Ele compactează straturi relativ subțiri de 10 … 20 cm și necesită un număr mare de treceri.
Parametrii tehnologici importanți la compactarea pământului sunt: greutatea, grosimea stratului de pământ compactat și numărul de treceri.
Fiecare strat elementar orizontal se compactează separat și numai după compactarea completă a stratului respectiv se procedează la împrăștierea stratului următor.
Pentru realizarea gradului de compactare prescris, fiecare strat se compactează prin trecerea de mai multe ori a utilajelor pe același loc.
Pentru realizarea umpluturilor între fundații, așterenerea și compactarea pământului și a straturilor de sub fundații se va face manual, cu lopata, respectiv maiuri electromecanice sau compactoare vibratoare cu un singur rulou conduse manual.
Maiurile electromecanice au greutăți cuprinse între 30-200 daN. Sunt alcătuite dintr-un cilindru metalic prevăzut la partea inferioară cu o talpă metalică, curbată. Procesul de lucru se realizează prin transformarea mișcării de rotație a axului maiului într-o mișcare de dute-vino pe verticală, astfel încât în momentul căderii se obține o mișcare de înaintare de 0,15 – 0,40 m. Frecvența acestor salturi este de câteva ori mai mare decât cea a maiurilor mecanice și, de aceea, pe lângă efectul de batere, se produce și un efect de vibrare, deținând astfel o poziție intermediară între utilajele de batere și cele de vibrare.
Aceste maiuri compactează straturi de 15 – 50 cm grosime, prin 2-5 treceri succesive, în funcție de natura terenului și greutatea utilajului. Se folosesc la lucrări de volume mici. În tocuri înguste, lângă lucrările de beton, conducte, la umplerea șanțurilor etc
3.1.2. Lucrările de cofrare
Cofrajul este forma utilizată la executarea construcțiilor din beton și beton armat la șantierul de construcție. El este alcătuit din elementele de formare, portante și de susținere. Amestecul de beton se toarnă în cofrajul instalat, se compactează și se întreține până la căpătarea rezistenței necesare. Lucrările legate de executare și montare a cofrajului se numesc – de cofrare, iar lucrările de demontare a cofrajului – de decofrare.
Cofrajul trebuie să corespundă unor exigențe de rezistență, ermetice și de stabilitate, se asigură exactitatea dimensiunilor construcțiilor monolite, montarea și demontarea rapidă, calitatea necesară a suprafeței construcției betonate. Cofrajul nu trebuie să împiedice montarea armăturii, punerea în operă și compactarea amestecului de beton.
Se deosebește cofrajul de inventar (utilizarea multiplă) și staționară – de unică folosire. Cofrajul inventar constă din complectul de elemente unificate, ce permite asamblarea formelor de cofraj pentru diferite tipuri de construcții.
În calitate de material pentru executarea cofrajului se utilizează metalul, materialele lemnoase, beton armat și materialele sintetice. Cel mai efectiv este cofrajul executat din combinația materialelor. Așa, elementele portante și de suport se confecționează din metal, dar pentru cele de formare se utilizează materialele lemnoase, plastice etc.
Pentru micșorarea aderenței betonului cu suprafața de contact a cofrajului se utilizează diferite unsoare. Tipul de unsoare se alege în dependență de condiții concrete și posibilitățile, tehnologia de betonare și eficacitatea economică.
Cofrajele se clasifică după modul de executare a lucrărilor, tipul construcțiilor și edificiilor executate cu dimensiunile geometrice și soluțiile constructive respective. În raport cu cele menționate se deosebesc următoarele tipuri de cofraje: cofrajul mobil demontabil din scuturi mici și scuturi mari, cofrajul mobil ridicător, spațial mobil, cofrajul din blocuri, cofrajul glisant, cofrajul cu deplasare orizontală, cofrajul tip tunel, cofrajul pneumatic, cofrajul pierdut.
Pentru realizarea acestui proiect se vor folosi cofraje din panouri tip Doka, din lemn., refolosibile. Acestea se demontează după întărirea betonului și se refolosesc la următoarele elemente de construcție pe măsură ce lucrările avansează.
3.1.3. Lucrările de montare a armăturilor
La armarea elementelor construcției ce face obiectul propiectului se va folosi otel BST500 pentru barele de rezistentă și oțel OB37 pentru repartiții. Barele vor fi livrate pe șantier gata fasonate și montate în cofraje individual sau sub formă de carcase, formate în șantier și apoi montate în cofraj folosind mijloace de ridicare, cum ar fi macarale (de exemplu la stâlpi).
Procesul lucrărilor de armare constă din patru etape de bază: pregătirea elementelor de armătură; transportarea elementelor gata; montarea armăturii în poziția de proiect; verificarea și recepția armăturii montate.
Armarea construcțiilor cu bare separate se realizează Ținând cont de poziția spațială a armăturii în construcție (coloane, grinzi, planșee etc.). Montarea armăturii se începe cu instalarea barelor de lucru.
La armarea coloanei inițial se instalează și se fixează barele verticale de lucru cu legarea capetelor inferioare de mustățile de armătură și amplasarea etrierelor. Apoi se instalează etrieri pe toată înălțimea coloanei (de jos în sus) și se fixează barele verticale.
La armarea grinzilor, riglelor cu înălțimea până la 60 cm asamblarea carcasei de armătură se efectuează pe garnituri deasupra cutiei de cofraj și după asamblarea lui se introduce în cofrajul construcției. La înălțimea mai mare de 60 cm asamblarea carcasei se efectuează la fundul cutiei de cofraj cu o latură a cutiei deschise.
Armarea panourilor, planșeelor și a altor construcții asemănătoare se începe cu determinarea poziției barelor longitudinale și transversale prin indicarea poziției lor cu cretă pe bază. Apoi se instalează barele și se leagă între ele. Plasă executată se ridică pe garnituri pentru asigurarea stratului de protecție.
Armarea construcțiilor cu plase și carcase plane se realizează cu macara, care asigură livrarea pachetelor de armătură nemijlocit în construcție. Carcasele plane se montează în cofrajul și se leagă cu ajutorul armăturii de distribuție. Plasele plane și în rulouri se montează în cofraje și se fixează în poziția de proiect. Racordarea plaselor se execută prin suprapunerea. În direcția barelor de lucru suprapunerea plaselor din bare netede rotunde constituie l≥250 mm cu amplasarea în zona racordării cel puțin a două bare transversale. La plasele din bare profilate amplasarea barelor transversale în zona de racordare nu este obligatorie, dar lungimea de suprapunere este egală l + 5 diametre a barelor de lucru. În direcția barelor de distribuție plasele pot fi instalate fără suprapunere, sau cu suprapunere, sau cu instalarea plasei adăugătoare, care acoperă locul de racordare a plaselor de bază.
Armarea construcțiilor cu carcase spațiale se efectuează prin instalarea lor în cofrajul parțial sau complet asamblat. Preliminar se verifică și se îndreaptă după proiect poziția mustăților de armătură și se marchează axele de trasare. Apoi cu macara se ridică elementele, se instalează în poziția de proiect, se verifică și se fixează temporar cu contrafișe. După aceasta se efectuează legătura cu mustățile de armătură.
La armarea construcțiilor este necesar de asigurat grosimea stabilită a stratului de protecție. Pentru aceasta se utilizează garniturile din beton sau mortar, reazeme de armătură etc.
După instalarea armăturii se efectuează verificarea ei, care include verificarea vizuală, instrumentală a dimensiunilor și poziției în corespundere cu proiect. La recepția lucrărilor de armare se completează un proces verbal pentru lucrări ascunse.
3.1.4. Lucrările de turnare a betonului
Betonul se va achiziționa gata preparat, de la stații de preparare a betonului autorizate, și transportate pe șantier cu autobetoniere. Betonul se va pune în operă la fața locului prin pompare.
Procesul de punere în operă a amestecului de beton include următoarele operații: pregătirea bazei, livrarea amestecului de beton în construcția betonată, distribuirea (nivelarea) lui și compactarea.
Succesiunea punerii în operă a amestecului de beton depinde de tipul construcției, dimensiunile ei, formei și locul de amplasare. Până la începerea betonării trebuie să fie determinate: metodele de livrare, distribuire și compactare a amestecului de beton; componența amestecului de beton, și valoarea consistenței; grosimea, direcția și durata stratului turnat.
Înainte de betonare cofrajul să fie curățit de murdării și impurități, dar fisurile existente de a etanșa. Suprafața cofrajului de inventar, care vine în contact cu beton, trebuie să fie acoperită cu soluția de ungere, care nu trebuie să diminueze calitatea betonului și să lasă urme pe suprafața construcțiilor din beton armat.
Amestecul de beton se toarnă pe o bază pregătită:
În cazul terenului de fundație (pământuri) se îndepărtează straturile de pământuri vegetale, mâloase, turboase și alte de origine organică și se înlocuiește cu un strat de nisip;
În cazul bazei de beton și rosturilor de lucru suprafețele orizontale și verticale se curăță de pelicula de lapte de ciment; curățirea se efectuează cu ajutorul periei metalice.
În toate cazurile menționate mai sus baza trebuie să fie curățită de murdării, impurități, bitum, unsoare, dar cele de beton – să fie spălate și surplusul de apă înlăturat.
Până la începerea punerii în operă a amestecului de beton minuțios se verifică corectitudinea instalării armăturii, existența garniturilor din beton și a altor dispozitive, care asigură grosimea necesară a stratului de protecție a armăturii. Pe cofrajul se instalează scuturi de lemn înguste pe suporturi pentru trecerea muncitorilor.
Pe măsura livrării în cofraj amestecul de beton se distribuie, de regulă, în straturi orizontale de grosime egală, executate într-o direcție. Grosimea straturilor orizontale se determină, de obicei, în dependență de utilajul de compactare.
Acoperirea stratului precedent cu următorul strat de amestec de beton trebuie să fie executată până la începerea prizei în stratul precedent.
Optimizarea procesului de compactare a amestecului de beton în mare măsură determină calitatea construcțiilor monolite și intensitatea lucrărilor de beton. Metoda universală și efectivă de compactare a amestecului este vibrarea.
Amestecul de beton în starea necompactată, friabilă conține o cantitate mare de aer. Compactarea constă în diluarea amestecului de beton, așezării compacte în cofraj și eliminarea aerului pentru obținerea unui material rezistent la îngheț-dezgheț, impermeabil, cu o structură rezistentă.
După modul de acțiune asupra amestecului de beton se cunosc trei tipuri de vibratoare:
Interioare (de adâncime) – cu amorsarea în amestecul, acționând prin intermediul vibrării corpului vibratorului;
Exterioare–instalate pe cofraj cu ajutorul dispozitivelor de fixare, acționând prin transmiterea vibrărilor la cofrajul construcției;
De suprafață–instalate pe suprafața amestecului turnat, acționând prin vibrarea suprafeței de lucru.
Vibrarea de adâncime este cea mai efectivă, datorită faptului, că toată energia de vibrare se transmite nemijlocit amestecului cu pierderile minimale.
Vibratoarele de adâncime sunt destinate pentru compactarea construcțiilor armate și puțin armate (fundații, pereții, panourilor masive, coloanelor, piloților, etc.). Organul de lucru a acestor vibratoare este capul vibrator.
Se compactează amestecul de beton prin introducerea verticală sau înclinată a capului vibrator în stratul compactat cu adâncirea cu 5 – 10 cm în stratul ulterior compactat neîntărit. Durata staționării vibratorului într-o poziție trebuie să fie atâta, ca la consistența dată a amestecului de beton și grosimea stratului prelucrat, să se obțină compactarea îndestulată a lui. Dacă timpul de vibrare este mai mic de cel necesar, atunci amestecul nu se va compacta îndestulat, dacă timpul este mai mare – amestecul poate segrega. Indicii de bază a compactării îndestulate sunt: stoparea tasării amestecului de beton, apariția laptelui de ciment la suprafața lui și dispariția bulelor de aer.
Finalizând compactarea în poziția dată, se deplasează vibratorul la poziție nouă. Distanța dintre pozițiile succesive nu trebuie să depășească 1,5 din raza de acțiune a vibratorului. Raza de acțiune se numește distanța de la vibrator până la acel punct din amestecul de beton unde încă sunt observate acțiunile vibratoare. Pasul pozițiilor a vibratoarelor de adâncime depinde de caracteristicile lor – parametrii de vibrare, dimensiunile suprafeței active a corpului, masei vibratorului, etc.
Edificiile masive se betonează, de regulă, în părți separate – blocuri. Dimensiunile și amplasarea blocurilor se determină ținând cont de soluțiile constructive a masivului și armarea lui. În cazul solicitării cu sarcini dinamice fundațiile se betonează fără întreruperi.
În toate cazurile alegerea tehnologiei, mijloacelor de mecanizare pentru livrare, distribuire și compactare se efectuează în baza calculelor tehnico-economice. La edificarea construcțiilor masive cu împărțirea pe blocuri și fundațiilor cu volum mai mare de 1000 mc se recomandă livrarea betonul cu automobile pe estacade, care se reazemă pe montanți metalice sau din beton armat cu înălțimea egală cu înălțimea fundațiilor. Din autobasculante și automalaxoare amestecul de beton se descarcă în bunchere de recepție sau jgheaburi, de unde prin tuburi articulate se transportă nemijlocit în construcția betonată.
Betonarea masivelor și fundațiilor poate fi realizată cu ajutorul macaralelor și amestecul de beton se transportă la locul de punere în operă cu bene de beton. La betonarea fundațiilor cu dimensiuni mare în plan se utilizează distribuitoare de beton autopropulsante, care pot fi dotate cu săgeți telescopice sau staționare.
La betonarea stâlpilor și pereților amestecul de beton după transportare la șantier se livrează în construcția betonată cu macarale cu braț în bunchere articulate transportabile sau prin conducte de beton cu pompe.
Stâlpii cu secțiunea 400×400 mm și mai mare cu înălțimea până la 5 m, și, de asemenea, cu secțiunea până la 400×400 mm și înălțimea până la 2 m se betonează pe toată înălțimea cu livrarea betonului de sus. Pentru înălțimi mai mari a acestor construcții lucrările se execută pe nivele cu întreruperi de 1 – 2 ore pentru tasarea betonului proaspăt turnat.
La betonarea grinzilor și panourilor de planșeu sunt posibile următoarele scheme de livrare a betonului: benă – macara – construcție; benă – macara – conveier cu tronsoane – vibrojgheb – construcție; pompă de beton – conducta de beton – construcție. Grinzile și rigle se betonează pe straturi orizontale cu grosimea de 0,3 – 0,5 m în dependență de vibratoarele utilizate.
Rosturi de lucru se formează ca urmare a întreruperilor la betonare. Ele pot fi amplasate în locurile, unde racordarea dintre betonul precedent și nou turnat nu vor influența negativ asupra rezistenții construcției. La betonarea coloanelor rosturi de lucru se organizează la nivelul superior al fundațiilor, nivelului inferior al grinzilor, riglelor.
Betonarea grinzilor și panourilor se execută concomitent. Dacă grinda are secțiune de dimensiuni mare și betonarea ei concomitent cu panoul este imposibilă, atunci grinda se betonează separat. Rostul de lucru se organizează la 20 – 30 mm mai jos de nivelul marginii de jos a panoului. În procesul de betonare a grinzilor separate nu se permite organizarea rostului de lucru în treimea de mijloc a deschiderii grinzii.
La întreruperi de betonare a grinzilor și panourilor este necesar ca rostul să fie vertical. Locul de racordare a betonului turnat precedent și proaspăt turnat se curăță minuțios de impurități, praf și peliculei de ciment formate. Rostul se spală cu apă, dar pelicula de ciment se înlătură cu peria de sârmă. Suprafața curățită a rostului înainte de betonare se acoperă cu mortarul de ciment de aceiași componență ca și betonul turnat ulterior.
Condițiile de păstrare a betonului proaspăt turnat și de întreținere a lui în perioada inițială de întărire trebuie să asigură:
Menținerea regimului termoumed, necesar pentru creșterea rezistenții betonului în ritmurile determinate;
Înlăturarea deformațiilor de contracție și termice și apariția fisurilor; protejarea betonului de lovituri, zguduiri și de alte acțiuni, care diminuează calitatea lui în construcție.
Componența măsurilor privind întreținerea betonului, ordinea și termenele de desfășurare a lor și controlul asupra executării, succesiunea și termenele de decofrare a construcțiilor trebuie să fie stabilite de laboratorul de construcție în corespundere cu indicațiile snip. În scopul creării condițiilor favorabile pentru întărirea betonului este necesar:
De a proteja betonul de acțiunile dăunătoare a vântului și razelor solare directe, de a umezi sistematic materiale higroscopice, cu care sunt acoperite suprafețele deschise a betonului;
Pe timp călduros concomitent cu betonul de a umezi și de a întreține în stare umedă a cofrajului din lemn;
Pe timp uscat suprafețele deschise a betonului de a menține în stare umedă până la atingerea de către beton a 75 % din rezistența de proiect.
