Constructia Tiparelor

CONSTRUCȚIA TIPARELOR

2.1. MĂSURI NECESARE REALIZĂRII TIPARULUI

a) Dimensiuni specifice corpului tip:

Ic = înălțimea corpului;

Cb = circumferința bustului;

Ct = circumferința taliei;

Cș = circumferința șoldurilor;

Cg = circumferința gâtului.

b) Dimensiuni proprii produsului:

Lpr = lungimea totală a produsului;

Lm = lungimea mânecii;

lm = lungimea mânecii pe linia tivului.

c) Adaosuri – pot fi în funție de siluetă ( dreaptă, ajustată, semiajustată, largă).

Măsurile se efectuează în ordinea următoare:

Talia (Lt ) sau lungimea până la talie – de la a VII-a vertebră a gâtului până la cel mai cambrat punct al taliei;

Lungimea produsului (Lpr ) – în funcție de lungimea dorită;

Lățimea spatelui (ls ) – indică distanța dintre încheieturile brațelor cu umerii ( se așează panglica centimetru pe spate, la o distanță de 1/3 între vertebra a VII-a și talie);

Lățimea feței (lf ) – distanța dintre încheieturile brațelor, măsurată deasupra bustului;

Circumferința bustului (Cb ) – măsură ce se ia în partea cea mai proeminentă a bustului;

Circumferința taliei (Ct ) – măsură ce se ia în partea cea mai îngustă a corpului între bust și șold;

Circumferința șoldului (Cș ) – măsură luată peste șold în partea cea mai proeminentă (de obicei mai jos cu 18-20cm sub linia taliei);

Circumferința gâtului (Cg ) – măsură luată la baza gâtului;

Lungimea mânecii (Lm ) – distanța de la articulația brațului la degetul mare al mâinii;

Înălțimea bustului (Îb) – măsura luată de la a VII-a vertebră până la proeminența bustului;

Lungimea taliei în față (Ltf) – măsura luată de la a VII-a vertebră până la talie în față;

Adâncimea răscroielii mânecii(Arf sau Ars) – se trece o panglică la nivelul adâncimii brațului apoi cu centimetrul se măsoară distanța pe față sau pe spate, de la a VII-a vertebră până la panglica trecută peste corp;

Lungimea umărului spate (lus) – distanța dintre punctul de bază a gâtului și punctul umeral;

Lungimea umăr față(luf) – se stabilește în funcție de lungimea umăr spate.

2.2. DIMENSIUNI STANDARD PENTRU MĂRIMEA 36.I.A.

a) Dimensiuni corpului tip:

Înălțimea corpului Ic =166cm;

Circumferința bustului Cb =86cm;

Circumferința taliei Ct =68cm;

Circumferința șoldurilor Cș =92cm;

Lungimea taliei spate Lt=40cm;

Lungimea până la bust lpb=25cm;

Lungimea umăr spate lus=10cm;

Lățimea spatelui ls =34cm;

Circumferința gâtului Cg =34cm.

b) Dimensiuni proprii produsului:

Lungimea totală a produsului Lpr =104cm;

Lungimea mânecii Lm =60cm;

Lungimea mânecii pe linia tivului lm =13cm.

c) Adaosuri – acestea se precizează pe linia bustului, taliei și șold iar ca valoare a adaosului pentru pardesiu am precizat adaos = 7,5cm.

Tabelul 1: Calculul măsurilor proporționale

2.3. REALIZAREA TIPARELOR DE BAZĂ

Se va construi mai întăi rețeaua de bază:

-construim un unghi drept în colțul din dreapta a colii de hărtie;

– punctul 1 va fi punct de pornire ;

-pe orizontala din punctul 1 vom poziționa:

1-2 adâncimea răscroielii mânecii

1-3 lungimea taliei

1-4 poziția liniei șoldului

1-5 lungimea produsului

Din punctele 1, 2, 3, 4, 5 se vor trasa drepte perpendiculare pe care apoi vom stabili segmentele necesare realizării tiparelor de spate și față.

Devierea liniei mijloc spate:

= 2 cm;

=punctul 9;

= punctul 6;

= punctul 8;

Tabelul 2 : Construcția tiparului de bază

Tabelul 3 –Construcția tiparului de mânecă

Tiparele de bază

Fig. 1.Pardesiu femei-tipar de bază

mărimea 36

Fig.2.Mâneca pardesiu –tipar de bază

mărimea 36

Fig.3.Mâneca pardesiu –tipar de bază

mărimea 36

2.4 REALIZAREA ȘABLOANELOR

Șabloanele sunt copii ale tiparelor la care s-au adăugat rezervele pentru cusături și tiv.

Acestea se pot executa din carton, plăci sintetice, etc.

Șablonul se marchează prin diferite semne sau cifre care ne indică numărul modelului, denumirea detaliului și mărimea. Se va indica pe șablon firul drept al țesăturii prin trasarea unor săgeți pe direcția firului, de asemenea se va indica și acea parte a șablonului ce trebuie așezată pe fir dublu.