Demontarea cofrajului portant a construcțiilor di beton armat se admite numai după atingerea de către beton rezistenței (în procente de la cea de proiect):
Panouri și bolți cu deschiderea până la 2 m: 50%
Panouri și bolți cu deschiderea: de la 2 m până la 8 m: 70%
Grinzi și rigle cu deschiderea până la 8 m 70: 70%
Cofrajul trebuie de demontat lent, pentru a nu deteriora muchiile construcțiilor. La lucrările de decofrare este important să nu se distruge materialul cofrajelor, din care este executat (panouri, scânduri ș.a.).
Măsurile efectuate privind întreținerea betonului zilnic se introduc în registrul lucrărilor de betonare.
Pentru întărirea pietrei de ciment cea mai favorabilă temperatura este de 15 – 25°C, la care betonul la 28 zile practic capătă duritatea (rezistență) stabilă. La temperaturi negative, apa din capilare și corpul betonului înghețând, se mărește în volum cu cсa 9%. In rezultatul formațiunii microscopice a gheții în beton apar forțele de presiune care distrug legăturile structurale formate, care pe parcursul întăririi în condiții normale nu se restabilesc, în afară de această, apa formează în jurul agregatului peliculă de învelire, care la topire distruge legăturile, deci caracterul de monolit a betonului. La înghețare, din aceleași cauze, brusc se micșorează aderența betonului cu armătura, se mărește porozitatea, ce duce la micșorarea rezistențelor mecanice, de îngheț și de impermeabilitate.
La topire apa liberă înghețată trece în stare lichidă și procesul de întărire a betonului se restabilește. Dar din cauza structurii distruse, rezistența finală a astfel de beton este mai mică ca rezistența betonului întreținut în condiții normale cu 15 – 20%. Extrem de dăunător este procesul de îngheț – dezgheț repetat.
Rezistența la care înghețarea betonului nu mai poate afecta structura lui și influența la rezistența lui finală, se numește critică.
Metode de păstrare a temperaturii optime pentru turnarea pe timp firguros sunt:
Metoda de întreținere a betonului în învelise artificiale este legată cu cheltuielile suplimentare, duce la complicarea lucrărilor paralele și nu micșorează durata executării construcției. De aceea metoda este utilizată numai atunci când aceasta este necesiar tehnologic. Construcția cortului încălzit, de obicei, constă din carcasa din țevi, căptușită cu plăci de placaj și termoizolant ușor.
Metoda de încălzire electrică forțată preliminară constă în încălzirea intensă a amestecului de beton înainte de punere în cofrajul timp de 5 – 15 min până la temperatura de 70 – 90°C în bene speciale, dotate cu electrozi sau platforme basculante cu ajutorul unui sistem de electrozi. Îndată după aceea betonul este turnat în cofrajul netermoizolat sau puțin termoizolat și se compactează până la începerea prizei.
Încălzirea cu raze infraroșii se referă la metode de radiație termică. Ea se utilizează pentru încălzirea îmbinărilor monolite de formă complexă, îmbinărilor supraarmate a betonului vechi cu cel proaspăt turnat și a altor sectoare dificile.
Metoda inductivă de încălzire a betonului sau încălzirea în câmpul electromagnetic se referă la metode de contact. Ea se reduce la faptul, că în jurul elementului din beton armat încălzit se execută înfașurarea-inductor din conductor izolat și se conectează la rețea.
Încălzirea betonului prin aburire permite asigurarea regimului fin de întreținere în condiții termoumede favorabile pentru întărirea betonului. Dar această metodă cere consumul mare de aburi (0,5 – 2 t pentru 1 mc de beton), totodată cheltuieli mari a materialelor pentru executarea „cămeșilor" de aburire, conductelor ș.a.
Adaosuri antigel sunt compuși chimici, introduși în amestecul de beton în cantitate de 2 – 10% din masa cimentului (în dependență de tipul adausului și temperatura betonului) și favorizează întărirea betonului la temperaturi negative.
Aceste adaosuri accelerează procesul de întărire, coboară temperatura de îngheț a apei și, respectiv, permit de a mări durata de întărire a betonului. La adaosuri care accelerează întărirea se referă clorura de calciu (CaCl2), clorura de natriu (NaNO2), nitrit de natriu (NaNO 2), sulfat de natriu (Na2SO4). La adaosuri care coboară temperatura de îngheț a apei se referă NaNO 2+ CaCl 2, NaCl+ CaCl 2, HHKM, HKU, potasiu (K2CO3).
La betonarea construcțiilor armate cel mai des sunt utilizate potasiu (K2CO3) și nitrit de natriu (NaNO2), care nu duce la coroziunea armăturii și nu formează săruri pe suprafața betonului. Adausul de potasiu asigură întărirea betonului la temperatura de -25°C. Amestecul de beton cu adaosul de potasiu trebuie de pus în cofrajul timp de 45 -50 min.
Betoanele reci sunt betoane cu adaosuri chimici, introduse în amestecul de beton la prepararea lui în cantități mari (10 – 15% din masa cimentului). Betoane reci sunt preparate cu apă încălzită ușor și apoi după punere în cofrajul sunt învelite deasupra cu rogojini termoizolante contra înghețării apei din straturi superioare a betonului. Trebuie de avut în vedere că betoanele răci la temperaturi negative la finele termenului de 28 zile capătă nu mai mult de 40 – 50% din rezistența de proiect.
Utilizarea betonului cu adaosuri antiângheț nu se admite în construcții acționate de sarcini, acțiune termică >60°C (pe parcursul exploatării), în construcții, care sunt în contact cu mediul agresiv.
3.2. Caiet de sarcini pentru lucrări de terasamente
Înaintea începerii lucrărilor de terasamente se verifică întreaga trasare pe teren, încheindu-se un proces verbal de lucrări ascunse între beneficiar si executant.
3.2.1. Generalități
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuie respectate la lucrarile de terasamente (sapatura, umplutura, compactare si transport pamant) la infrastructura constructiilor curente de orice fel, la lucrari de constructii industriale agrozootehnice, locuinte si social culturale.
Standarde si normative de referință
La lucrarile de sapatura se vor avea in vedere urmatoarele normative:
– C169-88 – Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente.
– NP 112-2014 – Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa
– TS – Norme de deviz pentru terasamente
– C16-84 – Normativ pentru executarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii
– Norme actuale de securitate si sanatate in munca
– Legea 10/1995 – Lege privind calitatea lucrarilor in constructii
– Legea 177/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții
Lucrările de infrastructură
Se execută în conformitate cu prevederile studiului geotehnic, care stabileste stratificatia terenului, conditiile hidro-geologice si conditiile de fundare.
Constructorul va întocmi proiectul tehnologic de executie care va cuprinde:
planul de organizare de santier;
planul de lucrări pregătitoare executãrii fundatiilor propriu-zise;
planul cu organizarea locului de muncă;
lista mijloacelor (dispozitive de executie a terasamentelor si fundatiilor); proiecte de sprijinire si de cofraje.
Verificarea calității terenului de fundare se face de către specialistul geotehnician care a elaborat studiul geotehnic și este atestat M.D.R.T.
În acest sens, după terminarea lucrărilor de săpătură, va fi chemat specialistul geotehnician pentru verificarea terenului de fundare, încheindu-se proces verbal de receptie – faza determinantă împreună cu specialistul beneficiarului si executantul lucrării.
În situatia în care se constată diferente între caracteristicile reale ale terenului si cele din studiul geotehnic, se vor stabili de cãtre specialistul geotehnician mãsurile ce trebuiesc luate.
Pe toată durata execuției lucrărilor de fundații este obligatorie monitorizarea geotehnică pentru a se dispune măsuri de adaptare a detaliilor de execuție ale fundațiilor în funcție de condițiile geotehnice întâlnite. Monitorizarea geotehnică trebuie efectuată de elaboratorul studiului geotehnic sau de un specialist atestat MTCT pentru domeniul Af. Se intocmeste un proces verbal de receptie a terenului de fundare.
Fixarea lucrărilor de execuție
În condiții normale de execuție
Inainte de efectuarea lucrarilor de sapatura, beneficiarul va elibera terenul pe amplasamentul constructiei de toata dotarile edilitare ce se pot gasi in solul acestuia: retele de apa, canalizare, termice, gaz, telefonice, electrice, etc.
Lucrarile se vor executa dupa imprejmuirea zonei si eventual semnalizarea pe timp de noapte, daca deranjeaza circulatia rutiera.
Lucrarile se vor realiza prin sapatura generala cu utilaj adecvat, respectandu-se normele de securitatea muncii pentru talazurile sapaturii si pentru lucrul cu utilajul.
Se admit sapaturi manuale numai in spatii inguste si pentru corectarea taluzelor si fundul sapaturii.
Utilaje folosite:
In functie de natura pamantului si existenta sau nu a apei, se pot folosi utilaje ca:
– buldozer – pentru sapare generala si deplasarea locala (miscarea terasamentelor).
– excavator – pentru saparea in spatii largi si inguste prin retrageri (santuri) avand lama pana la 40 cm. latime si depozitarea in mijlocul de transport. Daca exista si apa, se coboara nivelul freatic prin canale colectare sau puturi si pomparea acestora.
– autocamioane pentru transport pamant
– picamer – in teren foarte tare (radier de beton etc.)
– cilindru compresor pentru compactare;
– mai mecanic, mai manual.
În condiții de execuție pe timp friguros
Nu se admite executia ultimului strat de sapatura in apropierea cotei de fundare pe timp friguros, fara a se lua masuri impotriva inghetului, (pentru a nu ingheta terenul) care ar duce la schimbarea conditiilor geometrice geotehnice ale terenului, pe care urmeaza a se funda constructia.
Transportul pământului
Pamantul rezultat din sapatura se depoziteaza local si pe etape pentru umplutura si numai diferenta rezultata se transporta cu utilaj de transport la locul de depozitare.
La transportul pamantului se va tine seama de:
– distanta de transport;
– de utilaje mecanice folosite.
Umpluturi de pământ
Pământul ales pentru umplutură, rezultat la săpătură, nu trebuie sa contina stratul de sol vegetal, urme de radacini, deoarece prin degradarea in timp, ar conduce la goluri cu tasari posibile.
Umplutura se va executa numai pe teren bun. Nu se admite umplutura pe teren vegetal.
Straturile de pamant, pietris, etc. rezultat din sapatura se compacteaza in straturi de 20-25 cm grosime cu maiul manual, maiul mecanic sau in suprafete intinse cu cilindru compresor, prin treceri succesive de 2-3 ori in acelasi punct, folosindu-se pamant cu umiditatea optima pentru compactare.
Este foarte importanta compactarea pamantului, pentru a se evita eventualele posibile tasari ale trotuarelor, ale zidurilor autoportante care descarca pe pardoseala (pe nervurile pardoselii).
Controlul calității lucrărilor de săpătură
Sapatura generala si sapaturile locale se realizeaza numai dupa trasarea constructiei si verificarea trasarii acesteia de catre beneficiar impreuna cu seful de proiect.
In functie de importanta constructiei, volumul acesteia, natura terenului de fundare, sistemul constructiv, proiectantul prin obligatii de proiectare sau asistenta tehnica va fi chemat pe santier pentru verificarea si consemnarea in scris a lucrarilor in fazele ascunse ale:
– trasarii axelor constructiei
– adancimii de fundarea (terenul bun de fundare) si latimii acestuia: se vor lua probe pentru verificarea compactarii umpluturilor mai ales unde cota terenului amenajat este mai sus de cota terenului natural.
Caiet de sarcini lucrări de cofraje pentru beton armat
3.3.1. Alcătuirea cofrajelor
Cofrajele pentru elementele din beton armat si sustinerile lor trebuie să fie astfel alcătuite încât să îndeplinească următoarele conditii:
să se asigure obtinerea formei si dimensiunile prevăzute în proiect pentru elementele ce urmează a fi executate
să fie etanse, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment, să fie stabile si rezistente sub actiunea încărcărilor, să permită un mare numar de refolosiri, să fie prevăzute cu piese de asamblare de inventar.
Cofrajele din lemn se vor dimensiona în conditiile prevăzute în "Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat si beton precomprimat”, indicativ NE 012-2007.
Pentru reducerea aderentei dintre beton si cofraj, acestea se ung pe fetele ce vin în contact cu betonul înainte de fiecare folosire cu substante decofrante. Acestea se aplică prin pensulare, trebuie să-si păstreze proprietătile neschimbate în conditiile climatice de executie a lucrărilor si să nu atace betonul.
Eșafodajele de sutinere a cofrajelor de planșee (plăci) sunt formate, în general, din grinzi extensibile, rezemate pe popi de inventar, contravântuiri. Elementele eșafodajelor trebuie sã prezinte suficientă rezistentă și stabilitate pentru a putea prelua toate sarcinile provenite din greutatea cofrajului si a betonului proaspăt din plăci, a sculelor si dispozitivelor de lucru și a echipelor de muncitori, fiind verificate totodată pentru a prelua și solicitări orizontale din împingerea betonului din pereti, stâlpi si grinzi.
3.3.2. Trasarea poziției cofrajului
Pentru turnarea fundatiilor din beton se realizează de-a lungul sârmelor întinse între reperii materializati în acest scop pe balizele de colt sau intermediare ce au servit la trasarea lucrărilor de săpături.
Întrucât în timpul definitivării lucrărilor de cofrare, elementele cofrajului pot căpăta deplasări de la pozitionarea initială, este necesar ca, înaintea turnării betonului să se verifice corectitudinea pozitiei finale a acestora.
3.3.3. Abateri admisibile la montarea cofrajelor
Abaterile admisibile la montarea cofrajelor se referă la următoarele categorii de mărimi:
– dimensiuni ale spațiului cofrat;
– cote de nivel (pentru fundul cofrajului, înălțime de turnare a betonului etc);
– poziția axelor, în plan și pe înălțime (care include rectilinitatea și perpendicularitatea sau unghiul prevăzut după caz);
– forma suprafeței (care include planitatea și denivelarea locală, după caz).
Abaterile admisibile pentru dimensiuni, cote de nivel și poziție a axelor, vor fi cele prevăzute pentru elementele respective.
Abaterile admisbile privind forma suprafeței se stabilesc conform anexei C din NE012/2/2010.
3.3.4. Montarea cofrajelor
Operațiunile de montare a cofrajelor se vor succede, de regulă, în următoarea ordine:
– curătirea si nivelarea locului de montaj;
– trasarea pozitiei cofrajelor; transportul și asezarea panourilor și a celorlalte materiale și elemente de inventar în apropierea locului de montaj;
– curătirea si ungerea panourilor; asamblarea și sustinerea provizorie a acestora; verificarea pozitiei cofrajului pentru fiecare element de constructie, atât în plan orizontal cât si pe vertical și fixarea lor în pozitie corectă;
– încheierea, legarea (blocarea) și sprijinirea definitivă a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor de montare (juguri, tiranti, zăvoare, proptele, contravânturi, etc.);
– etansarea rosturilor.
Mentinerea alinierii panourilor asamblate se obtine cu ajutorul montantilor si al riglelor de aliniere, respectiv al moazelor si cu ajutorul tirantilor trecuti prin distantieri. Asigurarea verticalitătii se va face prin proptele, de preferintă reglabile. Împingerea betonului proaspăt care actionează asupra panourilor de cofraj se preia prin elementele de sprijinire ale panourilor, montanti, respectiv moaze si prin tirantii de legătură realizati în general din otel beton. Cofrajele stâlpilor se alcătuiesc în general din panouri dispuse vertical. Trasarea bazei se face, de regulă, printr-o ramă de scândură. Pentru a se putea controla si curăta baza stâlpului se prevede o fereastră de vizitare.
Montarea elementelor de sustinere a cofrajelor pentru plansee (plăci) se face în următoarea ordine:
– se traseazã pozitia elementelor verticale de sustinere (popi) se amplaseazã elementele verticale de sustinere si de contravântuire provizoriu;
– se montează si se fixează elementele orizontale ale esafodajului (rigle, grinzi extensibile,etc.);
– se verificã pozitia si dimensiunile efectuându-se corecturile necesare.
Strângerea definitivă a contravântuirilor se face după ultima verificare ce se efectuează după montarea cofrajelor.
Cofrajele din panouri se ung cu atentie înaintea montării armăturilor în scopul de a facilita operatia de decofrare și a se mări prin acestea numărul de folosiri al panourilor.
Ungerea se face imediat după scoaterea cofrajului sau chiar în timpul montării lui. Pentru ungere se folosesc substante produse industrial în acest scop, care se aplica după decofrare si curătire, fiind interzisă folosirea motorinei sau a petrolului lampant, care degradează materialele lemnoase. Pentru evitarea scurgerii laptelui de ciment prin rosturile dintre cofraje acestea vor fi etansate cu ajutorul benzilor autoadezive.
La terminarea lucrărilor de cofraj se efectuează receptia finală de către o comisie formată din beneficiar (dirigintele de santier) si constructor (seful punctului de lucru, seful de echipă).
3.3.5. Verificarea și recepția cofrajelor și susținerilor acestora
Verificarea cofrajelor si sustinerilor acestora se efectuează:
– la terminarea lucrărilor de cofraje, pentru o etapă de lucru, când se efectuează și recepția cofrajelor;
– imediat înainte de punerea în operă a betonului în cofrajele respective, când se efectuează o nouă verificare;
Verificarea cofrajelor și susținerilor acestora se efectuează prin:
– examinare directă și măsuri simple;
– măsurări cu aparatură.
Prin măsurări se urmărește confirmarea încadrării în toleranțele prevăzute pentru montarea cofrajelor.
Verificarea cofrajelor și susținerilor acestora prin observare directă și măsurări simple se referă la următoarele:
– așezarea corespunzătoare a elementelor/panourilor cofrajelor propriu-zise, față de baza de rezemare, precum și între ele: vizual-poziție și fără spații libere între ele:
– faptul ca elementele de susținere sau legătură punctuală (popi, contravânturi înclinate, legături interioare etc) sunt fixate: prin solicitare cu mâna, să nu aibă joc; legăturile interioare sunt corect montate prin observare vizuală;
– starea de curățenie: vizual;
– aplicarea agenților de decofrare: vizual;
– dimensiunile, în cel puțin 2 secțiuni pentru fiecare element, precum și ale golurilor și poziția relativă a acestora: prin măsurare directă;
– trasarea înălțimii de turnare a betonului: prin măsurare directă față de fundul cofrajului, sau față de alte suprafețe existente;
– aspectul general al suprafeței care vine în contact cu betonul: vizual;
Verificările cofrajelor prin măsurători cu aparatură se referă la:
– cote de nivel pentru fundul cofrajului;
– axe, pentru spațiul cofrat și pentru goluri;
– înclinări, dacă este cazul;
– verificări în toate punctele și secțiunile, care sunt precizate de inginerul de structură, în cazul cofrajelor cu forme deosebite (plăci sau pereți curbi etc);
Pentru a preveni apariția unor neconformități, constructorul trebuie să asigure un control preliminar privind aprovizionarea, manipularea și depozitarea materialelor utilizate, precum și un control al instruirii personalului care va executa lucrările respective.
Verificarea cofrajelor și susținerilor acestora se face din nou, în intervalul de 24 de ore înainte de montarea armăturii, dacă este cazul, precum și înainte de punerea în operă a betonului, dacă între aceste operațiuni a trecut o perioadă mai lungă.
Această a doua verificare se efectuează prin observare directă și măsurări simple și, dacă se constată neconformități, și prin măsurări cu aparatură, după caz.
Recepția cofrajelor și susținerilor acestora constă în consemnarea conformității lucrărilor, pe baza verificării efectuate la terminarea lucrărilor și a rezolvării eventualelor neconformități, printr-un proces verbal pentru recepția calitativă pe faze (pentru lucrări care devin ascunse), cu participarea reprezentantului clientului și, în cazul unor cofraje și/sau eșafodaje deosebite, pentru care inginerul de structură a întocmit caiete de sarcini, și cu participarea inginerului de structură.
3.3.6. Demontarea cofrajelor
La decofrarea elementelor verticale (pereti, stâlpi) ordinea operatiilor, în general, inversa celor indicate la montarea cofrajelor si anume: desfacerea zãvoarelor si scoaterea tirantilor; scoaterea elementelor de sustinere (montanti, rigle, moaze) scoaterea fururilor de compensare la pereti, montarea panourilor la pereti începând de la fururi, demontarea scândurilor de aliniere, respectiv a ramei de trasare.
Elementele de construcții pot fi decofrate, în funcție de tipul elementului, când betonul a atins o anumită rezistență. Această rezistență depinde atât de cimentul utilizat cât și de temperatura exterioară.
• Pentru fețele laterale termenul minim orientativ de decofrare – 2 zile
• Pentru fețele inferioare (cu menținerea popilor de siguranță) termenul minim de decofrare – 5 zile
• Pentru îndepărtarea popilor de siguranță termenul minim de decofrare – 10 zile.
Stabilirea rezistențelor betonului la care au ajuns părțile de construcție în vederea decofrării se face prin încercarea epruvetelor de control. La aprecierea rezultatelor trebuie să se țină seama de diferențele posibile între rezultatele obținute pe epruvete și rezistența reală a betonului din elemente (datorită condițiilor diferite ale căldurii de hidratare, tratării betonului etc).
Caiet de sarcini pentru montarea armăturilor
Produse pentru armătură nepretensionată
Produsele pentru armătura nepretensionată sunt produsele din oțel, neted, profilat sau amprentat, livrate ca atare sau sub formă de plase sau carcase sudate, uzinate.
Produsele din oțel pentru armătura nepretensionată trebuie să fie identificabile în ceea ce privește tipul și clasa produsului, asigurându-se trasabilitatea lor începând de la producător și până la punerea în operă. Pentru aceasta:
a) fiecare colac, fiecare legătură de bare sau plase sudate, fiecare carcasă sudată, trebuie să poarte o etichetă durabilă, bine atașată, care să conțină:
– denumirea producătorului;
– tipul și clasa produsului;
– numărul lotului și al colacului/legăturii;
– marcajul de conformitate;
– ștampila controlului de calitate;
b) documentele care însoțesc livrarea produselor trebuie să conțină cel puțin următoarele informații cuprinse în declarația de conformitate eliberată de producător, inclusiv o copie după acest document:
– numele și adresa producătorului;
– numărul certificatului de conformitate, atașat;
– referințe la caracteristicile produsului:
– numărul standardului de produs;
– tipul și clasa produsului;
– dimensiunea;
– limita de curgere;
– rezistența la rupere;
– alungirea la forța maximă și la rupere;
– conținutul de carbon echivalent pe oțel lichid;
– date de identificare a șarjei/lotului/colacului sau legăturii.
Prin tipul produsului se înțelege forma suprafeței:
– neted;
– cu profil periodic sau amprentat, caracterizat prin factorul de profil;
Prin clasa produsului se înțelege încadrarea în categoriile privind limita de curgere, raportul între rezistența la rupere și limita de curgere, alungirea (la forța maximă și la rupere) și sudabilitatea, conform specificației tehnice ST 009.
Marcarea, livrarea, transportul, manipularea și depozitarea produselor pentru armături trebuie să se facă astfel încât să nu modifice caracteristicile acestora. Produsele pentru armături trebuie depozitate separat pe tipuri, clase și diametre, în spații amenajate și dotate corespunzător, astfel încât să se asigure:
– evitarea condițiilor care favorizează corodarea armăturii, inclusiv prin ventilarea spațiilor;
– evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte substanțe;
– accesul și identificarea ușoară a fiecărui sortiment;
Suprafața produselor pentru armături nu trebuie să fie acoperită cu rugină neaderentă și nici cu substanțe care pot afecta negativ oțelul, betonul sau aderența între ele.
Inginerul de structură va preciza în proiect, tipul și clasa produselor care trebuie să fie utilizate, precum și diametrul și forma armăturilor, notate distinct și unitar în tot cuprinsul proiectului.
În cazurile în care constructorul nu poate aproviziona produsele conforme cu prevederile din proiect, modificările privind tipul și clasa produselor se pot face numai cu acordul scris al inginerului de structură (dispozitie de șantier, care face parte din proiect și intră în cartea tehnică a construcției).
Constructorul efectuează următoarele:
verificarea caracteristicilor geometrice;
încercarea la tracțiune (rezistența la rupere, limita de curgere, alungirea după rupere), încercarea la îndoire simplă și încercarea la îndoire-dezdoire.
Încercările se vor efectua pe câte 3 epruvete din fiecare lot și diametru, în laboratoare având dotarea necesară.
În cazurile în care rezultatele determinărilor nu sunt corepunzătoare, constructorul ia măsurile necesare pentru aprovizionarea cu produse corespunzătoare.
Pregatirea barelor
Curătirea și îndreptarea barelor sunt operatii care trebuie efectuate înaintea tăierii și fasonării acestora.
La curățire se vor îndepărta:
– pământul, urmele de ulei, vopsea sau alte impurități;
– rugina neaderentă care se desprinde prin lovire cu ciocanul;
– rugina aderentă, prin frecare cu peria de sârmă în zona de sudare a barelor care urmează să fie înnădite prin sudură.
După îndepărtarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, reducerea dimensiunilor secțiunii barei nu trebuie să depăsească abaterile limită la diametru prevăzute în Codul NE 012-2007 și anume:
– pentru bare cu d < 25 mm abatere limită de 0,5 mm;
– pentru bare cu d > 25 mm abatere limită de 0,75 mm.
Fasonarea barelor
Conform normativului de execuție NE012-2/2010, constructorul are obligația ca înainte de a trece la fasonarea armăturii să analizeze posibilitatea de a realiza armarea conform prevederilor din proiect (privind, în special, montarea și fixarea barelor, înnădirile barelor, dar și turnarea și compactarea betonului) și să solicite, dacă este necesară, reexaminarea, împreună cu inginerul de structură, a prevederilor din proiect.
Fasonarea armăturii se poate efectua de către constructor (în ateliere proprii și/sau la fața locului, pe șantier) sau prin comandarea acesteia, de către constructor, la un prelucrător specializat în fasonarea armăturii.
Fasonarea armăturii se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare în ceea ce privește echipamentul tehnologic utilizat și personalul care execută această activitate.
În cazul fasonării armăturii prin comandă la un prelucrător, se aplică următoarele condiții:
a) constructorul, care emite comanda, trebuie să transmită prelucrătorului toate datele din proiect privind armătura;
b) încercările produselor pentru armături vor fi efectuate de cel care aprovizionează produsele și rapoartele de încercare cu rezultatele obținute vor face parte din documentele care însoțesc armătura fasonată;
c) prelucrătorul va însoți armătura fasonată de declarația de conformitate care trebuie să se refere la:
– certificatele de conformitate ale produselor utilizate, anexate în copie;
– declarația că au fost respectate toate prevederile proiectului în ceea ce privește: produsele utilizate, forma și dimensiunile armăturilor, precum și condițiile de fasonare;
d) armătura fasonată va fi recepționată de constructor, pe baza prevederilor din proiect, recepție care are în vedere și existența cumentelor și marcajelor privind trasabilitatea pentru produsele utilizate;
Armătura fasonată în atelier (la constructor sau prelucrător) poate fi livrată, pentru montare, fie sub formă de elemente separate, fie asamblată în carcase.
În primul caz, elementele de același tip vor fi depozitate în pachete separate, etichetate, astfel încât să se evite confundarea lor și să se asigure păstrarea formei și curățeniei lor până la montarea acestora.
În al doilea caz, depozitarea și manipularea vor trebui să asigure indeformabilitatea, precum și starea de curățenie.
Fasonarea armăturii trebuie efectuată cu respectarea următoarelor condiții:
a) fasonarea nu se execută la temperaturi sub -10° C;
b) fasonarea cu mașina a barelor cu profil periodic, la mașini cu două viteze, se va face numai cu viteza mică;
c) îndoirea barelor se execută cu mișcare lentă, cu viteză uniformă, fără șocuri;
d) diametrul dornurilor utilizate pentru îndoirea barelor trebuie să fie:
– pentru bare cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 16 mm, de cel puțin patru ori diametrul barei;
– pentru bare cu diametrul nominal mai mare de 16 mm, de cel puțin șapte ori diametrul barei;
e) forma și dimensiunile ciocurilor de la capetele barelor vor fi conform prevederilor tehnice aplicabile și sunt precizate în proiect;
f) razele de îndoire pentru barele înclinate și pentru etrieri/agrafe vor fi, de asemenea cele prevăzute în reglementările tehnice aplicabile, ele trebuind să fie precizate în proiect.
Montarea armăturilor
Montarea armăturii se efectuează în următoarele condiții:
Cofrajele în care se montează armătura trebuie să fie recepționate și verificate imediat înaintea începerii montării armăturii. Verificarea trebuie să asigure că acestea și-au menținut conformitatea în ceea ce privește:
Stabilitatea și punerea sub efort a tuturor reazemelor punctuale.
Forma și dimensiunile;
Etanșeitatea;
Starea de curățenie.
Asigurarea conformității cu prevederile din proiect. Se referă la tipurile și clasele produselor utilizate, poziția relativă a acestora, între ele și față de cofraj, precum și la poziția și tipul înnădirilor, cu încadrarea în toleranțele admisibile.
Asigurarea bunei desfășurări a punerii în operă a betonului. Se referă la:
Crearea posibilității de circulație a personalului implicat, în cazul în care armătura este montată pe suprafețe orizontale/înclinate mari;
Crearea, în cazul armăturilor dese la partea superioară, la intervale de maximum 3,00m, a unor spații libere pentru pătrunderea betonului sau a furtunelor prin care se descarcă acesta;
Crearea spațiilor necesare pătrunderii vibratorului, cu dimensiunile de minimum 2,5 ori diametrul acestuia, la intervale de maximum 5 ori înălțimea elementului. Crearea spațiilor libere se face fie prin amplasarea armăturii, în acord cu proiectantul, fie prin montarea unor bare în ultima etapă de turnare a betonului.
Asigurarea poziției relative între bare și fața de cofraj.
Legarea armăturilor
Trebuie efectuată la încrucisarea barelor, prin legături cu sârmă neagră sau prin sudură electrică prin puncte.
Când legarea se face cu sârmă se vor utiliza două fire de sârmă moale de 1,0 mm până la 1,5 mm diametru. Legarea armăturii se va face numai cu sârmă neagră, fiind interzisă utilizarea sârmei zincate.
Legarea armăturii se va face după cum urmează:
La rețele de armături din plăci și pereți:
Fiecare încrucișare, pe două rânduri de încrucișări marginale, pe întregul contur;
Restul încrucișărilor, în câmp, se vor lega în șah, din două în două;
b) La rețelele de armături din plăci curbe subțiri, se vor lega toate încrucișările;
c) La grinzi și stâlpi:
– Toate încrucișările cu colțurile etrierilor și cu ciocurile agrafelor;
– Încrucișarile cu porțiunile drepte ale etrierilor pot fi legate în șah, din două în două;
– Barele înclinate se vor lega, în mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se încrucișează;
– Etrierii și agrafele montate înclinat precum și fretele, se vor lega la toate încrucișările cu barele longitudinale.
După caz, pentru elementele la care armarea se face cu un număr mare de bare și/sau de diametru mare, se vor prevede și alte tipuri de elemete de susținere temporare sau definitive. Aceste elemente vor fi de tip “confecție metalică” și se vor stabili de comun acord cu executantul după desemnarea acestuia.
În nodurile cu armãturi dese se va urmãri dispunerea barelor astfel ca sã permitã si pãtrunderea vibratorului.
Înnădirea barelor
Înnădirea barelor de armătură se va realiza:
– prin suprapunere (pentru diametre mai mici de 25mm, dacă în proiect nu este specificat altfel);
– prin sudare electrică, în mediu normal sau de bioxid de carbon, cap la cap, în cochilie pentru diametre de 25mm sau mai mari.
La executarea fundatiilor, pe stratul de beton de egalizare se asează barele fasonate conform proiectului, legându-se între ele si montând distantierii pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton.
Se introduc de asemenea mustătile pentru stâlpi sau pereti si se fixează de armătura fundatiei.
Montarea armăturilor va fi efectuată în pozitiile prevăzute în proiect asigurându-se mentinerea acestor pozitii și în timpul turnării betonului.
La montare se vor prevedea:
– cel putin 3 distantieri la fiecare mp de placă sau perete;
– cel putin 1 distantier la fiecare ml de stâlp.
Distantieri pot fi confectionati din masă plastică sau prisme de mortar prevăzute cu câte o sârmă pentru a fi legate de armături.
Nu se acceptă înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect decât cu acceptul proiectantului.
Stratul de acoperire cu beton a barelor din elementele de beton armat, are drept scop asigurarea protectiei armăturii contra coroziunii si buna conlucrare a acesteia cu betonul. Dacă nu se specifică altceva pe planurile de armare, straturile minime de acoperire se vor realiza conform SR EN 1992-1-1-2004.