Șabloanele realizate sunt ale tiparului de pardesiu realizat.

Realizarea șabloanelor pentru materialul de bază se face în funcție de tiparul de bază, la care se adaugă rezervele pentru cusături, plii, tiv, tratamente umido-termice.

Pentru cusăturile de închidere și tivuri sunt valori reglementate de standarde în funcție de categoria de produs. De obicei pentru cusături de închidere 1-1,5 cm iar pentru tiv 3-4 cm.

Șabloanele pentru căptușeală se realizează folosind șabloanele de la tiparul de bază aducându-le mici modificări.

Șabloanele pentru straturile de întăritură se realizează în funcție de șabloanele reperelor materialului de bază.

Fig.4.Față pardesiu-șablon

mărimea 36

Fig.5.Spate pardesiu- șablon

mărimea 36

Fig.6.Mânecă pardesiu-șablon

mărimea 36

Fig.7.Guler pardesiu-șablon

mărimea 36

Fig.8.Cordon pardesiu-ablon

Refilet pardesiu -șablon

mărimea 36

Fig.9.Bizet pardesiu –șablon

mărimea 36

Fig.10.Întăritură față-șablon

mărimea 36

Fig.11.Întăritură piept-șablon

Întăritură guler-șablon

Întăritură buzunar-șablon

Mărimea 36

Fig.12.Căptușeală față-șablon

Mărimea 36

Fig.13.Căptușeală spate-șablon

Mărimea 36

Fig.14.Căptușeală mânecă-șablon

Mărimea 36

Fig.15.Căptușeală buzunar-șablon

Mărimea 36

2.5. GRADAREA

Realizarea unui set de tipare pentru întreaga gamă de mărimi, se obține prin construcția unui singur tipar, numit și tipar de bază, care este apoi mărit sau micșorat. Această metodă se numește gradare.

Gradarea se poate realiza prin trei metode:

metoda radială;

metoda grupării;

metoda calculului proporțional.

Metoda radială constă în stabilirea unui punct de bază pe tiparul mediu al fiecarui detaliu al produsului.

Se iau puncte ca de exemplu:

-la piepți—punctul de intersecție a liniei subrațului cu verticala răscroielii mânecii;

– la spate—punctul 2 după care se trasează raze ce trec prin fiecare punct determinat la construcția tiparului.

Aplicarea pe aceste raze a cotelor de marire în exterior și micșorare în interior față de punctele ajutătoare, vor duce la obținerea unui număr necesar de tipare, prin unirea unor linii paralele duse la cele ale tiparului.

Metoda gruparii se realizează cu ajutorul a două tipare de mărimi diferite- una mare și una mică.

Se suprapun tiparele peste liniile de bază, unim punctele de pe conturul celor două tipare, după care împătțim distanța dintre cele două mărimi la numărul de mărimi intermediare ce necesită a fi obținute.

Ducem paralele la tiparul de bază prin punctele noi obținute și astfel vom obține tiparele pentru mărimile necesare.

Metoda calculului proporțional constă în faptul că fiecare detaliu de bază este mărit sau micșorat proporțional cu mărimea sa prin cote stabilite prin calculul a două mărimi.

Mărirea sau micșorarea se face cu ajutorul axelor de coordonate care se trasează prin fiecare punct aflat pe conturul tiparului de bază. Cotele se aplică atât pe vertical cât și pe orizontal.

După obținerea primului punct multiplicat acesta se unește cu punctul ajutător de bază printr-o linie prelungită în ambele sensuri. Pe această linie se fixează punctele ce vor limita conturul următoarelor tipare.

Metoda calculului proporțional cuprinde:

calculul cotelor;

fixarea în plan a punctelor ce vor marca conturul tiparelor ce urmează a fi obținute.

Diferența dintre două mărimi este de 3 cm pe care îi vom repartiza astfel:

la cusătura laterală a spatelui cu piepții-cota=0,5cm;

la partea din față a pieptului-cota=1cm;

linia de mijloc a spatelui va rămâne neschimbată;

pe verticală din punctul 0 vom poziționa succesiv la o distanță de 0,5cm puncte în funcție de punctul 0;

răscroiala gâtului se va modifica prelungind verticala ce trece prin punctul 9 în sus și în jos pe care se marchează cote de 0,5 cm;

pe verticala ce trece prin punctul 10 se măsoară o cotă de 0,5 cm spre stânga și tot pe această verticală în jos dar spre dreapta aceeași cotă. Se unesc aceste puncte printr-o dreaptă pe care apoi fixăm cote de creștere sau descreștere.

La fel se procedează și pentru răscroiala gât-față. Și celelalte puncte se obțin în același mod, ținându-se seama de cotele ce se aplică în funcție de punctele tiparului de bază.

Pentru gradarea șabloanelor am ales metoda calculului proporțional..