La terminarea montării armăturilor, datorită importantei deosebite a calitătii executiei acestora cât si a faptului că după turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu receptionate, încheindu-se proces verbal de lucrări ascunse.
Verificările trebuie efectuate și însușite de către beneficiar (dirigintele de santier atestat MDRAP), executant (seful de lucrare împreuna cu responsabilul tehnic cu executia atestat MDRAP) si trebuie să se refere la toate aspectele lucrării si anume:
– numărul, diametrul si pozitia barelor în diferite sectiuni transversale, caracteristice elementului de structură;
– distantele dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare;
– lungimea portiunilor de bară care depăsesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în elemente care se toarnă ulterior (mustăti);
– lungimea de suprapunere la înnădirii;
– numărul și calitatea legăturilor dintre bare;
– dispozitivele de sustinere a pozitiei armăturilor în cursul betonării (agrafe, distantieri etc.);
– modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii;
Aceste elemente se consemnează cronologic în procesele verbale de lucrări ascunse.
Lucrari din beton si beton armat
Prevederi generale
Punerea în operă a betonului va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al punctului de lucru, care are următoarele obligații:
să aprobe începerea turnării betonului pe baza verificării directe a următoarelor:
starea cofrajelor și/sau a gropilor sau terasamentelor în care se toarne betonul;
starea armăturii;
– starea rosturilor de turnare, dacă este cazul.
b) să verifice comanda pentru beton (la furnizori externi sau la stația proprie de preparare);
c) să verifice faptul că sunt asigurate condițiile corespunzătoare pentru transportul betonului la locul de punere în operă, precum și mijloacele, facilitățile și personalul pentru punerea în operă a betonului, inclusiv cele necesare în caz de situații neprevăzute;
d) să cunoască și să supravegheze modul de turnare și compactare a betonului (cu respectarea prevederilor privind rosturile de turnare), precum și prelevarea de probe pentru încercările pe beton proaspăt și beton întărit, cu întocmirea unei proceduri de punere în operă, dacă este cazul.
Sunt necesare măsuri speciale, determinate de temperatura mediului ambiant în timpul turnării și întăririi betonului, astfel:
– în general se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare, să fie cuprinsă între 5°C și 30°C;
– în condițiile în care temeratura mediului în momentul turnării sau în timpul perioadei de întărire scade sub 5°C, se aplică prevederile din NE012-1/2007. Pământul, piatra, susținerile sau elementele structurale în contact cu betonul ce urmează a fi turnat trebuie să aibă o temperatură care să nu provoace înghețarea betonului înainte ca acesta să atingă rezistența necesară pentru a rezista la efectele înghețului;
– în cazul în care temperatura mediului depășește 30°C în momentul turnării sau în timpul perioadei de întărire este necesară utilizarea unor aditivi întârzietori de priză eficienți și luarea de măsuri suplimentare (de exemplu: stabilirea de către un laborator autorizat sau acreditarea unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere în operă și tratare a betonului);
Este obligatorie verificarea betonului la locul de turnare, pe probe.
Epruvetele confecționate vor fi păstrate astfel:
– epruvetele pentru verificarea clasei betonului pus în operă se păstrează în condițiile prevăzute în SR EN 12390-2;
– epruvetele de control pentru verificarea rezistențelor la compresiune la termene intermediare se păstrează în condiții similare betonului pus în operă;
– epruvetele pentru determinarea altor caracteristici ale betonului, dacă este cazul, se păstrează în condițiile prevăzute în standardele de încercare aplicabile;
Pentru betoanele puse în operă, pentru fiecare construcție, trebuie ținută, la zi, condica de betoane, care trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:
– datele privind bonurile de livrare sau documentele echivalente în cazul producerii betonului de către constructor;
– locul unde a fost pus betonul în operă în lucrare;
– ora începerii și terminării turnării betonului;
– temperatura betonului proaspăt;
– probele de beton prelevate și epruvetele turnate, modul de identificare a acestora și rezultatele obținute la încercarea lor;
– măsurile adoptate pentru protecția betonului proaspăt turnat;
– eventualele evenimente intervenite (întreruperea turnării, intemperii etc);
– temperatura mediului ambiant;
– personalul care a supravegheat turnarea și compactarea betonului;
Datele din condica de betoane trebuie să asigure trasabilitatea betonului, de la prepararea acestuia și până la punerea în operă.
Prepararea și transportul betonului
Prepararea si verificarea caracteristicilor betonului se face corespunzător precizărilor din "Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat si beton precomprimat, indicativ NE 012-2007",
Transportul betonului de lucrabilitate L3 si L4 (tasarea conului cu 5…9 cm, respectiv 10…15 cm) se face cu autoagitatoare iar a celor cu lucrabilitate L2 (tasarea conului cu 1…4 cm) cu autobasculantă cu benă amenajată corespunzător.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, jgheaburi sau roabe.
Mijloacele de transport trebuie să fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Pe timp de arsită sau ploaie, suprafata liberă de beton trebuie să fie protejată astfel încât să se evite modificarea caracteristicilor betonului.
Durata de transport se consideră din momentul începerii încărcării mijlocului de transport si sfârsitul descărării acestuia si nu poate depăsi valorile de mai jos decât dacă se utilizează aditivi întârzietori:
Turnarea si compactarea betonului
Înainte de a se începe turnarea betonului se vor verifica:
– corespondenta cotelor cofrajelor, atât în plan orizontal cât si pe verticală, cu cele din proiect;
– orizontalitatea si planeitatea cofrajelor;
– existenta măsurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitătii lor;
– măsurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de sustinere;
– rezistenta și stabilitatea elementelor de sustinere existente și corecta montare si fixare a sustinerilor, existenta panelor si a altor dispozitive de decofrare, a tălpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren, etc.
Înainte de a se începe betonarea, cofrajul si armăturile se vor curăta de eventuale corpuri străine, beton rămas de la turnarea precedentă, rugină neaderentă, etc. si se va proceda la închiderea ferestrelor de curătire.
Înainte de turnarea betonului trebuie verificată functionarea corectă a utilajelor de transport local și de compactare a betonului (vibratoare).
Betonarea constructiei va fi condusã nemijlocit de maistrul sau seful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea comportarea si mentinerea pozitiei initiale a sustinerilor cofrajelor si armăturilor si va lua măsuri operative de remediere a oricăror deficiente constatate. Atât deficientele constatate cât si măsurile adoptate vor fi consemnate în condica de betonare.
Betonul trebuie să fie pus în lucrare în maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare. Punerea în lucrare se va face fără întrerupere. Daca acest lucru nu este posibil se vor crea rosturi de lucru conform prevederilor normativului NE 012-2007.
La turnarea betonului trebuie respectate urmãtoarele reguli generale:
– înăltimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 1,5 m;
– turnarea betonului de înăltime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alcătuite din tronsoane de formă tronconică;
– betonul trebuie să fie răspândit uniform si în grosime de cel mult 50 cm. Întinderea acestuia se face prin tragere cu grebla. Nu se admite azvârlirea cu lopata a betonului la o distantă mai mare de 1,50 m;
– se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor fată de pozitia prevăzută în proiect, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă; dacă totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turnării;
– se va urmări cu atentie, înglobarea completă în beton a armăturilor, respectându-se grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;
– nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării si nici asezarea pe armături a vibratorului;
– turnarea se va face în straturi orizontale de 30 … 40 cm înăltime, acoperirea cu un strat nou trebuie să se facă înaintea începerii prizei cimentului din betonul stratului inferior.
Compactarea betonului se execută prin vibrare mecanică; în cazul imposibilitătii de continuare a compactării prin vibrare, defectarea vibratoarelor, întreruperi de curent electric, etc.), turnarea betonului se va continua până la pozitia corespunzătoare pe rost, compactând manual betonul.
Betonul trebuie turnat și compactat astfel încât să se asigure că întreaga armătură și piesele înglobate sunt acoperite în mod adecvat, în intervalul toleranțelor acoperirii cu beton compactat și că betonul va atinge rezistența și durabilitatea prevăzute.
Viteza de turnare și compactare trebuie să fie suficient de mare pentru a evita formarea rosturilor de turnare și suficient de redusă pentru a evita tasările sau supraîncărcarea cofrajelor și susținerilor acestora.
Se pot utiliza numai vibratoare omologate pentru care se folosesc caracteristicile tehnice și functionale și pentru care se gasesc prescriptii de utilizare și întretinere.
Grosimea stratului de beton supusă vibrării se recomandă să nu depășească 3/4 din lungimea capului vibrator (butelia); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sã pãtrundã 5…15 cm în stratul compactat anterior. Grosimea stratului de beton armat (înainte de compactare) trebuie să fie de 1,1 – 1,35 ori mai mare decât grosimea finală a stratului compactat în funcție de lucrabilitatea betonului.
Distanța între două poziții succesive de lucru ale zonelor vibrate trebuie să fie astfel stabilită încât să fie asigurată acoperirea succesivă a întregii suprafețe de beton compactat.
Alegerea tipului de vibrare (mărimea capului vibratorului, forța perturbatoare și frecvența corespunzătoare a acestuia) se va face în funcție de dimensiunile elementelor și de posibilitătile de introducere a capului vibrator (butelia) printre barele de armătură.
Durata de vibrare optimă din punct de vedere tehnico-economic se situează între durata minimă de 5 sec. și durata maximă de 30 sec. Prelungirea duratei de vibrare până la 50 sec. impuse de conditii speciale locale, nu este de natură să dăuneze calitătii betonului.
Semnele exterioare după care se recunoaste că vibrarea betonului s-a terminat, sunt următoarele:
– betonul nu se mai tasează;
– suprafata betonului devine orizontală și usor lucioasă;
– încetează aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.
Compactarea betonului trebuie realizată după cum urmează:
– betonul trebuie astfel compactat încât să conțină o cantitate minimă de aer oclus;
– compactarea betonului este obligatorie și se poate face prin diferite procedee, în funcție de consistența betonului, tipul elementului etc.;
– în afara cazului în care se stabilește o altă metodă, compactarea se efectuează cu vibrator de interior. Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau șipci, în paralel, după caz, cu ciocănirea cofrajelor) în următoarele cazuri:
introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor secțiunii sau desimii armăturii și nu se poate aplica eficient vibrarea externă;
întreruperea funcționării vibratorului din diferite motive, caz în care punerea în operă trebuie să continue până la poziția corespunzătoare unui rost;
este prevăzută prin reglementări speciale (beton fluid, beton monogranular, beton autocompactant);
– vibrarea se utilizează ca metodă de compactare și nu ca metodă de deplasare a betonului pe distanțe lungi, sau de prelungire a duratei de așteptare pe șantier înainte de turnare;
– vibrarea cu vibratoare de adâncime sau de suprafață se aplică sistematic după turnare până la eliminarea aerului oclus. Se evită vibrațiile excesive care pot conduce la slăbirea rezistenței suprafeței sau la apariția segregării;
– în timpul compactării betonului proaspăt, trebuie evitată deplasarea armăturilor și/sau a cofrajelor;
– betonul se compactează numai atât timp cât este lucrabil.
Tratarea betonului după turnare
Pentru asigurarea condițiilor favorabile de întărire și a reduce deformațiile de contracție, se va asigura menținerea umidității betonului minim 7 zile după turnare (pentu recipienți pentru lichide, menținerea umidității va fi asigurată 14…28 zile în funcție de anotimp) protejând suprafețele prin:
– acoperirea cu materiale de protecție;
– stropirea periodică cu apă;
– aplicarea de pelicule de protecție;
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa turnare.
Acoperirea cu materiale se va realiza de indata ce betonul a capatat o suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.
Pe timp uscat si calduros, suprafetele libere ale betonului vor fi stropite de cel putin 2 ori pe zi, dupa ce in prealabil se acopera cu rogojini sau cu un strat de rumegus (nisip) de 3-4 cm pentru a mentine umiditatea. Udarea se va face prin pulverizarea paei, astfel ca betonul sa nu fie spalat inainte de a se intari sufucient.
Stropirea betonului se va face cel putin timp de 7-14 zile. In cazul in care temperatura aerului este situata intre +5°C si -3°C, temperatura betonului nu trebuie sa fie mai mica de +5°C. In cazul in care dozajul de ciment este mai mic de 240kg/mc sau daca se foloseste ciment cu caldura de hidratare redusa (de exemplu de clasa 32.5 N) temperatura betonului trebuia sa fie mai mare de +10°C la locul de punere in opera. La temperaturi ale aerului mai mici de -3°C, temperatura betonului trebuie sa fie mai mare de +10°C.
Turnarea betoanelor pe timp friguros
Se vor respecta prevederile din Normativele C 16-84 si NE 012-2007.
Măsurile specifice ce se adoptă în perioada de timp friguros se vor stabili tinând seama de:
– regimul termoclimatic real existent pe santier pe timpul preparării, transportului, turnării si protejării betonului;
– dimensiunile si masivitatea sau subtirimea elementelor ce se betonează;
– gradul de expunere a lucrărilor ca suprafată și durată la acțiunea timpului friguros în cursul întăririi betonului;
– intensitatea prezumată a frigului în perioada respectivă.
La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar să se exercite un control permanent și deosebit de exigent din partea conducătorului tehnic al lucrării, responsabilului CTC atestat MDRAP și al beneficiarului (dirigintele de santier atestat MDRAP). În procesele verbale de lucrări ascunse se vor mentiona măsurile adoptate pentru protecția lucrărilor si constatărilor privind eficienta acestora.
Decofrarea
Elementele pot fi decofrate în momentul în care betonul are o rezistentă suficientă pentru a putea prelua integral sau partial, dupa caz sarcinile pentru care au fost proiectate. Trebuie acordată o atentie deosebită elementelor de constructie, care după decofrare suportă aproape întreaga sarcină prevazută în calcul.
Părtile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistentă de minimum 2,5 N/mm2 astfel încat fetele si muchiile elementelor să nu fie deteriorate..
În cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli :
– desfăsurarea operatiei va fi supravegheată direct de către conducatorul punctului de lucru în cazul în care se constată defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate, se va sista demontarea elementelor de sustinere până la aplicarea măsurilor de remediere sau consolidare;
– decofrarea se va face asfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcarilor de către elementele care se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului si susținerilor.
În termen de 24 ore de la decofrarea oricarei părti de constructie se va proceda, de către conducatorul punctului de lucru, reprezentantul investitorului si de către proiectant (dacă acesta a solicitat să fie convocat), la o examinare amănuntită a tuturor elementelor de rezistentă ale structurii, încheindu-se un proces-verbal în care se vor consemna calitatea lucrărilor precum și eventuale defecte constatate. Este interzisă efectuarea de remedieri înainte de aceasta examinare.
Abateri admisibile
Abateri limitã la dimensiunile elementelor executate monolit:
Lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor plăcilor peretilor:
– până la 3,0 m: ±16 mm
– 3,0…6,0 m: ±20 mm
– peste 6,0 m: ±25 mm
Dimensiunea sectiunii transversale:
– grosimea peretilor si plăcilor
până la 10 cm inclusiv: ±3 mm
peste 10 cm: ±5 mm
– lătimea si înăltimea sectiunii grinzilor si stâlpilor
până 50 mm: ±5 mm
peste 50 cm: ±8 mm
– fundatii
dimens. în plan: ±20 mm
înăltimea
până la 2,0 m: ±20 mm
peste 2,0 m: ±30 mm
Abateri limită la forma dată muchiilor si suprafetelor:
– pentru 1,0 m lungime de muchie respectiv 1mp de suprafată: 4mm
– pentru lungimea totală a muchiilor respectiv de suprafată totală, cu latura ce mai mare L (indiferent de tipul elementului)
L = 3,0 m: ±10 mm
3,0 < L <9,0 m: ±12 mm
9,0 < L<18,0 m : ±16 mm
L > 18,0 m: ±20 mm
Capitolul 4. DOCUMENTAȚIE TEHNICO-ECONOMICĂ
Documentația tehnico-economică este documentația prin care se estimează costul execuției lucrărilor.
Documentația tehnico-economică cuprinde:
Deviz general si devize analitice pe stadii fizice;
Antemasuratoari (liste cu cantitati de lucrări);
Listele consumurile de resurse (extrase de resurse);
Fiecărei antemasurători îi corespunde un deviz pe categorii de lucrări sau deviz pe stadiu fizic, prin intemediul cărora se detemină prețul lucrărilor din categorie de lucrari respectivă.
Totalitatea mijloacelor ce contribuie la realizarea sau executarea lucrărilor de construcții sunt denumite, în activitatea de construcții, resurse.
Listele consumurile de resurse sunt:
– Lista consumurilor materiale (Formular C6);
– Lista consumurilor cu mana de lucru (Formular C7);
– Lista consumurilor cu ore de functionare utilaje de constructii (Formular C8);
– Lista consumurilor privind transporturile(Formular C9).
Antemasurătoarea reprezintă piesa scrisa prin care se determină cantitatea de lucrare pentru fiecare articol de lucrare ce urmează a se executa în cadrul unei categorii de lucrări.
Antemasurătoarea se elaborează de către proiectant, pe părți de obiecte de construcții, corespunzătoare stadiilor fizice și în ordinea tehnologico-organizatorică a execuției acestora.
Antemăsuratoarea se efectuează în urma analizării si măsurării proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, materializându-se printr-o listă de articole de lucrări ce pune în evidență pentru fiecare articol o serie de elemente caracteristice: simbol, denumire, unitate de masură, calculul volumului de lucrare, cantitatea de lucrare.
În cadrul antemăsurătorilor se încadrează articolele de lucrare în indicatoare de norme de deviz, în normele aferente.
În continuare este prezentată lista cu cantități de lucrări pentru suprastructură și devizul pe categorii de lucrări pentru suprastructura.
Cantitățile de lucrări din antemăsurătoare au fost evaluate prin calcul aproximativ pe baza planurilor de arhitectură și rezistență.
Costul de realizare a suprastructurii rezultat din devizul pe categorii de lucrari pentru suprastructura este de 816 828.96 LEI.
Suprastructura se va realiza prin următoarele activități:
Tabelul 21. Activități realizare suprastructură
ANTEMĂSURĂTOARE SUPRASTRUCTURĂ
1. CB13I1 – Cofraje refolosibile la constructii cu H<20m, la placi si grinzi cu placaj de 15 mm
Rotund: 2050mp
2. CB13J1 – Cofraje din panouri refolosibile la constructii cu H<20m la stalpi si cadre cu placaj de 15 cm.
3. CB45B1 – Sustineri din grinzi metalice extensibile la constructii cu H<20m grinzile rezemand pe popi metalici
4. CB44A1 – Sustineri cu popi extensibili PE3100R pentru montarea placi, predale, plansee turnate monolit
5. CA02J1 – Turnare beton armat la constructii cu H<35 m, in plansee (grinzi, stalpi, placi), cu grosimea placii > 10 cm.
Stalpi:
Placi si grinzi:
Rotund: 444mc
6. CC02C1 – Montare armaturi la constructii cu H<35 m din bare in grinzi si stalpi D<18 mm, placi D<10 mm cu distantieri din plastic.
Grinzi:
Stalpi:
Placi:
Rotund: 23507mc
7. CC02D1 – Montare armaturi la constructii cu H<35 m din bare in grinzi si stalpi D>18 mm, placi D=10-12 mm cu distantieri din plastic.
Grinzi:
Stalpi:
Rotund: 12570mc
8. CZ0302P1 – Confectionare armaturi pentru placi la constructii obisnuite in ateliere contralizate PC52, D=10-12mm
9. CZ0302E1 – Confectionare armaturi pentru pereti, grinzi, stalpi, diafragme la constructii obisnuite in ateliere centralizate PC52, D=10-16 mm
9. CZ0302F1 – Confectionare armaturi pentru pereti, grinzi, stalpi, diafragme la constructii obisnuite in ateliere centralizate, PC52, D>16 mm
10. CZ0302D1 – Confectionare armaturi pentru pereti, grinzi, stalpi, diafragme la constructii obisnuite in ateliere centralizate PC52, D = 6-8 mm
11. CD07C1 – Zidarie din blocuri BCA la constructii H<35 m, 24 cm grosime, cu blocuri GBN50 in vrac
Parter:
Pereti 30 cm grosime:
Pereti 20 cm grosime:
Pereti 15 cm grosime:
Etajul 1:
Pereti 30 cm grosime:
Pereti 20 cm grosime:
Pereti 15 cm grosime:
Rotund: 287mc
12. TRA06A15 – Transportul rutier al betonului-mortarului cu autobetoniera de 5,5 mc, dist. = 15 km
13.TRA04A10 – Transport rutier materiale semifabricate cu autoremorchere cu remorci treiler sub 20 t pe dist. = 10 km
Rotund: 36.10mc
În continuare sunt prezentate formularul F3 (lista cu cantitățile de lucrări) și listele cu cantități de resurse pentru suprastructură.
Formularul F3
Obiectivul: 0007 45000000 MAGAZIE P+1E
Obiectul: 0001 45000000 MAGAZIE P+1E
Lista cu cantitatile de lucrari
Deviz oferta SUPR SUPRASTRUCTURA
Categoria de lucrari: 0110
Preturile sunt exprimate in RON
=================================================================
= NR. SIMBOL ART. CANTITATE UM PU MAT VAL MAT =
= D E N U M I R E PU MAN VAL MAN =
= A R T I C O L PU UTI VAL UTI =
= PU TRA VAL TRA =
= SPOR MAT MAN UTI GR./UA GR.TOT. T O T A L =
=================================================================
001 CB13I1 MP. 2050.000 32.76 67155.95
COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE LA 11.90 24395.00
CONSTRUCTII CU H<20M LA PLACI SI GRINZI 0.00 0.00
CU PLACAJ DE 15MM 0.00 0.00
0.002 4 Total= 91550.95
002 CB13J1 MP. 360.000 37.46 13487.04
COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE LA 17.22 6199.20
CONSTRUCTII CU H<20M LA STILPI SI CADRE 0.00 0.00
CU PLACAJ DE 15MM 0.00 0.00
0.002 1 Total= 19686.24
003 CB45B1 BUC. 516.000 0.06 32.51
SUSTINERI DIN GRINZI METALICE 32.34 16687.44
EXTENSIBILE LA CTII CU H<20M GRINZILE 0.00 0.00
REZEMIND PE POPI METALICI 0.00 0.00
0.000 0 Total= 16719.95
004 CB44A1 BUC. 1548.000 0.22 341.33
SUST CU POPI EXTENS PE3100R PT MONT 6.16 9535.68
PLACI,PREDALE TURN PLANSEE MONOL CU GR 0.00 0.00
SAU GR MONOL PL PREF 0.00 0.00
0.000 0 Total= 9877.01
005 CA02J1 M.C. 444.000 1.20 532.80
TURNARE BETON ARMAT LA CONSTRUCTII CU H 42.84 19020.96
<35M,IN PLANSEE(GRINZI,STILPI,PLACI)CU 7.50 3330.00
GROS.PLACII>10CM 0.00 0.00
0.000 0 Total= 22883.76
005 2000001 M.C. 447.552 290.00 129790.08
BETON CLASA C20/25 0.00 0.00
0.00 0.00
0.00 0.00
2.400 1074 Total= 129790.08
006 CC02C1 KG 23507.000 0.13 3135.83
MONTARE ARMAT LA CONSTR H<35M DIN BARE 0.46 10860.23
IN GRINZI SI STILPI D<18MM PLACI D<10MM 0.00 0.00
CU DIST DIN PLAS 0.00 0.00
0.000 0 Total= 13996.07
SUPR pag 2
=================================================================
007 CC02D1 KG 12570.000 0.13 1676.84
MONT ARMAT LA CONSTR.H<35M DIN BARE IN 0.39 4927.44
GRINZI SI STILPI D>18MM,PLACI D<12 CU 0.00 0.00
DIST DIN PLASTIC 0.00 0.00
0.000 0 Total= 6604.28
008 CZ0302P1 KG 14335.000 3.54 50674.22
CONFEC.ARMAT.PT.PLACI INCLUSIV SCARI 0.28 4013.80
PODESTE LA CONST.OBIS.IN ATELIERE 0.08 1135.33
CENTRAL.PC 52 D= 10-12 0.00 0.00
0.001 14 Total= 55823.36
009 CZ0302E1 KG 7475.000 3.54 26424.12
CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI 0.34 2511.60
DIAFRAGME LACONST OBIS IN ATELIERE 0.10 771.42
CENTRALIZATEPC 52 D=10- 0.00 0.00
0.001 8 Total= 29707.15
010 CZ0302F1 KG 11198.000 3.54 39584.93
CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI 0.31 3448.98
DIAFRAGME LACONSTR OBIS IN ATEL CENTR PC 0.10 1155.63
52 D>16MM 0.00 0.00
0.001 11 Total= 44189.55
011 CZ0302D1 KG 3068.000 3.54 10845.38
CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI 0.57 1761.03
DIAFRAGME LACONST OBIS IN ATELIERE 0.10 316.62
CENTRALIZATEPC 52 D=6-8 0.00 0.00
0.001 3 Total= 12923.03
015 CD07C1 M.C. 287.000 186.64 53566.89
ZIDARIE DIN BLOCURI BCA LA CONSTR.H<35M, 44.80 12857.60
24CM GROSIME, CU BLOCURI GBN 50/650 IN 0.00 0.00
VRAC 0.00 0.00
0.761 218 Total= 66424.49
015 2101171 M.C. 18.655 240.00 4477.20
MORTAR DE ZIDARIE M 50 S 1030 0.00 0.00
0.00 0.00
0.00 0.00
0.000 0 Total= 4477.20
013 TRA06A15 TONA 1065.600 0.00 0.00
TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI- 0.00 0.00
MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC 0.00 0.00
DIST. =15KM 17.50 18648.00
0.000 0 Total= 18648.00
014 TRA04A15 TONA 36.100 0.00 0.00
TRANSPORT RUTIER MATER.SEMIFABR. CU 0.00 0.00
AUTOREMORCHERE CU REMORCI TREILER SUB 0.00 0.00
20T PE DIS.15 KM.* 12.50 451.25
0.000 0 Total= 451.25
Cheltuieli directe din articole:
GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL
1334.29 401725.13 116218.97 6709.00 19099.25 543752.35
SUPR pag 3
=================================================================
Din care:
Valoare aferenta utilaje termice = 0.00
Valoare aferenta utilaje electrice = 6709.00
Detaliere transporturi:
-Articole TRA 19 099.25
Alte cheltuieli directe:
-CAS:
( 116218.97 + 6709.00 * 0.000 +
19099.25 * 0.000) * 0.15800 = 18 362.60
-SOMAJ:
( 116218.97 + 6709.00 * 0.000 +
19099.25 * 0.000) * 0.00500 = 581.09
-asig sanatatea – FAS (5,20%)
( 116218.97 + 6709.00 * 0.000 +
19099.25 * 0.000) * 0.05200 = 6 043.39
-Contrib, accid.munca si boli profesionale (0,270%
)
( 116218.97 + 6709.00 * 0.000 +
19099.25 * 0.000) * 0.00270 = 313.79
-Contributii concedii si indemizatii (0,85%)
( 116218.97 + 6709.00 * 0.000 +
19099.25 * 0.000) * 0.00850 = 987.86
-Fond garantare creante salariale (0,25%)
( 116218.97 + 6709.00 * 0.000 +
19099.25 * 0.000) * 0.00250 = 290.55
Total cheltuieli directe:
GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL
1334.29 401725.13 142798.25 6709.00 19099.25 570331.63
Cheltuieli indirecte:
570331.63 * 0.1000 = 57 033.16
Profit:
627364.79 * 0.0500 = 31 368.24
TOTAL GENERAL DEVIZ: 658 733.04
TVA 658733.04 * 24.0% = 158 095.93
TOTAL cu TVA 816 828.96
PROIECTANT CONTRACTANT (OFERTANT)
DEVIZIER
FORMULAR C6
Lista consumurilor de resurse materiale (cantitati totale)
–––––––––––––––––––-
Lucrarea: MAGAZIE P+1E
Deviz: SUPR SUPRASTRUCTURA
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
|Nr. | Denumirea resursei materiale | U.M. |Consumuri | Pret unitar | Valoare | Furnizor |Greutate|
|Crt.| | |cuprinse |exclusiv TVA | exclusiv TVA | | (tone) |
| | | |in oferta | RON | RON | | |
|–-|––––––––––––––|––|–––-|––––-|–––––|–––––-|–––|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
|–-|––––––––––––––|––|–––-|––––-|–––––|–––––-|–––|
| 1| 2000001 BETON CLASA C20/25 |M.C. | 447.55| 290.00| 129790.08| |1074.125|
| 2| 2000470 OTEL BETON PROFIL PERIODIC PC 52 |KG | 3098.68| 3.50| 10845.38| | 3.099|
| | S 438 D= 8MM | | | | | | |
| 3| 2000509 OTEL BETON PROFIL PERIODIC PC 52 |KG | 14478.35| 3.50| 50674.22| | 14.478|
| | S 438 D=10MM | | | | | | |
| 4| 2000573 OTEL BETON PROFIL PERIODIC PC 52 |KG | 7549.75| 3.50| 26424.12| | 7.550|
| | S 438 D=16MM | | | | | | |
| 5| 2000597 OTEL BETON PROFIL PERIODIC PC 52 |KG | 11309.98| 3.50| 39584.93| | 11.310|
| | S 438 D=18MM | | | | | | |
| 6| 2101171 MORTAR DE ZIDARIE M 50 S 1030 |M.C. | 18.66| 240.00| 4477.20| | 45.145|
| 7| 2800064 BLOC ZID NEARMAT BCA GBN50/ 650 |M.C. | 279.82| 190.00| 53166.75| | 218.263|
| | VRAC S10833 | | | | | | |
| 8| 2903995 SCANDURA RASINOASE LUNGA TIVITA |M.C. | 1.18| 630.00| 743.40| | 0.590|
| | CLASA D GR=24MM L=4,00M S 942 | | | | | | |
| 9| 2904406 DULAP RASINOASE TIVIT CLASA A |M.C. | 1.76| 630.00| 1110.31| | 0.881|
| | GROSIME=48MM LUNGIME=3,50M S 942 | | | | | | |
| 10| 2928347 PANOU DE COFRAJ TIP P FAG G 15MM |MP. | 122.30| 630.00| 77049.00| | 3.058|
| | PENTRU PERETI | | | | | | |
| 11| 3803128 SIRMA MOALE OBISNUITA D= 1,12 |KG | 360.77| 5.50| 1984.23| | 0.361|
| | OL32 S 889 | | | | | | |
| 12| 5836492 SURUB CU CAP BOMBAT CRESTAT L 5 X|BUC. | 861.00| 0.20| 172.20| | 0.009|
| | 60 F1 S 1451 | | | | | | |
| 13| 5886942 CUIE CU CAP CONIC TIP A1 3 X 70 |KG | 77.00| 7.00| 539.00| | 0.089|
| | OL34 S 2111 | | | | | | |
| 14| 6201084 ULEI EMULSIONABIL PENTRU |KG | 289.20| 4.60| 1330.32| | 0.335|
| | DECOFRARE BETOANE S11382 | | | | | | |
| 15| 6202818 APA INDUSTRIALA PENTRU MORTARE SI|M.C. | 161.90| 4.00| 647.60| | 161.900|
| | BETOANE DELA RETEA | | | | | | |
| 16| 6719093 DISTANTIER DIN MASE PLASTICE |BUC. | 10101.56| 0.28| 2828.44| | 0.101|
| | PENTRU POZITIONARE ARMATURI IN | | | | | | |
| | BETON PENTRU GRINZI | | | | | | |
| 17| 6719275 DIBLU PVC MARIMEA 3 NII-1030-75 |BUC. | 861.00| 0.13| 113.14| | 0.009|
| 18| 6829070 CHINGI METALICE PENTRU COFRAJE LA|KG | 28.80| 8.50| 244.80| | 0.029|
| | STILPI DIN BETON $ | | | | | | |
|–-|––––––––––––––|––|–––-|––––-|–––––|–––––-|–––|
| | T O T A L | | |RON | 401725.13| |1541.331|
| | | | |––––-|–––––|–––––-|–––|
| | | | |EURO | 89218.72| | |
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
FORMULAR C7
Lista consumurilor cu mana de lucru (cantitati totale)
––––––––––––––––––
Lucrarea: MAGAZIE P+1E
Deviz: SUPR SUPRASTRUCTURA
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
|Nr. | Denumirea meseriei |Consumuri (om-ore) |Tarif mediu |Valoare(exclusiv TVA)| Procent |
|Crt.| |cu manopera directa | RON/ora | RON | 100% |
| | | | | (2 x 3) | |
|–-|–––––––––––––––|–––––––|––––|–––––––|–––––|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
|–-|–––––––––––––––|–––––––|––––|–––––––|–––––|
| 1| 102 BETONIST | 599.400 | 14.000| 8391.60 | 8391.60|
| 2| 107 DULGHER CONSTRUCTII | 3558.830 | 14.000| 49823.62 | 49823.62|
| 3| 111 FIERAR BETON | 1919.864 | 14.000| 26878.10 | 26878.10|
| 4| 134 ZIDAR | 502.250 | 14.000| 7031.50 | 7031.50|
| 5| 199 MUNCITOR DESERVIRE CONSTRUCTII- | 1721.011 | 14.000| 24094.15 | 24094.15|
| | MONTAJ | | | | |
|–-|–––––––––––––––|–––––––|––––|–––––––|–––––|
| | T O T A L | 8301.355 | RON | 116218.97 | 116218.97|
| | | |––––|–––––––|–––––|
| | | | EURO | 25810.95 | 25810.95|
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
FORMULAR C8
Lista consumurilor de ore de functionare a utilajelor de constructii (cantitati totale)
–––––––––––––––––––––––––––––
Lucrarea: MAGAZIE P+1E
Deviz: SUPR SUPRASTRUCTURA
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
|Nr. | Denumirea utilajului de constructii | Consumuri | Tarif orar | Valoare (exclusiv TVA)|
|Crt.| | ore de functionare | RON/ | RON |
| | | | ora functionare | (2 x 3) |
|–-|–––––––––––––––|–––––––-|––––––––|––––––––|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 |
|–-|–––––––––––––––|–––––––-|––––––––|––––––––|
| 1| 3716 VIBRATOR DE INTERIOR PT.BETON | 222.000 | 15.000 | 3330.00 |
| | ACTIONAT,ELECTRIC 0,9-1,5KW | | | |
| 2| 4201 MAS.AUTOMATA DE TAIAT SI INDRET.OT. | 48.380 | 11.000 | 532.18 |
| | BET.ACT.EL. D=3-20MM 5-10 | | | |
| 3| 4203 STANTA ELECTRICA DE TAIAT OTEL- | 52.728 | 7.000 | 369.10 |
| | BETON,DIAM.PINA LA 40 MM | | | |
| 4| 4205 MASINA DE FASONAT OTEL-BETON D=PINA | 164.659 | 11.000 | 1811.25 |
| | LA 40MM 2,2KW | | | |
| 5| 6609 TROLIU ELECTRIC 3,1-5TF | 30.294 | 22.000 | 666.47 |
|–-|–––––––––––––––|–––––––-|––––––––|––––––––|
| | T O T A L | 518.062 | RON | 6709.00 |
| | | |––––––––|––––––––|
| | | | EURO | 1490.00 |
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
FORMULAR C9
Lista consumurilor privind transporturile (cantitati totale)
––––––––––––––––––––
Lucrarea: MAGAZIE P+1E
Deviz: SUPR SUPRASTRUCTURA
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
|Nr. | Tip de transport |Elemente rezultate din analiza lucrarilor| Tarif unitar |Valoare(exclusiv TVA)|
|Crt.| | ce urmeaza a fi executate | RON/ | RON |
| | |––––––––––––––| tona | |
| | | tone | km. | ore de | | |
| | | transportate | parcursi | functionare | | |
|–-|––––––––––––|–––––|–––-|–––––|–––––|–––––––|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
|–-|––––––––––––|–––––|–––-|–––––|–––––|–––––––|
| 1. | Transport auto (total) din care,pe | 1101.700 | | | | 19099.25 |
| | categorii | | | | | |
|–-|––––––––––––|–––––|–––-|–––––|–––––|–––––––|
| | 1.001 TRA04A15 | 36.100 | | | 12.500 | 451.25 |
| | TRANSPORT RUTIER MATER. | | | | | |
| | SEMIFABR. CU AUTOREMORCHERE | | | | | |
| | CU REMORCI TREILER SUB 20T PE| | | | | |
| | DIS.15 KM.* | | | | | |
| | 1.002 TRA06A15 | 1065.600 | | | 17.500 | 18648.00 |
| | TRANSPORTUL RUTIER AL | | | | | |
| | BETONULUI-MORTARULUI CU | | | | | |
| | AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. | | | | | |
| | =15KM | | | | | |
|–-|––––––––––––|–––––|–––-|–––––|–––––|–––––––|
| 2. | Transport pe cale ferata (total) | | | | | 0.00 |
| | din care,pe categorii | | | | | |
|–-|––––––––––––|–––––|–––-|–––––|–––––|–––––––|
| 3. | Alte transporturi (total) | | | | | |
|–-|––––––––––––|–––––|–––-|–––––|–––––|–––––––|
| | T O T A L | 1101.700 | | | RON | 19099.25 |
| | | | | | EURO | 4241.73 |
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Capitolul 5.