Tabel 4. Gradarea –mărimi 36,38,40,42

Fig.16.Fața pardesiu-gradare

Fig.17. Spate pardesiu-gradarea

Fig.18.Bizet pardesiu – gradarea

Fig.19.Mâneca pardesiu- gradarea

Fig.20.Guler pardesiu – gradarea

Similar Posts

  • Analiza Comportamentului Consumatorului pe Piata Internationala

    Analiza Comportamentului consumatorului pe piata internationala Cuprins Mi-am propus ca în această lucrare să fac o pledoarie argumentată în favoarea interdependenței structurale între climatul cultural și cel al afacerilor de succes. Am pornit de la premisa că, deși aceste două medii s-au consacrat ca domenii de studiu separate, sunt interdependente în practică și nu pot…

  • Comisia Europeana Institutie Federala sau Neofunctionalista

    Uniunea Europeană, pornind de la ideea lui W.Churchill de după cel de-al Doilea Război Mondial, s-a dorit a fi o federație a tuturor statelor europene, să fie creată și să se dezvolte după modelul american, astfel încât să poată exista și pe ,,bătrânul” continent un singur conglomerat politic,economic,social și multicultural, cu denumirea de ,,Statele Unite…

  • Kinetoterapia ÎN Meniscectomia Artroscopică

    CAPITOLUL 3 KINETOTERAPIA ÎN MENISCECTOMIA ARTROSCOPICĂ 3.1. Obiective și mijloace de tratament Obiectivele tratamentului recuperator Reducerea durerii, e factorul determinant în cadrul recuperării deoarece îngreunează sau face imposibilă aplicarea programului recuperator; Recîștigarea stabilității, principala funcție a genunchiului. Stabilitatea articulară reprezintă: o articulație indolară; o articulație fixată pe o musculatură puternică; o articulație protejată de mobilități…

  • Medicatia Sistemului Nervos Vegetativ Parasimpatic

    === 141b0a18673e46b24842bc379bcf27fdce0a9085_456284_1 === ȘϹОАLА ΡОSΤLIϹEАLА ………… SΡEϹIАLIZАREА: АSISΤEΝΤ ΜEDIϹАL DE FАRΜАϹIE ΡRОIEϹΤ DE DIΡLОΜА ÎΝDRUΜĂΤОR: АΒSОLVEΝΤ: ΜEDIϹАȚIА SISΤEΜULUI ΝERVОS VEGEΤАΤIV ΡАRАSIΜΡАΤIϹ ϹUΡRIΝS ΜОΤΤО…………………………………………………………………………………..4 АRGUΜEΝΤ…………………………………………………………………………….5 ϹАΡIΤОLUL I. ΝОΤIUΝI DE АΝАΤОΜIE SI FIZIОLОGIE А SISΤEΜULUI ΝERVОS VEGEΤАΤIV……………………………………………………………………………6 SISΤEΜUL ΝERVОS SIΜΡАΤIϹ…………………………………………………11 SISΤEΜUL ΝERVОS ΡАRАSIΜΡАΤIϹ…………………………………………….17 ϹАΡIΤОLUL II. ΜEDIϹАΤIА SISΤEΜULUI VEGEΤАΤIV ΡАRАSIΜΡАΤIϹ……………………….22 2.1 ΜEDIϹАΜEΝΤE ϹАRE АϹΤIОΝEАZА АSUΡRА SISΤEΜULUI ΝERVОS VEGEΤАΤIV…

  • Educatia Fizica Si Sportul Scolar In Gimnaziu

    CUPRINS Pagina INTRODUCERE……………………………………………………………………………………………………..4 CAPITOLUL 1 – IMPORTANȚA  ȘI  ACTUALITATEA TEMEI 1.1. Ipotezele, importanța și actualitatea temei………………………………………………………………7 1.2. Tratarea temei în literatura de specialitate……………………………………………………………….9 1.3. Motivarea alegerii temei……………………………………………………………………………………..11 CAPITOLUL 2 – FUNDAMENTAREA ȘTIINȚIFICĂ A TEMEI 2.1 Educația fizică în gimnaziu în contextul noii reforme a învățământului……………………..13 2.2 Particularitățile dezvoltării generale ale vârstei pubertare………………………………………..15 2.3 Particularități somatice,…

  • Kinetoterapia In Pregatirea Sportiva A Atletilor Sprinteni

    === 022796d19ec010a1f2368baad7d82fae0c55dc89_310262_1 === Continuare 3.3. RECUPERAREA TRAUMATISMELOR INDUSE DE SUPRAEFORT LA SPRINTERI 3.3.1.Baia kinetoterapeutică Baia kinetoterapeutică este baie caldă la care se asociează mișcări în toate articulațiile .Se efectuează într-o cadă mai mare decât cele obișnuite care se umple cu ¾ cu apă la temperatura de 36-37 ° c și mai rar 38-40 ° C…