PROGRAMAREA SI ORGANIZAREA EXECUTIEI LUCRARILOR
5.1. Generalități
Programarea unui proiect de construcții reprezintă stabilirea termenelor de începere pentru fiecare activitate în parte, tinând seama de restricțiile impuse de procesul tehnologic, duratele activităților și resursele disponibile, astfel ca interdependențele dintre ele să fie respectate si durata totală de execuție să fie minimă.
Pentru realizarea unei analize amănunțite a desfăsurării unui proiect, o alegere a variantelor optime de execuție și un control continuu al evoluției sale, trebuie să descompunem proiectul în părți componente și să stabilim conexiunile între acestea. Aceste componente se numesc operații sau activități.
O activitate este partea distinctă dintr-un proiect care consumă timp si resurse.
Durata totală de execuție a unui proiect reprezintă intervalul de timp în care se efectueaza toate activitătile acestuia, respectând toate interdependențele dintre activități.
5.2. Analiza drumului critic (ADC)
Principiul analizei drumului critic constă în împărțirea unui proiect în activități componente, la un nivel care să permită corelarea logică și tehnologică a acestora, și să facă posibilă stabilirea interacțiunilor între aceste activități componente.
Definirea listei de activități se răspunde face prin aflarea raspunsului la următoarele întrebări fiecare activitate în parte:
"ce alte activitati succed sau preced în mod necesar aceasta activitate?";
"care este durata activitatii?".
În acest fel se creeză un tabel care conține activitățile proiectului, intercondităționările între activități și duratele acestora.
Un astfel de tabel trebuie să fie format din următoarele coloane:
– activități: în această coloană se enumeră activitatile proiectului, fiind puse în evidenta printr-o denumire sau printr-un simbol (codul activitatii);
– conditionări: se precizeaza, pentru fiecare activitate, activitatile imediat precedente, prin simbolurile lor; activitatile de start nu au activitati precedente, în casuta fiind trecuta o liniuta;
– durata: pentru fiecare activitate se precizeazã durata de executie, într-o anumita unitate de masura.
Modelele de analiza a drumului critic se bazeaza pe reprezentarea proiectului printr-un grafic, cele mai cunoscute fiind metoda MPM (Metro Potential Method), metoda CPM (Critical Path Method) și metoda PERT, elementele tabelului asociat acestuia fiind suficiente pentru a construi graficul corespunzator.
Metoda care s-a adoptat este metoda MPM deoarece are avantajul că permite ca activitatea să înceapă înaintea finalizarii activitatii precedente, daca sunt create conditii si daca formatiile de lucru nu se deranjează.
Aceasta posibilitate este permisă prin legături care se numesc condiționări.
5.3. Metoda de programare si organizare MPM
Etapele de elaborare a graficului retea sunt următoarele:
a) Elaborarea listei activitatilor
b) Stabilirea legaturilor dintre activitati cu respectarea conditiilor tehnologice si organizatorice de executie.
Tabelul 22. Activități curente, durate, condiționări, resurse
c) Calculul sau aprecierea duratelor de executie a activitatilor cu formula:
în care: = durata de executie
Q = cantitatea de lucrare
= norma de timp
= componenta numerica a formatiei de lucru sau executantului colectiv
= durata schimbului de lucru ; tS = 8 ore
= indicele mediu de îndeplinire a normei
= 1,10 pentru executanti colectivi
Norma de timp reprezinta perioada în ore necesara pentru realizarea unitatii de masura a cantitatii de lucrari Q de un executant individual în anumite conditii tehnico-organizatorice si având o anumita calificare. Durata de executie se stabileste pe baza conditiilor tehnologice sau organizatorice (inclusiv instructiunile din normative).
Tabelul 23. Calculul duratelor de timp pentru MPM
d) Stabilirea drumului critic si a duratei totale de executie a lucrarilor
Prin intermediul drumului critic se scot în evidenta activitatile principale de care depinde în mod direct durata totala de executie. Acestea se numesc activitati critice si nu au rezerva totala de timp (Rt).
e) Calculul termenilor activitatilor
Activitatea este reprezentata în nodurile retelei, sub forma unui patrat compartimentat
X– simbolul activității
– durata de executie a activității
– termenul minim de începere a unei activitati, se calculeaza de la nodul initial spre nodul final al graficului retea prin însumarea la termenul minim de începere al activitatii anterioare cu durata acelei activități
– termenul minim de terminare al activitati, se calculează cu relația:
– termenul maxim de terminare a activitatii, se calculeaza începând de la nodul final spre nodul initial al graficului, scazând din termenul maxim de terminare al activitatii urmatoare, durata de executie a acelei activitati
– termenul maxim de începere al activității, se calculeazã cu relatia:
– rezerva totala de timp, se calculeaza cu relatia:
Activitatile la care s-a obtinut rezerva totala “0”, sunt activitati critice si se afla pe traseul drumului critic.
5.4. Graficul forței de muncă direct productive
Alocarea resurselor se face printr-un grafic de consum resurse, urmata de operatia de nivelare a resurselor constând în diminuarea variatiilor si implicit a vârfurilor pe perioade relativ scurte.
Alocarea resurselor reprezinta repartizarea consumului de resurse conform planului calendaristic. În aceasta lucrare se va face alocarea pentru forta de munca direct productiva. Nivelarea consumului resurselor se va face utilizând urmatoarele procedee:
prelungirea duratei de desfasurare a activitatii acoperind si rezerva totala, diminuand astfel consumul zilnic de resursa pentru acea activitate.
deplasarea în intregime a activitatii folosind partial sau total rezerva de timp sau chiar fragmentarea desfasurarii activitatii astfel încât sa deplasam consumul de resurse din perioadele de vârf spre perioadele de consum minim.
Graficul rețea obținut prin metoda MPM, graficul Gantt și graficul de resurse pentru suprastructură sunt anexate în lucrare.
Durata totală de timp pentru realizarea suprastructurii este de 73 de zile.
Capitolul 6. MĂSURI SPECIFICE DE S.S.M. SI P.S.I.
Generalități
Personalului executant care își desfășoară activitatea de construcții-montaj, trebuie să respecte prevederile:
Legea 319 din 2006 – Legea securității și sănătății în muncă publicată în Monitorul Oficial al României nr.646 din 26 iulie 2006;
Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții, aprobat de M.L.P.A.T 9/N/15.03.1993;
Indicativ P 118/2013 – „Normativ de siguranță la foc a construcțiilor”;
Indicativ C 300-1994 „Normativ de prevenire și stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcție și instalații aferente acestora, aprobat de M.L.P.A.T. cu nr. 20/N/11.07.1994;
Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.
Normele de protecția muncii în activitatea de construcții-montaj sunt obligatorii pentru întreg personalul muncitor din șantiere și pentru cel din alte unități care vin în șantier în interes de serviciu sau personal.
Ele nu sunt limitative și vor fi completate, adaptate și îmbunătățite în funcție de condițiile specifice pentru evitarea producerii unor accidente de muncă și evitarea îmbolnăvirilor profesionale.
Se vor respecta și toate prevederile din normativul P.S.I. precum și cele din prescripțiile tehnice pentru executarea lucrărilor de construcții-montaj, a căror nerespectare ar putea duce la accidente de muncă și îmbolnăviri profesionale.
În cazul în care în activitatea de producție apar operațiuni ce nu sunt cuprinse în volumele de norme existente, conducătorul subunității respective are obligația să elaboreze norme locale corespunzătoare pentru aceste operațiuni, care să se desfășoare în deplina securitate a muncii. După redactare, normele locale respective vor fi aprobate de conducătorul organizației de construcții-montaj și numai după aceea se va face obligatoriu instruirea personalului muncitor.
Norme comune activităților de construcții-montaj
Înainte de începerea lucrului se vor verifica următoarele:
întregul personal muncitor să aibă făcut instructajul de protecția muncii astfel: cel introductiv general și la locul de munca de cel puțin 8 ore fiecare precum și cel periodic, care se va repeta la intervalul de cel mult o lună de zile;
personalul muncitor care urmează să execute lucrările de construcții-montaj, să nu fie bolnav, obosit sau sub influenta băuturilor alcoolice și să fie dotat cu echipamentul de lucru și de protecție corespunzător lucrărilor ce le are de executat (casca, centura de siguranța, mănuși, ochelari de protecție, etc.) conform prevederilor în vigoare din „Normativul republican pentru acordarea echipamentelor de protecție, echipamentului de lucru”;
Santierul va fi ingradit cu imprejmuiri continue, conform proiectului de organizare de santier. In punctele de acces spre locul de demolare se vor pune tablite de avertizare si de interzicere a accesului persoanelor fara atributii de serviciu pe teritoriul santierului.
În cazul în care împrejmuirea se execută la o distanță mai mică de 10 m de o lucrare în curs de construcție, care are o înălțime mai mare de 12 m, aceasta trebuie prevăzută cu copertină lată de cel puțin 1 m și cu o rampă de 20 de grade spre partea opusă lucrării. De-a lungul muchiei de sus a copertinei trebuie făcută o bordură înaltă de 15 cm.
Este obligatorie semnalizarea zonei de lucru, aflata in raza de actiune, a utilajelor de ridicat, respectiv a lucrarilor ce prezinta pericol.
Pasarelele, scarile si platformele de lucru de langa utilajele de constructii vor fi prevazute cu balustrade de protectie.
Masinile si utilajele de constructii vor fi amplasate si instalate incat sa se asigure stabilitatea si imposibilitatea unor deplasari necomandate.
La terminarea fiecarui schimb, fronturile de lucru se vor lasa in siguranta.
Zona de lucru trebuie prevazuta cu rigole pentru scurgerea apelor de suprafata, care nu vor fi amplasate de-a lungul zidurilor, sapaturilor sau gropilor de fundatii.
Locurile de munca care prezinta pericole vor fi semnalizate cu indicatoare de avertizare sau interzicere.
La lucrarile executate pe verticala la doua niveluri diferite, deasupra unui agregat sau sub acesta, la lucrarile ce se executa deasupra pasajelor, se vor intocmi fise tehnologice care vor contine masuri suplimentare de protectie a munci referitoare la: trecerea persoanelor peste gropi, santuri, pivnite deschise lucrarile ce se executa deasupra pasajelor.
Toate golurile din pereți, amplasate cu marginea de jos la o înălțime sub 0,70 m deasupra planșeului și care comunică spre exteriorul construcțiilor sau dau spre locuri unde nu există un planșeu continuu, se vor îngrădi. De asemenea se vor acoperi și îngrădi cu balustrade executate pe tot conturul, cu o înălțime de cel puțin 1 m, golurile din planșeele clădirilor în construcție pe care se execută lucrări sau e posibil să se circule; golurile vor fi marcate cu indicatoare de pericol.
Golurile de ferestre și uși unde nu s-a montat tâmplăria vor fi închise provizoriu pentru a feri personalul muncitor de curenții de aer.
Locurile de munca si de circulatie trebuie sa dispuna de un iluminat care sa asigure desfasurarea functiilor vizuale si securitatea persoanelor corespunzator sarcinii de munca.
Schelele, esafoadele si alte elemente ajutatoare pentru lucrarile executate la inaltime vor corespunde prevederilor proiectului de executie.
Montarea, ancorarea si folosirea schelelor se vor face conform cartii tehnice a acestora si proiectului de executie a lucrarilor.
Pentru lucrări executate la înălțimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru înălțimi peste 5 m se vor utiliza schele conform indicațiilor din proiectele tehnologice. Schelele vor fi prevăzute cu balustrade și scândură de bord și vor fi executate astfel încât să corespundă sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se interzice utilizarea de schele improvizate și circulația personalului muncitor sub schele pe care se lucrează.
La montarea sau adaugarea la inaltime a schelelor si esafoadelor, lucratorii vor purta echipament individual de protectie
Se interzice executarea lucrarilor la inaltime in conditii meteorologice nefavorabile (vant puternic peste 11 m/s, polei, descarcari atmosferice, precipitatii etc).
Lucratorii trebuie sa dispuna pe santier de apa potabila sau alte bauturi nealcoolizate in cantitati suficiente. De asemenea, trebuie sa dispuna de facilitati pentru a-si lua masa in conditii satisfacatoare.
Materilele provenite din demolare vor fi evacuate imediat in locurile destinate in acest scop.Caile de acees vor fi degajate de diversele materiale provenite din demolari.
Este interzisa aruncarea de la inaltime a molozului rezultat, a deseurilor precum si a altor materiale.
Evacuarea molozului și a deșeurilor de materiale din obiectele de construcție și schelele aferente, de la o înălțime mai mare de 4 m, trebuie făcută cu ajutorul jgheaburilor închise, în lăzi închise sau în containere. Capătul inferior al jgheabului trebuie să se afle la o înălțime de cel mult 1 m deasupra solului. În cazul în care acest lucru nu este posibil, capătul inferior al jgheabului trebuie să se termine într-un buncăr de depozitare, pentru a se evita producerea prafului.Locurile în care se depozitează molozul și deșeurile de materiale de construcții evacuate de sus trebuie să fie îngrădite.
Incarcarea, ridicarea si descarcarea materialelor cu mijloace de ridicat se va face cu respectarea instructiunilor de utilizare a instalatiei respective.
Se interzice aplecarea lucratorilor in afara constructiei pentru a desprinde elementele din carligul mijlocului de ridicat. Apropierea incarcaturii se va face cu carlige de tragere sau franghii ajutatoare.
Materialele, sculele si utilajele devenite disponibile, atat la sol cat si la inaltime, vor fi stranse si depozitate in locuri special amenajate. Se interzice aruncarea lor la inaltime.
Manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturi se va executa numai dupa legarea si fixarea incarcaturilor de catre lucratorii instruiti si autorizati in acest scop. Se vor respecta prevederile in vigoare cu privire la lucrul cu mijloace de ridicare si transport pe verticala si orizontala.
Caile de circulatie si scarile de acces trebuie sa fie astfel calculate si amenajate incat sa poata fi utilizate in deplina siguranta si in conformitate cu destinatia lor. Scarile de acces vor fi prevazute cu balustrade pentru prevenirea caderii in gol, conform proiectului pentru prevenirea caderii in gol, conform proiectului tehnologic.
Accesul lucratorilor pe schele, direct din cladire, se va face numai prin locurile destinate in acest scop.
Echipamentele electrice utilizate la locurile de munca vor fi astfel realizate, incat sa nu constituie pericol de incendiu sau explozie, iar persoanele sa fie protejate impotriva riscurilor de electrocutare prin atingere directa sau indirecta.
Utilajele, mecanismele și aparatele electrice fixe utilizate la executarea diferitelor lucrări trebuie – obligatoriu – legate la instalația de punere la pământ, a cărei rezistență va fi de cel mult 4 ohmi.
Se interzice lucrul la tablourile electrice de comanda si la partile componente ale instalatiei electrice, fara intreruperea circuitelor de alimentare. Interventia la instalatia electrica se va face numai de electricieni calificati, intruiti si autorizati.
Instalatiile de distributie a energiei electrice, existente inainte de deschiderea santierului, trebuie sa fie identificate, verificate si semnalizate.
In functie de caracteristicile santierului si echipamentelor, de dimensiunile incaperilor, de caracteristicile fizice si chimice prezente ca si de numarul maxim de persoane, este obligatoriu sa fie prevazut un numar suficient de mijloace corespunzatoare pentru combaterea incendiilor.
Dispozitivele neautomatizate contra incendiilor trebuie sa fie usor accesibile.
Caile de acces vor fi eliberate de materiale si mentinute in stare de curatenie.
Conducatorii formatiuniilor de lucru sunt obligati sa verifice zilnic, inainte de inceperea lucrului, daca sculele sunt in stare tehnica corespunzatoare si daca cele actionate electric sunt legate la pamant. In lipsa acestor puncte fixe se vor utiliza cabluri sau franghii corespunzatoare, bine ancorate, de care lucratorii sa se asigure prin intermediul centurilor de siguranta.
Urcarea si coborarea la si de pe podinele de lucru se vor realiza numai prin intermediul rampelor si a cailor de acces executate conform standardelor in vigoare.
Se interzice urcarea si coborarea pe elementele schelelor sau esafoadelor.
Zona unde se monteaza sau se demonteaza, schele si esfoadele va fi imprejmuita si se vor lua masuri de oprirea accesului in zona respectiva, iar daca este cazul se vor executa copertine de protectie.
Daca schela sau esafodul raman un timp nefolosite (la constructiile unde lucrarile se intrerup provizoriu), la reluarea lucrului se vor verifica si se vor face completarile necesare si o noua receptie a cofrajululi, schelei sau esafodului.
La asamblarea elementelor de schele, esafoadele cu buloane, bolturi, suruburi, verificarea coincidentei orificiilor se va face cu dornuri destinate acestei operatiuni. Se interzice efectuarea verificarii prin introducerea degetelor in orificiile respective.
Se interzice demontarea schelelor si esafoadelor prin tractiune inainte de desfacrea tuturor legaturilor.
Demontarea schelelor si esafoadelor se face numai dupa ce s-au luat toate masurile de protectie necesare. Efectuarea operatiunilor de demonatare se face in ordinea inversa celor de motare sau conform prevederilor proiectului de executie.
Se interzice demontarea prin daramare, precum si depozitarea pe podinele de lucru a materialelor provenite din demontare.
Toate elementele componente demontate se vor cobori pe masura demontarii lor, prin mijloace mecanizate sau cu ajutorul franghiilor si scripetiilor. Nu este permisa aruncarea de la inaltime a elementelor.
Se interzice, la orice lucrare la inaltime, monatrea si demontarea schelelor si esafoadelor in cazul cand conditiile meteorologoce sunt nefavorabile, pe intuneric sau cand locurile de munca nu sunt iluminate.
Se interzice evacuarea molozului si a deseurilor de materiale prin aruncare din interiorul lucrarii in constructie.
Este interzisa circulatia pe ziduri.
In cazul utilizarii pentru ridicarea materialelor a unor dispozitive si mecanisme de mica mecanizare, se vor respecta normele de protectie a muncii pentru lucrul pe schele si la inaltime.
In cazul producerii in timpul lucrului a unor defectiuni ale utilajelor, se va opri lucrul imediat.
Se interzice orice interventie in timpul functionarii utilajelor. Interventiile respective se vor efectua numai dupa oprirea utilajelor, de catre personal calificat si instruit pentru aceste operatiuni.
Inainte de inceperea lucrarilor de reparatii la invelitori, se va verifica daca constructiile sunt prevazute cu scari de acces corespunzatoare, ancorate de constructie si se verifica siguranta acestora.
Inaintea inceperii lucrarilor de reparatii, conducatorul lucrarilor va verifica rezistenta asterelei si sarpantei, urmarind ca elementele componente ale sarpantei sa nu prezinte deformatii sau deteriorari. In cazul constatarii unor deficiente, se vor lua masurilor de remediere a acestora.
Se interzice depozitarea si manipularea materialelor direct pe astereala. Se vor amenaja platforme speciale pentru depozitare.
Se interzice aruncarea oricaror materiale sau scule de pe acoperis. Zilnic, dupa terminarea lucrului se va curata acoperisul.
Pe timp nefavorabil (ploaie, ceata, polei sau ninsoare) se interzice efectuarea lucrarilor de reparatii la acoperis.
Repararea tencuielilor interioare pe suprafete intinse se va executa de pe schele rezistente cu podine continui; se admite a se lucra pe scari duble numai la mici reparatii(de exemplu astupari goluri, treceri conducte). Este interzisa folosirea improvizatiilor in realizarea sau sprijinirea podinelor.
Lucrarile de finisaj la exterior se vor executa de pe schele. Se interzice executarea lucrarilor simultan la doua niveluri aflate pe aceeasi verticala.
Dupa terminarea lucrului, se vor evacua de pe schele resturile de materiale si sculele.
Lucrarile de zugraveli si vopsitorii interioare se vor executa de pe schele interioare sau de pe scari duble; utilizarea scarilor simple este permisa la lucrari de pana la 3 m inaltime.
Lucrarile la care se folosesc substante inflamabile (de ex. Benzina, nitrolacuri, petrol etc.) se vor executa de catre lucratorii calificati si instruiti pentru utilizarea acsetora.
Finisajul interior cu vopsele care degaja substante toxice se executa cu ferestrele deschise sau asigurandu-se ventilatie. La aplicarea vopselei prin pulverizare, se va asigura ventilatia corespunzatoare sau se vor dota lucratorii cu masti contra noxelor.
In incaperile unde se intrebuinteaza nitrolacuri, combustibili si alte substante care degaja gaze inflamabile este interzisa flacara deschisa sau producerea de scantei.
In timpul arderii cu lampa de benzina a vopselei vechi, se va asigura o buna aerisire.
La depozitarea si indepartarea deseurilor rezultate in urma procesului tehnologic (de ex. Vopsele, uleiuri, lacuri, solventi etc.) se vor respecta reglementarile in vigoare.
Lucratorii care utilizeaza substante toxice vor fi supusi controlului medical conform reglementarilor Ministerului Sanatatii.
Camerele vopsite in ulei vor fi aerisite. Se interzice stationarea sau cazarea lucratorilor in aceste incaperi minimum 24 ore dupa vopsire.
La executarea lucrarilor de zugraveli cu preparate pe baza de apa, conductorii electrici aflati in incapere vor fi scosi de sub tensiune.
Subzidirea fundatiilor sau a peretilor cladirilor existente, va fi executata dupa proiecte sau fise tehnologice si sub supravegherea permanenta a conducatorului lucrarii.
In cazul in care in timpul executiei se constata deplasari sau deformari ale constructiei, se vor lua masuri urgente pentru indepartarea lucratorilor din zona si adapostirea intr-un loc sigur.
Se interzice continuarea lucrarilor de subzidire atunci cand se constata deformari ale terenului din zona respectiva.
Este interzis lucrul la ferastraiele circulare daca acestea nu sunt dotate cu dispozitive de protectie, daca acestea sunt defecte si nu sunt corespnzatoare tipo- dimensiunilor masinii si sarcinii de lucru.
Este interzisa folosirea panzelor taietoare care prezinta crapaturi, fisuri, excentritati, sau mai mult de doi dinti lipsa, si care sa nu fie consecutivi.
Este interzisa orice incercare de franare a panzei taietoare cu diverse obiecte sau cu bucati de material lemnos.
Este interzis lucratorului sa stea, in pozitia de lucru sau in repaus, in planul panzei taietoare. Pozitia trebuie sa fie in lateralul planului panzei taietoare si in fata acesteia.
Măsuri de tehnica securității muncii, de prevenire și stingere a incendiilor și de lucrul pe timp friguros în cazul executării lucrărilor de turnare a betonului
Transportul și turnarea betonului
Transportul betonului se va face numai după verificarea tehnică a mijlocului de transport și cu respectarea măsurilor de protecție a muncii aferente exploatării și întreținerii utilajelor, mașinilor și instalațiilor.
În timpul încărcării mecanizate a betonului este interzisă staționarea între dispozitivul de încărcare și mijlocul de transport.
La transportul betonului cu podul rulant lucrătorii vor fi evacuați din zona de deplasare a acestuia, iar traseul respectiv va fi marcat cu tăblițe de avertizare.
În cazul transportului betonului pe schele și eșafodaje, acesta se va face pe o podină de cel puțin 1,2 m lățime, cu balustrade și borduri de margine. Golurile din podină prin care se toarnă betonul trebuie acoperite atunci când nu se efectuează operații de turnare. În cazul în care este necesar ca unele goluri să rămână descoperite acestea vor fi îngrădite sau acoperite cu grătare cu ochiuri de cel mult 7 x 7 cm.
La transportul betonului pe verticală și orizontală, se interzice staționarea personalului muncitor sub și în raza utilajului de ridicat.
Se interzice circulația și staționarea personalului muncitor în zona de descărcare a betonului din mijlocul de transport.
La descărcarea betonului, este interzisă urcarea lucrătorilor pe basculantă. Betonul care eventual sa lipit de benă va fi evacuat numai cu lopeți cu coadă lungă.
Se va urmări ca durata transportului de la locul de preparare până la locul de turnare să nu depășească timpul admis pentru păstrarea calității betonului, evitând fenomenele de segregare. Betonul degradat poate crea condiții de accidente prin înfundarea conductelor și creșterea presiunii în instalație peste limitele de securitate.
Înainte de începerea turnării betonului, șeful punctelor de lucru va comunica modul de execuție a cofragului, a schelelor și a podinelor de lucru și rezistența acestor elemente de construcție, întocmind un procesverbal de recepție internă.
În cazul turnării betonului la o înălțime mai mare de 1,5 m, podinele de lucru vor fi prevăzute cu balustrade și bordură de margine.
La turnarea betonului pentru executarea unor elemente de construcții cu înclinare mai mare de 300, personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguranță, fixate solid de elemente rezistente.
Se interzice accesul personalului muncitor în zona de turnare, unde este pericol de cădere a betonului. Dacă din punct de vedere tehnologic, acest lucru nu este posibil, se vor amenaja viziere de protecție.
Circulația pe cofraje (dupa montarea armăturii) pentru transportul betonului se va face pe podine așezate pe capre, cu o lățime de cel puțin 1,20m.
Pompe de beton
Pompa de beton va fi amplasată față de punctul de turnare, astfel încât mecanicul să aibă vizibilitate la locul de turnare.
Personalul muncitor care deservește instalațiile de pompare va trebui să poarte și ochelari de protecție (pentru a nu se accidenta in cazul desfacerii colierelor sau a spargerii furtunurilor).
La punerea în funcțiune conducta pentru transportul betonului va fi încercată la o presiune hidraulică de cel puțin 5 ori mai mare decât presiunea de regim.
Înainte de introducerea betonului în conductă, se vor verifica de personalul muncitor instruit toate îmbinările și racordurile tronsoanelor și conductelor.
Locul de muncă al mecanicului care deservește pompa de beton va fi legat cu dispozitive de semnalizare acustică sau luminoasă de locul unde se toarnă betonul.
Demontarea pompei sau a conductelor pentru transportul betonului se va face numai după oprirea funcționării instalației.
Curățirea conductelor pentru transportul betonului se va face cu apă sau aer comprimat. În timpul curățirii, personalul muncitor va fi îndepărtat la o distanța de cel puțin 10 m de conducte, iar în fața orificiului de evacuare se va monta o apărătoare înclinată.
Se va urmări permanent buna funcționare a manometrelor de la pompa de beton; manometrele vor fi verificate în conformitate cu prescripțiile ISCIR.
În cazul defectării pompei sau a unui element oarecare al sistemului de pompare, sau în cazul formării de dopuri de beton în conductă, funcționarea pompei va fi oprită imediat.
În timpul funcționării pompei de beton sunt interzise repararea sau curățirea agregatelor, strângerea piulițelor sau garniturilor de etanșare.
Nu se admite indoirea in unghi a conductelor (tuburilor) prin care se transportă betonul.
Se vor prevedea podețe de trecere peste conductele pentru transportul betonului, care traversează locuri cu circulație intensă.
Brațul distribuitor al pompei nu va fi folosit decât pentru susținerea conductelor și, în nici un caz, pentru ridicarea sau deplasarea de obiecte.
Compactarea betonului după turnare
Instalațiile electrice necesare punerii în funcțiune a vibratoarelor, se vor realiza respectându-se regulile de tehnică a securității pentru instalații electrice.
În timpul deplasarii vibratorului, precum și întreruperilor lucrului, oricât de scurt, se va deconecta obligatoriu vibratorul de la rețea.
Conductorii electrici, care alimentează cu energie vibratorul, vor fi flexibili și izolați în tub de cauciuc.
Carcasa vibratorului va fi legată la pământ, iar muncitorii vor purta în timpul lucrului cizme și mănuși electroizolante.
Atunci când în timpul lucrului se constată defectarea vibratorului, acesta va fi imediat deconectat și predat electricianului pentru verificare.
Se interzice utilizarea vibratoarelor defecte.
Încălzirea betonului. Turnarea betonului pe timp friguros
Încălzirea lucrărilor se va face cu abur, prin conducte adaptate în acest sens.
Este interzisă încălzirea apei cu ajutorul aburului viu. Aceasta se va executa numai în rezervoare prevăzute cu capace și țevi de preaplin și aerisire.
Ventilele conductelor de abur pentru încălzirea apei, a agregatelor sau betonului, vor fi amplasate în locuri ușor accesibile, pentru a se putea efectua oprirea ușoară a aburului.
La încălzirea cu abur se vor lua măsuri pentru prevenirea accidentării muncitorilor prin contact direct cu aburul sau atingerea conductelor și altor elemente neizolate.
Dacă se întrebuințează abur viu la încălzirea materialelor din buncăre sau depozite este necesar a se lua măsuri impotriva pătrunderii aburului în încăperile de lucru.
Se interzice încălzirea cu coșuri cu cărbune sau cu gaze, fără să se fi luat în prealabil măsuri de ventilare corespunzătoare a spațiului de lucru.
Se interzice folosirea focului cu flacără liberă precum și aprinderea focurilor cu petrol, benzină sau alte lichide ușor inflamabile.
Este interzisă arderea cărbunilor în sobe care nu sunt construite special în acest scop, pentru a nu provoca degajarea gazelor în spațiul de lucru.
Sobele și burlanele trebuie împrejmuite sau izolate cu panouri din material termoizolant (azbest) în locurile în care se pot apropia oamenii.
Acolo unde se folosește încălzirea agregatelor pentru betoane și încălzirea încăperilor cu radiatorul cu infraroșii funcționând cu gaz natural sau gaz petrolier lichefiat (butelii) se vor aplica următoarele măsuri:
radiatoarele vor fi folosite pentru încălzirea încăperilor cu volum mai mare de 7,5 mc;
în orice încăpere în care se montează radiatoarele cu infraroșii, va trebui asigurată admisia aerului necesar arderii și evacuarea gazelor;
se interzice folosirea radiatoarelor în încăperi în care au loc degajări de gaze inflamabile;
se interzice folosirea radiatoarelor fără supraveghere pentru un interval de timp mai mare de 15 minute;
se interzice dormitul în încăpere în timpul funcționării radiatorului; la ora stabilită pentru culcare radiatorul va fi stins;
dacă persoanele aflate în încăperea încălzită cu radiatoare cu infraroșii au senzația de somnolență, dureri de cap sau greață, va fi anunțat șeful punctului de lucru pentru a verifica dacă radiatorul funcționează normal, luându-se măsuri de aerisire a încăperii, întrucât există posibilitatea ca în încăpere să fi crescut concentrația de gaze toxice care pot provoca accidente grave;
se interzice punerea în funcțiune și folosirea oricărui radiator care nu funcționează normal până la înlăturarea defectelor de funcționare;
la folosirea radiatoarelor cu infraroșii se vor respecta instrucțiunile difuzate de către întreprinderile furnizoare de gaze naturale sau gaze combustibile lichefiate (aragaz) care vor fi afișate în locuri vizibile;
folosirea și manipularea radiatoarelor nu se va face decât de muncitori autorizați de șeful punctului de lucru.
Încălzirea electrică a betonului
La încălzirea prin curent electric a betonului, toți muncitorii care deservesc instalațiile de încălzire electrică trebuie instruiți asupra instructiunilor de protecție a muncii pentru instalații electrice și sunt obligați a purta echipamentul electroizolant prevăzut pentru locul de muncă.
Muncitorii care lucrează în apropierea sectoarelor încălzite electric trebuie avertizați cu privire la pericolul de electrocutare.
Încălzirea construcțiilor de beton armat prin curent electric se va realiza la tensiunea maximă de 110V. Se permite utilizarea tensiunilor de 220V și 380V numai pentru încălzirea betonului nearmat sau puțin armat, a zidăriei și terenului precum și în cazul cofrajelor încălzite. Utilizarea acestor tensiuni este permisă numai cu condiția legării la pământ a firului neutru.
Este interzisă utilizarea unei tensiuni mai mari de 110V la încălzirea prin curent electric în anotimpurile umede și la dezgheț.
Este interzisă utilizarea unei tensiuni mai mari de 380V la încălzirea prin curent electric. În acest caz vor fi montate panouri avertizoare mari cu inscripția: "ATENȚIUNE, NU VĂ APROPIAȚI, PERICOL DE MOARTE!".
Este interzis lucrul cu ajutorul sculelor cu mânere neizolate, fără mănuși și galoși electroizolanți la executarea lucrărilor de curent electric a cărui tensiune trece de 40V.
Este interzisă prezența muncitorilor și executarea lucrărilor în sectoarele cu curent electric de 110V. Se permite prezența în aceste sectoare numai a celor ce fac măsurători de temperatură echipați cu materiale de protecție.
Este interzisă executarea oricăror lucrări de reparații fără întreruperea curentului.
Este obligatorie împrejmuirea sectoarelor încălzite prin curent electric, iar în timpul nopții acestea trebuie bine iluminate. Împrejmuirile se vor amplasa astfel:
distanța minimă între îngrădire și sectorul încălzit electric este de 1,00 m;
distanța minimă este de 3,00 m în perioadele de dezgheț;
distanța minimă între îngrădire și sectorul încălzit electric este de minimum 3,00 m în cazul folosirii unei tensiuni mai mari de 110V. Electricieni calificați vor supraveghea permanent sectoarele care se află sub tensiune.
În sectoarele încălzite prin curent electric și în locurile de instalare a aparatajelor pentru încălzire se vor afișa obligatoriu inscripții avertizoare pe care se va scrie: "PERICOL"; "CIRCUITUL ESTE DESCHIS"; "CIRCUITUL ESTE ÎNCHIS" etc. Vor fi, de asemenea, afișate regulile de acordare a primului ajutor pentru cazuri de electrocutare.
Este interzisă stropirea cu apă a betonului încălzit prin curent electric. Pentru stropire va trebui în prealabil întrerupt curentul.
Trebuie legate la pământ sau împrejmuite capetele libere ale armăturii construcțiilor de beton armat care sunt legate cu instalația de încălzire prin curent electric.
Se vor așeza grătare de lemn puse pe izolatori sau acoperite cu covoare de cauciuc pe pardoseala din apropierea tablourilor de distribuție și a transformatorului, care deservesc instalația de încălzire electrică și care au tensiunea mai mare de 60V.
Este interzisă așezarea pe pământ a conductorilor electrici provizorii care leagă transformatoarele de părțile de construcție încălzite prin curent electric. Aceștia trebuie izolați și așezați pe capre la înălțimea minimă de 0,5 m de la pământ. În locurile de încrucișare cu trecerile pentru oameni și vehicule, conductorii vor fi ridicați la înălțimea de 3,00 m.
Se permite așezarea conductorilor mai sus amintiți direct pe pământ numai în cazul utilizării conductorilor electrici în tub de cauciuc sau oțel. În locurile de încrucișare cu trecerile pentru oameni și vehicule conductorii trebuie protejați între dulapi de lemn.
Se va controla zilnic și după fiecare deplasare a aparatajelor sau conductorilor, buna stare a aparatajului și integritatea izolației conductorilor utilizați la încălzirea prin curent electric.
Toate lucrările care necesită încălzirea prin curent electric trebuie executate în conformitate cu prevederile instructiunilor specifice de electrosecuritate.
Fasonarea și montarea armăturilor
Tehnologia de pregătire și formare a armăturilor pentru lucrări de armare a betonului va fi elaborată în exclusivitate de către un proiectant autorizat și atestat, conform hotărârilor guvernului privind calitatea construcțiilor.
Încercarea la tracțiune a oțelurilor folosite la confecționarea armăturilor se face la mașini de încercat, care trebuie să îndeplinească toate condițiile impuse de standardele în vigoare, privind oțelurile de armături și standardele de securitate a muncii conexe.
Descolăcirea și îndreptarea oțelului pentru armături trebuie făcută pe un teren de lucru separat, împrejmuit și marcat cu plăcuțe avertizoare.
Când se lucrează cu ștanța acționată cu motor, pentru a se evita prinderea mâinii în timpul tăierii, se interzice ținerea cu mâna a barelor mai scurte de 30 cm.
Îndepărtarea prafului metalic și de rugină ce rezultă în urma prelucrării armăturii și fasonării ei, trebuie făcută cu perii, mături sau aspirație cu aer. Se interzice îndepărtarea acestui praf cu mâna liberă sau prin suflare cu gura.
La îndreptarea oțelului pentru armături cu ajutorul mecanismelor, este necesar ca:
– fixarea capetelor oțelului beton în tamburul de îndreptare să se facă numai dupa oprirea motorului;
– înainte de pornirea motorului, tamburul trebuie să se acopere cu apărătoarele de protecție;
– porțiunea de trecere a oțelului beton pe tambur trebuie prevăzută cu un dispozitiv de protecție.
Îndoirea manuală a armăturii de oțel trebuie făcută cu chei speciale în bună stare pentru a nu se produce rănirea mâinilor muncitorului. Uneltele și dispozitivele de îndoire a armăturii vor fi verificate zilnic, înainte de începerea lucrului.
Îndoirea armăturii prin sudură electrică, se va executa prin așezarea barelor de oțel beton pe capre sau pe suporturi metalice, care vor fi legate la instalația de punere la pământ.
Este interzisă prezența oricărei persoane în apropierea personalului muncitor care fasonează manual oțel-beton în timp ce acesta lucrează, deoarece există pericolul ca persoanele respective să fie lovite în cazul când alunecă brusc (scapă) cheile cu care se efectuează astfel de operații. Din aceleași motive se vor prevedea distanțe suficiente, între punctele de lucru ale personalului muncitor care fasonează manual armături din oțel-beton.
Sudarea armăturilor și montarea carcaselor de oțel beton se va face cu respectarea strictă a normativelor privind lucrările de sudură.
Sudarea carcaselor pentru stâlpi, grinzi și piloți trebuie să se facă în poziție orizontală pe capre sau pe suporți metalici.
Se interzice înnădirea prin sudură în interiorul cofrajului.
Se interzice circulația pe armăturile carcaselor sudate.
Depozitarea armăturilor se va face pe suprafețe plane în stive, pe calități și diametre, marcate cu indicatoare.
Se interzice montarea armăturilor în apropierea liniilor electrice aflate sub tensiune. În cazul în care linia electrică nu poate fi scoasă de sub tensiune, se vor lua măsuri speciale de electrosecuritate, care se vor înscrie în fișa tehnologică de execuție a lucrării.
Este interzis a se executa de pe fundul cofrajului montarea armăturii sau a carcaselor sudate în grinzi sau în alte elemente izolate. În acest caz, trebuie amenajată o schelă de lucru cu o lățime minimă de 70 cm, situată pe partea laterală a cofrajului. Podina va fi împrejmuită cu balustradă din scândură de brad.
Este interzisă circulația și montarea armăturilor pe cofrajul planșeelor înainte ca acestea să fi fost bine consolidate și verificate în prealabil. La montarea armăturilor de oțel la înalțime, muncitorii vor purta, în mod obligatoriu, centuri de siguranță, ancorate corespunzător de elementele de rezistență.
Lucrătorii care transportă carcasele de armături, vor fi repartizați uniform pe ambele părți ale carcasei. În timpul transportului, carcasa se susține cu piese de lemn și cu dispozitive de fixare împotriva alunecării carcasei.
Concluziile proiectului
Proiectul cuprinde breviarul de calcul pentru dimensionarea infrastructurii și suprastructurii, și tehnologia de execuție a lucrărilor pentru o clădire P+1E cu destinație de magazie.
Clădirea este amplasată în orașul Constanța, județul Constanța, pe bulevardul Aurel Vlaicu.
Regimul de înălțime al construcției este P+1E și are dimensiunile în plan de 26.80×25.80 m. Suprafața construită la parter este de 678.04 mp, iar suprafața construită la etaj este de 724.47mp.
Funcțional, la parter s-a amenajat în cea mai mare parte, zona de depozitare și zonele de încărcare și descărcare a produselor. Pe deschiderea centrală s-a amplasat zona de acces și recepție, casa scării și vestiarele cu grupurile sanitare.
La etaj, în zona posterioară a clădirii, sunt amenajate mai multe spații de depozitare, în zona frontală se vor amplasa 4 birouri pentru personalul administrativ, iar central, lângă casa scării, se va amenaja o chicinetă și grupuri sanitare.
Accesul personalului în clădire se face pe ușa de acces principală, iar accesul acestora la etaj se va face pe scara interioară. În zonele de încărcare și descărcare este asigurat accesul auto prin cele 2 usi secționale montate pe fațada principală. Pentru transportul mărfurilor la etaj clădirea a fost dotată cu un lift de marfă de mare capacitate.
Structura de rezistență va fi realizată în cadre beton armat turnat monolit cu planșeele peste parter și etajul 1 din beton armat. Fundațiile sunt directe, sub forma unor fundații izolate cu talpă de beton simplu și cuzinet de beton armat, legate între ele cu grinzi de cuplare.
Tot în cuprinsul lucrării s-au determinat costurile de realizarea suprastructurii, rezultând o valoare de 816 828.96 LEI., și durata de executia a lucrărilor de realizare a suprastructurii prin metoda MPM.
Durata de realizare a lucrărilor pentru suprastructură este de 73 de zile lucrătoare. Dacă se consideră a durată de realizarea infrastructurii de 45 de zile și a lucrărilor de finisaje și instalații de 70 zile, rezultă o durată de execuție totală de 188 de zile, aproximativ 10 luni.
BIBLIOGRAFIE
A. Carți și Manuale:
– Cursuri și seminarii studiate în perioada facultății.
– Garabet Kumbetlian, Sunai Gelmambet – Rezistenta materialelor pentru constructori, Editura Fundatiei Andrei Saguna
– Tepes Onea Florin – Statica Constructiilor, vol 1 si 2, Ovidius University Press 2006
– Note de curs:Construcții civile – Ana Maria Grămescu, Beton armat și precomprimat – Popăescu Augustin, Managementul și organizarea proiectelor de construcții și Oferte, Prețuri, Devize – Păduraru Georgel
– Ana Maria Grămescu “Construcții civile” Editura AGIR București, 2007.
– Roșu Lucica, Desen tehnic de construcții. Curs pentru uzul studenților, ed. Matrix Rom, 2004.
– Dumitru Marusciac, Proiectarea structurilor etajate pentru constructii civile, Ed. Tehnica,Bucuresti, 2000;
– Postelnicu, T., Nistorescu D., Îndrumător de proiectare, structură din beton armat cu 2 niveluri (P+2E), Ed. Matrix Rom, București;
– Postelnicu, T., Nistorescu D., Îndrumător de proiectare, structură din beton armat P+8E, Ed. Matrix Rom, București;
– M. Păunescu, V. Pop, T. Silion – “Geotehnică și fundații “.
– Manoliu, I. Fundații si procedee de fundare.
– M. Toma, N Margarit, Management în construcții, Ed. Tehnica, Bucuresti 2002.
-„Îndrumător pentru calculul și alcătuirea elementelor de beton armat„– Radu Agent, DanDumitrescu și Tudor Postelnicu, Ed. Tehnică, București, 1992
– Curs „Bazele cercetării operaționale”,Prof. Univ. Dr. Eugen Țigănescu, Lect. Drd. Mitruț Dorin
B. Normative și Standarde în vigoare în conformitate cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului – Direcția tehnică in construcții:
– P100-1/2013 – Cod de proiecter seismică. Partea I – prevederi de proiectare pentru cladiri.
– CR 0/2012 – Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in construcții;
– CR 1-1-3-2012 – Cod de proiectare. Bazele proiectării si acțiuni asupra construcțiilor. Acțiunea vântului.
– CR 1-1-3-2012 – Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor.
– NP 112/2014 – Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă.
– SR 13510/2006 – Beton. Partea I: Specificație, performanța, producție si conformitate. Document national de aplicare a SR EN 206-1:2002
– SR EN 206-1:2002 – Beton. Partea I : Specificație, performanța, producție si conformitate.
– NE 012/2008 – Cod de practică pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat.
– SR EN 1991-1-1:2004 – Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acțiuni generale, greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări utile pentru clădiri;
– SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 – Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acțiuni generale, greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări utile pentru clădiri – Erată
– SR EN 1991-1-6:2005 – Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Acțiuni generale – Acțiuni pe durata execuției
– SR EN 1991-1-7:2007 – Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-7: Acțiuni generale – Acțiuni accidentale;
– SR EN 1992-1-1:2004 – Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale și reguli pentru clădiri;
– NE 012/2-2010 – Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrãrilor din beton, beton armat si beton precomprimat – Partea 2: Executarea lucrărilor din beton;
– C 169- 88 – Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente.
– Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor.Partea 1-6: Actiuni generale – Actiuni pe durata executiei
– SR EN 1991-1-6:2005/NB:2008 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Actiuni generale – Actiuni pe durata executiei. Anexa natională;
– ST 009-2005 Specificatie tehnică privind produse din otel utilizate ca armături: cerinte si criterii de performantă (Ordinul minstrului transporturilor, constructiilor si turismului nr.1.944/2005 publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.1.086bis din 2 decembrie 2005), cu modificări si completări ulterioare
C. Legislație în construcții:
– Hotărârea nr. 766/1997 din 21/11/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind caliatea înconstrucții.
– Hotărârea 925/20 noiembrie 1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare și expertizatehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor si a construcțiilor
– ORDIN nr. 577 din 29 aprilie 2008 privind aprobarea reglementării tehnice”Normativ pentruproducerea betonului și executarea lucrărilor din beton, beton armat si beton precomprimat- Partea I : Producerea betonului; Indicativ NE 012/1-2010.
ANEXA 1
1. Graficul rețea obținut prin metoda MPM pentru suprastructură
2. Graficul Gantt al activităților pentru suprastructură
3. Graficul de resurse pentru suprastructură
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Construcții civile industriale și agricole [302376] (ID: 302376)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.